Patologie vasculara 2

8/9/2019 Patologie vasculara 2

1/71

Patologie vasculara 2

Dr. Daha Claudiu

Sef Lucrari UMF

Patologie vasculara 2

Dr. Daha Claudiu

Sef Lucrari UMF

anevrismele

sindromul de ischemie

acuta periferica

anevrismeleanevrismele

sindromulsindromul dede ischemieischemie

acutaacuta perifericaperiferica


2/71

Anevrismele de aortaAnevrismele de aorta

Anevrism = dilatare localizata (X1,5), permanenta a unei

artere

odata initiat se mareste progresiv

produce compesiune asupra elementelor din jur se poate rupe

favorizeaza formarea de trombi +/- embolizare distala

se asociaza frecvent cu afectare aterosclerotica

coronariana si carotidiana

AnevrismAnevrism == dilataredilatare localizatalocalizata (X1,5),(X1,5), permanentapermanenta aa uneiunei

artereartere

odataodata initiatinitiat sese marestemareste progresivprogresiv

produceproduce

compesiunecompesiune

asupraasupra

elementelorelementelor

dindin

jurjur

sese poatepoate ruperupe

favorizeazafavorizeaza formareaformarea dede trombitrombi +/+/-- embolizareembolizare distaladistala

sese asociazaasociaza frecventfrecvent cucu afectareafectare ateroscleroticaaterosclerotica

coronarianacoronariana sisi carotidianacarotidiana


3/71

ClasificareClasificare

anevrisme adevarate - al caror perete contine toate

cele trei tunici vasculare si

false anevrisme (hematoame pulsatile) - perete

extern format doar din adventice (origine traumatica)

anevrisme saculare - implica doar o parte din

peretele vascular, au legatura cu lumenul vascular la

nivelul unui colet

anevrisme fusiforme, care implica tot peretele

vascular (marirea segmentara uniforma a calibrului

vascular).

anevrismeanevrisme adevarateadevarate -- alal carorcarorpereteperete continecontine toatetoate

celecele treitrei tunicitunici vascularevasculare sisi

falsefalse anevrismeanevrisme ((hematoamehematoame pulsatilepulsatile)) -- pereteperete

extern formatextern format doardoardindin adventiceadventice ((origineorigine traumaticatraumatica))

anevrismeanevrisme sacularesaculare -- implicaimplica doardoaroo parteparte dindin

pereteleperetele vascular, auvascular, au legaturalegatura cucu lumenullumenul vascular lavascular la

nivelulnivelul unuiunui coletcolet

anevrismeanevrisme fusiformefusiforme, care, care implicaimplica tottot pereteleperetele

vascular (vascular (marireamarirea segmentarasegmentara uniformauniforma aa calibruluicalibrului

vascular).vascular).


4/71

Etiologie:Etiologie:

Boala aterosclerotica

Defecte de colagen (sindromul Marfan)

Aortite infectioase

nespecifice

specifice (luetice)

micotice traumatice

congenitale

BoalaBoala ateroscleroticaaterosclerotica

DefecteDefecte dede colagencolagen ((sindromul Marfan)

AortiteAortite infectioaseinfectioase

nespecificenespecifice

specificespecifice ((lueticeluetice))

micoticemicotice

traumaticetraumatice

congenitalecongenitale


5/71

Clinica:Clinica:

simptomele depind de localizarea anevrismului;

tulburarile circulatorii pot duce la ischemie in segmentul distal;

compresiune pe organele din jur, cu difagie, dispnee, tulburari

de fonatie;

durerea poate anunta o ruptura de anevrism; cand anevrismul se poate palpa, este ca o tumora pulsatila, cu

expansiune sistolica si cu scaderea pulsului distal;

auscultatie: suflu aspru, cu intensitate maxima la nivelul saculuianevrismal;

patognomonica este compresiunea aortei deasupra anevrismului,

ducand la disparitia semnelor.

simptomele depind de localizarea anevrismului;

tulburarile circulatorii pot duce la ischemie in segmentul distal;

compresiune pe organele din jur, cu difagie, dispnee, tulburari

de fonatie;

durerea poate anunta o ruptura de anevrism;

cand anevrismul se poate palpa, este ca o tumora pulsatila, cu

expansiune sistolica si cu scaderea pulsului distal;

auscultatie: suflu aspru, cu intensitate maxima la nivelul saculuianevrismal;

patognomonica este compresiunea aortei deasupra anevrismului,

ducand la disparitia semnelor.


6/71

Paraclinic:Paraclinic:

se foloseste ecografia Doppler

CT

RMN (angio RMN)

se fac radiografii (Rx)

angiografii pentru a depista sediul, forma, marimea

anevrismului;

se foloseste ecografia Dopplerse foloseste ecografia Doppler

CTCT

RMN (angio RMN)RMN (angio RMN)

se fac radiografii (Rx)se fac radiografii (Rx)

angiografii pentru a depista sediul, forma, marimeaangiografii pentru a depista sediul, forma, marimea

anevrismului;anevrismului;


7/71

Arteriografia

cai de abord

Arteriografia

cai de abord


8/71

Aortografie - tehnicaAortografie - tehnica


9/71

Anevrism

aortaabdominala

aortografie

Anevrism

aortaabdominala

aortografie


10/71

Anevrism

aortaabdominala

aortografie

Anevrism

aortaabdominala

aortografie


11/71

Anevrism

aortaabdominala

aortografie

Anevrism

aortaabdominala

aortografie


12/71

Anevrism

aorta

abdominala

reconstructie3D dupa CT

Anevrism

aorta

abdominala



13/71

Anevrism

aorta

abdominala


Anevrism

aorta

abdominala



14/71

Evolutie Prognostic ComplicatiiEvolutie Prognostic Complicatii

evolutia este spre

cresterea dimensiunilor si

ruptura lui = complicatia majora

prognosticul anevrismelor neoperate este grav,

evolutia naturala fiind intre 6 luni si 5 ani.

evolutiaevolutia esteeste sprespre

crestereacresterea dimensiunilordimensiunilorsisi

rupturaruptura luilui == complicatiacomplicatia majoramajora

prognosticulprognosticul anevrismeloranevrismelorneoperateneoperate esteeste gravgrav,,

evolutiaevolutia naturalanaturala fiindfiind intreintre 66 luniluni si 5 ani.si 5 ani.


15/71

Anevrism de aorta abdominalaAnevrism de aorta abdominala

Epidemiologie

raportul barbati/ femei = 9:1

localizare frecventa = infrarenala rar = extensia unui anevrism toracic

EpidemiologieEpidemiologie

raportulraportul barbatibarbati// femeifemei = 9:1= 9:1

localizarelocalizare frecventafrecventa == infrarenalainfrarenala rarrar== extensiaextensia unuiunui anevrismanevrism toracictoracic


16/71

Clinica anevrismului abdominalClinica anevrismului abdominal

Asimptomatic (majoritatea)

Durere abdominala

Durere lombara joasa Semne de embolizare distala

Masa abdominala pulsatila palpabila

(diametrul>4,5cm)

AsimptomaticAsimptomatic ((majoritateamajoritatea))

DurereDurere abdominalaabdominala

DurereDurere lombaralombara joasajoasa SemneSemne dede embolizareembolizare distaladistala

MasaMasa abdominalaabdominala pulsatilapulsatila palpabilapalpabila

((diametruldiametrul>4,5cm)>4,5cm)


17/71

ComplicatiiComplicatii Ruptura anevrismului aortic abdominal

Triada: durere

hipotensiune

masa abdominala palpabila

Pot apare (in functie de sediul rupturii):

semne de iritatie peritoneala

uropatie obstructiva

hemoragie gastrointestinala

CID

RupturaRuptura anevrismuluianevrismului aortic abdominalaortic abdominal

TriadaTriada::

dureredurere

hipotensiunehipotensiune

masamasa abdominalaabdominala palpabilapalpabila PotPot apareapare (in(in functiefunctie dede sediulsediul rupturiirupturii):):

semnesemne dede iritatieiritatie peritonealaperitoneala

uropatieuropatie obstructivaobstructiva

hemoragiehemoragie gastrointestinalagastrointestinala

CIDCID


18/71


19/71


20/71

Abdominal Aortic Aneurysm 2-3% of unselected population

M:F 5:1

Age > 60 years

High risk of rupture if > 5cm

expanding rapidly saccular

Associations renal artery stenosis 22-30%

celiac/SMA stenosis 22% IMA occlusion 80%

other aneurysms:

iliaccommon femoral

poplitealvisceral/renal

Coronal MIP Sag MIP

3D Gadolinium MR Angiography

www.MRprotocols.com


21/71

Atitudine terapeuticaAtitudine terapeutica

Indicatie chirurgicala :

anevrisme ce depasesc 5cm (risc de rupere 75% > 7cm)

Monitorizare clinica si ecografica la 6 luni:

anevrisme < 5cm

Betablocante

IndicatieIndicatie chirurgicalachirurgicala ::

anevrismeanevrisme cece depasescdepasesc 5cm (5cm (riscrisc dede rupererupere 75% > 7cm)75% > 7cm)

MonitorizareMonitorizare clinicaclinica sisi ecograficaecografica la 6la 6 luniluni::

anevrismeanevrisme < 5cm< 5cm

BetablocanteBetablocante


22/71

Anevrism aorta abdominala -

tratament chirurgical

Anevrism aorta abdominala -

tratament chirurgical


23/71

Anevrismul de aorta toracicaAnevrismul de aorta toracica

Mai frecvent la peste 50 ani

Mai rare decat localizarea abdominala

Raport barbati/femei = 5/1

Supravietuire la 3 ani 25%

MaiMai frecventfrecvent lala pestepeste 5050 aniani

Mai rareMai rare decatdecat localizarealocalizarea abdominalaabdominala

RaportRaport barbati/femeibarbati/femei = 5/1= 5/1

SupravietuireSupravietuire la 3la 3 aniani 25%25%


24/71

Clinica anevrismului toracicClinica anevrismului toracic

Initial asimptomatic

Semne de compresiune

durere lombara dispnee

disfagie

tuse

raguseala

stridor

Compresie venoasa (circ Colaterala de tip cav sup.)

Embolii periferice

Fenomene neurologice

Asimetrie puls

Semne de insuficienta cardiaca

InitialInitial asimptomaticasimptomatic

SemneSemne dede compresiunecompresiune

dureredurere lombaralombara dispneedispnee

disfagiedisfagie

tusetuse

ragusealaraguseala

stridorstridor

CompresieCompresie venoasavenoasa (circ(circ ColateralaColaterala de tipde tip cavcav sup.)sup.)

EmboliiEmbolii perifericeperiferice

FenomeneFenomene neurologiceneurologice

AsimetrieAsimetrie pulspuls

SemneSemne dede insuficientainsuficienta cardiacacardiaca


25/71


26/71


27/71

Thoracic and Abdominal Aortic Aneurysms

Coronal MIP Sag MIP

3D Gadolinium MR Angiography

www.MRprotocols.com


28/71

Complicatiile anevrismului de aorta

toracica

Complicatiile anevrismului de aorta

toracica

Fisurare - durere

Ruptura

intrapleural stang

intrapericardic

esofag

FisurareFisurare -- dureredurere

RupturaRuptura

intrapleuralintrapleural stangstang

intrapericardicintrapericardic

esofagesofag


29/71

Terapie pacient asimptomaticTerapie pacient asimptomatic

Control agresiv TA

betablocante

Urmarire anevrism la 6-12 luni

aparitia de semne si simptome legate de anevrism

dimensiuni (CT)

ControlControl agresivagresiv TATA

betablocantebetablocante

UrmarireUrmarire anevrismanevrism la 6la 6--1212 luniluni

aparitiaaparitia dede semnesemne sisi simptomesimptome legate delegate de anevrismanevrism

dimensiunidimensiuni (CT)(CT)


30/71

Indicatii de interventie chirurgicalaIndicatii de interventie chirurgicala

Anevrism aorta toracicasimptomatic

diametrul > 6cm

dilatarea unui anevrism in observatie

anevrism la persoane cu HTA necontrolata

dilatarea radacinii aortice > 5,5cm (sindromMARFAN)

AnevrismAnevrism aortaaorta toracicatoracica simptomaticsimptomatic

diametruldiametrul > 6cm> 6cm

dilatareadilatarea unuiunui anevrismanevrism inin observatieobservatie

anevrismanevrism lala persoanepersoane cu HTAcu HTA necontrolatanecontrolata

dilatareadilatarea radaciniiradacinii aorticeaortice > 5,5cm (> 5,5cm (sindromsindromMARFAN)MARFAN)


31/71

DISECTIA DE AORTA

(anevrismul disecant)

DISECTIA DE AORTA

(anevrismul disecant)


32/71

Disectia de aortaDisectia de aorta

Afecteaza mai ales barbatii Factori favorizanti:

HTA (75%)

bicuspidie aortica

boli congenitale de colagen

proceduri angiografice

AfecteazaAfecteaza maimai alesales barbatiibarbatii FactoriFactori favorizantifavorizanti::

HTA (75%)HTA (75%)

bicuspidiebicuspidie aorticaaortica

boliboli congenitalecongenitale dede colagencolagen

proceduriproceduri angiograficeangiografice


33/71

Cauza disectieiCauza disectiei

Solutie de continuitate la nivelul intimei careexpune media cu modificari preexistente la

presiunea pulsului clivarea mediei

ruperea vasa vasorum la nivelul mediei hematom

intramural ce se rupe la nivelul intimei clivarea

mediei sub actiunea presiunii pulsului

SolutieSolutie dede continuitatecontinuitate lala nivelulnivelul intimeiintimei carecareexpuneexpune media cumedia cu modificarimodificari preexistentepreexistente lala

presiuneapresiunea pulsuluipulsului clivareaclivarea medieimediei

ruperearuperea vasavasa vasorumvasorum lala nivelulnivelul medieimediei hematomhematom

intramuralintramural cece sese ruperupe lala nivelulnivelul intimeiintimei clivareaclivarea

medieimediei subsub actiuneaactiunea presiuniipresiunii pulsuluipulsului


34/71

Tablou clinicTablou clinic

Manifestari de ischemie a diverselor organe

Semne cardiace

Clasic:

durere toracica violentahipotensiune

Deficit de puls periferic

Sincopa

Semne neurologice

ManifestariManifestari dede ischemieischemie aa diverselordiverselororganeorgane

SemneSemne cardiacecardiace

ClasicClasic::

dureredurere toracicatoracica violentaviolentahipotensiunehipotensiune

Deficit deDeficit de pulspuls perifericperiferic

SincopaSincopa

SemneSemne neurologiceneurologice


35/71

Disectia aortica - simptome de

prezentare

Disectia aortica - simptome de

prezentare

Durere

durere izolata

durere cu sincopa

durere cu semne de insuficienta cardica

durere cu accident vascular cerebral

Insuficienta cardiaca fara durere

Accident vascular fara durere Radiografie pulmonara anormala fara durere

Absenta pulsului fara durere

DurereDurere

dureredurere izolataizolata

dureredurere cucu sincopasincopa

dureredurere cucu semnesemne dede insuficientainsuficienta cardicacardica

dureredurere cu accident vascular cerebralcu accident vascular cerebral

InsuficientaInsuficienta cardiacacardiaca farafara dureredurere

Accident vascularAccident vascularfarafara dureredurere RadiografieRadiografie pulmonarapulmonara anormalaanormala farafara dureredurere

AbsentaAbsenta pulsuluipulsului farafara dureredurere


36/71

Clasificarile Stanford si De BakeyClasificarile Stanford si De Bakey

Stanford

tip A disectia aortei ascendente si descendente

tip B disectia aortei descendente

De Bakey

tip 1 disectia intregii aorte

tip 2 disectia aortei ascendente

tip 3 disectia aortei descendente

StanfordStanford

tip Atip A disectiadisectia aorteiaortei ascendenteascendente sisi descendentedescendente

tip Btip B disectiadisectia aorteiaortei descendentedescendente

DeDe BakeyBakey

tip 1tip 1 disectiadisectia intregiiintregii aorteaorte

tip 2tip 2 disectiadisectia aorteiaortei ascendenteascendente

tip 3tip 3 disectiadisectia aorteiaortei descendentedescendente


37/71


38/71

DD Disectie de aorta proximala vs distalaDD Disectie de aorta proximala vs distala

Proximal Distal

Initial durere toracica anterioara Durere

interscapulara

Regurgitare aortica

Frecatura pericardica

Ischemie sau infarct pe EKG

Hipertensiune

TA scazuta sau absenta la bratul

drept

Revarsat pleural

stang

Pulsatii scazute ale carotidei drepte

Sindrom MARFAN

Anomalii congenitale ale valvei aortice

Proximal Distal

Initial durere toracica anterioara Durere

interscapulara

Regurgitare aortica

Frecatura pericardica

Ischemie sau infarct pe EKG

Hipertensiune

TA scazuta sau absenta la bratul

drept

Revarsat pleural

stang

Pulsatii scazute ale carotidei drepte

Sindrom MARFAN

Anomalii congenitale ale valvei aortice


39/71

Explorari imagisticeExplorari imagistice

Radiologie TTE/TEE

CT

RMN

Aortografie

RadiologieRadiologie TTE/TEETTE/TEE

CTCT

RMNRMN

AortografieAortografie


40/71


41/71


42/71


43/71

Aortic Dissection

www.MRprotocols.com

d i i i dM d i i i d


44/71

Metode imagistice - puncte de

urmarit

Metode imagistice - puncte de

urmarit

Confirmarea diagnosticului

Clasificarea disectiei/delimitarea extinderii

Diferentierea lumenului adevarat de cel fals

Localizarea rupturii intimale

Diferentierea dintre disectia comunicanta si noncomunicanta

Aprecierea afectarii ramurilor colaterale ( inclusiv coronare)

Evaluarea prezentei si severitatii regurgitarii aortice Detectarea extravazarilor (hematom periaortic sau medistinal,

revarsat pleural sau pericardic)

ConfirmareaConfirmarea diagnosticuluidiagnosticului

ClasificareaClasificarea disectiei/delimitareadisectiei/delimitarea extinderiiextinderii

DiferentiereaDiferentierea lumenuluilumenului adevaratadevarat dede celcel falsfals

LocalizareaLocalizarea rupturiirupturii intimaleintimale

DiferentiereaDiferentierea dintredintre disectiadisectia comunicantacomunicanta sisi noncomunicantanoncomunicanta

ApreciereaAprecierea afectariiafectarii ramurilorramurilorcolateralecolaterale (( inclusivinclusiv coronarecoronare))

EvaluareaEvaluarea prezenteiprezentei sisi severitatiiseveritatii regurgitariiregurgitarii aorticeaortice DetectareaDetectarea extravazarilorextravazarilor((hematomhematom periaorticperiaortic sausau medistinalmedistinal,,

revarsatrevarsat pleuralpleural sausau pericardicpericardic))


45/71

Atitudine terapeuticaAtitudine terapeutica

Obiectivele terapiei

controlul durerii

scaderea TA

scaderea frecventei cadiace

Mijloace terapeutice

betablocante

nitroprusiat de sodiu

ObiectiveleObiectivele terapieiterapiei

controlulcontrolul dureriidurerii

scadereascaderea TATA

scadereascaderea frecventeifrecventei cadiacecadiace

MijloaceMijloace terapeuticeterapeutice

betablocantebetablocante

nitroprusiatnitroprusiat dede sodiusodiu


46/71

Indicatie chirurgicalaTipul I si II

Tipul III daca

durere persistenta

expansiune aortica

hematom periaortic

hematom mediastinal

Rezectia segmentului afectat si inlocuire cu proteza

de dacron

Monitorizare postoperatorie

IndicatieIndicatie chirurgicalachirurgicalaTipulTipul II sisi IIII

TipulTipul IIIIII dacadaca

dureredurere persistentapersistenta

expansiuneexpansiune aorticaaortica

hematomhematom periaorticperiaortic

hematomhematom mediastinalmediastinal

RezectiaRezectia segmentuluisegmentului afectatafectat sisi inlocuireinlocuire cucu protezaproteza

dede dacrondacron

MonitorizareMonitorizare postoperatoriepostoperatorie


47/71

Ischemia acuta periferica (I.ac.)Ischemia acuta periferica (I.ac.)

= scaderea brusca pana la disparitie a

fluxului sangvin arterial intr-un anumit

teritoriu; se ajunge la gangrena tesutuluirespectiv.

= scaderea brusca pana la disparitie a

fluxului sangvin arterial intr-un anumit

teritoriu; se ajunge la gangrena tesutuluirespectiv.


48/71


49/71


50/71


51/71

Consecinte:Consecinte:

scaderea aportului de oxigen; tesuturile sunt variabil

sensibile la aceasta scadere de oxigen:

cel mai sensibil e tesutul nervos - apar leziuni celulare in

cateva minute;

tesutul muscular are structura fibrilara ce se altereaza dupa

cateva ore (8-10 ore);

tesutul cutanat rezista 36-72 ore; el poate masca leziuni

ischemice profunde;

conditiile de anaerobioza duc la acumulare locala de

produsi toxici, ce pot determina sindromul de

revascularizatie, cand se restabileste fluxul arterial.

scaderea aportului de oxigen; tesuturile sunt variabil

sensibile la aceasta scadere de oxigen:

cel mai sensibil e tesutul nervos - apar leziuni celulare in

cateva minute;

tesutul muscular are structura fibrilara ce se altereaza dupa

cateva ore (8-10 ore);

tesutul cutanat rezista 36-72 ore; el poate masca leziuni

ischemice profunde;

conditiile de anaerobioza duc la acumulare locala de

produsi toxici, ce pot determina sindromul de

revascularizatie, cand se restabileste fluxul arterial.


52/71


53/71

Faze evolutive:Faze evolutive:

instalarea ischemiei

faza de spasm pe trunchiul principal si colaterale

tromboza secundara

faza cu leziuni ireverisibile circulatorii

instalarea ischemiei

faza de spasm pe trunchiul principal si colaterale

tromboza secundara

faza cu leziuni ireverisibile circulatorii


54/71

Tabloul clinic:Tabloul clinic:


55/71

Tabloul clinic:Tabloul clinic: Debutul = faza celor6 "P"

pain = durere; este un semn major ce corespunde sediului

obstructiei; aceasta durere - iradiaza distal datorita anoxiei;

- se accentueaza la palparea muschilor; - nu se amelioreaza prin imobilizare;

- nu cedeaza la antalgice;

palor= paloare, cu racirea tegumentelor; puls-less = absenta pulsului distal de obstructie;

parestezie - apar tulburari neurologice : parestezii, furnicaturi,

tulburari de sensibilitate tactila, termica, dureroasa; paralizia - impotenta functionala

polar (cold) - extremitate rece

Debutul = faza celor6 "P" pain = durere; este un semn major ce corespunde sediului

obstructiei; aceasta durere - iradiaza distal datorita anoxiei;

- se accentueaza la palparea muschilor; - nu se amelioreaza prin imobilizare;

- nu cedeaza la antalgice;

palor= paloare, cu racirea tegumentelor; puls-less = absenta pulsului distal de obstructie;

parestezie - apar tulburari neurologice : parestezii, furnicaturi,

tulburari de sensibilitate tactila, termica, dureroasa; paralizia - impotenta functionala

polar (cold) - extremitate rece


56/71


Perioada de agravare

- apar tromboze secundare extensive;

- paloarea e inlocuita de cianoza;

- impotenta functionala e completa;

- tesutul muscular e flasc;

- apare edem;

- apare alterarea starii generale cu agitatie, stare de

confuzie.

Perioada de agravare

- apar tromboze secundare extensive;

- paloarea e inlocuita de cianoza;

- impotenta functionala e completa;

- tesutul muscular e flasc;

- apare edem;

- apare alterarea starii generale cu agitatie, stare de

confuzie.


57/71


Perioada de leziuni ireversibile - apar flictene cu continut sero-sangvinolent;

- zone de necroza tegumentare;

- rigiditate musculara;

- zone de gangrena uscata, apoi umeda;

- alterarea starii generale; - se face amputatia membrului.

Perioada de leziuni ireversibile

- apar flictene cu continut sero-sangvinolent;

- zone de necroza tegumentare;

- rigiditate musculara;

- zone de gangrena uscata, apoi umeda;

- alterarea starii generale; - se face amputatia membrului.


58/71

Paraclinic:Paraclinic:

- examen ultrasonic (Doppler). - indicele glezna brat

- arteriografie - se deceleaza sediul si intinderea

obstacolului; da indicatia chirurgicala;

- oscilometrie;

- pletismografie,

- examen ultrasonic (Doppler).

- indicele glezna brat

- arteriografie - se deceleaza sediul si intinderea

obstacolului; da indicatia chirurgicala;

- oscilometrie;

- pletismografie,

Dg. pozitiv: Dg. pozitiv:


59/71

se pune mai ales pe examenul clinic si echografia Doppler si

pe arteriografie.

Trebuie cautata si rezolvata obligatoriu sursa emboligena,

dar dupa corectarea sindromului de ischemie acuta periferica

(echocardiografie, scintigrafie cardiaca, cateterism cardiac,probe de cuagulare).

Dg. diferentialse face cu :

tromboza venoasa intinsa, complicata cu spasm arterial;

leziuni osteo-articulare posttraumatice - luxatii, entorse;

spasme arteriale date de intoxicatii cu ergotamina, arsenic;arterite, neuropatii periferice (criza de lumbago din

lombosciatica).

se pune mai ales pe examenul clinic si echografia Doppler si

pe arteriografie.

Trebuie cautata si rezolvata obligatoriu sursa emboligena,

dar dupa corectarea sindromului de ischemie acuta periferica

(echocardiografie, scintigrafie cardiaca, cateterism cardiac,probe de cuagulare).

Dg. diferentialse face cu :

tromboza venoasa intinsa, complicata cu spasm arterial;

leziuni osteo-articulare posttraumatice - luxatii, entorse;

spasme arteriale date de intoxicatii cu ergotamina, arsenic;

arterite, neuropatii periferice (criza de lumbago din

lombosciatica).


60/71

Forme clinice:Forme clinice:

EMBOLIE ARTERIALA:EMBOLIE ARTERIALA:


61/71

EMBOLIE ARTERIALA:EMBOLIE ARTERIALA:

aceste fome apar cand exista conditii emboligene: fibrilatie

atriala, valvulopatii, infarct miocardic cu tromboza

intraventriculara, proteze si valve artificiale, anevrisme,embol septic (endocardita) embol grasos in fracturi de

bazin; embolusurile pot fi si gloante, alice, mercur;

obstructia e brutala, cu instalarea acuta a fenomenelorspecifice;

evolutia e rapida spre leziuni ireversibile;

poate sa apara embolie pulmonara;

dg. diferential se face cu alte forme de ischemie acuta.

aceste fome apar cand exista conditii emboligene: fibrilatie

atriala, valvulopatii, infarct miocardic cu tromboza

intraventriculara, proteze si valve artificiale, anevrisme,embol septic (endocardita) embol grasos in fracturi de

bazin; embolusurile pot fi si gloante, alice, mercur;

obstructia e brutala, cu instalarea acuta a fenomenelorspecifice;

evolutia e rapida spre leziuni ireversibile;

poate sa apara embolie pulmonara;

dg. diferential se face cu alte forme de ischemie acuta.

Embolie arterial a membrului pelvin stngEmbolie arterial a membrului pelvin stng


62/71

p gg

Clinic: (fibrilaie atrial de 12 ani), brutal dureri violente n membrul inf. stng nsoite

de lividitate + impoten funcional. Dup cinci ore de la debut sensibilitatea

tegumentelor dispare Artera femural comun cu puls prezent.

Clinic: (fibrilaie atrial de 12 ani), brutal dureri violente n membrul inf. stng nsoite

de lividitate + impoten funcional. Dup cinci ore de la debut sensibilitatea

tegumentelor dispare Artera femural comun cu puls prezent.



63/71

p gp g

Piesa operatorie: (amputaia coapsei stngi n 1/3 inferioar). Trombus sanguin lung

de 10 cm. n lumenul arterei poplitee (tromboza secundar n amonte).

Piesa operatorie: (amputaia coapsei stngi n 1/3 inferioar). Trombus sanguin lung

de 10 cm. n lumenul arterei poplitee (tromboza secundar n amonte).



64/71

p g

Trombus sanguin lung de 10 cm.Trombus sanguin lung de 10 cm.

TROMBOZA ARTERIALA:TROMBOZA ARTERIALA:


65/71

TROMBOZA ARTERIALA:

cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistente: plagi

arteriale, trombangeite, intoxicatii cu substante toxice,

toxine, compresii extrinseci, afectiuni vasculare din boli decolagen, interventii chirurgicale pe artere, stari hipotensive

prelungite, deshidratari postoperatorii;

clinic - apar semne la un bolnav cunoscut cuateroscleroza, cu tulburari de ischemie cronica in

antecedente;

localizarea frecventa - este pe vase de calibru mare, cuplaci de aterom;

evolutia nu e grava, datorita circulatiei colaterale.

cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistente: plagi

arteriale, trombangeite, intoxicatii cu substante toxice,

toxine, compresii extrinseci, afectiuni vasculare din boli decolagen, interventii chirurgicale pe artere, stari hipotensive

prelungite, deshidratari postoperatorii;

clinic - apar semne la un bolnav cunoscut cuateroscleroza, cu tulburari de ischemie cronica in

antecedente;

localizarea frecventa - este pe vase de calibru mare, cuplaci de aterom;

evolutia nu e grava, datorita circulatiei colaterale.


66/71

Ischemia acuta poate fi:

- moderata - cu instalare lenta; se poate dezvolta

circulatie colaterala;

- severa - apare in embolii; are evolutie grava.

Evolutia ischemiei acute: - fara interventie, apar leziuni ireversibile;

- pentru embolii mici se pot face lize de emboli, cu

restabilirea circulatiei

Ischemia acuta poate fi:

- moderata - cu instalare lenta; se poate dezvolta

circulatie colaterala;

- severa - apare in embolii; are evolutie grava.

Evolutia ischemiei acute: - fara interventie, apar leziuni ireversibile;

- pentru embolii mici se pot face lize de emboli, cu

restabilirea circulatiei

Tratament:Tratament:M di l f t d b t l l i ( itMedical se face pentru reducerea obstacolului (evita


67/71

Medical - se face pentru reducerea obstacolului (evita

extensia trombozei, inlatura spasmul arterial local, activeaza

sistemul fibrinolitic propriu):

anticoagulante - prevenirea trombozelor secundare si

mentinerea permeabilitatii colateralelor; se administreaza

heparinoterapie: 5000 - 10 000 UI iv (se poate injecta si direct

intraarterial) initial, apoi 5000 UI la 4h sau mai bine perfuzie

continua cu 1000 UI\h; HGMM (clexane)

antiagregante - aspirina, clopidogrel, ticlopidina,

dipiridamol, dextran;

antalgice chiar majore ;

vasodilatatoare - NoSpa, papaverina in perfuzii la 3-4 ore,

tolazolina, pentoxifilin, xilina

corectarea acidozei metabolice

Medical - se face pentru reducerea obstacolului (evita

extensia trombozei, inlatura spasmul arterial local, activeaza

sistemul fibrinolitic propriu):

anticoagulante - prevenirea trombozelor secundare si

mentinerea permeabilitatii colateralelor; se administreaza

heparinoterapie: 5000 - 10 000 UI iv (se poate injecta si direct

intraarterial) initial, apoi 5000 UI la 4h sau mai bine perfuzie

continua cu 1000 UI\h; HGMM (clexane)

antiagregante - aspirina, clopidogrel, ticlopidina,

dipiridamol, dextran;

antalgice chiar majore ;

vasodilatatoare - NoSpa, papaverina in perfuzii la 3-4 ore,

tolazolina, pentoxifilin, xilina

corectarea acidozei metabolice


68/71


69/71


70/71

EmbolectomieEmbolectomie


71/71

EmbolectomieEmbolectomie

Documents

Patologie vasculara 2