Pidu Bucuresti Hq

8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq

1/296

Plan Int grat dZon

Dezvo Centr

ltare Ulă Buc

ban ă re ș ti


2/296

Plan Integrat de Dezvoltare Urban ă Zona Central ă Bucure ș ti


3/296

MACA

SYNERG

RE-ACT N

KXL

IGLOO A

STUDIO B

ASTIL

RIE O’LOO

SOARE&

REPUBLI

POLARH

KVB ECO

TICS COR

OW STUDI

HITECTUR

ASAR

EY ARCHI

OKINA AR

OF ARCHI

ESIGN

OMIC

ORATION

E

ECTS

ITECTI AS

TECTS

OCIATI

Elaborato

1

ri


4/296

2

CUPRINS

SUMAR EXECUTIV 1. CARACTERIZAREA GENERAL Ă A ZONEI DE ACȚIUNE URBAN Ă 1.1. Identificarea zonei de acțiune urbană și justificarea alegerii

1.2. Evoluția istorică a zonei 1.3. Analiza mediului construitși a țesutului urban 1.3.1. Mediul construit 1.3.2. Structura țesutului urban 1.3.2.1. Zona de ac țiune urbană 1.3.2.2. Subzone 1.3.3. Structura țesutului urban 1.4. Analiza transportului urban 1.4.1. Transportul cu mașina personală 1.4.2. Transportul public 1.4.3. Mersul pe jos 1.4.4. Utilizarea bicicletelor 1.5. Caracteristici demograficeși sociale ale zonei de ac țiune urbană 1.5.1. Populația 1.5.2. Locuirea în zona de ac țiune urbană 1.5.3. Spa țiile verzi 1.5.4. Infracționalitatea în zona de ac țiune urbană PIDU 1.5.5. Percep țiiși repere sociale legate de zona de ac țiune urbană 1.5.5.1. Definirea centrului 1.5.5.2. Valorizarea centrului 1.5.5.3. Utilizarea centrului 1.5.5.4. Probleme și necesități ale centrului 1.6. Caracteristici economice ale zonei de ac țiune urbană și comparație cu orașul 1.6.1. For ța de muncă 1.6.1.1. Distribuția angaja ților în funcție de domeniul de activitate 1.6.1.2. Distribuția angaja ților în funcție de dimensiunea activității 1.6.2. Volumul activității economice 1.6.3. Profilul activității economice 1.6.4. Dinamica întreprinderilor 1.6.5. Densitatea activității economice 1.6.6. Economia pe sectoare de activitate 1.6.7. Inovația, cercetarea și dezvoltarea 1.6.8. Valoarea ad ăugată și productivitatea

1.6.9. Analiza spațială Nord / Sud 1.7. Servicii publice


5/296

3

1.7.1. Infrastructura de transport și mobilitate 1.7.2. Infrastructura tehnico-edilitar ă 1.7.3. Cur ățenia 1.7.4. Sănătatea 1.7.5. Educația 1.7.6. Cultura 1.8. Dinamica investițiilor în zona de acțiune urbană 1.8.1. Dinamica investițiilor publice 1.8.2. Dinamica investițiilor private 1.9. Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acțiune urbană 1.9.1. Nevoi de dezvoltare identificate prin studiul sociologic 1.9.2. Nevoi de dezvoltare identificate prin analizele diagnostice 1.10. Potențialul de dezvoltare al zonei de acțiune urbană

2. STRATEGIA DEZVOLT ĂRII ZONEI DE ACȚIUNE URBAN Ă 2.1. Necesitatea unei viziuni strategice de dezvoltare locală 2.2. Obiective 2.2.1 Obiective și principii europene privind ameliorarea cadrului de viață din mediul urban 2.2.2. Obiective ale Programului Operațional Regional 2.2.3. Obiective pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană București - Zona Centrală 2.3. Priorități de dezvoltare 2.4. Strategie pentru dezvoltarea turistică a Zonei Centrale București

3. PLANUL DE ACȚIUNE 3.1 Lista proiectelorși bugetul estimat pentru implementarea planului integrat, pe surse de finanțare;perioada de implementare a proiectelor 3.2 Harta zonei de ac țiune urbană, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului 3.3 Managementul implementării planului integrat 4. CONSULT ĂRI PUBLICE ÎN PROCESUL ELABOR ĂRII PIDU 5. BENEFICIILE ADUSE DE PIDUȘI ACȚIUNILE PROPUSE ANEXE Anexa 1 - Lista proiectelor individuale Anexa 2 - Subzonele din componența zonei de ac țiune urbană Anexa 3 - Surse ale analizei istorice Anexa 4 - Etape de evoluție ale subzonelor zonei centrale Anexa 5 - Etape de evoluție ale axelor structurante ale zonei centrale Anexa 6 - Metodologia studiului sociologic Anexa 7 - Analiza de trafic a Zonei de Acțiune Urbană Anexa 8 - Lista str ăzilor din zona de acțiune urbană care se află în garan ție Anexa 9 - Investiții ale Municipiului București în zona de acțiune urbană


6/296

4

Contextul lucr ării

Prezenta lucrare reprezint ă prima fază a contractului de servicii MB nr. 444 din data 31.12.2010, pentruelaborarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona Centrală a Municipiului București (PIDU).Planul Integrat de Dezvoltare Urbană se va actualiza în urma realizării primelor trei faze contractuale,respectiv definitivarea listei de proiecte în urma procesului de consultare publică, a temelor de proiectare șia studiilor de fezabilitate. În acest context, prezentul document va putea fi completat în urma procesului final de consultare public

ă,

care se va desf ășura odată cu finalizarea studiilor de prefezabilitate.De asemenea, informa țiile privind solicitantul vor fi completate în urma aprobării de către beneficiar aprezentei lucr ări și a etapelor următoare.


7/296

5

SUMAR EXECUTIV

I. Obiectivele specifice ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pentru centrulBucureștiului urmăresc: (i) punerea în valoare a caracterului eclectic al centrului Bucureștiului ca marcă identitar ă a orașului, (ii) reintegrareași restructurarea țesutului urban, (iii) crearea unui sistem de circulațiieficient, (iv) revigorarea rețelei de spa ții publice, (v) dezvoltare durabilă, (vi) regenerarea urban ă integrată azonelor cu probleme socio-economice și (vi) asigurarea unui climat social divers și sigur. Realizareaacestor obiective va avea ca efect cre șterea calității vieții locuitorilor zoneiși ai întregului oraș, precum șisporirea atractivității pentru investitoriși turiști, creând un centru vibrant, dinamic, atractiv pentru București,capitală european ă.

II. Acțiunile propuse în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană reflectă o serie depriorități:

1. (Re-)crearea unei identit ăți urbane pentru centrul Bucure știului. O identitate clar ă șicaptivantă a orașului este de natur ă să atragă turiștiiși investitorii, să creeze un brand pozitiv, să dezvolteun sentiment de comunitate și apartenen ță în rândul bucureștenilor, cu beneficii în susținerea activitățilorcomerciale și economice ale orașului. Acțiunile propuse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană au cascop să sublinieze și să utilizeze din plincaracterul eclectic al orașului, princrearea de spa ții diverse cuidentități diferite, conectate prin trasee cu prioritate pentru pietoni și bicicliști.

2. Revitalizarea zonelor cu caracter divers din punct de vedere istoric și arhitectural, careconstituie centrul Bucureștiului, f ăr ă a se limita la a considera centrul istoric doar zona Lipscăniei. După cum vom prezenta în capitolele 1.2, 1.5 și 1.6., destructurarea vetrei orașului și dezechilibrele socio-economice create de inser ția Centrului Civic reprezintă probleme principale ale centrului Bucureștiului, iarPlanul Integrat de Dezvoltare Urbană urmărește să reintegreze aceste zone enclavizate, segregate.Reconstruc ția a dou ă poduri peste Dâmbovița, de exemplu, va reconecta nordul și sudul centrului istoric,iar aceasta va duce la generarea de fluxuri de vizitatori pe traseele pietonale și de bicicliști, precum și larevitalizarea zonelor de la sud de Dâmbovi ța, până la Piața de Flori în Rahova-Uranus.

3. Eficientizarea sistemului de circula ții în zona centrală prin prioritizarea formelorsustenabile și alternative de circulație. Un traseu cu prioritate pentru pietoni și bicicliști va crea oalternativă viabilă pentru transport. Se propune configurarea unei re țele integrate de circula ție pietonal ă și pentru biciclete într-o zonă largă a centrului, care să reprezinte nu numai oportunități de circulație, ci șispa ții publice de calitate. În plus, în ceea ce privește transportul cu bicicleta, se consider ă importantă realizarea unei re

țele de trasee velo concentrice

și radiale , continu

ă și coerent

ă. Introducerea acestui

traseu alternativ nu va afecta capacitatea de trafic și nu va crea probleme de parcare în zon ă, deoarece vafi realizată în două etape. Se vor construi într-un prim stadiu parc ări subterane și supraetajate dedimensiuni medii, care s ă rezolve nevoia de parcaj din zonă și să elibereze spa țiile publice pentru lucr ăride reamenajare ulterioar ă. Întrucât parcările de mari dimensiuni devin în sine un factor de creștere atraficului auto în zona centrală, prezenta strategie nu propune realizarea acestui tip de investi ții.

4. Regenerarea urban ă durabil ă a arealelor cu probleme din cadrul zonei de ac țiune urbană. Acestea trebuie s ă fie obiectul unui proces integratși coerent de regenerare urban ă, care s ă aibă în vedereatât reabilitarea fondului construitși a spa țiilor publice, câtși întărirea comunității și încurajarea activitățilorantreprenoriale. Tendințele sociale recente din Bucure ști reflectă o accentuare a discrepan țelor dintrediversele categorii de populație. Un proces de segregare reziden țială pe criterii economice este în plină desf ășurare, contrar cu principiile generale europene care promoveaz ă mixitatea socială. Bucureștiul nutrebuie să se dezvolte ca o serie de ora șe paralele, ci s ă reflecte caracterul divers și viu al unei capitale

europene. Acest PIDU conține acțiuni care vizează coeziunea social ă, precum crearea unor centreculturale pentru comunitate , cu rol social, educativ și de loisir pentru întreaga populație. Prin reabilitareainfrastructurii, crearea de spații pietonale care genereaz ă un flux continuu de trecători, prin crearea uneidirecții de dezvoltare și de identități pentru fiecare dintre zone, vor fi stimulate atât investițiile private, câtșiactivitățile comerciale.

III. Proiecte propuse. Pentru atingerea obiectivelor prezentate, se propune un num ăr de proiecteși sub-proiecte conexe , repartizate pe toate subzonele ariei de interven ție. O parte din proiecte suntcondi ționate de achiziții de teren sau de parteneriate cu institu ții, precum Parlamentul. În plus, pentruanumite proiecte de o complexitate ridicată, precum reconfigurarea unor spa ții publice majore cuimportante probleme de design și conectivitate, se recomandă realizarea unor concursuri de soluții. Esteesen țial de precizat ca lista ac țiunilor propuse prin PIDU va fi definitivat ă de c ătre Prim ăriaMunicipiului Bucure ști, în funcție de prioritățile, obiectiveleși politicile urbane existente.

Interven țiile urbane vor fi etapizate astfel încât lucr ările să nu creeze impedimente majore încirculația și desf ășurarea activităților în zona centrală (de exemplu, vor fi construite parcări înainte de a sereconfigura spațiile publice ocupate astăzi de mașini parcate).


8/296

6

IV. Premisele care stau la baza obiectivelor și a planului de ac țiuni descrise mai sus.1. Identificarea zonei de ac țiune urban ă [cap. 1.1]. Zona centrală a Bucureștiului se remarcă

îndeosebi prin caracterul s ău eterogen : în acest areal se juxtapun spa ții care difer ă foarte mult atât întipologia clădirilorși a morfologiei urbane, în profilul funcțional și gradul de utilizare, câtși în statutul lor îngeografia mentală a bucureștenilor. Analizele urbanistice, demografice și socio-economice efectuatesubliniază nevoia esen țială de a concepe un plan care s ă abordeze dezvoltarea urban ă într-un modechilibratși sensibil, atât la nivelul nevoilor socio-economice, câtși la nivelul problematicii spațiale diversea arealului central. Premiza esen

țial

ă este c

ă zona central

ă a Bucure

știului are nevoie de o abordare

holistic ă, prin care să se valorifice și să se poten țeze diversitatea și eterogenitatea centrului și să se întăreasc ă relațiile spațiale și funcționale între areale, conferind o imagine și o identitate proprie a orașului,ce are la baz ă principiul unit ății în diversitate .

Au fost definite zona de acțiune urbană și nouă subzone de analiz ă în cadrul acesteia. Metodologiautilizată se bazeaz ă pe caracteristicile de morfologie urbană și tipologie a clădirilor, profilul funcțional șiutilizarea arealului, rolul istoricși, nu în ultimul rând, imaginea și statutul zonei. Pentru identificareanevoilor, a potențialului de dezvoltare, a obiectivelorși priorităților zonei de acțiune urbană au fost realizatemultiple analize, pluridisciplinare : istorică, de trafic, de accesibilitate și permeabilitate a țesutului urban,de mediu, demografică, socială și economică.

2. Analiza evolu ției istorice [cap. 1.2] relevă că Bucureștiul a avut o creștere organică, afectată însă de lucr ările urbanistice din secolele al XIX-leași al XX-lea, când s-au trasat noi axe. Principaleleprobleme care rezultă din evoluția recentă a zonei sunt enclavizarea unor areale și tăierea conexiunilor

odată cu construirea Centrului Civic. Analiza țesutului urban [cap. 1.3] a indicat că subzonele aflate lasud de râul Dâmbovița, afectate de interven țiile din anii ‘80, sufer ă atât de o slab ă permeabilitate cât și deo accesibilitate local ă sc ăzută, care le limitează potențialul de dezvoltare. Analizele sociale [cap. 1.5] șieconomice [cap.1.6] reflectă diferențele majore dintre aceste subzone și cele de la nord de râulDâmbovița. Rezolvarea disparit ăților spa țiale și socio-economice dintre nordulși sudul zonei centrale aBucureștiului reprezintă una dintre necesitățile esențiale ale zonei de ac țiune urbană.

3. Analiza economic ă [cap. 1.6] indică faptul că zona de ac țiune urbană are un rol economicimportant la nivelul orașului. Cu toate acestea, poten țialul nu este exploatat pe deplin. Pe de o parte,poten țialul de sus ținere a activit ăților comerciale pe str ăzile cu un important rol istoric comercial nueste atins. Pe de alt ă parte, nu se atinge nici poten țialul cu privire lainvesti țiile str ăine. Bucureștiul î șifolosește doar o parte din poten țialul de brand , având o imagine lipsită de aprecieri pozitive la niveleuropean, fa ță de predicția realizată pe baza poten țialului său. Cercetările în domeniul marketingului urbanarată că starea clădirilorși a spa țiilor publice contribuie la crearea percepției generale externe asupra unui

oraș, iar aceasta influențeazăla rândul ei decizia de investi acolo. Bucureștiul are astăzi nevoie deameliorarea imaginii sale urbane pentru a deveni un pol de atrac ție într-o competiție european ă (chiarmondială) la nivelul orașelor. În urma analizelor efectuate, au fost identificate o serie de puncte forte încă neexploatate, care constituie un poten țial de dezvoltare însemnat pentru ora ș. Includem aici prezența uneiarhitecturi de o mare varietate care poate pune în valoare un brand de oraș eclectic, prezența unor dotăriculturale care pot fi reabilitateși puse în valoare (Pasajul Vilacrosse, Curtea Veche, Centrul Istoric, zonaMănăstirea Antim, Zona Antrepozite-Rahova-Uranus), cât și prezența râului Dâmbovița, momentannevalorificată. În plus, centrul Bucureștiului are nevoie de spa ții publice de o înalt ă calitate care s ă serveasc ă comunitatea și să întăreasc ă imaginea de metropolă european ă. Atât spațiile verzi, câtși altetipuri de spații publice (piețe, str ăzi, trotuare) sufer ă la ora actuală de o imagine și un design deficitar șitrebuie reabilitate.

4. Analiza dinamicii investi țiilor publice în zonă [cap. 1.7] a relevat că majoritatea investițiilorPrimăriei Municipiului București au fost dedicate infrastructurii de transport. Problemele de trafic[cap. 1.4]

sunt într-adevăr foarte importante pentru București. Deși infrastructura stradală este aceea și ca în 1989,numărul de mașini în București este de șapte ori mai mare ast ăzi decât în urmă cu două decenii.Congestionarea are un impact negativ asupra timpilor de deplasare, asupra polu ării aerului și asupraspa țiilor de parcare. Orașul nu dispune de suficiente spa ții de parcare în zona central ă, fapt ceconduce la apari ția spa țiilor de parcare “parazit” . În același timp, modalitățile de transport alternative șirecomandate de UE, precum mersul pe bicicletă, sunt folosite cu mult sub parametrii europeni.Mai puținde 2% dintre bucure șteni folosesc bicicleta ca mod de transport zilnic, în timp ce prin Carta de laBruxelles din 2009, orașele europene s-au angajat s ă aducă procentul călătoriilor zilnice cu bicicleta la15%.

Ca urmare a analizelor efectuate amintite mai sus și a identificării nevoilorși potențialului zonei,s-au stabilit obiectivele și prioritățile care au generat setul de ac țiuni concrete propuse pentru zona deacțiune urbană.


9/296

1.

urban dBucureșIntegratse r ăsfr urban ă,

bazat p- -

- - - -

CARAC

1.1. Ide În contextu

istinct, dartiului (Figur de Dezvoltange asuprareprezentat

Figura 1: Î Metodolo

o serie deMorfologieTipologie arenovare eProfil funcțUtilizareaRol istoricImagine/st

ERIZA

tificarea

l caracterulare din pu 1). mpreure Urbană p unei ariide zone car

ncadrarea

ia prin carelemente:urbană : den clădirilor: î tc) ;ional: funcționei: la nive

tut

EA GE

zonei de

i eterogen anct de vedenă , acesteropus pentr ai ample, pe, istoric sa

onei de ac ț

s-au definit

sitate, caracă lțime, cara

ni rezidențialul orașului/

ERALĂ

ac țiune u

l centrului ore istoric ș ireale const centrul Ca

e care o de funcțional,

iune urban

zona de ac ți

teristici ale tcteristici (sti

le/comerciaivel local, i

A ZONE

ban ă ș i j

rașului, au f funcționalituie Zonapitalei. Trebnumim areasunt legate

ș i a zonei

une urbană

ramei stradil, materiale)

le/industrialetensă /redus

I DE AC

stificare

st identificaalcă tuiesc î e Acțiuneie subliniat

lul de influe zona cen

de influen ț

ș i cele nouă

le, grad de, stare (grad

/administrată ;

IUNE U

alegerii

e nouă areapreună zo

Urbană (Zcă impactulen ță a zonrală .

la nivelul

subzone co

accesibilitat de degrad

ive;

RBANĂ

le cu caractna centralăU) a Planulacestui PIDi de ac țiu

raș ului

mponente s

a zonei;re, ac țiuni

7

erauiUe

a

e


10/296

Figura 2: Zona de ac ț iune urban ă ș i subzonele identifi ate

8


11/296

interbelispectaccă tre lorețeaua

comerciUniversi

Descrier Subzona 1e cu diver le, instituțiiuitorii întregde transp

le, rezidențtăț ii, Piața R

a subzon

: O arieitate de fu

de învăță mâului oraș , crt în com

iale. În cadevoluției, Pi

lor care al

ensă , domicțiuni ș i clnt superior,un nivel rid

n. Funcțiun

ul său exisța Palatului,

Figura 3:

cătuiesc z

nată de clădiri de intehoteluri, insticat al traficile sunt m

ă spa ții pu, Piața Rom

esutul urb

ona de ac ț

diri relativ î res public (ituții locale).ului rutierș iixte - admi

lice cu relenă , Parcul

n al subzo

iune urba

alte, cu pr inistere, p

Este un arepietonal ș i onistrative,

anță la nivișmigiu, ma

ei 1

ă

eponderen țărefectura, mal cu o utiliz foarte bunulturale, se

elul întregulri bulevarde

blockhausuzee, s ă lire intensă conexiune

rvicii, birou

ui oraș : Pia.

9

rieelari,

ța


12/296

Subzonmedieva

tipologiia f ăcuurbane.unitaralcă tuinBucureșseparatNord-Suautomoreabilităautoritățutilizarela nivel

remarcăactivităț ide alime2. Clăddegradanivel so

Figura 4:

a 3: Pal, similar

cu subzonat obiectulDeș i istoriccu subzon centrul

tiului pre- de aceasd (cu un iile) ș i nu aii stradaleile locale.

zonei estelocal, es

o mult mailor comerciantație publicirile suntte. Populațiio-economi

Ț esutul ur

te a nu în morfolo

2, acest ar unei reg constituiaa 2 (îm

comerciaodern), a

a prin magportant traconstituit oadministraDrept u

cu preponde redus ă

slabă prezle ș i a activă față de sun marerezidentă modest.

an al subz

cleuluiie ș i

eal nuner ăriun totreună l al

fostistralafic deiectule demare,erență ș i se

nță aităț ilorbzonaăsur ă re un

nei 2

Fi

Su«Cepart(nuultiregacc

pundusrestUtili într inteo r vedmefroncoClănive

a d(adantpuțiclăd/cluvacsociapănive

ura 5: Ț es

zona 2 :ntrul Istorie a vecleul medieii ani scnerare ur lerată , din

ctul principala ceaaurante ș izarea estegului oraș ,

ns, fiind singțea stradal

ere morfoloievală , deturi la straderciale diirile au înluri ș i sunt

oua jumătaugându-serioare ac

nele r ămasirile au uuri, etajelnte. Popul

o-economicrând ș i un pl rezidențial.

tul urban a

escris în», arealuliului cent

val), careena unorană . Trantr-o arie

l de loisir diai marecafenele

semnificativiar traficulura zonă di pietonală .gic, se re

nsă , cu st continue, t spa țiulgeneral d

în majoritat

e a secoluexemple izostei perio

e Bucureșt rol com fiind rezția rezidentredus, în

roces de ge.

l subzonei

1

eneral drereprezintău comercia devenitproceseformareaegradat ă

n Bucureș ti,densitatedin Capitală ș i la scapietonal es Bucureș tiDin punctmarcă trar ăzi îngustipică centrelextracarpatiouă sau tr construite

lui al XIX-llate de clădade, printi). La partrcial/cafene

idențiale s are un nivacelaș i titrificare la

0

ptoal

înea

în

aeă .rateueae,orc.ei

în

airireerleuelp


13/296

SubzonCivic, m între aenclavelCaractede ruptUtilizare

zonei:intens cactioneade altăenclavizFuncțiugrupeazare unde clădivestul zNaționalmorfoloBulevar

morfoloconectaclădiribulevar redusă ,degrada

a 4: Arealarcat de o dxa Bulevae izolate aistica sa g

ur ă , disconta este foart

e de o pomercială ază ca un h parte aiate, foarteile non-ă pe Bulevedus rol cori administr onei, Tribuă în est). Diic, axaului Unirii d

ie organică ,e. Tipologi înalte

elor ș i în într-o av

re, aflate în

Figur

l descrieiscrepanță rdului Unile orașuluinerală est

inuitate, co inegală în

arte, există Pieței Uniriiub al orașuli se află

puțin utezidențialeardul Uniriimercial ș i otive (ministalul ș i Bibl

n punct demonumentaesparte zon

altădată zonei cone alinia

case de înnsată star

spatele ace

a 7: Ț esutu

entrulajor ă

rii șivechi.

dată ntrast.cadrul

zonai, carelui, pe

zoneilizate.

se, care

serieere îniotecaederelă ae cu o

stă înentul

ă lțimee detora.

urban al s

Fi

bzonei 5

ura 6: Ț es tul urban a

Subzonade Palvecină tatIzvor, cuverzi.morfologi

insule ur Traficul piar cel al

l subzonei

5: Arealultul Parlaa acestuia,

o suprafață in punct

c, subzon

ane de mietonal esteutomobilelo

1

este dominentului.

se află Parcare de spade vede

constă

re suprafa țfoarte redur este ridica

1

atnulțiire în

ă .s,.


14/296

nivel loconținecea maiapartamapar țin

Subzonelal ș i un traaria Patriarhmare masu

ente. Proxionei central

6, 7, 8: Acic redus, diei Române,r ă în caseitatea față

e.

este arealeș i sunt str ăperimetru cnifamiliale,

de zonele a

Figura 8:

sunt cu prebă tute de au o utilizareprecum ș i î ctive ș i bin

esutul urb

ponderen ță rtere circulala nivelul întn clădiri de utilizate le

n al subzo

zone rezidee ș i cu funregului oraș .nă lțime joa confer ă ac

ei 6

nțiale, avâncțiuni divers. Tipologia zsă cu un nuestor areale

1

o utilizaree. Subzonanei constă

măr reduspercepția

2

la8

îneă


15/296

Figura 9:

Figura 10:

esutul urb

Ț esutul urb

n al subzo

an al subzo

ei 7

nei 8

13


16/296

Subzonconstrucaracter modest)de loisir.

a 9: Un altția Centruluizată de unș i industrial Utilizarea z

areal carei Civic ș imix de funcțe (fabrici, donei este cu

suferit din Casei Poiuni rezidențpozite, înprepondere

Figura 11:

cauza disruporului, exiiale (care aare parte înnță locală .

Ț esutul urb

pțiilor urbantând probleăpostesc o

chise), prec

an al subzo

e. Trama stme de accpopulație cm ș i un nu

nei 9

radală esteesibilitate.

un profil smăr crescân

1

trunchiată ubzona escio-economd de funcțiu

4

eteicni


17/296

15

TABEL SINTEZĂ ȚESUT URBAN:

Zona Morfologieurban ă

Tipologia cl ădirilor Profilfunc țional

Statut/imagine(din studiu

sociologic încurs de

realizare)

Utilizare(scar ă)

Nivel deutilizare

Zona 1 densitateridicată str ăzi din trama

pre-modernă tăiate de axeE-Vși N-S

blockhaus-uriinterbeliceși clădiri deinteres public

funcțiunimixte:administrative,

culturale,servicii,birouri,

comerciale,rezidențiale

ridicat la scara întreguluioraș

înalt

Zona 2 tramă medievală,

densă, str ăzi înguste, fronturi

la stradă continue

clădiri în medie P+2,majoritate a doua

jumătate a sec. XIX

funcțiuni deloisirși

rezidențial

în tranziție de lascăzut la ridicat

la scara întregului

oraș

înalt

Zona 3 tramă

medievală,densă, str ăzi înguste, fronturi

la stradă continue

clădiri în medie P+2,

majoritate a doua jumătate a sec XIX

rezidențial scăzut locală scăzut

Zona 4 axamonumentală a

B-dului Uniriisegreg ă zone

cu o morfologieorganică,altădată

conectate

clădiri înalte pealiniamentul Bd. Unirii;

case de în ălțimeredusă într-o avansată stare de degradare înspatele bulevardului

comercial(Piața Unirii),administrativ,

rezidențial

ridicat la scara întregului

oraș /enclave

cuutilizarelocală

înalt/enclave cu

utilizarescazută

Zona 5 insule urbanefoarte mari

Palatul Parlamentului administrativ ridicat la scara întregului

oraș

scăzut

Zona 6 organică case unifamiliale,clădiri de înălțime

joasă cu un numărredus de apartamente

rezidențial mediu locală scăzut



rezidențial mediu spreridicat

locală scăzut



rezidențial mediu locală /la scara

întreguluioraș

(PatriarhiaRomână)

scăzut

Zona 9 organică,probleme deaccesibiiliate

din cauzaintervențiilor din

anii ‘80

case unifamiliale, stilvagon și clădiri

industriale (depozite,hangare, fabrici)

rezidențial,industrial

scăzut locală scăzut


18/296

16

Fiecare dintre subzone are un caracter distinct fa ță de subzonele învecinate prin mai multeelemente. Din punct de vedere func țional, centrul este reprezentat în mare m ăsur ă de subzonele 1, 2, 4 și5, unde sunt amplasate majoritatea func țiunilor administrative, comerciale, de serviciiși culturale. Din punctde vedere istoric , subzonele 2, 3 și 4 se suprapun peste centrul medieval al Bucure știului, concentrat înzonele comerciale ale Lipscăniei și Căii Moșilor și pe Piața Mare (actuala Piața Unirii), centreleadministrative (Curtea Domnească) și spirituale (Mitropolia, Biserica Domnească, Biserica Sf. Gheorghe)ale orașului. Dezvoltarea către nord, de-a lungul Căii Victoriei (Podul Mogoșoaiei) și a noilor axe Nord-Sud

și Est-Vest, a f

ăcut ca subzona 1 s

ă devin

ă un centru al ora

șului de secol XIX. Din punct de vedere al

percep ției populației, studiul sociologic a relevat că o serie de obiective aflate la extremitățile zonei deacțiune urbană sunt considerate de popula ție ca fiind parte din centru (vezi capitolul 1.5), ceea ce vine să confirme delimitarea zonei de acțiune urbană propusă de prezentul document. Subzonele conexe 6, 7, 8 și9 reprezintă areale în mare parte reziden țiale, dar strâns legate func țional de celelalte subzone șipercepute ca p ăr ți centrale ale orașului. Inser ția Centrului Civic din anii ‘80 a separat subzonele 8și 9 derestul țesutului urban, acestea suferind nu numai din punct de vedere func țional, dar și prin faptul că audispărut din geografia mentală a locuitorilor ca păr ți ale centrului orașului. Intervențiile urbanisticerecomandate de acest plan integrat abordeaz ă dezechilibrul între jumatatea sudic ă și cea nordic ă acentrului Capitalei, fiind necesar un r ăspuns coerent la problemele ap ărute prin despăr țirea celor două păr țica urmare a construirii Centrului Civic.

Menționăm că impactul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană se extinde și în afara Zona de Acțiune Urbană, spre zone de influen ță legate funcțional de centru, precum zona Gării de Nord, zona

Parcului Carol și zona de la est, cuprinzând Foișorul de Foc, Hala Traian, Piața Alba Iulia. Chiar dacă propriu-zis nu se propun proiecte pentru aceste zone, impactul ac țiunilor din PIDUși al abordării integrateva atinge și aceste areale, importante prin rela ționarea lor cu centrul Bucureștiului.

Ca metodologie de lucru pentru analiza zonei centrale și conturarea unei strategii, s-a realizato analiză multicriterial ă, în cadrul unei echipe pluridisciplinare. Această analiză s-a efectuat pe mai multepaliere, într-un demers care s ă genereze un r ăspuns integrat pentru toat ă aria centrală, având în vederecaracterul eterogen al acesteia:

Analiza istorică Analiza mediului construit Analiza țesutului urban, concentrată pe următoarele aspecte:

structura urbană, accesibilitate,

permeabilitate Analiza traficului, transportului publicși a fluxurilor de pietoni Caracteristici demograficeși sociale Caracteristici economice Dinamica investițiilor


19/296


20/296

18

Celălalt reper esen țial al Bucureștiului medieval este Ulița Târgului din Afar ă (actuala CaleaMoș ilor), care lega Târgul din Lăuntru, vatra orașului din jurul Cur ții Domnești, de Târgul de Moși (Târguldin Afar ă), și care a reprezentat axa structurant ă a ora șului. Bucureștiul medieval era constituit dinmahalale grupate în jurul numeroaselor biserici care se edifică în secolele XV-XVIII, alături de Mitropolie(1657) și mănăstiri, inclusivMănăstirea Antim (1715). În aceste secole se fundamenteaz ă o mare partedin actuala tramă stradală a zonei centrale: Ulița Mare (1589, actuală Stradă Lipscani), Ulița Cur ții (actualaStradă Franceză), Ulița Târgului din Lăuntru (actuala stradă Smârdan), Drumul Craiovei și Mehedinților(secol XVI, devenit Podul Calicilor

și ulterior Calea Rahovei), care se unea cu Uli

ța

Șelarilor peste

Dâmbovița, Drumul Târgoviștei (sec. XVI, actuala Calea Griviței), Drumul Piteștilor (devenit Podul dePământ, apoi Calea Plevnei) și Podul Mogoșoaiei (1692, actuala Calea Victoriei). Mahalalele se extind însubzonele 1, 4 și 7. Chiar dacă trama stradal ă de ast ăzi are mult în comun cu cea a ora șului premodern,există foarte puține clădiri care au supraviețuit din acea vreme, urmare a numeroaselor cutremure, asedii șiincendii, materialul de bază folosit în construcții fiind lemnul. Majoritatea clădirilor de azi care datează dinacea perioad ă sunt biserici, zidite în piatr ă sau căr ămidă.

În perioada fanariotă (1718-1821), sunt construite șaptezeci de biserici noi, astfel încât englezulBentham declara în 1785 că «sunt puține orașe care s ă aibă un asemenea num ăr de biserici într-un spațiuatât de mic». Între acestea se pot aminti bisericile Krețulescu (1722), Stavropoleos (1724), Schitul Maicilor(1726 - una dintre bisericile str ămutate și izolate în spatele blocurilor din Centrul Civic în anii ‘80), DomnițaBălașa (1747-1751), Amzei (1810). În aceeași perioadă sunt edificate un număr mare de hanuri, între careHanul Gabroveni (1740)și Hanul lui Manuc (1801-1804). Orașul se extinde și cuprinde la sfâr șitul perioadei

fanariote întreaga zonă de ac țiune urbană. În această perioadă se dezvoltă primele manufacturi, legate deproducția de textile (postav), sticlă, hârtie și produse alimentare. La finele perioadei fanariote, Bucureștiuleste un oraș de tip oriental, atât ca morfologieși clădiri, câtși ca viață socio-economică (Figura 13).

În timpul r ăzboiului ruso-turc din 1806-1812, Bucureștiul este ocupat de trupele ruse ști, care aducun nou model cultural, inspirat din cel francez. Bucureștiul începe să iasă de sub influența otomană și faceprimii pași către Occident. Primul «Regulament pentru înfrumusețarea ora șului» este introdus de generalulrus Kisselef. Acesta prevedea printre altele asanarea b ălților, înființarea unui teatru și a unui serviciu dearhitectur ă. Un număr de str ăzi sunt pavate cu piatr ă în arealul care corespunde cu subzona 2. Incendiuldin 1847 distruge peste 1.850 clădiri, iar în 1860 se constată printr-un recensământ că majoritatea caselorbucureștene sunt din zid, cele din lemn fiind înlocuite. Multe din clădirile noi sunt realizate de arhitecțifrancezi și germani, precum Palatul Știrbey pe Podul Mogoșoaiei (1852). Orașul crește mult, fiind dedeparte cel mai mare ora ș sud-est european , după Istanbul (60.000 de locuitori în 1830, față de 14.000 în Atena la 1836 și 13.000 în Belgrad la 1838).

Bucureștiul devine capitala României în 1861, iarmodelul occidental , cu precădere francez, seimpune în arhitectura și viața orașului. Dintr-un oraș dominat de biserici și mahalale, Bucureștiul devine unoraș bogat în instituții publice, parcuri, bulevarde, clădiri culturale. Orașul nou, occidental se așază pestecel istoric, tradițional. Ulițele și podurile orașului medieval devin str ăzi și bulevarde. În acest proces disparanumite repere fiind înlocuite de altele noi. Pe locul bisericilorși hanurilor se ridică edificii grandioase după modelul occidental. Traseul noilor bulevarde (Axa Est-Vest - actualele bulevarde Elisabeta și Carol I șiAxa Nord-Sud - actualul bulevard Lascăr Catargiu și păr ți ale bulevardelor Bălcescu și Br ătianu, datânddin anii 1890) rupe țesutul tradițional și aduce cu sine dispariția anumitor repere (Figura 14). În acestcontext, centrul orașului și zona de interes se mut ă din subzonele 2 și 3 în subzona 1, în jurul intersecțieiaxelor în Piața Universității. Dâmbovița este regularizat ă și reperele î și schimbă relația cu acest elementnatural. Tot atunci apar primele parcelări și lotizări, precum lotizarea Grammont (1893), parcul Ioanid(1900) și parcelarea Filipescu (1912). O mare parte dintre casele particulare de ast ăzi din subzonele 6, 7 si8 sunt construite în aceast ă perioadă în stilurile predominante academismul francez (Beaux-Arts)și reacția

națională - stilul neoromânesc. Zone industriale precum fabrica de bere Bragadiru și antrepozitelecomunale apar în subzona 9.Bucureștiul interbelic, capitală a unei țări duble ca suprafață și populație față de România

antebelică, î și continuă expansiunea. Stilul modernist devine popular în arhitectur ă și un număr mare deimobile în acest stil, adesea înalte, iau locul caselor cu unul sau dou ă niveluri din subzona 1. În 1921 seredacteaz ă primul Plan Urbanistic General, iar în 1935 apare primul Plan de Sistematizare care descrieclasele de construc ții. Axa N-S se continuă prin tăierea Bulevardelor Magheru ș i Bălcescu , carefavorizează realizarea unui front construit modernist (Figura 15). În paralel, apar lotizări noi pe terenuri maimari, cu compoziții urbane peisagere, pitorești. Se preia în acest caz experien ța ora șului-gr ădină “maiapropiată modului de viață românesc” (Cincinat Sfințescu). Către sfâr șitul anilor 1930, domnia regelui Carolal II-lea este marcată de planuri și lucr ări urbanistice și arhitecturale clasicizante .


21/296

Fig ra 13: Plan

ul Bucure șlu

ilor la 1846 r ările de si

(Maior Bor stematizar

oczyn) - Zo ale sec. al

na de ac ț iu XIX-lea

ne urban ă î

1

ainte de

9


22/296

Figura 14: Planul ucure ș tilor la 1914 - Zona de ac ț i anii 189

une urban ă0

dup ă trasarea axelor -S ș i E-V î

0


23/296

Figura 15: Planul ucure ș tiloZona d

la 1938 (C e ac ț iune u

l. Ulysseban ă la fin

amboteau / le perioad

Prof. cartoi interbelic

raf M.D.M

ldoveanu)

1


24/296

de ac țiuPalatulbombar 1971ș icauza sprogram

locuințeurbană Sunt desubzonemonumUnirii) eenclavizdin repaceste z

Figurau

În primelene urbană i (1960-196amentele deatrul Națio

chimbării ree de renov

colective din În 1984 înste ruptă pr

molate 485le 8 ș i 9).nte. O noute supraim

ate între noilrele Bucureone au dec

Arealul l

16: Remod banistice

decenii dincade drasti

5) ș i a unorin timpul cnal -1973),imului de pre. Atenția

afara zoneicepe remointr-o serieectare deealul Uran

ă axă Est-usă țesutule construcțiiș tiului vechizut ca impo

cr ărilor urban

elarea zone construir

erioada coc în compaclădiri “plolui de-al Desutul urbaroprietate,regimului es

de ac țiuneelarea cente intervențiiraș tradițion

us este nivest, reprezi urban ant ale Centruli, repere cartanță în cad

istice din anii

i centrale p a Centrul

unist ă, diație cu peribă”, care

ilea Război ș i fondul culte dintrete îndreptat

rbană .rului orașuli brutale, f ăcal (întreagalat, se distntată de Brior, conexii Civic (Fig

re în prezerul orașului,

1980

rin lucr ărilei Civic

amismul cooada interbompletează Mondial (î onstruit r ămlădiri se de

ă până în a

i din dorințute cu scopsubzona 5,ug vile, halevardul Viunile sunt tra 16). În at nu mai pș i-au pierdu

urbană ,fronturi

bulevar după ceanii 196postmodouă cl(PiațaNicolaeCentru

istoriademolăr zona cedouă d

amploar ale carhitectal subzpentru c încep lulucraretangen ți

relevăafectateal XIX-lș i ridic

rezultatdeceniilegături împreunCivic. Aimportasocio-eccapitolelistoriceprezentimportasuferitprezent

strucțiilorș ilică . Cu ex

golurile protre care ș i

ân neschimgradeaz ă tr ii ‘80 că tre

a lui Nicolal de a consmare parteuri, clădiritoria Socialiăiate , fragmeste encla

articipă la vt "vadul", de

Bisericilefiind ascu înalte de

e. Limbajulmodernism0-1970, sedernist insădiri interbațiunile UCeau șesc

ivic.Anul 199

ucureș tiului:ilor ș i consntrală nu vacenii nicio

e, în schiaselor purale schimnelor r ămaonstruireacr ările la dimajor ă de ial zona de a Analiza evimagineade planurila ș i al XX-l noi edific

din evoluunt enclavilor dintreă , din cautfel, subzonte modificăonomice ș ie urmă toar a fiecăreite în Ante au fost î

importantete în Anexa

i lucr ărilor ecepția ansavocate de cHotelul Intate în zonaptat ș i nuconstrucția

e Ceau șestrui un noudin subzonublice, bise

ismului (astente de orae se pastreiața urbanăvenind areal

dispar dse în spa pe mar

arhitecturalul dominasrecurge acpirat dinlice din Piite), care

u modele

reprezintă : după un dtrucției unu avea pentr intervenție

b numerorticularebă caracte

se neafectaentrului Civmetrala No

nfrastructur cțiune urbanoluției istoriunei creș t urbanisticeea, care traii. Principal

iile istoricezarea ș i tăizone care

za construele 4, 5, 8 ș iri, ale cărospa țiale vor. Detalii assubzone î xa 4. Axtrerupte sadestructur ă 5.

ilitare în zomblului S ătremure ș ircontinental centrală . Deneficiază cartierelor

u. MorfologCentru Civi 4 ș i păr ți drici, sinagozi Bulevard vechi r ămză încă par

. Prin izolar e-problemă .in imaginele unor nginea noil

se schimb anii 1930m la un sclectismul

ața Senatuldevin pentpentru no

o ruptur ă eceniu ‘80i nou centr u urmă toarerbanistică

se demolș i inser ul tradi țione de lucr ăriic. În 2011rd-Sud, pri, care atină .ce a ora șulri organic

ale secolelează noi a

ele proble

ale ultimelreaau evolu

ției Centrul 9 au suport repercusiufi analizateupra evoluți parte su tradiționa blocate ș ii, care su

2

aliie-

inee

iac.ini,ulntee,

aoior

ă :ș iilauiruul

înalu,lee

riiialleeae

uie,oree

oratuiatni

îneintleunt


25/296

Pentrudeopotricât ș i peconomi

densităț i

stiluri aprintrepostmomediuluiacțiuneprotejatzone pr potențialputerniccalitatea

1.3. An Proceseleidentifica

vă mediul carametrii dice, dar ș i p

1.3.1. Me

Zona de ai, tipologieiimobile cu psubzonele (case unifasubzonele 1blockhausur ansambluriansambluriedificii admi

Figura

Zona centrhitecturaleltele stilurilernist. Ceaconstruit ș i

urbană conț au reglemtejate nu tr l foarte mar eclectismmediului c

liza medi

socio-econonevoile ș instruit ș i țe accesibilitntru calitate

iul constr

cțiune urbalădirilor, înăarter comer u excepțiailiale de se(rar), 3, 4, 6i interbelicee locuințe ce locuințe cistrative/cul

7: Planul U

ală a Bucu. Cea mai me Beaux-Ar mai maregradului ri

ine 56 dinentări specibuie privitepentru coi cu o mo

onstruit ș i e

ului cons

mice din caotențialul dsutul urban.te ș i cone

a vieții.

uit

ă este formlțimiiș i stilulial ș i etaje cubzonei 5)col XIX si, 7, 8, 9.: subzoneleolective posolective posturale/religio

rbanistic G

eș tiului areare parte dats/academisarte a zonicat de val

cele 97 dele în ceeaca un impeturarea idetenire arhitxistența un

truit și a ț

rul orașuluie dezvoltar Țesutul ur ctivitate ese

ată dintr-uni (Figura 17

u diverse fu

X, 1-2 niv

1, 6, 7, 8belice, stilbelice, stil pase: toate s

neral - tip

un pronunțtează în spmul franceei este conare arhiteczone consce priveș tediment penttităț ii orașulecturală divi arhitecturi

esutului

sunt strâns l ale zoneian conturențiali nu nu

mediu con):ncțiuni, 1-2

ele, stiluri

odernist: suostmodernisbzonele

logia zonei

at caractercial din sec, neoromâtituită din zurală a areruite protejregimul conu dezvoltar lui, crearea

ersă , de cai vechi, valo

rban

egate de code ac țiuneză atât idemai pentru

truit eterog

ivele - seco

eaux-Arts,

bzonele 1, 6t (Centru Ci

centrale a

clectic, fiinlele al XIX-esc, maur,one protejlelor comp

ate ale Castrucțiilor saa urbană , cunei imagini

litate. În stroase sunt

nfigurația spurbană tretitatea ș i idesf ăș urar

n din punct

l XIX, XX (r

neoromâne

, 7, 8ic): subzon

ucure ș tiul

întâlnită olea si al XX-

modernist,te, datorită

onente . Deitalei (Figur u al modifii dimpotrivă de oraș eudiile de br citate ca fa

ațială urbanuie analizaaginea zona activităț il

de vedere

r XVIII): toa

c, moderni

4

ui

varietatelea, incluzâ Art Decoeterogenită

fapt, zonaa 18). Zoneărilor. Aces, ca avândropean dending urbactori esenți

3

ă .tei,

or

al

te

t:

edș ițiieletennn,li


26/296

pentru ctrebuieinterven

rearea unuiăzute ca uiile urbane,

Figu

brand poziti punct forteiar problema

a 18: Zone

care s ă atr al zonei de lipsei de ac

construite

agă turiș ti ș acțiune urbcesibilitate

rotejate a

i investitori dană , caract unora cu n

robate prin

eopotrivă .rul lor tradițcesitate rez

HCGMB nr.

e aceea, zoional trebuiolvată .

. 279/2000

nele proteja potențat pr

4

tein


27/296

25

Toate subzonele con țin zone protejate construite (cu excepția notabilă a subzonei 5, unde PalatulParlamentului a înlocuit tot fondul construit vechi). Dacă zonele protejate din subzonele 1, 2, 3, 6 si 7(centrul la nord de Splaiul Independenței și Calea Călărașilor) formează o arie continuă, ușor accesibilă decătre vizitatori, restul zonelor protejate sunt izolate prin infrastructura Centrului Civic. În special zoneleprotejate 64, 75, 76, 80, 89 și 90, toate în subzona 4 sunt segregate prin ecranarea lor cu blocuri. Învederea atingerii potențialului lor de a contura o identitateși o imagine atractive pentru oraș, aceste zone

trebuie reintegrate în ora ș .Repartizarea zonelor protejate în subzonele zonei de ac țiune urbană:

Subzona 1 :4 Magheru

Br ătianu6 Elisabeta Kogălniceanu

16 Calea Victoriei23 Știrbei Vodă 28 Amzei34 Pitar Moș 42 Brezoianu

81 Parcul CișmigiuSubzona 2 :

26 Lipscani27 Stavropoleos

Subzona 3 :1 Calea Moșilor8 Hristo-Botev

22 Mântuleasa30 Colței36 Negustori

Subzona 4 : 25 Măr ășești64 Parcelarea Mamulari75 Strehaia76 Biserica Mihai Vodă - Sapienței80 Radu Vodă 86 Antim89 Crișului90 Bucurb Br ătianu

Subzona 6 :2 Calea Griviței6 Elisabeta Kogălniceanu10 Calea Doroban ți

12 Lascăr Catargiu16 Calea Victoriei23 Știrbei Vodă 28 Amzei29 Nicolae Iorga35 Bibicescu43 Cobălcescu44 Temișana94 Caderea Bastiliei97 Occidentului

Subzona 7 :5 Carol

13 Dacia

17C.A. Rosetti - Maria Rosetti -Popa Petre

18 Vasile Lascar20 Batiștei21 Jean-Louis Calderon - Polonă 31 Caimatei

32 Vasile Conta33 Thomas Masaryk34 Pitar Moș 39 Armenească 40 Icoanei41 Silvestru70 Parcelarea Parcul Ioanid

Subzona 8 :9 Regina Maria

11 11 Iunie25 Măr ășești63 Parcelarea Inter (Filaret)66 Parcelarea Învoirii67 Parcelarea Tacu68 Intrarea Viilor69 Parcelarea O țelul Roșu79 Dealul Mitropoliei82 Parcul Carol87 Principatele Unite88 Parcelarea Gramont

Subzona 9 :9 Regina Maria


28/296

de conactivităț i

importmajor, fiimportarețeleleo acceBulevar Victorieiremarcăreprezesubzon

1.3.2. Str 1.3.2.1.

Poziționar ctare a sisle economic

Analiza țe

nte care atr indcă nu dete, universi

de transportibilitate riul Magheru

, Bulevardul faptul că ltate de ar le, irigându-

ctura țes

ona de ac

a în contextemului dee ș i calitate

sutului urbaag fluxuri, î ind de trecăț i, centre în comun. Î icată la ni/Bă lcescu,Lască r Cat

imitele zonetere cu ole cu fluxuri

Figura 1

tului urba

iune urba

tul rețelei or str ăzi deter vieții locuit

n se poate special auttorii ocazionomerciale).n urma analielul întreguulevardul I.rgiu, Calea

i de acțiunaccesibilitatde mișcare

: Accesibil

n

nă

așului are uină capaci

rilor.

realiza lao. Aceste aali, ci se baEle sunt deizei accesibilui oraș -. Bratianu,

Moș ilor, St urbană pr globală riare pot fi at

tatea globa

n impact putatea de ut

scara într e sunt menează pe nemulte ori ar

lităț ii globaleulevardulBulevardulada Buze ș tiopuse, dar idicată . Unrase din într

l ă în centru

ernic asupr lizare a ac

gului ora ș ,ite să găzdoia utilizato

tere aglome (figura 19),egina Elisanirii, Bulev

, Strada Beș i cele alele dintre agul oraș .

l Bucure ș ti

a utilizării sestora, imp

, determinâiască funcțirilor de a lerate, unde ss-au evidenbeta, Bulevrdul Reginazei, Bulevar subzonelorceste arter

lui

ațiului. Modrtanța pent

d acele auni de inter izita (institu

e regăsescțiat str ăzileardul Carol Maria, Caldul Dacia.descrise su traversea

6

ulru

esțiiș iuI,aentă


29/296

minutedeja caPrin anaccesibLibertăț i

de servilocale,global:axe de iimportpietoniabordar

la nivelCentrul

Analiza țee mers pecentre localaliza accesilitate ridici (figura 20).

ciiș i comer ț iind reprezealea Victori

mportanță lnte pentrui activităț ile

ea domeniul

Atunci cânlocal, ele aIstoric, Piața

utului urbaos), pentrue, cu activitibilităț ii ș i cată, segreg Polurile cu

de interes lntate de Cei (par țial),cală precua putea d comercialeui public în

igura 20: A

d anumite z capacitate Universităț i

se poatea evidențiaăț i ș i serviciionectivităț iiate în anuaccesibilitat

cal, dar ș i cntrul Istoricd. Carol, St Str. Brezoizvolta ecoodată cu sensul oferirii

ccesibilitat

one urbane de a crea

i sau segme

ealiza la sacele spa țiii de proximilocale (15ite situații

e ridicată se

u o constan, Piața Unir. Vasile Laanu ș i Str.omia loca

erviciile car i de prioritat

a local ă în

beneficiazăcentre de i

ntul de sud

ar ă localăcare au potate, comer țminute dede zone b corelează f ă mișcare piii, Piața Uncăr, Str. Bueorge Coșb

lă, fiindcă a depind de fluxurilor e

zona centr

de o bună teres, cu pl Că ii Victor

(400-1.200ențialul de, bazate pemers pe jarier ă, preoarte putern

etonală . Areiversităț ii, deș ti, Bd. Da

uc. Acesteu potențialuacestea. nistente ș i p

l ă a Bucur

ccesibilitateblic mixtș i

iei.

metri, echiv deveni sauun flux piets) se obsum Bulevaic cu preze

alele joacă e axe impocia, Bd. I.C.uprafețe sul de a atrag cazul lor,tențiale de

ș tiului

atât la niveactivităț i di

lentul a 5-1 funcționeanal constarvă zonedele Uniriița funcțiunil

olul de centtante la nivBr ă tianu ș it deosebite fluxurileste esen țiaietoni.

l global, câterse, precu

7

5ă t.uș ior

reeleeelă

ș im


30/296

consecisubzonfost afepermeautilizare

atât epietonaleste oactivităț i

5 ș i 9, oslab ă, cVodă ș icreareazidului î negativ

precumIndepencu prec

Din punctță directă le 1, 2, 3, 6

ctate de intbilității urba țesutului u

ai ușor de f ă ș i maximistfel de zole comercial

Fi

Cele maipera țiunile uonstând în ipodul care

unor mari inn jurul Palacontinuitate

Rahova-Ur denței. În pldere că tre

de vederediverselor

ș i 7 apar birvențiile rene are în vrban, îndeo

olosit de că tează perimă cu un gr

e ș i de petre

ura 21: Pe

ulte insulerbane de consule urbanf ăcea legă tsule urbanetului Parla traseelor

anus ș i aus, zona deud ș i vest.

l structuriietape ș i me structuratlizate în an

edere dimesebi la nivel

re pietoni uetrul de expad ridicat dcere a timp

rmeabilitat

rbane din znstruire a C de mari di

ura între ce în jurul Palentului auin zona ce

bulevardeloacțiune urb

esutului urbdalităț i de

e datorită dii ‘80, carensiunile ins pietonal. C

anumit areunere a fun permeabililui liber (fig

a ț esutului

ona de ac țiuntrului Civiensiuni. D

ntrul comer tului Parlaenerat o ptrală . Feno

r de marenă este înc

an, zona stdezvoltare azvoltării lor au generatulelor urbau cât e mai

al. O permecțiunilor cotate, care f ra 21).

urban în ce

ne urbană s au avut camolarea po

cial vechi (entului ș i Armeabilitateenul este

gabarit pr onjurată de

udiată prezi acesteia dorganice înun țesut ur ne care aumică dimen

abilitate riderciale. Cecilitează flu

ntrul Bucu

unt de mărirezultat un țdurilor pesttrada Smâr ademiei Ro slabă a țecutizat de

cum Buleareale în m

ntă un carae-a lungul ttimp, celelalban destruccapacitateasiunea insu

icat ă facilittrul istoricxurile pieto

eș tiului

e medie. Î esut cu o p Dâmbovițadan) ș i Calmâne, precsutului urbaprezența ari

ardul Uniriire măsur ă

ter eterogeimpului. Dae subzoneurat. Analide a influenlei urbane,

ază mișcar , de exemplale ș i impli

subzoneleermeabilita- Podul Miha Rahoveim ș i ridicar n, influențâlor industria

sau Splaiimpermeabil

8

n,ă ua

țau

au,it

4,eai-,adle

ule,


31/296

Subzon

reprezeaxa Es

accesibiRomanpentru bObiectivTeatrulla nivelparte asuprafaț

- Acc- Per

- Neef moder

1.3.2.2.

a 1

Figu

Subzona 1tată de bul

t-Vest, repr

litatea local ș i Piața Uucureș teniele turisticeNațional saul local, ceezonei, în aă asigur ă un

sibilitate gloeabilitate ri

Pctuarea lucnizare a spa

ubzone

a 22: Acce

este traversvardele Ma

ezentată d

sunt ridicaiversităț ii ba puncte deimportante, Parcul Ciș ce asigur ăar ă de spa flux import

Puncte taribalăș i localdicată uncte slabărilor de reaiilor publice

ibilitate gl

ată de axelgheru, Bă lc Bulevarde

te ș i se reflneficiază d orientare s precum M

igiu benefi o bună freiul din zonnt care irigă

ridicată

bilitare /

bal ă ș i loc

majore deescu ș i Br ă tle Regina

ectă în țesu o accesibilațială în or zeul Națioiază de o a

cventare a l Să lii Palat zona cu pie

- de

- Mpot

l ă ș i perm

circulație diianu (ș i variElisabeta ș

tul comerciaitate ridicatăș ș i folositeal de Artă ccesibilitateor. Permeaului. Stațiiletoni.

ctivităț ile coccesibilitate

diul pietonnțialului de

abilitate în

n Bucureș ti,nta sa maiCarol I.

l dinamic di. Cele douăca locuri defostul Palatridicată /meilitatea estede metrou

Oportumerciale ș ia ș i permea

Amenil neprietezonă foarte

subzona 1

, respectiv aveche, Calccesibilitat

n zonă . Inte piețe sunt întâlnireș iRegal), Atie la nivelul

ridicată înș i de trans

ităție loisir sunt

bilitatea zonțărios limiteazrecventată

xa Nord-Sua Victoriei)a globală

rsecțiile Piaeprezentatie socializar neul Româ

global, dar ea mai maort public

încurajatei

ă atingere

9

d,ș iș i

țaee.n,ș iree


32/296

Subzon

rutelorsprijină recentObiectivaccesibi

- Ac- Petrafic

- Unreduvalori

a 2

Figu

Zona areeriferice al

dezvoltareaeabilitate oele turisticelitate medie

esibilitate grmeabilitatel pietonal

numă r de stă , potențialficat unitar

a 23: Acce

o accesibilit acesteia,economică .fer ă un sp din centr asigur ă dina

Puncte tar lobală ridicaridicată care

Puncte slar ăzi au o aclui de utiliza

ibilitate gl

ate medie/slrespectiv BPermeabilitțiu publicl istoric, smismul ș i la

iă a limitelor încurajează

ecesibilitate lre a zonei n

bal ă ș i loc

abă la nivel-ul I.C. Br ă

atea este bedicat piet

pațiile piet nivelul utiliz

zonei -ur co

cală u este

-co

l ă ș i perm

l global, dar tianu, Calenă ș i asiguonilor, încunale, corelării spațiului

Accesibilitatan încuraje

merciale

ntârzierea ierente pe te

abilitate în

se observ ă Victoriei,ă irigarea cajând creș tte cu o p

în scopuri e

Oportuea ș i pează fluxurile

Amenintervențiilorrmen mediu

subzona 2

accesibilitatrada Doa

u pietoni înerea țesutuermeabilitatconomice.

itățimeabilitate pietonale ș

țăriș i lipsa un

ș i lung

tea ridicatănei, ceea

zonă . Str ăzilui comercie bună ș i

țesutuluii activităț ile

ei strategii

0

aelel.o


33/296

Subzon

o accesstr ăzilevariază comerci

- Acc- Accsubzo- Per

- Accsubzo

a 3

Figu

Rutele perif ibilitate ridic

Armand Că lide la valorială dinamică

sibilitate locsibilitateeieabilitate ri

Psibilitate gei

a 24: Acce

rice (Bd. Cată la nivelnescu ș i B-idicate în v.

Puncte tarială ridicată globală r

dicată în veuncte slablobală scă

ibilitate gl

rol, Stradaglobal, deș iul Hristo Bost la valori

idicată li

tul subzonei ută în int

bal ă ș i loc

Mântuleasa,interiorul sutev prezintăai joase în

itelor- Ploc

riorul - Bcar sub

l ă ș i perm

Bd. Cornelibzonei areo accesibiliest. Pe limi

roximitateală ridicată a

ulevardul I. separ ă s

zona 3, al c

abilitate în

Coposu ș iaccesibilit

ate ridicată .a zonei exis

Oportuață de sub putea pro

Ameni. Br ă tianu f bzona 2, vrei potențial

subzona 3

Bd. I.C. Br ăte redus ă .Permeabilittă o activita

itățizona 2 ș i aova regene

țărincționează

ibrantă ș i d nu este exp

tianu) asiguLa nivel locatea subzone economic

cesibilitatearea zonei

ca o barier inamică , dloatat

1

r ă l,eiă /


34/296

Subzon

AccesibenclavelcelelalteEnclaveSplaiul Icare cuDâmbodimensi

- AcUnirii

- Ac- PePiața

a 4

Figu Accesibilit

ilitatea localle dintre bl par ți ale ar le au o accndependen țrsul râuluiiței este puunii înguste

esibilitatea

esibilitate grmeabilitateUnirii

a 25: Acce

tea global este scazcuri între

ealului fiindsibilitate re

ei separ ă zoepar ă stradstiu ș i comș i al fluxului

Puncte taglobală este

Puncte slalobală redusscăzută , cu

ibilitate gl

este ridită , cu exceplaiul Inde

caracterizatdusă , ceeana cheiuluia Sfinții Aplet ignorat,mare de ma

iridicată în P

eă în parteaprecădere la

bal ă ș i loc

ată în Piția Pieței U

penden ței șe de o per ce reduce flâmboviței

ostoli de statât de trafiș ini din veci

iața -alr

e Vestest de

-ri

l ă ș i perm

ța Unirii,nirii. Din pui Bulevardueabilitate scluxurile deferentă Palăzile Smâr cul pietonal,ă tate.

Subzona p accesibilitălul de hub a

Arealele slcuri de sigu

abilitate în

ar redusă ct de veder

l Unirii auăzută , maiietoni. Fluxtului Justițiean-Șelari.cât ș i de

Oportuate s ă î ș i f

ii globale pel orașului

Amenib conectate

ranță a cetă

subzona 4

spre Pia țae al permeao permeabiles la est dl intens dei în acelaș irotuarul adiel de bicicli

nitățiloseasc ă nintru a î ș i ac

nțăriș i enclaviz

țeanului

Constituțibilităț ii, numlitate ridicate Piața Unimaș ini deod radical

acent malulș ti, din cau

elul ridicatentua

te prezintă

2

i.aiă ,ii.e

înuia


35/296

Subzon

este depăr ți aleintensă .fiind deinsule u

- Ac

- Acscăzutilizla str

a 5

Figu Deș i Bule

inită de o a capitalei, dTraficul piedeparte cel

rbane - Parc

Pesibilitate g

Pesibilitatete, o zonare pietonalădă

a 26: Acce

ardul Izvorccesibilitater prezintă uonal este de mai întinsul Izvorș i p

uncte tarilobală ridica

ncte slabelocală ș icu un pote ș i de activi

ibilitate gl

ș i Bulevardlocală scăzn interes lim asemeneae din zonarcul Palatul

ă

permeabilitanțial redusăț i comercia

bal ă ș i loc

l 13 Septeută . Arealulitat pentru tr descurajatde ac țiunei Parlamen

- La liRealizaurban

teele

- Subzobstaccentrul

l ă ș i perm

brie au o aeste str ăbă taficul pietonde permeabiurbană . Subului.

itele zoneirea unor noai bine stru

ona riscă sl pentru fluorașului

abilitate în

ccesibilitateut de traficual ș i nu susțlitatea foartzona este

Oportunit, accesibiliti conexiuniturat ș i eficiAmenință

r ămână ourile de cir

subzona 5

globală ridil auto careine o activit scazută , inlcă tuită de

ățitea este

va putea cr entrienclavă iz

ulație pieto

ată , subzoleagă diver te comerciasulele urbafapt din do

ai ridicată .a un țesut

olată ș i unală în plin

3

aelă eă


36/296

Subzon

ridicată ș i Buzecaracter mediecomerci

- Ac

- Pe

a 6

Figu Subzona e

precum Bulti. La niveleterogen.ai mari. C

ale precum

Pesibilitate g

Prmeabilitate

a 27: Acce

ste bine covardele Laslocal, accese remarcă urmare, s

ubzonele 1,

uncte tarilobală ridica

ncte slabescazută în p

ibilitate gl

ectată la nicăr Catargiuibilitatea estrealul dintrebzona nu a 2 sau 3, da

ă

artea nordic

bal ă ș i loc

el global, fi, Iancu de He medie. Di Calea Victre acela ș ir nu are nici

- Nivelaceleasubzoncentral

- Permcomerc

l ă ș i perm

ind prezenteunedoara,n punct deriei ș i Caleaotențial deproblemele

ul accesibilii fluxuri piete, dar creea

eabilitateaiale la nivelu

abilitate în

aici artereacia, Caleaedere al p Griviței, una genera flare apar în

Oportunittăț ii ș i per nale ș i acti

ză identitat

Amenințămai scazutl altor subzo

subzona 6

cu o accesiVictorieiș irmeabilităț ii

de insulelexuri pietonsubzonele 4

ățimeabilităț iiităț i comer a de zon ă

rinu sprijin

ne centrale

ilitate globatr ăzile Berz

, zona arerbane suntle ș i activit sau 5.

nu sprijină iale ca alteeziden țială

ă activităț i

4

lă ein

înți


37/296

Subzon

mai ridiasigurâinsulelefluxuri p

- A- ridica- P

- Acc

a 7

Figu Spre deos

ată . Subzond că tre limurbane suntietonale ș i a

ccesibilitateontact cută ermeabilitat

sibilitate gl

a 28: Acce

bire de suba 7 nu esteite o bună de mărime

ctivităț i com

Puncte tar locală ridicartere de a

ridicată Puncte slabală scăzut

ibilitate gl

zona 6, acestr ăbă tută dconectivitatmică , în sperciale.

ită cesibilitate

eă

bal ă ș i loc

t areal aree artere de i cu restulcial că tre s

globală -ac

- pr zo

l ă ș i perm

accesibilitamportanță gorașului. Did, având po

Partea suditivităț i come

Conectivitatzintă riscul

nă centrală

abilitate în

te globală lobală , dar e punct detențialul (în

Oportuă poate suciale

Amenia globală f de a nu î ș

subzona 7

ai scazută ,ste delimitavedere ală nerealizat

itățiține fluxuri

țăriiind mai rei realiza po

ar una locaă de acesteermeabilită) de a sus ți

ietonale ș i

usă , zonaențialul de

5

lă a,ii,e


38/296

Subzon

relativ r conectipietonal

- Pe

- Ac- Suimpe

a 8

Figu Subzona d

edus ă a Paitate cu orae ș i activităț i

rmeabilitate

esibilitateabzona este î meabile

a 29: Acce

ispune de otriarhiei car șul ș i restulcomerciale,

Puncte tarimedie

uncte slabscăzută a Pncojurată de

ibilitate gl

accesibilitae, de ș i estesubzonei.dar este afe

etriarhieiareale

bal ă ș i loc

e medie, at un obiectiubzona ar ctată de fap

- Sacti

- Esub

l ă ș i perm

t globală c de interes o permeabtul că este î

ubzona poatităț i comerc

istența unoonei îngreu

abilitate în

t ș i locală .național, n

ilitate mediconjurată d

Oportune sus ține fluiale

Amenin areale imp

neaz ă fluxur

subzona 8

e remarcă u beneficia, ar putea

e areale imp

itățixuri pietonal

țărirmeabile c

ile de circul

ccesibilitată de o bu

sus ține fluxermeabile.

e ș i

tre limiteleție

6

aă ri


39/296

Subzon

locală r Centrulmoș teniau ad ăp

- Peurbaconst

- Ac- Peareal- Zo

a 9

Figu

Cu excepțidusă , areali Civic. Dinte din țesutuostit în trecu

rmeabilitatecare a r ăm

rucție a CenP

esibilitate grmeabilitatelor industriă înconjura

ra 30: Acce

a Bulevarduul fiind izolaunct de ve

l pre-comunt funcțiuni in

uncte tariridicată în cs după lucr

trului Civic.uncte slablobală ș i locredusă cauzle întinseă de areale

sibilitate gl

lui Regina M ș i enclavizere al permist, există pr dustriale, câ

zul țesutuluiă rile de

lă redusă ată de preze

impermeabi

bal ă ș i loc

aria, arterelt datorită d

eabilităț ii, dobleme atâtt ș i din cauz

i - Pripermsus țin

nța

le

- Arelipsa

al ă ș i perm

e din subzoestructur ărilș i zona dețidin cauza pa înconjur ăr

reconectar abilitatea rie fluxuri pie

lul poate sănor interve

abilitate în

a 9 prezintăr țesutuluie ș i insule

rezenței unoi zonei cu a

Oportunia subzoneiicată a țesuonale ș i acti

Amenin țr ămână segții care să

subzona9

o accesibilirban din tirbane de mr insule urbeale imper

tățila centrul or tului urbanvităț i comer ăriregat ș i encodificețesu

tate globalăpul construiă rime redusne mari, caeabile.

așului,oateiale.

lavizat întul urban

7

ș iriiă ,re


40/296

ales îneste m

comunitde învăfolositeasemeninițiative

1.3.3. Str În zona de

subzonele 1rcat ă de lipO serie d

ăț ii. Într-unțământ r ămde comunitea ar putealocale.

F

ctura țes

ac țiune urb ș i 6. Subzsa obiectivin aceste oraș cu puțin de celete. În modfi utilizate î

Sursa: pre

gura 31: O

tului urba

ană sunt cona 2 are celor de utili

biective dee posibilităț imai multe osimilar, ma interesul c

lucrare informa ii d

iective de

n

ncentrate ua mai mareate public ăutilitate pu

de a faceri închise î i multe spamunităț ii m

in bazade date ur

tilitate pub

număr mar densitate d.blică nu valport în aer l afara progii, precumult mai mult,

ane a Prim ăriei Mu

lic ă în zona

e de obiectie monumen

orifică laiber, terenur ramului eduă li de spec prin deschi

nicipiului Bucure ș

de ac ț iune

e de utilitatte. În schim

axim spațiile de sportcațional, detacole, bibliderea lor că

i

urban ă

e publică , mb, subzona

l în interesale instituțiilș i ar puteaoteci ș i altetre activităț i

8

ai9

ulorfileș i


41/296

39

1.4. Analiza transportului urban

1.4.1. Transportul cu ma ș ina personal ă

Deși infrastructura stradală este aceea și ca în 1989, numărul de ma ș ini în Bucure ști este deșapte ori mai mare ast ăzi decât în urm ă cu dou ă decenii (1.200.000 de mașini, față de 180.000).

Datele colectate pentru realizarea Master Planului de Transport eviden țiază următoareastructur ă a mobilității auto: Numărul total de deplasări cu autoturismul pe rețeaua rutier ă a Municipiului București este, în

medie, de 910.681 pe zi lucr ătoare, dintre care 70% sunt deplas ări având ca origine și destinațielocații din aria administrativă a Municipiului București, iar 30% sunt deplasări care au ca originesau destina ție locații din afara Municipiului București.

Volumul traficului pe rețeaua de bulevarde care converg c ătre centrul orașului poate atingevaloarea de 50.000 de ma șini pe zi, pe ambele sensuri de circulație.

Numărul total de deplasări cu taxiul este, în medie, de 90.621 pe zi, dintre care 90% au caorigine și destinatie locații din aria administrativă a Municipiului București, iar 10% sunt deplasări între locații din Municipiul București și zonele exterioare.

Referitor la transportul de marf ă, zilnic au loc în medie 99.157 de deplasări de autovehicule detransport marf ă, dintre care 22% au ca origine și destinație locații din aria administrativă aMunicipiului București, iar 78% sunt deplasări între locații din Municipiul București și zoneleexterioare.

Gradul de saturare (raportul cerere/capacitate) al arterelor principale (axa nord-sud, axaest-vest, inelul central din zona de acțiune urbană) este de peste 70%, fapt care provoacă timpi dedeplasare ridicați, consum excedentar de combustibil și emisii ridicate de noxe.De asemenea, congestiileapărute în trafic afectează în mod negativ nivelul de performanță al transportului public de suprafață, încazul în care acesta nu are cale de circula ție separat ă.

Punctele de congestionare sunt situate în principalele intersec ții de-a lungul inelului interior detrafic, în zona centrală și pe traseul axei nord-sud. Congestionarea are un impact negativ asupra timpilorde deplasare, asupra polu ării aeruluiși asupra spa țiilor de parcare. Din cauza problemelor menționate maisus, viteza medie zilnic ă de deplasare a autoturismelor în Bucure ști este de aproximativ 30 km/h ,iar pentru transportul public de suprafață, viteza medie de deplasare este estimat ă la 16 km/h. Numărul deore petrecute în trafic se ridică la 220.000 de vehicule/or ă pentru autoturisme, 18.300 vehicule/or ă pentrutaximetre, 31.700 vehicule/or ă pentru autovehiculele de transport marf ă și 854.800 pasageri/or ă pentrutransportul public. Volumul total mediu zilnic al traficului motorizat este de 7.132.400 vehicule/km pentruautoturisme, 582.700 vehicule/km pentru taximetre, 1.052.100 vehicule/km pentru vehiculele de transportmarf ă și de 13.664.300 călători/km în cazul transportului public.

Conform estimărilor Master Planului de Transport, traficul motorizat din Municipiul Bucureștigenereaz ă un nivel de zgomot mediu de 62,8 dB și o cantitate de emisii pe zi după cum urmează: 2 tonede NOx, 10 tone de CO, 1,2 tone hidrocarburi nearse /particule, 357 tone de SO 2 și 1.113 tone de CO2.Cantitatea de emisii generat ă de către traficul motorizat este ilustrată atât la nivel de artere de circulație,cât și la nivel de zonă/cartier. Estimările prezentate sunt pentru autoturisme și taximetre. Efectele asuprasănătății populației sunt nocive.

În situa ția în care nu se vor implementa proiecte sau m ăsuri de dezvoltare, congestiatraficului va atinge un nivel foarte ridicat între anii 2013 și 2027, blocând re țeaua principal ă destr ăzi a Municipiului Bucure ști.

Transportul auto, poluarea ș i sănătatea popula ției

Poluarea provocată de numărul mare de mașini în trafic afectează în timp starea de s ănătate apopulației:

Poluarea aerului: ● acumulările peste concentra ția maximă admisă la NO2, SO2, PM10 potprovoca: intoxicații acute (ce apar numai accidental în caz de avarii industriale, avarierea unorcisterne cu poluanți iritanți), cu afectarea aparatului respirator și ocular - agravarea bronșiteiacute; creșterea semnificativă a mortalității și morbiditații prin boli respiratoriiși cardio-vasculare● acumulările peste concentra ția maximă admisă la CO pot provoca tulbur ări produse de hipoxiesau anoxie, funcție de procentul de carboxihemoglobină format, cu creșterea morbiditații prin


42/296

40

afecțiuni ale SNC și cardio-vasculare ● acumulările peste concentra ția maximă admisă la Pb potduce în timp la tulbur ări neuropsihice, sanguine (anemii), cardio-vasculare (HTA), renale, înspecial la copii.

Poluarea sonor ă: creeaz ă disconfort, a devenit deranjantă și chiar nocivă pe unele arterele decirculație ale municipiului București.

Factorul de mediu aerPoluarea aerului în municipiul București are un caracter specific, din cauza condițiilor de emisie,respectiv existenței unor surse multiple, înălțimilor diferite ale surselor de poluare, precum și a uneirepartiții neuniforme a acestor surse, dispersate pe întreg teritoriul ora șului.

În zona analizată sursele de poluare a aerului provin în special de la traficul rutier. Impactul celmai mare apare în zonele construite și cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluan ților estedificil de realizat. Concentrațiile poluanților atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de traficmărginite de clădiri înalte sub forma compactă, care împiedică dispersia.

Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul București (poluanții măsurați fiind: SO2, NOx,CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, Pb) sunt furnizate în timp real - inclusiv publicului -și provin de la cele 8stații automate.

La nivelul anului 2010 în municipiul București situația emisiilor se prezenta astfel: emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (arderi în industria energetică) și trafic rutier;

nu s-au înregistrat dep ășiri ale pragului de alertă la niciuna dintre stațiile de monitorizare. emisiile de COV au provenit în special din traficși utilizarea solvențilorși a altor produse. emisiile de pulberi au provenit în special de la traficul rutierși arderi în industria de prelucrare;

concentrația anuală a depășit valoarea limită admisă la toate sta țiile de monitorizare. emisiile de plumb au provenit în special din arderi în industria de prelucrare, tratarea și

depozitarea de șeurilor; valorile concentrațiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea limită. emisiile de NO2 au dep ășit valoarea limită la stațiile Cercul Militar (în zona de actiune urbană),

Mihai Bravuși Drumul Taberei, în special datorită traficului rutier. la emisiile de CO2 nu s-au înregistrat dep ășiri ale valorilor limită (10 mg/mc, medie la 8 ore). la benzene nu s-au înregistrat dep ășiri ale valorilor limită admise.

Figurile 32și 33 indică zona analizată drept un pol de concentrare a emisiilor de CO și PM10.

Zgomotul

În zona studiată principala sursă de zgomot este traficul rutier (estimată a fi cauza a aproximativ70% din poluarea sonor ă). Zgomotul din trafic este un fenomen disturbator, care are un important efectasupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecin ătatea arterelor de trafic intens. Studii recente auar ătat că riscul bolilor de inimă și circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta din cauza creșterii pulsuluiși a presiunii sanguine. Digestia este, deasemenea, încetinit ă și tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres. Zgomotul dintraficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 km/h, provine în principal de lamotoare și de la instalațiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste60 Km/h provine de la interacțiunea cauciucurilor cu carosabilul.

Din analiza hăr ții de zgomot din zona centrală (figura 34) putem observa că nivelul de zgomot înzona marilor bulevarde este de 70-80 dB(A).

Costurile folosirii ma șinilor pentru comunit ățile urbane:

Mediu înconjurator Economice Sociale Smog Emisii mari de gaze de ser ă Zgomot

Costuri externe din accidente,poluare

Costuri de congestie, chiar și în condițiile construcțieicontinue de drumuri

Costuri de infrastructur ă Pierderea terenului productiv

rural prin construcția de case în afara orașului, accesibile cumașina

Pierderea caracteruluidinamic, uman al str ăzilor

Slăbirea comunității Izolare în proiectele

urbanistice îndepărtate derestul orașului

Probleme de acces pentru ceif ăr ă mașini/cei cu dizabilități


43/296

Surs

: Intergraph - prel

igura 32:crare informa ii di

arta emisi

igura 34:

baza de date urba

ilor de CO

Sursa: Enviro

arta de zg

ne

- Raport Harta de

omot în zo

Sursa: Intergr

Figura

gomot Bucure ști 2

na central ă

ph - prelucrare inf

33: Harta e

10

a Bucure ș

rma ii din baza de

misiilor de

tiului

date urbane

PM10

1


44/296

Hartă parc ări în zo

na de ac țiu e urban ă

2


45/296

centralăaparițiatraficulusunt paeste op

vehicule

la nivelutrafic peprincipa

succint:

Analiza

lungime(centralaproximcare co50.000principa

O altă pro. Orașul nuspa țiilor de

i ș i uneori pcate perpenit pe durata

le sunt parc

Figura

În vedereal rețelei strantru zona d În cadrulle: Actualizar amiază -pentru anuPrognozacirculație p în cazul sc Întrucât st

analiza pevârf de dide circulațiconcluzii ccazul scen

performan

Rețeaua dtotală de aș i periferic).ativ 1 km peverg dinspr

de maș inilele intersec

blemă legatdispune d

parcare “ate reprezedicular pe smanevrelor.

ate perioade

5: Exempl

examinăriidale ș i în int acțiune urbtudiului de

a modeluluM, pentrul de bază ;cererii de tr entru autovenariilor dindiul de tra

rformanței tr ineață - AMe pentru anu privire laariilor din PI

ei traficului

e drumuriproximativ 1. Distanța di axa est-vee inelul intee zi, pe aii de-a lung

ă de transpe suficient

arazit” (penta un obstaradă . Atunci

. Șoferii au t

îndelungat

de parc ări în zona

n detaliu aersec țiile priană .trafic pentr

i de transponul de bază

nsport privahicule ș i a f PIDU.ic este ata ș

aficuluiș i aș i după amil 2011;rognoza ce

DU.

ș i a transp

Bucureș tiu.900 km, fiintre str ăzilet ș i de 2-3rior de trafic

bele sensl inelului int

ortul cu ma spa ții de

margineacol pentru ti când o maendința de

de timp (în

la margine central ă a

raficului autncipale de c

PIDU - z

rt Bucureș ti 2011, ș i a

t ș i transpor luxurilor de

at integral î

transportuluiază - PM, p

erii de tran

ortului publ

lui are o did structuraprincipalem pe axa n că tre centr ri de circurior de trafi

ș ina personparcare îndrumului).ecerea ma șină intr ă sa parca foart

medie pest

păr ț ii caroora ș ului

o, precum ș iă tre proiect

na centrală

pentru orelaliza perfor

t public pentcă lă tori pent

n Anexa 7,

i public pent baza actua

port privatș

ic pentru a

tribuție radiă în principin zona cerd-sud. Vol

ul orașului -lație. Punct, în zona ce

lă este paona centr arcarea pe

inilorș i a pieu iese dintr-e aproape d

7 ore).

sabile ș i pe

a impactulle din PIDU

se disting

de vârf danței trafic

ru anul 201ru transport

în prezentu

u anul de bliză rii cererii

i transport p

ul de baz ă

ală ș i circull pe două itrală (inelulmul traficulPiața Uniriile de congntrală ș i pe

carea excelă, fapt car stradă redtonilor. Une

un loc de pae destina ția

trotuare

i asupra tra, s-a realiza

urmă toarel

dimineață ului ș i trans

ș i estimarel public pen

l capitol vor

ază 2011, p de transpor

ublic pentru

2011

ar ă ș i estenele conceinterior de

ui pe cele npoate atingestionare sraseul axei

sivă în zon conduce l

uce eficiențle automobilrcare, trafic lor finală , i

icului produ un studiu d

componen

- AM si duportului publ

a fluxurilortru anul 201

fi prezenta

entru orelet ș i a fluxuril

anul 2016,

dispusă petrice de traf rafic) esteuă bulevar

e valoareaunt situateord-sud.

3

aaaelr

se

te

ă lic

e6,

te

eor

în

oiceee

în


46/296

acoper ăsens un

interseclocurile

principaprecizâ în scop- PM (pl

Fi

Fi cali

Administra 240 de intic implemen

Pentru anțiilor, a stațide parcare

le din ZAU.du-se direcl calibr ăriiecând de la

ura 36: Str

ura 37: Det brarea mat

rea traficulursec ții (funat în zona cliza detaliat

ilor de transisponibile di

În Figurileiile de deplatricelor orimodelul de

ctura re ț el model d

alierea re ț eicelor OD -

i în oraș seționează adentrală .ă a zonei dport publicn zonă . Tot

36 ș i 37 ssare, pentr ine-destinațransport din

ei stradale, transport

lei stradale,model de t

ace în prezaptiv doar

acțiune ur ș i a conectdată , s-a ți

prezintă care a fostie (OD) pen Master Pla

zonificareaucure ș ti 2

zonificare,ansport Bu

nt prin utilize arterele p

ană a fostrilor. De asut cont de

odul în caluat în conru orele deul de Trans

, conectori07 - ore de

conectori șcure ș ti pen

area sistemrincipale) ș i

ecesar ă demenea, au

iclurile de s

e a fost reiderare trafiârf de dimiort din 200

i sta ț ii tranvârf AMș i

i direc ț iileru orele de

ului de semprin sistem

talierea rețe fost luate î maforizare

alizată acecul recenzatea ță - AMș).

sport publi PM

e deplasar vârf AMș i

forizare, cal de trafic

lei stradale,n considera în intersecții

stă detalier în anul 201i după amia

pentru

pentruPM, 2011

4

reu

arele

e,1,ă


47/296

atributeldeplasapentru a

Figu

Figu

S-a efectue str ăzilor de, limitărileutobuz/tram

ConcluziileRețeaua sartere mag

Magistralelregiunii detranzit, preZona de sfolosință lounice.Cea mai inecorespucapacitate

ra 38: Parc

a 39: Vehic

at un studiin modelulde viteză ,ai sau prior

studiului rețradală dinistrale ș i de

e ș i str ăzilestudiu si lecum ș i transudiu este dcală (de ca

portantă pzatoare ș ide circulați

ri neregula

ule parcate

de amplode transpor ategoria tehitate acordatelei de str ăz AU ș i din alegă tur ă , cu

colectoaregă zoneleportul publiceservită detegoria tehn

roblemă aereglemente (Figurile 3

mentare, cala intersec

pe strada

re al rețelt. Acesta innică a str ăă acestora,i sunt urmă tria de influefluxuri impo

sunt că i deai mari aleor ăș enesc.o serie deică IV). Pe

tr ăzilor deată efectuat8-40).

re ocup ă oț ia cu strad

piscopiei,

din trot

i de str ăziclude număii, numărulparcarea peoarele:nța a PIDUrtante de tra

circulație calocalităț ii. P

tr ăzi colectacestea cir

categoria te de-a lungu

zona a p ăr ț a Arthur Ve

are folose

ar

existente înrul de bende sensuristradă .

se caracteriic.

re se întinde acestea s

are (de catulația este

hnica III ș il arterelor, c

i carosabil rona

c o zon ă di

ZAU pentr i pentru fiei direcția a

izează prin

în cea maie desf ăș oar

egoria tehnireglementat

IV o repreeea ce scad

, pe strada

n partea ca

u a se deficare sensestora, ben

rezența un

mare parte circulația

că III) sauprin sens

intă parcar e considera

Pitar Moș

osabil ă ș i

5

niezi

or

ae

eri

ail


48/296

carosabiluate învehicule

pentruMetoda

autofurgetalon (generat

genereaora deautoturipublic la

T

Deplasătransport

OD (la niDeplasă

transportuOD (la niDeplasă

transpo

Deplasătranspo

Datorită pile r ămâne

calcul aulor. Totodat

Analiza cetransportulaplicată est În Figurile

onete, geneutoturism)ș i atrase d

Se observză , la ora deârf de dupămul. Acestnivelul Mun

Tabel 1: De

ip deplasar

i generate/al privat - totvelul într

Documents

Pidu Bucuresti Hq