Embed Size (px)
Citation preview
SOW!" 1’ATEA GET OVO'fiA S.A.
Kir.. Viilc.ee*
iNRt ■ IS J " I Nf Zju.T i.in u i Anul
iGGfcTT-rml *,'•
1 5 -16- im
oEURO Insol
Societate profesionala de reorganizare si lichidare
Bucuresti, Opera Center Str. Costache Negri nr.1-5, et.3, sector 5 0 2 1 /3 3 5 4 5 0 9 ; 02 1 /3 3 5 4 4 31 ; 0 2 1 /3 3 5 0 4 1 6
. V\OMg*J \\Tribunalul Valcea Sectia a Il-a Civila Dosar nr. 1396/90/2016 Administrator judiciar: EURO INSOL SPRL Debitor: CET GOVORA S.A. (in insolventa, in insolvency, en procedure collective)
Plan de reorganizare a activitatii debitoarei CET GOVORA S.A
CUPRINS1. Date generale si aspecte legale p rea lab ile ............................................................. 5
1.1 D e fin itii........................................................................................................ 5
1.2 Justificarea realizarii si depunerii p la n u lu i...................................................... 7
1.3 Au toru l p la n u lu i............................................................................................8
1.4 Scopul p la n u lu i............................................................................................. 9
1.5 Avantajele reorgan izarii ............................................................................. 11
1.6 Aspecte legale care stau la baza intocm irii p lanulu i de reorgan izare .................12
1.6.1 Conditiile prelim inare depunerii P lanulu i de Reorgan iza re ......................12
1.6.2 Durata P lanulu i de Reorgan izare ............................................................13
1.6.3 Conducerea societatii in perioada reorgan izarii judiciare.........................13
2. Prezentarea Societatii........................................................................................14
2.1 Localizarea geografica................................................................................. 14
2.2 Obiectul de activitate al CET G ovora ..............................................................14
2.3 Scurt istoric al Societatii...............................................................................18
2.4 Prezentarea activitatii C ET Govora S.A. - F luxul tehnologic al Societatii.......... 29
2.4.1 Istoricu l pe scurt a evolutiei tehnologice a CET G O V O R A ......................... 29
2.4.2 Descrierea fluxului tehnologic al CET G o v o ra ..........................................31
2.4.3 Im portanta CET Govora in lantul tehnologic industria l loca l.................... 71
2.4.4 Indicatori de eficienta ale g rupu rilo r energetice......................................72
2.4.5 Influenta em isiilor poluante asupra co stu rilo r........................................ 73
2.5 Licente, autorizatii si b reve te ....................................................................... 76
2.5.1 Licentele A N R M .................................................................................... 78
2.5.2 Licentele si autorizatiile A N R E ...............................................................79
2.5.3 Licentele si autorizatiile A N R S C ............................................................. 79
2.5.4 Autorizatiile integrate de m ed iu ............................................................ 79
2.5.5 Alte Certificari si B revete.......................................................................87
2.6 Prezentarea organ igram ei CET Govora la 25 .04.2018.....................................91
3. Prezentarea pietei si a industrie i energetice......................................................119
3.1 Contextul global si regional in indu strie .......................................................119
3.2 Piata loca la ................................................................................................132
3.3 Piata energiei e lectrice.............................................................................135
4. Principalele cauze si im prejurari care au condus la insolventa CET G o vo ra ........ 145
5. Analiza situatiei patrim oniale a Societatii C ET Govora S.A..................................... 146
5.1. Analiza structurii active lor............................................................................153
5.1.1. Activele im obilizate ............................................................................ 153
5.1.2. Activele c ircu lante............................................................................. 166
5.2. Analiza structurii p a s iv u lu i...........................................................................172
5.2.1. Capitalurile p ro p r i i................................................................................172
5.2.2 Datoriile ...............................................................................................174
5.3. Prezentarea rezultatului Societatii la 31 .12.2017........................................... 180
5.4. Analiza rezultatelor econom ico-financiare in u rm a m asu rilo r intreprinse de Adm in istra to ru l Judiciar in perioada M a i 2016 - Aprilie 2 0 1 8 .............................. 199
6 Analiza contului de profit si p ie rde re ................................................................... 207
6.1. Analiza ven itu rilo r....................................................................................... 208
6.2. Analiza che ltu ie lilo r..................................................................................... 215
6.3. Analiza rezultatelor g loba le .......................................................................... 217
7. Strategia de reorganizare a CET Govora S.A..........................................................218
7.1. Bugetul de venituri si cheltuieli pentru perioada de reorganizare de trei an i 218
7.1.1. Elemente de v e n itu r i............................................................................. 219
7.1.2. Elemente de che ltu ie li........................................................................... 222
7.1.3. Investitiile estimate pentru urm atorii 3 a n i............................................. 224
7.1.4. Indicatori de profitab ilitate....................................................................228
7.2. Resursele financiare pentru sustinerea p lanulu i de reo rgan iza re .................... 230
7.2.1. Prezentare cash flow -ului pentru perioada de reorganizare de trei a n i 231
7.2.2. Lichidarea uno r active din patrim oniu l CET G o vo ra .................................241
7.3. M a su r i p riv ind asigurarea fortei de m u n ca .................................................... 2 54
8. D istribu irea si tratam entul creantelor................................................................. 260
8.1. Tratam entul creantelor im potriva averii deb itoare i....................................... 261
8.2. Analiza com parativa reorgan izare -fa lim ent...................................................262
8.3. Program ul de plata al c reante lor...................................................................283
8.3.1. D istribu iri catre creditorii ga ran ta ti....................................................... 283
8.3.2. D istribu iri catre creditorii sa la r ia li......................................................... 284
8.3.3. D istribu iri catre creditorii bugetari......................................................... 284
8.3.4. D istribu iri catre creditorii ch iro g ra fa r i................................................... 285
8.3.5. Plata creantelor nascute in tim pul p ro ce d u r ii.........................................285
8.3.6. Rem uneratia adm in istratoru lu i jud ic ia r................................................ 285
9. Efectele confirm arii p lanulu i de reo rgan iza re ...................................................... 286
10. Controlul aplicarii p lanulu i de reorgan izare ...................................................... 291
11. Descarcarea de obligatii si de raspundere a deb itoru lu i...................................... 293
A n e x e .................................................................................................................. 294
J EURO Insol
1.1 Definitii
Ori de cate ori vo r fi folosite in prezentul plan de reorganizare, cu exceptia cazului in
care sun t definite altfel, sau cu exceptia cazului in care contextul necesita alta
interpretare, term enii definiti in continuare vo r avea aceleasi intelesuri, dupa cum
urmeaza:
• C ET G O V O R A S.A., ( "D e b ito a re a ", "D e b ito ru l", "Soc ie tatea ", "C o m p a n ia ") -
societatea aflata in procedura de insolventa, cu sediul in Ram nicu Valcea, str.
Industriilo r nr. 1, cod postal 240050, jud Valcea, inregistrata la Registru l Com ertului
de pe langa T ribuna lu l Valcea sub nr. J38/683/1997, cod de identificare fiscala
R O 10102377 , tel. 0250.733.601, fax 0250.733.603, e-mail: [email protected] ,
site: www.cetgovora.ro
• E u ro In s o l S P R L ( a d m in is t ra to ru l ju d ic ia r) - cu sediul ales in Bucuresti, Opera
Center, str. Costache Negri nr. 1-5, et. 3, sector 5, cod de identificare fiscala RO
21119285 , tel. 021/335.45.09, 021/335.44.31, fax: 021/335.04.16, e-mail:
office@ euroinsol.eu , site: w w w.euroinsol.eu
• A d m in is t ra to r Sp ec ia l - dl. Constantinescu D inu;
• P e r io a d a de o b se rv a t ie - se intelege perioada cuprinsa intre data deschiderii
p rocedurii insolventei si data confirm arii P lanulu i de Reorganizare;
• Legea nr. 8 5 / 2 0 1 4 , p riv ind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa -
„Legea”;
• T a b e lu l d e f in it iv de c rean te - se intelege tabelul care cuprinde toate creantele
asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul
p re lim inar si im potriva carora nu s-au form ulat contestatii, p recum si creantele
adm ise in u rm a so lutionarii contestatiilor, care a fost depus la D osa ru l cauzei la
T ribuna lu l Valcea, Sectia a II-a Civila in data de 29.03.2018 si publicat in Buletinul
P rocedurilo r de In so lventa nr. 6706 / 29.03.2018;
• C re d ito ru l in d re p ta t it sa p a rt ic ip e la p ro c e d u ra in so lv e n te i - este acel titular al
unu i drept de creanta asupra averii debitorului, care a inreg istrat o cerere de
inscriere a creantei, in urm a adm iterii careia acesta dobandeste drepturile si
obligatiile reglementate de legea insolventei pentru fiecare stadiu al procedurii.
5/294
J EURO Insol
Calitatea de creditor inceteaza ca urm are a neinscrierii sau a in laturarii din tabelele
creditorilor intocm ite succesiv in procedura, precum si p rin inchiderea procedurii;
au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii
debitorului;
• C rean te su b co n d it ie - creante indreptatite sa voteze si sa participe la d istribu iri
num ai dupa indeplin irea conditiei respective;
• C rean te le ga ra n ta te - creante care beneficiaza de o cauza de preferinta sun t acele
creante care sun t insotite de un priv ilegiu si/sau de un drept de ipoteca si/sau de
drepturi asim ilate ipotecii, potriv it art. 2.347 din Codul civil, si/sau de un drept de
gaj asupra bunu rilo r d in patrim on iu l debitorului, ind iferent daca acesta este debitor
principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinta. In
cazul in care debitorul este tert garant, creditorul care beneficiaza de o cauza de
preferinta va exercita drepturile corelative num ai in ceea ce priveste bunu l sau
dreptul respectiv. Aceste cauze de preferinta au intelesul dat lor de Codul civil, daca
p rin lege speciala nu se prevede altfel;
• C rean te le b u ge ta re - reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii,
am enzi si alte ven ituri bugetare, precum si accesoriile acestora. Isi pastreaza aceasta
natura si creantele bugetare care nu sun t acoperite in totalitate de valoarea
privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor detinute, pentru partea de creanta
neacoperita;
• C re d ito r i c h iro g ra fa r i - sun t creditorii debitorului in scris i in tabelele de creante
care nu beneficiaza de o cauza de preferinta. Sunt creditori ch irografari si creditorii
care beneficiaza de cauze de preferinta, ale caror creante nu sunt acoperite in
totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor detinute, pentru partea
de creanta neacoperita. Sim pla inscriere in A rh iva Electronica de Garantii Reale
M ob ilia re a unei creante nu determ ina transform area acesteia in creanta care
beneficiaza de o cauza de preferinta, precum si creantele noi, aferente activitatilor
curente in perioada de observatie;
• R e o rg a n iz a re a ju d ic ia ra - este procedura ce se aplica debitorului in insolventa,
persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform p rogram ulu i de
plata a creantelor. P rocedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea,
confirmarea, im plem entarea si respectarea unu i plan, num it plan de reorganizare,
care poate sa prevada, nelimitativ, im preuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa p rin m odificarea structurii de capital social;
6/294
J EURO Insol
c) restrangerea activitatii p rin lichidarea partiala sau totala a activului din averea
debitorului;
• P la n u l de re o rg a n iz a re ( "P la n u l de re o rg a n iz a re " s a u "p la n u l" ) - prezentul plan,
care indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul
activitatii debitorului, cu mijloacele financiare d ispon ib ile si cu cererea pietei fata de
oferta debitorului, incluzand si p rogram ul de plata a creantelor;
• P ro g ra m u l de p la ta a c re a n te lo r - este graficul de achitare a acestora m entionat in
p lanul de reorganizare care include:
a) cuantum ul sum elor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, dar
nu m ai m ult decat sumele datorate conform tabelului definitiv de creante; in
cazul creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinta sumele vo r putea include
si dobanzile;
b) termenele la care debitorul urm eaza sa plateasca aceste sume;
• C a tego r ia de c rean te d e fa vo riza te (c rean ta d e fa vo riza ta ) - este considerata a fi
categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre
m odificarile urm atoare pentru creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantum ului creantei si/sau a accesoriilor acesteia la care
creditorul este indreptatit potriv it prezentei legi;
b) o reducere a garantiilor ori reesalonarea platilor in defavoarea creditorului,
fara acordul expres al acestuia;
• C rean te n e d e fa vo r iza te - creantele ce se vo r achita integral in term en de 30 de
zile de la confirm area p lanulu i ori in conform itate cu contractele de credit sau de
leasing din care rezulta. Aceste creante vo r fi considerate ca au acceptat planul.
1.2 Justificarea realizarii si depunerii p lanulu i
Reglem entarea legala care sta la baza intocm irii prezentului plan de reorganizare este
Legea nr. 85/2014, p riv ind procedurile de preven ire a insolventei si de insolventa.
Legea consacra problem aticii reorgan izarii doua sectiuni distincte, respectiv Sectiunea a
V I-a - Planul si Reorganizarea. Prin p rism a acestor prevederi legale se ofera sansa
debitorului fata de care s-a deschis procedura prevazuta de legea m ai su s m entionata
sa-si continue viata comerciala, reorgan izandu-si activitatea pe baza unu i plan de
reorganizare care, conform art. 133 (1) : „va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si
7/294
J EURO Insol
cu cererea pietei fata de oferta debitorului si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, .
Conditiile prelim inare pentru depunerea prezentului plan de reorganizare, prevazute
expres de art. 132 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, au fost indeplinite. In acest sens,
persoana care depune planul de reorganizare - adm in istratoru l judiciar Eu ro In so l SPR L
si-a m anifestat in term enul prevazut de lege intentia de reorganizare a activitatii
debitoarei; p rin Raportu l asupra cauzelor si im prejurarilor care au dus la aparitia starii
de insolventa - adm inistratorul judiciar Eu ro In so l SPRL.
Planul de reorganizare pe care il supunem atentiei judecatorulu i-sindic si creditorilor
societatii cuprinde perspectivele de redresare ale societatii in raport cu posibilitatile si
specificul activitatii acesteia, indica mijloacele financiare d ispon ib ile si evolutia cererii
pe piata fata de oferta societatii.
De asemenea, planul de reorganizare cuprinde modalitatile de acoperire a pasivu lu i
societatii si surse le de finantare a planului. Elementele obligatorii prevazute de Legea
nr. 85/2014, precum durata de im plem entare a planului, p rogram ul de plata a
creantelor si indicarea categoriilor de creante defavorizate, a tratam entului acestora si a
prezentarii com parative a sum elor ce v o r fi distribuite in ipoteza falim entului sunt
cuprinse in cadrul prezentului plan de reorganizare.
Prezentul plan de reorganizare propune achitarea creantelor inscrise in tabelul definitiv
de creante in conform itate cu p rogram ul de plata. A vand in vedere aceste considerente
p lanul nu prevede alte despagub iri ce urm eaza a fi oferite titu larilor tu tu ror categoriilor
de creante, in com paratie cu valoarea estim ativa ce ar putea fi prim ita in caz de
faliment.
C a tego riile p ro p u se p e n t ru a v o ta p re ze n tu l p la n de re o rg a n iz a re sun t:
- creantele garantate, care beneficiaza de drepturi de preferinta; (Art. 138, alin. 3,
lit. a);
- creantele salariale (Art. 138, alin. 3, lit. b).
- creantele bugetare (Art. 138, alin. 3, lit. c);
- creante chirografare (Art. 138, alin. 3, lit. e).
1.3 Au toru l planului
In temeiul d ispozitiilor art. 132 alin. 1) din Legea nr. 85/2014, un plan de reorganizare
va putea fi p ropus de catre:
a) debitor, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de
30 de zile de la publicarea tabelului definitiv de creante, cu conditia form ularii intentiei de
8/294
J EURO Insol
reorganizare potrivit art. 67 alin. (1) lit. g), daca procedura a fost declansata de acesta, si in
term enul prevazut de art. 74, in cazul in care procedura a fost deschisa ca urm are a cererii
unuia sau mai m ultor creditori;
b) adm inistratorul judiciar, de la data desem narii sale si pana la indeplinirea unui
termen de 30 de zile de la data publicarii tabelului definitiv de creante;
c) unul sau mai multi creditori, detinand im preuna cel putin 2 0 % din valoarea
totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la
publicarea acestuia; adm inistratorul judiciar este obligat sa puna la dispozitia acestora
informatiile existente si necesare pentru redactarea planului. In acest sens, debitorul, prin
adm inistrator special, sau adm inistratorul judiciar, in m asura in care acesta din urm a le
detine, daca dreptul de adm inistrare i-a fost ridicat debitorului, au obligatia ca, in termen
de m axim um 10 zile de la prim irea solicitarii, sa puna la dispozitia creditorului actele si
informatiile prevazute de art. 67 alin. (1) lit. a), b) si e), actualizate corespunzator
depunerii tabelului definitiv de creante. Se va pune la dispozitia creditorului si lista tuturor
creantelor nascute in tim pul procedurii, precum si orice alte documente solicitate, care
sunt utile pentru redactarea unui plan de reorganizare.
Conceperea si intocm irea prezentului plan de reorganizare al societatii a fost asigurata
de catre adm in istratoru l judiciar Eu ro In so l SPRL, acesta exprim andu-si intentia de a
p ropune un plan de reorganizare p rin Raportu l asupra cauzelor si im prejurarilo r care
au dus la aparitia starii de insolventa a CET Govora S.A..
In consecinta, Planul de reorganizare a activitatii C ET Govora S.A. va fi depus la grefa
tribunalului, la oficiul reg istru lu i com ertului si com unicat com itetului creditorilor - in
conform itate cu art. 136 din legea insolventei - de Eu ro In so l SP R L si va fi supus
aprobarii A d unarii Cred itorilor si confirm arii judecatorului-sindic, adm inistratorul
judiciar Eu ro In so l SP R L u rm and sa aduca la indep lin ire formalitatile de convocare in
vederea votarii planului.
1.4 Scopul planulu i
Scopul principal al p lanulu i de reorganizare coincide cu scopul Legii 85/2014,
proclam at fara echivoc in art. 2 al legii, si anum e institu irea unei p roceduri colective
pentru acoperirea pasivu lu i debitorului, cu acordarea, atunci cand este posibil, a sansei
de redresare a activitatii acestuia.
Principala modalitate de realizare a acestui scop, in conceptia m oderna a legii, este
reorganizarea debitorului si m entinerea societatii in viata comerciala, cu toate
consecintele sociale si econom ice care decurg din aceasta. Astfel, este relevanta functia
econom ica a procedurii instituite de Legea 85/2014, respectiv necesitatea sa lvarii
9/294
J EURO Insol
societatii aflate in insolventa, prin reorganizare, inc lu siv restructurare economica, si
num ai in subsidiar, in conditiile esecului reorgan izarii sau lipsei de viabilitate a
debitoarei, recurgerea la procedura falim entului pentru satisfacerea intereselor
creditorilor. Reorgan izarea p rin continuarea activitatii debitorului p resupune
efectuarea uno r m odificari structurale in activitatea curenta a societatii aflate in
dificultate, m entinandu-se obiectul de activitate, dar a lin iindu-se m odul de desfasurare
a activitatii la noua strategie, conform cu resurse le existente si cu cele care urm eaza a fi
atrase, toate aceste strategii aplicate fiind menite sa faca activitatea de baza a societatii
profitabila.
Planul de reorganizare, potriv it sp iritu lu i Legii 85/2014, trebuie sa satisfaca scopul
reorganizarii, anum e m entinerea debitoarei in viata com erciala si sociala, cu efectul
m entinerii se rvic iilor si p roduse lo r debitorului pe piata. Totodata, reorganizarea
inseam na protejarea intereselor creditorilor, care au o sansa in p lus la realizarea
creantelor lor. Aceasta pentru ca, in conceptia m oderna a legii, este m ult m ai probab il ca
o afacere functionala sa produca resurse le necesare acoperirii pasivu lu i decat lichidarea
averii debitoarei aflate in faliment.
Incercarea de acoperire a pasivu lu i Societatii p rin lichidarea bunu rilo r din patrim oniu l
acesteia va necesita un interval de valorificare destul de rid icat generat de specificul
b unu rilo r existente in patrim oniu l Societatii si de specificul cererii pentru acestea,
sum ele obtinute din valorificarea activelor putandu-se dovedi insuficiente pentru
acoperirea intr-o m aniera satisfacatoare a creantelor existente im potriva Societatii. De
asemenea, cheltuielile generate de derularea unei p roceduri de lichidare a activelor
Societatii, se pot dovedi superioare celor generate de continuarea activitatii acesteia. In
acest sens dorim sa invederam faptul ca lichidarea bunu rilo r din patrim oniu l debitoarei
va avea ca si consecinta scaderea va lo rii recuperate ca urm are a vanzarii la valoarea de
lichidare.
Prezentul plan isi p ropune sa actioneze pentru m odificarea structurala a Societatii pe
m ai multe planuri: economic, organizatoric, managerial, financiar si social avand ca scop
principal plata pasivu lu i Societatii.
In plan economic, procedura reorgan izarii este un m ecanism care perm ite
com erciantului aflat intr-o stare precara din punct de vedere financiar, sa se redreseze
si sa-si urm eze comertul. O asem enea procedura isi gaseste finalitatea in incercarea de
pastrare a afacerii in circuitul com ercial cu consecinta participarii acesteia in m od activ
la viata econom ica si contributia acesteia la perform antele econom iei nationale in
ansam blu l ei.
10/294
J EURO Insol
D in punct de vedere conceptual, reorganizarea in seam na trasarea realista a uno r
obiective ce trebuie atinse in orizontu l de tim p planificat, sub aspectul angajarii uno r
noi contracte, lansarii pe piata a uno r produse si servicii sau im bunatatirii calitatii si
cantitatii p roduse lo r si se rvic iilor deja lansate. Planul de reorganizare constituie o
adevarata strategie de redresare, bazata pe adoptarea unei politici corespunzatoare de
management, marketing, organizatorice si structurale, de relocare a activitatii, toate
menite sa transform e societatea d intr-una aflata in dificultate intr-un com petitor v iabil
generator de p lus valoare si beneficii.
1.5 Avantajele reorganizarii
Principalele prem ise de la care pleaca reorganizarea CET Govora S.A. sun t urmatoarele:
^ pastrarea si crearea de noi locuri de munca;
^ societatea are bune relatii cu clientii si furnizorii, continuand activitatea conform
obiectului de activitate si dupa deschiderea procedurii insolventei sub
supravegherea adm in istratoru lu i judiciar;
^ societatea d ispune de persona l calificat si ofera servicii de calitate, fapt
concretizat in fidelizarea clientilor;
^ societatea d ispune si obtine noi contracte cu care isi poate realiza, in continuare,
obiectul de activitate.
Dem ararea procedurii de reorganizare a societatii si relansarea activitatii comerciale a
acesteia in conform itate cu contractele incheiate si contractele ce se preconizeaza a se
incheia, va crea posibilitatea de generare a uno r fluxuri de num erar suplim entare, ce
v o r perm ite efectuarea de d istribu iri catre creditori, in conform itate cu graficul de plati
d in cuprin su l p lanulu i de reorganizare
Votarea p lanulu i si continuarea procedurii reorgan izarii sun t m asu ri menite p rin
finalitatea lor, sa satisfaca interesele celei m ai m ari parti a creditorilor, in conditiile legii,
p recum si interesele societatii care isi continua activitatea, cu toate consecintele
econom ice si sociale aferente.
In consecinta, prezentul plan de reorganizare intruneste toate conditiile prevazute de
prevederiile Legii nr. 85/2014, m otiv pentru care il supunem atentiei creditorilor si
judecatorulu i-sindic in vederea votarii si confirm arii acestuia.
Pe de alta parte falimentul unei societati situeaza debitoarea si creditorii pe pozitii
antagonice, p rim ii u rm arind recuperarea integrala a creantei im potriva averii
debitorului, iar acesta din u rm a m entinerea in treprinderii in viata comerciala. Daca in
cazul falim entului interesele creditorilor exclud posibilitatea sa lvarii intereselor
11/294
J EURO Insol
debitorului, a carui avere este vanduta (lichidata) in intregime, in cazul reorgan izarii
cele doua deziderate se cumuleaza, debitorul continuandu-si activitatea, cu consecinta
cresterii sale economice, iar creditorii profita de pe urm a m axim izarii va lorii averii si a
lichiditatilor suplim entare obtinute.
1.6 Aspecte legale care stau la baza intocm irii p lanulu i de reorganizare
1.6.1 Conditiile prelim inare depunerii P lanulu i de Reorganizare
Conditiile prelim inare pentru depunerea prezentului plan de reorganizare, prevazute
expres de art. 132 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, au fost indeplinite dupa cum urmeaza:
^ Ca urm are a cererii formulate de catre debitoare, p rin Incheierea de sedinta
pronuntata la data de 09.05.2016 in dosaru l nr. 1396/90/2016 , T ribuna lu l Valcea
Sectia a II-a Civila a d ispus deschiderea procedurii generale a insolventei prevazuta
de Legea nr. 8 5/ 2 01 4 im potriva debitoarei CET Govora S.A. si a desem nat
adm inistrator judiciar pe Eu ro In so l SPRL;
^ Debitoru l se afla in perioada de observatie si desfasoara actrivitatea curenta
nefiindu-i rid icat dreptul de adm inistrare;
^ De asemenea, in temeiul d ispozitiilor art. 97 din Legea nr. 85/2014, a fost depus si
raportul a supra cauzelor si im prejurarilo r care au dus la aparitia starii de insolventa,
precum si asupra posib ilitatii reale de reorganizare a activitatii debitorului, raport
p rin care adm inistratorul judiciar a aratat ca, desi debitoarea CET Govora S.A. se
confrunta cu o situatie financiara dificila, aceasta poate fi supusa unu i plan de
reorganizare cu sanse de reusita, p rin m asuri eficiente de restructurare a activitatii;
^ In considerarea tu tu ror aspectelor prezentate in acel raport si in tem eiul art. 97 alin.
3 din Legea 8 5 / 2 01 4 adm in istratoru l judiciar si-a m anifestat intentia de a intocm i
un plan de reorganizare a activitatii C ET Govora S.A. sau de a participa alaturi de
debitoare la intocm irea planului;
^ Tabelul definitiv de creante im potriva averii debitorului CET Govora S.A. fost depus si
afisat la grefa instantei la data de 29.03.2018 si publicat in Buletinul Procedurilor de
Insolventa nr. 6 706 / 29.03.2018.
^ Prin Incheierea de sedinta din data de 02.04.2018, judecatorul-sindic a d ispus
p re lungirea cu o perioada de 30 de zile a term enulu i de depunere a p lanulu i de
reorganizare a debitoarei CET Govora.
12/294
J EURO Insol
1.6.2 Durata P lanulu i de Reorganizare
In ceea ce priveste durata de im plem entare a p lanulu i de reorganizare, se propune
im plem entarea acestuia pe o perioada de 3 (trei) ani d in m om entul confirm arii acestuia
de catre judecatorul-sindic cu posibilitatea rev izu irii m odalitatilor de realizare a
planului.
In conform itate cu prevederile art. 139 alin. 5 din Legea nr. 85/2014, „Modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia se poate face oricand pe parcursul procedurii de reorganizare, fara a se putea depasi o durata totala maxima a derularii planului de 4 ani de la confirmarea initiala. Modificarea poate fi propusa de catre oricare dintre cei care au vocatia de a propune un plan, indiferent daca au propus sau nu planul. Votarea modificarii de catre adunarea creditorilor se va face cu creantele ramase in sold, la data votului, in aceleasi conditii ca si la votarea planului de reorganizare. Modificarea planului va trebui sa fie confirmata de judecatorul-sindic.’’
Conform legii, indeplin irea tuturor ob ligatiilor de plata conform p rogram ulu i de plata
din planul de reorganizare confirm at de judecatorul-sindic, oricand pe parcursu l
p rocedurii de reorganizare judiciara are ca efect inchiderea p rocedurii insolventei si
re insertia debitoarei in activitatea comerciala.
1.6.3 Adm in istra rea si conducerea societatii in perioada reorgan izarii judiciare.
Pentru implementarea cu succes a tuturor masurilor asumate prin planul de reorganizare in
vederea platii creantelor, realizarii investitiilor pentru conformarea la legislatia de mediu care
sa permita continuarea activitatii societatii avand drept scop reinsertia CET Govora in
activitatea de afaceri, tinand cont si de masurile dispuse de administratorul judiciar in perioada
de observatie care au creat premisele reorganizarii societatii, in aceasta perioada conducerea
activitatii CET Govora S.A. va fi realizata de administratorul special impreuna cu administratorul
judiciar.
13/294
} EURO Insol
2. Prezentarea Societatii
Sediul CET Govora SA se afla pe Platform a Industria la SU D la 12 km de m unicip iu l
Ram nicu Valcea. Localitatea Ram nicu Valcea se afla in zona colinara a Carpatilor
M erid iona li la o altitudine de 245 m deasupra n ive lu lu i M a rii Negre pe m alul drept al
raulu i Olt.
Se afla in zona climaterica trei (deal si podis) si se caracterizeaza p rin urm atorii
parametrii:
Tem peraturi m edii anuale 10.7 - 11.2 °C;
Cantitatea de precipitatii anuale 440 - 870 l/m2;
Stratul de zapada m ediu lunar in perioada de iarna de 0 - 5 cm;
Um iditatea relativa a aerului 4 6 - 100 % , m edia m ultianuala 7 4% .
Societatea Comerciala CET Govora S.A. a fost infiintata in anul 1997 fiind p rim ul
producator independent de energie care s-a desprin s din Com pania Nationala de
Electricitate - C O N EL (fosta R EN EL). CET Govora S.A. a preluat in patrim on iu de la
CONEL, p rin Hotarare de Guvern, Uzina Electrica Govora - functionala si C ET Slatin a -
investitie destinata term oficarii orasulu i Slatina nefinalizata si abandonata.
Inca de la infiintare, CET Govora a avut ca activitate de baza producerea si livrarea de
abur industrial, dar si de energie electrica, pentru Uzinele Sodice Govora (azi C IECH
Soda Rom ania S.A.).
14/294
J EURO Insol
Aparitia O L C H IM din anul 1967 a condus la extinderi repetate ale CET Govora, dar cu
m entinerea activitatilor de baza, respectiv producerea si livrarea de abur industria l si
de energie electrica.
Dupa anul 1983, prin realizarea conductelor de termoficare dintre CET Govora si fostele
centrale term ice de cartier, devenite Puncte Termice, din M un ic ip iu l Ram nicu Valcea,
activitatea de baza s-a completat si cu cea de asigurare a incalzirii locuintelor, dar si de
furnizare a apei calde de consum pentru populatia din acest oras.
In timp ce energia electrica poate fi p rodusa departe de locul de consum si se poate livra
oriunde pe teritoriu l national, energia term ica nu poate fi transportata la distanta mai
m are de cativa kilometri. D in acest motiv, definitoriu pentru dom eniu l de activitate al
CET Govora, respectiv dom eniu l principal de activitate al societatii este: “Furn izarea de
abur si aer conditionat”, cod C AEN 3530.
Prin utilizarea tehnologie i de cogenerare a energiei term ice cu cea electrica, se rem arca
si o alta grupa de obiecte de activitate, respectiv:
• cod CA EN 351: Productia, transportu l si d istributia energiei electrice;
• cod CA EN 3511: Productia de energie electrica;
• cod CA EN 3512: T ran sportu l energiei electrice;
• cod CA EN 3513: D istributia energiei electrice;
• cod CA EN 3514: Com ercializarea energiei electrice.
Dupa preluarea carierelor de la Berbesti si A lu n u a fost extins obiectul de activitate si cu
activitati conexe specifice, respectiv:
• cod CA EN 0510: Extractia carbunelui inferior;
• cod CA EN 0520: Extractia carbunelui superior;
• cod CA EN 0899: Alte activitati extractive;
• cod CA EN 0812: Extractia p ietrisu lu i si a nisipului;
• cod CA EN 5210: Depozitari.
Deoarece in productia de energie se utilizeaza im portante cantitati de apa bruta, tratata
si uzata, societatea desfasoara si activitati d in acest domeniu, respectiv:
• cod CA EN 3600: Captarea, tratarea si d istributia apei
• cod CA EN 3700: Colectarea si epurarea apelor uzate
• cod CA EN 4950: T ran spo rtu ri p rin conducte
De asem enea o parte im portanta de activitatile desfasurate de societate sun t legate de
lucrarile de m entenanta mecanice si electrice, respectiv
• cod CA EN 3312: Repararea m asinilor;
• cod CA EN 3313: Repararea echipam entelor electronice;
15/294
J EURO Insol
• cod CA EN 3314: Repararea echipam entelor electrice;
• cod CA EN 3314: Repararea altor echipamente.
Sunt prevazute si activitatii specifice unei societati care vizeaza dezvoltare. Respectiv:
• cod C A E M 721. “Cercetare-dezvoltare in stiinte naturale si ing inerie”;
• cod CA EN 732. “Activitati de studiere a pietei si de sondare a opinie i publice
Activitatile de baza ale societatii se desfasoara in locatii diferite, astfel:
• extractia de carbune energetic din cele trei cariere: Berbesti, Panga si Oltet;
• producerea de energie term ica si electrica in term ocentrala Govora situata pe
Platform a Industria la Sud Ram nicu Valcea;
• producerea si d istributia de caldura si apa calda de consum in Ram nicu Valcea, in
Baile Olanesti si in Calimanesti.
Pentru sustinerea activitatilor de baza, in paralel se desfasoara m ai multe activitati
specifice si activitati supo rt dintre care mentionam:
• prospectarea, evaluarea si program area activitatii de extractie;
• asigurarea drepturilo r de utilizare a suprafetelor din coridoru l de exploatare;
• amenajarea fronturilo r de lucru si a cailor de comunicatie;
• extractia si depozitarea sterilu lu i de cariera;
• extractia carbunelui p rin excavare cu rotor;
• asigurarea m entenantei mecanice si electrice la excavatoarele cu rotor, la benzile
transportoare si la celelalte com ponente de m anipulare m inereu si steril;
• tran spo rt oameni, piese de schim b si materiale in interioru l carierelor;
• incarcare, descarcare si tran spo rt carbune pe cale ferata si rutier;
• depozitare carbune in stive;
• concasare si m acinare carbune;
• ardere carbune, gaze naturale sau/si pacura in cazanele energetice;
• producerea de energie term ica si electrica in turboagregate energetice;
• alim entarea cazanelor cu apa preincalzita in sistem e regenerative cu abur;
• prepararea apei demineralizate, dedurizate si limpezite;
• efectuarea analizelor de calitate pentru apa, abur si com bustibili;
• alim entarea cu energie electrica a tuturor consum atorilo r interni;
• m entenanta mecanica, electrica si de autom atizare a cazanelor, turbinelor, si a
tuturor echipam entelor din termocentrala;
• alim entarea cu abur industria l a O LT C H IM SA, C IEH Soda Rom ania SA si ICSI;
• alim entarea cu energie term ica a sistem ului de termoficare din Ram nicu Valcea;
• producerea si d istribu irea de caldura si apa calda de consum catre populatia din
Ram nicu Valcea, Calim anesti si Baile Olanesti;
• m entananta punctelor term ice si a retelei prim are si secundare de termoficare
din Ram nicu Valcea, Calim anesti si Baile Olanesti;
16/294
J EURO Insol
• program area reg im urilo r de functionare in functie de cerintele contractuale ale
clientilor si de d isponibilitatea echipamentelor;
• m onitorizarea im pactului aspectelor de m ediu generate sau agravate de
activitatile principale si suport, in toate locatiile;
• activitati financiare si de contabilitate;
• activitati de aprovizionare cu piese de schim b si materiale pentru mentenanta;
• m entenanta si m onitorizarea functionarii sistem elor IT;
• sustinerea cauzelor in instantele de judecata;
• m anagem ent general pentru toate procesele si subprocesele din organizatie.
Astfel, activitatea de baza a CET Govora o reprezeinta producerea si furnizarea de
energie electrica si energie termica. Term oficare reprezinta un term en specific utilizat
in term oenergetica rom anesca pentru capacitatea unei centrale electrice de a furn iza si
energie term ica catre consum atori industria li si/sau catre consum atori casnici. In
literatura occidentala in loc de “term oficare” se foloseste in m od frecvent term enul
“Cogenerare” care reprezinta m ai bine capacitatea unei centrale de tipul CET Govora de
a transform a energia p rim ara obtinuta prin arderea com bustib ililor sim ultan in cele
doua tipuri de energie utila: energie electrica livrabila in reteua publica de electricitate
si energie term ica (caldura) livrabila consum atorilo r locali sub form a de abur sau apa
fierbinte.
Energia term ica se livreaza in d iverse form e :
• Catre instalatii consum atoare industria le sub form a de abur supra inca lzit la
diferite n ive luri relativ standardizate de presiune si temperatura. D in acest punct
de vedere CET Govora este cea m ai com plexa instalatie din tara, asigura abur la
trei nivele de presiune si temperatura: (35 bar si 3 1 0 0C), (13 bar si 2 8 0 0C) si (6
bar si 1 800C); (1 bar este presiunea a 10 metri coloana apa) ; Condensatul din
abur neim purificat poate fi returnat de catre clienti la CET Govora si astfel se reia
ciclul de productie.
• Catre sistem ele de alim entare centralizata cu energie term ica (SACET) a
localitatilor, caldura livrata din centrala in circuit inchis (conducte tur/retur) de
agent term ic p rim ar sau apa fierbinte (pusa sub presiune) la PT-punctele termice
de cvartal sau de im ob il unde se prepara apa calda de consum si agentul term ic
secundar care circula p rin calorifere
Serviciu l public de furnizare de energie term ica in regim centralizat este concesionat de
CET Govora in trei localitati d in Judetul Valcea: m unicip iu l Ram nicu Valcea si statiunile
Calim anesti si Baile Olanesti. Centrala CET Govora deserveste cu energie term ica doar
consum atorii d in m unicip iu l Ram nicu Valcea.
17/294
J EURO Insol
CET Govora poate sa produca si separat energie electrica fara cogenerare de energie
term ica dar regim ul este neeconom ic astfel ca term enul de specialitate care defineste
cel m ai bine regim ul eficient de functionare al centralei este “consum atoru l term ic
conduce”.
Energia electrica este “injectata” de catre toti producatorii in Sistem ul Electroenergetic
National - SEN la param etrii de calitate (tensiune, frecventa la care se adauga
continuitate, stabilitate, predictibilitate).
Societatea CET Govora S.A. a trecut p rin m ai multe etape de dezvoltare, marcate atat de
sch im bari tehnologice, cat si de sch im bari organizatorice, incercand sa se adaptateze la
cerintele m ediu lu i econom ic in care a operat. Evenim entele care au m arcat in m od
determ inant evolutia societatii au fost:
• Punerea in functiune in 1959 a instalatiilor din „Etapa 0 ”: 7,5 M W ;
• Trecerea de la Uzinele Sodice Govora la Electrocentrale Craiova;
• Realizarea investitiilor din „Etapa I”: 2 x 50M W ;
• Realizarea investitiilor din „Etapa a II-a”: 2 x 50M W ;
• Trecerea pe carbune/ Realizare „Etapa a III-a ”2 x 50M W ;
• Introducerea term oficarii d in su rsa CET Govora in Rm. Valcea;
• Trecerea de la Electrocentrale Craiova, la REN EL;
• Obtinerea statutului de producator independent de energie (in 1997);
• Scaderea vanzarilo r de abur si dezafectarea Etapelor 0 si I;
• Preluarea d istributie i energiei term ice in Ram nicu Valcea;
• Preluarea d istributie i energiei term ice in Baile Olanesti si Calimanesti;
• Participarea la reprivatizarea Uzine lor Sodice Govora;
• Instalarea turb ine lor de abur TA 8 si TA9;
• Grave blocaje financiare p roduse p rin insolventa O LTCH IM ;
• Preluarea activitatilor de m inerit de la Berbesti si A lunu;
• Intrarea in insolventa a CET Govora.
❖ P e r io a d a 1 9 5 9 -1 9 6 6
Term ocentrala Govora a fost realizata intre anii 1 956 - 1959, ca sectie a Uzine lor Sodice
Govora, cu scopul furn izarii aburu lu i tehnologic industria l si al energiei electrice
necesare in aceasta uzina chimica. Echipam entele de baza montate atunci erau: doua
cazane de abur a cate 100 tone/ora fiecare si o turb ina cu puterea nom inala de 7,5 MW .
Com bustib ilu l necesar la cazane a fost gazul natural extras din zona Dragasani. In
prezent, aceste echipamente aferente „Etapei 0” au fost dezafectate, iar cladirile sun t in
18/294
J EURO Insol
prezent utilizate partial ca spatii adm inistrative, pentru laboratoarele de aparatura de
m asura si control, respectiv pentru laboratorul de control ned istructiv al sudurilor, dar
si inchiriate catre com panii care desfasoara activitati IT in cadrul CET Govora.
Intre anii 1959 si 1969, Term ocentrala Govora nu a avut personalitate juridica, iar
Societatea nu detine documente relevante pentru aceasta perioada, acestea ram anand
in arh iva Uzine lor Sodice Govora.
❖ P e r io a d a 1 9 6 9 -1 9 7 3
Odata cu inceperea lucrarilor de investitii la Com binatul Chim ic Ram nicu Valcea,
denum it in prezent O LT C H IM S.A., s-au dem arat si lucrarile de extindere a instalatiilor
de la Term ocentrala Govora cu inca doua cazane de abur de 420 tone/ora si cu inca
doua turb ine cu abur de cate 50 M W fiecare, cele doua noi cazane avand drept
com bustib il gazele naturale.
In perioada 1995 - 2000, pe fondul reducerii cu peste 5 0 % a consum ulu i de abur
industrial, atat la O LTCH IM , cat si la Uzinele Sodice Govora, aceste cazane si turb ine au
fost din ce in ce m ai ra r folosite, astfel ca dupa 2003 s-a trecut la dezafectarea lor
treptata.
Cladirile aferente au ram as practic nefolosite, cu exceptia zonei m ediane unde au ram as
functionale m ai multe statii electrice de 6 kV, care asigura rezerva pentru instalatiile
functionale ale etapelor II si III. Tot in etapa I au ram as functionale patru din totalul
celor sase pom pe de apa de racire care asigura racirea instalatiilor d in etapele II si III.
Societatea nu detine documente relevante pentru perioada de realizare a acestei etape,
acestea ram anand in arhiva In treprinderii Electrocentrale Craiova, care a fost titularul
investitiei.
❖ P e r io a d a 1 9 7 3 -1 9 8 4
Pe fondul dublarii capacitatilor de productie de la O LT C H IM si de la Uzinele Sodice
Govora, din perioada 1973-1975, s-a trecut la inca o etapa de extindere a
Term ocentrale i cu inca doua cazane de abur de 420 tone/ora ( denum ite cazanul C3,
respectiv C4) si cu inca doua turbine cu abur de cate 50 M W fiecare, denum ite TA3,
respectiv TA4).
Astfel, in 1977, la Centrala Electrica de Term oficare (CET) Govora (aceasta fiind
„denum irea tehnologica” de atunci a term ocentralei de cogenerare Govora), puterea
19/294
J EURO Insol
electrica instalata era de 207.5 M W , iar capacitatea instalata a cazanelor de abur era, in
total, de 1880 tone/ora abur viu, din care se livrau curent la cele doua combinate
chim ice im preuna, 600 - 680 tone/ora abur industrial. Energia electrica livrata anual in
Sistem ul Energetic National (SEN ) era de 1,000,000 M W h.
Cazanele C3 si C4 au fost construite astfel incat sa poata functiona atat pe gaze naturale,
cat si pe baza de pacura. D in acest m otiv la C ET Govora s-a realizat si o gospodarie de
pacura cu doua rezervoare de 5.000 mc fiecare si cu statia de pom pare aferenta.
Echipam entele de baza din etapa a II-a ( C3, C4, TA3,TA4 ) au fost intens utilizate pana
in anul 1998, cand pretul gazulu i m etan a inceput sa depaseasca pretul carbunelui. D in
acea perioada cazanul C3 a fost trecut „ in conservare”, iar la cazanul C4 s-au in locuit
arzatoarele norm ale cu altele, cu em isie redusa de oxizi de azot, stiindu-se ca vo r urm a
restrictii severe pentru em isia acestor noxe in atmosfera.
In prezent sun t aproape perm anent utilizate una, sau am andoua turbinele TA3 si TA4,
iar cazanul C4 este porn it doar in extrema urgenta, respectiv atunci cand devin sim ultan
ind ispon ib ile doua din cele trei cazane pe carbune.
Societatea nu detine documente relevante pentru perioada de realizare a acestei etape,
acestea ram anand in arhiva In treprinderii Electrocentrale Craiova, care a fost titularul
investitiei.
❖ P e r io a d a 1 9 8 4 -1 9 8 9
Dupa prim a criza a petrolului d in 1973, in zona deluroasa a Olteniei de sub munte,
prospectiunile geologice au dem onstrat existenta uno r rezerve im portante de lignit,
astfel incat s-a initiat un am plu p rogram de investitii pentru realizarea unitatilor din
com ponenta actualului Com plex Energetic Oltenia.
Pe m asura ce gazele naturale erau din ce in ce m ai m ult folosite in industria chimica, a
inceput si la CET Govora un p rogram de „ trecere pe carbune” a term ocentralei
existente. Aceasta p resupunea realizarea cel putin a trei noi cazane de abur si, pe cat
posibil, pastrarea acelorasi turbine.
Deoarece in 1982 s-a decis ca m unic ip iu l Ram nicu Valcea sa prim easca agentul term ic
de incalzire de la CET Govora, investitorul, adica M in iste ru l Energie i Electrice, a acceptat
sa se realizeze si inca doua noi turbine cu abur, tot de 50 M W fiecare, cu o constructie
speciala, dedicate atat acestui scop, cat si celui de livrare de abur industrial.
20/294
J EURO Insol
Astfel, intre 1984 si 1987, au fost instalate cazanele pe carbune C5 si C6, dar si turbinele
cu „contrapresiune la 1,2 ba r” , TA5 si TA6. Tot din 1984 au fost puse in functiune
instalatiile de termoficare din su rsa CET Govora, d in cartierele de sud ale orasului.
Astfel, incepand cu anul 1983, num aru l p roduse lo r de baza ale term ocentralei s-a
m ajorat la trei: energie term ica pentru industrie (abur industrial), energie term ica
pentru populatie (apa fierbinte) si energie electrica pentru Sistem ul Energetic National.
Pentru faptul ca aceste cazane pe carbune aveau fiabilitatea m ai m ica decat a cazanelor
pe gaze naturale, a fost constru it si cazanul pe carbune C7, initial ca si cazan de rezerva.
Desi era finalizat fizic in 1989, din m otive legate de d isolutia autoritatii contractante
dupa revolutie, a fost pus in functiune abia in 1993.
Perioada 1987 - 1990 a fost perioada de productie de vo lum m axim a CET Govora. In
acei ani, puterea instalata a fost de 307,5 M W , capacitatea instalata cum ulata a
cazanelor de abur era de 2.720 tone/ora abur viu, respectiv o livrare de 800 tone/ ora
de abur industria l la O LT C H IM si Uzinele Sodice Govora, im preuna. Se livrau in Sistem ul
Energetic National (SEN ) 1,200,000 M W , dar si 100 Gcal/h, iarna, catre populatia din
Rm. Valcea. In 1990 erau angajati la CET Govora peste 1600 de salariati.
Pentru gestionarea carbunelui s-a constru it o „gospodarie de com bustib il” care poate
asigura alim entarea celor trei cazane pe carbune cu necesarul nom ina l total de 7,000 -
9,500 tone/zi, dar si acum ularea a peste 500,000 tone de carbune in stoc. Tot in acea
perioada s-au dezvoltat carierele de la Berbesti si A lunu, din judetul Valcea si s-a
constru it si calea ferata cu ecartament norm al dintre depozitele acelor cariere si
gospodaria de carbune de la CET Govora.
Etapa a III-a de dezvoltare tehnologica a term ocentralei Govora, denum ita si „etapa pe
carbune”, reprezinta principala zona de activitate de producere a energiei electrice si
term ice si in prezent. In luna m ai 2016 se finalizeaza probele de perform anta pentru
instalatia de desulfurare aferenta cazanului C7. De altfel acest cazan este in prezent
s in gu ru l din cele trei pe carbune care indeplineste integral conditiile de autorizare
integrata de mediu, deoarece a fost recent echipat si cu un set nou de azatoare de gaz si
de carbune cu em isii reduse de oxizi de azot (NOx) si in 2 013 s-a finalizat si
m odern izarea electrofiltrelor care opresc em isia de cenusa la cosul de fum.
Societatea nu detine documente relevante pentru perioada de realizare a acestei etape,
acestea ram anand in arhiva In treprinderii Electrocentrale Craiova, care a fost titularul
investitiei.
21 / 294
J EURO Insol
❖ P e r io a d a 1 9 9 0 - 1 9 9 7
In cursu l anulu i 1990 in locul M in iste ru l Energie i Electrice s-a infiintat Regia Nationala
de Electricitate REN EL.
In R E N E L a fost constituita D G P EET (Directia Generala de Producere a Energie i
Electrice si Term ice) iar CET Govora a devenit „Filiala Electrocentrale Govora” a REN EL,
aflata in subord inea directa a DGPEET, iesind astfel din subordonarea fata de
Electrocentrale Craiova.
In perioada 1991 - 1997, atat O LTCH IM , cat si Uzinele Sodice Govora (USG) au inceput
sa reduca consum ul de abur de la CET Govora, deoarece o parte a pietelor de desfacere a
p roduse lo r chim ice de la cele doua combinate, au colapsat. Globalizarea econom iei
m ondiale a provocat, p rin cresterea acerba a concurentei, o contractie de cel putin 5 0 %
a productie i acestor combinate. In aceste conditii si livrarile totale de abur industria l ale
CET Govora au scazut de la 800 tone/ora in 1990, la 450 tone/ora in 1998.
In anul 1997, ca urm are a unu i m em orandum incheiat intre Guvernul Rom anie i si
Fondu l M onetar International, unitatile R E N E L erau obligate sa majoreze tariful
energiei term ice pentru industie la 29 USD/Gcal. La acea data, CET Govora livra aburu l
industria l catre O L C H IM si USG cu aprox im ativ 11 USD/Gcal, pret foarte aprop iat de
costurile de productie de atunci. Solutia gasita de partile interesate a fost de iesire a CET
Govora din com ponenta R E N E L si transform area intr-un p roducator independent de
energie, cu statut de societate pe actiuni, care nu trebuia sa se supuna
m em orandum ulu i. Astfel s-a constituit „S.C. CET Govora S.A.” in subord inea Fondulu i
Proprietatii de Stat (FPS).
❖ P e r io a d a 1 9 9 7 - 2 0 0 2
In anul 2000 CET Govora a trecut m ai intai in subord inea M in iste ru lu i Privatizarii, apoi,
din anul 2001, in subord inea Agentie i pentru Privatizarea Active lor si Participatiilor
Statului (APAPS), avand acelasi statut de producator independent de energie electrica si
termica.
D in acea perioada dateaza cateva incercari nereusite de privatizare, p ropunerile fiind in
special de la firme italiene si spaniole.
In anul 1999 se opreste si se inchide Uzina de Soda Nr. 2 si ram an in functiune doar
O LT C H IM si Uzina de Soda Nr. 3. L ivrarile totale m edii de abur scad de la 450 t/h, la 370
t/h, iar pretul gazelor naturale se inscrie pe un trend abrupt crescator.
Este m om entul in care se renunta la pastrarea in conservare a echipam entelor din Etapa
0 si Etapa I care puteau functiona exclusiv pe baza de gaze naturale, acestea
22/294
J EURO Insol
valorificandu-se ca fier vechi. In paralel, s-a realizat si o p rim a concediere colectiva a
420 de persoane, ram anand in activitate aprox im ativ 1200 de salariati. Puterea
instalata a term ocentralei a scazut de la 307.5 M W , la 200 MW .
Suplim entar se inregistreaza o reducere neasteptata a consum ulu i de agent term ic
pentru populatia din Ram nicu Valcea, pe fondul avariilo r nesfarsite care apareau in
instalatiile secundare aflate in gestiunea regiei locale T E R M O R IM S.A.
Pentru a com pensa pierderile de productie ale CET Govora din cauza d isparitie i USG Nr.
2 si pentru evitarea debransarii populatiei in m asa de la sistem ul de termoficare, CET
Govora a obtinut, p rin patru contracte de concesionare succesive, dreptul de distributie
a agentului term ic in cartierele de nord ale orasului, acolo unde caldura se producea
doar de T E R M O R IM , in cazane de apa fierbinte, pe baza de gaze naturale.
A tunci cand m unicipalitate din Ram nicu Valcea a scos la licitatie publica serviciu l de
concesionare a serviciu lu i de termoficare din intregul oras, CET Govora a castigat
contractul cu o durata de 25 de ani, in defavoarea firmei Dalkia. Preluarea acestui
contract a p resupus si preluarea in intregim e a personalu lu i T E R M O R IM , de 370 de
salariati.
Acest contract de distributie a reprezentat o im portanta cotitura in viata societatii si
im plicarea in im bunatatirea confortului term ic din locuintele din Ram nicu Valcea a fost
rasplatit printr-o pastrare relativ constanta a num aru lu i de locuinte bransate la
sistem ul de termoficare.
Chiar daca au fost debransate, in 15 ani cam 2000 de apartamente din totalul de 31.000
de apartamente din oras, p rin colaborarea cu p rim aria si cu Consiliu l Judetean, toate
scolile, spitalele si celelalte institutii publice care au fost bransate u lterior la sistem,au
com pensat debransarile sporadice aparute.
In plus, oferta CET Govora de livrare de agent term ic p rim ar catre m arile magazine,
hoteluri, unitati comerciale, b iserici si locuinte particulare situate in apropierea
conductelor de termoficare, a fost convingatoare, astfel incat vo lum ul vanzarilo r de apa
fierbinte a ram as aproape constant de-a lungu l anilor.
Integrarea pe verticala a producerii, transportu lu i si d istributie i energiei term ice si a
apei calde de consum, a fost un succes la Ram nicu Valcea. Acest succes a condus si la
lansarea ulterioara, dupa 2007, a Proiectului cu fonduri europene, pentru desulfurarea
si denoxarea gazelor arse de la cazanul C7.
23/294
J EURO Insol
❖ P e r io a d a 2 0 0 2 - 2 0 1 2
Succesoarea R E N E L in sectorul producerii de energie electrica si term ica a fost CO N EL
(Com pania Nationala de Electricitate) care, l-a randu l ei a externalizat centralele
electrice de termoficare ( CET-urile ) catre prim ariile locale, sau chiar catre consiliile
judetene din zona. Pentru gestionarea unitara a prob lem elor acestora, in cadrul
M in iste ru lu i Adm in istratie i si In terne lor din acea perioada, a aparut o noua directie si
un secretariat de stat dedicat.
Pentru a accesa schemele de ajutor care erau lansate de guvern pentru aceste
term ocentrale de cogenerare, CET Govora trebuia sa fie in proprietatea unei autoritati
locale. Prin Hotararea Guvernulu i Nr. 1 005/2002 s-a efectuat „transferul , cu titlu
gratuit, a pachetului integral de actiuni al Societatii Comerciale CET Govora S.A.
Ram nicu Valcea in proprietatea privata a judetului Valcea si in adm inistrarea Consiliu lu i
Judetean Valcea”.
In scu rt timp, CET Govora a aderat la Asociatia Profesionala a Producatorilo r de Energie
Term ica si Electrica in Cogenerare - COGEN Romania, colaborand la efortul com un de
im plem entare a unu i set de politici energetice specifice, dar si pentru prom ovarea unui
p rogram de investitii specific cogenerarii, cu o im portanta com ponenta de cofinantare
din partea statului. Sub denum irea de „Caldura si confort 2 0 0 6 -2 0 0 9 ”, acest program
este pre lungit si in prezent sub num ele de „Caldura si confort 2 0 1 5 -2 0 2 0 ”.
Cu fonduri exclusive din acest program , CET Govora a realizat turbinele cu abur T A 8 de
6,5 M W si T A 9 de 4,7 M W necesare livra rii in cogenerare a aburu lu i de 35 bari,
respectiv 6 bari, catre clientii industriali. F inantarea acestor turbine a fost de peste 5
m ilioane euro, iar accesarea rezervei de em isii de gaze cu efect de sera de la Registru l
National, a condus la venituri exceptionale foarte m ari pentru CET Govora. Odata cu
punerea acestor turb ine in functiune in 2009, puterea instalata totala la CET Govora a
ajuns la 211,2 MW .
De asemenea, p rin finantare din acelasi p rogram s-au asigu rat fondurile necesare
reabilitarii electrofiltrelor de la cazanul C7, inca din 2012, respectiv aprox. 3.500.000
euro. Dupa anul 2012 aceste fonduri au putut fi accesate num ai de catre autoritatile
locale, astfel ca atat P rim aria Ram nicu Valcea , cat si Consiliu l Judetean Valcea executa
pe retelele de termoficare gestionate de CET Govora, anual, proiecte de reabilitare cu
va lori semnificative.
In anul 2002 Uzinele Sodice Govora au fost privatizate, proprietaru l m ajoritar devenind
S.C. B EG A C O M S.A. Sub adm inistrarea acestui productia de soda a scazut in 2 006 la 5 0 %
din productia din 2002. In p lus USG practic a incetat sa m ai achite contravaloarea
facturilor pentru aburu l industria l livrat de CET Govora. Dupa ce s-a sistat livrarea
24/294
J EURO Insol
aburului, s-a convenit ca o parte din factura de abur sa fie achitata in barter cu soda
livrabila in port, iar diferenta sa fie achitata cu actiuni.
In vara anulu i 2 00 6 CET Govora a ajuns sa detina un pachet de 4 9 % din actiunile USG,
asa ca, im preuna cu A P A P S care detinea 2 % din acelasi pachet de actiuni, au hotarat sa
noveze contractul de privatizare de la Uzinele Sodice Govora.
Dupa indelungate negocieri, nou l p roprietar al USG a devenit grupu l industria l Ciech
Chem ical Group Varsovia.
Intrarea Rom anie i in Un iunea Europeana a adus obligatii de m ediu cu costuri deosebit
de m ari pentru CET Govora. Inca din anul 2 007 s-a actionat p rin COGEN ca sa se
realizeze o axa p rioritara in Program ul Operational Sectorial de M ed iu dedicat em isiilor
de la termocentralele de cogenerare. A sa a aparut Axa Prioritara 3 din POS Mediu, dar
valoarea totala alocata a fost cu m ult sub cea necesara. Dupa trei ani de negocieri,
reprezentantii DG Regio ai Com isiei Europene, dupa ce au exclus proiectele de
cogenerare de abur industria l din aria proiectelor eligibile, au acceptat la CET Govora
doar desulfurarea si denoxarea la un s in gu r cazan, respectiv C7 care sa fie dedicat livrarii
de energie term ica catre populatie.
Celalalt client important, respectiv O LTCH IM , a obtinut in toti acesti ani un pret al
aburulu i in defavoarea CET Govora, iar incepand din 2009, au aparut frecvent intarzierile
la plata facturilor. In august 2012 O LT C H IM a fost total oprit si dupa o tentativa nereusita
de privatizare, a fost reporn it doar cu aburul si energia electrica livrata exclusiv de CET
Govora.
La nivelul M in iste ru lu i Comertului si Econom iei (MEC), s-a sem nat o nota prin care se
prom itea com pensarea creantei CET Govora catre Complexul Energetic Oltenia (CEO) cu
creanta O LC H IM catre CET. In acest fel datoriile ram aneau a fi gestionate intre unitati
patronate de acelasi m in ister (MEC), respectiv intre O LT C H IM si CEO. Aceasta prom isiune
nu a fost onorata.
Toam na anului 2012 gaseste CET Govora cu doi clienti industriali, (USG), cu datorii mari,
si (O LTC H IM ) in colaps. Cu o creanta deja de peste 120,000,000 lei la CET, CEO continua
livrarile de carbune catre CET, iar CET continua livrarile de abur si energie electrica catre
O LTCH IM .
❖ P e r io a d a 2 0 1 3 - 2 0 1 5
In data de 30 ianuarie 2013 la O LT C H IM este declarata starea de insolventa si CET Govora
este inscrisa la m asa credala cu sum a de aproxim ativ 137 m ilioane de lei, fara nicio
garantie. Desi facturile emise de CET Govora catre O LC H IM ar fi trebuit, conform Legii,
achitate fara intarziere, doar energia electrica a fost achitata integral si ritmic, in timp ce
25/294
J EURO Insol
factura pentru abur n-a fost achitata nici in 2013, nici in primele trei trimestre din 2014.
Valoarea datoriei O LC H IM fata de CET acumulata in procedura insolventei a ajuns treptat
la aproxim ativ 60 m ilioane de lei.
Datoria USG catre CET a fost reglementata in octombrie 2013, printr-un act aditional la
contractul de livrare de abur, prin care se stabilea o valoare constanta a pretul aburului la 78
lei/Gcal (fara costul emisiilor de CO 2, respectiv 91 lei/Gcal cu includerea costului emisiilor de
CO2 ), iar USG urm a sa plateasca lunar, in rate egale, intreaga creanta istorica, pana in
octombrie 2017, dar si factura curenta. In caz contrar, se repunea in executie si o penalitate
de aproximativ 20 de milioane de lei.
Constatand ca nu-si poate recupera in nici un fel creanta de la CET Govora, CEO a initiat mai
multe actiuni in justitie, atat pentru datoria principala, cat si pentru incasarea penalitatilor. In
paralel s-au desfasurat negocieri intre conducerile celor doua companii, atat pentru tratarea
creantelor, cat si pentru functionarea carierelor de carbune din judetul Valcea.
La data de 02.03.2015 s-a semnat Contractul de Transfer de Afacere prin care se stabilea
faptul ca toate datoriile CET Govora contractate inainte de data de 31.07.2014 sunt
reglementate in cadrul pretului de transfer al afacerii de 184 milioane lei. Pretul ar fi trebuit
achitat in 10 rate anuale, dintre care primele trei cu o valoare de 2.7 milioane lei fiecare, iar
ultimile 7 cu o valoare de 25.1 milioane lei fiecare.
Pe fondul dezechilibrului dintre venituri si incasari, CET Govora a mai acumulat o creanta de
14 milioane lei catre CEO prin livrarile de carbune dintre data de referinta a Contractului de
Transfer, 31.07.2014 si data finalizarii transferului de personal de la cele trei cariere,
23.03.2015.
Preluarea carierelor de carbune reprezinta o cotitura cu impact major asupra intregii CET
Govora. Num arul de salariati a crescut cu inca 1100 de persoane, ajungand la 2364.
Integrarea pe verticala a survenit pe fondul unui blocaj financiar sever, iar nevoia de
relansare a activitatii in cariere impunea achizitii de terenuri, de piese de schimb cu uzura
mare, de covoare de cauciuc simultan cu efectuarea reparatilor si la echipamentele din
termocentrala.
Dupa preluarea carierelor situatia financiara a societatii s-a agravat, iar platile la majoritatea
contractelor de achizitie aflate in derulare au fost blocate. Zona m iniera a fost echipata doar
pentru cel mult 3 0 % din capacitatile de productie, transportul pe calea ferata nu a mai fost
achitat, iar lucrarile de reparatie in termocentrala s-au efectuat doar in regim de revenire din
avarie.
26/294
J EURO Insol
❖ P e r io a d a o c to m b rie 2 0 1 5 - m a i 2 0 1 6
Blocajul financiar instalat a devenit foarte greu de gestionat, iar indicatorii econom ici si
financiari ai societatii recom andau declararea insolventei.
Directoratul CET Govora a anuntat in acest sens conducerea executiva a actionarului si a
notificat Consiliu l de Supraveghere in data de 06.04.2016.
Consiliu l de Supraveghere a inregistrat cererea de declarare a insolventei in data de
29.05.2016. Tribunalul Valcea a deschis procedura insolventei la Societatea CET Govora
in data de 09.05.2016.
❖ P e r io a d a o c to m b rie m a i 2 0 1 6 - p re zen t
Principalele m asuri de m anagem ent implementate in deplin acord cu cadrul legal in
perioada de insolventa, au fost:
• renegocierea in totalitate a contractelor de furnizare lucrari, materii prim e si
servicii;
• renegociarea contractelor de livrare energie, cenuse, carbune, etc catre partenerii
CET Govora;
• restrangerea activitatilor considerate nejustificate, sau care putea sa fie amanate;
• restructurare de personal.
Efectele imediate au fost:
• imbunatatirea incasarilor din vanzari;
• refacerea capitalului de lucru (cash - flow);
• incheierea pe profit a exercitiilor financiare 2017 si 2018.
❖ Is to r ic u l c a r ie re lo r d in Societatea C ET G o vo ra S.A.
Activitatea de exploatare a carbunelui in bazinul m in ier Berbesti a fost atestata
docum entar inca din anul 1902 in extremitatea estica la m ina Cucesti din localitatea
Otesani, unde au fost exploatate in scop casnic primele cantitati de carbune, prin lucrari si
mijloace rudimentare.
Alte inform atii despre existenta lignitului in zona au aparut in lucrarile lui T. Ionescu
Argetoaia (1918) si H. Grozescu (1924) care au m entionat prezenta lignitului in zona
dintre Valea Gilortului si Valea Luncavatului. De asemenea, Otto Preotescu ( 1932 ) si IP
Voltesti (1945 ) fac referire asupra carbunilor din aceasta regiune.
Incepand cu 1962 IS E M a efectuat prospectiuni geologice sistematice pentru lignit intinse
intre Valea M otru lu i si Valea Oltului. Pe baza rezultatelor obtinute prin lucrarile de
cercetare geologica au fost elaborate in anul 1979 de catre IC IT P M L Craiova
27/294
J EURO Insol
Docum entatia de calcul a rezervelor de lignit si Studiul de conditii industriale priv ind
punerea in exploatare a rezervelor de lignit, rezerve care au fost confirmate.
In anul 1977, m ai intai sub egida Cooperativei Constructorul d in localitatea Horezu si
apoi al In treprinderii M in ie re Cam pulung - Muscel, judetul Arges, a inceput exploatarea
lignitu lu i in m icrocariera Alunu, de unde se scoteau 125 tone/zi si m ina Cucesti, cu o
productie de 75 tone/zi.
Prin Decretul 3 10/1980 al Consiliu lu i de Stat al Republicii Socialiste Rom ania s-a
infiintat Intreprinderea M in ie ra Horezu, avand sediul in orasu l Horezu pentru inceput,
iar din februarie 1982 in localitatea Berbesti. De la 1 ianuarie 1982, Intreprinderea
M in ie ra Horezu s-a constituit ca unitate subordonata direct M in iste ru lu i M inelor.
Intreprinderea a avut ca obiectiv exploatarea rezerve lor din cam pul m in ie r Am arad ia-
Taraia prin m inele Berbesti si A lunu si carierele Berbesti si Oltet, din cam pul m in ie r
Taraia Cern isoara p rin m inele Copaceni, Cerna si cariera Cerna si cam pul m in ier
Cern isoara - B istrita p rin m inele A rm asesti si Cucesti, prezentate in figura din paginile
urmatoare.
Dupa evenimentele din decem brie 1989, unitatea s-a num it initial Intreperinderea
M in ie ra Berbesti, apoi a p rim it num ele de Sucursa la M in ie ra Berbesti, subordonandu-se
Regiei Autonom e a L ign itu lu i Tg. Jiu, Exploatarea M in ie ra de Cariere Berbesti,
subordonata Societatii Nationale a L ign itu lu i Oltenia Tg. Jiu, Unitatea M in ie ra Berbesti,
subordonata Com plexulu i Energetic Oltenia.
D in m artie 2015, D irectia Exploatare M in ie ra este parte com ponenta a SC CET Govora
SA.
Dezvoltarea si m odern izarea m ineritu lu i in zona a inceput cu 37 ani in urma, cand au
fost deschise o serie de m ine si m icrocariere si au fost puse in functiune prim ele
excavatoare cu rotor la cariera Berbesti, urmate de cele de la carierele A lunu, Panga,
Ruget si Bustuch in num ai pentru o scurta perioada de timp.
Astfel a fost conturata o industrie m in iera puternica, atingand o productie m axim a de
peste 6 m ilioane tone in anul 1989, pentru realizarea careia, in exploatarile m iniere la zi
si in subteran, precum si in sfera serviciilor, activau in perioada 1 98 9 -1 9 97 peste
10.000 de angajati. Carbunele exploatat a asigurat o parte din necesarul de materie
prim a pentru termocentralele Doicesti, Giurgiu, Brasov, Bacau, Craiova II, Suceava si din
1985, CET Govora.
Carbunele a fost principala su rsa de producere a energiei electrice, atat in tara, cat si in
multe zone ale globului, ponderea sa fiind de aprox im ativ o treime din totalul energiei
28/294
J EURO Insol
de pe piata romaneasca, iar punctual, peste 4 0 % in situatii generate in special de
secetele prelungite.
Cu toate acestea, pe plan national asistam la o restrangere a exploatarii acestei resurse,
clasandu-ne pe locul opt in Europa. Principala cauza o reprezinta d im inuarea dramatica
a consum ulu i de energie electrica, la care se adauga aparitia si dezvoltarea pe piata
concurentionala de energie alternativa, iar in particular pentru acest bazin, dependenta
de functionarea la capacitate m arita a com binatului chim ic Oltchim Rm. Valcea si Uzinei
de Soda Govora.
In aceste conditii, asigurarea continuitatii m ineritu lu i in zona s-a realizat prin
concentrarea activitatii in exploatarile la zi dotate cu tehnologie in flux continuu, in care
sa se poata realiza eficienta economica, iar m inele si m icrocarierele au fost inchise in
totalitate in perioada 1997-2005.
In prezent au ram as functionale si au intrat in com ponenta Societatii C ET Govora S.A.
doar carierele Berbesti, A lunu si Panga. D istanta medie pe cale ferata intre depozitele
carierelor si CET Govora este de 38 km.
Proiectarea si realizarea CET Govora a inceput in anul 1950 si s-a dezvoltat in timp in patru
etape succesive, simultan cu evolutia platformei chimice Ramnicu Valcea, dupa cum urmeaza:
^ Etapa 0 , pusa in functiune in anii 1958-1959, reprezentand doua cazane de abur de
cate 100 t/h la 64 bar - pe gaze naturale si o turbina cu abur cu contrapresiune la 13
bar, de 7.5 MW , care intre timp a fost casata si dezafectata, in vederea reutilizarii
spatiilor astfel disponibilizate.
^ Etapa a I-a, pusa in functiune in anii 1969-1970, reprezentand doua cazane energetice
tip „C4” de 294 MWth fiecare, functionind pe gaze naturale, pentru producerea a 420
t/h abur la 140 bar si 540 °C (C1 si C2) si doua turbine cu abur de 50 M W cu
condensatie si doua prize reglabile (la 10-16 bar si 0,5+2,5 bar) tip D SL 50 (TA1 si
TA2). In prezent, acestea au fost casate, dezafectate si dezmembrate pentru
reutilizarea unor subansamble componente si ca fier vechi.
29/294
J EURO Insol
^ Etapa a II-a, pusa in functiune in anii 1973-1976, reprezentand doua cazane
energetice tip „C4” de 294 MWth fiecare, functionind pe gaze naturale si pacura, pentru
producerea a 420 t/h abur la 140 bar si 540oC (C3 si C4) si doua turbine cu abur de 50
M W cu condensatie si doua prize reglabile (la 10-16 bar si 0,5+2,5 bar) tip D SL 50
(TA3 si TA4).
In prezent, cazanul C3 este in conservare si urmeaza a fi casat pentru recuperarea de
materiale si pentru crearea de spatii pentru dezvoltare. Cazanul C4 a fost retehnologizat pe
partea termomecanica pentru conformarea la emisiile poluante de NOx la functionarea pe
gaze naturale si pacura, are autorizatie intagrata de mediu si se afla in rezerva rece pentru
situatiile de avarie-indisponibilitate cazane pe carbune.
Turbinele TA3 si TA 4 au fost reparate si functioneaza la parametrii de proiect - sunt
agregatele energetice de baza pentru producerea de energie electrica si termica in
cogenerare.
In anul 2 008 au fost puse in functiune doua noi turbine cu abur pentru adaptarea schemei
de producere abur industria l la cerintele consumatorilor:
• TA 8 este o turb ina de contrapresiune de 6.4 M W , tip D K A 6.4, care livreaza 80t/h
abur la presiunea de 35 bar si 3 100C catre cei doi consum atori de pe platforma
chimica
• TA9 este o turbina de contrapresiune de 4.7 MW , tip T K R 4.7, care poate livra
140t/h abur la presiunea de 6 bar si 1800C catre O LT C H IM de pe platforma
chimica si pentru consum atorii tehnologici interni ai CET Govora. Ca urm are a
reducerii la 2 5 % a necesarului de abur la O LT C H IM in prezent acesta turb ina este
in rezerva rece. Ea se poate repune in functiune daca se realizeaza proiectul de
dezvoltare a unei instalatii de cristalizare a clorurii de calciu din clarul de batal
evacuat de C IECH Soda Rom ania in riu l Olt (proiect de colaborare cu firma W ERC
SR L aflat in faza de initiere)
^ Etapa a IV-a, pusa in functiune in anii 1986 si 1993, reprezinta extinderea pe carbune
a CET Govora. Ea este formata din trei cazane (C5, C6, C7) de 294 M W th fiecare,
producind abur de 420 t/h, la 530 °C si 140 bar, cu functionare pe lignit cu sustinere
pe gaz natural sau pacura si doua turbine cu abur (TA5 si TA6) de 50 MW , tip D K U L
50, cu contrapresiune (la 1.2 bar) si priza reglabila (la 10-16 bar).
Cazanele pe carbune sunt agregatele energetice de baza ale CET Govora. Cazanele C5 si C6
sunt destinate producerii (in cogenerare) de energie term ica sub form a de abur
industrial. Aceste cazane nu sunt conforme cu limitele im puse prin legislatia de m ediu
priv ind emisiile poluante de praf, SO 2 si NOx in atmosfera si nu au autorizatie integrata de
mediu.
30/294
} EURO Insol
Cazanul C7 a fost reabilitat prin program ul cu finantare europeana POS Mediu, este
conform cu limitele im puse prin legislatia de m ediu p riv ind emisiile poluante de praf, SO2
si NOx in atmosfera, se afla in faza de obtinere a autorizatiei integrate de m ediu si este
destinat producerii in cogenerare a energiei termice sub form a de agent term ic pentru
alimentarea Sistem ului de alimentare centralizata cu energie term ica a consum atorilor de
tip urban din m un Rm Valcea - SAC ET Ram nicu Valcea.
Cele 4 cazane de abur (C4, C5, C6, C7) si cele 6 turbine cu abur (TA3, TA4, TA5, TA6, TA8
si TA9) sunt disponibile in prezent.
In prezent la CET Govora procesu l de extragere a carbunelui este exclusiv de suprafata
si se desfasoara in cele trei cariere, dupa cum urmeaza:
Cariera Alunu este am plasata in zona vestica a judetului Valcea, u rm and a se extinde si
in extremitatea estica a judetului Gorj, fiind situata in perim etru l A m arad ia -T a ra ia si se
intinde pe raza localitatilor Rosia de Am aradia, A lunu, Sinesti si Berbesti.
i 1 inline i i C a iie r e a c tiv e 1 1 M i c r o c a rie re ^ H a ld e steiil1 -M iiia A lb e ii i 8 -O a iie ra Russet 1 3 -S e c h u i ve s t I s i I I 2 1 -H a ld a R o s io a ra2-IVIiiia A liu tu 9 -C a i ie r a O ltet 1 4 -S e c iu ii est ’ 2 2 -H a ld a Jissai3 -M u ia B e rb e s t i 10-C*ariera B e rb e s t i 1 5 -B e ib e § t i v e s t 2 3 -H a ld a ex te iio ara B e rbes ti-4-M in a C o p S c e n i n - C a iie ra P a n a a 1 6 -V a le a M a re 2 4 -H a ld a P a iig a s u d5 -Mina C enia i l Oaiiere iii c onsetvare 17-Paiiga clasice 25-H alda Valea Muncelulm6 -M in a A m i3 s e s t i 12 -C a rie ra B u stu c liin lS -C ’e in a 2<5-Halda Panssa w ord7 -M iiia C’tice§:ti 1 9 -C e m i§ o a i a
-H alda 20-Anna$e$(i v. si est
Lucrarile de deschidere au inceput in anul 1980 si au constat in executarea unei transee
in zona nordica unde stratele de carbune au aflorat. M etoda de deschidere aplicata a
fost m etoda de deschidere cu transee interioara grupata comuna. Cariera este dotata cu:
• doua excavatoare cu rotor ERc -1400 -30/7
• doua excavatoare cu rotor SRc-470 15/3,5
• doua instalatii de ha ldattip IH S 6 500/50x90
• trei carucioare cu benzi pe senile
31 / 294
J EURO Insol
• un carucior de distributie tip CDS 1600.60
• 30 transportoare cu benzi cu latimea covoru lu i cuprinsa intre 1400 si 1800 m m
cu o lungim e totala de 18 km. Depozitul de carbune este dotat cu doua m asin i de
stivu it T -253 [ASG] si o m asina de scos T -2052 [KSS]. Capacitatea de productie
proiectata a fost de 1.3 m ilioane tone pe an, atinsa in anii 1988 si 1989.
Stratele de carbune exploatabile in perim etrul carierei sunt: I, II si III, dar pe suprafete
restranse, acolo unde grosim ea stratului perm ite selectarea, se excaveaza cu rezultate
bune si stratul nr. IV.
M etoda de exploatare aplicata la cariera Oltet este ,,metoda com binata cu transportu l
partial al descopertei la halda interioara, a unei a doua parti la halda exterioara si
transbordarea partiala la halde interioare a partii a treia din steril”, iar tehnologia
utilizata este ,,tehnologia de excavare, tran sport si haldare in flux continuu”.
Carbunele depozitat este incarcat in vagoane specializate de tip FALS, cu o capacitate de
aprox im ativ 55 tone fiecare, care sun t cantarite si apoi expediate la CET Govora, cu
trenuri care au in com ponenta 25 de vagoane. Calea ferata cu o lungim e de aproxim ativ
38 km, traverseaza trei catene deluroase (d in care unul dintre dealuri este stapuns de
un tunel) si cinci cu rsuri de apa.
D in cauza utilizarii sub capacitatea de tranzit proiectata, intretinerea caii ferate este
precara si apar adesea riscu ri de deraiere, contracarate prin intreruperi ale
transportu lu i pentru lucrari de consolidare ale terasamentului.
Cariera Berbesti este situata la ve st de paraul Taraia pe raza localitatilor Berbesti-
A lunu, facand parte din perim etrul m in ie r Am arad ia -Taraia. Relieful este colinar cu
altitudini cuprinse intre cotele 350 -470 m.
Activitatea m in iera de extractie a lignitului a inceput derogatoriu in anul 1980, p rin
executia transeei de deschidere interioare grupata com una in latura nordica a carierei
pe o lungim e medie la vatra de 600 m.
Capacitatea de productie proiectata de 700 m ii tone pe an a fost atinsa si depasita intre
anii 1 983 -1989 . Odata cu problem ele aparute ca urm are a lipsei pietei de desfacere,
dupa obtinerea licentei de exploatare din anul 2007, capacitatea de productie a fost
restabilita la un nivel de 500 m ii tone pe an.
M etoda de exploatare folosita in continuare este ,,metoda de exploatare com binata cu
transportu l partial al sterilu lu i la halda exterioara si transbordare partiala in halda
interioara”, iar tehnologia de excavare este ,,tehnologia de excavare, tran spo rt si haldare
in flux continuu”.
32/294
J EURO Insol
Cariera Berbesti este dotata cu:
• trei excavatoare cu rotor E SR c -470 15/3,5;
• o instalatie de haldat tip IH S 1 80 0 /50+80 +27;
• patru carucioare cu benzi pe senile;
• 10 transportoare cu benzi cu latimea covoru lu i cuprinsa intre 1400 si 1600 mm.
La cariera Berbesti stratele I de 5,4 m grosim e medie si II de 3,42 m sun t separate de o
intercalatie foarte subtire de steril, m otiv pentru care in multe zone se exploateaza in
complex.
Carbunele este transportat in depozitul interm ediar cu capacitate de 20.000 de tone
am plasat in incinta carierei, iar de aici este incarcat in autobasculante si transportat la
CET Govora. Pentru scurte perioade s-a incercat transportu l auto doar pana la depozitul
C FR din Berbesti, u rm and ca de aici, carbunele sa fie incarcat in trenuri de acelasi tip cu
cele utilizate la transportu l carbunelui d in gara A lunu.
Se executa de asemenea, in paralel cu activitatea de excavare cu excavatoare cu rotor, si
o excavare de tip „clasic”, cu excavatoare obisnuite, cu senile, de regula in zone izolate
unde sunt aflorimente de carbune la suprafata.
Cariera Panga este am plasata in zona vestica a judetului Valcea, pe m alul stang al
parau lu i Taraia, fiind situata pe raza localitatilor Berbesti , Copaceni si Mateesti, in
perim etrul m in ie r Tara ia-Cern isoara .
Lucrarile m iniere de deschidere au constat in executia cu ajutorul utilajelor clasice a
unei transee cu lungim ea de 600 m in latura vestica a carierei, urm ata de o deplasare a
in trandurilo r de atac in paralel. In prezent, la cariera Panga sun t asigurate conditiile de
depozitare a sterilu lu i in totalitate in halda interioara p rin interm ediul celor doua
m asin i de haldat. Cariera Panga este dotata cu:
• trei excavatoare cu rotor ESR c-1400 -30/7
• doua instalatii de haldat tip IH S 1 800x27/50x90
• un carucior cu benzi pe senile
• doua carucioare de distributie tip CDS 1600.60
• 18 transportoare cu benzi cu latimea covoru lu i cuprinsa intre 1400 si 1800 m m
cu o lungim e totala de 18 Km
Cele trei excavatoare tip ESRc 1400 -30/7 sun t am plasate fiecare pe cate o treapta de
lucru orientata N -S pe inclinarea stratelor de carbune.
Capacitatea de productie proiectata a fost de 1,1 m ilioane tone carbune pe an, iar
stratele de carbune exploatabile sun t I, II si III, cea m ai m are im portanta prezentand-o
stratul I a carui grosim e depaseste 5 m.
M etoda de exploatare aplicata la cariera Panga este ,,metoda cu transportu l rocilor
sterile la halde interioare pe circuite de benzi” . P rin transportu l in totalitate al rocilor
sterile in halda interioara, se realizeaza costuri m in im e de tran sport ce perm it
33/294
J EURO Insol
exploatarea carbunelu i si in conditiile unu i raport de descoperta m ai m are (peste 8
m 3/tona de carbune).
Carbunele exploatat este transportat cu transportoare cu covor de cauciuc pana la
depozitul de lignit d in orasul Berbesti, depozit adiacent caii ferate. D istanta de transport
pe cale ferata pana la term ocentrala Govora este de 36 km. Pentru tran sport se
utilizeaza acelasi tip de vagoane, iar naveta are in com punere tot 25 de vagoane.
Procesul tehnologic din term ocentrala consta in transform area energiei chim ice latente
din combustibili, p rin ardere in cazane, in energie termica, sub form a de „abur v iu ” cu
presiunea de 130 bari si tem peratura de 540 °C. Com bustib ilu l de baza utilizat in
proportie de 9 8 % este lignitul energetic exploatat la cele trei cariere prezentate
anterior.
Pentru sustinerea si stabilizarea flacarii in cazane se folosesc, de regula, gazele naturale
livrate la lim ita incintei term ocentralei printr-o conducta a T R A N SG A Z care poate
asigura pana la 66,000 Nmc/ora.
In situatii limita, in lipsa gazelor naturale, com bustib ilu l supo rt poate fi, doar la cazanele
C5 si C6, si pacura. Societatea are doua rezervoare de pacura de 5.000 mc fiecare si o
statie de preincalzire si pom pare a pacurii catre cazane.
A b u ru l v iu p rodus de oricare dintre cele patru cazane este d istribu it p rin tr-o conducta
com una catre oricare din cele cinci turb ine cu abur din dotare. In situatiile de
indisponib ilitate a turb ine lor cu abur, se pot face livra ri de abur industia l fara
participarea acestora, p rin utilizarea Statiilor de Reducere-Racire (SRR), instalatii in
care se reduce tem peratura si presiunea aburu lu i pana la n ivelul contractat cu clientii.
Acest regim de functionare este neeconom ic deoarece nu produce si energia electrica de
cogenerare, insa se utilizeaza tranzitoriu, pana la m om entul reporn irii turbinelor.
Prin destinderea aburu lu i in turbine, o parte din energia term ica a aburu lu i se
transform a in energie m ecanica de rotire a rotoru lu i acesteia. Rotorul turbinei
actioneaza rotoru l generatorulu i electric care este atasat de turb ina si astfel, energia
m ecanica a rotoru lu i turb inei se transform a in energie electrica.
Generatoarele electrice ale turb ine lor de 50 M W produc energia electrica la tensiunea
de 10,5 kV astfel incat pentru transm iterea energiei catre statia electrica de 110 kV,
fiecare grup turb ina-generator are un transform ator rid icator de tensiune de 10.5/110
kV. Pentru alim entarea consum atorilo r de 6 kV p rop rii ai grupu lu i exista si un
transform ator de servicii interne de 10.5/6 kV, la fiecare grup de 50 MW .
34/294
J EURO Insol
Pe m asura ce aburu l se destinde in turbina, presiunea si tem peratura sa se reduc
treptat, astfel incat, o parte din abur se poate extrage p rin asa num itele „prize” , fie la 35
bar, fie la 13 bar, de unde se transporta prin conducte speciale, sub form a de abur
industrial, la O L C H IM si la CSR. D in aburu l de 13 bar se livreaza, dupa un proces de
reducere a p resiun ii si temperaturii, si aburu l de 6 bar.
Datorita sensibilitatii deosebite a procese lor chim ice din instalatiile celor doi clienti
industria li fata de posibilele variatii de param etri ai aburu lu i industria l s-a ajuns la
conceptul de term ocentrala cu „bare colectoare de abur” pentru toate nivelurile de
presiune necesara.
Astfel, in cazurile de incidente la m orile de carbune, la ventilatoare, pom pe sau alte
com ponente care pot conduce la lim itari de sarcina termica, personalu l operator
executa m anevre de com pensare a defectiunilor, astfel incat, pe cat posibil, presiunea si
tem peratura aburu lu i industria l livrat sa ram ana intre lim itele contractate.
Procesul tehnologic p rin care se obtine in aceeasi instalatie atat energie electrica cat si
energie term ica utila sub form a de abur industrial, se num este „cogenerarea energiei
electrice si term ice”, proces care asigura un randam ent net superio r procesu lu i de
producere separata a celor doua form e de energie utila.
Schem a tehnologica a term ocentralei cuprinde:
■ tre i cazane cu fu n c t io n a re pe b a za de l ig n it si cu supo rt de flacara pe baza de
gaze naturale denum ite cazanele C5, C6 si C7 cu un debit nom ina l de 420 t/h, cu
o putere term ica instalata de 293 M W th;
■ u n cazan cu functionare exclusiva pe gaze n a tu ra le denum it Cazanul C4 cu un
debit nom ina l de 420 t/h, respectiv cu o putere term ica instalata de 293 M W th;
■ p a t ru tu rb in e cu a b u r de 5 0 M W cu prize de extractie de abur la 13 bar pentru
consum industria l si la 1.2 bar pentru termoficare urbana;
■ d o u a tu rb in e de c o n t ra p re s iu n e pentru abur industria l livrat la 6 si 35 bar ;
■ co lec toa re s i r a c o rd u r i de livrare abur industria l la 35 bar, 13 bar si 6 bar;
■ statie e lectrica de conexiuni la 110 kV cu opt linii de legatura la O LT C H IM si trei
lin ii de racord la SEN fiecare cu puterea activa de 95 M W fiecare.
Fluxul tehnologic al p rocesu lu i de productie a energiei term ice com binata cu productia
de energie electrice (cogenerare) este cel ilustrat m ai jos:
35/294
J EURO Insol
SCHEMA TEHNOLOGICA A CET GOVORATRANSGAZ
Cos fum 3 IMA3
Cos fum 2 IM A 2
Suprainaltaredepozit Livrarecenusa cenusa
t
SRMGN
3 c a z a n e p e l i g n i t f u n c t i o n a r e d e b a z a
140 bar
4 t u r b i n e * 5 0 M W 2 t u r b i n e n o i = 1 1 M W
Oltchim 25 t/h USG 95 t/h
Oltchim 35 t/h USG 100 t/h
Oltchim 0 t/h USG 0 t/h
Serv. Interne 60 t/h
35bar
O TA6
Tno
13bar I
Rm Valcea SAC ET Termof. urbanaVara 20 MW Iarna 160 MW
130grdC €HZh I
Cos fum 1 IMA1
— 1 —
C7 C6 cs] C3
2 c a z a n e p e g a z n a t u r a l
s u r s e d e r e z e r v a
TA5
TrTA4
TTTKgnTA3 - o
I- o
1,2 bar I
Pe langa fluxul tehnologic al p rocesu lu i principal de producere a energiei electrice si
termice, la CET Govora sun t necesare si functionale fluxuri tehnologice secundare, dupa
cum urmeaza:
• gospodarie de carbune dim ensionata pentru preluare si prelucrare a unei
cantitati 2.5 m il tone/an, dar si stocare a m axim um 500,000 tone;
• instalatii de tratare a apei brute provenite din raul Olt care produc apa limpezita,
dedurizata si demineralizata, denum iri care desem neaza tipuri de apa
tehnologica utilizate in instalatiile termocentralei;
• instalatii electrice pentru alim entarea consum atorilo r interni (servicii interne si
servicii generale electrice) la tensiunile de 6 kV si 0.4 kV;
• sistem de producere, pom pare si tran sport al agentului p rim ar de termoficare
pentru alim entarea Sistem ului de A lim entare Centralizata cu Energie Term ica a
consum atorilo r din m unic ip iu l Rm. Valcea;
• instalatii de racire in sistem inchis cu sase pom pe de circulatie si trei tu rnu ri de
racire cu tiraj natural (de 80 M W fiecare);
• gospodarie de pacura cu ram pa C FR de descarcare si 2 rezervoare de stocare cu
capacitatea cumulata de 10,000 mc;
• bransam ent si statie de reducere m asura independenta la reteua Transgaz de
gaze naturale;
• instalatie de captare uscata si facilitati de livrare cenusa pentru constructii,
36/294
J EURO Insol
inc lu siv pentru cenusa certificata pentru betoane;
• instalatie de desulfurare a gazelor de ardere evacuate de la cazanul C7 si un
decantor de preluare a slam ulu i de gips rezultat din retinerea su lfului din gazele
de ardere de la cazanul C7;
• depozit p rop riu de cenusa, inc lu siv o statie de recirculare a apei.
Puterea term ica instalata in cele patru cazane de abur este de 1172 MW t, respectiv de
1008 Gcal/h, iar puterea electrica instalata in cele sase turb ine este de 211,2 MW .
Productia de energie term ica este strict legata de consum ul de abur industria l al
clientilor C IECH Soda Rom ania si O LTCH IM , iar iarna si de consum ul de caldura al
m unic ip iu lu i Ram nicu Valcea.
Astfel CSR consum a in medie 220 t/h de abur industrial, ceea ce revine la o putere
term ica consum ata de 154 Gcal/h, in timp ce O LTCH IM , are un consum de 70 t/h,
respectiv o putere term ica consum ata de 50 Gcal/h. Puterea term ica livrata in sistem ul
de termoficare al o rasu lu i este de m axim um 110 Gcal/h iarna si in medie de 18 Gcal/h,
vara. Rezulta ca puterea term ica livrata in total, iarna, este de m axim um 314 Gcal/h, iar
vara este de 221 Gcal/h.
Daca se considera ca livrabila, datorita consum urilo r p rop rii tehnologice si datorita
cogenenerarii, doar 6 0 % din puterea term ica instalata a cazanelor, respectiv puterea de
151 Gcal/h pentru fiecare cazan, respectiv 6 0 4 Gcal/h pentru intrega term ocentrala
formata din cele patru cazane, se constata ca:
• iarna se poate asigura intregul necesar de caldura de 313 Gcal/h doar cu doua
cazane aflate sim ultan in functiune, in peste 9 0 % din durata iernii, la un grad de
incarcare al cazanelor cuprins intre 90 si 1 0 0 % ;
• vara trebuie, de asemenea, sa functioneze sim ultan doua cazane, dar la un grad
de incarcare cuprins intre 60 si 7 5 % , deoarece unul s in gu r nu este suficient;
• in cel putin 15 - 20 de zile din durata iernii este necesara functionarea sim ultana
cu trei cazane, de regula toate pe lignit, la o sarcina medie de 7 0 % , schem a care
acopera bine gradul de continuitate solicitat de clienti, in c lu siv o incalzire la
n ive lu l reglem entat a locuintelor d in Ram nicu Valcea; gradul de cogenerare este
de peste 7 0 % doar in situatia de “regim m ediu de iarna”; in rest cogenerarea
scade sub 4 5 % , cu efect direct a supra bonusu lu i acordat de A N R E ; valorile de
m ai su s se pot obtine in conditiile de calitate ale “carbunelu i de referinta”, adica
un carbune uscat, fara exces de apa sau zapada;
• puterea medie electrica livrata in perioada 2011 - 2 01 8 (trim I): 57,6 M W ;
• consum urile specifice (in anul 2017):
37/294
J EURO Insol
o pentru producerea energiei term ice = 174.7 kgcc/Gcal;
o pentru producerea in cogenerare a energiei electrice = 340.0 gcc/kW h;
o pentru producerea energiei electrice in condensatie pura = 550 gcc/kWh.
Integrat, fluxul tehnologic al CET Govora cuprinde:
• Exploatarea m in iera Berbesti-A lunu com pusa din trei cariere de exploatare a
lignitu lu i (Alunu, Panga si Berbesti Vest) care este resu rsa principala de
com bustib il energetic al centralei;
• Gospodaria de com bustib il so lid asigura descarcarea, prepararea, omogenizarea,
stocarea si transportu l la buncarii de alim entare a m orilo r cazanelor cu: carbune,
b iom asa (tocatura de lemn), zgura recuperata din sistem ul de evacuare al
cazanelor;
• Gospodaria de com bustib il lichid: ram pa de descarcare cisterne CFR, rezervoare
de stocare (2 x 5000 m 3), si statie de preincalzire si pom pare pacura precum si
instalatii de decantare si evacuare apa uzata;
• B ransam entu l la reteaua de gaze naturale T ransgaz si statia de reglare m asura
gaze naturale pentru alim entare cu m axim 66,000 N m 3/h gaze naturale
• Centrala electrica de termoficare (cogenerare) - CET Govora care include
agregatele energetice de baza care form eaza ciclul term ic apa-abur (ciclul
Rankine) pentru transform area energiei prim are a com bustib ililor in energie
term ica si electrica (cazane, turbine, pom pe de apa de alimentare, circuitul inchis
de apa de racire, instalatia de preparare chim ica a apei demineralizate,
bransam ente de livrara abur si apa fierbinte catre instalatiile consumatoare,
nransam ente electrice si alte circuite si instalatii auxiliare);
• Capacitati instalate ale CET Govora: Putere electrica instalata 211.4 M W h,
Capacitate de livrare abur industria l - 560 t/h, Capacitate de livrare apa fierbinte
240 Gcal/h;
• Statia electrica de conexiuni de 110 kV CET Govora avind: 6 lin ii de generator, 3
lin ii de conexiune cu SEN si 8 lin ii de conexiune cu O LTCH IM ;
• Sistem ul de colectori si 9 bransam ente de abur industria l prevazute cu puncte de
m asura energie term ica sub form a de abur la presiun ile de 35 bar, 13 bar si 6 bar
catre consum atorii industria li de enerie termica: O LTCH IM , C IECH soda Rom ania
si IC S I Rm Valcea;
• Instalatii de colectare uscata a cenusii, tran sport pneum atic in silozuri de stocare
dotate cu instalatii de incarcare in mijloace auto de tran spo rt pentru livrare
cenusa;
• Instalatii de colectare si tran sport h idraulic a cenusii la depozitul de cenusa;
38/294
J EURO Insol
• Instalatie de desulfurare a gazelor de ardere de la Cazanul C7 si pentru
evacuarea slam ulu i de gips p rodus ca urm are a desulfurarii;
• Statia preparare si pom pare a agentului term ic p rim ar de termoficare;
• Sistem ul arborescent de retele prim are - RTP - b itubulare (tur si retur) pentru
transportu l si d istributia caldurii sub form a de apa fierbinte de la centrala p ina la
punctele termice;
• Punctele term ice - PT - pentru producerea de agent term ic de incalzire si apa
calda de consum si pom parea acestora catre im obilele racordate;
• Sistem ul de retele term ice secundare - RTS - pentru d istributia caldurii de la
punctele term ice la consum atorii de caldura pentru incalzire si apa calda de
consum;
• Instalatiile interioare de alim entare cu caldura a consum atorilor.
In vederea desfasurarii fluxului tehnologic, CET Govora beneficiaza de anum ite utilitati,
respectiv de apa bruta din raul Olt , canalizare industria la si de accesul la infrastructura:
• Antestatie cale ferata;
• Statie de racord la Sistem ul Electroenergetic National;
• Statie de reducere si m asura gaze naturale la reteua Transgaz.
CET Govora d ispune de retele de conducte pentru vehicularea agentilor termici: abur
industria l la trei nivele de presiune solicitate de consum atori si retea b itubulara
arborescenta de tran sport de apa fierbinte in Rm Valcea.
CET Govora realizeaza transform area, in regim continuu si in cogenerare a energiei
prim are a resu rse lo r energetice in energie term ica si electrica utila functionind pe
princ ip iu l ciclului term ic apa-abur de tip Rankine. Procesul term odinam ic se com pune
din urm atoarele faze:
• Pom pele de alimentare rid ica presiunea apei pana la 180 bar (atmosfere) si
alimenteaza cazanul energetic;
• In focarul cazanelor se arde com bustib ilu l si energia term ica se transm ite catre
agentul term ic (apa-abur) - se produce vaporizarea apei si rid icarea tem peraturii
acestuia p ina la 540 oC, su rsa calda a ciclului;
• A b u ru l v iu (140 bar si 540 oC) se destinde in turbine si produce energie cinetica;
• Turb inele actioneaza generatoarele electrice producand energie electrica;
• Parte din abur este extras din turb ine la diferite p resiun i pentru a fi livrat la
consum atorii de energie termica;
• Su rsa rece a ciclului este asigurata de condensatoarele de abur racite cu apa.•
Eficienta electrica a ciclului se bazeaza pe faptul ca apa este incom presib ila astfel ca
pom pele de alim entare consum a < 8 % din energia electrica p rodusa de generatoarele
electrice. Procesul se desfasoara in regim continuu si controlat functie de cerintele din
39/294
EURO Insol
piata de energie. CET Govora functioneaza in regim ul „consum atorul term ic conduce” si
are o capacitate redusa de a raspunde cerintelor de reglaj din reteua de electricitate.
CET Govora m ai are o particularitate: este o centrala pe bara com una - adica sun t mai
multe echipamente de acelasi fel care functioneaza in paralel; acest lucru confera o buna
elasticitate in functionare.
In continuare prezentam principalele elemente com ponente ale fluxului tehnologic,
astfel:
E x p lo a ta re a m in ie ra B e rb e s t i-A lu n u
Resursele energetice utilizate de CET Govora sun t com bustib ilii clasici: carbune
energetic-lignit din Exploatarea M in ie ra Berbesti A lunu aflata in operarea CET Govora,
gaze naturale, si ocazional biomasa, pacura si alti com bustib ili alternativi compatibili.
Sun t posib ile stocuri de resurse energetice: carbune (min. siguranta 30,000 t, max.
trecere va rf de iarna 550,000 t) si pacura (m in 1,500 t , m ax 8,000 t), precum si
asigurarea unei cote m inim e de gaze naturale, echivalent 3 % din necesarul de energie
prim ara, respectiv 1,500 Nmc/h. Racordul la reteua T ransgaz poate asigura un consum
m axim de 66,000 Nm c/h de gaze naturale.
Resu rsa de baza care alim enteaza fluxul de energie generat de CET Govora catre clientii
sai locali este asigurata de cele trei cariere de suprafata de exploatare a carbunelui.
Carbunele estras, denum it „lignit” deoarece p rovine din acum ularea in sol a resturilor
vegetale (care contin lignina) este un carbune energetic la lim ita inferioara de calitate.
Excavator cu cupe de m are capacitate care efectueaza alternativ decopertarea si
extractia lignitului
In tabelul u rm ator sun t redate cantitatile de carbune si vo lum ul de decoperta realizate
de fiecare cariera din bazinu l m in ie r Berebesti in ultim ii 5 ani.
40/294
EURO Insol
An
CARIERA
ALUNU (OLTET) BERBESTI PANGA TOTAL
Productia Descoperta Productia Descoperta Productia Descoperta Productia Descoperta
(mii tone) (mii m3) (mii tone) (mii m3) (mii tone) (mii m3) (mii tone) (mii m3)
2011 1160 6180 104 298 971 6233 2235 12711
2012 1201 6316 263 1473 931 6649.5 2395 14439
2013 1013 5271 336.3 1235 432 6263 1781 12769
2014 806 5214 232.5 1632 504 5563 1542 12409
2015 696 6001 235.6 1928.2 632 5251 1563 13180
2016 1104 4355 252 1634 654 5013 2010 11002
2017 1173 5154 267 1548 654 8285 2094 14987
2018* 438 1280 92 506 45 1096 575 2882
TOTAL 7591 39771 1782.4 10254.2 4823 44353.5 14195 94379
a. Gospodaria de combustibil solid
Gospodaria de com bustib il so lid asigura preluarea, receptia cantitativa si calitativa,
descarcarea din vagoane si d in autobasculante, concasarea la granulatia necesara,
amestecarea controlata, stocarea si transportu l la buncarii de alimentare a m orilo r de
carbune pentru toate tipurile de com bustib ili solizi utilizati de CET Govora Acestia sunt:
carbune inferior-lignit, carbune superio r-hu ila sau carbune brun, b iom asa si zgura
recuperata de la cazane.
Gospodaria de carbune care cuprinde:
• estacade inalte de descarcare a carbunelui din vagoanele CFR tip „FALS” de cate
41 / 294
} EURO Insol
50 t. Capacitate de descarcare m ax 25 vagoane/estacada;
• Platform a betonata de descarcare a carbunelui transportat cu mijloace auto;
• m asin i de preluare (excavatoare cu cupe) M P1A, M P1B , M P 2 B si M P1C si Benzile
transportoare 1A, 1B, 1C de preluare a carbunelu i de sub estacade, dotate cu
puncte de m asura cantitativa continua a carbunelui intrat in gospodaria de
carbune a CET Govora;
• lin ii de Concasori de carbune care prelucreaza carbunele la o granulatie de
intrare in depozit sau in centrala de m axim 30 mm;
• Depozitul de carbune form at d in patru stive cu capacitate totala de depozitare de
550,000 t;
• Benzile 5A, 5B, 5C de intrare/iesire a carbunelui d in depozit;
• Benzile 6A si 6B de tranfer;
• Benzile 7A si 7B care rid ica carbunele pe plan inclinat de la cota 0,00 a
gospodarie i de carbune pana in turnu l de capat la cota +46,00 - cota superioara a
buncarilo r de alim entare a m orilo r de carbune;
• Benzile 7A si 7B au fost im bunatate in anul 2 01 5 p rin adaugarea unui sistem
alim entator - Dozator de com bustib il alternativ form at d intr-un amestec
controlat de zgura cu biomasa. Instalatiile de recuperare a zgurii si de recirculare
a acesteia in fluxul de carbune s-au realizat in cadrul proiectului cu finantare
neram bursab ila pentru activitati CD I p rin Unitatea executiva de finantare a
invatam intulu i supe rio r cercetare dezvoltare in ova re -EU F ISC D I din cadrul M in
Educatiei si Invatam intului: “Tehnologie novatoare de conservare a energiei la
centralele pe carbune - N O V E N E R ”;
• Benzile 8 A si 8B de transfer care sun t dotate cu puncte de m asura cantitativa
continua a carbunelui intrat in sala cazane;
• Benzile 9 A si 9B care asigura distributia carbunelui la cei 18 buncari de
alim entare a m orilo r de carbune ale celor trei cazane.
Estacada 1 de descarcare carbune si masina de preluare carbune Coardere carbune cu biomasaM2b
42/294
J EURO Insol
Masina combinata (depunere carbune si preluare carbune din Benzile inclinate de carbune 7A si 7B care fac legatura intrestiva) MC1c gospodaria de carbune (cota 0) si sala cazanelor (cota +46)
M a i jos prezentam ansam blu l instalatiei de dozare controlata zgura pe fluxul de
carbune. Zgura aflata pe platform a este in faza de elim inare a apei de im bibatie si se
incarca in buncaru l dozatorulu i (palnia de incarcare de cca 13 mc) pentru a fi preluata
pe banda transportoare inclinata si adaugata in raport de m ax 1 0 % cu carbunele care
alimenteaza cazanele pe benzile 7A sau 7B (aflate in m iscare si incarcate cu carbune),
Acesta dozare controlata este com andata din camera de com anda benzi in functie de
debitele de carbune si de zgura indicate de contoarele de com anda ale benzilor 7 si ale
dozatorului.
Gospodaria de com bustib il so lid poate asigura vehicularea, stocarea si prepararea a
max. 2.4 m ilioane t com bustib il pe an.
43/294
J EURO Insol
b. G o sp o d a r ia de co m b u st ib il l ic h id
La CET Govora pacura este com bustib il de rezerva si de avarie si se foloseste in caz de
indisponib ilitate a instalatiilor de carbune si de gaz. A p rov iz ionarea cu pacura se
realizeaza cu cisterne C FR pe calea ferata uzinala cu racord in Statia CFR Babeni.
Ram pa de descarcare a cisternelor este prevazuta cu instalatie de incalzire si de
pom pare pacura in rezervoare. Stocarea pacurii se realizeaza in doua rezervoare
metalice cilindric verticale de cite 5,000 m c fiecare; acestea sun t prevazute cu instalatii
de stins incendiu si inabusire cu abur, au instalatii de drenaj si decantare si epurare apa
uzata.
Statia de preincalzire la 80 oC si pom pare a pacurii functioneaza perm anent in regim de
recirculare pentru a m entine fluiditatea pacurii si disponibilitatea acesteia la arzatoare
indiferent de consum. Dat fiind ca CET Govora nu a dem arat procedurile de autorizare si
in registrare a instalatiilor de stocare pacura conform Directivei SEV ESO II in perioada
urm atoare se va renunta definitiv la utilizarea pacurii si stocul de rezerva de cca 7000 t
va fi utilizat si epuizat.
Instalatiile de stocare pacura se pot reutiliza in cadrul uno r proiecte de dezvoltare a CET
Govora; sun t in curs de initiere trei astfel de proiecte:
• Cristalizare clorura de calciu-utilizeaza preincalzitorii de pacura;
• Acum ulator term ic pentru reteaua de agent term ic p rim ar de termoficare-
utilizeaza 2 rezervoare de pacura;
• Depolim erizare catalitica de joasa tem peratura a com bustib ililor so liz i (inc lusiv
deseuri) si producerea de diesel.
c. A lim e n ta re a cu gaze n a tu ra le
CET Govora este racordata la reteua de tran spo rt la inalta presiune a gazelor naturale
detinuta de Transgaz, avind statie proprie de reducere, m asura si odorizare gaze
„SRM G N CET Govora”.
Statia are o capacitate nom inala de 66,000 Nm c/h si o capacitate m axina de 74,000
Nm c/h gaze naturale la presiunea asigurata continuu de 6 bari. D in racordul la SR M G N
se alimenteaza cazanele energetice la p resiunea de 1.2 bari.
Exista prevazut un racord la 6 bari destinat alim entarii cu gazele naturale a unei
centrale noi cogenerare pe gaze naturale care sa in locuiasca partial capacitatile pe
carbune supuse constringerilo r de m ediu-proiect V IL C E T Energy, abandonat in anul
2015. In etapa urm atoare adm inistratorul judiciar va reanaliza oportunitatea si
44/294
J EURO Insol
beneficiul proiectului si, in m asura in care se va dovedi eficienta si fezabilitatea
investitiei, vom propune finantarea acestuia.
Com bustib ilii se caracterizeza prin puterea calorifica inferioara - Pci - reprezentind
caldura degajata prin ardere de un kg sau de un m etru cub la stare norm ala de
combustibil. M a i sun t de interes, pentru calculul em isiilor poluante, continutul
elem entar de C-carbon, H-hidrogen, Sc- Su lf combustibil, N2- azot, O 2 -oxigen, A - steril
sau continut de m aterii anorganice care se transform a in cenusa si de W i-apa.
B iom asa - lem n crud sau alte elemente naturale (paie, etc) - este un com bustib il curat si
neutral fata de em isiile poluante sau de gaze cu efect de sera astfel ca se certifica doar
provenienta acesteia.
Pentru gazul natural sun t m asurate conform procedurii de calcul a em isiilor poluante
elementele chim ice din carbon si h iodrogen-h id rocarburile care com pun gazul natural
p recum si azotul, oxigenul si b ioxidu l de cabon.
Materii prime Natura chimica / compozitie Mod de depozitareLignit, combustibil de baza Pci = 1600 - 1 8 7 0 kcal/kg;
C = 21,49%H = 1,99%Sc = 1,14%N2 = 0.6%
O2 = 7,86%A = 32,9%
Wt = 33,92%
Depozitare in stiva, in cadrul Instalatiilor pentru producerea, conditionarea si
livrarea combustibililor, apei, energiei electrice si termice a S.C. CET Govora S.A.
Biomasa, combustibil de adaos pentru
coardere
Pci=3500Kcal/Kg; W i=50%
A=3% Dimensiuni 1-5m m
Depozitare in stiva, in cadrul Instalatiilor pentru producerea, conditionarea si
livrarea combustibililor, apei, energiei electrice si termice
Gaze naturale, combustibil de sustinere a arderii
Pci = 8 0 5 0 kcal/Nm3 CO2 = 0,279%O2 = 0,007%N2 = 1,17%
CH4 = 97 ,151% C2H6 = 0,822% C3H8 = 0,453% C2H4 = 0,118%
Gazul metan este asigurat prin SRM (statie reducere-masura) din incinta CET Govora
proprietate Transgaz
Pacura este un com bustib il foarte putin sau m ai deloc utilizat in u ltim ii 5 ani la CET
Govora dar este m entinut inca un stoc de cca 7000 t in stare calda. D in considerente de
m ediu-lipsa autorizatie in conform itate cu D irectiva Reach (D irectiva nr.67/548/CE
p riv ind aprobarea actelor cu putere de lege si a actelor adm inistrative referitoare la
clasificarea, am balarea si etichetarea substantelor periculoase si poluante), de eficienta
acest com bustib il va fi pe term en scurt elim inat dintre cei utilizati la CET Govora.
45/294
EURO Insol
Zgura recuperata este considerata un com bustib il alternativ perfect com patibil cu
lignitul d in arderea incompleta. Procedura de recuperare si utilizare a zgurii este
descrisa in procedurile si instructiun ile operationale interne.
Carbunele lignit sau am estecurile de com bustib ili solizi realizate in gospodaria de
com bustib il so lid sun t m acinate la nivel de m icron i si insuflat in cazane de m orile de
carbune tip M VC 4 (m oara ventilator cu ciocane de 4 4 t/h) care au m otoare de
antrenare cu puterea de 700 kW.
□ 1........... ..
■ •• )'• • •* * : : : H
asjeg^J*£** . . .
' -*
Moara de carbuneIn focar se insufla sim ultan si aer de ardere preincalzit la cca 300 oC, in debit controlat,
si se adauga gazul natural ca su stinator de flacara. Carbunele sub form a de p raf arde in
suspensie intr-un virtej incandescent care sa uniform izeze tem peratrurile si sa perm ita
arderea rapida (m ax 2 sec).
Bucatile de carbune nearse si incandescente cad pe un gratar de post ardere, in miscare,
aflat la baza focarului si continua sa arda inainte de a fi evacuat in cuva um eda de sub
focar.
Gura de vizitare focar (flacara are aprox. 1250 oC)
46/294
J EURO Insol
Caldura degajata de flacara este preluata de circuitul apa-abur al cazanului iar gazele de
ardere racite se evacueaza parin filtrele de p raf la cosul de fum.
Pentru a fi eficienta arderea carbunelui trebuie controlata; debitul de aer preincalzit,
necesar arderii, sa fie suficient si foarte putin in exces (m ax 2 % oxigen in focar).
Daca sun t introduse in focar cantitati m ai m ari de aer fata de cel necesar pentru arderea
completa atunci acest debit de aer paraziteaza instalatia p rin faptul ca elim ina la cos o
parte din caldura utila obtinuta in focar.
d. In s ta la t ia de a lim e n ta re s i a rd e re m ix ta p e n t ru gaze n a tu ra le
Carbune in ferior - lignitul nu poate sa arda stabil si in conditii de siguranta fara
sustinerea flacarii cu un com bustib il superio r - h idrocarburi: gaze naturale sau pacura.
Astfel 3 -1 0 % din sarcina cazanului trebuie asigurata din com bustib ilii de sustinere (gaz
natural in principal).
Cazanele pot functiona pe gaze naturale sau pacura la sarcin i partiale, dar este
neeconom ic dat fiind pretul acestor h idrocarburi. Cazanul de 420t/h pe lignit este
proiectat pentru a asigura pe gaze debitul de 6 0 % din debitul nom inal, fiind echipat in
acest scop cu 12 arzatoare mixte de gaze naturale/pacura am plasate cate doua pe 3
nivele, si anume: cate 6 arzatoare pe fiecare din peretii laterali. Cele patru arzatoare de
la cota + 9,5 m sun t arzatoare de sustinere, iar celelalte, de la cota + 13 m si + 18 m sun t
arzatoare de sarcina.
e. In s ta la t ia de p re p a ra re s i a rd e re a c a rb u n e lu i
In focarul cazanului de 420 t/h, carbunele este ars sub form a de praf. Prepararea
prafului de carbune se face cu ajutorul a sase m ori cu ciocane si ventilator tip M VC 4, iar
sarcina nom inala a cazanului se poate atinge cu patru m ori aflate sim ultan in functiune.
De regula, o m oara este in reparatie si una in rezerva.
A lim entarea cu carbune a fiecarei m ori se face cu un alim entator cu "banda Red ler" care
transporta carbunele de la buncar la tu rnu l de aspiratie al morii. Buncaru l se poate izola
fata de alim entator cu ajutorul unu i sibar form at din "su lite " metalice paralele, cu pas
m ic intre ele.
Variatia debitului de carbune la moara, se face prin reglarea vitezei benzii
a lim entatorului cu ajutorul unu i varia tor continuu de turatie interpus in lantul
cinematic de antrenare al a lim entatorului (schem a originala), iar in schem a
im bunatatita reglarea vitezei benzii Redller se face p rin tr-un convertizor de frecventa al
m otoru lu i de antrenare banda aferenta.
47 / 294
J EURO Insol
Uscarea carbunelu i se face cu ajutorul gazelor arse, aspirate din focar prin turnu l de
aspiratie al morii. In tu rnu l de aspiratie al gazelor arse este in trodus si aerul p rim ar si
aerul p rim ar sup lim entar luat din bara de aer general de dupa PAR. Aeru l p rim ar este
in trodus la capul de aspiratie al turnului, iar aerul p rim ar sup lim entar sub cota de
introducere a carbunelui. In plus, tu rnu l de aspiratie este prevazut si cu o gura de
aspiratie a aerului rece (10), direct din sala cazane. Fiecare din canalele de aer p rim ar la
turn este prevazut cu clapeta cu actionare electrica com andata de operatorul d in CCT
sau de o bucla de reglaj, care m entine tem peratura la separatorul m orii in limitele
adm isib ile (120 - 180 0C).
Pe turnu l de aspiratie, im ediat deasupra m orii se afla un siba r m anual cu care m oara se
poate izola pentru efectuarea reparatilor in interior.
Separatoru l m orii are ro lu l de a asigura finetea de m acinare a prafului de carbune,
particulele m ai m ari fiind dirijate din nou in asp iratia m orii p rin tr-un canal special
p revazut cu o clapeta m anuala de reglare a debitului recirculat. Finetea este asigurata
p rin recircularea in asp iratia m orii a unei cantitati m ai m ari sau m ai m ici de particule de
carbune, recirculare obtinuta prin pozitionarea corespunzatoare a unei clapete m anuale
din interioru l separatoru lu i care m odifica traiectoria caii de acces a particulelor de praf
de carbune spre arzator.
Dupa separator, pe canalul de praf din care se separa cele 4 fante ale arzatoarului, se
gaseste o clapeta de izolare cu actionare electrica com andata de pe pup itru l din CCT.
Cele patru fante de refulare de praf de carbune in focar ale arzatorului sun t incadrate de
cele cinci fante ale canalului de aer secundar, canal p revazut cu un d ispozitiv de
m asurare a debitului si o clapeta de reglare a debitului la arzator com andata din CCT. Pe
fiecare din cele cinci fante de aer secundar se afla cate un sibar m anual cu ajutorul
carora se dozeaza corespunzator aerul de combustie.
Cele sase m ori de carbune sun t d ispuse in jurul cazanului, iar fantele arzatoarelor sunt
astfel orientate incat axele lor sun t tangente la un cerc cu centrul in focar, form and
astfel un turb ion central (focar tangential).
Arzatoarele de p raf sun t montate fix pe scheletul metalic al cazanului. In cursul
p rocesu lu i de incalzire sau racire a cazanului intre peretii focarului si ramele
arzatoarelor apare o deplasare relativa ca urm are a dilatarilor. Etansarea arzatorului
fata de peretii vaporizatoru lu i se face cu un d ispozitiv de etansare elastica cu sn u r de
azbest. Ro lu l etansarii elastice este de a perm ite dilatarea in plan vertical si orizontal a
48/294
J EURO Insol
peretilor focarului (practic pe toate cele trei directii - in spatiu), si a im piedica
patrunderea aerului fals in focar.
f. G ra ta ru l de p o sta rd e re
Gratarul de postardere este o instalatie auxiliara a cazanului de 420 t/h cu urm atoru l
rol:
• p re lungirea duratei de stationare in focar a particulelor m ari cazute in palnia
rece care contin inca substante com bustib ile si continuarea arderii lor in strat,
ceea ce conduce la cresterea randam entulu i cazanului;
• arderea unui p raf de carbune m acinat m ai grosier, ceea ce ofera posibilitatea
m aririi debitului m orilo r si a sarcin ii cazanului;
• realizarea unu i "pat de foc" sub arzatoarele de carbune ale cazanului, ceea ce
contribuie la o m ai buna stabilizare a arderii, urm ata de m icsorarea aportului
caloric al h id rocarbu rilo r folosite drept supo rt de flacara.
g. In s ta la t ia de e va cu a re a z g u r i i s i c e n u s ii
Evacuarea zgurii si cenusii rezultate din procesul de ardere a carbunelui se face pe cale
h idraulica spre depozitul de zgura si cenusa. Zgura si cenusa care cad in palnia focarului
si cea care rezulta din arderea pe gratarul de postardere este evacuata sub form a solida
cu ajutorul transporto ru lu i cu racleti (Kratzer) intr-un concasor care sfarm a bucatile
mari. D in concasor zgura si cenusa cad liber in rigolele p rin care apa le transporta la
statia de pom pe Bagger.
Cenusa zburatoare (care pleaca din focar odata cu gazele de ardere) este retinuta partial
in palniile de sub d rum ul II de gaze (sub econom izor) la iesirea din cazan (6 palnii), in
palniile de sub preincalzitorii de aer (4 palnii) si in cele 32 paln ii de sub electrofiltre.
Evacuarea cenusii d in aceste palnii se face in stare uscata, prin interm ediul uno r
conducte verticale sau cu panta foarte m are (pentru a u su ra caderea) catre zavoarele
hidraulice cu apa (ceainice).
Aceste zavoare h idraulice am plasate deasupra uno r rigole, au rol de etansare si in
acelasi tim p de evacuare fluida a cenusii (amestecata cu apa), p rin rigole, catre statia de
pom pe Bagger.
In anul 2015 a fost finalizat proiectul C D I cu finantare prin U E F ISC D I - sector Inovare si
s-au realizat instalatiile de colectare uscata a zgurii de la cele trei cazane pe carbune si
de recirculare a acesteia in amestec sau nu cu b iom asa in fluxul de carbune pentru
recuperarea energetica a nearse lor din zgura. Randam entu l cazanelor creste cu 1 .5 % ca
urm are a recuperarii m ateriilor com bustibile din zgura
49 / 294
EURO Insol
h. Cazane le
Cazanele pe carbune sun t instalatiile de baza in functionarea centralei CET Govora. Data
fiind calitatea slaba a carbunelui utilizat este necesar un adaos de cca 3 % gaze naturale
pentru sustinerea flacarii in focar.
Param etrii tehnici nom ina li ai celor trei cazane:
• Puterea term ica nom inala a cazanelor 293 MWth furnizata sub form a de abur
supra incalzit - denum it si abur v iu
• Debitul nom ina l de abur v iu 420 t/h
• Presiunea aburu lu i 140 bar
• Tem peratura nom inala 530°C
• Randam entu l term ic nom ina l 8 5 %
• Putere term ica a arzatoarelor, caldura intrata in focar: 345 M W
• Debit gaze ardere evacuate in regim ul nom ina l 760.000 Nm 3/h; debitul de gaze
de ardere a crescut in timp ca urm are a p ierderii etanseitatii cazanelor
Imaginea de ansamblu a celor trei cazane pe carbune
In poza de m ai su s se pot observa de la stinga: partial cosul de fum al cazanelor C5 si C6
cu inaltimea de 140 m, banda inclinata de alim entare cu carbune, constructiile matalice
de sustinere si inchidere a cazanelor C5, C6, C7 (cota superioara 52m), in p lanul 2
electrofiltrele pentru retinerea cenusii d in gazele de ardere, cosul de fum al cazanului
C7 si in dreapta silozurile de stocare si livrare cenusa pentru materiale de constructii.
i. In sta la tia de reducere a e m is iilo r de ox iz i de azot de la cazanu l C7
Ca urmare a retehnologizarii prin program ul POS Mediu, finalizata in mai 2016, cazanul C7 a
fost reproiectat in ceea ce priveste sistemul de ardere a carbunelui si gazelor naturale astfel
50/294
J EURO Insol
incat arderea combustibililor este permanent controlata, este organizata in trepte, pastrand
permanent o temperatura optima in focar. Acesta este o m asura prim ara de reducere a
procesului de formare de oxizi de azot in focar.
In cazul in care se depasesc limitele pentru emisiile poluante de oxizi de azot in gazele de
ardere cazanul are o instalatie suplimera de captare si reducere a acestora prin injectia de
uree in solutie apoasa la limita superioara a focarului.
Ureea este o substanta care elibereaza in focar ioni de am oniu N H 3 si aceasta actioneaza ca un
agent reducator intrind in reactie cu oxizii de azot si readucindu-l in starea initiala de azot
liber N 2.
Cazanul C7 are ambele sisteme (prim ar si secundar) si respecta limitele impuse de legislatia
de mediu privind emisiile de oxizi de azot in atmosfera (197 [mg/Nm3 ] m iligrame per metru
cub de gaze de ardere evacuate corectat pentru conditii normale (zero grade celsius si o
atmosfera) si pentru un continut norm at de 6 % oxigen in gazele de ardere).
j. C ircu itu l apa -abu r al cazanu lu i
Cazanul abur energetic 420 t/h este un cazan cu circulatie naturala cu tambur, cu doua
drum uri de gaze arse ascendent si descendent, in forma de n .
Tam burul cazanului este un recipient cilindric orizontal, cu volum mare, montat la partea
superioara a cazanului, din care se realizeaza alimentarea cu apa a ecranelor precum si
separarea emulsiei de apa in cele doua faze - vapori si lichid - dupa revenirea din ecrane.
Tam burul cazanului este alimentat cu ajutorul pom pelor de alimentare, prin economizor, cu
apa cu temperatura de 230 0 C.
In econom izor are loc incalzirea apei de alimentare cu ajutorul gazelor de ardere, ce
strabat drum ul 2 de gaze, temperatura apei la iesirea din econom izor atingand o valoare
apropiata de tem peratura de vaporizare (sturatie). In circuitul de vaporizare tam bur-
ecrane-tambur, este realizata circulatia naturala. Apa este adusa la temperatura de
vaporizare (cca 345 0 C) si in tam bur este realizata separatia vapori-lichid, la debitul
nom inal al cazanului.
Supraincalzirea vaporilo r (aburului) are loc in continuare in peretele plafon si spate drum
II al cazanului, peretii laterali drum II, tevi sustinere drum II, supraincalzitorul I,
supraincalzitorul II si supraancalzitoarele I I I si IV, toate aceste suprafete de schim b de
caldura fiind inseriate. In final tem peratura aburului v iu ajunge la 540 0 C. Intre
supraincalzitorii I si II si supraincalzitorii II si II I se fac injectii cu apa de alimentare
pentru reglarea temperaturii.
51 / 294
J EURO Insol
Cazanul de 420 t/h pe lignit are doua d rum uri (tip sem i n ), peretii acestora fiind de tip
membrana. Peretii m em brana evita folosirea inzid irii exteriore grele si perm it inlocuirea
acesteia cu o izolatie term ica usoara (vata minerala).
Peretii m em brana ai focarului si ai drum ulu i I de gaze arse sunt formati din tevile
vaporizatorului. Peretii m em brana ai plafonului si ai drum ului II de gaze sunt formati din
tevi in care aburul se supraincalzeste inainte de intrarea in supraincalzitorul I. Focarul are
partea inferioara in form a de palnie pentru racordarea lui la gratarul de postardere sub
care este am plasat trasportorul de zgura, pe axa front cazan-spate cazan. Frontul
cazanului este considerat peretele in dreptul caruia este m ontat tam burul cazanului si
este orientat spre sala turbinei.
k. In sta la t ia de a e r s i e vacua re gaze de a rd e re
Instalatia de aer si gaze de ardere are rolul de a asigura aerul de ardere necesar
functionarii cazanului si de a evacua gazele arse din focarul cazanului. Aeru l necesar
arderii este asigurat de doua ventilatoare de aer (VA1 - cel de pe partea stanga a cazanului
si V A 2 - cel de pe partea dreapta a cazanului) centrifugale cu dubla aspiratie.
Aeru l poate fi asp irat din interiorul sau din exteriorul salii cazane, prin comutarea unui
sibar cu actionare m anuala din canalul de aer de aspiratie al fiecarui ventilator. Aeru l este
incalzit, inainte de intrarea in cazan, in doua preincalzitoare de aer rotative (PA R 1 - cel de
pe partea stanga a cazanului si P A R 2 - cel de pe partea dreapta a cazanului).
Pentru a se preveni form area punctului de roua acida, aerul este incalzit initial, inainte de
intrarea in preincalzitoarele de aer rotative, in doua calorifere (CA 1 - cel de pe partea
stanga a cazanului si CA 2 - cel de pe partea dreapta a cazanului) cu ajutorul aburului.
Exista si posibilitatea de a incalzi aerul p rin recircularea de aer cald de dupa P A R in
aspiratia ventilatoarelor de aer.
Circuitele de aer stanga si dreapta sunt puse in paralel in doua locuri; inainte de PAR,
pentru a permite functionarea cu un sin gu r V A si ambele P A R - uri si dupa PAR, pentru
uniform izarea p resiun ilo r si temperaturilor.
D in canalul de aer com un de dupa PAR, exista ramificatii pentru grupele de arzatoare de
h idrocarburi de sarcina, spre grupa de arzatoare de h idrocarburi de sustinere, spre
arzatoarele de praf-carbune (aer secundar) si spre turnurile de aspiratie ale m orilo r (aer
prim ar si aer prim ar suplimentar).
Aeru l pentru gratarul de postardere este luat chiar de deasupra preancalzitorului, dintr-
un sector separat de pe partea de aer a preincalzitorului.
52/294
} EURO Insol
Gazele de ardere sunt aspirate din focar de doua ventilatoare axiale de gaze arse (VG 1 -
cel de pe partea stanga cazan si VG 2 - cel de pe partea dreapta cazan) care evacueaza
gazele la cos.
Gazele de ardere parcurg cele doua d rum uri de gaze, P A R si electrofiltrele (EF 1 - cel de
pe partea stanga cazan si EF 2 - cel de pe partea dreapta cazan). In cazul in care unul
dintre ventilatoarele de gaze este indisponibil, schem a permite functionarea cu ambele
PAR -uri si ambele electrofiltre.
l. Desulfurarea gazelor de ardere de la cazanul C7Cazanul C7 beneficiaza,
incepind cu iunie 2016, de o
noua instalatie de desulfurare
a gazelor de ardere si respecta
limitele im puse de legislatia de
m ediu pentru emisiile
poluante de b ioxid de su lf in
atm osfera (243 [m g/Nm 3 ]
(m iligram e per m etru cub de
gaze de ardere evacuate
corectat pentru contitiile
norm ale (zero grade celsius si
o atm osfera) si pentru un
continut norm at de 6 % oxigen
in gazele de ardere).
In acesta instalatie gazele de
ardere, partial desprafuite in
electrofiltre (48 m g/Nm 3
continut de cenusa), sunt
spalate in jeturi succesive de
apa cu continut de filer de
calcar si oxidate astfel incit
b ioxidu l de su lf intra in reactie
cu carbonatul de calciu si
form eaza sulfatul de calciu -
substanta so lida care este
colectat im preuna cu inca o
parte din cenusa si form eaza
un slam cu concentratia de 4 0
5 0 % gips si 5 0 -6 0 % apa.
53/294
J EURO Insol
In trei bazine de decantare
slam ul de gips este m ai apoi
concentrat p ina la un continut
de 35 - 4 0 % apa pentru a fi
transporta cu cam ionul in
depozitul de cenusa al
centralei.
m. E le c tro filtre le
Desprafu irea gazelor de ardere se face in cam pul electric creat de electrozii de em isie si
electrozii de depunere aflati in electrofiltru. Electrozii de em isie construiti din profile
subtiri sun t conectati la polul negativ al uno r instalatii de inalta tensiune.
Electrozii de depunere sun t construiti din tabla, au suprafata m are si sun t legati la
pamant, constituind polul pozitiv al cam pului electric. Cam pul electric foarte puternic
precum si form a electrozilor de em isie favorizeaza aparitia fenom enului Corona, p rin
care electronii parasesc electrozii de em isie p rovocand ionizarea gazelor si a cenusii
care trec p rin camp.
A vand incarcatura electrica negativa, dobandita prin ionizare, cenusa este deviata de
cam pul electric spre polul pozitiv, constituit de electrozii de depunere. Form a ondulata
a electrozilor de depunere favorizeaza oprirea cenusii care, la contactul cu acesti
electrozi, cedeaza sarcina negativa ram anand pe suprafata lor, de unde este scuturata
periodic cu ajutorul ciocanelor Rotohit. Cu cat tensiunea este m ai mare, cu atat ionizarea
particolelor de cenusa este m ai buna. Totusi, tensiunea nu trebuie sa depaseasca
valoarea de strapungere.
Fiecare din cele doua electrofiltre este constituit din patru cam puri de desprafuire,
independente intre ele. Fiecare din cele patru cam puri este despartit in doua zone
(stanga-dreapta) independente din punct de vedere electric. Cam purile sun t alimentate
cu inalta tensiune (111 KV) de catre sase agregate de inalta tensiune pentru fiecare
electrofiltru.
54/294
EURO Insol
n. In s ta la t ia de cap ta re u sca ta s i l iv ra re de c e n u sa zb u ra to a re
CET Govora a realizat un sistem com plex de captare uscata a cenusii zburatoare de la
pilniile electrofiltrelor sau de la alte zone de colectare a acesteia pe d rum ul de evacuare
a gazelor de ardere de la cazanele pe carbune.
O parte din instalatii au fost realizate in parteneriat cu Holcim SA.
Cenusa este sortata pe calitati (data de granulatie si continut de carbon nears) stocata in
silozuri verticale presurizate cu aer si dotate cu instalatii de descarcare pneum atica in
cisterne pentru a fi livrat la fabricile de cim ent sau la alti producatori de materiale de
constructie.
O parte din cenusa se livreaza in stare conditionata pentru transportu l cu cam ionul p rin
umectare cu 2 0 -2 5 % apa pentru a fi utilizata ca liant h idraulic sau ca adaos pentru
consolidarea so lu rilo r argiloase sau instabile pe care se am plaseaza d rum uri sau
platform e comerciale, industriale, etc. M ixe ru l um idificator poate um ple 4 cam ioane sau
Livrarea de cenusa reprezinta un
obiectiv im portant pentru CET
Govora cu scopul de a d im inua
costurile depozitarii acesteia si de a
intarzia m om entul epuizarii
capacitatii de depozitare de care
d ispune pentru evacuarea
p roduse lo r de ardere de la
cazanele pe carbune.
livra 80 de tone cenusa intr-o ora.
55/294
J EURO Insol
o. T u rb in e le cu a b u r
Turb inele TA3 si T A 4 , cu abur, de tip DSL-50, cu condensatie si doua prize reglabile
sun t identice, avand o putere electrica nom inala de 50 M W , la un debit nom ina l de abur
v iu intrat in turbina, de 370 t/h.
Priza reglabila industria la functioneaza in dom eniu l de p resiun i de 10-16 bari (13 bari
la nom inal) asigu rand un debit m axim de abur extras, de 230 t/h (nesim ultan cu
m axim ul de debit livrat la priza urbana), sau 115 t/h (m axim ul sim ultan cu debitul
livrat la priza urbana), cu tem peratura variab ila functie de presiune de 280 - 320 °C.
Priza reglabila urbana functioneaza in dom eniul de p resiun i de 0.4 - 2.5 bari (1.2 bari la
nom inal), asigu rand un debit de abur extras, de 160 t/h (nesim ultan cu cel m axim livrat
la priza industriala), sau 80 t/h (m axim ul sim ultan cu debitul livrat la p riza industriala)
si respectiv valoarea m in im a posib ila de 18 t/h, cu tem peratura de 130 °C.
Turb inele TA5 si TA6, cu abur, de tip DKU L-50, cu contrapresiune si priza reglabila
industriala, sun t identice, avand o putere electrica nom inala de 50 MW , pentru un debit
nom ina l de abur v iu intrat in turbina, de 360 t/h. Priza reglabila industria la
functioneaza in dom eniu l de p resiun i de 10 ...16 bar (13 bar la nom inal), asigu rand un
debit m axim de abur extras de 200 t/h (m axim ul nesim ultan cu m axim ul de abur livrat
la contrapresiune) sau 115 t/h (m axim ul sim ultan cu debitul livrat la priza urbana),
avand tem peratura variab ila functie de presiune, de 2 80 -32 0 °C. Contrapresiunea are
presiunea reglabila la 0.7-2.5 bari (1,2 bari la nom inal) asigu rand un debit m axim de
103 t/h, la 1 040C.
Turb inele T A 8 si TA9, cu abur, turb ine de contrapresiune, cu grad m axim de cogenerare
de energie electrica si functioneaza practic fara p ierderi de energie:
TA8, turb ina „DKA 6.4” care realizeaza destinderea aburu lu i v iu (140bari - notatia „D”)
la n ivelul de contrapresiune (notatia „K”) de 35 bar (notatia „A”) si realizeaza la
nom inal, pentru un debit de 80t/h abur, o putere la bornele generatorulu i de 6.4 MW .
TA9, turb ina „TKR 4.7” care realizeaza destinderea aburu lu i de 13 bari (13 bari -
notatia „T”) la n ive lu l de contrapresiune (notatia „K”) de 6 bar (notatia „R”) si realizeaza
la nominal, pentru un debit de 140t/h abur, o putere la bornele generatorulu i de 4.7
MW .
Acestea sun t doua instalatii relativ noi realizate de catre CET Govora cu finantare prin
p rogram ul „Termoficare 2 0 0 6 -2 0 0 9 ” - ajutor de stat - in anul 2008, pentru a prelucra
aburu l la nivelele de presiune cerute de consum atorii industriali, d iversificare de
56/294
} EURO Insol
param etrii aparuta ca urm are a dezvoltarii de noi instalatii in special la USG (C ICH Soda
Romania).
Sala turb ine lor etapa a I I I a, se vede
cu albastru carcasa turb inei de abur
T A 6 si cu galben generatorul
electric cu puterea nom inala de 50
M W ; se vad bare capsulate de
evacuare a puterii electrice la
tensiunea de 10.5 kV.
Turbogeneratoru l functioneaza la
turatia de sin cron ism a retelei
electrice de 3000 rotatii/m inut sau
50H z si este racit cu hidrogen.
Turbina de contrapresiune TA8 care prelucreaza Panoul de comanda al cazanelor si turbinelor situal aburul viu pina la nivelul de presiune de 35 bar in cam era de comanda termica cerut de consumatori
Autom atizarea instalatiilor este de tip analogic, la n ivelul tehnologic al an ilor 1980 si a
fost up-gradata in m ica m asura cu tehnologia digitala d ispnonib ila in prezent.
Instalatiile nou realizate dupa anul 2 00 6 au instalatii de protectie si de atomatizare
digitale.
p. Sta tia e lectrica de c o n e x iu n i de 1 1 0 k V
Statia electrica de conexiuni de 110 kV CET Govora a fost realizata in anul 1986 pentru a
indeplin i m ai multe functiuni:
• Evacuarea puterii electrice p roduse de CET Govora in SEN - Sistem ul
electroenergetic national - 6 linii de generator - capacitate de evacuare 300M W ;
• Racordarea la sistem a celui de-al doilea consum ator de electricitate din Rom ania
57/294
J EURO Insol
(O LT C H IM ) - 8 lin ii de racord - capacitate de consum cca 2 20M W ;
• Conexiunea cu statiile de inalta tensiune din zona: 2 lin ii cu statatia de
transform are 220 /110 kV Stuparei si 1 linie de racord cu statia de 1 10 kV
Rauren i - Capacitate de conexiune 300M W .
• Statia electrica de 110 kV a CET Govora, are o schem a cu doua sistem e de bare
colectoare (1 si 2), ambele sectionate longitudinal si un num ar de 4 sectii de bare
colectoare notate 1A, 1B si 2A, 2B.
Acest tip de schem a ofera o mare elasticitate in ceea ce priveste posibilitatile de grupare
pe cele 4 sectii ale d iverse lor circuite racordate la statie. De asemenea, existenta mai
m ultor sistem e si sectii de bare colectoare perm ite revizii la bare fara intreruperea
circuitelor, lim itarea num aru lu i de circuite scoase din functiune la defectele de pe barele
colectoare, reducerea tim pulu i de intrerupere a circuitelor in cazul defectelor pe bara
colectoare p rin trecerea acestora pe sectiile ram ase in functiune.
D in alt punct de vedere, fiecare circuit fiind deservit de cate un s in gu r intreruptor, orice
defectiune la acesta sau la transform atoru l de m asurare de curent de langa el va scoate
din functiune circuitul respectiv pe durata reparatiei. Exista cateva circuite care se pot
eventual rezerva astfel incat la caderea unuia functiunile lui sa fie preluate de alte
circuite: circuitele de lin ii spre celelalte statii de 110 kV, circuitele de transform atoare
de servicii p rop rii de rezerva si generale, linia spre SR A 3, dar celelalte circuite v o r fi
scoase din functiune la defectarea echipam entului din celula: blocurile generator-
transform ator, celulelele de alim entare a electrolizei.
Statia are in total 28 de celule (num erotate de la 5 la 32):
• celule de bloc generator transform ator (celulele 5,9,13,21,23,27 )
• celule de transform ator de servicii p rop rii generale si de rezerva (celulele
7,15,29,31)
• 1 celula de transform ator pentru alim entarea unei statii de 35 kV (celula 22)
• 10 celule de linie, din care:
■ 2 lin ii spre statia Stuparei (celulele 30,32)
■ 1 linie spre statia Rauren i (celula 16)
■ 1 linie pentru statia de racord adanc SR A 3 Am ine (celula 14)
■ 6 lin ii pentru alim entarea instalatiilor de electroliza
• 2 cuple transversa le (celulele 11,25)
• 1 cupla longotransversa la cu functiuni m ultiple (celulele 17,19)
• 3 celule de rezerva (celulele 12,18,24)
Grupurile energetice nr. 1 si 2 sun t racordate p rin transform atoare de bloc cu trei
in fasurari astfel incat aceste grupu ri debiteaza energie atat pe statia de 110 kV cat si pe
58/294
J EURO Insol
o statie de 35 kV. Celelalte g rupu ri sun t racordate prin transform atoare de bloc cu doua
infasurari num ai pe statia de 110 kV.
Serviciile p rop rii de bloc de 6 kV sun t alimentate in cazul tuturor g rupu rilo r p rin
transform atoare racordate la bornele generatoarelor intre in treruptor si
transform atoru l de bloc ceea ce perm ite alim entarea la porn irea sau oprirea g rupu rilo r
a se rvic iilor lor p rop rii p rin transform atoru l de bloc fara a se folosi caile de rezerva.
Evacuarea energiei p roduse in centrala se face p rin interm ediul statiei de 110 kV la
consum atorii p rop rii (electroliza; statia de 35 kV, SR A 3 Am ine) si in sistem p rin trei
lin ii de 110 kV (doua spre statia Stuparei si una spre statia Raureni; ambele statii sunt
statii de 110/220 kV ). Cele trei lin ii pot evacua spre sistem o sarcina totala m axim a de
aprox. 200 - 250 MVA.
Statia electrica de conexiuni de 110 kV este functionala, se afla in buna stare, fiind vitala
pentru CET Govora si pentru O LTCH IM , dar pentru a se alinia la ceintele U CPTE (Un ion
for the Co-ord ination of T ran sm ission of Electricity) sistem ului integrat european de
enegie electrica necesita investitii de retehnologizare radicale:
• in locuirea aparaturii de comutatie p rim ara - intreruptoarele de putere;
• sch im barea intregulu i sistem de autom atizare si protectii bazat pe relee cu sistem ul
m odern digital
q. S iste m u l de co le c to r i s i b ra n sa m e n te le de l iv ra re a b u r in d u s t r ia l
CET Govora asigura, in regim continuu - 8 760 h/an, intreg necesarul de energie term ica
sub form a de abur consum atorilo r locali: C IECH Soda Rom ania (CSR), O LT C H IM si IC SI
Rm Valcea la nivelele de param etrii ceruti:
• A b u r la 35 bari si 310 °C: 2 racorduri in sum and un debit 110 t/h catre C IECH
Soda Rom ania si 1 racord de 20 t/h catre O LTCH IM ;
• A b u r la 13 bari si 280 °C: 2 racorduri in sum and un debit 135t/h catre C IECH
Soda Romania, 1 racord cu debitul de 35t/h catre O LT C H IM si 1 racord de 2t/h la
IC S I Rm Valcea;
• A b u r la 6 bar: 2 racorduri la O LT C H IM si 1 racord la C SR care din lipsa de cerere
sun t in rezerva.
Fiecare racord este dotat cu sistem de m asura comercial la punctele de delim itare
(gardul CET Govora). Condensatul d in abur recuperat din instalatiile consum atoare este
returnat la CET Govora in statia de preparare chim ica a apei pentru verificarea si
reglarea com pozitie chim ice-apa dem ineralizata total.
59/294
J EURO Insol
Prin in sum area tu tu ror debitelor de abur livrate o rar in cursu l unu i an si le o rdonam
descrescator obtim en curba clasata a consum ulu i total de abur.
O asem enea curba clasata este necesara pentru d im ensionarea si p rogram area
incarcarii su rse lo r (cazanelor si turb inelor) care sa acopere necesarul-sau cererea
consum atorilo r de abur.
In situatia prezenta a CET Govora acoperirea curbei clasate se realizeaza din aburu l
p rodus de cazanele C5 si C6. Se poate apela in caz de necesitate la cazanul C4 sau se
poate face schim b de energie term ica in sistem barter cu cazanul C7 (C7, retehnologizat
din fonduri publice, este destinat exclusiv servic iilor publice de incalzire si nu poate
livra energie temica pentru utilizare in scopuri industriale).
r. In sta la tia de p re p a ra re s i p o m p a re a a gen tu lu i te rm ic p r im a r de te rm oficare
Pentru transferul energiei termice de la CET Govora pana la punctele termice, aburul extras
din turbine prin prizele de 13 bari si de 1.2 bari se condenseaza in schimbatoare de caldura,
numite boilere, si cedeaza caldura catre agentul termic prim ar - apa fierbinte (apa la
presiunea de 9-15 bar si 90-120 oC).
Apa fierbinte cedeaza caldura in Punctele termice catre agentul de incalzire care circula
prin calorifere si catre apa calda de consum si se returneaza la CET Govora la presiunea de
3.8 bari si temperatura de 55 oC,
Ansam blu l instalatiilor de livrare a caldurii sub forma de apa fierbinte care asigura
producerea acesteia si vehicularea sa pana la consumatorii de apa fierbinte cuprinde:
• boilerele de baza - BB- schimbatoare de caldura de la aburul de 1.2 bari la apa
fierbinte
• boilerele de va rf - BV- schim batoare de caldura de la aburu l de 13 bari la apa
60/294
J EURO Insol
fierbinte
• pom pele de retea care asigura circulatia apei fiebinti in circuit inchis de la CET
Govora la fiecare punct term ic si retur
• Reteua bitubulata tur/retur de tran sport agent term ic p rim ar care face legatura
intre su rsa CET Govora si punctele termice
• instalatii de preparare chim ica si degazare a apei de adaos pentru com pensarea
p ie rderilo r de agent term ic din retelele de conducte
• In schem a term om ecanica de m ai jos sun t evidentiate echipamentele care
com pun sistem ul de preparare si pom pare a agentului term ic prim ar: boilere si
electropompe.
Boilerele „B” - schim batoarele de caldura abur/apa fierbinte. Incalzirea agentului
term ic - apei fierbinti se realizeaza cu ajutorul a trei boilere de baza si doua boilere de
varf.
Boilerele de baza „BB1” „BB2” si „BB3” sun t alimentate cu abur din bara de 1,2 bari,
avand urm atoarele capacitati:
(1x70 M W t (60 Gcal/h)) + (1x45.5 M W t (40 Gcal/h)) + (1x 93 M W t (80 Gcal/h))
Boilerele de va rf „BV1” si „BV2” sun t alimentate cu abur din barele de 13 bari, avand
capacitatea de (2 x 46,5 M W t (40 Gcal/h))
61 / 294
J EURO Insol
Deci, capacitatea totala de producere a caldurii sub form a de apa fierbinte, a CET, este:
qCET = 210 + 93 = 3 0 3 M W t (260 G ca l/ h ).
Capacitatea boilere lor este suprad im ensionata in raport cu consum ul m axim al SA C ET
Ram nicu Valcea care este de cca 120 Gcal/h sau 140 MWth.
s. P o m p e le de c ircu la t ie a p a f ie rb in te „EP T F "
Aceastea asigura presiunea necesara in sistem pentru oricare debit cerut de clientul
u rban SACET, iar In CET Govora exista in functiune urm atoarele pom pe pentru apa
fierbinte:
• doua pom pe m odernizate de retea de iarna, treapta a I-a, identice cu un debit
nom ina l de apa fierbinte de 1100 m3/h, cu inaltim i de refulare de 60 mca;
• doua pom pe de retea de iarna, treapta a I-a, identice, caracterizate prin: debitul
nom ina l de apa fierbinte de (2 x 1500 m 3/h), la o inaltime de refulare de 120
mca;
• doua pom pe m odernizate de retea de iarna, treapta a II-a, identice, caracterizate
prin: debitul nom ina l de apa fierbinte de 2 x 1,100 m 3/h la o inaltim e de refulare
de 90 mca;
• pom pa de retea de iarna treapta a II-a caracterizate prin: debitul nom ina l de apa
fierbinte de 900 m 3/h, la o inaltim e de refulare de 90 mca;
• patru pom pe de retea de vara, identice, cu un debit nom ina l de 900 m 3/h, la o
inaltime de refulare de 50 mca.
Aceste pom pe sun t astfel exploatate incit debitul si tem peratura apei fierbinti sa fie
perm anent reglate functie de necesarul de caldura in localitate. Acest necesar este
influentat de starea v rem ii si de com portam entul de consum de apa calda de consum al
populatiei.
Gradul de satisfactie al clientilor finali dar si eficienta sistem ului depinde de capacitatea
surse i si a sistem ului de preparare si pom pare a agentului term ic de a u rm arii in timp
real nevoia de caldura in locuinte si in institutii.
U rm are a Alocatiei Consiliu lu i Judetean Valcea pentru finantare p rin POS M ed iu a
retehnologizarii si ecologizarii su rse i de energie term ica pentru alim entarea SA C ET
Ram nicu Valcea, la CET Govora instalatiile au fost delimitate si repartizate pe cele doua
dom enii de activitate decurgand din livrarea de energie termica, in perspectiva
m onitorizarii productie i echipam entelor energetice:
62/294
J EURO Insol
• Instalatiile care p roduc in cogenerare si livreaza apa agent term ic p rim ar pentru
term oficarea orasului, pentru SA C ET Ram nicu Valcea: agregatele de baza -
Cazanele C4 si C7, Turb inele TA 3 si T A 6 - si auxiliarele acestora inc lu siv doua
pom pe de alim entare ale cazanelor precum si instalatiile de preparare si
pom pare agent term ic p rim ar sun t destinate servic iu lu i public de termoficare;
Instalatiile care au beneficiat de lucrari de investitie cu finantare publica prin
POS M ed iu au fost trecute ca proprietate in dom eniul public al Jud. Valcea si sunt
concesionate de CET Govora(cazanul C7, electropom pele de alim entare E P A 9 si
E P A 10 si instalatiile de pom pare a agentului term ic prim ar);
• Instalatiile care produc abur industria l in cogenerare sun t in continuare in
proprietatea CET Govora facand parte ca proprietate din dom eniu l p rivat al Jud.
Valcea. Aceste instalatii sun t in dom eniul de competenta al Sucursalei CET
Govora Industrie special realizata in cadrul Analize i institutionale a Aplicatiei
POS M ed iu pentru a gestiona corect repartizarea p roductiilor pe cele doua
activitati de tip industria l si servicii publice in cadrul activitatii de m onitorizare a
proiectului cu finantare POS Mediu.
Dat fiind ca din echipamentele supuse retehnologizarii din fonduri publice nu se pot
furn iza decat servicii publice, respectiv din cazanul C7 retehnologizat si dotat cu pom pe
noi de apa de alimentare, cu instalatii de desulfurare si denoxare prin POS M ed iu nu se
poate livra decat energie term ica destinata alim entarii SA C ET si energia electrica
aferenta in cogenerare, productia acestor echipamente energetice va fi m onitorizata in
urm atorii ani sub doua aspecte:
• durata de utilizare este lim itata la 4 26 0 h/an, respectiv durata sezonulu i de
incalzire in localitate;
• cantitatea de energie term ica p rodusa de cazanul C7 nu va fi m ai m are decit cea
necesara producerii in cogenerare a energiei term ice livrata catre SA C ET
Ram nicu Valcea.
In caz ca schem a de functionare impune, se va putea livra tem porar abur industria l d in
C7 dar cantitatea respectiva de energie term ica se va com pensa in sistem barter cu
productia de energie term ica urbana data de cazanele C5 si C6.
Separarea unei parti din activitatea CET Govora catre Sucursa la Industrie face posib ila
institutional o asem enea departajare a p roductiilor de energie term ica si electrica pe
cele doua tipuri de activitati.
63/294
J EURO Insol
Tehnic departajarea se realizeaza pe baza in reg istra rilo r aparatelor de m asura
(contoarelor de enerige term ica si electrica) care echipeaza fiecare echipam ent
energetic de baza al CET Govora.
Se gm e n tu l de se rv ic ii in d u s t r ia le in sarcina sucursa le i CET Govora Industrie
cuprinde:
• Exploatarea sau achizitionarea, transportul, conditionarea, depozitarea si
m anipularea carbunelui. Acesta activitate include ca unitati productive:
Exploatarea M in ie ra Berbesti (d in anul 2015), Antestatia CFU (Cai Ferate
Uzinale), Gospodaria de carbune;
• Achizitionarea, transportul, conditionarea, depozitarea si m anipularea altor
com bustib ili solizi si lichizi utilizati la CET Govora. Acesta activitate include ca
unitati productive gospodaria de pacura;
• Achizitia de apa bruta, producerea si furnizarea de apa tratata folosita ca agent
term ic purtator - apa demineralizata pentru livrare abur si apa dedurizata pentru
livrare apa fierbinte. Acesta activitate include ca unitate productiva Sectia Chimica
(tratare chimica a apei);
• Producerea si furnizarea de energie term ica sub form a de abur industria l la clientii
locali: C IECH Rom ania SA, O LT C H IM SA si IC SI SA. Producerea si furnizarea de
energie electrica in cogenerare cu energia termica sub form a de abur si energie
electrica produsa in condensatie (fara cogenerare). Acesta activitate include ca
unitati productive: Sectia Cazane mai putin Cazanul C4 si cazanul C7 si Sectia
Turbine mai putin turbina TA3 si turbina TA 6 si fara boilerele si electropompele
de apa firbinte;
• Captarea, stocarea, livrarea si depozitarea de cenusa si alte produse de ardere a
carbunelui. Aceasta activitate cuprinde instalatia de colectare a cenusii, pompele
de slam, silozurile de cenusa uscata, depozitul de cenusa al CET Govora;
• Racordul CET Govora la Sistem ul Electroenergetic National, respectiv Statia
electrica de conexiuni de 110 kV si intreg sistem ul electric de inalta si de joasa
tensiune din centrala;
• Alte facilitati comune din centrala: Canalizare industriala, pluviala si menajera,
Instalatie de stins incendiu, etc.
Segm en tu l de se rv ic ii p u b lice este reprezentat de alimentarea cu energie term ica in
sistem centralizat in m unicip iu l Ram nicu Valcea si in alte doua localitati din Judetul
Valcea Calimanesti si Baile Olanesti.
Sistem ul de termoficare aferent m unicip iu lui Ram nicu Valcea este alimentat cu energie
term ica produsa in cogenerare pe baza de carbune in CET Govora. In celelalte doua
64/294
J EURO Insol
localitati energia term ica este produsa local fara cogenerare de energie electrica pe baza
resurse lor de energie term ica disponibile local:
• In Calimanesti resursa principala este apa geotermala, iar la va rf de iarna se poate
apela la cazanele pe motorina;
• In Baile Olanesti resursa utilizata este gazul natural
Pentru O rasul Calim anesti este in vigoare Contractul de concesiune nr.
7974/27.07.2005:
• Perioada de concesiune: 25 de ani incepand cu 01.08.2005. Contractul poate fi
p re lungit cu o perioada egala cu jumatate din durata initiala
• Redeventa: 1,000 lei/luna;
• Retelele de conducte ale sistem ului de termoficare:
o Lungim e retea term ica p rim ara (apa geotermala) - 1.6 km conducta 0 1 3 3
(Caciulata);
o Lungim e retea term ica p rim ara (Calim anesti) - 3.9 km;
o Lungim e retea term ica secundara - 6.1 km.
Serviciu l public de alim entare cu energie term ica din orasul Calim anesti cuprinde:
• 1 punct term ic central unde agentul term ic p rim ar este apa geotermala de la 95
oC furnizata de Sonda 1009 FO RAD EX. In com ponenta sa intra 2 schim batoare de
1500 kW, 2 pom pe de recirculare de 15 kW /1500 rtm fiecare si instalatii
electrice si de automatizare;
• puncte term ice secundare avand urm atoarele componente:
o PT1 este echipat cu 2 sch im batoare de 750 k W pentru incalzire, un
sch im bator de 500 k W pentru apa calda de consum, 2 pom pe recirculare
agent term ic incalzire de 3.5 kW /3000 rtm fiecare si instalatii electrice si
de automatizare;
o PT2 este echipat cu 1 sch im bator de 738 k W pentru incalzire, un
sch im bator de 500 k W pentru apa calda de consum, 2 pom pe recirculare
agent term ic incalzire de 3,5 kW /3000 rtm fiecare, instalatii electrice si de
automatizare, instalatii de dedurizare apa circuit primar, 2 cazane de cate
600 k W fiecare alimentate pe gaze naturale folosite atunci cand agentul
Consum atori finali de energie termica:
Asociatii 6
47
13
44
9
Case particulare
Ind iv iduali (ap.)
Agenti econom ici
Unitati Bugetare
65/294
J EURO Insol
term ic geoterm al la tem peratura sub 0 oC in exterior nu face fata sa
furnizeze agent term ic pentru apa calda de consum si incalzire in
param etrii optim i de livrare;
o PT3 este echipat cu 2 schim batoare de 1240 k W fiecare pentru incalzire,
un sch im bator de 800 k W pentru apa calda de consum, 2 pom pe de
recirculare agent term ic incalzire de cate 5.5 kW /3000 rtm fiecare,
instalatii electrice si de automatizare;
o PT 4 Caciulata alcatuit d intr-un sch im bator de 400 k W pentru incalzire, 1
sch im bator de 300 k W pentru apa calda de consum, 2 pom pe de
recirculare agent term ic incalzire 2 kW /1500 rtm fiecare, instalatii
electrice si de automatizare.
Agentu l term ic p rim ar pentru PT 4 este apa geotermala la 92 oC furnizata de sonda 1006
FO RADEX. Tot la P T 4 se afla si o centrala term ica tip Conteiner echipata cu 2 cazane de
cate 200 k W fiecare alimentata pe motorina. Aceasta centrala lucreaza in serie cu
punctul term ic CT4 cand tem peraturile exterioare sun t negative, in sistem automat.
Pentru O rasul Baile Olanestii este in vigoare Contract de concesiune nr.
326/14.01.2005:
• Perioada de concesiune: 25 de ani incepand cu 04.01.2005, Contractul poate fi
p re lungit cu o perioada egala cu jumatate din durata initiala.
• Redeventa: 0 lei/luna
• Retelele de conducte:
o Lungim e retea term ica p rim ara - 0.4 km
o Lungim e retea term ica secundara - 2.9 km
Consum atori finali de energie termica:
Asociatii 3
Case particulare 13
Ind iv idua li (ap.) 120
Agenti econom ici 14
Unitati Bugetare 6
Serviciul public de alimentare cu energie termica din orasul Baile Olanesti cuprinde 2
centrale termice CT1 si CT2, putere instalata 1,400 k W fiecare centrala. Ambele centrale
sunt echipate cu 4 cazane de 350 k W fiecare, alimentate pe gaze naturale.
Tot in componenta centralelor intra si cate doua pompe recirculare agent termic incalzire
de cate 5.5 kW /3000 rtm fiecare, instalatii electrice si de automatizare. In plus CT2 Olanesti
66/294
J EURO Insol
are in componenta si un sistem geotermal alimentat cu apa geotermala de la sonda 1007, la
500oC, folosit la preincalzirea apei calde de consum si un sistem din panouri solare folosit
tot la preincalzirea apei calde de consum.
Sub aspectul capacitatilor instalate pentru livrarea caldurii sub forma de apa fierbinte, CET
Govora dispune pentru Sistemul de termoficare urbana in Ram nicu Valcea de:
• debitul m axim de caldura, total instalat: 260 Gcal/h (302 M W t)
• debitul m axim de caldura, la temperaturi > 110 °C ale apei fierbinti: 180 Gcal/h (209
MWt)• debitul m axim de caldura, la temperaturi < 110 °C ale apei fierbinti: 80 Gcal/h (93
MWt)• debitul m axim de apa fierbinte iarna:
• in regim de varf (cu treapta a I-a si a II-a): 2500 m 3/h
• in regim de baza (num ai treapta I-a): 1600 m 3/h
• debitul m axim de apa fierbinte vara: 1600 m 3/h
Deci, sub aspectul strict al debitelor de caldura, CET Govora poate asigura si regimurile
termice im puse de graficul de reglaj in conditiile disponibilitatii capacitatilor instalate.
Conform schemei prezentate, instalatiile si echipamentele CET Govora destinate producerii
si transportul agentului termic prim ar de termoficare pentru alimentarea SACET Ram nicu
Valcea sunt:
• Cazanul C7 functionind pe carbune si gaze naturale reprezinta sursa de varf pentru
alimentarea in cogenerare cu energie temica a SACET a fost transferat in domeniul
public si a fost reabilitat si ecologiozat de catre CJ Valcea prin program ul de
finantare POS Mediu;
• Cazanul C4 functionind pe gaze naturale este rezerva pentru cazanul C7;
• Turb inele TA3 si T A 6 asigura cogenerarea energiei electrice cu energia term ica
urbana produsa;
• Boilerele de baza BB1, BB2, BB3 si Boilerele de va rf BV1 si BV2 sunt
schim batoarele de caldura care transfera energia temica din abur catre apa
fierbinte;
• Pom pele de retea de termoficare asigura circulatia agentului term ic p rim ar de la
CET Govora la Punctele term ice si retur;
• Instalatiile de degazare term ica asigura m entinerea unu i continut scazut de
oxigen in apa fierbinte astfel incit circuitele primare, cele secundare dar si
instalatiile consum atorilo r (caloriferele) sa fie protejate la coroziune.
Retelele term ice prim are asigura transportu l apei fierbinti de la CET la punctele
termice. Sistem ul de tran spo rt al energiei term ice este o retea b itubulara de tip
arborescent, avand o lungim e de traseu de aprox. 30.2 km, din care 17.9 km (5 9 % )
67/294
EURO Insol
am plasata subteran in canale nevizitabile si 12.3 km ( 4 1 % ) am plasata suprateran, ce
pleaca de la CET Govora cu diam etrul 2 x D n 8 0 0 si parcurge o distanta de 12 km pana la
intrarea in oras, unde se ram ifica spre punctele termice.
Retelele term ice prim are au diametre cuprinse intre D n 800 si Dn 50 m m si sunt
com puse din conducte de otel clasice, cu izolatie din saltele de vata m inerala si protectie
din carton b itum inat in subteran, iar in suprateran peste stratul de carton b itum inat
este m ontata protectia din tabla zincata.
Schem a retelei de agent term ic p rim ar si d ispunerea principale lor puncte term ice in
m unic ip iu l Ram nicu Valcea:
Aceste conducte sun t in proces de in locuire si m odern izare astfel incit disponibilitatea
sistem ulu i sa cresca iar pierderile de agent term ic si de caldura sa scada.
Pana in prezent au fost reabilitate prin in locuirea conductelor urm atoarele tronsoane:
• reabilitate in sistem clasic si am plasam ent aerian pe stalpi a 2.93 km retea de
conducte 2 x D n800 intre CET intre statie de termoficare tr. II (stalp 1) si stalp
181, precum si in zona pasajelor de cale ferata Bogdan Am aru; lucrarea s-a
realizat in anii 2007 -2008 ;
• reabilitare in sistem preizolat pe lungim ea totala de traseu de 0,5 km, pe
tronsoanele PV 4 - Ostroveni, subtraversare str. Sacerdoteanu si subtraversare
Bd. Dem Radulescu; lucrare realizata in anii 2012 - 2013;
68/294
J EURO Insol
• reabilitate in sistem preizolat cu am plasam ent subteran pe o lungim e de traseu
de circa 2.25 km
Lucrarea a fost realizata in anul 2013 in etapa I-a a proiectului „Reabilitarea sistem ului
de termoficare urbana la n ive lu l M un ic ip iu lu i Ram nicu Valcea pentru perioada 2 0 0 9
202 8 in scopul conform arii la legislatia de m ediu si cresterii eficientei energetice”.
Actualul sistem de term oficare al M un ic ip iu lu i Ram nicu - Valcea cuprinde 3 categorii de
puncte termice, din punctul de vedere al operatorului:
• 37 de puncte term ice de cvartal concesionate de CET Govora ca operator;
• 15 puncte term ice ale institutiilor concesionate de CET Govora ca operator;
• 95 de puncte term ice care deservesc im obile private (case si alte imobile).
Toate punctele termice sun t de tipul „puncte term ice centralizate”, asigurand sim ultan
alimentarea cu caldura atat a consum atorilor de incalzire cat si a celor de apa calda de
consum.
Schemele de preparare a agentilor term ici in punctele termice, in principal cuprind:
• schim batoare de caldura tip apa/apa - pentru incalzire si pentru apa calda de
consum;
• pom pe centrifuge cu turatie constanta, antrenate electric;
• sistem de expansiune;
• instalatie de um plere si adaos in circuitul secundar pentru com pensarea
p ie rderilo r de agent termic;
• aparatura de m asura si control a param etrilor agentilor term ici (tem peratura si
presiune);
• contoare de energie termica.
In M un ic ip iu l Ram nicu Valcea schem a de functionare a punctelor term ice este de tipul
„o treapta paralel”, respectiv alim entarea sch im batoare lor de caldura de incalzire sau de
apa calda cu agent term ic primar. Aceasta procedura se face independent, direct din
colectoare.
Retelele de distributie sunt sistem e arborescente, avand o lungim e totala de 202.64 km
conducte, din care 65.542 km conducte de incalzire (bitubulara) si de 71.556 km pentru
conductele de apa calda de consum si partial, recirculare a.c.c. (monofilar). Retelele de
distributie sun t constituite din 4 conducte, incalzire tur-retur, apa calda de consum si
recirculare a.c.c. D iametrele sun t cuprinse intre D n25 si D n300 pentru conductele de
incalzire si intre D n50 -D n 1 0 0 pentru apa calda de consum.
Conductele de distributie sun t realizate in sistem clasic, amplasate subteran, in canale
nevizitabile. Retelele termice secundare au fost reabilitate in proportie de 23.5% , dintre
care 2 1 .5 % in sistem preizolat si 2 % in sistem clasic. Este in curs de executie un contract
pentru reabilitarea a inca 27,696 Km conducte secundare. Astfel, la aceasta data au fost
69/294
J EURO Insol
reabilitate anterior fazei 1 o lungim e de 10,178 Km, in faza 1 o lungim e de 37.720 Km si
sun t in curs de reabilitare (contract semnat), o lungim e de conducte secundare de
27.696 km.
Reabilitarea circuitelor secundare aferente punctelor termice s-a executat pe ram uri de
plecare din punctele termice sau chiar portiuni din ram uri a caror stare tehnica a fost cea
m ai deficitara.
In prezent exista urm atorii consum atori finali de servicii ai CET Govora:
• 656 asociatii de locatari / proprietari;
• 623 agenti economici;
• 27,812 gospodarii-apartam ente fizice alimentate cu caldura din 33,376
apartamente construite;
• 1,890 scari de blocuri.
Consum atorii de caldura alimentati din sistem ul centralizat al mun. Rm. Valcea fac parte
din categoria consum atorilo r de caldura sub form a de apa fierbinte.
In prezent, structura consum atorilo r d in M un ic ip iu l Ram nicu Valcea este com pusa din:
• populatia, care locuieste in im obile de locuit (condom in iu) sau locuinte
ind ividuale alimentati cu caldura din SAC;
• institutii socio-culturale, agenti econom ici si unitati asim ilate acestora
alimentate cu caldura din SAC;
• populatia, care locuieste in locuinte de tip condom in iu (blocuri) sau in locuinte
ind ividuale (case) si care a optat pentru surse alternative de incalzire (centrale
individuale, sobe functionand cu com bustib il so lid sau gazos).
Pe baza datelor prim ite de la beneficiari s-a calculat, conform norm ative lor in vigoare,
necesarul de caldura pentru fiecare punct term ic in parte. Necesarul de caldura la
n ive lu l ansam blu lu i o rasu lu i (valorile m edii pentru apa calda de consum; m axim e
pentru incalzire si total), in urm atoarele ipoteze:
• pentru conditiile initiale „de proiect” ale actualului sistem;
• pentru conditiile „actuale”, cu consum atorii ram asi in prezent alimentati cu
caldura din sistem ul existent.
Necesarul total actual de caldura al consum atorilo r alimentati d in sistem ul centralizat
este de 140 MW .
70/294
J EURO Insol
D upa desp rinde rea C ET de Uzine le Sod ice Govora, actual CSR, su rven ita in 1967, C ET
G ovora a fost m ereu independenta, d in punct de vedere adm in istrativ, fata de cei doi
m ari clienti industria li, C iech Soda R om an ia (CSR ) si O LT C H IM . D a r d in punct de
vedere tehnologic, interdependente le su n t foarte im portante si este greu de crezut
ca poate functiona una d intre cele tre i entitati, fara celelalte doua.
Com plem entaritatea a fost realizata si accentuata in tim p astfel incat :
• un ica su rsa de abu r ind u str ia l pentru C SR este C ET Govora;
• C ET G ovora este su rsa p rin c ipa la de abu r ind u str ia l si pen tru O LT C H IM ;
m entionam ca O L C H IM are instalata si o su rsa p rop rie de abu r pe baza de
gaze naturale si rez id ii organice, dar aceasta a sigu ra cel m u lt 5 0 % din
necesaru l actual de abu r al O LT C H IM , dar la un p re t m ai m are cu cel putin
3 5 % si functioneaza interm itent;
• liv ra rea de abu r ind u str ia l catre O L T C H IM si CSR, cu un debit re lativ constant
pe in treaga durata a anu lu i ocazioneaza p roduce rea unei puteri electrice de
cogenerare bon ificab ila constanta, ceea ce reprezin ta s in gu ra san sa de a livra
rentab il energie pe baza de carbune, pe o piata aflata sub p resiunea crescanda
a su rse lo r regenerabile;
• peste 6 0 % d in energia electrica consum ata de O L T C H IM p rov ine de la C ET
Govora, d irect d in barele centralei (respectiv d in Statia C ET de 110 kV);
• se rv ic ii interne tehnologice electrice foarte im portante ale O L T C H IM au ca
su rsa statiile de 35 K V si 110 kV ale CET;
• liv ra rea de apa b ru ta indu stria la d in rau l O lt se face, fie d in statia de pom pe a
O LT C H IM , fie d in statia de pom pe a CSR;
• liv ra rea de reactivi ch im ici pen tru tratarea apei (h id ro x id de sod iu si acid
c lo rh id ric ) se face p rin conducte, de la O LT C H IM . Sa ram ura si laptele de v a r
se livreaza de CSR, de asem enea p r in conducte. In acest fel, p rin c ipa lii reactivi
ch im ici pentru tratarea apei su n t ap rov iz iona ti fara cheltuieli de transport.
De rem arcat este si faptul ca exista si o legatura tehnologica foarte stransa intre C SR si
O LTCH IM , in sensu l ca doar O L C H IM poate asigura so lventul pentru preluarea saram urii
concentrate de la Ocnele Mari, sa ram ura care este m ateria p rim a atat pentru O LCH IM ,
cat si pentru CSR.
Astfel, CET Govora este fu rn izoru l de energie pentru societatile comerciale situate pe
Platform a Industria la Sud (Oltchim si C IEH Soda) si pentru m unicip iu l Ram nicu Valcea.
Dat fiind caracterul nestocabil al p roduse lo r sale: energie electrica, energie term ica sub
form a de abur industria l si energie term ica sub form a de apa fierbinte, productia la CET
Govora se realizeaza, in flux continuu, in raport de necesarul consum atorilor.
71 /294
J EURO Insol
CET Govora se afla pe fluxul principal al re su rse lo r energetice catre principalii furn izori
de p roduse industria le din judetul Valcea. Centrala Electrica de Termoficare, CET
Govora, a fost astfel proiectata si realizata incat sa asigure intreg necesarul local de abur
industria l si apa fierbinte si sa produca, in conditii de economicitate, energie electrica in
regim de cogenerare.
Prezentam m ai jos Schem a de fluxuri intre unitatile econom ice locale de pe Platform a
Industria la Sud Ram nicu Valcea:
2.4.4 Indicatori de eficienta ale grupurilor energetice
A N R E are proceduri speciale care obliga producatorii de energie electrica si term ica in
cogenerare sa tina o statistica a param etrilor tehnici de perform anta a grupurilo r
energetice sau a echipam entelor de baza.
Acesti ind icatori stau la baza analizelor de calitate a energiei produse: continuitate,
siguranta, etc dar se folosesc si pentru stabilirea tarifelor reglementate a bonusu rilo r
acordate pentru producerea de energie in cogenerare de inalta eficienta.
Aceste date statistice sun t baza Strategiei Energetice Nationale 2 01 6 -2 0 35 care se
elaboreaza in prezent.
In tabelele de m ai jos prezentam indicatorii care reprezinta sintetic eficienta
echipam entelor si a CET Govora.
Eficienta sau randam entul reprezinta raportul intre energie utila de un anum it tip si
energia p rim ara a com bustib ilu lu i utilizat pentru producerea sa asa cum sun prezentate
in tabelele de m ai jos:
• Eficienta de producere a energiei electrice raportata la com bustib ilu l utilizat.
72/294
J EURO Insol
Eficienta electrica este inferioara celor m ai perform ante grupu ri energetice care
realizeaza in cel mai bun caz 4 3 % randam ent de conversie a energiei prim are in
energie electrica
• Eficienta de producere a energiei term ice in cogenerare raporta la com bustib ilu l
utilizat; turbinele in contrapresiune sun t cele m ai eficiente in ceea ce priveste
recuperarea energiei term ice sub form a de abur la evacuarea din turb ina
• Eficienta globala (electrica si term ica) raportata la com bustib ilu l utilizat; fata de
o centrala in condensatie pura (grupurile energetice de la Turceni sau Rovinari
apartin ind CEO cu randam ent de cca 2 5 % ) randam entul net global al CET Govora
este foarte bun avand o medie de 6 5 %
Serviciile de sistem electroenergetic sun t furnizate de grupurile energetice care m entin
perm anent in rezerva o capacitate de productie si care se pot incarca sau descarca rapid
pentru a regla param etrii calitativi ai energiei electrice (tensiune, frecventa,
continuitate) prin adaptarea continua si cu viteza de reactie necesara a puterii electrice
debitate in caz de necesitate.
Ficare grup energetic are o reactie continua la m odificarea frcventie in SEN dar in limite
de variartie a sarcin ii diferite functie de regim ul in care functioneaza si de nive lu l sau de
automatizare.
CET Govora functioneaza in regim ul “consum atoru l term ic conduce” astfel ca nu are
grupu ri calificate pentru furn izarea serv ic iilo r de sistema. CET Govora raspunde la
solicitarea dispeceratului pentru reglaj frecventa/putere in sistem in lim ita
posibilitatilor.
Productia de energie term ica in cogenerare sta la baza incarcarii electrice si califica
energia electrica p rodusa de CET Govora pentru a beneficia de bonus de cogenerare de
inalta eficienta acordat de A N R E in baza HG 219/2007.
Agregatele de baza ale grupu rilo r energetice se pot afla in stare de functionare la
sarcina nom inala sau partiala, in stare de rezerva sau in reparatii planificate sau
accidentale.
U rm are a arderii com bustib ililor clasici sun t generate em isii de b ioxid de carbon - CO2
care sun t contorizare si defalcate pe fiecare p rodus energetic livrat. Em isiile CO2
provoaca sch im barile climatice si ca urm are a acordulu i de Kyoto sun t taxate prin
obligatia p roducatoru lu i de a le com pensa integral cu drepturi de em isii gaze cu efect de
sera - certificate GES - pe care le achizitioneaza din piata specializata.
73/294
EURO Insol
Un certificat GES este egal cu em isia de o tona CO 2 in atmosfera. Aceste costuri se
adauga in tariful final de livrare a energiei term ice sau electrice.
Em isia specifica de gaze cu efect de sera reprezinta em isiile de b ioxid de carbon care
sun t asociate livrarii de energie electrica si termica:
• Pentru energia electrica livrata = 1.118 t CO 2/MWhel;
• Pentru energia term ica - abur livrat la gard = 0.452 t CO 2 /MWhth.
• Pentru energia term ica - termoficare urbana = 0.512 t CO 2/MWhth.
Tranzactionarea certificatelor GES se face pe o piata specializata si pretul acestor
certificate este in jur de 14 EUR/certificat GES. Pentru a participa la tranzactionari si
pentru a fi in registrat in Registru l National de gaze cu efect de sera fiecare producator
de em isii trebuie sa respecte procedurile im puse p rin Regulam entul european
6 01/2012 si HG 780/2006.
In cazul in care nu sunt respectate procedurile sau nu se pot com pensa em isiile cu
certificate la data scadentei (in fiecare an la 30 aprilie pentru anul anterior) am enda
este de 100 EUR/certificat nereturnat Autoritatii de Mediu.
CET Govora arde carbune de calitate inferioara si are em isii specifice de gaze cu efect de
sera m ari in com paratie cu instalatiile perform ante care functioneaza pe gaze naturale.
CET Govora are autorizatie de em isii gaze cu efect de sera si este inregistrata in
Registru l National.
Schema anterioara prezinta in m od grafic aspectele de mediu ale arderii carbunelui de tip lignit
in instalatiile de ardere ale CET Govora. Actiunile de reducere a emisiilor poluante in atmosfera,
in apa si sol vizeaza mai multe proiecte aflate in faza de initiere sau de implementare la CET
Govora:
74/294
J EURO Insol
• Cresterea gradului de utilizare ca subprodus al cenusii de la 2 5 % la 5 2 % reprezentind
media europeana prin colaborare si dezvoltare de noi produse pe baza de cenusa pe
piata romaneasca;
• Depozitarea ecologica a cenusaii si slamului de gips;
• Returnarea cenusii la m ina de provenienta;
• Implementarea proiectelor de reducere a emisiilor poluante de oxizi de azot, bioxid de
sulf si pulberi in atmosfera acestea sunt investitii cu costuri mari de implementare (>30
milioane eur/cazan) si genereaza costuri de operare care scumpesc energia produsa cu
cca 15% ;
• Masurile ecologice de reducere a emisiilor poluante sunt si cele de inlocuire a
combustibililor utilizati cu altii mai putin poluanti;
• masura generala este aceea de crestere a eficientei energetice atat la producator cat si la
consumator sau pe retelele de transport si distributie de energie.
Carbunele inferior contine un procent de 3 3 % apa care in procesu l de ardere in focarul
cazanului se vaporizeaza si se evacueaza sub form a de vapori in atmosfera. Apreciem ca
din aceasta su rsa CET Govora “rid ica” in atm osfera 660.000 tone de apa in tr-un an.
Efectul cel m ai sem nificativ este reducerea eficientei energetice deoarece o parte din
caldura degajata de com bustib ili se iroseste pentru vaporizarea apei. A pa ajunsa in
atm osfera im preuna cu oxizii de su lf determ ina form area de picaturi de acid sulfuric
care ajung pe sol si vegetatie p roducand fenom enul de “ploaie acida”.
O alta treime din m asa initiala de carbune intrata in cazan este steril sau substante
anorganice care nu ard si se regazesc sub form a de cenusa zburatoare-praf in gazele de
ardere evacuate din cazane. Cazanele sun t prevazute cu instalatii de captare a cenusii
zburatoare in proportie de peste 9 9 .9 % dar totusi evacueaza in tr-un an cca 544 tone de
p raf in atmosfera.
Cenusa captata este partial ( 2 5 % ) livrata ca subproduse pentru a fi folosita la
producerea de materiale de constructii dar cea m ai m are parte 500,000 t/an se
depoziteaza in depozitul de cenusa cu costuri m ari de investitii. Acest depozit are o
capacitate lim itata care se va epuiza in m axim 8 ani de exploatare in regim ul actual.
Dupa inchidere depozitul va urm a un p rogram de inchidere ecologica si integrare in
ecosistem ul local p rin acoperirea cu strat fertil si cu vegetatie perena fiind m onitorizat
inca 25 de ani de la inchidere.
Substantele care constituie m asa com bustib ila din carbune sun t in principal carbonul si
sulful.
Carbonul genereaza p rin ardere b ioxid de carbon- CO 2 - gaz cu efect de sera si a carei
em isie in atm osfera este taxata la nivel european prin schem a EU-ETS. Daca intr-un an
75/294
J EURO Insol
CET Govora genereaza si emite in atm osfera 1.4 m ilioane tone CO 2 are obligatia de a
com pensa acesta prin achizitia de 1.4 m ilioane certificate GES care sunt achizitionate in
prezent cu 14 eur/certificat.
M entionam ca aceste fonduri sun t utilizate la n ive lu l Com isiei europene pentru
finantarea proiectelor de eficienta energetica sau alte proiecte de combatere a
sch im barilo r climatice (im paduriri, proiecte de captare si sechestrare a CO 2 etc).
Azotu l din aer sau din carbune se poate transform a in cazan la tem peraturi inalte in
oxizi de azot. Evacuat in atmosfera, oxidul de azot se com bina cu apa si form eaza acidul
azotic - un acid toxic pentru b iosfera si pentru om dar chiar si foarte coroziv pentru
instalatiile industriale, constructii si masini.
Sulful com bustib il arde in cazan si elibereaza oxizi de su lf din care se m onitorizeaza
SO 2 - d ioxidul de su lf care ajuns in atm osfera in prezenta apei form eaza acidul sulfuric -
acid toxic pentru b iosfera si pentru om dar si pentru instalatii, constructii si masini.
Em isiile poluante de oxizi de azot, b ioxid de su lf si de p raf in atm osfera sunt
m onitorizati pentru instalatiile m ari de ardere si raportati la A P M Valcea.
Activitatile din cadrul proceselor industriale desfasurate la CET Govora sunt reglementate
in buna parte, ceea ce inseam na ca se pot efectua num ai in baza unor licente, perm ise si
autorizari emise de organism ele competente.
Sunt doua autoritati de reglementare care autorizeaza si elibereaza licente pentru
desfasurarea activitatii de baza a CET Govora:
❖ A N R M - Agentia Nationala pentru Resursele M inerale
❖ A N R E - Autoritatea Nationala de Reglementare in dom eniul Energiei;
❖ A N R SC - Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utilitati Publice.
A.N.R.M. se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al adm inistratiei publice
centrale, cu personalitate juridica, in subord inea Guvernului si este autoritatea
competenta abilitata sa aplice dispozitiile Legii m inelor nr. 85/2003, cu modificarile si
completarile ulterioare, si ale Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Principalele atributii ale A N R M sunt:
❖ Gestioneaza resursele de h idrocarburi (petrol si gaze) si resursele minerale, ca
proprietate publica a statului, definite de Legea nr. 85/2003, cu modificarile si
completarile ulterioare, si de Legea nr. 238/2004, cu modificarile si completarile
76/294
J EURO Insol
ulterioare;
• Organizeaza Fondul Geologic National, constituie Fondul National de
Resurse/Rezerve, confirma, verifica, inregistreaza si intocmeste m iscarea
resurselor/rezervelor;
• Are calitatea de Concedent, alaturi de alte autoritati ale statului, negociaza si
incheie in numele statului acorduri petroliere, licente de concesiune m iniera si
perm ise de exploatare;
• Emite acte de reglementare, norme, instructiuni, ordine si regulamente;
• Controleaza respectarea de catre titulari a prevederilor acordurilor petroliere si
ale licentelor sau perm iselor;
• Gestioneaza Sistem ul national de tran sport p rin conducte al titeiului si gazelor
naturale si reglementeaza activitatile de exploatare a acestuia p rin acordurile de
concesiune a sistemului, incheiate cu societatile nationale/com erciale
nom inalizate de Guvern;
• Anuleaza actele de concesiune/adm inistrare.
“Autoritatea Nationala de Reglem entare in dom eniul Energiei, AN RE, este autoritate
adm inistrativa autonoma, cu personalitate juridica, sub control parlamentar, finantata
integral din venituri proprii, independenta decizional, organizatoric si functional, avand
ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea si m onitorizarea aplicarii reglem entarilor
obligatorii la nivel national necesare functionarii sectorului si pietei energiei electrice,
term ice si a gazelor naturale in conditii de eficienta, concurenta, transparenta si
protectie a consum atorilor.” www.anre.ro
Principalele atributii conferite A N R E p rin legislatia p rim ara sun t urmatoarele:
• emite, m odifica sau retrage autorizatii si licente;
• emite reglem entari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele
de energie electrica si gaze naturale;
• emite si aproba m etodologii de stabilire a p returilor si tarifelor;
• aproba preturi si tarife;
• asigura m onitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale;
• prom oveaza producerea de energie din su rse regenrabile si cogenerare.
„Autoritatea Nationala de Reglem entare pentru Serviciile Com unitare de Utilitati
Publice - A.N.R.S.C. este institutie publica de interes national, cu personalitate juridica,
ce functioneaza in subord inea M in iste ru lu i Dezvoltarii Regionale si Adm in istratie i
Publice si are ca scop reglem entarea si m onitorizarea la n ivel central a activitatilor din
dom eniu l se rvic iilor com unitare de utilitati publice aflate in atributiile sale, in
conform itate prevederile Legii nr. 51 din 2006, republicata.” www.anrsc.ro.
77/294
J EURO Insol
In cele ce urm eaza prezentam setul de licente si autorizari aflate in posesia CET Govora,
pe dom enii de activitate.
❖ L IC E N T A de co n ce s iu n e s i e xp lo a ta re p e n t ru p e r im e tru l P a n g a Nr. 2 4 6 2 d in
da ta de 29 .05 .2001 :
• modificata si resem nata de reprezentantii legali ai partilor (A N R M si
Societatea Nationala a L ign itu lu i Tg. -Jiu) in data de 09.10.2007 si aprobata
p rin HG. 1296 din 24.11. 2007, publicata in M O F nr.738 din 31.11.2007, nr.
inregistrare la intrare in CET Govora - S/14/10.05.2016;
• modificata in cea ce priveste denum irea si atributele de identificare ale
titularului acesteia conform O rd inu lu i Presedinte lu i A N R M nr.
365/07.12.2015 (A N R M si CET Govora) prin Actul Ad itiona l nr. S/3//671
/21.12.2015, respectiv nr.inregistrare la intrare in CET Govora S/85
/22/12/2015;
• documentele sun t clasificate de nivelul „ SECRET D E SER V IC IU ".
❖ L IC E N T A de co n ce s iu n e s i e xp lo a ta re p e n t ru p e r im e tru l O ltet Nr. 2 4 6 3 d in
da ta de 29 .05 .2001 :
• modificata si resem nata de reprezentantii legali ai partilor (A N R M si Societatea
Nationala a L ign itu lu i Tg. -Jiu) in data de 09.10.2007 si aprobata p rin Hotararea
Guvernulu i 1 368 din 12.11. 2007, publicata in M O F nr.780 din 16.11.2007,
nr.inregistrare la CET Govora -S/17/10.05.2016;
• modificata in ceea ce priveste denum irea si atributele de identificare ale
titularului acesteia conform O rd inu lu i Presedinte lu i A N R M nr. 365/07.12.2015
(A N R M si CET Govora) p rin Actul Ad itiona l nr. S/3//670/21.12.2015, respectiv
nr. inregistrare la CET Govora S/85 /22/12/2015 ;
• documentele sun t clasificate de nivelul „ SECRET D E SE R V IC IU ”.
• L IC E N T A de co n ce s iu n e s i e xp lo a ta re p e n t ru p e r im e t ru l B e rb e s t i V e st nr.
2 4 6 4 d in da ta de 2 9 .05 .2001 :
• modificata si resem nata de reprezentantii legali ai partilor (A N R M si Societatea
Nationala a L ign itu lu i Tg.-Jiu) in data de 09.10.2007 si aprobata prin Hotararea
Guvernulu i 1297 din 24.11. 2007, publicata in M O F nr.738 din 30.11.2007,
nr.inregistrare la CET Govora -S/21/10.05.2016;
• modificata in cea ce priveste denum irea si atributele de identificare ale
titularului acesteia conform O rd inu lu i Presedinte lu i A N R M nr. 365/07.12.2015
(A N R M si CET Govora) p rin Actul Ad itiona l nr. S/3//669/21.12.2015, respectiv
78/294
J EURO Insol
nr. inregistrare la CET Govora S/87/22/12/2015;
❖ documentele sun t clasificate de nivelul „ SECRET D E SE R V IC IU ”.
Licentele cu num erele de m ai su s si docum entatia aferenta acestora fiind documente
clasificate de nive lu l ,,SECRET D E SE R V IC IU ”, se afla pastrate in cadrul
Com partim entulu i Docum ente Clasificate si pot fi consultate de catre personal autorizat,
sau de alte persoane din organizatie num ai dupa efectuarea procedurilo r de autorizare,
conform legislatiei p riv ind inform atiile clasificate.
❖ A U T O R IZ A T IA Nr. 202/09.06.2003 pentru functionarea obiectivului energetic
,, C E N T R A L A E L E C T R IC A D E T E R M O F IC A R E G O VO RA ”;
❖ L IC E N T A Nr. 8/ 15.02.2000 pentru producerea de energie electrica;
❖ L IC E N T A Nr. 345/ 31.07.2001 pentru producerea de energie termica;
❖ L IC E N T A Nr. 346/ 31.07.2001 pentru d istributia energiei termice;
❖ L IC E N T A Nr. 347/ 31.07.2001 pentru furnizarea de energie termica;
❖ L IC E N T A Nr. 934/ 03.06.2010 pentru producerea de energie electrica.
❖ L IC E N T A Nr. 1369/ 15.02.2011 pentru serviciu l public de alim entare cu energie
term ica eliberata de Autoritatea Nationala de Reglem entare pentru Serviciile
Com unitare de utilitati Publice(ANRSC).
A vand in vedere im pactul m are asupra m ediu lu i pe care il au atat cazanele energetice,
cat si depozitul de cenusa, activitatile industriale aferente acestora trebuie autorizate,
inc lu siv din punctul de vedere al respectarii legislatiei de protectia mediului.
Deoarece toate aceste instalatii au fost proiectate si realizate intr-o perioada istorica
care nu punea un accent deosebit pe regulile de protectia mediului, autorizatiile de
functionare acordate de Agentia Regionala de Protectia M ed iu lu i Craiova in anul 2005
aveau incluse „program e de m asuri de conform are” in care erau inscrise obligatiile
investitionale ale detinatorilor de astfel de instalatii.
Pentru cazanele de abur, denum ite generic „instalatii m ari de ardere” (IM A ), m asurile
de conform are priveau, in special, realizarea instalatiilor de desulfurare si de reducere a
em isiilo r de oxizi de azot in gazele de ardere, in paralel cu m odernizarea electrofiltrelor
care lim iteaza em isia de cenusa la cosul de fum.
79/294
J EURO Insol
Valoarea investitiilor necesare pentru respectarea acestor cerinte sun t considerabile.
Astfel:
❖ Desulfurarea gazelor arse de la cazanele C5 si C6 poate fi realizata intr-un s in gu r
m odul cu o valoare de aprox. 23,000,000 EUR;
❖ Reducerea em isiilor de oxizi de azot la cazanele C5 si C6 a fost evaluata la aprox.
2 x 4,000,000 EUR;
❖ Desulfurarea gazelor arse de la cazanul C7 a costat apro. 34,000,000 EUR;
❖ Reducerea em isiilor de oxizi de azot la cazanul C7 a costat aprox. 9,000,000 EUR,
dar a inclus si refacerea sistem ului autom atizat de m asura si control.
In conditiile crizei econom ice de dupa anul 2008, clientii industria li ai C ET Govora, care
sun t beneficiarii aburu lu i livrat de cazanele C5 si C6, au declinat participarea la aceste
investitii de mediu, iar resurse le financiare p rop rii ale CET Govora nu au fost suficiente
pentru realizarea acestora.
Pentru evitarea su spendarii autorizatiei de m ediu inca din anul 2010, CET Govora a
realizat p rin finantare din surse p rop rii doar m odern izarea electrofiltrelor de la cazanul
C7. De asem enea tot cazanul C7 a beneficiat de finantarea desu lfurarii si a denoxarii
gazelor arse prin P rogram ul Operational Sectorial de M ed iu (POS M ed iu ) si in luna mai
2016, s-au finalizat cu succes, toate probele pentru acest proiect.
Trebuie sa precizam faptul ca, desi proiectul a fost adm is la finantare cu fonduri
europene inca din anul 2009, sem narea contractului de finantare si apoi derularea
p rocedurilo r de achizitie publica pentru cele sase contracte necesare au necesitat inca
trei ani de intarzieri.
Executarea lucrarilo r a durat inca 2.5 ani, astfel incat punerea in functiune a cazanului
C7 s-a facut dupa 7 ani de la sem narea acceptului de includere a acestor investitii in POS
Mediu.
Pentru cazanul C7 s-au depus deja la Agentia de Protectia M ed iu lu i Valcea documentele
pentru obtinerea Autorizatie i Integrate de Mediu, autorizatie care nu a fost em isa pana
la redactarea prezentului raport.
Cu exceptia cazanelor C5 si C6, respectiv a depozitului de cenusa, celelalte activitati din
CET Govora se desfasoara in baza urm atoare lor autorizatii:
80/294
J EURO Insol
❖ A u to r iz a t ia In te g ra ta de M e d iu p e n t ru In s ta la t ia de a rd e re nr. 1 (C azanu l 3 +
C azan u l 4 ) nr. 1 d in 0 5 .0 4 .2 0 1 4 v a la b ila p a n a in 0 4 .0 4 .2 0 2 4
Unitatea stationara Instalatia M are de A rdere 1 a CET Govora este o unitate cu profil
termoenergetic, avand 2 cazane pentru producerea aburu lu i (cazanele C3 si C4). In
realitate, cazanul C4, pus in functiune in 1976, este foarte ra r utilizat, deoarece la o
putere term ica echivalenta, costul com bustib ilu lu i (gazele naturale) este cel putin cu
6 5 % m ai m are decat daca aceeasi puterea term ica este obtinuta pe baza de lignit, la
oricare din cazanele C5, C6 sau C7. Cat priveste cazanul C3, pus in functiune in 1973,
acesta este nefunctional si urm eaza a fi valorificat ca deseu metalic.
Instalatia M are de A rdere IM A 1 este conform a cu cerintele legale im puse pentru a
continua desfasurarea activitatii. Aspecte de m ediu ce apar datorita activitatii IM A1:
deseuri, em isii de poluanti SO 2, NOx, ape uzate, toate in lim ita va lo rilo r admisibile.
❖ A u to r iz a t ia In te g ra ta de M e d iu p e n t ru In s ta la t ia de a rd e re nr. 3 (C a zan u l C7)
Unitatea stationara Instalatia M are de A rdere 3 a CET Govora S.A. este o unitate cu profil
termoenergetic, avand un s in gu r cazan in componenta, pentru producerea aburu lu i
(cazanul C7). Autorizatia integrata anterioara nr. 16/3 din 01.03.2011 a expirat in data
de 31.12.2011, datorita neindep lin irii m asu rilo r cuprinse in Planul de Actiun i de
Conformare.
Activitatile desfasurate in cadrul unitatii stationare Instalatia M are de A rdere 3 din
cadrul Societatii C ET Govora S.A. este producerea de agenti term ici p rim ari sub form a
de abur v iu la 140 bari si 540 °C.
Unitatea stationara Instalatia M are de A rdere 3 ( IM A 3 ) a CET Govora are in com ponenta
un cazan energetic cu capacitate de 420 t/h, care utilizeaza drept com bustib il lignitul,
gazul metan si pacura. Acest cazan de abur energetic are debitul de abur nom ina l de 420
t/h si a fost pus in functiune in 1993.
Electrofiltrele, m odernizate in cursu l an ilo r 2011 - 2012, asigura conform area cu
cerintele stabilite de HG nr. 4 40 / 20 10 p riv ind valorile lim ita de em isie de praf.
M asurile prim are si secundare de reducere a em isiilor de NO x sun t realizate si
receptionate, la fel si instalatia de desulfurare um eda a gazelor de ardere. A sa cum am
aratat m ai sus, documentatiile necesare obtinerii autorizatiei integrate de m ediu pentru
IM A 3 - CET Govora sun t depuse la Agentia de Protectia M ed iu lu i Valcea.
81 / 294
J EURO Insol
Aspecte de m ediu ce apar ca urm are a activitatii IM A 3: deseuri, em isii de poluanti SO2,
NOx, pulberi, ape uzate sun t sub lim itele im puse de legislatie.
• A u to r iz a t ia de M e d iu nr. 6 4 / 2 0 .0 4 .2 0 1 1 p r iv in d " In s ta la t ii p e n t ru p rod uce re a ,
con d it ion a rea , s i l iv ra re a c o m b u st ib ililo r , apei, e n e rg ie i e lectrice s i te rm ice ".
v a la b ila p a n a la d a ta 1 9 .0 4 .2 02 1
Unitatea stationara Instalatii pentru producerea, conditionarea si livrarea
com bustibililor, apei, energiei electrice si term ice a S.C. CET Govora S.A. este o unitate cu
profil term oenergetic care are ca scop producerea, conditionarea si livrarea
com bustibililor, apei dem ineralizate si dedurizate necesare unitatilor stationare IM A 1,
IM A 2 si IM A 3 ale S.C. CET Govora S.A.
De asemenea, aceasta unitate prelucreaza in turbine aburu l v iu furn izat de IM A 1, IM A 2
si IM A 3, astfel incat clientii industria li p rim esc abur la p resiun i si tem peraturi adecvate
procese lor industriale, sim ultan furnizandu-se, de asemenea, energie electrica in
cogenerare, catre Sistem ul Energetic National. O parte din aburu l prelucrat deja in
turb ine este folosit la producerea agentului term ic p rim ar (apa supraincalzita) pentru
term oficarea m unic ip iu lu i Ram nicu Valcea.
Instalatiile pentru producerea, conditionarea si livrarea com bustibililor, a apei tratate, a
energiei electrice si term ice au in com ponenta urmatoarele:
• instalatia pretratare prin coagulare si lim pezire a apei decantate grosier;
• instalatia bariera pentru retinere substante organice;
• instalatia pentru obtinerea apei demineralizate;
• instalatia pentru obtinerea apei dedurizate;
• instalatia pentru filtrare m ecanica a apei de racire (etapa „0”);
• gospodaria de pacura;
• gospodaria de carbune;
• instalatia de captare, stocare si incarcare in cam ioane a cenusii uscate;
• statia de pom pe Bagger si estacada de h id ro transport zgura si cenusa;
• puturi de m onitorizare apa subterana;
• retele de alim entare cu apa bruta si potabila;
• sistem de canalizare ape conventional curate, menajere si tehnologice;
• retele de conducte pentru vehicularea agentilor termici: abur si apa fierbinte;
• retele subterane si supraterane de tran sport a energiei electrice;
• tu rnu ri de racire;
• gospodaria de p roduse petroliere, u le iuri m inerale ;
• retele de distributie substante chimice;
82/294
J EURO Insol
• depozite de motorina, carbid, hidrogen, oxigen;
• transform atoare electrice, su rse de curent continuu;
• ateliere de reparatii turbine, cazane, instalatii auxiliare: electrice, com bustibil;
• laborator CND;
• statie de transform are 110 KV.
Aspecte de m ediu ce apar datorita activitatii instalatiilor pentru producerea,
conditionarea si livrarea com bustibililor, apei, energiei electrice si termice: deseuri
metalice, ape uzate, deseuri si ambalaje substante chim ice si alte tipuri de deseuri.
• A u to r iz a t ia p e n t ru e m is ii de gaze cu efect de se ra (G ES) nr. 1 2 2 / 2 7 .0 2 .2 0 1 3
re v izu ita in a n u l 2 0 1 7
Conform Anexei nr.1 a H.G. 7 80/2006 cu m odificarile si completarile ulterioare,
instalatiile de cazane de abur utilizate de CET Govora in procesu l de producere
com binata a energiei electrice si term ice se incadreaza la activitatea “ Arderea
com bustib ililor in instalatii cu putere term ica nom inala totala de peste 2 0 M W (cu
exceptia instalatiilor pentru incinerarea deseurilor periculoase sau m unic ipale )”.
Puterea term ica nom inala totala a celor patru cazane (unitati de ardere) de pe
am plasam ent este de 1172 MW t.
Autorizatia pentru em isia gazelor cu efect de sera a fost em isa chiar daca, la acea data
nu aveau autorizatie integrata de m ediu toate cele trei cazane pe lignit.
Operatorul are obligatia de a restitui, pana cel tarziu la data de 30 aprilie a fiecarui an,
un num ar de certificate de em isii de gaze cu efect de sera egal cu num aru l total de
certificate de em isii de gaze cu efect de sera provenite de la instalatia respectiva, in anul
calendaristic anterior, prezentate in raportul anual de m onitorizare a em isiilo r de gaze
cu efect de sera verificat de un verificator acreditat, conform prevederilor legale in
vigoare in dom eniu l schem ei de com ercializare a certificatelor de em isii de gaze cu efect
de sera pentru perioada 2013-2020.
Pentru anul 2015 au fost restituite toate certificatele de em isii de gaze cu efect de sera.
• A u to r iz a t ia de m e d iu nr. 1 57 / 2 4 .0 8 .2 0 1 1 , te rm e n de va la b ilita te - 2 3 .0 8 .2 02 1
p e n t ru p ro d u c t ia s i d is t r ib u t ia e n e rg ie i te rm ice s i a a p e i ca lde in R m . V a lcea
Prin acest docum ent se autorizeaza din punct de vedere al protectiei mediului,
urmatoarele:
• Cele 41 puncte termice, concesionate de la Prim aria Rm. Valcea, cu capacitati
instalate intre 1,23 Gcal/h (1,43M W t) si 17,88 Gcal (20,79 M W t) si o capacitate
instalata totala de 175,25 Gcal/h (203,82 M W t) pentru incalzire si 61,16 Gcal/h
83/294
J EURO Insol
(71,13 M W t) pentru apa calda de consum.
Echipam entele instalate in punctele term ice sun t urmatoarele:
o Schim batoare de caldura pentru incalzire si pentru apa calda de consum;
o Pom pe cu turatie constanta si turatie variab ila pentru apa calda si caldura;
o Sistem de expansiune;
o Instalatie de um plere si adaos in circuitul secundar;
o Aparatu ra de m asura si control al param etrilor agentilor termici;
o Contoare de energie termica;
• Centrala term ica Copacelu deserveste cu energie term ica locuintele construite
pentru familiile stramutate din Ocnele Mari. Aceasta functioneaza pe gaze
naturale;
• Retea de distributie (prim ara) form ata din conducte de transport.
Aspecte de m ediu identificate: em isii in aer, deseuri, apa menajera si substante chimice.
❖ A u to r iz a t ia de m e d iu nr. 1 73 / 0 8 .0 9 .2 0 1 1 , re v izu ita in 0 9 .0 4 .2 0 1 5 p e n t ru
p ro d u c t ia s i d is t r ib u t ia e n e rg ie i te rm ice s i a p e i ca lde m ena je re in C a lim a n e st i
Prin acest docum ent se autorizeaza, din punct de vedere al protectiei mediului,
functionarea celor sase puncte term ice alimentate cu apa geotermala si a centralei
term ice CT4 cu functionare pe gaze naturale, pentru incalzirea in sistem centralizat a
uno r locuinte si institutii din orasul Calimanesti. Aspecte de m ediu identificate: em isii in
aer, deseuri, apa m enajera,substante chimice.
❖ A u to r iz a t ia de m e d iu nr. 6 6 / 2 2 .0 4 .2 0 1 1 p e n t ru p ro d u c t ia s i d is t r ib u t ia
e n e rg ie i te rm ice s i a p e i ca lde m ena je re in B a ile O la n e st i
Prin acest docum ent se autorizeaza, din punct de vedere al protectiei mediului,
functionarea punctulu i term ic PT1 alim entat cu apa geotermala si a centralei term ice
CT1 cu functionare pe gaze naturale. Sistem ul este destinat pentru incalzirea in sistem
centralizat a uno r locuinte si institutii din orasu l Baile Olanesti. Autorizatia este valabila
pana la data de 22.04.2021. Aspecte de m ediu identificate: em isii in aer, deseuri, apa
m enajera,substante chimice.
❖ A u to r iz a t ia de m e d iu nr. 1 8 6 / 1 9 .0 9 .2 0 1 1 p e n t ru t ra n sp o rtu l su b sta n te lo r
p e r ic u lo a se s i d e p o z ita r i p ro d u se pe tro lie re , p e tro ch im ice s i ch im ice
Activitatea autorizata cuprinde:
❖ depozitul de carburati form at d in doua rezervoare cilindrice orizontale cu capacitate
84/294
J EURO Insol
de 50m 3 fiecare, pentru stocare m otorina necesara m ijloacelor de tran spo rt auto
p rop rii si pentru reparatii utilaje din procesu l de productie. D istributia catre
consum atori se face p rin interm ediul a doua pom pe montate pe cuva metalica
etansa , inglobata in beton
• depozitele de substante chim ice pentru scurgeri accidentale
• activitatea de tran sport rutier de substante, m arfuri si deseuri periculoase, p rin
interm ediul a 3 autoutilitare cu capacitate de 1,5 t fiecare, autorizate si omologate
• Aspecte de m ediu identificate: gestionare ape uzate im purificate cu produse
petroliere si uleiuri, lubrifianti. Gestionarea substantelor chim ice periculoase,
gestionare motorina, gestionare deseuri colectate, stocate. Autorizatia este valabila
pana la data de 18.09.2021
• A v iz de g o sp o d a r ire a a a p e lo r nr. 5 8 8 p r iv in d " In c h id e re a d e p o z itu lu i de z g u ra
s i c e n u sa a fe re n t So c ie ta t ii C ET G O V O R A "
Prevede executarea lucrarilo r cuprinse in solutia recom andata de expert si adoptata de
C O N S IB - Com isia centrala de avizare a docum entatiilor de evaluare a starii de
siguranta in explotare a barajelor, p rin avizul nr. 77 din 18.07.2013 si consta in
executarea stratului supo rt necesar inchiderii in conditii de siguranta a depozitului
utilizand tehnologia actuala de depunere a materialului.
Totodata avizu l de gospodarire a apelor contine lucrari de m onitorizare pentru:
• Lucrari pentru colectarea apelor pluviale de pe suprafata depozitului in
com partim entele I, II si III;
• Lucrari de drenaj;
• Sistem ul de m onitorizare a apei subterane;
• Sistem ul de m onitorizare a apei din depozit;
• Sistem ul de urm arire tasari.
A v izu l de gospodarire a apelor contine si capitolul de u rm arire a lucrarilor
monitorizate:
• m onitorizarea activitatii pe perioada de executie a lucrarilor;
• m onitorizarea post inchidere pe o perioada de 30 ani.
A v izu l de gospodarire a apelor isi m entine valabilitatea pe toata durata de realizare a
lucrarilor, daca executia acestora incepe in term en de 24 de luni de la data em iterii si
daca sun t respectate toate prevederile in scrise in acesta.
85/294
J EURO Insol
❖ A c o rd nr. 7 7 / 2 d in 2 6 .1 0 .2 0 1 5 de fu n c t io n a re in s ig u ra n ta p e n t ru so lu t ia
te h n ica p re v a zu ta in p ro ie c tu l tehn ic " In c h id e re s i c o n so lid a re a d e p o z itu lu i de
z g u ra s i ce n u sa a fe ren t C ET G o v o ra
Acest acord priveste functionarea com partim entelor depozitului de cenusa, asim ilate cu
un baraj h idraulic de m are capacitate.
Acordu l a fost em is in baza Av izu lu i nr. 77/2 din 26.10.2015 al Com isie i Centrale de
avizare a docum entatiilor de evaluare a starii de siguranta si exploatare a barajelor, aviz
tratat la punctul B.1.10.
Acordu l isi p ierde valabilitatea daca in termen de 2 ani de zile de la emiterea acestuia
lucrarile prevazute in proiectul tehnic nu au inceput, sau daca realizarea lucrarilor nu a
fost finalizata in tim p de 5 ani.
❖ A v iz nr. 7 7/ 2 d in 2 6 .1 0 .2 0 1 5 p r iv in d in c h id e re s i c o n so lid a re a d e p o z itu lu i de
z g u ra s i ce n u sa a fe ren t C ET G o v o ra
Docum entul reprezinta avizarea proiectului de inchidere si consolidare a depozitului de
zgura si cenusa aferent CET Govora am plasat pe albia majora a raului Olt, pe malul stang,
bazinul hiodrografic Olt aval de barajul U H E Govora, la circa 5.5 km de centrala
termoelectrica Govora, judetul Valcea.
Com isia centrala de avizare a documentatiilor de evaluare a starii de siguranta in
exploatare a barajelor a avizat in sedinta din data de 16.09.2015 documentatia de
expertiza tehnica Referat de expertizare - avizare a proiectului de inchidere si
consolidare a depozitului de zgura si cenusa aferent CET Govora.
Avizu l prezinta lucrarile de inchidere si consolidare ale depozitului si structurarea
am enajarilor structurate in 4 etape:
• Etapa 1 consolidarea com partim entelor I, II si I I I intre cota +226,50 m d M N si cota
+234,00 m d M N si a com partim entului IV intre cota +226,50 m d M N si cota
+231,00 m dM N ;
• Etapa 2 consolidarea com partim entelor I, II si II I intre cota +243,00 m d M N si cota
+241,00 m dM N ;
• Etapa 3 consolidarea com partim entelor I si II intre cota +241,00 m d M N si cota
+249,00 m dM N ;
• Etapa 4 inchiderea depozitului la cota consolidarilor mentionate mai sus, pentru
fiecare com partim ent in parte.
86/294
J EURO Insol
D in analiza proiectului tehnic de inchidere si ecologizare rezulta ca solutiile prevazute in
proiect corespund practicii ingineresti din dom eniu si respecta exigentele de siguranta
prevazute in reglementarile din Rom ania si de recom andarile internationale.
Pentru functionarea carierelor de carbune au fost em ise urm atoarele autorizatii:
• Autorizatia de m ediu nr.16/01.02.2011 pentru Cariera Panga;
• Autorizatia de m ediu nr.97/24.06.2009 pentru Cariera Berbesti Vest;
• Autorizatia de m ediu nr.86/05.07.2010 pentru Cariera Oltetu;
• Autorizatia de gospodarire a apelor nr.4/14.01.2015 pentru Cariera Panga;
• Autorizatia de gospodarire a apelor nr.5/14.01.2015 pentru Cariera Panga;
• Autorizatia de gospodarire a apelor nr.6/14.01.2015 pentru Cariera Panga;
Autorizatiile ISC IR:
• Autorizatie conform PV nr. 200 - 9 40 din 26.10.2011 pentru reparare si reglare
d ispozitive de siguranta
• Autorizatie D ISPR/CR4/B ,C/2523/0/07.12 .2011 conform PV nr. 26C - 0 08 din
11.11.2018 pentru montare, reparare conducte metalice pentru abur si apa
fierbinte;
• Autorizatie B /C R4/0/24 ,25/2166/0/24 .04 .2014 conform PV nr. 26C -010 din
11.01.2018 pentru intretinere si revizie macarale;
• Autorizatie D ISPR/C R4/C /4/2522/0/07 .12 .2011 conform PV nr. 26C -006 din
11.01.2018 pentru reparare cazane de abur;
• Autorizatie D ISPR/C R4/C /8/2525/0/07 .12 .2011 conform PV nr. 26C -007 din
11.01.2018 reparare recipiente metalice stabile;
• Autorizatie B /C R 4/0/33/2167/0/24 .04 .2014 conform PV nr. 26C -009 din
11.01.2018 pentru intretinere si revizie dispozitive de rid icat cu sarcina max. de
25 t.
Autorizatiile eliberate de B irou l Rom an de Metrologie:
• autorizatia laboratoru lu i de m etrologie nr. 017 - 17;
• autorizatia de verificator m etrolog nr. DJ-112-16;
• autorizatia de verificator m etrolog nr. DJ-113-16;
• autorizatia de verificator m etrolog nr. DJ-114-16;
• autorizatia de verificator m etrolog nr. DJ-102-18.
In anul 2003 CET Govora a im plem entat un sistem de m anagem ent al calitatii, certificat
de firm a DQS-Rom ania, in conform itate cu standardul ISO 9001/2008 . In anul 2005 a
fost certificat si un sistem ul de m anagem ent de m ediu conform cu standardul ISO
14001/2009. Astfel la CET Govora functioneaza un sistem integrat de m anagem ent
87/294
J EURO Insol
calitate -m ediu, sistem recertificat p rin auditurile de supraveghere desfasurate in lunile
aprilie si m ai 2016.
CET Govora detine Licenta clasa 2 num aru l 3594/19.02.2016, in vigoare, precum si o
serie de drepturi de proprietate intelectuala dupa cum urmeaza:
❖ C ertificat de p r o d u s "C e n u sa zb u ra to a re p e n t ru b e ton nr. 1 8 3 0 -C P R -0 0 0 3
c o n fo rm S R E N 4 2 0 -1 / 2 0 1 2 "
CET Govora este lider in Rom ania in ceea ce priveste livrarea cenusii rezultate din
arderea carbunelui, in diferite structuri calitative, ca m aterial pentru industria de
constructii. L ivram in fiecare an peste 2 5 % din cenusa produsa, cca 130.000 tone
cenusa livrata anual si se tinteste atingerea m ediei europene de 5 2 % prin initierea de
noi proiecte si sustinerea aparitiei unu i cadru legislativ care sa incurajeze acest demers.
CET Govora este singu ra centrala electrica pe carbune din Rom ania care ofera p rodusu l
“Cenusa zburatoare pentru beton” la calitatea si cu trasabilitatea ceruta de standard.
❖ B re ve te de so i de p la n te ene rge tice cu p e r io a d a scu rta de ro ta tie de tip S A L IX -
sa lc ie energetica.
In M asterP lanul de retehnologizare si ecologizare a CET Govora o investitie
complementara: Centrala electrica de cogenerare de inalta eficienta pe biom asa la
Ram nicu Valcea - ECO CET Govora” investitie asumata de Consiliul Judetean Valcea prin:
■ prin HCJ Valcea 129/30.11.2010 (anexa 2) care constituie anexa la Cererea de
finantare proiectul este adoptat ca proiect com plem entar in contractul POS Mediu,
proiect asum at in sarcina beneficierului
■ prin HCJ 52/13.04.2012 (anexa 3) prin care a adoptat Studiul de fezabilitate
intocm it de CET Govora, caracteristicile principale si indicatorii tehnico-econom ici
ai proiectului, inclusiv modificarea HCJ 129/30.11.2010 cu privire la valoarea
investitiei si a esalonarii acesteia (art 6), mandateaza A G A a CET Govora pentru
realizarea proiectului (art 5) si aduce la cunostiinta AGA, CA si CET Govora
necesitatea realizarii proiectului cu urmatoarele caracteristici principale: Valoarea
totala estimata a proiectului 22.5 m ilioane euro, Durata de realizare 2012-2016,
Capacitati fizice: Putere electrica 4.6 M W si Putere term ica 1 8 M W (art 10 si
anexa1)
“ECO CET Govora” este proiect com plem entar la Contractul de finantare 3987/LB/
17.08.2011 prin POS M ed iu „Reabilitarea sistem ului de termoficare urbana la nivelul
m unicip iu lui Ram nicu Valcea pentru perioada 2009 - 2028, in scopul conform arii la
legislatia de m ediu si cresterii eficientei energetice” si este prevazut ca indicator fizic in
Cererea de finantare, RO 2006/ 018-147.04.03/08.03 - anexa la contractul de finantare cu
A M POS M ed iu
88/294
J EURO Insol
In cadrul proiectului, pentru asigurarea pe termen lung a resurse i de b iom asa a fost
adoptat de catre CET Govora, prin Hotararea AG A a CET Govora n r 16 din 07.12.2010,
Planul de afaceri p rin care sa fie facilitata aparitia in regiune, pe o raza de 150 km fata de
Ram nicu Valcea, a cel putin 300 ha de plantatii energetice intensive pe so luri degradate,
in regiuni defavorizate, etc.
Cadrul legislativ in vigoare care reglementeaza acest dom eniu in Rom ania
■ HG nr. 443 / 2 00 4 p riv ind prom ovarea productiei de energie electrica din surse
regenerabile de energie
■ HG nr. 1892 / 2 0 0 4 pentru stabilirea sistem ului de prom ovare a producerii
energiei electrice din su rse regenerabile de energie, cu m odificarile si
completarile din HG nr. 9 58 / 20 05 si HG nr. 1538/2008
■ HG nr. 1 42 9/2004 pentru aprobarea Regulam entului de certificare a orig in ii
energiei electrice produse din su rse regenerabile de energie
■ HG nr. 7 50/2008 pentru aprobarea Schem ei de ajutor de stat regional p riv ind
valorificarea re su rse lo r regenerabile de energie
■ Legea nr. 2 20 / 20 08 pentru stabilirea sistem ului de prom ovare a producerii
energiei din su rse regenerabile de energie
■ Pentru finantarea investitiilor avem in vedere Program ul national de Dezvoltare
Rurala care beneficiaza si va beneficia in continuare de cofinantare
neram bursab ila din partea U n iun ii Europene din Bugetul 2014 -2020 .
CET Govora a obtinut finantare neram bursab ila pentru un proiect de
cercetare/dezvoltare/ inovare p rin p rogram ul operational sectorial POS CCE Axa 2 O
2.1.1. , « Evaluarea, selectia si p rom ovarea uno r plante cu randam ente ridicate de
b iom asa in culturi de tip SRC (Short Rotation Coppice) pentru producerea de energie
din resurse regenerabile/ B IO E N E R G » in cadrul caruia a am eliorat si certificat patru
so iu ri de plante enegetice autohtone si a obtinut brevete de so i de plante pentru trei
dintre acestea.
Am elio ratoru l angajat de CET Govora in cadrul proiectului este Universitatea din
Craiova - departam entul pentru de activitati nondidactice, respectiv Statiunea de
Cercetare Pom icola Ram nicu Valcea.
Brevetele de so i de plante sun t acordate si mentinute de catre IST IS - Institutul de stat
pentru testarea si inregistrarea soiurilor, echivalentul O S IM pentru so iu ri de plante.
89/294
J EURO Insol
Cele trei so iu ri de plante brevetate sunt
protejate de CET Govora prin:
o Brevet de so i de plante R O B ISA L catalog IST IS
n r 348/2013, valabil p ina in 2038
o Brevet de so i de plante FR A G ISA L catalog
IST IS n r 347/2013, valabil p ina in 2038
o Brevet de so i de plante P E SR E D catalog IST IS
n r382/2014 , valabil p ina in 2038
Cele trei brevete sun t inchiriate neexclusiv p rin contract anual catre Universitatea din
Craiova - departam entul pentru activitati nondidactice, respectiv Statiunea de
Cercetare Pom icola Ram nicu Valcea, pentru un procent de 5 % din vanzarile de butasi si
pentru intretinerea plantatiei mama.
Brevetul n r 348/2013 este inch iriat neexclusiv pe toata durata de valabilitate pentru
infiintarea unei plantatii energetice de cca 4 00 ha catre un detinator de terenuri din
judetul Olt.
Veniturile obtinute de CET Govora din vinzarea acestor drepturi de proprietate
intelectuala se v o r folosi, conform Legii pentru finantarea in continuare a activitatii de
cercetare, dezvoltare si inovare la CET Govora.
❖ B re v e ta re a p ro c e su lu i te h n o lo g ic de re c u p e ra re e ne rge tica a n e a r se lo r d in
z g u ra e vacua ta de la cazane le pe c a rb u n e este in c u r s
Instalatiile tehnologice pentru recuperarea zgurii d in sistem ul de evacuare zgura si
cenusa al cazanelor si de dozare pe benzile de carbune care alimenteaza cazanul sunt
deja realizate si puse in functiune in aprilie 2016 si ca urm are a experimentarii,
p roducerii si obtinerii rezultatelor se va intocm ii cererea de brevet de inventie la O S IM -
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. Cerera de brevet are avizul CTE a CET Govora.
90/294
} EURO Insol
2.6 Prezentarea organ igram ei CET Govora la 25.04.2018
91 7 294
} EURO Insol
A d m in is t r a re a Soc ie ta t ii
Adm in istra to ru l Judiciar al societatii "C ET G ovora " S.A. Ram nicu Valcea este societatea
Eu ro In so l SPRL, num it prin Incheierea nr. 83/09.05.2016 pronuntata de Tribunalu l
Valcea - Sectia a II-a Civila, in dosaru l nr. 1396/90/2016.
Adm in istra to ru l Special al societatii C ET Govora" S.A. Ram nicu Valcea este dl. D inu
C O N ST A N T IN E SC U desem nat p rin Hotararea A G A nr. 2 din 01.11.2017.
A u d itu l f in a n c ia r s i a u d itu l in te rn
Intrucat societatea este supusa auditului financiar anual, gestiunea societatii se
organizeaza in conform itate cu dispozitiile Legii nr. 672/2002, m odificata si completata
si cu cele prevazute de N orm a aprobata de M in iste ru l F inantelor Publice prin O rd inu l
nr. 1086/2013.
A ud ito rii interni trebuie sa-si exercite personal m andatul lor. Cel putin unul dintre ei
trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil.
A ud ito rii interni sun t obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca
situatiile financiare sun t legal intocm ite si in concordanta cu registrele, daca acestea din
u rm a sun t tinute regulat si daca evaluarea elem entelor patrim oniale s-a facut conform
regu lilor stabilite pentru intocm irea si prezentarea situatiilor financiare.
C o rp C o n tro l A d m in is t r a to r Jud ic ia r
Corpul de control al Adm in istra to ru lu i Judiciar functioneaza in subord inea si sub
coordonarea, din punct de vedere adm inistrativ-financiar a A dm in istra to ru lu i Judiciar.
Corpul de control al Adm in istra to ru lu i Judiciar urm areste m odul in care, la n ive lu l
fiecarui com partim ent din Societatea CET Govora, s-au stabilit si respectat obligatiile
specifice cu p riv ire la autorizarea si raspunderea persoanelor care au acces la resursele
materiale, financiare si inform ationale si cum s-au separat atributiile si
responsabilitatile pentru a se reduce riscu l de eroare, de frauda, de incalcare a
legislatiei, p recum si riscu l de a nu putea detecta aceste situatii.
De asemenea, controleaza si m onitorizeaza activitatea tuturor com partim entelor din
societate si a obligatiilor im puse de lege, regulam ente si proceduri, efectuand controale
tematice cu p riv ire la activitatea com partim entelor si urm areste im bunatatirea
m odalitatilor de efectuare si corelare a activitatilor de control la nivel de societate
pentru a se evita paralelism ele si cresterea exigentei si responsab ilitatii in actul de
control.
92/294
} EURO Insol
S t ru c tu ra o rg a n iz a to r ic a
Structura organizatorica este reprezentata de ansam blu l persoanelor si subd iv iz iun ilo r
organizatorice astfel constituite, incat sa asigure prem isele organizatorice in vederea
realizarii obiectivelor previzionate si este definita pe departamente, servicii, sectoare,
sectii, b irouri, compartimente. Structura organizatorica a Societatii CET Govora S.A.este
prezentata in organ igram a Societatii si face parte integranta din acest Regulament.
R e la t ii o rg a n iza to r ic e
R e la t ii de a u to r ita te ce conditioneaza buna desfasurare a activitatii si se im part in:
- relatii ierarhice ce asigura unitatea de actiune; subordonarea este data in
lim ita com petentelor stabilite de legislatia in vigoare, fisa postului,
deciziile A dm in istra to ru lu i Judiciar si Special, a D irectoru lu i General si a
structurii organizatorice a Societatii C ET Govora S.A.;
- relatii functionale care se stabilesc intre com partimentele functionale si
cele operationale, subordonate ierarh ic acestora in conform itate cu
obiectul de activitate al acestora, competentele acordate si atributiile
specifice.
R e la t ii de c o la b o ra re care se stabilesc in general intre posturi situate pe acelasi nivel
ierarhic, dar apartinand uno r com partim ente diferite.
R e la t ii de c o o p e ra re care se stabilesc cu alte organizatii, societati comerciale sau
unitati organizatorice sim ilare din celelalte structuri ale adm inistratie i centrale sau
locale.
R e la t ii de co n tro l care apar si actioneaza intre com partim entele sau posturile investite
cu dreptul de a exercita actul de control in celelalte com partim ente de activitate
existente in Societate. Acestea actioneaza pe directii variate dupa cum urmeaza:
inspectii instalatii, mentenanta, exploatarea instalatiilor, sanatate si securitate in munca,
control financiar, control managerial, prevenire, protectie si situatii de urgenta, audit,
sistem ul de m anagem ent integrat calitate - mediu. De asemenea, relatii de inspectie si
control se stabilesc atat cu autoritati ale statului mandatate cu dreptul de control, cat si
cu unitati organizatorice specializate in inspectie si control, conform com petentelor
stabilite p rin legi si acte norm ative in vigoare.
F u n c t ii de co n d u ce re
D ire c to ru l G ene ra l
- asigura m anagem entul general al Societatii;
- raspunde de exercitarea functiilor de management: previziune,
organizare, coordonare, antrenare si control-evaluare in activitatea de
realizare a obiectivelor societatii, stabilite de catre/im preuna cu
93/294
} EURO Insol
Adm in istra to ru l Judiciar si Adm in istra to ru l Special, la n ive lu l Societatii
CET Govora S.A..
M a n a g e r D e p a rta m e n t P ro d u c t ie
S u b o rd o n a t D ire c to ru lu i G ene ra l
- asigura indeplin irea sarc in ilo r ce rev in Societatii in dom eniu l exploatarii
corespunzatoare a instalatiilor, echipam entelor si constructiilor, precum
si m entinerea functionarii acestora in lim ita param etrilor nom inali.
- asigura coordonarea procesu lu i de producere a energiei electrice si
term ice pentru consum atorii urbani, in vederea realizarii cantitatilor si
reg im urilo r programate.
- conduce activitatea de exploatare la sectiile subordonate departam entului
si urm areste com portam entul in exploatare a instalatiilor si
echipamentelor.
- m onitorizeaza si controleaza lucrarile de revizii si reparatii executate, in
scopul realizarii param etrilor de calitate si cantitate conform graficelor,
specificatiilor si docum entatiilor de executie si receptie.
- urm areste introducerea de solutii no i si generalizarea lucrarilor, v izand
cresterea eficientei agregatelor si instalatiilor energetice.
M a n a g e r D e p a rta m e n t E x p lo a ta re M in ie ra
S u b o rd o n a t D ire c to ru lu i G ene ra l
- asigura conducerea activitatilor departamentului, a coordonarii si
controlu lu i acestuia in ceea ce priveste utilizarea re su rse lo r financiare,
materiale si umane, in vederea atingerii obiectivelor si criteriilor stabilite;
- organizeaza folosirea deplina a capacitatilor de productie, com binand
eficient utilizarea rationala a re su rse lo r um ane cu cele materiale si
financiare, avand in vedere obtinerea unui efect econom ic m axim cu un
efort m inim ;
- organizeaza si conduce, p rin factorii de decizie, conform prevederilor
interne ale Societatii, toate activitatile tehnice, economice, sociale si de
alta natura ale departamentului, perm itandu-le acestora un grad mai
m are de flexibilitate si o adaptare m ai buna la mediu;
- creeaza un m ediu favorabil in ceea ce priveste m otivarea persona lu lu i in
realizarea sarc in ilo r acestuia in conditii de securitate si siguranta muncii,
conform obiectivelor stabilite la n ive lu l departamentului.
94/294
} EURO Insol
M a n a g e r D e p a rta m e n t Stra teg ie
S u b o rd o n a t D ire c to ru lu i G ene ra l
- urm areste indeplin irea elem entelor planificarii strategice de catre
departamentele organizatiei, concordanta dintre obiectivele planificarii
strategice si cele ale planificarii operationale; asigura functionarea
procese lor supo rt pentru m odern izarea si dezvoltarea sistem ului de
productie al Societatii, in conform itate cu legislatia aplicabila, inc lusiv
coordoneaza functionarea conform a cu standardele specifice a Sistem ului
de M anagem ent Integrat Calitate-Mediu;
- verifica daca sistem ele si structurile din cadrul organizatiei sun t aliniate
cu m isiunea CET Govora;
- analizeaza punctele forte si slabe ale resu rse lo r interne ale organizatiei
pentru a le pune la dispozitia m anagem entului la va rf in vederea stabilirii
obiectivelor organizatiei;
- m onitorizeaza perform antele organizatiei si evidentiaza punctele in care
este necesara interventia pentru corectarea abaterilor semnificative.
M a n a g e r D e p a rta m e n t E co n o m ic
S u b o rd o n a t D ire c to ru lu i G ene ra l
- asigura desfasurarea eficace si eficienta a activitatilor econom ice in cadrul
Societatii;
- asigura masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor
obtinute din activitatea desfasurata, asigura inform atii conducerii cu
priv ire la cheltuieli si patrim oniu l aflat in adm inistrare;
- asigura intocm irea lucrarilo r de planificare financiara si urm arirea
beneficiului obtinut de Societate;
- analizeaza evolutia situatiilor din contul curent, din conturile de
im prum ut, com parativ cu limitele de creditare stabilite.
M a n a g e r D e p a rta m e n t R e su r se U m a n e
S u b o rd o n a t D ire c to ru lu i G ene ra l
- asigura im plem entarea politicilor de resurse um ane din Societatea CET
Govora S.A. si coordoneaza toate activitatile de resurse um ane la n ivelul
intregii organizatii (planificare resurse umane, recrutare si selectie,
form are profesionala, evaluare, motivare, relatii de munca, asigurarea
95/294
} EURO Insol
securitatii si sanatatii in munca, conditii de munca, m ediu de lucru
adecvat);
- asigura pe baza strategiei adoptate de conducerea societatii dezvoltarea
profesionala a re su rse lo r umane;
- asigura suportu l legal pentru motivarea, p rom ovarea si stabilirea rezervei
de resurse umane, precum si adm inistrarea carierelor, in colaborare cu
conducerea com partim entelor si in conform itate cu dezvoltarea Societatii.
Se f Se rv ic iu l C om e rc ia l
S u b o rd o n a t D ire c to ru lu i G ene ra l
- asigura m anagem entul procese lor comerciale ale Societatii, im plicit
asigura legatura eficace dintre Societate si pietele sale tinta: piata de
energie electrica, piata de gaze naturale, piata de energie term ica si piata
de carbune(inc lusiv huila), piata de tran sport feroviar + rutier;
- asigura planificarea si realizarea eficienta a procesu lu i de achizitii, in
conform itate cu necesitatile obiective ale organizatiei cuprinse in planul
anual de achizitii publice, cu resursele financiare alocate si cu respectarea
legislatiei p riv ind achizitiile publice;
- coordoneaza activitatea de identificare, restrangere si extindere a
patrim on iu lu i Societatii;
- asigura utilizarea rationala si m entinerea in stare de functionare a
m ijloacelor de tran spo rt intern;
- realizeaza prospectarea pietei interne si externe in scopul valorificarii
potentialului de vanzare a p roduse lo r si se rv ic iilo r realizate in cadrul
Societatii.
C o m p a rt im e n te su b o rd o n a te D ire c to ru lu i G ene ra l
C o m p a rt im e n t D o c u m e n te C lasificate
- im plem enteaza m asurile legale de protectie a in form atiilor clasificate,
asigura functia de coordonare a activitatii de protectie a inform atiilor
clasificate, de organizare a activitatii structurii de securitate si a
com partim entelor care gestioneaza inform atii clasificate in cadrul
societatii;
- elaboreaza si supune aprobarii conducerii Societatii norm ele interne
p riv ind protectia in form atiilor clasificate, potriv it legii;
- intocm este p rogram ul de prevenire a scurgerii de inform atii clasificate si
dupa aprobare, actioneaza pentru aplicarea acestuia;
96/294
} EURO Insol
- intocm este planul de paza si aparare al obiectivelor, sectoarelor si
locurilor care prezinta im portanta deosebita pentru protectia
in form atiilor clasificate.
S e rv ic iu l P r iv a t p e n t ru S itu a tii de U rg e n ta
- coordoneaza/realizeaza m asurile de prevenire si interventie in situatii de
urgenta (protectie civila si/sau aparare im potriva incendiilor) la n ivelul
CET sediul central si Sector Termoficare;
- intocm este documentatia de achizitie a se rvic iilor de verificare, reparare
si incarcare a stingatoarelor din CET Govora;
- asigura desfasurarea activitatilor solicitate de Structura Teritoriala
pentru Problem e Speciale p riv ind rechizitiile necesare pregatirii
econom iei nationale si a teritoriu lu i pentru aparare la n ivelul CET sediul
central si Sector Termoficare;
- intocm este docum entatia p riv ind evidenta m ilitara si m obilizarea la locul
de m unca la n ive lu l CET sediul central si Sector Termoficare.
C o m p a rt im e n t A u d it In te rn
- com partim entul A ud it Intern trebuie sa asigure conducerea societatii ca
riscurile activitatilor d in cadrul Societatii CET G O VO RA S.A sun t acoperite
in lim ite rezonabile si se respecta legislatia in vigoare, instructiunile si
reglementarile interne;
- elaboreaza proiectul p lanulu i anual de audit intern;
- raporteaza periodic constatarile, concluziile si recom andarile rezultate
din activitatile de audit;
- elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezinta concluziile
si p ropunerile conducerii societatii. Rapoartele anuale vo r cuprinde
principalele constatari, concluzii si recom andari rezultate din activitatea
de audit intern, stadiul im plem entarii recom andarilor, eventualele
prejudicii constatate in tim pul m isiun ilo r de audit intern, precum si
inform atii referitoare la pregatirea profesionala continua a auditorilor
interni, conform Legii nr. 672/2002. Raportu l anual al activitatii de audit
intern se inainteaza conducerii Societatii, , spre analiza, avizare si
inform are a Curtii de Conturi a Rom anie i - Cam era de Conturi Valcea,
conform reglem entarilor legale in vigoare. In situatia in care in tim pul
m isiun ilo r de audit intern se constata abateri de la regulile procedurale si
metodologice, respectiv de la prevederile legale aplicabile structurii
auditate, auditorii interni trebuie sa instiinteze im ediat conducatorul
Societatii. In cazul identificarii u n o r neregularitati majore, auditoru l
97/294
} EURO Insol
intern poate continua m isiunea sau poate sa o suspende cu acordul
conducatorulu i societatii care a aprobat-o, daca din rezultatele
prelim inare ale verificarii se estimeaza ca p rin continuarea acesteia nu se
ating obiectivele stabilite.
S e rv ic iu l In fo rm a t ic a
- asigura functionarea corecta si dezvoltarea sistem ului inform atic al
Societatii.
- intocm este planul de dotare a Societatii cu echipamente I.T., consum abile
I.T. si aplicatii informatice;
- elaboreaza configuratiile hardw are si software in conform itate cu
cerintele concrete ale fiecarui post de lucru;
- colecteaza inform atii cu priv ire la ofertele de p roduse inform atice si
form uleaza p ropune ri de m odern izari si upgrade-uri;
- proiecteaza, im plem enteaza si dezvolta sistem ul inform atic al societatii
(Aplicatii E.R.P., C.R.M., productie, industriale, D.C.C.), stabilind structura
datelor, organizarea fisierelor si a bazelor de date, a lgoritm ii si limbajele
de program are, procedurile de prelucrare automata a datelor si
configuratia echipamentelor.
B ir o u Ju rid ic
- verifica legalitatea actelor emise de catre Societate, asigura consultanta in
cadrul Societatii, precum si reprezentarea pentru sustinerea intereselor
Societatii in raporturile juridice in care aceasta este parte im preuna cu
persoanele fizice si juridice;
- asigura si sustine reprezentarea intereselor societatii in fata instantelor
judecatoresti, a organelor adm inistrative cu activitate jurisdictionala,
organelor de urm arire penala si notariatelor publice;
- verifica indeplin irea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru
actiunile d ispuse de conducerea Societatii si certificarea acestei verificari
p rin vizarea docum entelor respective;
- verifica indeplin irea conditiilor prevazute de legislatia in v igoare pentru
sem narea contractelor incheiate intre profesionisti;
- verifica existenta clauzelor asiguratorii in contractele p ropuse spre
semnare;
- initiaza din timp actiuni in justitie pentru obtinerea titlurilor executorii
definitive si irevocabile in vederea realizarii creantelor pe calea executarii
silite;
98/294
avizeaza asupra legalitatii m asurile ce urm eaza a fi luate de conducerea
Societatii in desfasurarea activitatii acesteia, p recum si a supra oricaror
acte care pot angaja raspunderea patrim onia la a Societatii.
C o m p a rt im e n t de C o n tro l T e h n ic de Calitate a C a rb u n e lu i
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a B ir o u lu i C o m e rc ia l B e rb e s t i
- asigura controlul intern al calitatii lignitului pe fluxul de productie
(excavare, depozitare, incarcare) din cadrul Departam entulu i Exploatare
M in ie ra (Cariera A lunu, Cariera Panga si Cariera Berbesti Vest) p rin
analize fizico-chim ice a p robelor de lignit destinat liv ra rilo r catre
populatie, firme si alti potentiali clienti, carbune sortat, bloc, am balat sau
alte p roduse sim ilare din lignit (brichete carbune, peleti carbune etc.),
respectiv a lignitului excavat in cariere, aflat pe benzile transportoare sau
in stivele din depozitele Departam entulu i Exploatare M iniera, pe baza
so lic itarilor conducerii acesteia, pentru controlul preventiv si corectiv al
calitatii.
C o m p a rt im e n te su b o rd o n a te M a n a g e ru lu i D e p a rta m e n t P ro d u c t ie
Sectia Cazane
- asigura supravegherea si controlul functionarii instalatiilor de producere
a energiei termice,de cenusa pentru betoane, cenusa pentru cim ent si
cenusa ECO-PAR, precum si a celei aferente acesteia, in vederea realizarii
reg im urilo r program ate in cadrul lim itelor de eficienta si securitate
impuse;
- supravegheaza si controleaza functionarea instalatiilor d in gestiune,
pentru realizarea reg im urilo r programate, in cadrul lim itelor de eficienta
si securitate impuse;
- urm areste com portarea in exploatare a echipam entelor si instalatiilor din
gestiune, inregistreaza toate abaterile, anomaliile, perturbatiile etc.
aparute si completeaza istoricul agregatului sau instalatiei respective.
D e su lfu ra re ID G
F u n c t io n e a za in s u b o rd in e a Sectie i Cazane
- asigura indeplin irea sarc in ilo r ce rev in Societatii in dom eniu l exploatarii
corespunzatoare a instalatiilor, echipam entelor si constructiilor, precum
si m entinerea functionarii acestora in lim ita param etrilor nom inali;
99/294
- conduce activitatea de exploatare si urm areste com portam entul in
exploatare a instalatiilor si echipamentelor;
- verifica respectarea d iscip linei tehnice si a organ izarii stabilite;
- m onitorizeaza si controleaza lucrarile de revizii si reparatii executate, in
scopul realizarii param etrilor de calitate si cantitate conform graficelor,
specificatiilor si docum entatiilor de executie si receptie.
Sectia C o m b u st ib il
- asigura supravegherea si controlul functionarii instalatiilor si agregatelor
din Sectia Combustibil, in vederea prelucrarii carbunelui, pentru aducere
la o granulatie cuprinsa intre 0 - 30 mm, depozitarea acestuia in vederea
constituirii rezervei pentru consum in perioada de iarna, transportu l
com bustib ilu lu i (carbune si/sau b iom asa) pana la deversarea in buncarii
cazanelor;
- asigura constituirea rezervei de stat si gestionarea acesteia in
conform itate cu prevederile legale si deciziile conducerii societatii.
A te lie r R e p a ra t ii C o m b u st ib il
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a Sectie i C o m b u st ib il
- asigura executarea lucrarilo r de intretinere, revizii si reparatii la
echipamentele, instalatiile si constructiile din cadrul sectiei combustibil;
- organizeaza si coordoneaza activitatea persona lu lu i din cadrul atelierului,
in conform itate cu reglem entarile si procedurile specifice.
Sectia T u rb in e
Sectia A M C
asigura supravegherea si controlul functionarii instalatiilor de producere
a energiei electrice si termice, precum si a celor aferente acestora, in
vederea realizarii reg im urilo r de functionare program ate in conditii de
eficienta si securitate, pentru furnizrea energiei electrice si term ice
clientilor externi la param etrii contractuali;
coordoneaza tehnic si operativ m anevrele de porn ire si oprire a
turb ine lor cu condensatie si cu contrapresiune, intervine operativ pentru
revenirea la situatia norm ala in cazul u n o r abateri de la param etrii
norm ali sau in cazul uno r aparitiei uno r m anifestari anorm ale in
functionarea instalatiilor de baza si auxiliare.
asigura intretinerea, reglarea, verificarea profilactica, pe baza graficului
lunar de m entenanta si a graficului lunar de control al E M M -
1 0 0 / 294
} EURO Insol
urilor(echipam ente de m asurare si m onitorizare) sau
neplanificat(interventii accidentale), a protectiilor si actionarilor
echipam entelor termomecanice, autom atizarilor instalatiilor
termomecanice, aparatajului de m asura a m arim ilo r neelectrice;
- efectueaza verificari si incercari profilactice, conform prescrip tiilo r si
graficelor aprobate;
- rem edieaza in tim p util defectiunile consem nate in registrele de
defectiuni sau la solicitarea sectiilor de exploatare.
In g .S is te m + P ro g ra m a to r
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a Sectie i A M C
- gestioneaza buna functionare a sistem elor DCS, B M S si E SD aferente
instalatiilor de N ox redus Cazan nr. 7 si desulfurare gaze de ardere- IDG
aferenta Cazanului nr.7;
- supravegheaza functionarea in bune conditii a celor doua sistem e DCS(
N ox redus si desulfurare);
- inspecteaza dulapurile aferente celor doua sistem e(du lapuri DCS, dulap
de comunicatii, dulapurile DI, DO, AI, AO, du lapuri de actionare, etc.);
- tine legatura cu fu rn izoru l de echipamente (Em erson) si sem naleaza orice
problem a anorm ala aparuta in functionarea sistem ulu i DCS si participa la
elim inarea acesteia;
- gestioneaza bazele de date aferente celor doua sistem e DCS.
Sectia P R A M
- asigura intretinerea, reglarea, verificarea profilactica a protectiilor,
echipam entelor si instalatiilor electrice, autom atizarilor instalatiilor
electrice, aparatelor de m asura a m arim ilo r electrice;
- asigura verificarea profilactica a echipam entului electric primar, pe baza
de grafic si accidental, verificarea uleiului electroizolant din
echipamentele electrice, verificarea m ijloacelor de protectie
electroizolante, verificarea instalatiilor de em isie/receptie aferente
retelelor radio CET.
Sectia E le c tr ica
- asigura supravegherea si controlul functionarii instalatiilor de producere
a energiei electrice si termice, precum si a celor aferente acestora, in
vederea realizarii reg im urilo r program ate in cadrul lim itelor de eficienta
si securitate impuse;
101 7 294
} EURO Insol
- asigura executarea lucrarilo r de intretinere, revizii si reparatii la
echipamentele si instalatiile electrice din centrala.
Sectia C h im ica
- asigura exploatarea, supravegherea, controlul functionarii, livrarea si
intretinerea instalatiilor de producere apa demineralizata, dedurizata,
limpezita, apa de incendiu si apa potabila pentru necesarul centralei,
asigura supravegherea si controlul reg im ulu i chim ic apa-abur-condensat
din CET G ovora in vederea realizarii reg im urilo r program ate in cadrul
lim itelor de eficienta si securitate impuse, asigura receptia calitativa prin
analize fizico-chim ice a com bustib ilor si altor m aterii prim e utilizate in
C ET Govora, asigura m onitorizarea calitativa in flux si la livrare a czb
(cenuse zburatoare) p rodusa si certificata de CET Govora.
Secto r R e p a ra t ii
- asigura executarea lucrarilo r de intretinere, revizii si reparatii la
echipamentele, instalatiile si constructiile d in Societate, cu scopul de
m entinere a acestora in limitele param etrilor nom inali; asigura
confectionarea si reconditionarea de piese de sch im b pentru
echipamentele si instalatiile care se repara;
- controleaza executarea reviziilor, reparatiilor si p ieselor de schim b pe
faze si final, conform p lanulu i de control conformitate, verificari si
incercari (PCCVI);
- efectueaza verificarile si incercarile profilactice, conform prescriptiilo r si
graficelor aprobate;
- analizeaza tehnologiile, instructiunile, norm ele de revizii si reparatii si
p ropune actualizarea si im bunatatirea lor.
Sectia R e p a ra t ii
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a Se c to ru lu i R e p a ra t ii
- asigura executarea lucrarilo r de intretinere, revizii si reparatii la
echipamentele, instalatiile si constructiile d in cadrul sectiei, precum si
activitati de intretinere in tura pentru sectoarele de exploatare care
participa la activitatile de producere, tran sport si d istributie-furn izare a
energiei electrice si term ice .
S e rv ic iu l P re g a t ire L a n sa re U rm a r ire R e p a ra t ii
102/294
} EURO Insol
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a Se c to ru lu i R e p a ra t ii
- asigura pregatirea, urm arirea si evidenta econom ica a lucrarilor de revizii
si reparatii executate cu forte p rop rii si/sau cu terti, in scopul realizarii
param etrilor de calitate si cantitate;
- elaboreaza planul anual de mentenanta, planul anual de achizitii publice
al Serviciu lu i P LU R si p lanul lunar de mentenanta;
- pregateste, din punct de vedere tehnic si material, lucrarile de
mentenanta;
- lanseaza lucrarile de m entenanta cu forte p rop rii si cu firme terte.
S e rv ic iu l P ro d u c t ie
- incheie contracte de vanzare energie electrica si term ica pe pietele
reglementate;
- stabileste prognoze si p rogram ari ale productie i in scopul respectarii
reglem entarilor si incadrarii in cerintele pietei de energie, analizeaza
costurile de productie si functionarea instalatiilor; controlul instalatiilor
si asigurarea suportu lu i tehnic pentru activitatea de productie.
C o m p a rt im e n t A u d it E n e rge t ic
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a S e rv ic iu lu i P ro d u c t ie
- asigura respectarea si im plem entarea prevederilor Legii Eficientei
Energetice nr.121/01.08.2014;
- asigura com unicarea raportarilo r sem estriale si anuale catre A N R E
Directia Eficienta Energetica;
- stabileste echipamentele optime ce vo r fi folosite in procesu l de
productie;
- m asoara caracteristicile echipam entelor si p ropun solutii pentru
dim inuarea con sum urilo r energetice.
D isp e c e r i Sefi T u r a C en tra la
- asigura conducerea activitatilor de deservire operativa, in conform itate cu
Regulam entul pentru conducerea p rin dispecer in sistem ul energetic
national (PE 117/92) si in conform itate cu O rd inu l de im partire a
instalatiilor d in punct de vedere al conducerii operative;
- coordoneaza m anevrele si actiunile ocazionate de evenimente deosebite:
incidente, incendii, calamitati naturale, poluare chim ica si atac aerian;
- asigura realizarea si m entinerea reg im urilo r de siguranta in functionare si
econom ice stabilite;
103/294
} EURO Insol
- asigura realizarea norm e lor im puse de prevenire si lichidare a
incidentelor si accidentelor.
Se cto r T e rm o f ic a re
- asigura exploatarea si intretinerea centralelor term ice si a punctelor
term ice de pe raza M un ic ip iu lu i Rm.Valcea, orasele Baile Olanesti si
Calimanesti, care sun t concesionate de catre societate, astfel:
• retea p rim ara (tur si retur) PV0 - PT-uri si M P T -u ri in M un ic ip iu l
Rm.Valcea;
• retele secundare de distributie agent term ic pentru incalzire si sub
form a de ACC (apa calda de consum ) la consum atorii finali in
M un ic ip iu l Rm.Valcea;
• centralele term ice si retele de distributie agent term ic pentru
incalzire si sub form a de ACC in orasul Baile Olanesti;
• centralele termice, punctele termice, M PT -u rile si reteaua primara,
respectiv reteaua de distributie agent term ic pentru incalzire si
ACC in orasul Calimanesti, conform punctelor de delim itare
stipulate in contractele de furnizare servicii (A I si ACC) si
reglem entarilor in vigoare.
Sectia T e rm o f ic a re
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a Se c to ru lu i T e rm o f ic a re
- asigura desfasurarea eficace si eficienta a activitatii de distributie si
tran spo rt a agentului term ic in M un ic ip iu l Rm.Valcea;
- asigura exploatarea si intretinerea centralelor term ice si a punctelor
term ice din O lanesti si Calim anesti care sun t concesionate de catre
Societate, a retelelor prim are (ducere si intoarcere) de termoficare
urbana; retele care se in tind de la PT-urile concesionate si m odernizate de
catre Societate pana la consum atori (asociatii de proprietari si locatari),
conform punctelor de delim itare stipulate in contractele de furnizare
servicii (A I si A C M ) si a reglem entarilor in vigoare.
S e rv ic iu l T e h n ic
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a Se c to ru lu i T e rm o f ic a re
104/294
} EURO Insol
- asigura documentatia tehnica necesara desfasurarii activitatii d in cadrul
Sectorului Termoficare;
- centralizeaza si tine evidenta docum entatiilor tehnice aferente SACET-
urilor;
- intocm este docum entatia tehnica necesara p riv ind derularea si realizarea
p rogram ulu i anual de m entenanta si p rogram ulu i lunar de m entenanta la
utilajele din dotarea Punctelor Term ice / Centralelor Termice.
D isp e c e r i
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a Se c to ru lu i T e rm o f ic a re
- asigura conducerea si coordonarea persona lu lu i de deservire operativa si
supravegherea functionarii instalatiilor deservite;
- supravegherea si m entinerea in stare de functionare permanenta, optim a
si in conditii de siguranta (p riv ind alim entarea consum atorilor), a
instalatiilor de preparare a agentului term ic (cazane, schim batoare de
caldura, pompe, armaturi, aparate de m asura si control).
C o m p a rt im e n te su b o rd o n a te M a n a g e ru lu i D e p a rta m e n t E x p lo a ta re M in ie ra
C a r ie ra P a n g a
- face p ropuneri pentru im bunatatirea activitatii de extractie, transport si
haldare in cariera;
- asigura repartizarea sarc in ilo r pe fluxurile tehnologice si form atii de
lucru;
- asigura exploatarea si transportu l corespunzatoar si utilizarea cu
randam ent m axim a utilajelor si instalatiilor, prevenirea si elim inarea
in treruperilo r sau deficientelor in functionarea acestora pe fiecare schim b
in parte;
- ia m asu ri pentru asigurarea fiecarui loc de m unca cu instructiun i tehnice
specifice utilajelor si instalatiilor, stabileste m asurile ce trebuie luate in
caz de intreruperi, avarii, etc.
C a r ie ra B e rb e s t i V e st
- face p ropuneri pentru im bunatatirea activitatii de extractie, transport si
haldare in cariera;
- asigura repartizarea sarc in ilo r pe fluxurile tehnologice si form atii de
lucru;
- asigura exploatarea si transportu l corespunzatoar si utilizarea cu
randam ent m axim a utilajelor si instalatiilor, prevenirea si elim inarea
105/294
} EURO Insol
in treruperilo r sau deficientelor in functionarea acestora pe fiecare schim b
in parte;
- ia m asu ri pentru asigurarea fiecarui loc de m unca cu instructiun i tehnice
specifice utilajelor si instalatiilor, stabileste m asurile ce trebuie luate in
caz de intreruperi, avarii, etc.
C a r ie ra P a n g a
- face p ropuneri pentru im bunatatirea activitatii de extractie, tran sport si
haldare in cariera;
- asigura repartizarea sarc in ilo r pe fluxurile tehnologice si form atii de
lucru;
- asigura exploatarea si transportu l corespunzatoar si utilizarea cu
randam ent m axim a utilajelor si instalatiilor, prevenirea si elim inarea
in treruperilo r sau deficientelor in functionarea acestora pe fiecare schim b
in parte;
- ia m asu ri pentru asigurarea fiecarui loc de m unca cu instructiun i tehnice
specifice utilajelor si instalatiilor, stabileste m asurile ce trebuie luate in
caz de intreruperi, avarii, etc.
S e rv ic iu l M in ie r
- adopta m asurile necesare pentru corectarea abaterilor intervenite in
realizarea p rogram u lu i de productie;
- supune spre aprobare p rogram ul anual si de perspectiva pentru lucrarile
geologice, in scopul asigu rarii rezervei de carbune;
- adopta proceduri si reglem entari pentru intocm irea p rogram elor de
productie, avizeaza prelim inariile de productie ale subunitatilor si le
supune spre aprobare Com isiei Tehnico - Economice.
B ir o u l P ro d u c t ie
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a S e rv ic iu lu i M in ie r
- planificarea Productiei;
- analiza stad iu lu i realizarii ind icatorilor fizici;
- analiza p rogram ulu i de exploatare;
- u rm arirea productiei;
- verificarea si controlul conditiilor tehnico - m in iere corespunzatoare
n ive lu lu i p rogram at al ind icatorilor fizici;
106/294
} EURO Insol
- evidentierea si centralizarea datelor pentru intocm irea rapoarte lor
operative;
- elaborare program lucrari geologice de cercetare finantat, cf.
H G 765/1994, repartizare surse;
- actualizare program lucrari geologice de cercetare finantat , cf.
H G 765/1994;
- raportarea si evidenta lucrarilo r geologice de cercetare;
- controlul lucrarilo r geologice de cercetare;
- rapoarte geologice;
- intocm ire evidente si u rm arire fise perim etre miniere.
C o m p a rt im e n t D isp e c e r i
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a S e rv ic iu lu i M in ie r
- culegerea si evidentierea datelor necesare intocm irii raportu lu i operativ;
- intocm irea rapoarte lor operative zilnice pentru productie, livrari , energie
si intocm irea situatiilor zilnice cu functionarea excavatoarelor;
- culegere si in registrare date accidente tehnice si umane, accidente de
munca;
- culegere si evidentiere consum norm at de energie electrica, incarcare
optim a a transform atoare lor electrice p rin reducerea p ie rderilor din
acestea si in cablurile electrice ce alimenteaza consumatorii.
S e rv ic iu l E n e rge tic
- asigurarea unei exploatari optime si eficiente a utilajelor din dotare in
deplina securitate;
- perm anenta reducere a costurilor prilejuite de activitatile
electroenergetice din cadrul Departam entulu i Exploatare m in iera (cu
energia electrica, cu lucrari de revizii si reparatii, cu fiabilizari si
m odernizari);
- conducerea activitatii energetice p rin buget si eficientizarea acesteia;
- fiabilizarea si m odern izarea m asin ilo r si instalatiilor electrice din dotare.
S e rv ic iu l M e c an ic
- asigurarea unei exploatari optime si eficiente a utilajelor din dotare in
deplina securitate;
- perm anenta reducere a costurilor prilejuite de activitatile mecanice din
cadrul Departam entulu i Exploatare m in iera (cu partea mecanica ca baza
107/294
} EURO Insol
tehnico-m ateriala , cu lucrari de revizii si reparatii, cu fiabilizari si
m odernizari);
- conducerea activitatii mecanice p rin buget si eficientizarea acesteia;
- fiabilizarea si m odern izarea m asin ilo r si instalatiilor mecanice din dotare;
- intocm este tematica de pregatire profesionala pe specialitati, activitate
tehnica mecanica.
- urm areste incadrarea in consum urile specifice.
S e rv ic iu l In v e s t it i i
- intocm este documentatiile necesare in vederea in itierii si derularii
p rocedurilo r pentru achizitiile de terenuri, dotari, lucrari si servicii in
vederea asigurarii frontulu i de lucru in concordanta cu p rogram ul de
productie aprobat, efectueaza receptia lucrarilor si a dotatiilor
achizitionate, intocmeste si inainteaza spre aprobare documentele
necesare crearii m ijloacelor fixe rezultate din lucrarile de investitii si
achizitii de utilaje si echipamente;
- intocm este rapoarte lunare pentru activitatea de investitii in exploatare
miniera.
- intocm este p rogram ul anual de achizitii terenuri cu incadrare in Bugetul
de ven ituri si cheltuieli si-l transm ite spre aprobare;
- intocm este si completeaza dosarele de proprietati si le inainteaza spre
aprobare si avizare;
- intocm este necesarul p rop riu de produse/lucrari/servicii;
- tine evidenta cadastral- juridica a terenurilor.
Sa n t ie r C o n stru c t ii
F u n c t io n e a za in s u b o rd in e a S e rv ic iu lu i In v e s t it i i
- sustine activitatea de productie (excavare, transport, haldare) si
activitatea de constructii;
- ss igu ra exploatarea si transportu l corespunzator si utilizarea cu
randam ent m axim a utilajelor;
- asigura lucrarile din cariere in functie de prioritati, dotarea existenta si
regim ul de lucru din cariera, in baza com enzilor de lucru aprobate;
- urm areste realizarea lucrarilo r de constructii stabilite cu ocazia
receptionarii obiectivelor si obiectelor de investitii executate in regie
proprie de catre Santierul de Constructii.
108/294
} EURO Insol
C o m p a rt im e n t P L U R
- asigura intocmirea, verificarea si realizarea p lanulu i anual de achizitii
publice si concesiuni in care Societatea are calitate de entitate
contractanta, potriv it p revederilor legale;
- asigura intocm irea si transm iterea actelor de inform are a furnizorilor,
prestatorilor sau executantilor referitoare la penalitati, actelor
constatatoare sau alte acte referitoare la contracte;
- solicita beneficiarilor respectarea p rogram elor de livrare lunare;
- intocm este fisa de u rm arire si derulare a contractelor de achizitii.
C om p a rt im e n te su b o rd o n a te M a n a g e ru lu i D e p a rta m e n t S tra teg ie
S e rv ic iu l T e h n ic S tra teg ie
- asigura punerea in practica a Strategiei de dezvoltare a Societatii in
dom eniu l tehnic, al cercetarii/dezvoltarii/inovarii, al protectiei mediului,
pentru cresterea eficientei economice;
- urm areste indeplin irea elem entelor planificarii strategice de catre
departamentele organizatiei, concordanta dintre obiectivele planificarii
strategice si cele ale planificarii operationale;
- analizeaza punctele forte si slabe ale re su rse lo r interne ale organizatiei
pentru a le pune la dispozitia m anagem entului la va rf in vederea stabilirii
obiectivelor organizatiei;
- asigura cercetarea, asim ilarea si aplicarea tehnologiilor de va rf pentru
realizarea p roduse lo r cu costuri mici, productivitate m are si inalt nivel
tehnic;
- asigura stabilirea conditiilor tehnice de desfasurare a procese lor de
producere a energiei electrice si term ice in societate;
- realizeaza strategia in dom eniu l dezvoltarii sectorului de producere a
energiei electrice si term ice in dom eniul perform ante lor tehnice si
economice, al securitatii obiectivului si al personalu lu i protectiei si
calitatii m ediului;
- asigura supravegherea tehnica a instalatiilor, echipam entelor , proceselor;
- asigura activitatea de documentare.
L a b o ra to r C N D
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a S e rv ic iu lu i T e h n ic S tra teg ie
- asigura executia lucrarilor de exam inari nedistructive p rin metodele de
control ned istructiv pentru care exista dotare si autorizare in
conform itate cu normele, prescriptiile tehnice - colectia ISC IR in vigoare,
109/294
} EURO Insol
in instalatiile CET Govora, la probele sudate in vederea autorizarii ISC IR a
sudorilo r si la probele sudate pentru sudurile executate in instalatii.
S e rv ic iu l M e t ro lo g ie
- asigurarea preciziei, repetabilitatii si corectitudinii m asuratorilor, precum
si legalitatea tuturor m ijloacelor de m asurare si a m asurato rilo r ce se
efectueaza in cadrul Societatii;
- intocm este p rogram ul anual si lunar de verificari/etalonari m etrologice
p riv ind mijloacele de m asurare din dotarea Societatii;
- p ropune conditiile tehnice pentru buna desfasurare a activitatii
persona lu lu i metrolog, in conform itate cu cerintele legislatiei in vigoare.
S e rv ic iu l C a lita te - M e d iu
- asigura punerea in practica a strategiei Societatii p riv ind m entinerea si
im bunatatirea Sistem ulu i de M anagem ent Integrat Calitate -M ed iu (SM I)
conform cerintelor SR EN ISO 9 00 1 , SR EN ISO 14001, SR EN - 450-1; SR
EN 450-2, SR EN -C E I-17025 ;
- asigura conceperea si im plem entarea program elor de actiune pentru
protectia mediului, ca parte a functionarii S istem ului de M anagem ent
Integrat Calitate-Mediu, in departamentele din cadrul organizatiei.
S e rv ic iu l U IP
- asigura la n ivelul SO C IE T A T E A CET G O VO RA S.A. suportu l de specialitate
Consiliu lu i Judetean Valcea pentru realizarea proiectului „Reabilitarea
sistem ulu i de termoficare urbana la n ive lu l m unic ip iu lu i Ram nicu Valcea
pentru perioada 2009 - 2 02 8 in scopul conform arii la legislatia de m ediu
si cresterii eficientei energetice” p rin POS M ed iu 2 00 7 -2 0 1 3 (2 0 1 5 ) si
suportu l pentru realizarea etapei 2 a acestuia, p rin P O IM - Program ul
Operational infrastructura M are 2014 -2020 ;
- asigurarea m anagem entului im plem entarii p rogram ulu i de investitii al
societatii ind iferent de su rsa de finantare;
- im plem entarea fizica si financiara a proiectelor;
- u rm arirea respectarii clauzelor contractuale cu furn izorii si antreprenorii
P rogram ulu i de investitii;
- p rom ovarea si realizarea p rogram ulu i investitional in totalitatea sa, la
termenele si in costurile stabilite, conform graficelor de esalonare;
- realizarea capacitatilor de productie previzionate;
- incadrarea in costurile programate;
110/294
} EURO Insol
- asigurarea calitatii docum entatiilor de licitatie si a docum entatiilor de
executie pentru asigurarea calitatii lucrarilor de investitii.
C o m p a rt im e n te s u b o rd o n a te M a n a g e ru lu i D e p a rta m e n t E c o n o m ic
S e rv ic iu l F in a n c ia r - C on tab ilita te
- organizeaza contabilitatea sintetica si analitica a patrim on iu lu i Societatii,
in conform itate cu prevederil legale;
- asigura realizarea eficace si eficienta a activitatilor Societatii in dom eniul
financiar;
- asigura inregistrarea cronologica, sistematica, in registrele de
contabilitate obligatorii, a operatiun ilor patrim oniale ce au loc in
Societate;
- realizeaza lucrarile de inchidere a exercitiului financiar; intocmeste
balanta de verificare a conturilor in contabilitatea financiara, precum si
cea a conturilor in afara b ilantulu i (clasa 8);
- intocm este Situatiile Financiare sem estriale si anuale, cuprinzand
Bilantul, Contul de Profit si Pierdere, Situatia Capitalurilor Proprii, Notele
Explicative si Raportu l Adm in istratoru lu i, precum si alte raportari
periodice sau ocazionale catre institutiile si autoritatile statului.
B ir o u l F in a n c ia r - C on tab ilita te M in e r it
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a S e rv ic iu lu i F in a n c ia r - C on tab ilita te
- organizeaza contabilitatea sintetica si analitica a patrim oniu lu i
Departam entulu i Exploatare M iniera, in conform itate cu prevederile
legale;
- asigura realizarea eficace si eficienta a activitatilor Departam entului
Exploatare M in ie ra in dom eniul financiar;
- organizeaza si conduce evidenta contabila a stocurilor de m aterii prime,
materiale, obiecte de inventar, materiale, trim ise la terti, la gestiunile din
cadrul Departam entulu i Exploatare M iniera.
B ir o u l F in a n c ia r - C on tab ilita te T.U.
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a S e rv ic iu lu i F in a n c ia r - C on tab ilita te
- asigura desfasurarea eficace si eficienta a activitatilor contabile din cadrul
Sectorului Termoficare, in dom eniul contabilitatii clientilor;
- coordoneaza, organizeaza, urm areste activitatea de incasare a debitorilor,
conform legislatiei in vigoare;
111/294
} EURO Insol
- asigura intocm irea lunara a balantei de verificare pentru conturile
sintetice si analitice defalcate pe centre de cost Ram nicu Valcea,
Calimanesti, Olanesti si urm areste decontarile cu balanta Societatii.
B ir o u l C o n t ro ll in g - B uge te
- fundam enteaza si transm ite bugetul de ven itu ri si cheltuieli al Societatii;
- urm areste incadrarea costurilor de productie prevazute in bugetul de
venituri si cheltuieli pe centre de cost;
- intocm irea fisei de program are a veniturilor;
- intocm irea lunara a ind icatorilor econom ico-financiari;
- analiza bugetulu i de ven ituri si cheltuieli.
C o m p a rt im e n t P a t r im o n iu
- asigura desfasurarea eficace si eficienta a activitatii de identificare,
restrangere si extindere a patrim on iu lu i Societatii;
- avizeaza actiunile de valorificare a d ispon ib ilitatilor patrimoniale, de
instrainare, inchiriere, locatie, asociere, etc.;
- elaboreaza liste de mijloace fixe ce vo r constitui garantii pentru creditele
bancare;
- efectueaza inscrierea la cartea funciara a clad irilor industria le si
constructiilor speciale;
- realizeaza supravegherea econom ica a contractelor pe linie de
patrim oniu;
- avizeaza m iscarile din patrim on iu l Societatii;
- initiaza m asuri de recuperare a pagubelor si de u rm arire la plata a
persoanelor care se fac vinovate de proasta adm inistrare a patrim oniului;
- incheie contracte de inchiriere pentru spatii, in conform itate cu cererile
aprobate.
C o m p a rt im e n te su b o rd o n a te M a n a g e ru lu i D e p a rta m e n t R e su r se U m a n e
B ir o u l R e su r se U m a n e
- asigura planificarea, recrutarea, selectarea personalului, form area si
dezvoltarea profesionala, evaluarea perform antelor, stabilirea drepturilor
salariale, motivarea, evidenta salariati si drepturi salariale;
- asigura resurse le um ane necesare desfasurarii activitatii societatii in
concordanta cu p rogram ul de form are profesionala (instruire,
perfectionare, specializare, calificare, autorizare, reconversie
112/294
} EURO Insol
profesionala) si in lim ita num aru lu i m axim al de personal rezultat din
organ igram a in v igoare a societatii;
- evalueaza si asigura necesarul de personal pe com partim ente in
concordanta cu solicitarile transm ise de catre conducatorii
com partim entelor si in lim ita organ igram ei aprobate;
- organizeaza activitatea de recrutare, selectare pentru angajare si de
m iscare a personalului, potriv it cerintelor loculu i de munca, a strategiei
de personal si a reglem entarilor in vigoare, p rin com unicarea postu rilo r
vacante sau desfiintate, publicarea si organizarea concursurilor,
verificarea actelor necesare angajarii, com unicarea rezultatelor
concursurilor;
- elaboreaza deciziile p riv ind m iscarea personalului, referitoare la
sch im barea locului de munca, meseriei, sarc in ilo r de serviciu,
definitivarea pe post, prom ovarea/avansarea, sch im barea naturii CIM,
detasarea, sanctionarea, desfacerea contractului de m unca si incetarea
contractului ind iv idua l de munca;
- asigura evidenta fondulu i de salarii consum at pe com ponente (salarii de
baza, sporuri, ajutoare);
- intocm este raportarile statistice p riv ind num aru l de persona l si
sa larizarea acestuia.
B ir o u l A d m in is t ra t iv
- asigura desfasurarea urm atoare lor activitati d in cadrul societatii:
secretariat, registratura, protocol, m agazin alimentar, intretinere
constructii si curatenie, spalatorie;
- intocm este p lanul de investitii si reparatii pentru imobilele, instalatiile si
alte mijloace fixe aflate in adm inistrarea b irou lu i ,urm arind realizarea si
evidenta lor;
- asigura executarea reparatiilor pentru lucrarile de interventie la toate
instalatiile pe circuitele de apa potabila si caldura;
- asigura d istribu irea m ateriale lor antidot (sana, apa plata, apa m inerala)
salariatilor unitatii;
- asigura intocm irea procedurilo r de acces in societate, atat pentru
salariati, cat si pentru vizitatori si colaboratori;
- accepta la plata facturile em ise pentru serviciile prestate.
C o m p a rt im e n t In te rn de P re v e n ire s i P ro te c tie
- asigura conditiile necesare respectarii legislatiei si a reglem entarilor
p riv ind securitatea m uncii si a circulatiei persoanelor in instalatii si pe
teritoriu l Societatii;
113/294
} EURO Insol
- p ropune atributii si ra spunderi in dom eniu l securitatii si sanatatii in
m unca ce revin lucratorilor, corespunzator functiei exercitate, care se
consem neaza in fisa postului, cu aprobarea angajatorului;
- elaboreaza procedura de instru ire in dom eniu l securitatii si sanatatii in
m unca si m onitorizeaza in stru irea in dom eniul securitatii si sanatatii in
munca;
- asigura materialele necesare inform arii si in stru irii lucratorilor cu privire
la securitatea si sanatatea in munca.
B ir o u l M e d ic in a de In t re p r in d e re
- asigura buna desfasurare a activitatii medicale in cadrul Societatii la
n ive lu l d ispensare lor medicale : sediul CET, Berbesti, A lunu;
- intocm este si actualizeaza dosaru l de obiectiv ce contine datele
referitoare la conditiile de m unca analizate de echipa m ultid isciplinara;
- realizeaza exam enul clinic de angajare, exam enul clinic de adaptare,
exam enul clinic periodic, exam enul clinic la reluarea muncii, evaluari si
reevaluari a starii de sanatate a uno r salariati cu problem e de sanatate;
- intocm este contracte cu unitati medicale in vederea efectuarii controlului
medical periodic al salariatilor;
- urm areste efectuarea exam enelor medicale, com plem entare a analizelor
de laborator si a exp lorarilor paraclinice necesare, in functie de tipul de
expunere si de solicitarile postu lu i de muncam, recomandate de m edicul
de m edicina muncii;
- urm areste derularea p rogram elor de reabilitare, reinsertie si reorientare
profesionala, p recum si a celor de prom ovare a starii de sanatate la locul
de munca, stabilite im preuna cu m edicul de m edicina muncii.
C o m p a rt im e n t P s ih o lo g ic
- p ropune m asu ri pentru im bunatatirea relatiilor de m unca si interumane,
pentru im bunatatirea starii psihologice a lucratorilor, precum si pentru
im bunatatirea clim atului de lucru in sectoare;
- exam ineaza psiho logic salariatii societatii, m onitorizeaza nivelul
aptitud in ilor psihoprofesionale si rezistentei la stres, temperamentul,
caracterul salariatului, respectiv capacitatea acestuia de a corespunde
specificului activitatii;
- asigura consiliere psihologica sa lariatilor in scopul optim izarii,
autocunoasterii si dezvoltarii personale, preventiei si rem iterii
114/294
} EURO Insol
prob lem elor emotionale cognitive si de comportament, im bunatatirii
relatiilor de m unca si interumane;
- stabileste bateria de testare psihologica, corecteaza si interpreteaza
rezultatele p robelor psihologice, face recom andari tinand cont de
aptitudini fiecarui salariat, da aviz psihologic;
- realizeaza o prezentare a profilu lu i psiho logic pentru toti salariatii
evaluati.
C o m p a rt im e n te su b o rd o n a te Se fu lu i S e rv ic iu lu i C om e rc ia l
B ir o u l V a n z a r i
- asigura m anagem entul p rocesu lu i de vanzare al p roduse lo r realizate in
cadrul Societatii si valorificarea proactiva a avantajelor competitive ale
Societatii pe pietele sale tinta: piata de energie electrica, piata de energie
termica, piata de carbune, etc.;
- asigura inregistrarea unitara a tuturor contractelor comerciale, atat a
celor de vanzare, cat si a celor de achizitii de bunuri, lucrari si servicii,
p recum si m onitorizarea derularii acestora prin responsab ilii desem nati
din cadrul com partim entelor functionale;
- asigura incheierea si derularea contractelor de achizitie utilitati pentru
produse le si serviciile prim ite pe conductele racordate direct la
instalatiile de productie de la clientii C ET Govora, m aterii prime: carbune
enegetic tip lignit, gazul natural, apa potabila, lapte de var, lesie de soda,
contractele de im prum ut de la Rezerva de Stat, etc.;
- asigura incheierea si derularea contractelor de vanzare pentru cenusi,
slam de gips, apa demineralizata, fier vechi si alte materiale si deseuri
rezultate din procese.
C o m p a rt im e n t V a n z a r i T E R M O
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a B ir o u lu i V a n z a r i
Com partim entul are activitatea structurata astfel:
I. A c tiv ita te a de v a n za re a e n e rg ie i te rm ice catre c lie n tii in d u s t r ia l i
In cadrul activitatii de vanzare a energiei term ice catre clientii industria li sun t alaturate
si urm atoarele activitati:
115/294
} EURO Insol
- vanzarea de p roduse secundare: cenusa, slam de gips, deseuri de metal,
carton, etc;
- cum pararea de m aterii prime, utilitati si materiale livrate prin conducta:
gaze naturale, apa, lapte de var, lesie de soda, carbune, pacura, biomasa,
etc.;
- vanzarea de apa demineralizata, servicii de cantarire, inch irieri de bunuri,
etc.;
- realizarea serv ic iilo r interne de inregistrare a contractelor in registru l
unic de contracte, de facturare si eleborare/transm itere a corespondentei
specifice segm entelor de m ai sus.
II. A c tiv ita te a de v a n z a re a e n e rg ie i te rm ice ca tre c lie n t ii re te le i de te rm o fica re
u rb a n a s i c lie n tii d ive rs i, p e rso a n e ju r id ic e s i p e r so a n e fizice.
In cadrul activitatii de vanzare a energiei term ice catre clientii retelei de termoficare
urbana si clientii diversi, persoane juridice si persoane fizice, sunt cuprinse activitatile
de contractare, verificare a citirilor contorilor de energie termica, facturare,
calcul/verificare a subventiilor, incasare si recuperare a creantelor, etc.
C o m p a rt im e n t V a n z a r i M in e r it
F u n c t io n e a za in su b o rd in e a B ir o u lu i V a n z a r i
- asigura vanzarea carbunelu i catre clientii persoane fizice si juridice,
precum si livrarea cotelor gratuite de carbune catre salariatii
Departam entu lu i Exploatare M iniera, conform Regulam entului Intern si
protocoalelor/regulam entelor stabilite in acest sens;
- asigura efectuarea, conform p rocedurilo r interne si legilor in vigoare, a
operatiun ilor p riv ind vanzarea carbunelui, cu realizarea ind icatorilor de
performanta;
- urmareste, controleaza si evalueaza m odul de realizare ale activitatilor
care concura la realizarea p rogram ulu i de vanzare a carbunelui: emite
solicitarile de livrare, verifica bonurile de cantar, emite avizu l de expeditie
si factura, se asigura de incasarea integrala a contravalorii m arfurilo r
vandute.
B ir o u l A c h iz it ii
- planificarea si realizarea eficienta a procesu lu i de achizitii, in
conform itate cu necesitatile obiective ale organizatiei cuprinse in planul
anual de achizitii publice, cu resursele financiare alocate si cu respectarea
legislatiei p riv ind achizitiile publice;
116/294
} EURO Insol
- centralizeaza referatele de necesitate, elaboreaza docum entatia prim ara
de achizitie (Plan de achizitie p roduse si materiale, caiete de sarcini, note
justificative, clauze specifice la contracte) pentru initierea procedurilo r de
achizitie publica;
- avizeaza achizitia de produse, conform p rocedurilo r si in structiun ilo r
interne, in conform itate cu deciziile si aprobarile conducerii societatii;
- initiaza, deruleaza si finalizeaza achizitiile directe, in baza docum entelor
aprobate.
C o m p a rt im e n t A p ro v iz io n a re
- asigura aprovizionarea Societatii cu m aterii prime, materiale,
combustibili, echipamente, piese de schimb, subansam ble si utilitati
necesare in procesele de productie, reparatii si servicii;
- organizeaza participarea/reprezentarea beneficiarului intern la receptia
cantitativa si calitativa a m ateriilor prime, m ateriale lor si p ieselor
aprovizionate, la sediul Societatii sau la furnizori, conform specificatiilor
din contract sau comanda, in colaborare cu sectoarele beneficiare din
Societate, in cadrul com isiilo r de receptie sau p rin delegati la furnizori;
- p ropune norm e de stoc pentru materiile prime, materialele si piesele de
sch im b din Societate, le supune aprobarii si asigura respectarea acestora;
- urm areste corelarea perm anenta a necesarului de aprov iz ionat cu
m odificarile p ropuse in program ele de activitate ale Societatii;
- asigura respectarea stricta a d iscip line i contractuale, in ceea ce priveste
sortimentele, calitatea, termenele de livrare sau de executie.
C o m p a rt im e n t T ra n sp o r t
- asigura utilizarea eficace si eficienta a capacitatilor de tran sport auto prin
optim izarea p rogram ulu i de transport, m ecanizarea procese lor de
incarcare si descarcare, reducerea consum ulu i de carburanti si lubrifianti;
- a igura intretinerea, revizia si repararea m ijloacelor de tran sport si
utilajelor din dotare, in conform itate cu norm ele tehnice;
- intocm este p lanul operativ zilnic de tran sport pe produse si beneficiari si
urm areste realizarea acestuia;
- intocm este p ropuneri p riv ind dotarea cu mijloace de transport, corelata
cu scoaterile din functiune p rin casare si cu evolutia necesitatilor de
tran spo rt ale Societatii;
- intocm este documentele de circulatie pentru autovehiculele din dotare;
117/294
} EURO Insol
- m onitorizeaza consum urile, costurile pentru operatiunile de transport,
p ropune si im plem enteaza m asuri pentru eficientizarea acestora;
- asigura u rm arirea con sum urilo r de com bustib il pentru autovehiculele si
utilajele proprietatea CET Govora si verifica incadrarea in norm ele de
consum aprobate.
C o m p a rt im e n t L o g is t ic a
- asigura prim irea, depozitarea si conservarea materialelor,
com bustibililor, carburantilor, lubrifiantilor, pieselor, ambalajelor,
sem ifabricatelor si p roduse lo r finite si ia m asuri pentru depozitarea
acestora, conform norm elor tehnice de depozitare si de preven ire a
incendiilor si conform norm e lo r pentru Situatii de Urgenta;
- asigura receptia calitativa si cantitativa a tuturor m aterialelor si
subansam blelor, pieselor, com bustib ililor si a altor m arfuri intrate in
Societate;
- asigura identificarea p rin etichetare, precum si trasabilitatea materialelor,
p ieselor si a altor bunu ri din gestiunile p rop rii pe comenzi/contracte;
- m entine evidenta stocurilor si com unica la solicitarea beneficiarilor
cantitatile existente;
- asigura pastrarea in siguranta a bunurilor, sem naleaza orice problem a
referitoare la degradarea, integritatea si securitatea bunu rilo r sau a
sistem elor de asigurare/supraveghere/alarm are, colaboreaza activ cu
superio rii si cu alte persoane responsab ile pentru semnalarea, interventia
rap ida si recuperarea bunu rilo r ce au fost deteriorate sau sustrase din
dotarea/inventarul depozitului sau al m agaziei respective.
118/294
} EURO Insol
3. Prezentarea pietei si a industriei energetice
Conform stud iu lu i a supra pietei regionale de enegie (Cehia, Slovacia, Ungaria si
Rom ania) elaborat de firm a de consultanta Roland Berger, piata Europeana de energie
electrica se confrunta cu problem e de supracapacitate persistente. M a i mult,
introducerea de noi capacitati de productie datorita strategiilor energetice ale fiecarui
stat poate agrava in continuare situatia (ex. realizarea de capacitati planificate, sau
viitoare su rse regenerabile v s cota conventionala in m ixul de productie).
Preturile angro regionale au fost pe un trend descrescator in ultim ii ani, in p rim ul rand
din cauza scaderii cererii, dar si a scaderii costurilor de productie (afectate de cresterea
ponderii energiei regenerabile) influentand sem nificativ producatorii de energie
electrica. Integrarea in piata energiei electrice este de asteptat sa accelereze reducerea
capacitatilor regionale ineficiente, inc lu siv in Romania.
Dezvoltarile de noi proiecte planificate in infrastructura si sch im barile structurale ale
pietei (ex. privatizari) sun t de asteptat sa aiba un pas lent, m ai ales datorita influentelor
geo-politice, cel putin pe term en mediu.
Piata de energie poate sa confrunte cu sch im bari majore pe term en lung, astfel ca unii
jucatori (ex. Turcia si Ucraina) sa devina din im portatori, exportatori de energie
electrica, sau invers, iar pietele spre care se indrepta su rp lu su l sa fie Grecia si Balcani.
Integrarea pietelor de energie genereaza presiune pentru tarile cu competitivitate a
costului de generare mica.
Previz iun i de instalare noi capacitati la n ivelul EU 28 pana in 2050:
A n Capacitate sup lim entara Crestere fata de perioada anterioara
1 instalata
2020 +88 GW + 9 % (raporta la 2015 )
2025 +49 GW + 5 %
2030 +71 GW + 7 %
2050 + 2 4 4 GW + 2 1 %
119/294
} EURO Insol
Situatia in Rom ania
1 - 2.5 GW Supracapacitate locala. Capacitate d ispon ib ila estimata 10.5 G W
+2.5 GW Noi capacitati de generare electricitate planificate pana in 2025
(exclusiv proiectul h id ro Tarnita)
619 GW h Sold net m ediu export in perioada 2015 - 2017
+ 4 0 % Cresterea pretului m ediu al energiei in 2 01 7 fata de 2016, in
conjunctura unei crize energetice in perioada de iarna
1 - 2 % Cresterea lenta a cererii previzionata pe term en m ediu si lung
Supracapacitatea de export electricitate reprezinta o provocare pentru sustenabilitatea
vanzarii de electricitate a Rom anie i pe term en lung.
Studiu realizat de Roland Berger prezinta urm atoarele tendinte pentru sistemele
energetice din regiune cu im plicatii a supra Romaniei:
• Exceptie Ungaria, toate tarile vecine Roam nie i sun t exportatoare nete (exceptie
Republica Moldova, care este o piata relativ mica);
• Incertitudinile din Ucraina ar putea reprezenta pe term en scurt oportunitati de
export pentru Rom ania catre Ungaria. Totodata, intarirea interconexiun ilor
Ungarie i cu Slovacia ii poate favoriza accesul la energie ieftina din Germ ania si
Cehia;
• Regiunea Grecia/Balcani poate reprezenta potential de crestere a exportului de
electricitate, dar depinde de reabilitarea rutelor de tranzit din Bu lgaria si Serbia;
• Fluxurile de putere transfrontaliere sun t deja o im portanta su rsa de export a
excesului de productie, p recum si de echilibrare a fluctuatiilor p roductiilo r din
surse regenerabile (ex. eolian, solar);
• Majoritatea tarilor vecine isi doresc cresterea neta a capacitatilor de generare,
desi majoritatea proiectelor noi sun t inca in fazele prelim inare si/ sau afectate de
fundamentele pietei (ex. pret regional scazut al energiei);
• Exceptie Ungaria care a dem arat restructurarea centralelor pe gaze naturale,
toate celelate tari fie nu au p lanuri formale (ex. Serbia, Bulgaria), fie p lanuri
planificate in principa l pentru inchidere de capacitati datorita scaderii em isiilor
de gaze cu efect de sera;
• Sun t posibile pe term en lung inchideri de centrale regionale vechi si ineficiente
inca neplanificate (ex. Ucraina nu are definite p lanuri de inchidere, desi 11 GW
instalati din total sun t la sfarsitul duratei de viata si trebuie inchise pana in
2025);
• M ixu l energetic regional este dom inat de energia hidroelectrica si termoelectrica,
dar cu tendinta de crestere accentuata a capacitatilor regenerabile.
120/294
} EURO Insol
Im plicatiile disparitatii cu im pact pentru Romania:
• Declinul general al pretului regional in din ultim ii 4 - 5 ani generat in principal
de catre scaderea cererii si avantul su rse lo r regenerabile;
• Supracapacitatea regionala care poate fi anticipat ca va sa persista in v iito ru l
previzib il si va produce si m ai multa presiune pe preturi;
• D iscrepanta intre preturile ridicate in cadrul reg iun ilo r / pietelor;
• Competitivitatea lim itata a p returilor energiei din Rom ania in contextul regional.
EU prevede realizarea unei un iun i energetice prin care sa se asigure accesul liber la
resurse si facilitarea sch im burilo r de energie in diversele sale form e pentru o
alim entare m ai sigu ra si m ai eficienta a consum atorilor.
De asemenea, asa cum am aratat anterior, activitatea in dom eniu l energetic este in
directa relatie cu m ediul am biant (em siile poluante ale su rse lo r de energie si cu
sch im barile climatice cauzate de gazele cu efect de sera), la nivel goobal existand o
preocupare pentru reducerea efectelor negative, dupa cum aratam in continuare:
a. Emisiile de gaze cu efect de sera (GES) in contextul schimbarilor climatice
In prezent, tem peratura medie globala este cu 0,85 °C m ai ridicata decat la sfarsitul
secolului 19. Fiecare din ultimele trei decenii a fost m ai cald decat oricare alt deceniu
precedent pentru care exista in reg istrari (respectiv din 1850 pana in prezent). Expertii
in dom eniu l climei din lume considera ca activitatile um ane sun t aproape sigu r
principala cauza a incalzirii globale observate de la m ijlocul secolului 20.
O crestere cu 2°C a tem peraturii fata de perioada pre industria la este considerata de
catre oam enii de stiinta ca pragu l dincolo de care exista un risc m ult m ai rid icat sa
asistam la sch im bari climatice periculoase si potential catastrofice la nivel global. D in
acest motiv, comunitatea internationala a recunoscut necesitatea m entinerii incalzirii
globale sub pragul de 2 °C.
Unele gaze din atm osfera Pam antulu i capteaza si retin caldura soarelui, astfel incat
aceasta nu m ai este eliberata inapoi in spatiu. M ulte dintre acestea sun t prezente in m od
natural in atmosfera, insa activitatea um ana a dus la cresterea concentratiei unora
dintre ele, in special a:
I Gaze cu efect de sera (GES) Im pact incalzire globala
D ioxid de carbon (CO2) 5 0 %
C lorofluoro-carburi (CFC) 2 0 %
121 / 294
} EURO Insol
M etan (CH4) 1 6 %
D ioxid de azot (N2O) 6 %
Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de CO 2 in atm osfera in
ultimele secole. Aceasta a fost de 280 ppm inainte de revolutia industriala, fiind acum de
430 ppm, adica aproape dubla, iar in anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, daca fluxul
em isiilo r actuale de gaze cu efect de sera (GES) s-ar m entine peste capacitatea naturala
de absorbtie.
Activitatile um ane cu cel m ai m are im pact al em isiilor de gaze cu efect de sera:
• arderea carbunelui, petrolului si gazelor genereaza d ioxid de carbon si protoxid
de azot;
• taierea padurilo r (despadurirea). Copacii contribuie la reglarea conditiilor
climaterice ab sorb ind CO 2 din atmosfera. Prin urmare, atunci cand sun t taiati,
acest efect benefic se pierde, iar d ioxidul de carbon stocat de copaci este eliberat
inapoi in atmosfera, accentuand efectul de sera;
• intensificarea cresterii animalelor. Vitele si ovinele produc cantitati m ari de
metan in tim pul digestiei;
• ingrasam intele care contin azot genereaza em isii de protoxid de azot;
• gazele fluorurate au un efect de incalzire foarte puternic, cu pana la 23,000 de ori
m ai m are decat d ioxidul de carbon. D in fericire, acestea sun t eliberate in cantitati
m ai mici, iar legislatia U E prevede reducerea treptata a utilizarii lor, pana la
elim inarea completa.
b. Impactul sectorului energetic asupra mediului
Incetinirea, sau chiar reducerea cresterii dramatice a em isiilor poate fi facuta doar prin
angajamente international si doar cu actiunil in sectorul energetic, atata timp cat
productia si consum ul de energie sun t generatoarele a 2/3 din em isiile m ondiale de
gaze cu efect de sera.
Calendarul evenim entelor pe teme de m ediu cu participare globala sub egida ONU:
Problem a sch im barilo r climatice induse de activitatea um ana la
n ive lu l intregii planete a fost recunoscuta pentru prim a data la
n ive lu l Organizatiei
Natiun ilo r Unite in Conferinta de la R io din 1992. Ca urm are a
acestei conferinte, s-a infiintat Secretariatul la Conventia Cadru a
Natiun ilo r Unite pentru Sch im bari Climatice (UNFCCC)
1995 - COP 1 Intalnire form ala a Partilor UNFCCC (Conferinta Partilor - COP)
B E R L IN - Germ ania pentru evaluarea p rogresu l in dom eniul sch im barilo r climatice;
1992
R IO - Brazilia
122/294
} EURO Insol
Inceperea negocierilor p riv ind obligatiile si angajamentele legale
de reducere a gazelor cu efect de sera pentru tarile dezvoltate
concretizat la urm atoarea intalnire de la Kyoto - Japonia
1997 - COP3
KYO TO - Japonia
Un acord international care angajeaza m em brii sai p rin stabilirea
de obiective internationale cu caracter obligatoriu de reducere a
em isiilo r incepand cu anul 2005.
Uniunea Europeana a infiintat m ecanism ul de com ercializare a
drepturilo r de em isii CO 2 - EU ETS, obligatoriu pentru toate
tarile membre.
2001 - COP7
M A R R A K E C H -
M aroc
A u fost detaliate regulile de im plem entarea Protocolu lu i de la
Kyoto
2012 - Am endam ent
la Protocolu l de la
Kyoto D O H A - Qatar
2015 - COP21
P A R IS - Franta
Obtinerea unu i acord obligatoriu si un iversa l a supra climei, cu
scopul de a mentine incalzirea globala sub 2°C
Sprijin financiar pentru tarile in curs de dezvoltare, prin
m obilizarea a 100 m iliarde USD/an, contributie de la state,
organizatii internationale si sectorul privat, din 2020
196 de sem natari (195 tari + UE). Tarile m em bre UE sem neaza si
in so lidar tratatul
2017 - COP23 Guverne, localitati si regiun i d in 152 tari care au ratificat Acordu l
de la Paris, trebuie sa im plem enteze in legislatia interna
masurile, p rin proiecte de energie curata, finantari in dom eniul
transportu lu i “low carbon” pentru a face acesta realitate.
Sum m it COP23 a reprezentat un progres sem nificativ spre im plem entarea lin iilor
directoare ale Aco rdu lu i de la Paris, care vo r face ca acesta sa devina operational.
Intelegerea statelor ajuta guvernele sa faca planificarea economiei, astfel incat sa ofere
incredere investitiilor si activitatilor catre o econom ie de tipul “low -carbon”.
c. Calendarul evenimentelor pe teme energie-mediu in Europa
Prim ul pachet de m asuri al Un iun ii Europene p riv ind schim barile climatice si energia a
fost adoptat de Parlam entul Europea in data de 17.12.2008. Intitulat „Energie -
Sch im bari Climatice”, pachetul repartizeaza intre Statele Mem bre, p rin criterii si tinte,
obiectivele UE:
123/294
} EURO Insol
^ de reducere, pana in 2020, cu cel putin 2 0 % a em isiilor de gaze cu efect de sera
(GES)
^ de crestere, in acelasi interval de timp, cu 2 0 % a ponderii energiilor regenerabile
in totalul consum ulu i energetic (ponderea revenita Rom anie i este de 2 4 % )
^ cresterea eficientei energetice cu 2 0 %
„Pachetul” legislativ contine patru acte norm ative europene:
■ Pentru sectoarele aflate sub incidenta schem ei de com ercializare a certificatelor
de em isii de gaze cu efect de sera (ETS), extinderea schem ei de com ercializare a
certificatelor de em isii de gaze cu efect de sera p rin introducerea altor
sectoare/categorii de instalatii si includerea altor gaze cu efect de sera (in
prezent se aplica doar em isiilor de d ioxid de carbon) - D irectiva 2009/29/C E a
Parlam entulu i Eu ropean si a Consiliu lu i Un iun ii Europene din 23 aprilie 2009, de
m odificare a D irectivei 2 003/87/C E in vederea im bunatatirii si extinderii
sistem ulu i com unitar de com ercializare a cotelor de em isie de gaze cu efect de
sera
■ Pentru sectoarele non-ETS, d istribu irea efortului de reducere intre Statele
Mem bre, prin stabilirea uno r tinte diferentiate situate intre - 2 0 % si + 2 0 % fata
de anul 2005 - Decizia nr. 4 06/2009/C E a Parlam entulu i Eu ropean si a
Consiliu lu i U n iun ii Europene din 23 aprilie 2009, p riv ind efortul statelor
m em bre de a reduce em isiile de gaze cu efect de sera astfel incat sa respecte
angajamentele Com unitatii de reducere a em isiilor de gaze cu efect de sera pana
in 2020
■ P rom ovarea tehnologiei de captare si stocare a d ioxidu lu i de carbon - D irectiva
2009/31/C E a Parlam entulu i Eu ropean si a Consiliu lu i Un iun ii Europene din 23
aprilie 2009, p riv ind stocarea geologica a d ioxidu lu i de carbon
■ Stim ularea utilizarii su rse lo r regenerabile de energie - D irectiva 2009/28/C E a
Parlam entulu i European si a Consiliu lu i U n iun ii Europene din 23 aprilie 2009,
p riv ind prom ovarea utilizarii energiei d in surse regenerabile
■ Conform Com unicarii Com isiei Europene catre Parlam entul European (CO M
(2014 ) 15 final), politicile p riv ind energia si clima au condus la realizarea uno r
progrese substantiale in vederea indep lin irii obiectivelor anulu i 2 020
■ in 2012, n ive lu l em isiilor de gaze cu efect de sera a fost cu 1 8 % m ai scazut in
raport cu nive lu l inreg istrat in 1990 si se estimeaza ca em isiile v o r scadea in
continuare, atingand n ive luri cu 2 4 % m ai reduse decat cele din 1990 pana in
2020
■ ponderea energiei d in surse regenerabile in raport cu consum ul final de energie
a crescut, ajungand la 1 3 % in 2012, si se estimeaza ca va creste in continuare
pentru a ajunge la 2 1 % in 2020
■ la sfarsitu l anulu i 2012, U E instalase aprox im ativ 4 4 % din energia electrica
124/294
} EURO Insol
produsa din su rse regenerabile la n ivel m ond ial (cu exceptia h idroenergie i)
■ intensitatea energetica a econom iei UE s-a redus cu 2 4 % in perioada 1995-2011,
in tim p ce im bunatatirile realizate in sectorul industria l au fost de aproxim ativ
3 0 %
■ intensitatea em isiilor de d ioxid de carbon generate de econom ia UE a scazut cu
2 8 % in perioada 1995 -2010
Cadrul de politica pentru 2030 se va baza pe aplicarea integrala a obiectivelor
20/20/20, inc lu siv p rin noi tinte. La Consiliu l Eu ropean din octom brie 2014, sefii de
state si de guverne au agreat noile tinte in dom eniu l energie - clima pentru anul 2030.
Astfel, Statele M em bre ale UE se vo r angaja la:
^ reducerea em isiilor de gaze cu efect de sera pentru em isiile UE cu 4 0 % in raport cu
nive lu l din 1990
^ energia din surse regenerabile trebuie sa continue sa joace un rol esential in
tranzitia catre un sistem energetic m ai competitiv, s igu r si durabil, ponderea
energiei d in surse regenerabile u rm and sa creasca la 2 7 %
^ s-a agreat o tinta indicativa de 2 7 % in ceea ce priveste eficienta energetica (asadar,
econom ii de energie de 2 7 % , m asurate in consum de energie prim ara), care ar
u rm a sa fie revizuita in 2020, cu scopul explorarii unu i n ivel de 3 0 % . Obiectivul UE
in materie de eficienta energetica nu este obligatoriu, iar progresele sun t realizate
prin m asu ri de politica specifice la n ive lu l U n iun ii si la nivel national, care vizeaza
inc lu siv aparatele de uz casnic si industrial, vehiculele si parcul im ob iliar
^ actuala tinta de 1 0 % (pana in 2020 ) in ceea ce priveste interconectarile de energie
electrica va creste la 1 5 % pana in 2 030 (tinand insa cont de aspectele legate de
costuri si potentialul realizarii de sch im buri comerciale efective intre respectivele
regiuni)
d. Participarea UE pentru incheierea Acordului global de la Paris
6 martie 2 01 5 La Conferinta de la Paris p riv ind schim barile climatice, UE si-a
prezentat Contributia Preconizata Stabilita la N ivel National
(IN DC ) Secretariatului Conventie i-cadru a N atiun ilo r Unite
asupra sch im barilo r climatice (CCONUSC). IN D C a UE exprim a
angajam entul pentru un nou acord p riv ind schim barile
climatice, cu caracter juridic obligatoriu, avand obiectivul de a
mentine incalzirea globala sub 2°C. De asemenea, a confirm at
obiectivul obligatoriu p riv ind reducerea cu cel putin 4 0 % a
125/294
EURO Insol
em isiilor de gaze cu efect de sera la nivel intern pana in 2030
com parativ cu 1990, conform concluziilor Consiliu lu i European
din octom brie 2 01 4
18 septem brie Consiliu l M ed iu a adoptat concluzii care stabilesc pozitia UE
2015 pentru Conferinta ONU de la Paris p riv ind schim barile
climatice. UE va u rm ari obtinerea unui acord am bitios si
obligatoriu din punct de vedere juridic avand drept obiectiv
m entinerea incalzirii globale sub 2°C.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Consiliu l a sub lin ia t faptul ca
em isiile de gaze cu efect de sera la nivel m ond ial trebuie sa
atinga n ivelul m axim pana cel tarziu in 2020, sa fie reduse cu cel
putin 5 0 % pana in 2050 com parativ cu anul 1990 si sa se
apropie de zero sau sa se situeze sub acest p rag pana in 2100.
10 noiem brie 2015 Consiliu l Afaceri Econom ice si F inanciare UE a adoptat concluzii
p riv ind finantarea com baterii sch im barilo r climatice. Este
recunoscut ro lu l finantarii com baterii sch im barilo r climatice ca
mijloc de atingere a traiectoriei v izand m entinerea incalzirii
globale sub 2°C. De asemenea, concluziile s-au axat pe
contributiile UE la finantarea in valoare de 100 de m iliarde USD
pe an pentru combaterea sch im barilo r climatice, care a fost
p rom isa de tarile dezvoltate pana in 2020, m obilizata dintr-o
gam a larga de surse. M in istrii au fost de acord ca ar fi necesare
resurse semnificative pentru a ajuta tarile in curs de dezvoltare
sa abordeze in m od corespunzator sch im barile climatice.
30 noiem brie - 11 Conferinta de la Paris p riv ind schim barile climatice s-a
decem brie desfasurat in perioada 30 no iem brie - 12 decembrie 2015. M ai
exact, au avut loc cea de a 21-a sesiune a Conferintei partilor
(COP 21) la Conventia-cadru a Natiun ilor Unite asupra
sch im barilo r climatice (CCONUSC) si cea de a 11-a sesiune a
Reun iun ii partilor la Protocolul de la Kyoto (CM P 11).
Delegatiile din aprox im ativ 150 de tari au participat la negocieri
in vederea unu i nou acord p riv ind schim barile climatice, global
si obligatoriu din punct de vedere juridic.
12 decem brie 2015 A fost obtinut un nou acord global p riv ind schim barile
climatice, cu un plan de actiune pentru a lim ita incalzirea
globala la un nivel cu m ult sub 2°C si de a face eforturi pentru a
o lim ita la 1,5°C.
Acordu l de la Paris va fi deschis spre sem nare pentru o
perioada de un an, incepand cu 22 aprilie 2016, la N ew York.
A cordu l acopera perioada incepand cu 2020 si va intra in
126/294
EURO Insol
vigoare odata ce va fi ratificat de un num ar de 55 de tari care sa
fie responsab ile pentru cel putin 5 5 % din em isiile globale.
15 februarie 2016 Consiliu l Afaceri Externe a adoptat concluzii p riv ind diplom atia
europeana in dom eniul climei in u rm a COP21.
Planul de actiune p riv ind d iplom atia in dom eniu l climei pentru
2 01 6 se concentreaza pe trei dom enii principale:
p rom ovarea m asu rilo r legate de schim barile climatice ca
prioritate strategica in dialogurile diplomatice, in diplom atia
publica si in instrum entele de politica externa;
punerea in aplicare a Acordu lu i de la Paris si a contributiilor
preconizate stabilite la nivel national (INDC), in contextul unei
dezvoltari cu em isii reduse si rezistente la schim barile
climatice;
abordarea legaturii dintre sch im barile climatice, resursele
naturale, prosperitate, stabilitate si migratie.
4 martie 2 01 6 In cadrul Consiliu lu i Mediu, m in istrii au discutat despre
m asurile ulterioare Aco rdu lu i p riv ind schim barile climatice si
despre implicatiile acestuia in politica U E p riv ind clima.
Punerea in aplicare in timp util a cadrulu i de politici p riv ind
clima si energia pentru 2 030 al U E a fost considerata o dovada
clara a angajam entului U E fata de obiectivele Acordulu.
M in istrii au subliniat, de asemenea, im portanta ratificarii rapide
a acordului.
17 - 18 martie Consiliu l European a sub lin iat necesitatea ca Uniunea
2016 Europeana si statele sale m em bre sa poata ratifica Aco rdu l de la
Paris cat m ai curand posib il si in timp util astfel incat sa devina
parti la acord incepand de la data intrarii sale in vigoare.
Consiliu l European saluta prezentarea de catre Com isie a
pachetului p riv ind securitatea energetica, precum si a
com unicarii intitulate "Calea de urm at dupa Acordu l de la
Pa ris”.
22 aprilie 2016 UE sem neaza Aco rdu l de la Paris.
M in istru l olandez al m ediu lu i si presedintele Consiliului, Sharon
Dijksma, si vicepresedintele Com isiei Europene, M a ro s Sefcovic,
sem neaza acordul in num ele UE in cadrul unei cerem onii la
nivel inalt desfasurata la N ew Y o rk (Statele Unite).
Incepand din 22.04.2016, docum entul este deschis spre
sem nare pentru o perioada de un an.
6-17 noiem brie Conferinta O NU p riv ind schim barile climatice (COP23)
2017 UE si statele sale m em bre si-au anuntat intentia de a depune
127/294
} EURO Insol
instrum entele de ratificare a m odificarii de la D oha la
Protocolul de la Kyoto cel tarziu pana la sfarsitu l lui 2017.
Aceasta decizie reprezinta un sem nal clar al angajam entului UE
fata de actiunile globale in dom eniu l climei.
26 februarie 2018 Consiliu l de Afaceri Externe a adoptat concluzii p riv ind
diplom atia in dom eniul climei. Consiliu l reconfirm a ca U E va
continua sa joace un rol principal in efortul global de
indeplin ire a actiunilor climatice. De asemenea, acesta
recunoaste implicatiile sch im barilo r climatice asupra securitatii
si stabilitatii internationale
e. Perspectiva energetica europeana a anului 2050
Pentru anul 2050, UE si-a propus sa aiba un sistem energetic sigur, competitiv si
decarbonizat. In acest sens, aspiratia orientativa este ca UE sa isi reduca emisiile de gaze cu
efect de sera cu peste 8 0 % pana in 2050. Institutiile europene recunosc insa faptul ca
atingerea acestui obiectiv va exercita o presiune deosebita asupra sistemelor energetice.
Rezultatele obtinute la nivelul UE vo r depinde in m od direct de tendintele energetice globale.
Rolul esential in tranzitia catre tintele 2050 il va juca eficienta energetica, existand nevoia
unui atentii mai mari indreptate asupra cladirilor, dar si asupra accesului consumatorilor la
tehnologii inteligente pentru a-si reduce consumurile. Este nevoie in acest sens de stimulente
pentru modificarea comportamentului, sub forma de taxe, de subventii sau de consiliere
oferita la fata locului de experti, inclusiv stimulente financiare asigurate prin faptul ca
preturile la energie reflecta costurile externe.
Sursele de energie regenerabile trebuie sustinute, acordandu-se insa o importanta deosebita
pentru:
• reducerii costurilor cu energia regenerabila prin ameliorarea cercetarii
• industrializarea lantului de aprovizionare si eficientizarea politicilor si a sistemelor de
sprijin
• mentinerea schemelor de sprijin si investitii in dezvoltarea tehnologiilor de stocare.
Gazul natural va continua sa joace un rol important in tranzitie. Inlocuirea carbunelui (si a
petrolului) cu gaze in generarea de energie, pe termen scurt si mediu, ar putea contribui
la reducerea emisiilor cu ajutorul tehnologiilor existente cel putin pana in 2030 sau 2035
Carbunele ar putea sa joace in continuare un rol in m ixul energetic european din 2050, cu
conditia dezvoltarii tehnologiilor de captare si stocare a carbonului. De asemenea, probabil ca
petrolul va ramane in mixul energetic chiar si in 2050 si va alimenta in principal transportul
de calatori si de marfuri pe distante mari.
128/294
} EURO Insol
f. Uniunea energetica europeana
Situatia actuala in energie la n ive lu l U n iun ii Europene:
^ U E este cel m ai m are im portato r de energie din lume. In prezent, U E im porta 5 3 %
din energia pe care o consum a, astfel: petrol (cca 9 0 % ) , gaze naturale (6 6 % ),
com bustib ili so liz i (4 2 % ), respectiv com bustib il nuclear (4 0 % ), adica 4 00 mld.
EU R/an
^ C onsum u l energetic la n ive l com unitar este structurat in p roportie de 8 0 % pe
carbune, petrol si gaze naturale din care, ca m edie europeana, 5 0 % este acoperit
d in im portu ri si se estim eaza sa creasca la 6 5 % in 2030
^ 6 state m em bre ale UE sun t dependente de un fu rn izo r extern un ic pentru toate
im portu rile lor de gaze
^ 7 5 % d in locuintele din U E sun t ineficiente d in punct de vedere energetic
^ 9 4 % d in sectorul european al tran sp o rtu rilo r se bazeaza pe p roduse petroliere
^ Pana in anul 2030, U E intentioneaza sa reduca em isiile de gaze cu efect de sera cu
cel putin 4 0 % , sa im pu lsioneze generarea de energie din su rse regenerabile cu cel
putin 2 7 % , si sa im bunatateasca eficienta energetica cu cel putin 2 7 %
Deci, sistem ul energetic european se confrunta cu o nevoie din ce in ce m ai presanta in
a asigura:
• D ispon ib ilitatea - posib ilitatea consum ato rilo r de a-si a sigu ra energia de care
au nevoie;
• Fiabilitatea - a sigu rarea continuitatii in a lim entarea cu energie;
• Accesib ilitatea - stab ilirea pretulu i corect al energiei, incat consum atorii sa isi
perm ita sa plateasca energia necesara unu i trai decent;
• Sustenabilitatea m ediu lu i - a sigu rarea securitatii energetice si a protectiei
m ediului, pentru a evita efectul sch im barilo r climatice.
Prioritar, strategia p riv in d U n iunea Energetica vizeaza:
F inalizarea in tegrarii pietei interne a energiei
• Conso lidarea coo rdonarii po litic ilor nationale;
• E lim inarea barie re lo r de piata si a izo larii energetice;
• Scaderea pretulu i energie i pentru consum atori;
• M odern iza rea in frastructu rii si atragerea investitiilo r in sectoru l energetic, cu
accent pe tehnologiile inovative si capacitatile de productie a energie i verzi;
• Com isia Eu ropeana recunoaste necesitatea de a pastra dreptul statelor m em bre
129/294
} EURO Insol
„de a-si defini politici nationale", dar sustine ca aestea trebuie sa completeze
p lanurile regionale si invers.
Puncte p rio ritare in pozitionarea Rom anie i fata de im plem entarea U n iun i Energetice:
• Necesitatea ca U n iunea Energetica sa se concentreze pe asigu rarea unu i grad
m ai rid icat de sigu ranta in aprovizionare, aspect foarte im portan t in special in
cazul statelor d in Sud -E stu l Europei, confruntate cu reale vu lnerab ilitati
specifice datorita dependentei de un s in gu r furnizor. D iversificarea su rse lo r
este, in acest scop, esentiala;
• Participare la noile coridoare de tran spo rt energetic, atat pentru asigurarea
unu i grad m ai m are de s igu ranta in aprovizionare, cat si pentru accesarea
finantarii europene pentru dezvoltarea in frastructu rii energetice nationale;
• P rom ovarea avantajelor pe care resurse le energetice din M area Neagra le pot
aduce regional, in term eni de predictibilitate, s igu ranta si costuri;
• Pledarea in favoarea dreptulu i fiecarui stat m em bru de a -si stabili p rop riu l m ix
energetic, cu accent pe utilizarea re su rse lo r p rim are interne, cu respectarea
cerinte lor de m ediu si de eficientizare a tehno log iilo r utilizate, in vederea
a s igu ra rii unei securitati energetice crescute;
• Evidentierea faptului ca U n iunea Energetica trebuie sa aiba ca elem ent central
o piata interna functionala. Integrarea pietei va trebui p riv ita ca parte a
p rocesu lu i de concretizare a U n iun ii Energetice.
g. Angajamentele Romaniei pentru reforma in domeniul energetic
A van d in vedere sch im barile ce se petrec la n ive l m ond ia l si european, devine
esentiala rev izu irea si adaptarea politicii energetice rom anesti, care p rin Program ele
Nationale de Reform a cuprind angajamente, sub form a de tinte in domeniile:
• reducerea em isiilo r de gaze cu efect de sera;
• cresterea ponde rii su rse lo r de energie regenerabila in con sum u l final b ru t de
energie;
• eficienta energetica (reducerea consum u lu i p r im ar de energie).
1 Subiect Tinta Term en lim ita
Reducere em isii gaze cu efect de sera, % - 1 9 % (baza 2005 ) 2020
Ponderea energ iilo r regenerabile in consum ul+ 2 4 % 2020
final de energie, %
Consum u l de energie prim ara, % - 1 9 % (baza 2007 ) 2020
Pentru a ra spunde acestor trei deziderate majore, Rom an ia trebuie sa se bazeze pe un
m ix energetic diversificat, echilibrat, cu utilizarea eficienta a tu tu ro r re su rse lo r de
130/294
} EURO Insol
energie p rim ara interne, p recum si a tehno log iilo r m oderne ce perm it utilizarea pe
term en lung a com bustib ililo r fosili cu em isii reduse de gaze cu efect de sera, a
su rse lo r de energie regenerabila, p recum si energia nucleara.
Conform Raportu lu i de tara al Rom anie i pentru 2015, la n ive l national p rogrese le
inregistrate in atingerea tintelor Eu ropa 2020, Rom an ia va respecta doua dintre cele
trei tinte nationale Eu ropa 2020:
• In ceea ce priveste em isiile de gaze cu efect de sera (GES), conform datelor
d ispon ib ile din Inventaru l Nationa l al Em is iilo r de Gaze cu efect de Sera, totalul
em isiilo r a scazut cu 56,02 % intre 1990 si 2 012 (de la 223,43 mil. tone CO2
echivalent la 98,27 mil. tone CO2 echivalent).
• Em isiile de GES d in sectoarele non ET S (neacoperite de schem a de
com ercializare a certificatelor de em isii GES - EU ETS) au scazut intre 2 00 5 si
2 012 cu 0 ,7 7 % (de la 71,34 mil. tone CO2 echivalent la 70,79 mil. tone CO2
echivalent). Valorile em isiilo r de GES inregistrate in aceasta perioada arata ca
Rom an ia se inscrie in obiectivul de reducere a em isiilo r de GES asumat.
• Ponderea energie i d in SR E in con sum u l final b ru t de energie in 2013 a fost de
2 5 ,13% , superioa ra celei stabilite pentru 2 0 1 1 -2 0 1 2 de D irectiva p riv in d SRE.
Pentru atingerea tintei nationale in dom eniu l SR E a fost continuata p rom ovarea
acestora p rin in term ediu l certificatelor verzi.
• Referitor la eficienta energetica, Rom an ia in reg istreaza va lo ri sub tintele
indicative nationale, la n ive lu l anu lu i 2 012 reducerea consum u lu i de energie
p rim ara a fost de -1 6 ,6 % (echivalent 7,3 M tep) fata de p rognoza din 2007.
• Pentru cresterea eficientei energetice, de la 01.04.2011 se aplica schem a de
ajutor de stat pentru p rom ovarea cogenerarii de inalta eficienta care prevede
acordarea unu i sprijin financiar p roducato rilo r de energie electrica si term ica
ce detin / exploateaza com ercial centrale de cogenerare de inalta eficienta care
realizeaza econom ii de com bustib il de cel putin 1 0 % fata de producerea
separata. F inantarea m asu rii este extrabugetara, cheltuielile fiind suportate de
consum atorii finali si de fu rn izo rii exportatori de energie. Sum ele totale
acordate ca bonus anual sun t de cca. 9 00 m ilioane lei.
Cresterea eficientei energetice poate a sigu ra in Rom ania, pana in anul 2030, cresterea
d ispon ib ilu lu i de energie electrica cu circa 2 4 % p rin urm atoarele m asuri:
131 /294
} EURO Insol
• cresterea randam entu lu i centralelor term oelectrice de la circa 3 0 % pana la
5 0 % in g ru p u ri energetice noi;
• Reducerea p ie rde rilo r in sistem e de tran spo rt si d istributie de la circa 1 6 % la
cel m ult 8 % in retelele retehnologizate;
• Cresterea randam entu lu i p rocese lor de conversie a energie i electrice in
procesele industria le cu circa 1 0 % ;
• Cresterea cu circa 4 5 % a cantitatii de energie electrica utilizata si asigu rarea
securitatii.
CET Govora este p rim ul producator independent de energie din Rom ania cu o cota de
cca 1 % pe piata de energie electrica si circa 5 % din productia de energie term ica a
Rom anie i si este unic producator si fu rn izor pe piata locala de energie term ica urbana in
m unicip iu l Ram ncu Valcea si inalte doua orase din judetul Valcea: Calim anesti si in Baile
Olanesti, dar si pe piata locala de energie term ica industria la pe Platform a Ind istria la
Sud Ram nicu Valcea.
In ani 2 01 6 -2 0 17 s-a inregistrat o tendinta de crestere a consum ulu i de energie term ica
sub form a de abur industrial, crestere care a continut si in anul 2018.
Se estimeaza m entinerea productie i de energie term ica sub form a de apa fierbinte prin
racordarea de noi clienti de tip urban: institutii publice, im obile noi etc in com pensatie
cu m asurile de econom isire caldura: reducerea p ie rderilor in reteler de tran sport si
distributie a caldurii dar si reducerea necesarului la consum atorii finali prin
anveloparea term ica a cladirilor.
Dat fiind ca productia de energie electrica este dependenta de productia de energie
term ica se poate prevedea o crestere u soara in continuare pentru acest produs. CET
Govora va realiza in parteneriat o capacitate noua de energie pentru a produce in
cogenerare intregul necesar de abur la 35 bar astfel incit sa poata acoperii intreg
necesarul de energie electrica local.
M asurile interne ale societatii in vedera adaptarii la cerintele in m odificare ale pietei, s-
au m anifestat printr-o serie de masuri, dintre care enumeram:
• Racordarea de noi consum atori de tip urban: Spitalul de urgenta Rm Valcea,
Maternitate, zona rezidentiala Dem Radulescu si Meteor, etc;
• Adaptarea schem ei de producere abur industria l pentru asigurarea in
cogenerare a necesarului de abur la 35 bar (proiectul de producere in
cogenerare de inalta eficienta a unu i debit de 50t/h abur de 35 bar intr-o su rsa
132/294
} EURO Insol
noua pe gaz natural)
• Inversititii in p rogram e de retehnologizare
Cele doua tipuri de energie produse in cogenerare si furnizate de CET Govora au in
com un faptul ca sun t produse nestocabile, astfel ca productia este sim ultana cu
consumul, dar au caracteristici diferite in ceea ce priveste piata pe care se
comercializeaza.
Energia term ica este destinata doar unei piete locale, dat fiind caracteristicile tehnice de
livrare p rin conducte si de pierderile de energie pe care distanta de tran sport o
genereaza. Astfel distanta lim ita pentru racordurile de abur este de 2 km, iar distanta
lim ita pentru tran sport apa fierbinte nu poate depasi 15 km decit in situatii in care
retelele de conducte au izolatie term ica supradim ensionata.
Energia electrica si certificatele verzi asociate furn izarii de energie electrica se
com ercializeaza pe o piata reglementata de AN RE, centralizata si adm inistrata de
O PC O M (operatorul pietei de energie electrica si de gaze naturale din Romania).
Piata de energie electrica a Rom anie i este in proces de integrare la nivel Eu ropean astfel
ca din anul 2013 tranzactiile cu electricitate se pot efectua pe o piata centralizata
regionala care include Cehia, Slovacia, Ungaria si Romania.
Energia electrica se poate tranzactiona de asem enea liber pe o piata reglementata de
A N R E prin contracte de furnizare directe. Conditiile locale, situarea sa pe o platform a
industria la in care activeaza consum atori im portanti de energie electrica perm it
furnizarea directa a productie i de energie electrica (ex: catre O LCH IM , C IEH SO D A
Romania, ICSI, V ilm ar).
Furn izarea libera a energiei electrice este un avantaj com petitiv im portant pentru CET
Govora prin faptul ca nu trebuie se achite servicii de sistem electroenergetic in valoare
de cca 65 le i/MW , ceea ce poate reprezenta ven ituri suplim entare pentru energia
electrica furnizata direct.
Piata locala de energie electrica este estimata la un consum m ediu o rar de 85 M W , cu
4 0 - 5 0 % m ai m are fata de capacitatea de productie a CET Govora. Astfel daca
posibilitatea de a creste productia de energie term ica depinde de dezvoltarea de noi
capacitati industria le consum atoare de abur, in cazul energiei electrice CET Govora ar
putea avea posibilitati de crestere.
133/294
EURO Insol
Reteaua electrica de tran sport d in Rom ania (RET) este gestionata de Operatorul de
sistem Transelectrica. R E T este reteaua electrica de interes national si strategic cu
tensiunea de linie nom inala m ai m are de 110 kV si realizeaza interconectarea intre
producatori, retelele de distributie, consum atorii m ari si sistem ele electroenergetice din
tarilor vecine.
O buna parte a lin iilor electrice aeriene (LEA ) si a statiilor electrice de transform are ce
alcatuiesc R E T a fost construita in anii 1960 - 1970, la n ivelul tehnologic al acelor ani.
Productia neta de energie in anul 2017 a scazut cu 1 % fata de anul 2 01 6 ca urm are a
scaderii exportului de energie. So ldul sch im burilo r transfrontaliere de energie electrica
in 2017 a fost totusi pozitiv (export>im port).
In m ixul de productie, in anul 2 017 com parativ cu anul 2016, a scazut ponderea
com ponentei energiei regenerabile (eoliana, biomasa, fotovoltaice) cu 5 % din cauza
com ponentei h id ro care a inreg istrat o scadere din cauza secetei. Astfel com parativ cu
anul 2016, energia p rodusa din su rse regenerabile a scazut cu 0.98 T W h datorita
(productia h id ro a scazut cu 0.15 TW h).
In cursu l anulu i 2017, din totalul alocat in urm a licitatiilor p riv ind capacitatea de
interconexiune (ca rezultat al alocarilor anuale, lunare, zilnice si intrazilnice), gradul de
utilizare la export a fost sem nificativ m ai m ica in anul 2017 fata de anul 2016. La
sfarsitu l anulu i 2014, a fost in trodusa cuplarea pietelor pentru ziua urm atoare (PZU)
din Romania, Ungaria, Cehia si Slovacia (denum it in continuare si 4 M M arke t Coup ling
sau 4 M M C) bazat pe solutia functionala de cuplare a pietelor din cele patru tari.
134/294
} EURO Insol
M ixtu l productie i de energie neta
T W h 2015 2016 2017
Term o* 1.16 1.09 1.16
Nuclear 0.49 0.47 0.48
H idro 0.69 0.76 0.60
Regenerabile ** 0.35 0.34 0.38
T O T A L 2.69 2.44 2.50
* H id rocarburi si carbune
**Eo lian, biomasa, fotovoltaic
In m ixul de productie, in anul 2 01 7 com parativ cu anul 2016, a crescut ponderea
com ponentei energiei regenerabile (eoliana, biomasa, fotovoltaice) cu 1 1 % si a
com ponentei term o cu aprox. 4 .6 % in detrim entul com ponentei h id ro care a inregistrat
o scadere de aprox 2 0 % . Com parativ cu anul 2016, energia p rodusa din surse
regenerabile in 2017 a scazut cu 0.04 T W h in special datorita scaderii productie i
energiei hidroelectrice, aceasta fiind determ inata in principal de perioada secetoasa
inregistrata.
3.3 Piata energiei electrice
Intrucat obiectul principal de activitate este reprezentat de producerea energiei
electrice, piata pe care activeaza societatea sau m ai exact piata pe care sun t valorificate
produse le societatii este piata de com ercializare en gro ss a energiei electrice in
Rom ania si piata de com ercializare a energiei electrice en gro ss d in tarile invecinate in
cazul exportului de energie.
135/294
EURO Insol
Structura pe tip u ri de resurse a energiei electrice livrate in retele de producatorii cu un ita ti dispecerizabile
- Decembrie 201 7 -
136/294
EURO Insol
In tabelul u rm ator sun t prezentate principalele date de b ilant fizic al energiei electrice
corespunzatoare anulu i 2017, com parativ cu anul anterior:
Nr.Crt. INDICATOR UM Dec
2016Dec
2017 % 2016 2017 %
0 1 2 3 4 5=4/3*100 6 7 8=7/6*100
1 Energia electrica produsa TWh 6.25 5.86 93.76 61.80 61.32 99.22Energia electrica livrata TWh 5.83 5.50 94.34 57.93 57.48 99.22
3 Import TWh 0.17 0.16 94.12 3.57 3.65 102.244 Export TWh 0.93 0.69 74.19 8.59 6.55 76.255 Consum Intern (2+3-4) TWh 5.07 4.97 98.03 52.89 54.59 103.216 Consumul clientilor casnici din care: TWh 1.10 1.13 102.73 12.05 12,60 104.56
6.1 alimentati in regim de SU TWh 1.10 0,94 85,45 12.05 11,24 93,286.2 alimentati in regim concurential TWh - 0,19 - - 1,36 -7 Consumul clientilor noncasnici din care: TWh 2.95 2.97 100.68 34.82 35.82 102.87
7.1 alimentati in regim de SU si UI TWh 0,12 0,10 83,33 1,48 1,15 77,70
7.2 alimentati in regim concurential TWh 2,83 2,87 101,41 33,34 34,67 103,99
8 Energia electrica livrata in retea cfm. contractului de transport
TWh 5.74 5.39 93.90 56.97 56.15 98.56
9 Energia electrica extrasa clin retea cfm. contractului de transport
TWh 5.05 4.96 98.22 53.52 54.76 102.32
137/294
} EURO Insol
Nr.Crt. INDICATOR UM Dec
2016Dec
2017 % 2016 2017 %
10 CPT realizat transport TWh 0.09 0.09 100.00 1.01 0.96 95.0511 Energie termica produsa pentru livrare Tcal 1983.60 1799.14 90.70 13131.90 12995.21 98.9612 Energie termica produsa in cogenerare Tcal 1416.29 1405.74 99.26 9669.10 10034.46 103.78
Nota: 1. Energia produsa si energia livrata sunt prezentate in conformitate cu raportarile titularilor de licenta de producere monitorizati - producatorii care exploateaza grupuri electrice dispecerizabile, dupa cum sunt definite in Regulamentul de programarea unitatilor de productie si a consumatorilor dispecerizabili aprobat prin Ordinul 32 /2013 ;
2. Datele prezentate in tabel nu includ energia furnizata clientilor finali racordati la barele centralelor (pozitiile 6 si 7);
3. Cantitatile importate/exportate nu includ tranzitele si schimburile transfrontaliere de energie electrica realizate de CNTEE Transelectrica SA cu sistemele electroenergetice vecine in vederea echilibrarii sistemului;
4. Energia electrica pentru care se incheie contract de transport corespunde energiei electrice livrate din centralele cu capacitatea instalata mai mare de 5MW racordate la retelele electrice de transport si distributie; in 4 din cele 7 zone de introducere in retea, tarifele zonale au valoare zero (conform Ordinului presedintelui ANRE nr. 27/2016); energia electrica extrasa din retea pentru care se incheie contract de transport coincide cu energia electrica pentru care se factureaza tarifele zonale de extragere din retea;
5. Consumul clientilor casnici in regim de SU (Serviciul Universal) reprezinta consumul de energie electrica facturata la tarif reglementatsi la tarif CPC.
*Culegerea separata a datelor pe aceasta categorie se face incepand cu ianuarie 2017
**Diferentele fata de Raportul privind rezultatele monitorizarii pietei de energie electrica in luna decembrie 2016 sunt determinate de prelucrarea raportarilor corectate de operatorii economici.
Structura tranzactiilor pe piata angro de energie electrica.
D im ensiunea pietei angro este determ inata de totalitatea tranzactiilor desfasurate pe
aceasta de catre participanti, depasind cantitatea transm isa fizic de la producere catre
consum; totalitatea tranzactiilor include revanzarile realizate in scopul ajustarii pozitiei
contractuale si obtinerii de beneficii financiare.
O data cu intrarea in vigoare a Legii energiei electrice si gazelor naturale nr. 123/2012,
structura pietei angro a fost modificata substantial, p rin introducerea obligativitatii
desfasurarii transparente, publice, centralizate si ned iscrim inatorii a tuturor
tranzactiilor de pe piata concurentiala de energie electrica. Astfel, tranzactiile incheiate
138/294
} EURO Insol
intre participantii la piata angro de energie electrica dupa intrarea in vigoare a Legii
trebuie sa se incheie exclusiv in u rm a participarii la una din pietele centralizate
organizate la nive lu l operatorulu i de piata de energie electrica (Opcom SA), s inguru l
detinator de licenta A N R E pentru derularea respectivei activitati.
Pietele centralizate functionale in prezent sunt
• piata pentru ziua urm atoare (PZU)
• piata intraziln ica (PI)
• cadrul organizat pentru tranzactionarea in regim concurential a contractelor
bilaterale de energie electrica p rin licitatie extinsa (PCCB-LE), p rin negociere
continua (PCCB-NC) si p rin contracte de procesare (PCCB-PC)
• piata centralizata cu negociere dubla continua a contractelor bilaterale de
energie electrica (PC-OTC),
• piata de energie electrica pentru clientii finali m ari (PM C)
• piata centralizata pentru serviciu l un iversa l (PCSU).
In afara pietelor centralizate existente, care asigura caracterul transparent, public,
centralizat si ned iscrim inatoriu al pietei concurentiale de energie electrica stipulat in
Lege, se deruleaza tranzactii pe baza de contracte cu cantitati si preturi reglementate
incheiate de producatori cu fu rn izorii de u ltim a instanta, contracte de export si de
im port de energie electrica si contracte bilaterale negociate direct incheiate inainte de
intrarea in v igoare a Legii, aflate inca in derulare.
Prin intrarea in v igoare a Legii nr. 2 3/ 2 01 4 care m odifica si completeaza Legea nr.
2 2 0 / 20 08 pentru stabilirea sistem ului de prom ovare a producerii energiei electrice din
surse regenerabile de energie si p rin m odificarile aduse u lterior de Legea nr. 122/2015,
m ai pot incheia contracte bilaterale negociate direct si p roducatorii din surse
regenerabile de energie care detin centrale beneficiare ale sistem ului de prom ovare, cu
puteri instalate de cel m ult 1 M W pe producator si cel m ult 2 M W pe producator pentru
cogenerare de inalta eficienta pe biomasa, dar num ai cu furn izorii clientilor finali; - care
detin centrale beneficiare ale sistem ului de prom ovare, cu puteri instalate cuprinse
intre 1-3 M W pe producator, respectiv intre 2-3 M W pe p roducator pentru cogenerare
de inalta eficienta pe baza de biomasa, cu conditia sa se incadreze in categoria
in treprinderilo r m ici si mijlocii, conform prevederilor Legii nr. 346/2004.
In tabelul u rm ator sun t prezentate volum ele de energie electrica tranzactionate si
preturile m edii realizate pe principalele com ponente ale pietei angro si tipuri de
contracte in luna analizata, com parativ cu luna anterioara si cu cea sim ilara din anul
anterior. Volum ele agregate si preturile m edii din contractele negociate sun t cele
declarate de operatorii econom ici pe p ropria raspundere si ar trebui, cu exceptia celor
incheiate in baza Legilor nr. 2 3/ 2 01 4 si 122/2015, sa corespundalcontractelor incheiate
139/294
} EURO Insol
inainte de intrarea in vigoare a Legii energiei electrice si gazelor naturale nr. 123/2012,
aflate inca in derulare la m om entul raportarii.
TRANZACTII PE PIATA ANGRO Noiembrie 2017 Decembrie 2017 Decembrie 20161. PIATA CONTRACTELOR BILATERALEvolum tranzactionat (GWh) pret mediu (Iei/MWh)% din consumul intern
131129.542.8
164123.763.3
445134.968.8
1.1. Vanzare pe contracte reglementatevolum tranzactionat (GWh) 100 105 329pret mediu (lei/MWh) 117.56 117.51 131.74% din consumul intern 2,1 2,1 6.51.2. Vanzare pe contracte negociate"volum tranzactionat (GWh) 32 59 116pret mediu (lei/MWh) 166.91 134.89 144.08% din consumul intern 0,7 1,2 2,32. EXPORTvolum (GWh) 391 685 931pret mediu (lei/MWh) 207.97 166.81 186.06% din consumul intern 8.2 13.8 18.43. PIETE CENTRALIZATE DE CONTRACTE BILATERALEvolum tranzactionat (GWh) 5249 5916 6543pret mediu (Iei/MWh) 180.99 185.45 164.61% din consumul intern 109.9 119.0 129.13.1. Modalitatea de tranzactionare PC C B-LE3'volum tranzactionat (GWh) 2465 2585 2167pret mediu (lei/MWh) 175,88 176.54 162.20% din consumul intern 51.6 52.0 42.83.2. Modalitatea de tranzactionare PC C B-NC31volum tranzactionat (GWh) 950 1118 1536pret mediu (lei/MWh) 188.76 194.26 159.59% din consumul intern 19.9 22,5 30.33.3. Modalitatea de tranzactionare PC -OTC'volum tranzactionat (GWh) 1833 2213 2840pret mediu (lei'MWh) 153.53 191.41 169.16% din consumul intern 38.4 44.5 56.04. PIATA CENTRALIZATA PENTRU SERV CIUL UNREF SALvolum tranzactionat (GWh) 512 529 771pret mediu (lei/MWh) 234.13 234.13 164.90% din consumul intern 10,7 10.6 15,25. PIATA PENTRU ZIUA URMATOAREvolum tranzactionat (GWh) 1815 2049 2338pret mediu (Iei/MWh)4* 256.63 170.92 194.45% din consumul intern 38.0 41,2 46.16. PIATA INTRA ZILNICAvolum tranzactionat (GWh) 15,8 13,25 8,42pret mediu (lei/MWh)5) 189.26 88.20 135.78% din consumul intern 0.3 0.3 0.27. PIATA DE EC HILIBRAREvolum tranzactionat (GWh) 299 407 ?12% din consumul intern 6.3 8.2 10,1
140/294
} EURO Insol
TRANZACTII PE PIATA ANGRO Noiembrie 2017 Decembrie 2017 Decembrie 2016volum tranzactionat la crestere (GWh) 231 259 411pret mediu de deficit (lei/MWh) 336.91 287.17 318.47volum tranzactionat la scadere (GWh) 68 148 100pret mediu de excedent (lei'MWh ) 72,54 33,35 27,16CONSUM INTERN (GWh)(include cpt distributie si transport)
4777 4973 5070
Observatii:
1. Vanzarile pe contracte negociate nu cuprind contractele de furnizare pe piata cu amanuntul sau cele de export, acestea din urma fiind identificate separat;
2. Informatiile de cantitate si pret aferente contractelor de export sunt cele raportate de participantii la piata angro si includ cantitatile exportate prin intermediul CNTEE Transelectrica, in calitatea sa de agent de transfer pentru PZU cuplat; volumele de export se verifica cu notificarile din platforma DAMAS, in unele cazuri putand exista mici diferente;
3. Informatiile lunare sunt cele raportate de operatorii economici monitorizati, aferente energiei electrice livrate in luna de raportare si se refera atat la tranzactiile incheiate anterior pe PCCB respectiv PCCB-NC (conform Ordinului presedintelui ANRE nr. 6 /2011) cat si la cele incheiate pe PCCB-LE si respectiv PCCB-NC (conform Ordinului presedintelui ANRE nr. 78/2014);
4. Pretul mediu lunar publicat in tabel este calculat ca medie artimetica a preturilor orare de inchidere a pietei si este publicat de Opcom SA; pretul mediu lunar calculat ca medie ponderata a preturilor orare de inchidere a pietei cu volumele orare a fost in luna decembrie 2017 de 181,56 lei/MWh, publicat de Opcom SA;
5. Pretul mediu lunar este calculat pe baza volumului si valorii tranzactionate lunare publicate de Opcom SA.
TRANZACTII PE PIATA ANGRO 2015 2016 20171. PIATA CONTRAC TELOR BILATERALEvolum tranzactionat (GWh) pret mediu (lei/MWh)% din consumul intern
7922141.9615,6
5435138,7310,3
2357131,004,3
1.1. Vanzare pe contracte reglementatevolum tranzactionat (GWh) 6413 4152 1741pret mediu (lei/MWh) 140,56 136,90 121,12% din consumul intern 12,6 7,9 3,21.3. Vanzare pe contracte negociate1*volum tranzactionat (GWh) 1509 1283 616pret mediu (lei/MWh) 147,89 144,67 158,93% din consumul intern 3,0 2,4 1.12. EXPORT2)volum (GWh) 10504 8587 6548pret mediu (lei/MWh) 168,05 155,58 189,70
141 /294
} EURO Insol
TRANZACTII PE PIATA ANGRO 2015 2016 2017% din consumul intern (% ) 20,3 16,2 12,03. PIETE CENTRALIZATE DE C ONTRACTE BILATERALEvolum tranzactionat (GWh) 56717 65337 59829pret mediu (lei/MWh) 163,87 157,62 170,69% din consumul intern 109,5 123,5 109,63.1. Modalitatea de tranzactionare PCCB-LEAvolum tranzactionat (GWh) 31407 21729 22821pret mediu (lei/MWh) 162,01 158,36 165,97% din consumul intern 61,9 41.1 41.83.2. Modalitatea de tranzactionare PCC B-NC3)volum tranzactionat (GWh) 7915 12718 11474pret mediu (lei/MWh) 167,68 155,90 175,17% din consumul intern 15,6 24,0 21,03.3. Modalitatea de tranzactionare PC -OTC'volum tranzactionat (GWh) 17394 30890 25534pret mediu (lei/MWh) 165,50 157,80 172,89% din consumul intern 34,3 58,4 46.84. PLATA CENTRALIZATA PENTRU SERVICIUL UNIVERSALvolum tranzactionat (GWh) 4592 8046 5601pret mediu (lei/MWh) 170,52 162,94 187,01% din consumul intern 9.1 15,2 10,35. PLATA PENTRU ZIUA URMATOAREvolum tranzactionat (GWh) 22496 25810 24716pret mediu (lei/MWh)4) 161,91 149,74 219,95% din consumul intern 44,3 48.8 45,36. PIATA INTRA ZILNICAvolum tranzactionat (GWh) 76 131 152pret mediu (lei/MWh)5* 139,46 126,12 178.85% din consumul intern 1,5 2,5 0,37. PIATA DE ECHILIBRAREvolum tranzactionat (GWh) 4861 4001 4497% din consumul intern 9.4 7,6 8,2volum tranzactionat la crestere (GWh) 3485 2700 3177pret mediu de deficit (lei/MWh) 254,74 272,19 336,19volum tranzactionat la scadere (GWh) 1376 1301 1320pret mediu de excedent (lei'MWh ) 15,89 23,42 59,33CONSUM INTERN (include cpt distributie si transport) (GWh) 51807 52891 54590
Observatii:
1. Vanzarile pe contracte negociate nu cuprind contractele de furnizare pe piata cu amanuntulsau cele de export, acestea din urma fiind identificate separat;
2. Informatiile de cantitate si pret aferente contractelor de export sunt cele raportate de participantii la piata angro si includ cantitatile exportate prin intermediul CNTEE Transelectrica, in calitatea sa de agent de transfer pentru PZU cuplat; volumele de export se verifica cu notificarile din platforma DAMAS, in unele cazuri putand exista mici diferente;
142/294
EURO Insol
3. Informatiile lunare sunt cele raportate de operatorii economici monitorizati, aferente energiei electrice livrate in luna de raportare si se refera atat la tranzactiile incheiate anterior pe PCCB respectiv PCCB-NC (conform Ordinului presedintelui ANRE nr. 6 /2011) cat si la cele incheiate pe PCCB-LE si respectiv PCCB-NC (conform Ordinului presedintelui ANRE nr. 78/2014);
4. Pretul mediu lunar publicat in tabel este calculat ca medie artimetica a preturilor orare de inchidere a pietei si este publicat de Opcom SA; pretul mediu lunar calculat ca medie ponderata a preturilor orare de inchidere a pietei cu volumele orare a fost in luna decembrie 2017 de 181,56 lei/MWh, publicat de Opcom SA;
5. Pretul mediu lunar este calculat pe baza volumului si valorii tranzactionate lunare publicate de Opcom SA.
Raportarea cantitatilor de energie electrica tranzactionate la consum ul intern, utilizata
in tabelul anterior, este de natura sa ofere o referinta pentru aprecierea d im ensiun ilo r
acestora. Preturile prezentate includ doar com ponenta TG, fiind com parabile in cadrul
lun ii si perm itand com paratia cu luna anterioara. Evolutia relatiei intre volum ele
tranzactionate pe fiecare din aceste piete si consum ul intern estimat, in perioada
ianuarie 2013 - decem brie 2017, este prezentata in graficul urmator:
Evolutia lunara a volumelor tranzactionate pe componentele pietei angro GWh comparativ cu consumul intern
11000
10000
9000
8000
7000
GOOO
5000
4000
3000
2000
1000
0
PIATA CONTRACTELOR REGLEMENTATE PIATA CENTRAUZATA PT. SERVICIUL UNIVERSALPIATA CONTRACTELOR NEGOCIATE I I PIATA CONTRACTELOR PE ALTE PLATFORMEPIETE CENTRALIZ ATE DE CONTRACTE mm PIATA PENTRU ZIUA URMATOAREPIATA DE ECHILIBRARE ^ ^ “ Cousum intern (include cpt distributie si transport)
Sursa: Raportarile lunare ale operatorilor economici participant la piata angro, OPCOM S.A. j/CNTEE TRANSELECTRICA S.A. -prelucrare SMPEE
In graficul u rm ator se prezinta valorile lunare ale exportului si im portu lu i comercial
p recum si ale so ldu lu i export-im port in ultimele 24 de luni:
143/294
} EURO Insol
E v o lu t ia lu n a ra a e x p o r tu lu i, im p o r tu lu i si s o ld u lu i e x p o r t - im p o r t d e e n e rg ie e le c tr ic a in u lt im e le 2 4 lu n i
1.20
1.00
-0 .6 0 J-------
Export com ercial Im port com ercial So ld export-im port
Sursa: Raportarile lunare ale CNTEE TRANSELECTRICA S.A. — prehtcrare SM PEE
In tabelul u rm ator sun t detaliate tranzactiile de export si de im port comercial pentru
energia electrica extrasa/introdusa d in/in reteaua de transport. Acestea cuprind si
tranzactiile de energie electrica realizate de C N TEE Transelectrica SA, in calitate de
agent de transfer in cadrul m ecanism ulu i de cuplare prin pret a pietelor pentru ziua
urmatoare. Ro lu l agentului de transfer se reflecta in transferul fizic si com ercial al
energiei electrice, pe relatia im port/export, pe liniile de interconexiune cu Ungaria
TRANZACTII IMPORT/EXPORT 2015 2016 2017EXPORT
volum tranzactionat (GWh) pret mediu (lei/MWh)% din consumul intern
105 0 4168.05
20.3
8587155.58
16.2
6548189.70
12.0din care, prin PZU cuplat
volum tranzactionat (GWh) pret mediu (lei/MWh)% din consumul intern
34157.75
0.7
717143.57
1.4
804178.25
1.5IMPORT
volum tranzactionat (GWli) pret mediu (lei/MWh)% din consumul intern
3776157.43
7.3
3570149.81
6.8
3654242.53
6.7din care, prin PZU cuplat
volum tranzactionat (GWh) pret mediu (lei/MWh)% din consumul intern
2953157.93
5.7
2249150.82
4.3
2031252 .70
3.7
In ceea ce priveste com ercializarea energiei electrice, exista sezona lita te , adica
perioade in care cererea este m ai ridicata, respectiv perioade cand cererea este mai
redusa, astfel putem diferentia urm atoarele profile zilnice de livrare:
a) livrare in banda
b) livrare la ore de va rf de sarcina
c) livrare la ore de gol de sarcina
144/294
} EURO Insol
Analiza evolutiei p returilor interne ale energiei electrice scoate in evidenta caracterul
oscilant al evolutiei p returilor energiei electrice, indiferent de piata pe care se
tranzactioneaza.
4. Principalele cauze si imprejurari care au condus la insolventa CET Govora
Principalele cauze care au contribuit la starea de insolventa a debitoarei sunt:- Valorificarea in pierdere a productiei catre USG/Ciech Soda Romania si Oltchim- Managementul precar al recuperarii creantelor- Insolventa Oltchim- Cresterea costurilor in urma preluarii EMC Berbesti- Administrarea resurselor in defavoarea Societatii- Ingerintele politicului in managementul Societatii- Alte elemente:
o Denaturarea rezultatelor contabil o Majorare de capital social o Imprumut catre societati afiliate.
Cauzele si im prejurarile care au condus la insolventa CET Govora au fost prezentate pe
larg in cadrul Raportu lu i intocm it de adm in istratoru l judiciar in tem eiul art. 97 din
Legea nr. 85/2014. Raportu l asupra cauzelor si im prejurarilo r care au condus la
insolventa CET Govora a fost inreg istrat la grefa instantei si publicat in Buletinul
p rocedurilo r de insolventa.
145/294
EURO Insol
5. Analiza situatiei patrimoniale a Societatii CET Govora S.A.
In vederea analizarii starii de insolventa (insuficienta fondurilo r banesti d isponib ile
pentru plata datoriilor exigibile), adm inistratorul judiciar a efectuat cercetari pe mai
multe planuri, care se refera la:
• analiza pozitiei financiare pe baza datelor cuprinse in bilantul contabil;
• analiza perform ante lor pe baza contului de profit si pierdere;
• analiza echilibrului financiar;
In vederea form arii unei im agin i de ansam blu in cadrul prezentulu i raport am analizat
activitatea desfasurata de societate in perioada 01.01.2012 - 31.12.2017.
Valorile prezentate in m ai jos p rov in din situatiile financiar-contabile ale Societatii,
exprimate (sau evaluate) in lei la datele de referinta, si contin ajustarile generate de
tabelul definitiv de creante final aprobat.
P rim ul pas in analiza pozitiei financiare il reprezinta im aginea de ansam blu a situatiei
echilibrului la nivel patrim onia l in cadrul careia sun t puse in evidenta evolutia si
mutatiile structurale p roduse in cadrul activelor, datoriilor si a capitalurilor proprii, pe
baza inform atiilor extrase din situatiile financire si d in balantele de verificare.
In continuare prezentam un scurt sum ar al analizei com parative a situatiei econom ico-
financiare la 31.12.2016, respectiv 31.12.2017:
a ) E le m e n te de b ila n t:
DooH'yoi'i 1 n DqqM7qiH 1 nDenumire Realizai i la
"31 17 701 ftRealizai i la"31 17 701 7 %3 1i12i2U 16 31.12.201 7
Active imobilizate (TOTAL) 337.720.301 318.271.375 94,24Active circulante (TOTAL) 171.579.147 220.231.200 128,36din care:
- creante 86.464.082 88.802.496 102,70- numerar si alte disponibilitati 62.528.670 108.391.604 173,35
Cheltuieli in avans 4.700.793 5.914.157 125,81ACTIVE TOTAL 514.000.241 544.416.732Datorii totale din care:
493.803.298 513.514.606 104,00
- sume ce trebuie achitate intr-operioada 62.650.769 82.714.247 132,02
pana la un an- sume ce trebuie achitate
perioada mai mare de un anintr-o 431.152.529 430.800.359 99,92
Provizioane 43.131.137 43.738.952 143,37Venituri inregistrate in avans 77.499.781 70.302.578 90,71
Capitaluri proprii -100.433.975 -83.139.404 82,78PASIVE TOTAL 514.000.241 544.416.732
146/294
} EURO Insol
Analiza com parativa a ultim elor doua exercitii financiare incheiate dupa intrarea in
insolventa reliefeaza urm atoarele aspecte semnificative in evolutia patrim oniu lu i
debitoarei:
• vo lum ul activelor im obilizate a scazut cu 5 ,7 6 % si se datoreaza am ortizarii
inregistrate pe costuri pentru activele in folosinta.
• p rin m asurile intreprinse dupa deschiderea procedurii de insolventa, pentru
restructurarea personalu lu i excedentar, p rin renegocierea contractelor cu
clientii importanti, Oltchim S.A. si C IECH SODA, precum si cu principalii
fu rn izori si creditori s-a reusit realizarea uno r econom ii de mijloace
circulante care s-au m aterializat in disponib ilitati banesti ( depozite bancare)
care au crescut la sfarsitu l anulu i 2017, cu 73,35 % fata de anul precedent.
Aceste depozite vo r fi utilizate pentru plata creditorilor ( sum ele stabilite in
u rm a aprobarii prezentului plan de reorganizare) cat si pentru realizarea
investitiilor viitoare, absolut necesare pentru conform area la cerintele de
m ediu si altele.
• datoriile pe term en scurt au crescut la 31.12.2017 cu 32 % fata de anul 2017,
ca urm are a in reg istrarii in luna decembrie 2017 a contravalorii a 529.400
certificate EU A ( 29.982.853 lei) necesare conform arii anulu i 2017, facturate
in anul 2018.
• valoarea creantelor neincasate nu a crescut foarte mult, datorita unu i control
m ult m ai atent a so ldu rilo r clientilor/debitorilor, a dem ersurilo r intreprinse
pentru recuperarea uno r creante. Aceste dem ersuri au generat dupa cum se
poate observa aproape dublarea va lorii d ispon ib ilitatilor la banci.
De remarcat, in ceea ce priveste Situatia Patrim on iu lu i CET Govora, la data de
31.12.2017 este faptul ca, desi capitalurile p rop rii sun t tot negative situatia s-a
am eliorat fata de anul trecut, practic capitalurile p rop rii au crescut cu sum a de
17.294.571 lei, datorita urm atoare lor influente pozitive:
• Cresterea vo lum ulu i d ipon ib ilitatilor banesti in conturi bancare fata de
inceputul anulu i cu sum a de 45.862.934 lei;
• Am eliorarea rezultatului exercitiului curent, inregistrarea unu i profit de
18.385.643 lei, fata de pierderea de 1.934.194 lei, rezultatul exercitiului
precedent.
b ) C o n tu l de p ro fit s i p ie rd e r i, v e n itu r i s i e le m e n te d e c h e ltu ie li:
Realizari la Realizari la%■31 1 7 ^1 1 7 ?n i7Denumire 31.12.2016 31.12.201/
Cifra de afaceriVenituri din exploatare Cheltuieli de exploatare
385.751.968417.629.061418.238.734
399.128.994 103,46408.769.362 (97,87)389.332.157 (93,08)
Profit sau Pierderea din exploatare (609.673) 19.437.205
147/294
} EURO Insol
Venituri financiare 2.495.976 1.169.410 46,85Cheltuieli financiare 3.820.497 2.220.973 58,13Rezultatul activitatii financiare (1.324.521) (1.051.562) 79,39Venituri totale 420.125.037 409.938.773 97,57Cheltuieli totale 422.059.231 391.553.130 92,77Profit sau Pierderea bruta (1.934.194) 18.385.643Impozit pe profit 0 0 0Profit sau pierdere neta (1.934.194) 18.385.643
Evolutia favorabila a situatiei econom ico-financiare a debitoarei se datoreaza atat
cresterii productie i fizice in anul 2017, la abur si la energie electrica cat si m asu rilo r de
restructurare si redresare financiara intreprinse de catre adm inistratorul judiciar al
CET Govora, dupa data de 09.05.2016, data aprobarii intrarii in insolventa.
O analiza financiara a celor doua exercitii financiare scoate in evidenta urm atoarele
evolutii:
• In anul 2 017 a avut loc o crestere substantiala a productie i fizice fata de anul
2016, adica un p lus de 55.402 Mwh, energie electrica si un p lus de 66.008 Gcal,
energie termica. Aceste cresteri ale productie i fizice s-au m aterializat intr-o
crestere cu 35.108.692 lei a ven itu rilo r din livrarea de energie electrica precum si
o crestere cu 22.302.112 lei, a ven itu rilo r din livrarea de energie termica. Per
total, ca urm are a cresterii productie i fizice in anul 2017, veniturile din activitatea
de baza au crescut cu cca. 52,5 m ilioane lei.
• In anul 2 017 s-a reusit d im inuarea cheltuielilor cu personalu l fata de anul trecut,
cu sum a de 19.435.444 lei, datorita m asu rilo r de restructurare care au fost luate,
dupa intrarea in insolventa. Trebuie precizat ca econom ia la fondul de salarii va fi
m ult m ai v izib ila in perioada urmatoare, dupa ce vo r fi achitate toate ratele
reprezentand sum e acordate drept plati com pensatorii persona lu lu i
disponibilizat. N um ai in anul 2 017 aceste plati s-au rid icat la sum a de 1.188.409
lei (sum e brute p lus contributii sociale). Data fiind situatia econom ico-financiara
a societatii, conform celor stabilite cu reprezentantii sindicatelor, societatea a
acordat com pensatii sa lariatilor afectati de concediere in conditiile art. 4.99 din
regulam entul intern, p rin plata va lorii lo r nete esalonat lunar, incepand cu luna
urm atoare celei incetarii raporturilo r de munca. Valoarea com pensatiilor brute
acordate pana la data de 31.12.2017 salariatilor d ispon ib ilizati deja, se rid ica la
sum a de 6.428.521 lei pentru un num ar de 2 86 de persoane concediate).
• Cheltuielile de productie au fost m ult majorate in anul 2017, ca urm are a
introducerii in reparatie capitala a turb inei T A 6 si a altor mijloace fixe. Aceste
cheltuieli (piese de schimb, reparatii executate de terti, alte materiale pentru
reparatii, etc.) au crescut si s-au rid icat la sum a de 10.063.301 lei, num ai pentru
turb ina T A 6.
148/294
EURO Insol
• In anul 2017 s-au intensificat eforturile pentru retehnologizarea sau cel putin
pentru m entinerea in stare de functionare a utilajelor din cadrul D irectiei M iniere.
D oar cheltuielile cu piesele de schim b pentru utilajele m iniere au crescut in anul
2 017 cu sum a de 3.484.333 lei, fata de anul 2016.
• In ceea ce priveste, cheltuiala cu certificatele de em isii EU A care in anul 2 01 6 a
fost de 31.845.257 lei, in anul 2 017 este de 51.973.130 lei, adica se va inregistra
un cost sup lim entar de aprox im ativ 20.127.873 lei, atat din cauza cresterii
pretului, euro /certificat EU A si a cursu lu i de schim b valutar, cat si din cauza
cresterii cantitatii de com bustib il - lignit consum at in anul 2017 si im plicit a
em isiilo r de CO2 (+160.000 certificate EU A , in anul 2017).
T inand seam a de toate aceste aspecte, rezultatul financiar al exercitiului financiar al
anulu i 2 017 este unul pozitiv iar ind icatorii financiari ai societatii s-au im bunatatit fata
de anul 2016. Rezultatul final se va putea stabili num ai dupa efectuarea auditului
financiar extern si inregistrarea im pactului uno r alte posib ile evenimente ulterioare
datei de 31.12.2017, daca intervin pana la term enul de depunere a Situatiilor
Financiare, la data de 31.05.2018.
La 31.12.2017, conform balantei contabile, debitoarea prezinta urm atoarea structura
patrimoniala:ACTIV 31-Dec-17 % ■ PASIV 31-Dec-17 %Imobilizari necorporale Imobilizari corporale
398.293
311.352.182 58,46%Capital social
Rezerve
51.684.112
171.171.462Imobilizari financiare 6.520.900 Rezultat reportat
Rezultat curent Repartizarea profitului-rezerva legala
(323.461.339)
18.385.643(919.282)
-15,27%
ACTIVEIMOBILIZATE 318.271.375 CAPITALURI
PRO PRII (83.139.404)
Stocuri 23.037.100 Datorii pe termen scurt 82.714.247
Creante 88.802.496 40.45%Datorii pe termen lung 430.800.359 114,52%
Disponibilitatibanesti 108.391.604
Provizioane Fond comercial negativ
43.738.95266.192.761
ACTIVECIRCULANTE 220.231.200 TOTAL DATORII 557.253.558
Cheltuieli in avans 5.914.157 1.09% Venituri in avans 4.109.817 0,75%
TOTAL ACTIV 544.416.732 100,00% ■ TOTAL PASIV 544.416.732 100,00%Sursa: Analiza Euro Insol pe baza bilantului individual statutar furnizat de debitoare (intocmite in conformitate cu OMFP1802/2014 pentru exercitiul financiar incheiat la 31.12.2017 - situatii neauditate).
149/294
} EURO Insol
Se observa ca activul debitoarei este preponderent constituit din activele imobilizate,
acestea detinand cca. 5 8 ,4 6 % din total active iar activele circulante 40.45 % din total
active. Pasivu l este constituit d in datorii catre fu rn izori si creditori.
E v o lu t ia a c t iv u lu i deb itoa re i, in p e r io a d a 0 1 .0 1 .2 01 2 - 3 1 .12 .2017 , este
p re ze n ta ta m a i jo s pe p r in c ip a le le e lem ente co m p o n e n te (RO N ):
ELEMENTE DE ACTIV 31-Dec-12 31-Dec-13 31-Dec-14 31-Dec-15 31-Dec-16 31-Dec-17
Activenecorporale 1,722,406 1,543,495 1,324,395 868,924 564,602 398,293
T erenuri 22,411,107 29,724,838 29,724,838 33,323,719 34,561,128 35,366,273Constructii 111,423,711 111,899,967 122,616,098 151,695,793 149,302,658 143,251,143Instalatii tehnice si masini 50,669,067 72,517,567 108,148,967 143,640,684 128,129,460 112,675,004
Alte instalatii, utilaje si mobilier 218,051 163,331 122,063 124,235 89,971 138,323
Active in curs 19,196,329 43,875,603 12,093,098 26,066,763 19,647,874 19,921,439Active financiare 6,446,157 6,316,173 10,304,593 10,688,507 5,418,352 6,520,900Total active imobilizate 212,086,828 266,040,974 284,334,052 366,439,906 337,720,301 318,271,375
Clienti 89,533,833 109,779,047 174,571,409 103,001,840 81,225,730 83,645,883Stocuri 16,687,641 23,050,792 10,395,879 17,237,554 22,586,395 23,037,100Disponibilitatibanesti 1,709,299 11,123,878 8,030,609 5,102,380 62,528,670 108,391,604
Alte creante 93,509,765 88,385,037 61,301,782 40,212,515 5,238,352 5,156,613Total active circulante 201,440,538 232,338,754 254,299,679 165,554,289 171,579,147 220,231,200
CHELTUIELI IN AVANS 4,402,145 3,425,697 8,113,303 11,490,389 4,700,793 5,914,157
TOTAL ACTIV 417.929.511 501,805,425 546,747,034 543,484,584 514,000,241 544,416,732
Structura si evolutia elem entelor de activ in ultim ii ani, au fost influentate ca urm are a
urm atoare lor aspecte relevante:
S Preluarea in exploatare a carierelor m iniere de la Berbesti/A lunu p rin transfer
de la Com plexul Energetic Oltenia, incepand cu data de 23.03.2015. In ultim ii ani
inainte de intrarea in insolventa, debitoarea nu a m ai reusit sa-si plateasca
integral datoriile catre fu rn izoru l de lignit CE Oltenia, in parte din cauza
blocajului generat de catre SC O LT C H IM SA Rm. Valcea care nu si-a achitat la
randu l sau obligatiile catre SC CET Govora SA. Pentru deblocarea acestei situatii,
CE Oltenia a dem arat procesul de divizare- p rin externalizarea Exp loatarilor
M in ie re Berbesti-A lunu- decizie luata de CE Oltenia in Hotararea Consiliu lu i de
Supraveghere din septem brie 2013. Atunci s-a d ispu s analiza externalizarii celor
doua exploatari m in iere m arg inase Bazinu lu i Carbonifer al Olteniei. D in acest
150/294
} EURO Insol
m otiv CE Oltenia nu a m ai fost intersata in u ltim ii ani sa investeasca in aceste
exploatari si a decis in cele din urm a sa vanda catre CET G O VO RA intreaga
„afacere”, prin incheierea unu i Aco rd de T ransfer de Afacere cu CET Govora care
s-a m aterializat in contractul autentificat sub nr.163/02.03.2015. Prin sem narea
acestui acord au fost transferate catre CET Govora bunurile m obile si im obile
detinute in proprietate de CE Oltenia utilizate pentru operarea carierelor
m iniere-perim etrele de exploatare Panga, Berbesti, A lunu, angajatii, licentele,
avizele, perm isele si contractele CE Oltenia. U rm are a acestui transfer, obligatiile
CET Govora catre CE Oltenia, aflate in sold la data de 31.07.2014 (data stabilirii
pretului de transfer) in sum a de 177.321.041 lei, la care se adauga valoarea
m ajorarilor de intarziere pentru neplata la term en a facturilor de carbune, in
sum a de 39.604.561 lei, au fost anulate si datoria respectiva s-a reluat prin
inregistrarea pretului de transfer al afacerii, in sum a de 184.140.000 lei, platibil
esalonat intr-o perioada de 10 ani. Ca urmare, valoarea neta a activelor
im obilizate a crescut in exercitiul financiar al anulu i 2015, cu sum a de
82.105.854 lei. Aceasta crestere a intervenit in u rm a preluarii p rin Acordu l de
Transfer, a activelor im obilizate( constructii, echipamente tehnologice, etc.)
aflate in patrim on iu l EM C Berbesti si transferate la CET Govora incepand cu data
de 16.03.2015. Valoarea justa a im ob ilizarilo r corporale preluate de la CE Oltenia
a fost stabilita in urm a unei evaluari, de catre SC Neoconsult Valuation SRL
Bucuresti.
Prin acest transfer, CET Govora a devenit p rop riu l fu rn izor de carbune, dupa
data preluarii a sigu randu-si cu forte p rop rii cea m ai m are parte din
com bustib ilu l necesar. T ransferu l de activitate s-a realizat in conform itate cu
prevederile O.G. 1 4/2014 p riv ind transferul de active intre societati cu capital
m ajoritar de stat.
S Valoarea terenurilor aflate in patrim oniu l debitoarei a crescut dupa data
preluarii activitatii m iniere de la Berbesti/ A lunu, datorita suprafetelor de teren
achizitionate pentru deschiderea fronturilo r de lucru pentru desfasurarea
activitatii de exploatare a lignitului.
Cat priveste terenurile care au apartinut CE Oltenia la carierele Berbesti- Alunu,
din cauza situatiei juridice si cadastrale a te renurilo r ce fac obiectul contractului
de transfer de active si a faptului ca transferul de proprietate al acestora nu se
poate face decat in form a autentica, nu s-au putut transfera pana la aceasta data
si consideram ca transferul acestora nu se va putea finaliza curand, din acest
motiv, putand exista problem e in activitatea de exploatare a carbunelu i in
carierele de la Berbesti.
S Cresterea so ldu lu i creantelor neincasate la data de 31.12.2014 fata de
31.12.2013, cu sum a de 37.709.106 lei, este consecinta neincasarii facturilor -
151 /294
} EURO Insol
m ai ales cele de energie term ica- emise catre SC O LT C H IM SA Rm.Valcea.
Vo lum ul creantelor incerte a crescut in 2013 -2014 , iar in cazul Oltchim
Rm.Valcea, de faptul ca in 2 0 1 3 -2 0 1 4 si-a desfasurat activitatea la doar o parte
din capacitatea de productie, iar dupa m ai multe tentative esuate de privatizare,
Guvernul a aprobat in 23 ianuarie 2013, M em orandum u l cu p riv ire la intrarea
Oltchim S.A. in insolventa. In ceea ce priveste evolutia creantelor, s-a inreg istrat o
d im inuare a va lorii nete a acestora in anii 2 01 5 -2 0 17 fata de sfarsitu l anului
2014. Acest fapt se datoreaza intrarii in insolventa a CET Govora incepand cu
09.05.2016 si m asu rilo r intreprinse de adm in istratoru l judiciar pentru
recuperarea creantelor.
E v o lu t ia p a s iv u lu i d e b ito a re i in in te rv a lu l de a n a liz a 3 1 .1 2 .2 01 2 - 3 1 .1 2 .2 0 1 7 este
p re ze n ta ta m a i jos, pe p r in c ip a le e lem ente co m p o n e n te (RO N ):
ELEMENTE DE PASIV Dec-12 | Dec-13 || Dec-14 || Dec-15 || Dec-16 || Dec-17 |
Furnizori 192.276.218 243.147.454 334.164.937 201.512.570 163.376.619 196.984.713Credite pe termen scurt 50.863.647 51.928.837 40.200.968 39.593.469 180.908 209.091
DA
TORI
I
Personal si contributii 6.266.942 5.710.779 5.878.382 4.758.494 4.196.288 26.919.851
TVA 1.733.135 1.118.507 488.985 7.291.669 19.850.668 18.113.727Alte datorii buget 12.573.754 25.226.224 17.847.694 48.392.324 58.448.555 45.061.766Alte datorii 44.919.897 15.786.040 30.966.672 196.789.980 210.695.663 189.170.860Credite pe termenlung 10.000.000 0 0 0 37.054.597 37.054.597Total datorii
318.633.593 342.917.841 429.547.638 498.338.506 493.803.298 513.514.605ELEMENTE DE PASIV Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17
Capital social 24.800.438 51.684.112 51.684.112 51.684.112 51.684.112 51.684.112Rezerve 197.012.784 238.668.496 238.668.496 179.083.556 174.371.274 171.171.462
CA
PITA
L
Rezultat reportat 24.285.981 (167.644.229) (171.749.944) (232.782.150) (324.555.167) (323.461.339)Rezultat curent (186.788.091) (4.456.643) (42.313.498) (96.586.464) (1.934.194) 18.385.643Repartizareaprofitului 0 0 0 0 0 (919.282)
Total capitaluri proprii
59.311.112 118.251.736 76.289.166 -98.600.946 -100.433.975 -83.139.404
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza bilanturilor individuale statutare furnizate de debitoare (intocmite in conformitate cu OMFP 3055/2009 pentru toata perioada 2012-2014, respectiv OMFP1802/2014 pentru perioada 2015 - 2017).
In ceea ce priveste structura pasivu lu i debitoarei, putem sa conchidem ca acesta s-a
bazat in ultim ii ani pe datoriile catre furnizori, creditori si bugetul statului. Pana la
deschiderea procedurii de insolventa, datoriile au crescut constant, mai ales au crescut
datoriile catre Com plexul Energetic Oltenia, p rincipalu l fu rn izor al CET Govora. In
ultim ii doi ani, trendul acestora este descrescator, in afara sum e lor in scrise in Tabloul
Creditorilor, d e b ito a re a a re u s it sa p la te a sca la te rm e n toate d a to r iile curente.
152/294
} EURO Insol
5.1. Ana liza structurii activelor
Activele reprezinta o su rsa controlata de intreprindere, ca rezultat al u no r evenimente
trecute de la care se asteapta beneficii econom ice viitoare. In functie de natura lor, se
im part in active imobilizate, active circulante si cheltuieli in avans.
5.1.1. Activele imobilizate
Im obilizarile reprezinta o com ponenta im portanta a activului patrim onial al oricarei
societati, acestea constituie baza m ateriala si financiara necesara desfasurarii activitatii,
fiind formate din im ob ilizari necorporale, corporale si financiare. Privite structural,
activele im obilizate ale debitoarei prezinta urm atoarea evolutie in perioada analizata:
1 ELEMENTE DE ACTIV 31-Dec-12 31-Dec-13 31-Dec-14| | 31-Dec-15 31-Dec-16 31-Dec-17Active necorporale 1.722.406 1.543.495 1.324.395 868.924 564.602 398.293Terenuri 22.411.107 29.724.738 29.724.838 33.323.719 34.561.128 35.366.273Constructii 111.423.711 111.900.067 122.616.098 151.695.793 149.302.658 143.251.143Instalatii tehnice si masini 50.669.067 72.517.567 108.148.967 143.640.684 128.129.460 112.675.004
Alte instalatii, utilaje si mobilier 218.051 163.331 122.063 124.235 89.971 138.323
Active in curs 19.196.329 43.875.603 12.093.098 26.066.763 19.647.874 19.921.439Active financiare 6.445.157 6.316.173 10.304.593 10.688.507 5.418.352 6.520.900Total active imobilizate
212.085.828 266.040.974 284.334.052 366.439.906 337.720.301 318.271.375
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza bilanturilor individuale statutare furnizate de debitoare (intocmite in conformitate cu OMFP3055/2009 pentru toata perioada 2011-2014, respectiv OMFP1802/2014, pentru perioada 2015 - 31.12.2017).
Activele im obilizate sunt constituite d intr-un m ix de constructii si terenuri, p recum si
echipamente, instalatii tehnice si masini, ponderea cea m ai m are detinand-o
constructiile si echipamentele tehnologice.
Terenurile pe care le detine debitoarea sun t situate in zona platform ei chim ice Govora,
in com unele Berbesti si A lunu - Judetul Valcea, zona de exploatare m in iera in cariera,
precum si la Slatina, dupa cum se arata in situatiile de m ai jos:
Terenurile si constructiile cuprind proprietatile detinute de Societate pentru utilizarea
in furnizarea de servicii, respectiv in scopuri adm inistrative.
A m p la sa re a s i c a ra c te rist ic ile p r in c ip a le lo r c la d ir i s i te re n u r i aflate in
p ro p r ie ta te a Soc ie ta t ii se p re z in ta astfel:
Terenurile de pe platform a chim ica Govora, la data intrarii in insolventa:
153/294
EURO Insol
Nr. crt.□
Nr inventar / m ijlocfix □
Denumire amplasament□
Localizare:□
Creditor garantat
□
Suprafata (mp)garantata pq
1, 2 M03 4636 ; M03 4637Teren - Incinta Cet Govora ; Teren -
S tr.industriilor nr.1, Ramnicu ValceaANAF 18,431.60
Depozit Carbune NEGARANTAT 519,245.67
3 M03 4638Teren - Racord CF antestatie-
Depozit CarbuneMun. Ramnicu Valcea si Comuna
MihaestiANAF 67,340.64
4 M03 4639 Teren - Racord rutier la Colonia Nuci Comuna Mihaesti, Jud. Valcea ANAF 4,349.66
5 M03 4640 Teren - Antestatie CF Comuna Mihaesti, Jud. Valcea ANAF 58,191.18
6 M03 4641Teren - Racord CF (de la KM
280+300)-antestatieComuna Mihaesti, Jud. Valcea ANAF 5,583.85
7 M03 4642 Teren - Estacada de evacuare z+c Ramnicu Valcea si Comuna Mihaesti NEGARANTAT 13,129.62
8 M03 4643Teren - Drum de acces interventie la
estacada de evacuare z+cComuna Mihaesti, Jud. Valcea NEGARANTAT 6,526.63
9 M03 4644Teren aferent Depozit de zgura si
cenusaComuna Budesti si Galicea, Jud.
Va l ceaNEGARANTAT 690,741.94
10 M03 4645 Teren - Sant de GardaSat Bercioiu, Comuna Budesti, Jud.
Va l ceaNEGARANTAT 3,051.59
11Contr. V-C
nr.391/28.01.2009Teren
Sat Budesti, Comuna Budesti, Jud. Va l cea
NEGARANTAT 5,120.00
12Contr. V-C
nr.1879/03.05.2007Teren
Sat Magura, Comuna Mihaesti, Jud. Va l cea
NEGARANTAT 12,431.00
13Contr. V-C nr.
1880/03.05.2007Teren
Sat Magura, Comuna Mihaesti, Jud. Va l cea
NEGARANTAT 19,200.00
14Contr. V-C nr.
305/11.05.2011Teren Comuna Galicea, Jud. Valcea NEGARANTAT 3,800.00
15Contr. V-C
nr.306/11.05.2011Teren Comuna Galicea, Jud. Valcea NEGARANTAT 4,190.00
16Contr. V -C
nr.307/11.05.2011Teren Comuna Galicea, Jud. Valcea NEGARANTAT 5,810.00
| TOTAL GENERAL
Creditorgarantat
Valoare de piata (eur) / Valoare de piata (lei) / Valoare justa Valoare justa (eur) (lei)
Valoare de vanzare fortata (eur)Valoare de vanzare fortata (lei)
ANAF 177,744 € 800,007 lei 88,872 € 400,004 lei
NEGARANTAT 2,933,244 € 13,203,340 lei 1,466,622 € 6,601,670 lei
TOTAL 3,110,988 € 14,003,347 lei 1,555,494 € 7,001,674 lei
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor individuale statutare furnizate de debitoare.
CET Govora detine in proprietate teren si in incinta fostului CET Slatina, Judetul Olt, a
carei suprafata si situatie juridica este prezentata m ai jos:
Nr. crt.Nr inventar / m ijloc Nr. f ix cadastral
DenumireLocalizare (daca nu exista adresa, se va trece doar localitatea):
Creditor garantatSuprafata(mp)garantata
COMPLEXUL1 M03 10883 50080 Teren - Incinta "Cet Slatina” Mun.Slatina, Jud. Olt ENERGETIC
OLTENIA414 973,91
2 M03 11265 54875 Teren - Drum de acces Incinta Cet Slatina Mun.Slatina, Jud. Olt NEGARANTAT 1 733,243 M03 11266 51093 Teren - Conducta Apa Bruta Comuna Slatioara, Jud. Olt NEGARANTAT 4,177.75
4 M03 11267 54869Teren - Drum de legatura -Incinta Cet
Slatina - Antestatie CFMun.Slatina, Jud. Olt NEGARANTAT 1 804,21
5 M03 1126854870 Teren - Antestatie CF Slatina Mun.Slatina, Jud. Olt NEGARANTAT 41 801
6 M03 112697 M03 11270 54883 Teren - Statie Tratare Chimica Apa Bruta Mun.Slatina, Jud. Olt NEGARANTAT 30 922,09
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor individuale statutare furnizate de debitoare.
154/294
} EURO Insol
Daca ponderea terenurilor si a constructiilor in total active im obilizate se pastreaza
relativ constanta in perioada analizata (5 0 ,5 5 % - 62 ,7% ), ponderea echipamentelor,
instalatiilor tehnice si a m asin ilo r in total active im obilizate a cunoscut o crestere in
anul 2015 cand a ajuns sa reprezinte 39,2 % din total im obilizari corporale, dupa
preluarea activelor de la EM C Berbesti.
Debitoarea are in exploatare mijloace fixe de natura cladirilor situate pe raza
localitatilor Rm. Valcea, M ihaesti, precum si pe raza com unelor Berbesti si A lunu,
Judetul Valcea, dupa cum urmeaza:
Nr.
sau nr. mijloc fix
Denumire Localitate Adresa An PIF Sc (mp)
1 110007 CLADIRE CORP EXPLOATARE RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1971 259.562 110008 CLADIRE STATIE DE H2-CO2 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1971 210.94
3 110009
MAGAZIE NR1 PRODUCTIE :1. Magazie aparate electrice (230.78 mp);2. Magazie uz general (419.52 mp)3. Magazie piese schimb electrice (152.58 mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1971 802.88
4 110010
MAGAZIE NR2 INVESTITII:C1-magazie nr.2 investitii (301,67 mp); C2-atelier ( 244,23 mp);C3-sopron ( 267,52 mp);C4-sopron ( 1080,73 mp); C5-sopron ( 558,35 mp);C6-magazie ( 235,3 mp);C7-cabina paza ( 8,51 mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1971 2696.31
5 110012 CLADIREA SECTIEI TRATAMENT CHIMIC RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 60426 110013 DEPOZIT DE CARBID RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1972 20.747 110015 CLADIRE INTRARE POARTA PRINCIPALA RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 16.07.1974 34.42
8 110017 MAGAZIE USCARE DEPOZIT MATERIALE (Magazie Sector Reparatii) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 10.07.1975 260.01
9 110019 CLADIRE CAZAN APA FIERBINTE (Depozit Materiale) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.01.1974 373.89
10 110020 CLADIRE STATIE POMPE INCENDIU INTRE TURNURILE DE RACIRE NR.1-2 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.03.1970 43.42
11 110021 CLADIRE STATIE POMPARE PAC.TR.2 etapa 0 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 28.09.1976 454.8712 110022 CLADIRE STATIE GAZE RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1979 99.47
13 110023
REMIZA PSI :C1 - Obiectiv PSI (sc= 43.63 mp); C2 - Garaj (sc= 134.44mp);C3- Magazie (sc= 36.48 mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.10.1983 214.55
14 110024 GOSPODARIA DE ULEI SI LUBREFIANTI RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1983 79.26
15 110025 MAGAZIE USCARE MATERIALE - C2- Cladire birouri (sc= 44.98 mp) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.08.1984 44.98
16 110027 CLADIRE STATIE ELECTROFILTRE GRUP 5 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1986 234.5217 110028 CLADIRE SALA MASINI GR.5 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1986 1355.3518 110029 CLADIRE SALA CAZANE NR.5 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1986 152519 110030 CLADIRE STATIE POMPE BAGGER 5 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1986 213.46
20 110031+ 110032
CORP BUNCARI SI TURN CAPAT GRUP 5:C1-corp electric si vestiare grup 5 + turn de capat grup 5 (sc= 405.66 mp);C2 - statie electrica (sc= 19.66mp );C3 statie electrica ( sc= 16.08 mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1986 400
21 110034 CLADIRE TURN T2 CU INSTALATII AFERENTE RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1986 289.73
155/294
} EURO Insol
Nr.
sau nr. mijloc fix
Denumire Localitate Adresa An PIF Sc (mp)
22 110035
CLADIRE TURN T3 CU INST:C1-turn T3 -cladire turn T3 cu instalatii ( sc= 267.63 mp);C2-cladire compresor - instalitie auxiliara a tunului construita separat (sc= 81.62 mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1986 349.25
23 110036CLADIRE TURN T6 CU INSTALATII: C1 Turn T6 (sc=203.18mp)C2 casa scarii (sc=16.35 mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1986 219.53
24 110037CLADIRE TURN T7 CU INSTALATII : C3 Turn T7 (Sc=189.37 mp)C4 casa scarii (sc= 16.38 mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 2 31593 205.75
25 110042
CLADIRE TURN T8 CU INST: C5 Turn T8 (sc= 182.44 mp); C6 casa scarii (sc=16.79 mp); C7 Magazie (sc=90.92 mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 3 31593 290.15
26 110038
CLADIRE STATIE DE CONCASARE: C1-Statie concasare + Turn concasare (sc= 588.46 mp);C2-scara (sc= 15.36mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1986 603.82
27 110039
STATIE ELECTROFILTRU CONCASARE: C1-statie electrica concasare (sc= 429.16 mp) ; C2 - atelier (sc= 85.7 mp) ;C3 - atelier (sc=174.04 mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1985 688.9
28 110040 STATIE ELECTR BENZI RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1985 259.63
29 110048
CLADIRE ATELIER REPARATII MORI SI INSTALATII AFERENTE (ATELIER MORI): C1-Atelier mori - Cladire AT REP.si INS Af (sc=827.82 mp);C2-Grup sanitar (sc= 9.84 mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 25.04.1987 837.66
30 110049 CLADIRE ATELIER REPARATII MECANICE SI INSTALATII AFERENTE (ATELIER MECANIC) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 25.04.1987 415.58
31 110052 CLADIRE STATIE AER COMPRIMAT (Statie compresoare) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 14.10.1987 311.62
32 110053 CLADIREA ATELIER DE REPARATII (Atelier reparatii combustibil) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 14.10.1987 527.68
33 110058 CLADIRE STATIE CU INSTALATII AFERENTE (APA POTABILA ) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 29.09.1987 247
34 110060+ 110061
CLADIRE CAZANE NR.6 + CORP BUNCARI GRUP 6 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 29.01.1988 2.003,82
35 110062 CLADIRE SALA MASINI GR.6 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 29.01.1988 1307.64
36 110063
CLADIRE STATIE ELECTROFILTRU GRUP 6: C1-statie electrica electrofiltre grup (sc= 328.29 mp) 6;C2- vestiar (sc= 97.45 mp) ;C3- atelier (sc= 65.98mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 29.01.1988 491.72
37 110066 CLADIRE GRUP DIESEL CU INSTALATII AFERENTE RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 28.05.1988 62.6
38 110071
CLADIRE TURN T1 CU INSTALATIIC1-turn T1, actionare benzi cladire cu instalatii(sc= 274.41 mp);C2- cladire statie compresor (sc= 29.82 mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 29.11.1988 304.23
39 110072 CLADIRE TURN T4 CU INSTALATII AFERENTE RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 29.11.1988 234.52
40 110073CLADIRE STATIE POMPE BAGGER 6-7 :C1-Statie electrica pompe Bagher 6-7 avand in comp - statie 0,4 kv, 2 holuri, camera de comanda
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 29.11.1988 704.6
156/294
} EURO Insol
Nr.
sau nr. mijloc fix
Denumire Localitate Adresa An PIF Sc (mp)
birou, vestiar, magazie, 2WC si statie pompa (sc= 647.27 mp);C2-Spatii birouri - 3 birouri, 1 WC si hol (sc= 43.70 mp);C3-Spatii grupuri sanitare - 3 grupuri sanit. si 1 hol (sc= 13.63 mp)
41 110074 CLADIREA DISPECERAT Termoficare Urbana RM.VALCEA Str. Regina Maria , nr. 13 27.06.1990 129.88
42 110076 CLADIRE CORP LABORATOR P.R.A.M. RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.03.1992 367.0243 110080 CLADIRE STATIE ELECTRICA 7 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 26.02.1993 324.1144 110081 CLADIRE STATIE SERVICII GRUP II. RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 26.02.1993 367
45 110082 + 110083
CLADIRE BOXE TRAFO ILUM. (sc= 22.72mp) CLADIRE BOXE TRAFO 0,4KV (sc=22.52 mp) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 26.02.1993 45.24
46 110084 CLADIRE GRUP DIESEL BL.5 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.10.1993 62.06
47 110089 CLADIRE GARAJ SI ATELIER DE REPARATII AUTO CU INSTALATII RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1998 556.55
48 110102CLADIRE STATIE POMPE INTERMEDIARA RETURUL MAGISTRALEI DE TERMOFICARE NOD PV4
RM.VALCEA Str. Calea lui T raian 26.03.2001 45
49 110104 CABINA GRUP SANITAR CU INSTALATII AFERENTE RM.VALCEA Str. Calea lui T raian 26.03.2001 1
50 110114GARAJ AUTO etapa "0" ( provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968 si reamenajata in 06.12.2002)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 06.12.2002 748.57
51 110176 SALA CAZAN C01 (provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 570.82
52 110177 SALA CAZAN C02(provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 560.1
53 110178SALA MASINI TA1 ( provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968 si reamenajata in 2005)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 3871.4
54 110179 SALA CAZAN C1 (provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 326.34
55 110180 SALA MASINI TA2 (provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 2129.57
56 110181 SALA CAZAN C2 (provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 669.89
57 110182 SALA MASINI TA3 (provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 1912.36
58 110183 SALA CAZAN C3 (provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 354.24
59 110184 SALA MASINI TA4 (provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 1863.61
60 110185 SALA CAZAN C4 (provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 439.84
61 110186 STATIE ELECTRICA ET. "0" (provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 434.03
62 110187LABORATOR C.N.D.(provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968 si reamenajata in 2005)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 126.07
63 110188PAVILION ADMINISTRATIV 2005 ( provine din Cladire termocentrala nr. inv. 110002 PIF 31.12.1968 si reamenajata in 2005)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 849.28
64 110189 CORP ELECTRIC + COMPLEX COMERCIAL:( provine din Cladire termocentrala nr. inv. RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 31.12.1968 1333.92
157/294
} EURO Insol
Nr.
sau nr. mijloc fix
Denumire Localitate Adresa An PIF Sc (mp)
110002 PIF 31.12.1968 si reamenajata in 2005); C1-corp electric+complex alimentar (sc= 1305.72 mp);C2-statie pompe (sc= 14.75 mp); C3-cladiri-birouri (sc=13.45 mp)
65 110221 Cladire depozit lubrefianti RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 15.12.2006 156.6466 110222 Cladire depozit carburanti RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 15.12.2006 66.82
67 110243 + 110244
CLADIRE STATIE SPUMA AEROMECANICA (sc= 43.29 mp) CLADIRE STATIE RIDICARE PRESIUNE APA INCENDIU (sc= 70 mp)
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 29.12.2006 113.29
68 110368 INCHIDERE SI ACOPERIRE PLATFORMA REPARATII MOTOARE EL.6 KV RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.12.2011 406
69 110391 CLADIRE STATIE ELECTRICA (Statia 110 KV nr. vechi de inventar 110033) RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1986 2899.74
70 110392 CLADIRE CABINA POARTA 2 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 30.06.1986 32.98
71 110396
PAVILION ADMINISTRATIV 2015 - Cladire organizare de santier PIF aproximativ 1975 - intrata in balanta contabila in data de 08.06.2015
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 1975 264.03
72 110397 Cabina Grup Sanitar- intrata in balanta contabila in data de 08.06.2015 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 1975 9.07
73 110403
ARHIVA COTA 16,5 M ETAPA 0 - Amenajata in anul 2016 in Cladire Termocentrala cu vechiul nr de inventar 110002 din 1968
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 07.03.2016 203.5
74 220273 CLADIRE STATIE POMPE TREPTA I,TRANSVAZARE, CU INSTALATIILE AFERENTE RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 05.12.1996 504.65
75 220275CLADIRE STATIE POMPE PACURA TR2 BLOC 6-7 CU INSTALATII AFERENTE: C1-sc= 122.76 mp; C2 - sc= 171.94mp
RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 05.12.1996 294.7
76 220278 STATIE 0,4KV PACURA TR1 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 05.12.1996 2477 220279 STATIA 0,4KV PACURA TR 2 RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 05.12.1996 24
78 220282 CLADIREA STATIEI DE ELECTROPOMPE SI MOTOPOMPE APA INCENDIU RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 26.11.1998 12.93
79 220283 CLADIREA STATIEI DE HIDROFOARE INCLUSIV INSTALATIILE AFERENTE RM.VALCEA Str. Industriilor , nr. 1 26.11.1998 115.17
80 110043 CLADIRE DE EXPLOATARE Mihaesti Mihaesti 30.12.1986 14381 110044 CABINA ACARI Mihaesti Mihaesti 01.01.1987 9.0882 110045 CLADIRE REVIZIE VAGOANE Mihaesti Mihaesti 01.01.1987 148
83 110046 PUNCT DE ALIMENTARE SI PLATFORMA DE DESCARCARE C1 - Magazie Uleiuri Mihaesti Mihaesti 01.12.1986 42.56
84 110086 CABINA INSTALATIE DE CINTARIRE DIN MERS Mihaesti Mihaesti 29.11.1994 17Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor individuale statutare furnizate de debitoare.
Cladiri adm inistrative si de exploatare situate pe raza com unelor Berbesti si A lunu,
judetul Valcea:
158/294
EURO Insol
Nr. in ve n ta r Denum ire Loca lita te Adresa exactaAn
cons tru ireSc (mp)
B1140 GRUP SOCIAL TESA BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.01.86 390.45
B1142 GRUP SOCIAL PANGA (EXTINDERE ATELIER) BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.03.93 440
B1143 EXTINDERE ATELIER INCAPERE PRINC. BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.03.93 3108
B1144 BLOC BIROURI - SEDIU BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.05.84 685.95
B1149 ATELIER ELECTROMECANIC BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.03.84 2960
B1042 STATIE SALVARE SI REMIZA PSIBERBESTI STR.PRINCIPALA 31.12.89
2 1 1 .2 /
360.72
B1138 BARACA BANIAS BERBESTI STR.PRINCIPALA 30.09.87 70
B1061 BARACA (CABINA DISPECER) BERBESTI STR.PRINCIPALA 30.09.89 20
1029 DEPOZIT CARBID SI OXIGEN BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.03.93 85.3
1030 DEPOZIT MATERIALE SI PIESE BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.03.93 915.65
1031 DEPOZIT DESCHIS MATERIALE BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.03.93 12000
1033S CLADIRE CLUB MINIER BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.07.89 302.4
1019S MAGAZIE + SOPRON UTILAJ BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.12.85 691.47 /69 0
1020S DEPOZIT CARBURANTI BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.07.89 2400
1002S BARACA - ATELIER MECANIC BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.01.82 200
1003S ATELIER BOLTARI BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.05.84 650.91
1015S DEPOZIT CIMENT BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.03.93 21.35
1033C BARACA BUNGALOW BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.03.93 72
1012S SILOZ CIMENT BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.01.82 25
1013S SILOZ CIMENT BERBESTI STR.PRINCIPALA 31.01.85 25
A1003 GRUP SOCIAL AD-TIV ALUNU STR.PRINCIPALA 30.10.87 687.5
A1018 GRUP POARTA SI POST PSI ALUNU STR.PRINCIPALA 30.06.909 + 9.2+
132.2
A1019 ATELIER ELECTROMECANIC ALUNU STR.PRINCIPALA 30.06.86 312.2
A1021 DEPOZIT CENTRAL DE MATERIALE ALUNU STR.PRINCIPALA 31.12.86577.2
+846.4
A1068 CENTRALA TERMICA ALUNU STR.PRINCIPALA 31.12.95 108
A1072 ATELIER DE FASONAT LEMN (DIN BETON) ALUNU STR.PRINCIPALA 31.12.86 120.3
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor individuale statutare furnizate de debitoare.
Pentru a realiza o analiza succinta asupra elem entelor de active im obilizate vom
prezenta in continuare o serie de indicatori economici, respectiv rata activelor
im obilizate si rata im ob ilizarilo r corporale, asftel:
Indicator 2012 2013 2014 2015 2016 2017Rata activelor imobilizate 51% 53% 52% 67% 66% 62%Valoare maxim acceptata 60% 60% 60% 60% 60% 60%Rata imobilizarilor corporale 44% 43% 48% 61% 61% 57%Valoare maxim acceptata 66% 66% 66% 66% 66% 66%
159/294
} EURO Insol
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza informatiilor financiare furnizate de debitoare.
^ R a ta a c t iv e lo r im o b iliz a te [Rai = (Active imobilizate/Active totale)*100] reprezinta ponderea elementelor patrim oniale utilizate permanent, reflectand si gradul
de investire a capitalului in firma.
^ R a ta im o b il iz a r i lo r c o rp o ra le [Ric = (Imobilizari corporale/Active totale)*100] arata ponderea va lorii activelor corporale in total imobilizari. Ind icatoru l reflecta si
ponderea investitilor materiale in total investitii.
Constatam ca rata im ob ilizarilo r corporale, in cei 6 ani financiari supusi analizei, nu
depaseste pragu l va loric recomandat, iar rata activelor im obilizate se situeaza in
general sub nive lu l m axim recom andat de 6 0 % in anii 2012 -2014 . Incepand cu anul
2015, dupa preluarea activelor apartinand carierelor m iniere de la Berbesti si A lunu, de
la Com plexul Energetic Oltenia, rata activelor im obilizate depaseste valoarea m axim
acceptata de 6 0 % . Astfel, se observa ca evolutia ind icatorilor in perioada analizata este
direct proportionala cu intrarile de im ob ilizari corporale din anii aferenti.
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%1 2 3 4 5 6 7
■ Rata activelor imobilizate ■ Valoare maxim acceptata
■ Rata imobilizarilor corporale ■ Valoare maxim acceptata
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza informatiilor financiare furnizate de debitoare.
Com parand rata activelor im obilizate cu nivelul cifrei de afaceri, respectiv cu veniturile
obtinute din activitatea de exploatare, se observa ca pastreaza acelasi trend pe intreg
parcursu l perioadei analizata, conducand la concluzia ca investitiile efectuate in
echipamente, au dat randament, neavand efecte negative asupra activitatii Societatii.
Ind icatori de gestiune:
^ V ite za de ro ta tie a im o b il iz a r i lo r c o rp o ra le (Cifra de afaceri/ Imobilizari corporale)
160/294
} EURO Insol
Ind icatoru l exprim a num aru l de rotatii efectuate de im obilizarile corporale pentru
realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evalueaza eficienta m anagem entului
activelor im obilizate p rin exam inarea va lorii cifrei de afaceri generate p rin exploatarea
acestora. Conform uzantelor internationale, se considera norm al un num ar de 2-3
rotatii pe an.
Viteza de rotatie a imobilizarilor Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17
corporale
A) Cifra de afaceri353,438,869 417,278,695 402,839,802 402,301,937 385,751,968 399.128.994
B) Imobilizaricorporate 184,721,936 214,305,703 260,611,966 328,815,712 312,089,473 291,430,743(A/B) in numarde ori 1.91 1.95 1.55 1.22 1.24 1.37
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza informatiilor financiare furnizate de debitoare.
A vand in vedere specificul de activitate al Societatii, valoarea acestui indicator, de peste
1, realizata in perioada 2012 - 2017, poate fi considerata o valoare in param etri
normali. In anul 2015, ca urm are a cresterii vo lum ulu i im ob iliza rilo r dupa preluarea
activitatii de minerit, in conditiile in care cifra de afaceri a evoluat aproape liniar, cu o
u soara d im inuare in anul 2016.
^ V ite za de ro ta t ie a a c t iv e lo r tota le (Cifra de afaceri/Active totale)
Ind icatoru l evalueaza eficienta m anagem entului activelor totale p rin exam inarea valorii
cifrei de afaceri generate de activele entitatii. Este unul d in cei m ai utili indicatori
folositi pentru a pune in evidenta eficienta cu care o firm a isi valorifica activele pe care
le detine, respectiv eficienta cu care utilizeaza intreg capitalul. Acest ind icator reflecta
viteza cu care se roteste intreg capitalul investit (daca p riv im din punct de vedere al
pasivu lu i bilantului). Conform uzantelor internationale, se considera norm al un num ar
de 2-3 rotatii pe an.
Viteza de rotatie a activelor totale
Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17
A) Cifra de afaceri 353,438,869 417,278,695 402,839,802 402,301,937 385,751,968 399.128.994
B) Active totale417.929.511 501.805.425 546.747.034 543.484.584 514.000.241 544.416.732
C) A /B num ar de ori 0,85 0,83 0,74 0,74 0,75 0,73Sursa: Analiza Euro Insol pe baza informatiilor financiare furnizate de debitoare.
Observam ca indicatorul de m ai su s are valoare subun itara ceea ce inseam na ca
debitoarea CET Govora nu a reusit sa exploateza activele pe care le detine cu m axim a
eficienta.
161 /294
Principalele masini, echipamente si instalatii sunt prezentate in tabelul care urmeaza:
NRINVD
DENMF□
GESTIUNE□
Starea tehnica□
Marcam
Modelm
AnulfabricatieiQ
Caracteristici tehnice□
330154 CAZAN ABUR 420T/H NR 4 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Cazan functional pe gaze naturale si pacura, rezerva pentru functionare
C4 C4 1976 Cazan tip C4 Debit-420 t/h, Presiune-140 kgf/cm2, Temperatura-550 grd C
330299 CAZAN C5 420T LIGNIT 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Cazan functional pe lignit,gaze naturale si pacura, rezerva pentru
CR1244 CR1244 1987 Cazan tip CR1244 Debit-420 t/h, Presiune- 13,7 Mpa, 813K , Temperatura-540 grd C
330365 CAZAN NR.6 420 TIP LIGNI 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
fCuanzcatinonfuanrectionalpe lignit,gaze naturale si pacura, rezerva pentru
CR1244 CR1244 1987 Cazan tip CR1244 Debit-420 t/h, Presiune- 13,7 Mpa, 813K , Temperatura-540 grd C
220193CONDUCTA DE EVACUARE ZGURA S I CENUSA 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
DN350 DN350 1986 Conducta DN350
220208CONDUCTA DE EVACUARE ZGURA S I CENUSA 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
DN350 DN350 1986 Conducta DN350
221894 ELECTROFILTRU CAZAN 7 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala- Modernizat in anul 2010-2011
2012 Modernizat in anul 2010-2011
330300 MOARA NR 1 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
MV C4 MV C4 1986 Moara cu ciocane si ventilator MV C4
330301 MOARA NR 2 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
MV C4 MV C4 1986 Moara cu ciocane si ventilator MV C4
330302 MOARA NR 3 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
MV C4 MV C4 1986 Moara cu ciocane si ventilator MV C4
330303 MOARA NR 4 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
MV C4 MV C4 1986 Moara cu ciocane si ventilator MV C4
330304 MOARA NR 5 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
MV C4 MV C4 1986 Moara cu ciocane si ventilator MV C4
330305 MOARA NR 6 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
MV C4 MV C4 1986 Moara cu ciocane si ventilator MV C4
330366 MOARA NR. 1 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
MV C4 MV C4 1987 Moara cu ciocane si ventilator MV C4
330367 MOARA NR.2 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
MV C4 MV C4 1987 Moara cu ciocane si ventilator MV C4
330368 MOARA NR.3 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
MV C4 MV C4 1987 Moara cu ciocane si ventilator MV C4
330369 MOARA NR.4 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
MV C4 MV C4 1987 Moara cu ciocane si ventilator MV C4
330370 MOARA MR 5 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
MV C4 MV C4 1987 Moara cu ciocane si ventilator MV C4
330371 MOARA NR 6 14.0 S.CAZANE - GEN ERAL
Starea tehnica functionala
MV C4 MV C4 1987 Moara cu ciocane si ventilator MV C4
162/294
EURO Insol
NRINV□
DENMF□
GESTIUNED
Starea tehnica□
MarcaD
Model□
Anulfabricatieig
Caracteristici tehniceH
401582 CONCASOR CU CIOC.ART.K1A 13.0 S.COMBUSTIBIL - GENERA
Buna SC UNIO SA Concasor cu ciocane articulate CCA 1000
1985 400 kW, capacitate concasare 1200 t/h
401583 CONCASOR CU CIOC.ART.K1B 13.0 S.COMBUSTIBIL - GENERA
Buna SC UNIO SA Concasor cu ciocane articulate CCA 1000
1985 400 kW, capacitate concasare 1200 t/h
401584 CONCASOR CU CIOC.ART.K1C 13.0 S.COMBUSTIBIL - GENERA
Buna SC UNIO SA Concasor cu ciocane articulate CCA 1000
1985 400 kW, capacitate concasare 1200 t/h
551195
MASINA COMB. NR 3:MASINA MC1c;CAI DE RULARE ALE MASINII MC1c 13.0 S.COMBUSTIBIL - GENERA
Buna SC PROMPT SA Timisoara
Masina Combinata de preluare cu roata cu cupe si stivuire, T 3214
1996 Capacitate 1200 t.h., lungime brat 35 m
660324 MASINA COMBVIN MC1A 13.0 S.COMBUSTIBIL - GENERA
Buna SC PROMPT SA Timisoara
Masina Combinata de preluare cu roata cu cupe si stivuire, T 3214
1985 Capacitate 1200 t.h., lungime brat 35 m
660326 MAS.COM. MC1B 13.0 S.COMBUSTIBIL - GENERA
Buna SC PROMPT SA Timisoara
Masina Combinata de preluare cu roata cu cupe si stivuire, T 3214
1985 Capacitate 1200 t.h., lungime brat 35 m
660333 MAS.DE PRELUAT M1A 13.0 S.COMBUSTIBIL - GENERA
Buna SC PROMPT SA Timisoara
Masina de preluare cu roata cu cupe, T 2428
1985 Capacitate 600 t.h., lungime brat 12 m
660334 MAS.DE PRELUAT M1B 13.0 S.COMBUSTIBIL - GENERA
Buna SC PROMPT SA Timisoara
Masina de preluare cu roata cu cupe, T 2428
1985 Capacitate 600 t.h., lungime brat 12 m
660335 MAS.DE PRELUAT M2B 13.0 S.COMBUSTIBIL - GENERA
Buna SC PROMPT SA Timisoara
Masina de preluare cu roata cu cupe, T 2428
1985 Capacitate 600 t.h., lungime brat 12 m
660336 MAS.DE PRELUAT M1C 13.0 S.COMBUSTIBIL - GENERA
Buna SC PROMPT SA Timisoara
Masina de preluare cu roata cu cupe, T 2428
1985 Capacitate 600 t.h., lungime brat 12 m
330123 TURB ABUR DSL 50 NR 3 11.0 S.TURBINE - GENERAL
bunaEnergetice 1970 P nominala=50 MW; debit max.abur in
turbina=370t/h; pres.abur vu=130t/h; T abur viu=550 C
330155 TURB ABUR DSL 50 NR4 11.0 S.TURBINE - GENERAL
bunaEnergetice 1972 P nominala=50 MW; debit max.abur in
turbina=370t/h; pres.abur vu=130t/h; T abur viu=550 C
330294 TURBINA DKUL 50 NR.5 11.0 S.TURBINE - GENERAL
satisfacatoareEnergetice 1986 P nominala=50 MW; lungime=12 m;
greutate=22,9 t; debit max.abur in turbina=370t/h; pres.abur vu=130t/h; T abur viu=545 C
330374 TURBINA NR 6 DRUZ 50 11.0 S.TURBINE - GENERAL
satisfacatoareEnergetice 1987 P nominala=50 MW; lungime=12 m;
greutate=22,9 t; debit max.abur in turbina=370t/h; pres.abur vu=130t/h; T abur viu=545 C
330078 TRAFO 80MVA NR2 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330079 TRAFO 25MVA TSP5 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330081 TRAFO 16 MVA T12 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330102 TRAFO 80MVA REZERVA 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330158 TRAFO 80MVA NR3 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330159 TRAFO 16MVA NR13 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330239 TRAFO 80MVA NR4 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330240 TRAFO 16MVA NR14 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330283 TRAFO 80MVA NR5 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330284 TRAFO 16MVA NR15 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330285 TRAFO 25 MVA TSP1 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330381 TRAFO 80MVA NR6 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330382 TRAFO 15MVA NR16A 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL330383 TRAFO 15MVA NR 16B 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL
330480TRAFO DE PUTERE 03-25MVA OBT3 12.0 S.ELECTRICA - GENERAL
163/294
} EURO Insol
HRIMV
QDENUMIRE MF
E l
CONT
FIGESTIUNE
0FILIALA
E221086 AUTO SKO D A OCTAVIA II A M B IEN TE 2 0 SrTMBCD 4 1Z262139369 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221087 AUTO SKO D A OCTAVIA II A M B IEN TE 2.0 S:TM BCD 4 1ZX62139362 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221088 AUTO SKO D A OCTAVIA II A M B IEN TE 2 0 S:TM BCD41Z562139351 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221089 AUTO SKO D A OCTAVIA II A M B IEN TE 2.0 S:TM BCD412562139348 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221090 AUTO SKO D A OCTAVIA II A M B IEN TE 2.0 S:TMBCD41ZX62139345 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221141 AUTO DACIA LOGAN 16 M PI S :U U 1LSDABH34382899 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221142 AUTO DACIA LOGAN 1.6 M PI S:UU1LSDABH34378775 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221143 AUTO DACIA LOGAN 16 M PI S :U U 1LSDABH34382844 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221196 AUTOTURISM SKO D A OCTAVIA TOUR S TMBDE41UB68856491 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221273 AUTOTURISM V W P A S S A T CL 2.0 TDI S:WVWZZZ3CZ7P003304 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221274 AUTOTURISM V W P A S S A T CL 2 0 TDl S WVWZZZ3CZ7P003229 2133 55 0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221303 AUTOTU Rl SM P A S SA T 2.0 F S I S :WVWZZZ3 CZ6 P 2 15 92 8 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE22147G V W CADDY KO M BI 1 6 MPI/102 C P 7 LO SA S IU : 085754 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221477 V W CADDY KOM BI 1 6 MPI/102 C P 7 LO SA S IU : 085755 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221494 IVECO DAILY 65 C 18 D nr sasiu ZCFC65D0005705198 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221585 AUTO AUDI A6 3 0 TDI V6 quattro 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221766 AUTO W O L K S W A G EN P A S S A T B7 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221910 AUTO DACIA LOGAN STO RY 1.2 E5 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE401881 AUTO N ISSAN MAXIMA 3.0 s:JN1CCUA33U0082586 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE
401882 AUTO N ISSAN PR IM E R A 2.0 SDN T EK N A S:SJNBCAP12U0046688 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE401901 AUTOTURISM AUDI A6 3 0 BEN Z S WAUZZZ4B54N075053 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221470 Autoutilitare M E R C E D E S BEN Z 311 CDI DOKA 2133 55 0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221471 Autoutilita a M ER C ED ES-BEN Z 311 CDI DOKA 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221472 Autoutihtara M ER C ED ES-BEN Z 311 CDI DOKA 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE401916 Autout CITROEN JU M P E R B EN A 35 L S VF7ZCRM DC17510072 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE660340 AUTOBASCULAN TA A B 19215 s:84559 m: 167664 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE551188 TRACTOR U 650 s:65162124 m:Y1456 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221860 R E MO RC A AUTO F'HL 6030/20 T-AL. 3500 KG 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221976 Remorca agricola U R SU S T-041 7t 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE660136 SEM IR EM O R C A JO A S A 20 TO 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE660240 R EM O R C A AUTO R J S:1549 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221594 AUTO GO LF TREN DLINE 1 6/102 CP 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221667 SKO D A NOU A OCTAVIA D R IVE M PI nr.sasiu TMBCA21Z8C009290 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221670 AUTO V O LK S W A G E N T5 G P Caravellr CL LR 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221714 AUTO DACIA M CV 7 Prestige 1.5/85 2133 55.0 TRA N SPO RTURI AUTO 04 C ET INDUSTRIE221014 ELEC TRO C A R CU PLA TFO RM A 2133 80 80 - SC PR E LC E T 04 C ET INDUSTRIE
222079A UTO S P E Cl A LA PEN TRU ST IN G ER EA INCENDIILOR TIP A .SP .L .S .- ROMAN19.256 DF 2131 35.0 P S I - SITU ATI I URGEN TA 04 C ET INDUSTRIE
660236 AUTOTUM STINS INCEND 2133 35 0 P S I - SITU ATI I URGEN TA 04 C ET INDUSTRIE221093 MOTOSTIVUITOR BALKAN CAR 3.2 TO 2133 30.20 30.20 - LOGISTICA 04 C ET INDUSTRIE401833 MOTOSTIVUITOR 3.2 TF CU FURCI FRO NTALE HR=3200 mm 2133 30 20 30.20 - LOGISTICA 04 C ET INDUSTRIE331446 P R E LATA S EM IR EM O R C A TIR 8039 30.20 30.20 - LOGISTICA 04 C ET INDUSTRIE221016 ELEC TRO C A R CU PLA TFO RM A 2133 30 0 ADMINISTRATIV 04 C ET INDUSTRIE220862 BU LD O ZER S 1501 2131 20.50 20.50 - AT REPA RA TI CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE220865 BU LD O ZER S 1500 2131 20.50 20.50 - AT REPA RA T I CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE401436 BU LD O ZER DET 250 2131 20 50 20.50 - AT REPA RA T I CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE401588 BU LD O ZER A 3600 LD 2131 20.50 20.50 - AT REPA RA T I CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE220946 CILINDRU V IBRO CO M PACTO R 2131 20 50 20.50 - AT REPA RA T I CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE220947 C ILINDRU V IB R O C O M PACTOR 2131 20.50 20.50 - AT REPA RA TI CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE220997 CILINDRU V IBRO CO M PA CTO R BO M AG B W 10 2131 20 50 20.50 - AT REPA RA T I CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE551203 BU LD O ZER DET 250 M2 S E R I A 1162 2133 20 50 20 50 - AT REPA RA TI CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE660244 TRACTOR S1501 2133 20.50 20.50 - AT REPA RA T I CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE660184 IMCAR F ROM IFRO N 2133 20 50 20.50 - AT REPA RA T I CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE660246 INCARCATOR IFROM 204D 2133 20.50 20.50 - AT REPA RA TI CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE401889 ELEC TRO C A R BA LKA N CA R 20To 2133 20 50 20.50 - AT REPA RA T I CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE660232 ELEC TRO C A R 3T S 9913 2133 20.50 20.50 - AT REPA RA TI CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE401854 MOTOSTIVUITOR D ISEL tip BALKAN K A R 3.5*3.2 2133 20.50 20.50 - AT REPA RA T I CO M BUST 04 C ET INDUSTRIE401905 ELEC TRO C A R BA LKAN CAR 2 TO 2133 20 30 20 30 - AT REPA RA T I CAZANE 04 C ET INDUSTRIE401914 MOTOSTIVUITOR BA LKA N CA R HIDRAMAT 3.5 To 2133 20.30 20.30 - AT REPA RA T I CAZANE 04 C ET INDUSTRIE401906 ELEC TRO C A R BA LKA N CA R 2 TO 2133 20 20 20.20-AT REPA RA T II ELEC T R IC E 04 C ET INDUSTRIE660233 ELEC TRO C A R 3T S 9909 2133 20.20 20.20-AT. REPA RA T II ELEC T R IC E 04 C ET INDUSTRIEmi846 MOTOSTIVUITOR BA LKA N CA R 1.5 To H=2.5m 2133 20.20 20.20-AT. REPA RA T II ELEC T R IC E 04 C ET INDUSTRIE
660209 ELEC TRO ST IV CONTR S 3800 5133 20 20 20 20-AT REPA RA T II ELEC T R IC E 04 C ET INDUSTRIE221085 DACIA P IK U P 2133 13.0 S CO M BUSTIBIL - G EN ER A L 04 C ET INDUSTRIE
401838 AUTOTURISM A RO 324 TDX s:UU3AS0PE4Y1231936 m: 0481 2133 13.0 S CO M BUSTIBIL - G EN ER A L 04 C ET INDUSTRIE551190 ELEC TRO C A R E P 006 2133 10 0 S CHIMICA - G EN ER A L 04 C ET INDUSTRIE
551182 E LE CTROSTIVUITO R TIP BA LKA N KA R S E R I A 780 2133 10.0 S.CHIM ICA - G EN ER A L 04 C ET INDUSTRIE
660221 MOTOSTIVUITOR DV 1661-28 2133 10.0 S .CHIMICA - G EN ER A L 04 C ET INDUSTRIE221211 BULD O EXCAVATO R C A TERPILLA R 428-B tractiune 4*4 2131 20.40 20.40 - AT. REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE221084 TRACTOR U 650 2133 20.40 20.40 - AT. REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE660212 TRACTOR T IP V650M 41 V L 2659 2133 20 40 20 40 -AT REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE
401886REM O R C A BASC ULAN TA 5 to 2 R B SAT s:UVG25HTPE2G070589 2133 20 40 20.40 -AT REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE
660307 R EM O R C A BA SC .LA TERA LA 23 2133 20.40 20.40 - AT. REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE
401820A UTO S P E Cl A LA M ACARA ROMAN 12215 AM T 12 5 SM 118930 S S 67225 2133 20.40 20.40 - AT. REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE
101887 AUTOM ACARA HIDROM 180 TO s:60556 m: 105295 2133 20.40 20.40 - AT. R EPA R A T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE660140 AUTOM ACARA 16TF 2133 20 40 20 40 -AT REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE660179 M ACARA T ELEM A C 25IF 2133 20.40 20 40 - AT. REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE660237 M ACARA PT.12.5TF TELEM A C 2133 20 40 20 40 -AT REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE660185 ELEC TRO C A R E R 006 2133 20.40 20.40 - AT. REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE660187 ELEC TRO C A R 3T+REM ORCA 2133 20.40 20.40 - AT. REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE
401821 MOTOSTIVUITOR BA LKA N CA R DIX 1794.cap.cil.3900 cp 90 3To h=33 2133 20.40 20.40 - AT. REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE401827 MOTOSTIVUITOR 3.5 To BA LKAN CAR 2133 20 40 20 40 -AT REPA RA T II TU RBIN E 04 C ET INDUSTRIE220380 INCARCATOR FRONTAL MULTIFUNCTIONAL K R A M ER V E R K E 2131 14.0 S CAZANE - G EN ER A L 04 C ET INDUSTRIE
164/294
} EURO Insol
Im o b il iz a r ile financ ia re , ca p a rte a a c t iv e lo r d e b ito a re i p re z in ta urm atoarea
structura in exercitiile 2 01 6 si 2017:
Imnhili^arilo fincinriciro Sold la Sold laimobiiizaiiie iiuauciai e
31 decembrie 2016 31 decembrie 2017
Actiuni detinute la filiale 1.214.000 1.214.000Alte investitii detinute ca imobilizari financiare 6.143.686 6.143.686Imprumuturi acordate altor parti legate 2.156.134 3.359.539Ajustari pentru depreciere a imobilizarilor financiare (4.095.468) (4.196.325)To ta l 5.418.352 6.520.900Sursa: Analiza Euro Insol pe baza informatiilor furnizate de debitoare.
Activele financiare nu detin o pondere im portanta in totalul activelor im obilizate ( 2 % -
3 % ), ponderea ram anand aprox im ativ constanta in valoare bruta a im obilizarilor, in
perioada de referinta. Aceste active sun t reprezentate de titlurile de participare
detinute de debitoare la capitalul altor societati, precum si de alte im ob ilizari financiare,
creante imobilizate, astfel:
Procent de Procent deValoarea investitiei
Nume societate Natura relatiei la 31 decembrie
2016 20172016
CIECH-SODA CREANTA TRANSFORMATA IN
ACTIUNI 1,170037% 1,170037% 1.985.963 1.985.963Subscriere in numerar 4.157.723 4.157.723
Ajustare de depreciere titluri CIECH-SODA (3.605.725) (3.605.725)
Total interese de participare 2.537.961 2.537.961PRELCET SA RM.VALCEA
Actiuni99,34% 99,34% 596.400 596.400
SERVCET SA RM.VALCEA
Actiuni98,43% 98,43% 590.600 590.600
CETPREST SA Actiuni 27.000 27.000Ajustare de depreciere
titluri SERVCET S.A. (489.743) (590.600)Total titluri in entitati afiliate 724.257 623.400
Alte imobilizari financiareCONSILIUL JUDETEAN
VALCEA-garantii contract
concesiune 131.469 131.469Rompetrol - garantie contract 25.000 25.000OPCOM -garantie token 750 750
PRIMARIA GALICEA - popriri 70.045 70.045TERMICA SUCEAVA - garantie 1.950 0C.N. Transelectrica - garantie
ctr.313/10.10.2013- suma indisponibilizata 1.358.000 1.358.000
AGENTIA NATIONALA RESURSE MINERALE
-garantie pentru cheltuieli de refacere a mediului
Berbesti 568.920 1.774.275Total alte imobilizari financiare 2.156.134 3.359.539
Total general 5.418.352 6.520.900Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor individuale statutare furnizate de debitoare.
165/294
} EURO Insol
1. T it lu r i de p a rt ic ip a re la cap ita lu l a lto r societati, a stfe l :
• T itluri detinute la Ciech Soda Rom ania un num ar total de 24.574.743 actiuni
in valoare de 6.143.686 lei (1 ,1 7% ) la data de 31.12.2015. La data de
31.12.2016, valoarea acestor titluri s-a ajustat prin inregistrarea unei
deprecieri in sum a de 3.605.725 lei, pe rezultatul reportat, Aceasta
depreciere a fost constituita avand in vedere faptul ca valoarea titlurilor de
participare detinute la Ciech Soda Rom ania era m ai m ica decat cota parte
proportionala din valoarea capitalurilor p rop rii ale acestei societati.
• T itluri detinute la SC P R EL C E T SA Rm.Valcea: participatie CET Govora SA,
596.000 RO N (9 9 ,3 4 % ) - cu obiect de activitate realizarea de “lucrari de
reparatii, alte activitati de prestari servicii p recum si efectuarea de acte de
com ert corespunzatoare obiectului de activitate aprobate p rin actul
constitutiv”, cod CA EN 331.
• T itluri detinute SC SE R V C E T SA Rm.Valcea: participatie CET Govora SA,
590.600 RO N (9 8 ,4 3 % ) - cu obiect de activitate realizarea de “lucrari de
instalatii electrice tehnico-sanitare si alte lucrari de instalatii pentru
constructii”, cod C AEN 432. La data de 31.12.2016, aceste titluri s-au ajustat
pentru depreciere, cu sum a de 590.600 lei, d in cauza intrarii in insolventa a
acestei societati si a scaderii va lorii capitalurilor proprii.
2. L a a lte im o b il iz a r i f in anc ia re , s u n t in re g is t ra te la d a ta de 3 1 .1 2 .2 01 7
u rm a to a re le su m e :
• Sum a de 1.585.264 lei, reprezentand garantii, sum e indispon ib ilizate la
contractul de concesiune cu Consiliu l Judetean Valcea, garantie financiara la
contractul de servicii tran sport energie electrica- C.N. Transelectrica,
precum si sum a de 1.774.275 lei, garantie pentru refacerea m ediulu i la
platita catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.
Terenurile si constructiile cuprind proprietatile detinute de Societate pentru utilizarea
in furnizarea de servicii, respectiv in scopuri adm inistrative.
5.1.2. Activele circulante
Activele circulante reprezinta a doua com ponenta im portanta in structura activului
bilantier, iar p rin natura lor pot in sem na calea cea m ai scurta spre obtinerea unor
lichiditati pe term en scurt. D in punct de vedere structural, activele circulante sunt
constituite din:
• stocuri;
• creante;
166/294
EURO Insol
• disponib ilitati banesti;
• alte creante.
In continuare prezentam evolutia schem atica a elem entelor de active circulante. Dupa
cum se poate observa categoria activelor circulante este constituita m ajoritar din
c rean te („clienti” si „alte creante”), acestea detinand aprox. 8 0 % - 9 0 % din totalul
activelor circulante, pana in anul 2016, anul declararii insolventei si ap rox im ativ 3 0 % -
5 0 % din totalul activelor circulante dupa aceasta data.
In anii 2 016 si 2017, urm are a m asu rilo r de redresare econom ico- financiara si p rin
renegocierea contractelor cu principalii clienti, s-a reusit reducerea vo lum ulu i
creantelor neincasate si in acelasi tim p a crescut vo lum ul d ispon ib ilitatilor banesti.
Ponderea acestora a crescut de la cca. 0 ,8 5 % in total active circulante la cca. 5 0 ,8 % in
total active circulante in anul 2017.
1 ELEMENTE DE ACTIV 31-Dec-12 31-Dec-13 31-Dec-14 31-Dec-15 31-Dec-16 31-Dec-17 1Clienti Stocuri
Disponibilitati banesti Alte creante
89.533.83316.687.6411.709.299
93.509.765
109.779.04723.050.79211.123.87888.385.037
174.571.40910.395.8798.030.609
61.301.782
103.001.84017.237.5545.102.380
40.212.515
81.225.73022.586.39562.528.670
5.238.352
83.645.88323.037.100
108.391.6045.156.613
Total active circulante 201.440.538 232.338.754 254.299.679 165.554.289 171.579.147 220.231.200Sursa: Analiza Euro Insol pe baza informatiilor furnizate de debitoare
Evolutia activelor
180000,000
160000,000
140000.000
120000.000
100000,000
80000,000
60000,000
40000.000
20000.000
,001.ian..12 01.ian..13 01.ian..14 01.ian..15 01.ian..16
■ Clienti B Stocuri ■ Disponibilitati banesti B Alte creante
01.ian..17
Pentru a realiza o analiza succinta asupra elem entelor de active circulante vom prezenta
in continuare o serie de indicatori economici, respectiv rata creantelor si viteza de
rotatie a clientilor, asftel:
^ R a ta c re a n te lo r [Rc = (Creante/Active circulante)*100] evidenteaza
creantele pe care le are firm a in total active circulante. Aceasta rata reflecta politica
167/294
} EURO Insol
de credit comercial pe care o are firm a si este influentata de dom eniul de activitate si
termenele de plata practicate.
1 Indicator Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17Rata creantelor 91 85 93 87 50 40
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor statutare furnizate de debitoare.
Rata creantelor s-a m entinut la un nivel relativ constant pana la data de 30.04.2016,
data intrarii in procedura de insolventa. A sa cum am aratat anterior, ponderea cea mai
m are in totalul creantelor este data de valoarea categoriei clienti. Valoarea ridicata a
creantelor a afectat negativ gradul de lichiditate a companiei, avand in vedere ca aceste
creante nu au fost incasate.
Desi creantele reprezinta unele dintre cele m ai lichide active detinute de o societate, in
acest caz im aginea este denaturata, creantele incasandu-se cu o intarziere foarte mare
sau deloc, cel m ai adesea.
^ V ite za de ro ta t ie a d e b ite lo r c lien ti [Viteza de rotatie a debitelor client = sold mediu clienti/cifra de faceri*365] sem nifica in cate zile au fost incasati clientii in
exercitiul financiar. Cu cat indicatorul are o valoarea m ai m ica cu atat este m ai bine
deoarece in sem na ca banii sun t incasati la timp de la client si se asigura prem izele
unu i flux de cash-flow pozitiv.
In cazul CET Govora, indicatorul are o valoare in crestere de la un an la altul, pana in
anul 2014, odata cu intrarea in insolventa a societatii Oltchim. Acest indicator arata
faptul ca Societatea isi incaseaza cu mare dificultate creantele, in special pe cele istorice.
Facem precizarea ca acest indicator a fost calculat exclusiv in baza creantelor client si
nu si a altor creante, indicatorul prezentand astfel o situatia m ai “favorabila”.
Viteza de rotatie a debitelor (clienti) Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17
Clienti (A) 89.533.833 109.779.047 174.571.409 103.001.840 81.225.730 83.645.883Cifra de afaceri (B) 353,438,869 417,278,695 402,839,802 402,301,937 385,751,968 399.128.994(A/B)*365 in numar
de zile92 96 158 93 77 76
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza informatiilor financiare furnizate de debitoare.
D isp o n ib il ita t ile b a n e st i reprezinta o alta categorie in cadrul activelor circulante si
reprezinta activul cel m ai lichid in cadrul structurii activelor. In cazu l soc ie ta tii
d e b ito a re d isp o n ib il ita t ile b a n e st i s u n t in crestere , la 3 1 .1 2 .2 0 1 7 f iin d in s u m a de
1 0 8 .3 9 1 .6 0 4 lei.
^ R a ta d isp o n ib il ita t i lo r b a n e st i [Rdp = (Disponibilitati /Active totale)*100] arata ponderea activelor cele m ai lichide in total active, adica gradul de
lichiditate im ediata a activelor curente. N ive lu l considerat norm al este de 2 % .
168/294
} EURO Insol
[indicator Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-2017 1Rata disponibilitatilor 0.41 2.22 1.47 0.94 12.17 20.17Valoare minim recomandata 2.00% 2.00% 2.00% 2.00% 2.00% 2.00%
Sursa : Analiza Euro Insol p e baza ba lantelor statutare fu rn iz a te de debitoare
Observam ca disponiblitatile banesti ale CET Govora au depasit p ragu l de 2 % dupa data
intrarii insolventa, pana la aceasta data se poate spune ca debitoarea s-a confruntat cu
un m are im pas financiar.
25
20
15
10
ian..12 ian..13 ian..14 ian..15 ian..16 ian..17
■ Rata disponibilitatilor ■ Valoare minim recomandata
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor statutare furnizate de debitoare
La data de 30.04.2016 a fost realizat Raportu l de Evaluare a activelor, raport intocm it de
SC Darian D R S Cluj Napoca pentru utilizarea in procedura insolventei.
Raportu l de Evaluare intocm it de SC Darian D R S cuprinde toate elementele de activ
aflate in patrim oniu l CET Govora, la data de 30.04.2016, structurate astfel:
1. Active fixe si circulante- im obile si mobile;
2. Creante comerciale si alte creanta;
3. T itluri de participare( actiuni si parti sociale) detinute la alte entitati.
5
0
Baza de evaluare in raportul de evaluare este data de Standardele de Evaluare A N E V A R
SE V 100- Cadru General, de Standardul SEV 220 - Masini, echipamente si instalatii, G M E
520 - Evaluarea pentru garantarea im prum iturilo r si Ghidul m etodologic de evaluare
G M E 620 - Evaluarea m asinilor, echipam entelor si instalatiilor.
169/294
I EURO Insol
Evaluarea a fost realizata in perioada 30.04.2016 - 31.12. 2017 si valorile estimate sunt
considerate valabile pentru n ivelul de preturi corespunzatoare datei de 30.04.2016.
Sinteza evaluarii activelor fixe si circulante este urmatoarea:
FILIALA TIP ACTIV TIP ACTIVValoare contabila
( lei)
Valoare justa /de piata (lei)
Va lo a re a de va nzare fortata (lei)
ACTIVITATE INDUSTRIE- active situate pe platformele Govora si Slatina
ACTIVE IN EXPLOATARE
Cladiri si constructii speciale 107,119,291 54,791,875 21,916,750
Terenuri in exploatare 20,105,678 14,003,347 5,601,339
Alte mijloace fixe in exploatare 83,166,640 80,004,778 32,001,911
Total active in exploatare 210,391,609 148,800,000 59,520,000
ACTIVE IN AFARA EXPLOATARII
Garsoniera bloc G105 0 32,000 16,000
Terenuri Slatina 11,206,260 7,321,095 3,660,547
Alte mijloace fixe in afara exploatarii 11,773 4,156,338 3,817,604
Total active in afara exploatarii 11,218,033 11,509,433 7,494,151
TOTAL GENERAL 221,609,642 160,309,433 67,014,151
ACTIVE CIRCULANTE STOCURI MATERIALE 9,656,520 10,585,427 4,267,052
ACTIVITATE TERMOFICARE URBANA- active situate in Rm. Valcea, Olanesti,
Ca l i ma n e s ti
ACTIVE IN EXPLOATARE
Cladiri si constructii speciale 17,487,039 11,151,369 4,460,548
Terenuri in exploatare 0 0 0
Alte mijloace fixe in exploatare 759,587 5,676,631 2,270,652
Total active in exploatare 18,246,626 16,828,000 6,731,200
ACTIVE IN AFARA EXPLOATARII
Alte mijloace fixe in afara exploatarii 220 1,734 878
Total active in afara exploatarii 1,734 1,734 878
TOTAL GENERAL 18,248,360 16,829,734 6,732,078
ACTIVE CIRCULANTE STOCURI MATERIALE 495,034 491,976 196,791
ACTIVITATE EXPLOATARE MINIERA- active situate la Berbesti si Alunu
ACTIVE IN EXPLOATARE
Cladiri si constructii speciale 28,305,782 9,742,657 3,897,063
Terenuri in exploatare 2,478,890 617,854 247,142
Alte mijloace fixe in exploatare 55,299,970 79,051,489 31,620,595
Total active in exploatare 86,084,642 89,412,000 35,764,800
ACTIVE IN AFARA EXPLOATARII
Alte mijloace fixe in afara exploatarii 1,058,580 240,923 240,923
Total active in afara exploatarii 1,058,580 240,923 240,923
TOTAL GENERAL 87,143,222 89,652,923 36,005,723
ACTIVE CIRCULANTE STOCURI MATERIALE 6,919,697 2,761,056 1,249,716
TOTAL GENERAL
ACTIVE FIXE 308,752,864 249,962,356 103,019,874
STOCURI MATERIALE 17,071,250 13,838,459 5,713,559
TOTAL GENERAL ACTIVE 325,824,114 263,800,815 108,733,433
170/294
} EURO Insol
S in te z a e v a lu a r ii t it lu r ilo r de p a r t ic ip a re d e tin u te de C ET G o vo ra in c a p ita lu l a lto rso c ie ta ti:
SOCIETATE Valoare contabila(le i)
Valoarea de piata/titluri de participare
(le i)
Valoarea de vanzare fortata/titluri de participare ( le i)
PRELCET SA RM.VALCEA 596,000.00 2,208,180.00 1,104,090.00SERVCET SA RM.VALCEA 590,600.00 0.00 0.00VILCET ENERGY RM. VALCEA 2,593,400.00 69,755.00 34,878.00CETPREST SA BERBESTI 27,000.00 109,306.00 54,653.00
TOTAL CONT 261 3,807,000.00 2,387,241.00 1,193,621.00CIECH ROMANIA (USG) 6,143,685.75 3,291,581.00 1,645,791.00
TOTAL CONT 265 6,143,685.75 3,291,581.00 1,645,791.00TOTAL IM OBILIZARI FINANCIARE 9,950,685.75 5,678,822.00 2,839,412.00
S in te z a e v a lu a r ii c re a n te lo r co m e rc ia le p re cu m s i a a lto r c re a n te la d a ta de 30 .04 .2016 :Valoare Valoarea de
CONT DENUMIRE f iQn justa/de piata vanzare fortatai. (le i) (le i)
2678 CREANTE IMOBILIZATE- GARANTII 762,871.03 762,871.03 762,871.03
411CLIENTI- CREANTE COMERCIALE la
valoarea ajustata 60,263,735.72 64,338,651.44 64,338,651.44413 EFECTE DE PRIMIT 170,056.18 0.00 0.00418 CLIENTI FACTURI DE INTOCMIT 1,200,000.00 0.00 0.00
4092 FURNIZORI DEBITORI 5,595,763.18 5,588,075.98 5,588,075.98425 AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI 60,554.00 60,554.00 60,554.00
4282.14 DEBITORI DIN LIVRARI CARBUNE 32,103.53 32,103.53 32,103.53
4282.15DEBITORI UTILITATI BLOC INTERVENTIE BERBESTI 9,427.83 8,693.88 8,693.88
4282.1DEBITE DIN PAGUBE DE MIJLOACE CIRCULANTE 3,323.80 3,180.01 3,180.01
4282.4 DEBITORI DIVERSI 1,960.00 0.00 0.004282.6 DEBITORI DIN CONCEDII MEDICALE 719.67 0.00 0.004282.5 DEBITORI RATE MAGAZIN 2,025.52 2,026.00 2,026.004282.7 DEBITORI LA ASOCIATII LOCATARI 1,085.74 0.00 0.004282.8 DEBITORI INTRETINERE- curente 1,757.00 1,757.00 1,757.00
4424 TVA DE INCASAT 3.00 3.00 3.004428.1 TVA NEEXIGIBIL 166,673.41 166,673.41 166,673.414428.5 TVA NEEXIGIBIL- DEDUCTIBIL LA PLATA 333,818.49 333,818.49 333,818.49
4451 SUBVENTII DIFERENTA DE PRET-G/cal 2,491,651.24 2,491,651.24 2,491,651.24
4482ALTE CREANTE FATA DE BUGETUL STATULUI 382,892.43 382,630.00 382,630.00
461.02 DEBITORI RATE LOCUINTE DE SERVICIU 390,303.22 213,952.69 213,952.69461.03 ALTI DIVERSI DEBITORI 28,368,251.22 25,758,097.72 25,758,097.72461.04 DEBITORI DECONTARI NOVENER 544,710.41 0.00 0.00461.05 DEBITORI AJUTOARE INCALZIRE 232,734.37 232,734.37 232,734.37461.07 DEBITORI CANTINA 19,207.82 9,624.01 9,624.01461.09 CE Oltenia- DEBITE DESPAGUBIRI BERBESTI 968,392.39 968,392.39 968,392.39
171 /294
EURO Insol
473DECONTARI DIN OPERATIUNI IN CURS DE CLARIFICARE 16,063.70 16,063.70 16,063.70
TOTAL 101,257,213.87 101,371,553.89 101,371,553.89
5.2. Ana liza structurii pasivu lu i
E v o lu t ia p a s iv u lu i d e b ito a re i in in te rv a lu l de a n a liz a 31 .12 .2012 - 3 1 .12 .2017 este p re z e n ta ta m a i jo s, p e p r in c ip a le e le m e n te co m p o n en te (R O N ):
ELEMENTE DE PASIV Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17
Furnizori 192.276.218 243.147.454 334.164.937 201.512.570 163.376.619 196.984.713Credite pe termen scurt 50.863.647 51.928.837 40.200.968 39.593.469 180.908 209.091
DA
TORI
I
Personal si contributii 6.266.942 5.710.779 5.878.382 4.758.494 4.196.288 26.919.851
TVA 1.733.135 1.118.507 488.985 7.291.669 19.850.668 18.113.727Alte datorii buget 12.573.754 25.226.224 17.847.694 48.392.324 58.448.555 45.061.766Alte datorii 44.919.897 15.786.040 30.966.672 196.789.980 210.695.663 189.170.860Credite pe termenlung 10.000.000 0 0 0 37.054.597 37.054.597Total datorii
318.633.593 342.917.841 429.547.638 498.338.506 493.803.298 513.514.605ELEMENTE DE PASIV Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17
Capital social 24.800.438 51.684.112 51.684.112 51.684.112 51.684.112 51.684.112Rezerve 197.012.784 238.668.496 238.668.496 179.083.556 174.371.274 171.171.462
CAPI
TAL
Rezultat reportat 24.285.981 (167.644.229) (171.749.944) (232.782.150) (324.555.167) (323.461.339)Rezultat curent (186.788.091) (4.456.643) (42.313.498) (96.586.464) (1.934.194) 18.385.643Repartizareaprofitului 0 0 0 0 0 (919.282)
Total capitaluri proprii
59.311.112 118.251.736 76.289.166 -98.600.946 -100.433.975 -83.139.404
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza bilanturilor individuale statutare furnizate de debitoare (intocmite in conformitate cu OMFP 3055/2009 pentru toata perioada 2012-2014, respectiv OMFP 1802/2014 pentru perioada 2015 - 2017).
In ceea ce priveste structura pasivu lu i debitoarei, putem sa concluzionam ca acesta s-a
bazat in ultim ii ani pe datoriile catre furnizori, creditori si bugetul statului. Pana la
deschiderea procedurii de insolventa, datoriile au crescut constant, mai ales au crescut
datoriile catre Com plexul Energetic Oltenia, p rincipalu l fu rn izor al CET Govora. In
ultim ii doi ani, trendul acestora este descrescator, in afara sum e lor in scrise in Tabloul
Creditorilor, debitoarea a reusit sa plateasca la term en toate datoriile curente.
5.2.1. Capitalurile p roprii
172/294
} EURO Insol
Capitalurile p rop rii pun in evidenta modalitatea de asigurare a societatii cu diferite
categorii de resu rse pe term en nelimitat, fiind reprezentate de capitalul social al firmei,
rezervele constituite, rezultatul reportat si rezultatul exercitiului.
ELEMENTE DE PASIV Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17
Capital socialRezerveRezultatreportatRezultat curentRepartizareaprofitului
24.800.438197.012.784
24.285.981
(186.788.091)
0
51.684.112238.668.496
(167.644.229)
(4.456.643)
0
51.684.112238.668.496
(171.749.944)
(42.313.498)
0
51.684.112179.083.556
(232.782.150)
(96.586.464)
0
51.684.112174.371.274
(324.555.167)
1.934.194
0
51.684.112171.171.462
(323.461.339)
18.385.643
(919.282)
Totalcapitaluriproprii
59.311.112 118.251.736 76.289.166 (98.600.946) (100.433.975) (83.139.404)
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza bilanturilor individuale statutare furnizate de debitoare (intocmite in conformitate cu OMFP 3055/ 2009 pentru toata perioada 2011-2014, respectiv OMFP 1802/2014 pentru perioada 2015 - 30.06.2017).
C ap ita lu l so c ia l a l Soc ie ta t ii este in sum a de 51.684.111,75 lei, integral varsat.
Capitalurile p rop rii au scazut an dupa an din cauza acum ularii p ie rderilor din activitatea
de exploatare si financiara, incepand din anul 2015 capitalurile p rop rii au devenit
negative. D in cauza gradulu i de uzura a agregatelor energetice- neretehnologizate, a
lipsei de eficienta economica, a excedentului de personal, a calitatii precare a materiei
prim e (puterea calorifica scazuta a carbunelui) precum si a creantelor pierdute ca
urm are a intrarii in insolventa a societatii Oltchim, p ierderile acumulate la 31.12.2017,
din exercitiile financiare precedente se rid ica la sum a de 323.463.296 lei.
C ap ita lu r ile p r o p r i i sun t afectate in sens negativ de rezultatele financiare reportate-
p ierderi atat din activitatea de exploatare cat si din cea financiara.
R e ze rve le sun t constituite in principal din rezervele din reevaluare si p rov in de
dinainte de perioada analizata.
Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17
142.000.706 182.036.100 176.332.197 171.319.722 166.538.659 162.385.868
2.244.715 2.244.715 2.244.715 2.244.715 2.279.972 3.199.254
47.268.297 48.888.615 54.592.518 0 0 0
5.499.066 5.499.066 5.499.066 5.519.119 5.552.643 5.586.340Total rezerve 197.012.784 238.668.496 238.668.496 179.083.556 174.371.274 171.171.462
■ ELEMENTE DE PASIV- Rezerve
Rezerve dinreevaluareRezervelegaleRezervereprezentandsurplusul dinrezerve dinreevaluareAlte rezerve
173/294
EURO Insol
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza bilanturilor individuale statutare furnizate de debitoare (intocmite in conformitate cu OMFP 3055/ 2009 pentru toata perioada 2011-2014, respectiv OMFP 1802/2014 pentru perioada 2015 - 2017).
5.2.2 Datoriile
Structura si evolutia datoriilor, in perioada analizata, se prezinta astfel:
ELEMENTE DE PASIV Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17 1
Furnizori 192,276,218 243,147,454 334,164,937 201,512,570 163,376,619 196,984,713Credite pe termen scurt 50,863,647 51,928,837 40,200,968 39,593,469 180,908 209,091Personal si contributii 6,266,942 5,710,779 5,878,382 4,758,494 4,196,288 26,919,822
STVA 1,733,135 1,118,507 488,985 7,291,669 19,850,668 18,113,727TAAlte datorii buget 12,573,754 25,226,224 17,847,694 48,392,324 58,448,555 45,061,766Alte datorii 44,919,897 15,786,040 30,966,672 196,789,980 210,695,663 189,170,860Credite pe termen lung 10,000,000 0 0 0 37,054,597 37,054,597
TOTAL DATORII 318,633,593 342,917,841 429,547,638 498,338,506 493,803,298 513,514,606
Ponderea cea m ai m are in totalul datoriilor o detin fu rn izorii si creditorii, Societatea
inregistrand, conform evidentelor contabile la 31.12.2017, o datorie de 196.984.713lei
catre furn izori si 189.170.860 lei catre creditori. P rincipalu l creditor este Com plexul
Energetic Oltenia. Datoriile debitoarei au cunoscut o crestere constanta incepand cu
anul 2012, cu o usoara d im inuare in anul 2016, anul intrarii in insolventa.
Facem precizarea ca la acest capitol au fost tratate toate datoriile societatii, inc lu siv cele
inscrise la m asa credala, conform evidentelor contabile, inc lu siv ajustarile conform
tabelului definitiv de creante.
Evolutia datoriilor1500000.000
1000000.000
500000,000
,0Furnizori Credite pe Personal si TVA Alte datorii Alte datorii Credite pe
termen scurt contributii buget termen lung
• Series1 • Series2 • Series3 • Series4 • Series5 • Series6
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor statutare furnizate de debitoare.
Structura datoriilor in sum a totala de 513.514.606 lei, inregistrate la 31.12.2017, se
prezinta astfel:
174/294
} EURO Insol
STRUCTURA DATORIILOR
■ Furnizori■ TVA■ Credite pe termen lung
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor statutare furnizate de debitoare.
Structura furnizorilor pe vechimi la 31.12.2017 se prezinta dupa cum urmeaza:
Denumire Sold la31.12.2017
SNTF Marfa Craiova 23,602,264CE OLTENIA - livrari lignit 10,775,820GRUP FEROVIAR ROMAN 4,663,470C.N.T.E.E TRANSELECTRICA 6,170,134ENGIE ROMANIA 5,793,865ENERGOMONTAJ BUCURESTI 4,510,211DISTRIBUTIE ENERGIE OLTENIA 4,340,071APAVIL 4,347,571ROMELECTRO 3,697,248TPSUD 2,243,183ENERGOCARB SERV 2,137,229BICA 2,263,420SERVCET 1,285,011ARTEGO TG. JIU 2,341,740GOVORA SA 1,720,679SERVTRANS INVEST 695,567OLTCHIM RM. VALCEA 708,318GARDIENII SRL 717,105CEZ VANZARE 1,397,038ALTI FURNIZORI 24,131,368
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza informatiilor financiare furnizate de debitoare.
175/294
} EURO Insol
Su m e d a to ra te in s t itu t iilo r de c re d it
Termenii si conditiile sumelor datorate institutiilor de credit sunt urmatoarele:
Descriere Tipimprumut
Datacontract Scadenta Rata
dobanzii Moneda PrincipalDobanda de
plata la 31 dec. 2017
Soldul creditului la 31 dec. 2017
Credit Alpha Bank
Termenscurt 15.10.2008 29.06.2018
ROBOR6M+4.5
p.a.RON 34,941,743 555,883 35,497,626
Credit Alpha Bank
Termenscurt 1,766,062 - 1,766,062
Alpha Bank SGB 340.908Total * * * * * 36,707,805 555,883 37,604.596
S itu a tia g a ra n t ii lo r la in st itu t iile de credit:
a) Procese verbale de sechestru pentru bunu ri im obile n r.1059673/31.01.2012 si
nr.16873/11.03.2016, incheiat de catre A N A F Bucuresti, p rin care s-a institu it
sechestru asupra urm atoare lor active din patrim oniu l CET Govora SA, pentru
neplata creditelor scadente (fond de risc).
crtlBunuri estacada puse sub sechestru Nr.inventar Valoare Contabila - LEI
1 Cladire Turn 2 cu instalatiile aferente 110034 381,065,112 Cladire Turn 3 cu instalatiile aferente 110035 381,065,113 Cladire Turn 6 cu instalatiile aferente 110036 253,607,764 Cladire Turn 7 cu instalatiile aferente 110037 253,607,615 Cladire Turn 8 cu instalatiile aferente 110042 269,294,766 Cladire Turn 1 cu instalatiile aferente 110071 327,177,097 Cladire Turn 4 cu instalatiile aferente 110072 327,177,098 Estacada descarcare 176eposit nr.1 220195 1,307,588,979 Estacada descarcare 176eposit nr.2 220233 1,615,732,6010 Cladire Turn 5 actionare benzi cu instalatiile aferente 220257 80,952,8111 Cale ferata KM 273+400 220181 5,981,528,6012 Cale ferata 176staca rampa descarcare pacura 220199 881,826,82
13Cale ferata 176staca la 176eposit de echipamente/investitii 220200 444,164,01
14 Cai ferate antestatie 220209 735,304,7815 Cai ferate 176staca la 176stacada de descarcare 220210 1,825,845,0216 Cladire de exploatare 110043 164,812,8917 Cabina acari 110044 1,233,7918 Cladire revizie vagoane 110045 30,240,2719 Punct alimentare si platforma descarcare 110046 15,985,9220 Drum de legatura 220213 209,229,9621 Turbina cu abur tip DSL 50 nr. 3 330123 22,983,290,97
TOTAL 38,470,731,94
176/294
} EURO Insol
Terenuri intravilan aferente constructiilor specificate lapunctele 1-10 in suprafata totala de 18.431,6 mp 1.510.167,00Teren in suprafata de 135.465,31 mp - pct. 11-20Total teren:153,896.91 mp TITLU SUPRAFATA/mp
TerenM 03 4636
18,432M 03 4637Teren M 03 4638 67,341Teren M 03 4639 4,350Teren M 03 4640 58,191Teren M 03 4641 5,584TOTALSUPRAFATA 153,897
b) Sechestrul asigurator constituit in favoarea A N A F este garantie pentru
esalonarea platii la Fondu l de risc a creditelor cu garantia statului restante.
Conform legislatiei (OG 29/2011, cu m odificarile ulterioare, art.9 alin (2) lit.c) si
acordulu i de p rinc ip iu pentru aprobarea esalonarii, CET Govora a fost nevoita sa
constituie garantii, care conform punctulu i 3 din A cord a fost sub form a de
sechestru asigurator avand in vedere ca acesta era deja constituit.
c) Ipoteca de Rang I instituita in favoarea A lpha B an k pentru linia de credit in
valoare de 40.897.318 lei a supra urm atoare lor imobile:
Nr. Bunuri ipotecate Nr.inventar Valoare Contabila-ramasa/Lei
Ipoteca Im obiliara1 Cladire Sala Masini Gr.5 110028 4,357,367,282 Cladire Cazane Nr.5 110029 4,199,252,433 Cladire Cazane Nr.6 110060 5,519,306,734 Corp Buncari Grup 6 110061 546,258,135 Cladire Sala Masini Gr.6 110062 4,538,000,316 Cladire ST.EK FL Grup 6 110063 1,110,506,387 Cos de fum C5- C6 220194 2,639,504,458 Cladire Statie Pompe Bagger 6-7 110073 1,402,855,189 Cladire Corp Laborator Pram 110076 1,255,654,3610 Pavilion Administrativ 2005 110188 5,314,462,13
TOTAL 30.883.167,38
Ipoteca Mobiliara Nr.inventar Valoare Contabila/Lei
1 Turbina DKUL T5 de 50 MW 330294 6,398,872,042 Cazan C5 420t/h Lignit 330299 15,033,645,623 Cazan C6 420t/h Tip Lignit 330365 24,168,368,704 Turbina DKUL T6 de 50 MW 330374 6,750,413,865 Moara Nr.1 330366 889,776,986 Moara Nr.2 330367 973,645,707 Moara Nr.3 330368 1,017,782,808 Moara Nr.4 330369 1,150,343,499 Moara Nr.5 330370 956,915,1210 Moara Nr.6 330371 1,019,879,45
58,359,643,76
177/294
} EURO Insol
TOTAL 89.242.811,14
^ R a ta s ta b ilita t ii f in a n c ia re [Rsf = (capital permanent / pasive totale) *100] reflecta m asura in care societatea d ispune de resurse financiare cu caracter perm anent
fata de totalul pasivului. Aceste capitaluri perm anente sun t formate din capital p rop riu
si capital im prum utat cu durata m ai m are de un an, m otiv pentru care se m ai num esc si
su rse stabile de finantare. Preponderenta capitalului financiar cu caracter perm anent in
resurse le financiare confera un grad de siguranta rid icat p rin stabilitate in finantare.
Rata s ta b ilita tii fin ancia re Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17
% 2 5 30 1 8 2 6 73 72Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor statutare furnizate de debitoare.
^ R a ta a u to n o m ie i g lo b a le [Rag= ( Capitaluri p ro p rii/T o ta l P asiv)*100]
Rata au tonom iei g lobale Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec- 17
% 14 2 4 14 - - -Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor statutare furnizate de debitoare.
Calculul indicatorulu i anterior prezentat ne releva o situatie pozitiva, pana in anul 2014
valoarea acestuia fiind peste lim ita m in im a recomandata. Incepand cu anul 2015,
valoarea capitalurilor p rop rii fiind negativa, indicatorul nu se poate calcula.
^ R a ta in d a to ra r i i g lo b a le [Rig = (Datorii totale / Pasiv total) * 100] m asoara
ponderea datoriilor totale in patrim oniu l firm ei si indica in ce m asura sursele
im prum utate si atrase participa la finantarea activitatii.
1 Rata in d a to ra rii g lobale Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17
% 76 68 79 92 96 94
Valoarea maxim recomandata
80 8 0 8 0 80 80 8 0
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor statutare furnizate de debitoare.
Constatam ca pe intreaga perioada analizata indicatorul se afla aproape sau peste
pragu l m axim al recom andat de literatura de specialitate, ind icand un dezechilibru
patrim onial, respectiv ca ponderea su rse lo r de finantare externe nu este in param etri
normali.
^ R a ta so lv a b ilita t ii ge n e ra le [Rsg = Active totale / Datorii totale *100] m asoara
securitatea de care se bucura firm a fata de creditori. Se considera o situatie norm ala
atunci cand activele totale sun t de doua ori m ai m ari decat datoriile totale.
In d ica to r Dec-12 Dec-13 Dec-14Dec-15
Dec-16 30.06.2017
Rata solvabilitatii generale 1.31 1.46 1.27 1.09 1.04 1.06Valoare m inim a recomandata 2 2 2 2 2 2
178/294
} EURO Insol
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor statutare furnizate de debitoare.
A sa cum se vede si in tabelul de m ai sus, valoarea activelor este sub pragu l m in im
recomandat, astfel se concluzioneaza ca situatia nu este favorabila pentu companie, ea
prezentand un grad de solvabilitate destul de scazut.
^ L ich id ita te a cu re n ta calculata ca raport intre activele circulante si datoriile
curente, reflecta posibilitatea com ponentelor patrim oniale curente de a se transform a
intr-un term en scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. In
term eni generali, lichiditatea unei com panii este norm ala in ipoteza in care valoare
acestuia este supraunitara.
1 In d ica to r Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17Lichiditatea curenta 0,65 0,68 0,59 0,54 2,74 2,66
Valoare minima recomandata 1 1 1 1 1 1Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor statutare furnizate de debitoare.
A sa cum se poate observa, acest indicator a fost subun ita r pana in anul intrarii in
insolventa dupa care a devenit supraunitar. Acest indicator ne releva faptul ca a avut loc
o am eliorare a lichiditatii com paniei dupa declararea insolventei.
^ A c t iv u l ne t con tab il reprezinta activul neangajat in datorii si se calculeaza ca
diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor, oferind astfel indicii asupra
solvabilitatii globale precum si a supra d im ensiun ilo r capitalurilor p rop rii ale entitatii
economice.
Activu l net contabil si evolutia acestuia se prezinta dupa cum urmeaza:
In d ica to r Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17Total activ 417 ,929 ,511 501 ,805 ,425 5 46 ,747 ,034 5 43 ,484 ,584 514 ,000 ,241 544 ,416 ,732
Total datorii 318 ,633 ,593 342 ,917 ,841 4 29 ,547 ,638 4 98 ,338 ,506 4 93 ,803 ,298 513 ,514 ,605
A ctiv net con tab il 99 ,295 ,918 1 58 ,887 ,584 117 ,199 ,396 45 ,146 ,078 20 ,196 ,943 30 ,902 ,127Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor statutare furnizate de debitoare.
A sa cum am prezentat anterior cand am discutat despre capitalurile proprii, activul net
contabil este pozitiv, ceea ce indica un echilibru patrimonial.
179/294
} EURO Insol
Evolutie activ net
600000,000500000.000400000.000300000.0002 0 0 0 0 0 .0 0 0
1 0 0 0 0 0 ,0 0 0
,0
1 2 3 4 5 6
Series1 Series2 Series3
Sursa: Analiza Euro Insol pe baza balantelor statutare furnizate de debitoare.
5.3. Prezentarea rezultatului Societatii la 31.12.2017
1. S itu a t ia p a tr im o n iu lu i C ET G O V O R A SA la d a ta de 31 .12 .2017 , se p re z in ta a s tfe l:(LEI)
Nr.crt. ACTIVE 01.01.2017 31.12.20171. Imobilizari necorporale 564,602 398,2932. Imobilizari in curs 19,647,873 19,921,4393. Imobilizari corporale 312,089,474 291,430,7434. Imobilizari financiare 5,418,352 6,520,9004. Stocuri-valoare neta 22,586,395 23,037,1005. Creante, total din care: 86,464,082 88,802,496
5.1 -CLIENTI 81,225,730 83,645,8836. Disponibilitati banesti 62,528,670 108,391,6047. Cheltuieli inregistrate in avans 4,700,793 5,914,1578. TOTAL ACTIVE 514.000.241 544.416.7329. PASIVE
10. Capital social 51,684,112 51,684,11211. Diferente din reevaluare 166,538,659 162,385,86812. Rezultat reportat- Pierdere neacoperita (324,555,167) (323,461,339)13. Rezultatul exercitiului financiar (1,934,194) 18,385,64314. Rezerve 7,832,615 8,785,59415. Subventii pentru investitii 4,560,175 4,109,81716 DATORII, total-din care: 493,803,298 513,514,606
16.1 Imprumuturi la banci 37,235,505 37,263,68816.2 Datorii catre furnizori, inclusiv efecte de platit 173,887,715 196,984,71316.3 Alte datorii 282,126,665 278,711,96816.4 Avansuri incasate de la client 553,413 554,23717. Venituri inregistrate in avans 20,750 018. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 43,131,137 43,738,95219. Repartizarea profitului(cont 129) - (919,282)20. Fondul comercial negativ 72,918,856 66,192,76121. TOTAL PASIVE 514.000.241 544.416.732
CAPITALURI PROPRII, TOTAL -100.433.975 -83.139.404
180/294
} EURO Insol
Valoarea neta a activelor im obilizate a scazut in exercitiul financiar 2017, cu sum a de
19.448.926 lei. Aceasta scadere se datoreaza in reg istrarii am ortizarii lunare a
im ob iliza rilo r corporale.
In exercitiul financiar 2017, s-au efectuat cheltuieli de investitii in sum a totala de
9.409.508 lei (din care la EM C Berbesti in sum a de 2.631.766 lei) si s-a pus in functiune
un vo lum de investitii in sum a de 8.945.715 lei ( din care la EM C Berbesti 805.145 lei).
In categoria im ob ilizarilo r financiare sun t inregistrate titlurile de participare detinute
de CET Govora in capitalul social al altor societati, astfel:
• La CIECH-Uzinele Sodice Govora SA, ca urmare a conversiei in actiuni a unei creante in anul 2007. La 31.12.2017, CET Govora detine la USG CIECH un numar total de 24.574.743 actiuni in valoare de 6.143.685,75 lei, adica un procent de 1,170037% din capitalul social. Aceasta participatie a fost redusa la data de 31.12.2016, prin inregistrarea unei ajustari de depreciere in suma de 3.605.725 lei, ca urmare a scaderii valorii capitalurilor proprii ale CIECH-SODA la data de31.12.2015. Valoarea neta a acestor actiuni la data de 31.12.2017 este de 2.537.961 lei (2016:2.537.961 lei).
• SC PRELCET SA- participatie CET Govora - 596.000 lei. CET Govora detine 99,34%din capitalul social, constituit din aporturi in numerar.
• SC SERVCET SA -participatie CET Govora -590.600 lei. CET Govora detine 98,43%din capitalul social, constituit din aporturi in numerar. La data de 31.12.2017 este inregistrata o ajustare de depreciere a acestor titluri, in suma de 590.600 lei, din cauza intrarii SC SERVCET SA in procedura de insolventa.
• SC CETPREST SRL : participatie CET Govora 100% din capitalul social in suma de27.000 lei, varsat cu OP 486/01.04.2016.
Valoarea neta a stocurilor de combustibili, materiale, p roduse finite, etc. au crescut cu
450.705 lei fata de sfarsitu l anulu i precedent, astfel:
EX PL IC A T II U.M. STOC 31.12.2016 STOC 31.12.2017
CARBUNE- LIGNITTONE 50,796 13,819
LEI 3,055 ,656 799,333
PACURATONE 32 0
LEI 85,428 0
HUILATONE 0 0
LEI 0 0Materiale consumabile, pentru intretinere utilaje si instalatii, etc.
LEI 18 ,571 ,871 22 ,743 ,820
Produse finite(stoc lignit Berbesti) LEI 4 ,635 ,738 3,357,822Ajustari de depreciere stocuri fara miscare LEI 3,790 ,210 3 ,863,875Avansuri pentru cumparari de stocuri LEI 27,912 0
181 /294
} EURO Insol
TO TAL (le i) 22,586,395 23,037,100La data de 31.12.2017, in depozitul de carbune al CET Govora, exista o cantitate de
63.818,53 tone lignit d in care 50.000 tone, apartine A N R S Bucuresti, depozitat in
amestec cu p rodusu l de acelasi fel al CET Govora. De asemenea, in rezervoarele de
pacura ale CET Govora a fost inventariata la data de 31.12.2017 o cantitate de 6.986,51
tone pacura, care apartine A N R S Bucuresti-constitu it ca stoc de m in im a siguranta
pentru produse petroliere.
In stocul de p roduse finite este inregistrata la data de 31.12.2017 o cantitate de
43.418,41 tone lignit, extras si depozitat in carierele Berbesti- A lunu.
Situatia creantelor la data de 31.12.2017 se prezinta astfel:
( lei)CREANTE SOLD 01.01.2017 SOLD 31.12.2017
TOTAL CREANTE, din care: 86.464.082 88.802.496> CLIENTI 57.660.785 53.725.125
-Energie electrica 10.286.899 10.490.885-Energie termica-abur 24.557.401 24.410.265-Energie termica-apafierbinte 21.802.842 18.025.922-Alte activitati 1,013,643 798.053Facturi de intocmit 21.179.862 27.045.308Clienti incerti-in litigiu 182.208.581 176.877.060Provizioane- clienti incerti (180.878.636) (175.547.116)Furnizori debitori 885.083 1.375.451Efecte de primit 170.056 170.056
> ALTE CREANTE, din care: 5.238.351 5.156.613Debitori diversi 11.862.923 11.761.325Subventii de incasat 1.938.948 1.886.490Alte creante 1.156.184 1.228.502TVA de recuperat - -Provizioane debitori diversi (9.719.704) (9.719.704)
In ceea ce priveste evolutia creantelor, se inregistreaza o crestere a va lorii nete a
acestora fata de sfarsitu l anulu i 2016, cu sum a de 2.338.414 lei. Aceasta crestere se
datoreaza in reg istrarii in luna decembrie in contul de “facturi de intocm it” a sum ei de
7.321.895 lei, reprezentand regularizare bonus de cogenerare aferent anulu i 2017,
facturat in anul 2018.
La data de 31.12.2017, SC CET Govora avea de incasat:
- de la clienti sum a de 230.602.184 lei, d in care clienti incerti sau in litigiu,
176.877.060 lei;
- de la debitori 11.761.325 lei, d in care Consiliu l Judetean Valcea: 7.265.859 lei.
(lei)
182/294
} EURO Insol
CLIENTI ENERGIE ELECTRICA: 10 .490 .885OLTCHIM SA 6,229,476C.N. TRANSELECTRICA 3,368,966ALTI CLIENTI ENERGIE ELECTRICA 892,443CLIENTI ENERGIE TERMICA -ABUR 24 .410 .265OLTCHIM RM. VALCEA 13,763,541CIECH-SODA ROMANIA 10,555,509ALTI CLIENTI ENERGIE TERMICA 91,215CLIENTI ENERGIE TERMICA-APA FIERBINTE POPULATIE 18,025 ,922CLIENTI DIVERSEMATERIALESI PRESTATII 4 5 3 ,1 3 1ALTI CLIENTI 7 9 8 ,0 5 3CLIENTI INCER TI SI IN LITIGIU: 1 7 6 ,8 7 7 ,0 6 0Asociatii de proprietari, alti consumatori -Termoficare Urbana 1,922 ,608Clienti incerti si in litigiu, din care:- Oltchim SA Rm.Valcea- Alti client incerti
173 ,944 ,2571 ,010 ,194
Pentru sum a de 176.877.060 lei (d in care O ltchim S.A. 173.944.257 lei) reprezentand
clienti incerti si in litigiu, au fost constituite provizioane pe costuri atat in exercitiul
curent cat si in cele precedente.
• E v o lu t ia c rean te i fata de SC O ltch im S A Rm .Valcea:
In anul 2 017 creanta fata de SC O LT C H IM SA se prezinta astfel:
-lei-
CLIENTUL DEBIT LA 01.01.2017
RULA JDEBIT 01.01.201731.12.2017
RULAJ CREDIT 01.01.201731.12.2017
DEBIT LA 31.12.2017
Oltchim Rm. Valcea-abur si energie electrica 16,225,577 145,872,517 145,313,108 16,784,986
Oltchim Rm. Valcea- clienti incerti 179,944,257 - 6,000,000 173,944,257
TOTAL 196,169,834 145,872,517 151,313,108 190,729,243
In ceea ce priveste creantele fata de O ltchim Rm. Valcea, aceasta societate a reusit sa
achite in anul 2017, atat factura curenta cat si sum a de 6.000.000 lei din restante, fapt
care arata o am eliorare a situatiei financiare.
Ca urm are a intrarii in insolventa a CET Govora, la data de 09.05.2016, adm inistratorul
judiciar a trecut la o serie de m asu ri de redresare econom ica printre care se num ara si
renegocierea contractului de livrare a energie term ice catre O ltchim Rm.Valcea.
Conform Anexei nr. 3 la Contractul de furnizare a energiei electrice catre SC O LT C H IM
SA , pretul negociat pentru o cantitate de 37 M w h era de 198 lei/Mw h, iar diferenta
pana la consum ul total de 55 M w h de 18 Mw h, u rm and sa fie achizitionata de catre CET
Govora d intr-una din pietele adm inistrate de O PCO M , la un pret de 160 lei/Mwh. Prin
renegocierea p returilor de vanzare a energiei electrice a rezultat p lus de venit de
6.298.440 lei, pentru 8.760 ore functionare.
183/294
} EURO Insol
Conform Anexei nr. 9 la contractul nr. 1/2015 de furnizare a energiei term ice sub form a
de abur la O LT C H IM SA in perioada 01.07.2016-30.06.2017 , preturile negociate au fost:
- 106 lei/Gcal (exclusiv TVA) pentru aburu l industria l de 13 bar;
- 126 lei/Gcal (exclusiv TVA) pentru aburu l industria l de 35 bar .
Majorarea preturilor de vanzare pentru energia term ica sub form a de abur conform
Anexei 9 la contract a dus la inregistrarea unu i p lus de venit in sum a de 6.232.000 lei,
pentru o cantitate de 400.000 Gcal.
In data de 23.06.2017 a fost sem nat un nou contract pentru livrarea de energie electrica
catre Oltchim in care s-a negociat pentru livrarile din perioada 01.07.2017-30.06.2018
un pret m ajorat de la 164 le i/M w h la 181 lei/Mwh.
• E vo lu t ie c rean te d in l iv r a r i de E N E R G IE E L E C T R IC A :
In perioada 01.01.2017 - 31.12.2017, evolutia creantelor din livrarile de energie
electrica se prezinta astfel:
lei -
CLIENTUL DEBIT LA 01.01.2017
FACTURAT01.01.201731.12.2017
INCASAT01.01.201731.12.2017
DEBIT LA 31.12.2017
C.N. TRANSELECTRICA 3,542,417 42,903,867 43,002,210 3,444,074OPCOM BUCURESTI- piata PZU 55,955 26,570,847 26,583,393 43,409Oltchim SA Rm.Valcea 5,877,811 87,235,479 86,883,814 6,229,476CIGA Energy 260,099 3,648,872 3,749,702 159,269Vilmar SA Rm. Valcea 166,704 2,334,536 2,330,109 171,131Alti clienti energie electrica 383,913 3,874,735 3,815,122 443,526
TOTAL 10,286,899 166,568,336 166,36,350 10,490,885
• E vo lu t ie c rean te T e rm o f ic a re U rb a n a :
In perioada 01.01.2017 - 31.12.2017, evolutia creantelor de la clientii serviciu lu i
Term oficare U rbana se prezinta astfel:
lei -
CLIEN TU LD EB IT LA
01.01.2017
FACTURAT01.01.201731.12.2017
INCASAT01.01.201731.12.2017
D EB IT LA 31.12.2017
Clienti de termoficare urbana 21.802 .842 55 .272 .894 59 .049 .814 18.025.922
• E vo lu t ie c rean te C IEC H -U z in e le So d ice G o v o ra :
C LIEN TU L
CIECH -USG - facturi curente
D EB IT LA 01.01.2017
FACTURAT01.01.201731.12.2017
INCASAT01.01.201731.12.2017
-lei-
D EB IT LA 31.12.2017
14.122 .081 156 .654 .595 157 .007 .423 13 .769 .253
184/294
} EURO Insol
Principalu l client al CET Govora SA, C IECH - Uzinele Sodice Govora si-a respectat in anul
2017, angajamentele asumate prin Actul Ad itiona l nr.12/29.10.2013 la contratul de
furnizare nr. 33239/27.12.2006.
In anul 2 01 6 dupa intrarea in insolventa a CET Govora, C IECH Soda Rom ania a achitat in
intregim e debitul restant de 7.507.887 euro- so ld la 01.01.2016, din datoria esalonata
in august 2013 (16.347.413 EU R ) pentru o perioada de 4 an i( 4 8 rate lunare). De
asemenea, in anii 2 016 si 2017, C IECH Soda Rom ania a achitat la scadenta si in
totalitate factura curenta de energie.
In cadrul m asu rilo r de redresare financiara luate de adm inistratorul judiciar al CET
Govora dupa intrarea in insolventa se num ara si renegocierea p returilor de livrare a
energiei term ice furnizate catre C IECH SODA.
In urm a negocierilor purtate cu C IECH SO D A R O M A N IA pentru energia term ica sub
form a de abur industria l livrata, preturile de facturare valabile incepand cu data de
06.09.2016, sun t urmatoarele:
- 106 lei/Gcal (exclusiv TVA) pentru aburu l industria l de 6 si 13 bar;
- 110 lei/Gcal (exclusiv TVA) pentru aburu l industria l de 35 bar.
Cresterea de pret la energia term ica sub form a de abur livrata catre C IECH SO D A
Rom ania in aceste conditii este de la 91,5 lei/Gcal in prezent la o medie de 108 lei/Gcal,
adica o crestere cu cca. 1 8 % ; pentru o cantitate livrata estimata de 1.300.000 Gcal
in seam na un venit sup lim entar de 21.450.000 lei /an.
La data inchiderii exercitiului financiar al anulu i 2017, CET Govora SA inregistra
urm atoarele obligatii de plata catre furnizori, creditori si bugetele statului:
Sold la 31DATORII decembrie Termen de exigibilitate
2017
(col.2+3+4) sub 1 an
1-5 ani MASA
CREDALA peste 5 aniTOTAL DATORII 513,514,605 82,714,246 430,800,359 0A. IMPRUMUTURI SI ALTE DATORII ASIM ILATE 40,377,932 1,304,086 39,073,846 0I. Credite bancare pe termen lung 0 0 0
II. Credite bancare pe termen scurt 37,263,688 209,091 37,054,597 0Linie credit Alpha Bank- lei 34,941,743 0 34,941,743.00 0
Credit termen scurt Alpha Bank 1,766,062 0 1,766,062.00 0
Dobanzi aferente creditelor pe termen scurt 555,883 209,091 346,792.00 0III. Alte imprumuturi si datorii asimilate,din care: 3,114,244 1,094,995 2,019,249 0
_rate contracte leasing 0 0 0
_garantii de buna executie datorate tertilor 3,114,244 1,094,995 2,019,248.76 0B. FURNIZORI SI CONTURI ASIM ILATE, din care: 196,984,713 66,249,399 130,735,314 0I. FURNIZORI TOTAL, din care: 107,541,312 22,733,860 84,807,451.64 0
SNTF Marfa Craiova 23,602,264 3,160,249 20,442,015.00 0
CE OLTENIA - livrari lignit 10,775,820 -27,912 10,803,732.00 0
185/294
} EURO Insol
Sold la 31DATORII decembrie Termen de exigibilitate
2017
GRUP FEROVIAR ROMAN 4,663,470 3,155 4,660,314.85 0C.N.T.E.E TRANSELECTRICA 6,170,134 586,340 5,583,794.00 0
ENGIE ROMANIA 5,793,865 923,738 4,870,127.00 0
ENERGOMONTAJ BUCURESTI 4,510,211 103,848 4,406,362.58 0DISTRIBUTIE ENERGIE OLTENIA 4,340,071 1,032,980 3,307,091.49 0
APAVIL 4,347,571 799,577 3,547,993.57 0
ROMELECTRO 3,697,248 0 3,697,248.01 0TPSUD 2,243,183 411,313 1,831,869.91 0
ENERGOCARB SERV 2,137,229 0 2,137,229.23 0
BICA 2,263,420 780,421 1,482,999.22 0SERVCET 1,285,011 20,811 1,264,200.39 0
ARTEGO TG. JIU 2,341,740 676,484 1,665,256.19 0GOVORA SA 1,720,679 1,720,679 0.00 0
SERVTRANS INVEST 695,567 0 695,566.75 0
OLTCHIM RM. VALCEA 708,318 708,318 0.00 0GARDIENII SRL 717,105 0 717,105.42 0
CEZ VANZARE 1,397,038 923,936 473,101.71 0
ALTI DIVERSI FURNIZORI 24,131,368 10,909,924 13,221,444.32 0EFECTE DE PLATIT( BILETE LA ORDIN) 10,580,749 1,000 10,579,749.14II. FURNIZORI -FACTURI NESOSITE(cont 408) TOTAL, din care: 78,862,652 43,514,539 35,348,112.93 0* C.N. TRANSELECTRICA BUCURESTI - rest supracompensare bonus de cogenerare 2011-2013 13,235,086 0 13,235,086.00 0* C.N. TRANSELECTRICA BUCURESTI - supracompensare bonus de cogenerare 2017 10,658,266 10,658,266 0 0
* Certificate EUA aferente 2017-facturate in aprilie 2018 28,701,944 28,701,944 0 0*Furnizori certificate verzi facturi emise in 2018 1,517,613 1,517,613 0 0* SUME ADMISE LA MASA CREDALA: penalitati contractuale, dobanzi, onorarii avocati 2013-2015, alte datorii. 2,142,668 0 2,142,668 0* ALTI FURNIZORI- FACTURI EMISE IN ANUL 2018- prestatii aferente anului 2017 2,634,266 2,634,266 0 0* ALTI FURNIZORI -PENALITATI CONTRACTUALE TOTAL, din care: 19,972,809 2,450 19,970,359 0Transelectrica Bucuresti- penalitati supracompensare bonus 9,195,105 0 9,195,105 0
Complexul Energetic Oltenia 3,171,867 0 3,171,867 0
Consiliul Judetean Valcea 3,297,496 0 3,297,496 0Romelectro Bucuresti 2,946,799 0 2,946,799 0
Alte penalitati furnizori- fa ra facura 1,361,542 2,450 1,359,092 0
C. CLIENTI CREDITORI (cont 419) 554,237 12,185 542,052.00 0D. ALTE DATORII, din care : 275,597,724 15,148,576 260 ,449 ,148 0D.1. Obligatii catre salariati, retineri salarii datorate tertilor 3,294,439 3,082,643 211,796 0
D.2. Obligatii catre bugete, total din care: 86,800,905 9,225,127 77,575,778 02.1. Bugetul de stat, total din care: 46 ,415,927 5,644,622 40 ,771,305 0
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE- FONDUL DE RISC 12,320,587 0 12,320,587 0REDEVENTE MINIERE 5,887,122 1,095,376 4,791,746 0
TVA DE PLATA 18,113,727 3,326,247 14,787,480 0IMPOZIT VENITURI DIN SALARII 5,980,286 903,779 5,076,507 0
Alte obligatii la Bugetul de Stat 4,114,205 319,220 3,794,985
186/294
} EURO Insol
Sold la 31DATORII decembrie Termen de exigibilitate
2017
2.2. Bugetul local, din care: 17 ,714,704 835,575 16,879,129 0Impozite locale 551,905 0 551,905
Redevente din care: 17,162,799 835,575 16,327,224 0
CONSILIUL JUDETEAN VALCEA 13,957,648 0 13,957,648 0PRIMARIA RM.VALCEA 3,189,583 826,575 2,363,008 0
Redevente diverse 15,568 9,000 6,5682.3. Bugetul asigurarilor sociale, din care: 17 ,645,126 2,646,274 14,998,852 02.3.1 Contributia la asigurarile sociale de stat 12,618,614 1,905,879 10712735 0
2.3.2. Contributia la asigurarile de sanatate 4,515,500 662,985 3,852,515 0
2.3.3. Contributia la fondul de somaj 511,012 77,410 433,602 02.4. Bugetul fondurilor speciale-FONDUL DE MEDIU, alte fonduri. 5 ,025,148 98,656 4,926,492 0D.3. Creditori diversi total, din care: 185,502,379 2,840,805 182,661,574 01. CE OLTENIA TG. JIU- ACORD DE TRANSFER CARIERE MINIERE BERBESTI 181,890,000 0 181,890,000 02. PENALITATI CE OLTENIA TG. JIU- sentinte definitive, esalonare 1,510,866 1,005,897 504,969 03. PROIECT CU FINANTARE DE LA BUGETUL DE STAT "NOVENER" 523,288 523,288 0 0
4. ALTI CREDITORI DIVERSI 1,578,225 1,311,620 266,605 0
Datoriile totale nu au inreg istrat m odificari sem nificative fata de inceputul anului, din
cauza lipsei de lichiditati si a intrarii in insolventa a societatii. Ca urm are a intrarii in
insolventa datoriile la data de 09.05.2016, au fost inregistrate de catre furn izori si
creditori in Tabloul P re lim inar al Creditorilor, intocm it in conform itate cu Art. 110 din
Legea 8 5 / 2 01 4 p riv ind insolventa.
La data intocm irii prezentelor situatii financiare Tablou l C red itorilor a fost definitivat
dupa rezolvarea in instanta a tuturor contestatiilor, sum a totala a datoriilor inscrise la
m asa credala fiind de 428.674.355,87 lei, inc lu siv creantele adm ise sub conditie.
Obligatiile fiscale catre bugetul consolidat al statului au evoluat astfel in anul 2017:
(lei)
D EB IT E51 1 7 7(11
D EB IT E51 1 7 7 (11 7
O b ligatii in scriseEX PL IC A T II la M ASA
CREDALAObligatii catre bugetul statului, din care -Ministerul Finantelor Publice-fond de risc
48,084 ,68312,320,587
46 ,415 ,92712 ,320 ,587
40,771 ,30512,320,587
Obligatii catre bugetul asigurarilor sociale 12 ,585 ,261 12 ,618 ,614 10 ,712 ,735Obligatii catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate
4 ,506 ,764 4 ,515 ,500 3 ,852,515
Obligatii catre fondul de somaj 509 ,154 511,012 433,602Obligatii catre bugetul local 20 ,003 ,652 17 ,714 ,704 16 ,879 ,129Obligatii catre bugetele altor fonduri 5 ,014 ,996 5,025 ,148 4 ,926,492TOTAL 90,704,510 86,800,905 77,575,778TVA de rambusat 0 0 0REST DE PLA TA LA BU G ET 90,704,510 86,800,905 77,575,778
187/294
} EURO Insol
Soldul obligatiilor catre bugetul general consolidat la statului la data de 31.12.2017 a
scazut fata de inceputul exercitiului financiar cu sum a de 3.903.605 lei, datorita
m asu rilo r intreprinse de catre adm inistratorii societatii, dupa intrarea in insolventa.
Obligatiile curente ale anulu i 2 017 au fost achitate la scadenta, iar cele restante sunt
inscrise in Tabloul Creditorilor.
5. C ontu l de p ro f it s i p ie rde re , in e xe rc it iu l f in a n c ia r a l a n u lu i 2 0 1 7
c o m p a ra t iv cu cel a l a n u lu i 2 016 , a in re g is t ra t u rm a to a re a evo lutie :-lei-
Rea lizat51 19 c.
Rea lizat5 1 19 nEX PL IC A T II (+/-)
V EN IT U R I D IN EXPLO A TA RE 417.629.061 408.769.362 -8,859,699Din care: -productia de baza 323.161.522 375.701.235 52,539 ,713-marfuri 53.668.040 16.088.434 -37 ,579 ,606
VENITURI FINANCIARE 2.495 .976 1 .169.411 -1 ,326 ,565TO TAL V EN IT U R I 420.125.037 409.938.773 -10,186,264C H ELT U IEL I D IN EXPLO A TA RE 418.238.734 389.332.157 -28,906,577Din care: -marfuri 52.819.431 14.370.851 -38 ,448 ,580CHELTUIELI FINANCIARE 3.820 .497 2.220 .973 -1 ,599 ,524TO TAL C H ELT U IEL I 422.059.231 391.553.130 -30,506,101PROFIT/PIERDERE DIN EXPLOATARE
(609 .673) 19 .437 .20520 ,046 ,878
PROFIT/PIERDERE DIN ACTIVITATEA FINANCIARA
(1.324 .521) (1 .051 .562)272 ,959
PROFIT/PIERDERE BRUT(A) (1.934 .194) 18 .385 .643 20,319,837IM PO Z IT PE PR O FIT 0 0PR O F IT /P IER D ER E N ET (A ) (1.934.194) 18.385.643 20.319.837
Productia fizica livrata catre consum atori in anii 2016/ 2017 a inregistrat urm atoarele
valori:
D iferen te can tita tive (+/-)
Produse d in activ ita tea de baza U.M. Cantitate Cantitate
2016 2017
Energie electrica-livrata, din care: -purtatoare de bonus de cogenerare
MWh 475 .298211 .525
530.700235 .220
+55.402+23.695
Abur Gcal 1.576 .450 1.642 .458 + 66.008Apa fierbinte Gcal 248 .621 241 .937 -6 .684
• E V O L U T IA C O N T U L U I D E P R O F IT S I P IE R D E R E 2 0 1 7 / 2 0 1 6 :
- productia din activitatea de baza a crescut fata de anul trecut cu 52.539.713 lei,
atat datorita cresterii productie i fizice livrate (cererea de energie din partea
188/294
} EURO Insol
princ ipa lilor clienti a crescut in anul 2017 ) cat si datorita cresterii p returilor de
livrare, in a doua parte a anului;
- situatia econom ico-financiara a CET Govora s-a am eliorat m ult in anul 2 017 fata
de anul 2016, re zu lta tu l f in a n c ia r ne t al a n u lu i 2 0 1 7 este p ro f it de
1 8 .3 85 .64 3 le i fata de anul 2 0 1 6 c a n d s-a in re g is t ra t o p ie rd e re de
1 .9 3 4 .1 94 lei;
- evolutia favorabila a situatiei econom ico-financiare a societatii se datoreaza atat
cresterii a productie i fizice in anul 2 017 la abur si la energie electrica, cat si
m asu rilo r de restructurare si redresare financiara intreprinse de catre
adm in istratoru l judiciar al CET Govora;
- in anul 2 017 s-a inreg istrat o scadere a ven itu rilo r totale cu 10.186.264 lei in
conditiile in care veniturile din productia proprie au crescut cu (52.539.713 lei).
Aceasta d im inuare a ven itu rilo r totale a interven it pe fondul d im inuarii
ven itu rilo r din energie electrica refacturata (cu sum a de 37.579.606 lei). In anul
2017 s-a renuntat la achizitia de energie electrica pentru refacturare catre
O ltchim si astfel au scazut si cheltuielile cu m arfurile cu sum a de 38.448.580 lei
fata de anul 2016;
D e su b lin ia t fap tu l ca p ro d u c t ia fiz ica a c re sc u t su b sta n t ia l in a n u l 2 0 1 7 s i s -a
in re g is t ra t s i o e co n o m ie in c o s tu r i de 3 0 .5 0 6 .1 0 1 lei, astfel:
- s-au redus cheltuielile cu persona lu l ca urm are a m asu rilo r de restructurare care
s-au luat dupa intrarea in insolventa cu sum a de 19.435.444 lei;
- au scazut cheltuielile cu ajustarile de depreciere, provizioanele pentru client
incerti, provizioanele pentru riscu ri si cheltuieli, alte deprecieri cu sum a de
21.044.236 lei fata de anul trecut. Explicatia ar fi ca toate aceste ajustari au afectat
exercitiile financiare precedente;
- au crescut in schim b cheltuielile cu materiile prime, energia si apa, reparatiile
executate de terti si m ai ales cheltuielile cu certifiatele de em isii de gaze cu efect
de sera. Costul m ediu cu care certificatele E U A au fost transferate la Registru l
National din proprietatea CET Govora la M in iste ru l M ed iu lu i a crescut de la 18.88
lei/ EU A in 2016 la 34,36 le i/EU A in 2017.
M asurile de redresare econom ica luate de adm in istratoru l judiciar dupa intrarea in
insolventa vo r produce efecte favorabile si in perioada urmatoare:
- re n e go c ie re a u n u i n u m a r de 1 1 6 con tracte co m e rc ia le cu fu rn iz o r i i de
b u n u r i s i se rv ic ii s i o b t in e re a u n e i re d u c e r i a c h e ltu ie lilo r ca re se
e st im eaza la p e ste 3 .3 00 .000 lei;
189/294
} EURO Insol
- in ch e ie re a u n u i n o u co n tra c t de fu rn iz a re a g a ze lo r n a tu ra le cu S.N.G.N.
R O M G A Z S.A. M e d ia s in lo cu l ce lu i cu E N G IE R o m a n ia p e n t ru o cantitate de
2 3 6 .2 5 6 M w h p e n t ru p e r io a d a iu lie 2 0 1 6 - iu n ie 2017 , la u n p re t m e d iu de
8 7 le i/M w h ;
- re n e go c ie re a co n tra c te lo r de fu rn iz a re cu cei d o i c o n su m a to r i m a r i de pe
p la t fo rm a ch im ica G ovora, O ltch im S A s i C iech So d a R o m a n ia ;
- a d o p ta re a de m a su r i ca re v ize a za re s t ru c tu ra re a p e r so n a lu lu i p e n t ru
re d u ce re a ch e ltu ie lilo r cu fo rta de m unca, p r in d isp o n ib il iz a re a
p e r so n a lu lu i e xce d e n ta r cu a c o rd a re a de p la t i c o m p en sa to r ii, c o n fo rm
R e g u la m e n tu lu i In te rn .
• A sp ec te p r iv in d re s t ru c tu ra re a p e r so n a lu lu i
Data fiind situatia econom ico-financiara a societatii si lipsa m ijloacelor financiare si
necesitatea stringenta de eficientizare a activitatii, conform celor stabilite cu
reprezentantii sindicatelor, societatea a acordat com pensatii sa lariatilor afectati de
concediere in conditiile art. 4.99 din regulam entul intern, p rin plata va lorii lor nete
esalonat lunar, incepand cu luna urm atoare celei incetarii raporturilo r de munca.
Valoarea com pensatiilor brute acordate in anul 2 017 sa lariatilor d ispon ib ilizati deja se
rid ica la sum a de 935.755 lei (5.492.766 lei in anul 2016 ) pentru un num ar de 2 86 de
persoane concediate.
• A S P E C T E P R IV IN D A U T O R IZ A R E A S I C O N F O R M A R E A L A O B L IG A T IIL E D E
M E D IU :
Cele 4 cazane energetice, fiecare de 300 MWtermici , ale CET Govora sunt grupate in trei
Instalatii de ardere supuse m onitorizarii si autorizarii p riv ind em isiile poluante de SO 2,
NOx si p raf in gazele de ardere evacuate la cos:
- Instalatia de ardere num aru l 1- IA 1- form ata din cazan pe gaz natural
C4;
- Instalatia de ardere num aru l 2- IA 2- form ata din cazanele pe carbune si
gaz natural C5 si C 6 ;
- Instalatia de ardere num aru l 3- IA 3- formata din cazanul pe carbune pe
gaz natural C7.
1. Autorizatia Integrata de M ed iu pentru Instalatia de ardere nr.1 (Cazanul 4) nr.1 din
05.04.2014 valabila p ina in 04.04.2024. (N u contine p rogram de actiuni).
2. Autorizatie Integrata de M ed iu nr.2/01.03.2011 cu term en de valabilitate 31.12.2013,
pentru Instalatia de A rdere nr.2 (cazan 5 + cazan 6 ).
190/294
} EURO Insol
CET Govora se incadreaza in Planul National de Tranzitie pentru realizarea investitiilor
de m ediu si pentru conform area instalatiei de ardere num aru l 2 aflata sub incidenta
prevederilor capitolului I I I al D irectivei 2 010/75/U E p riv ind em isiile industrial.
In prezent CET Govora este in procedura de achizitie a instalatiei de desulfurare si a
dem arat procedura pentru realizarea stud iu lu i de fezabilitate pentru instalatia de
denoxare.
D enum irein sta la tie
Pu tereterm icanom ina
la(M W t)
T ip u ride
comb.u tiliz a t
Po lu an ti pentru care se so lic ita in tra rea in PN T
V alo area lim ita de
em isie conform
anexeiV a D irec tive i 2010/UE
(m g/Nm 3)
M asuri pentru asigurarea re sp ec ta riiva lo rilo r lim ita de em isie p revazute in anexa la D irectiva 2010/2010/75/UE
Data la care devine op erativa
S.C. CETGOVORAnr.2
586lignit
SO2 200
Combustibil cu continut redus de sulfTehnivci combinate pentru reducerea SO2
31.12 .2019
NOx 200Tehnici combinate pentru reducerea NOx
30.06 2020
pulberi 20 Utilizarea EF combinat cu DGA 31.12. 2019
3. Autorizatia Integrata de M ed iu pentru Instalatia de ardere nr.3 (Cazanul 7) nr. 16/3
din 01.03.2011 (termen de valabilitate expirat in data de 31.12.2011, datorita
neindep lin irii m asu rilo r cuprinse in Planul Actiun i de Conform are).
Prin proiectul num it “Reabilitarea sistem ului de termoficare urbana la nivelul
M un ic ip iu lu i Ram nicu Valcea pentru perioada 2 00 9 -2 0 28 in scopul conform arii la
legislatia de m ediu si cresterea eficientei energetice”, beneficiar actionarul principal
Consiliu l Judetean Valcea s-au realizat urm atoarele instalatii si m odernizari, in baza
acordulu i de m ediu nr. 5/26.08.2010:
- desulfurarea gazelor de ardere la Cazanul 7 ( IM A 3 ) - finalizat;
- reabilitare tronsoane retea p rim ara in SC CET Govora SA si in m unicip iu l
Ram nicu Valcea - finalizat;
- arzatoare cu NOx redus si reparatii cazane - finalizat;
- reabilitare E P A - finalizat.
M asurile de conform are au fost cuprinse in “Planul de actiuni de conform are”, anexa la
Autorizatia de m ediu nr.16/3 din 01.03 2011. M odern izarea instalatiilor de retinere a
pu lberilo r (electrofiltrele) s-au realizat din su rse p rop rii cu un efort investitional de
aprox. 3,3 mil.euro.
Situatia curenta a autorizarii se prezinta astfel:
191 /294
} EURO Insol
- in data de 02.06.2016, s-a depus solicitarea pentru emiterea autorizatiei de
M ed iu IA3(cazan7) - adresa nr. 923/02.06.2016;
- in data de 23.06.2016 a avut loc verificare a am plasam entu lu i de catre
A P M ,G N M Valcea. S-a incheiat proces verbal de verificare amplasament.
- A P M a ra spun s ca pentru continuarea procedurii sa se faca dovada
depozitarii deseului p rincipal (cenusa), rezultat din activitatea IA3 se face
intr-un depozit conform autorizat din d.p.d.v. al protectie mediului.
- in u rm a d iscutiilor purtate la A N P M cu reprezentantii A P M Valcea si CET
Govora p riv ind autorizarea IA3, s-a depus la A P M Valcea dovada depunerii
conform e a cenusii rezultate din activitatea acestei instalatii de ardere
(M em oriu l p riv ind m anagem entul cenusii la CET Govora), p rin adresa nr.
41733/14.12.2017.
- in data de 02.03.2018, cu adresa nr.2877, s-a depus cererea pentru obtinerea
cerificatului de u rban ism la CJ Valcea pentru proiectul ’’M anagem entu l
integrat al deseurilor solide provenite din arderea carbunelui la Instalatia de
Ardere nr. 3 (cazan7) ” in vederea obtinerii acordulu i de mediu, cu term en
de 30 zile de eliberare.
A c o rd de m e d iu / D e p o z it de ce n u sa
D in arderea carbunelu i se produc anual:
- 50.000 t zgura;
- 650.000 t de cenusa zburatoare;
- 2 0 . 0 0 0 t g ips sintetic; dupa anul 2 0 2 0 , cand se va pune in functiune si instalatia
de desulfurare aferenta cazanelor C5 si C 6 , productia de gips va creste la cca
1 0 0 .0 0 0 t/an.
Depozitul deseuri solide al CET Govora - zgura, cenusa si g ips - este am plasat la cca 5 km
sud fata de centrala, pe m alul sting al Oltului, in localitatile Budesti si Galicea. Depozitul
este cuprins intre d igul lacului de acum ulare CHE Govora, albia m inora regularizata a
riu lu i Olt si m alul abrupt al terasei superioare a Oltului. Depozitul de zgura si cenusa
este incadrat in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase si este exploatat in baza
Autorizatie i Integrate de M ed iu A IM nr.: 16/4 din 01.03.2011. Depozitul este in curs de
conform are pentru faza de depozitare si de inchidere ecologica in zonele in care
depunerea de cenusa este finalizata. Solutia proiectata si prezentata Agentie i de
Protectia M ed iu lu i pentru conform area si inchiderea depozitului existent de deseuri
solide al CET Govora consta in urm atoarele etape:
192/294
} EURO Insol
- transportu l h idraulic al cenusii si zgurii de la centrala p ina in trei iazuri de
decantare situate la cota superioara a depozitului de cenusa;
- recuperarea apei de tran sport si reciclarea acesteia la statia Bagger de
pom pare slam;
- transportu l m ecanic al cenusii dupa uscare in grinda exterioara de
consolidare si supra inaltarea depozitului p ina la cota + 2 4 9 n M N (peste
nive lu l M a rii Negre);
- protejarea cenusii depozitate im potriva spu lberarii si patrunderii apei
pluviale in halda de cenusa;
- scurgerea dirijata a apelor pluviale in afara depozitului.
In baza proiectului de consolidare p ina la cota 249 capacitatea de depozitare cenusa
este asigurata pe parcursu l anulu i 2 01 8 si 2019.
4. Autorizatia Integrata de M ed iu pentru Depozitul de zgura si cenusa 16/4 din
01.03.2011 (termen de valabilitate expirat in data de 31.12.2012, term en cand trebuia
sa inceteze depunerea sub form a lichida a cenusii de term ocentrala (h idrotransport)).
N u continea Program de actiuni.
5. Aco rd de m ediu nr.99/22.12.2017 p riv ind experiza “ Servicii de proiectare pentru
iazuri de decantare etanse in depozitul de zgura si cenusaCET Govora-faza SF”emis de
M in iste ru l A pe lo r si Padurilor.
Extinderea capacitatii de depozitare a p roduse lo r de ardere vizeaza doua solutii aflate
in faza de proiectare:
- suprainaltarea depozitului cu straturi succesive cu inca 16 m etri pana la
cota 265- proiect in faza de expertizare a stabilitatii constructiei
depozitului
- extinderea depozitului in amonte pe Valea Ruzii - proiect in faza de
expertizare si preluare a viiturilor.
Capacitatea de preluare a acestor extinderi ale depozitului asigura functionarea
centralei pe carbune pentru urm atorii 2 0 de ani daca se aplica si celelate solutii pentru
reducerea cantitatii de deseuri destinate depozitarii: valorificarea in piata si returnarea
ca material de um plutura la m ina de provenienta.
P ro ie c tu l de re tu rn a re a c e n u s ii la m in a de p ro v e n ie n ta
193/294
} EURO Insol
CET Govora vizeaza crearea unei tehnologii de tran sport si elim inare a cenusii, cu un
im pact m in im asupra m ediulu i inconjurator, posib il a fi realizata si exploatata la costuri
cit m ai reduse, luandu-se in considerare si etapa finala de refacere a m ediulu i ca urm are
a exploatarii de carbuine - um plerea go lu rilo r din cariera Panga- p rin aplicarea
conceptului extins “5 R ” (Refuse, Reduce, Reuse, Repurpose, Recycle), ca fundam ent al
conceptului econom iei circulare, in care com ponenta de refacere a m ediului, Restore in
acest caz, este inclusa in com ponenta reutilizare - Reuse. Proiectul vizeaza
redirectionarea unei cantitati anuale de cca 300.000 tone cenusa catre Cariera Panga,
aceasta cenusa u rm and a fi transportata, intr-o p rim a etapa, sub form a de cenusa
umectata si depozitata in amestec cu m asa de steril, in interioru l excavatiei, in halda
interioara de steril.Depozitarea cenusii umectate in halda interioara a Carierei Panga
prezinta urm atoarele avantaje de natura econom ica si de protectie a mediului:
- valorificarea golu lu i rem anent rezultat din excavarea carbunelu i si a
sterilului, contribu ind la refacerea m ediu lu i p rin um plerea acestuia;
- utilizarea acelorasi mijloace de transport, nefiind astfel necesar un consum
sup lim entar de carburant - practic, autocam ioanele care asigura
aprovizionarea cu carbune a term ocentralei se vo r intoarce in cariera
transportand cenusa;
- aplicarea unei tehnologii de haldare p rop riu -z isa simpla, utilizand acelasi
tipuri de utilaje si echipamente folosite si pentru haldarea interioara a
sterilului;
- posib ila depunerea a celor doua materiale (cenusa si steril) in amestec,
precum si alternativa de depunere separata a acestora in celule separate
pentru cenusa;
- inexistenta uno r incom patibilitati de natura chim ica sau m ecanica intre cele
doua materiale; practic cenusa ca reziduu oxidat al lignitului exploatat din
cariera se intoarce in locul de origine.
Acesta solutie tehnologica de elim inare produse de ardere este considerata solutie B A T
- best available techniques (cele m ai bune tehnologii d isponib ile) - conform Com isiei de
la Sevilia a UE.
Conform stud iilo r anterioare ale CET Govora: am estecul cenusa/apa in raport intre 3/1
si 4/1 reprezinta slam dens si este deseu inert cu caracteristici sim ilare cu cele ale
sterilu lu i d in cariera de provenienta.
194/294
} EURO Insol
Acesta dem onstratie va fi actualizata cu probe de laborator in regim acreditat conform
cu norm ele si standardele actuale, analize care v o r fi incluse in cadrul se rvic iilor ce
urm eaza a fi prestate.
Durata de viata estimata, de referinta, pentru calculul tehnico-econom ic, al instalatiilor
energetice pe carbune din CET Govora este de 20 ani. Incorporarea cenusii la cariera
Panga va reduce aproape de zero golu l rem anent la data incetarii exploatarii.
M a n a g e m e n tu l p ro d u se lo r de a rd e re la n iv e lu l ta r i lo r e u ro p e n e s i in R o m a n ia
Produsele de ardere ale carbunelul, la n ivelul tarilor europene dezvoltate (EU15), sunt
evacuate din centrale cu urm atoarele destinatii:
- utilizarea ca material de constructii si material de um plutura in
cariere/m inele subterane: 5 2 % ;
- reintoarcerea la m ina de provenienta: 4 0 % ;
- depozitare ecologica: 7 % ;
- depozitare temporara: 2 % .
E V E N IM E N T E U L T E R IO A R E B IL A N T U L U I:
• In it ie re a p ro c e d u r ilo r p e n t ru d e m a ra re a o b ie c t iv u lu i de in ve st it ie
"D e su lfu ra re a g a ze lo r de a rd e re evacuate de la cazane le pe c a rb u n e C5
s i C 6 , in sta la t ia de a rd e re n u m a ru l 2 a C ET G o v o ra " p e n t ru co n fo rm a re a
la ce rin te le le g is la t ie i de m e d iu -p re s c u r ta t " ID G C 6 & C 6 ".
Lucrarea este cuprinsa in p rogram ul de conform are a CET Govora cu legislatia
Europeana cu privire la lim itarea em isiilo r poluante in aer a anum itor poluanti
proveniti de la instalatii de ardere cu puterea term ica m ai mare de 50 M W conform
Directivei 2010/75/U E, tran spusa in Rom ania p rin Legea 278/2013 si vizeaza
incadrarea in Planul National de Tranzitie pentru instalatiile de ardere supuse
conformarii, cu term en final de conform are 30.06.2020, pentru cele trei tipuri de em isii
poluante in gazele de ardere evacuate la cos de cazanele C5 si C 6 (SO 2, NOx si pulberi-
cenusa zburatoare).
CET Govora are Autorizatia de em isii gaze cu efect de sera n r 122/27.02.2013 revizuita
in 2 017 si valabila p ina in anul 2020. A u fost derulate etapele de initiere si avizare a
195/294
} EURO Insol
proiectului p recum si etapa de achizitie a contractului de lucrari-pro iect la cheie -
pentru realizarea investitiei si s-au p rodus urm atoarele documente:
- stud iu l de fezabilitate (avizat favorabil in sedinta CTE din data de
14.12.2016);
- caietul de sarcin i pentru achizitia lucrarii-pro iect la cheie a investitiei de baza
Instalatia de desulfurare (avizat favorabil in sedinta CTE din data de
21.02.2017);
- caietul de sarcin i pentru achizitia lucrarii com plem entare - Instalatia de
producere filer de calcar (avizat favorabil in sedinta CTE din data de
23.04.2017);
- certificatul de u rban ism Nr.: 2 8 7 / 6 5 8 4 em is de Prim aria Rm Valcea in data de
09.03.2017;
- adreasa 11050/21.04.2017 a Autoritatii Aeronautice Civile Rom ane p riv ind
luarea in evidenta a inaltim ii cosulu i de fum (de m ax 99 m), respectiv
clasificarea ca “obstacol sem nificativ local” si conditile de obtinere a avizului
final;
- decizia etapei de evaluare initiala n r 206/25.04.2017 si Decizia de etapei de
incadrare 691/25.10.2017 em isa de Agentia de Protectia a M ed iu lu i Valcea
fara necesitatea declansarii procedurii de evaluare a im pactului asupra
m ediulu i (avizul de m ediu al proiectului);
- a fost numita, prin Decizia n r 282/03.04.2017, Com isia pentru achizitia
lucrarii care a elaborat Docum entatia de achizitie, a ra spuns la solicitarile de
clarificar si deruleaza procedura de atribuire conform cu Legea 9 9/ 2 01 6 pina
la data depunerii ofertelor;
- a fost contractat serviciu l de consultanta pentru derularea procedurii cu PFA
Irina DU ICA;
- a fost publicat A nuntu l de participare 176756/17.10 .2017 - Licitatie deschisa
cu term en de depunere a ofertelor on-line (decalat ca urm are a solicitarii
ofertantilor) in data de 08.01.2018.
O b iectu l ach iz it ie i: Proiectare si constructie instalatie desulfurare a gazelor de ardere
evacuate din instalatia de ardere nr.2 (IA2), form ata din cazanul nr.5 si 6 , din CET
Govora pentru incadrarea concentratiei de SO2 in lim ita prevazuta de Legea 278/2013,
Anexa 5.
196/294
} EURO Insol
Valoarea de 96.946.569,50 lei fara T V A reprezinta valoarea estimata a contractului ce
face obiectul procedurii competitive, valoare in functie de care se v o r elabora si evalua
ofertele.
Valoarea resu rse lo r financiare care pot fi alocate sup lim entar in scopul realizarii
contractului, constand in m odificari nesubstantiale pentru lucrari care vo r fi realizate cu
respectarea prevederilor a rt.235-238 din Legea nr.99/2016, in lim ita va lorii de
4.785.800,68 lei fara T V A si care pot deveni necesare ca urm are a uno r reglem entari
legale, cerinte tehnice si tehnologice si care se v o r preciza num ai dupa elaborarea
Studiu lu i Geodezic, Studiulu i Topografic, respectiv intocm irea Proiectului Tehnic, DTAC
si a detaliilor de executie, in conditiile in care A n trep renoru l trebuie sa-si asum e
intreaga raspundere pentru perform antele tehnologice ale instalatiei.
Se va realiza o singu ra instalatie de desulfurare de tip um ed cu reactiv filer de calcar
d im ensionata pentru desulfurarea gazelor de ardere de la un s in gu r cazan C5 sau C 6
care vo r functiona alternativ timp de 8500 h/an;
Pentru accesarea su rse i locale de calcar subgabaritic existent in stoc la SA L V IL in
carierea B istrita - Pietreni, a fost prevazuta realizarea in parteneriat a unei instalatii -
investie adiacenta - de producere de filer de calcar d im ensionata pentru alim entarea
am belor instalatii de desulfurare de la cazanele C7 si respectiv C5/C6;
Instalatia de desulfurare va fi dotata din pro iect cu echipamente de separare si
recuperare a apei din slam ul de gips, concentratia de apa de 1 0 % din g ipsu l evacuat
perm ite ca p rodusu l de desulfurare sa poata fi evacuat cu mijloace auto la clienti sau la
depozitul de deseuri solide al CET Govora; capacitatea de deshidratare gips prevazuta in
oferta tehnica este d im ensionata 2 * 1 0 0 % .
Devizul general al investitiei principale (instalatia de desulfurare C5/C6) este de 23.5
m ilioane euro fara T V A din care investitia de baza este de 22.4 m ilioane euro;
Reducerea va lorii estimate fata de lucrarea realizata la C7 este de cca 3 0 % .
Devizul general al investitiei adiacente (instalatia de producere filer de calcar) este de
6.3 m ilioane euro fara T V A din care investitia de baza este de 5.5 m ilioane euro;
Investitia este sustenabila si reduce pretul filerului necesar la cele doua instalatii de
desulfurare cu 1 5 % fata de cel actual in piata.
Solutia tehnica recom andata de consultant si avizata de beneficiar: Desulfurare um eda
prin injectia de filer de calcar.
197/294
} EURO Insol
Instalatia de desulfurare va fi am plasata pe o zona libera de alte sarcin i in incinta CET
Govora. O parte din instalatiile care blocau accesul in am plasam entul Instalatiei de
desulfurare au fost deja casate si demontate de CET Govora.
Instalatia de desulfurare se va realiza in perioada 2018 -2020 , punerea in functiune va fi
realizata p ina la data de 30.06.2020 conform ofertei tehnice castigatoare.
Procedura com petitiva pentru realizarea parteneriatului si realizarea investitiei
adiacente - Gospodaria de calcar, daca va fi decisa, se poate incadra in perioada de
constructii montaj a Instalatiei de desulfurare.
In data de 15.05.2018 a fost sem nat contractul nr. 18081 cu A SO C IE R E A ELSACO
E LEC T R O N IC S.R.L. & D O O SA N LEN TJES G M B H prin care s-a convenit executia lucrarilor
la obiectivul de investitii “Desulfurarea gazelor de ardere evacuate de la cazanele pe
carbune C5 si C 6 , parte din instalatia de ardere num aru l 2 a CET Govora, pentru
conform area la cerintele legislatiei de m ed iu”. Valoarea acceptata a contractului,
exclusiv T V A este de 96.946.000 lei.
• In to c m ire a s i d e p u n e re a in in sta n ta a P L A N U L U I D E R E O R G A N IZ A R E
Prin raportare la art. 132 din Legea 85/2014, Planul de Reorgan izare se depune in
term en de 30 de zile de la publicarea tabelului defin itiv de creante, acest term en
putandu-se pre lungi cu m axim 30 de zile pentru m otive temeinice. Term enul stabilit de
instanta pentru depunerea p lanulu i de reorganizare este de 14.05.2018. Term enul
m axim pentru depunerea planulu i de reorganizare este de 30.05.2018 pentru care
Adm in istra to ru l Judiciar a form ulat cerere de prelungire.
Datorita m asu rilo r adoptate si a rezultatelor favorabile obtinute pana la 31.12.2017
exista prem ise pentru realizarea si aprobarea unui Plan de Reorganizare de succes la
CET Govora. In acest sens:
- raportul de evaluare a activelor aflate in patrim oniu l CET Govora a fost depus la
dosaru l insolventei in data de 11.01.2018. Im potriva raportu lu i de evaluare s-au
form ulat obiectiuni pentru care evaluatorul a depus clarificarile in data de
01.03.2018, iar instanta a so lutionat cauza p rin Hotararea nr. 560 din
14.03.2018.
- CET Govora a publicat tabelul definitiv al creditorilor in data de 29.03.2018.
Pe perioada de reorganizare a societatii trebuie asigurate fondurile necesare finantarii
activitatii curente, inc lu siv finantarea investitiilor. Ca urmare, in elaborarea p lanulu i de
reorganizare al CET Govora se au in vedere urm atoarele ipoteze:
198/294
} EURO Insol
- m asu ri de crestere a veniturilor, reducere a cheltuielilor si realizarea P rogram ul
de Investitii pentru perioada 2 01 8 - 2021, astfel incat societatea sa inregistreze
profit pe toata perioada de executare a planului;
- incasarea tuturor creantelor restante printre care si creantele asupra Oltchim
S.A. de circa 78 mil. lei rezultate ca urm are a intrarii in insolventa a acestei
societati;
- investitiile necesare cumulate ale perioadei 2 01 8 - 2 02 1 sun t in valoare de 300
mil. lei, adica circa 64 mil. euro, d in care investitiile pentru conform are la
cerintele legislatiei de m ediu si obtinerea autorizatiei integrate de m ediu sun t in
valoare de 200 mil. lei, adica circa 42,5 mil. euro.
- inceperea lucrarilor la obiectivul de investitii " Instalatia de desulfurare a gazelor de ardere evacuate de la cazanele pe carbune C5 si C6 - instalatia de ardere nr. 2 a CET Govora - „IDG C5 si C6", dupa semnarea contractului in data de 15.05.2018. Investitia este cuprinsa in p rogram ul de conform are a CET Govora cu legislatia
Europeana cu priv ire la lim itarea em isiilor poluante in aer de la instalatiile m ari
de ardere conform cu Legea 2 78/2013 si vizeaza Incadrarea in P lanul National
de Tranzitie pentru instalatiile de ardere supuse conform arii cu term en final de
conform are 30.06.2020 pentru cele trei tipuri de em isii poluante in gazele de
ardere evacuate la cos de cazanele C5 si C 6 (SO 2, NOx si pulberi-cenusa
zburatoare).
- renegocierea preturilor stabilite p rin contractele de vanzare - cum parare
incheiate cu principalii clienti, Oltchim S.A. si Ciech Soda Romania. In anul 2 018
se v o r negocia conditiile de livrare a energiei electrice si a aburu lu i industria l in
cadrul contractelor de vanzare - cum parare pe term en lung. Preturile
renegociate cu valabilitate pe term en lung vo r crea conditiile unei colaborari
durabile pe 10 ani cu principalii clienti industriali, O ltchim S.A. si Ciech Soda
Romania, dar si prem isele pentru conform area CET Govora la cerintele legislatiei
de m ediu si obtinerea autorizatiei integrate de mediu.
5.4. Analiza rezultatelor econom ico-financiare in urm a m asu rilo r intreprinse de
Adm in istra to ru l Judiciar in perioada M a i 2016 - Aprilie 2018
Rezultatul inreg istrat de Societatea CET G O VO RA in perioada m ai 2016 - aprilie 2018
este influentat de cresterea ven itu rilo r din activitatea de baza si reducerea costurilor, si
anume:
1. Ven ituri sup lim entare din renegocierea contractelor in sum a de 63,966,227.23 lei,
d in care:
199/294
I EURO Insol
- 2 01 6 13,083,392.79 lei;
- 2 017 41,267,011.74 lei;
- 2 01 8 (trei luni) 9,615,822.70 lei .
Prezentam mai jos situatia ven itu rilo r sup lim entare pe activitati si clenti:
Explicatii TOTAL2016
TOTAL2017
Ianuarie2018
Februarie2018
Martie2018
TOTALGENERAL
VENITURI SUPLIMENTARE DIN RENEGOCIEREA CONTRACTELOR
Energie electrica - Oltchim 2,649,263.00 5,709,197.55 657,478.00 599,816.81 637,546.63 10,253,301.99
Energie termica - Oltchim 3,242,053.00 8,282,662.74 804,908.00 699,445.44 730,753.42 13,759,822.60Energie termica - Ciech Soda Romania 6,649,208.00 19,966,757.20 1,732,040.00 1,694,836.60 1,855,331.80 31,898,173.60Energie electrica - Piata de echilibrare 542,868.79 7,308,394.25 34,928.00 103,104.00 65,634.00 8,054,929.04
TOTAL 13,083,392.79 41 ,267,011.74 3,229,354.00 3,097,202.85 3,289,265.85 63,966,227.23
• Cresterea ven itu rilo r din livrarea de energie term ica sub form a de abur industria l in
perioada m ai 2016-m artie 2018 este determ inata de renegocierea tarifelor de facturare
p rin m ajorarea acestora, si anume:
> O ltch im S.A.
In cursu l lun ilo r m ai si iunie 2016, reprezentantii adm inistratoru lu i judiciar au purtat
num eroase corespondente cu m anagem entul societatii Oltchim, care u lterior s-au
concretizat in mai multe runde de negocieri/intalniri cu reprezentantii consortiu lu i de
adm in istratori judiciari si cu m anagem entul societatii O ltchim in vederea obtinerii de
catre CET Govora a uno r preturi superioare, care sa creeze prem izele im plem entarii cu
succes a unu i plan de reorganizare.
Procedura de negociere a fost una stransa, asidua si ferma, derulata in m ai multe etape,
in sa in final adm inistratorul judiciar a obtinut pentru CET Govora conditii favorabile si
odata cu obtinerea acestora a facut un pas real, concret si absolut necesar spre
reorganizarea Societatii, obtinand ven ituri sup lim entare de peste 12,5 m ilioane lei din
furnizarea energiei electrice si a aburu lu i industrial.
Negocierile s-au concretizat in Actul Ad itiona l nr. 1/30.06.2016 si Anexa 9 la contractul
nr. 1/2015 de furnizare a energiei term ice sub form a de abur pentru perioada
01.07.2016-30.06.2017 si Act aditional nr. 2 /2017 cu valabilitate pana la 30.06.2018,
p rin care s-au stabilit urm atoarele preturi:
- 106 lei/Gcal (exclusiv T V A ) pentru aburu l industria l de 13 bari ;
200/294
} EURO Insol
- 126 lei/Gcal (exclusiv T V A ) pentru aburu l industria l de 35 bari.
> C iech So d a R o m a n ia
Im ediat dupa ce instanta a pronuntat hotararea p rin care a resp in s contestatiile
im potriva m asurii denuntarii contractului de furnizare abur industrial, reprezentantii
C IECH Soda Rom ania au transm is in aceeasi zi, respectiv 06.09.2016 o adresa p rin care
acceptau preturile p ropuse de adm in istratoru l judiciar al CET Govora si solicitau
furnizarea la un pret pentru aburu l industria l de 13 bari de106 lei/Gcal iar pentru
aburu l industria l de 35 bari = 110 lei/Gcal.
Dupa ce reprezentantii C IECH Soda Rom ania au transm is adresa de acceptare a
preturilor propuse, adm in istratoru l judiciar a reluat negocierile in vederea sem narii
nou lu i contract de furnizare abur industrial.
In data de 23.09.2016 a avut loc o p rim a intalnire intre adm in istratoru l judiciar si
reprezentantii C IECH Soda Rom ania cu priv ire la negocierea clauzelor nou lu i contract
de furnizare abur industrial.
In data de 11.10.2016, reprezentantii Eu ro In so l si cei ai C SR s-au intalnit la sediul Ciech
Soda Rom ania din Rm. Valcea si au agreat majoritatea clauzelor propuse.
In data de 18.11.2016, a fost semnat, la sediul adm inistratorulu i judiciar din Bucuresti,
contractul comercial de vanzare-cum parare a energiei term ice nr. 81495, intre CET
Govora SA in calitate de vanzator si C IECH SO D A R O M A N IA in calitate de cumparator, la
un pret pentru aburu l industria l de:
- 106 lei/Gcal (exclusiv TVA) pentru aburu l industria l de 6 si 13
bar ;
- 110 lei/Gcal (exclusiv TVA) pentru aburu l industria l de 35 bar .
Preturile stabilite conform contract contin cheltuielile legate de certificatele CO 2 p riv ind
em isiile directe ale Fu rn izo ru lu i aferente cantitatilor de abur livrate Consum atoru lu i si
sun t valabile pana la 31.12.2018.
In perioada M a i 2 016 - M artie 2018, veniturile suplim entare rezultate din renegocierea
contractelor cu Ciech Soda Rom ania si O ltchim au fost in valoare de 55,911,298.19 lei,
d in care:
■ Ciech Soda Rom ania (abur) - 31,898,173.6 lei;
■ O ltchim (abur) - 13,759,822.6 lei;
■ O ltchim (energie electrica) - 10,253,301.99 lei.
201 / 294
} EURO Insol
In perioada M a i 2 01 6 - M artie 2018, veniturile suplim entare din vanzarea de energie
electrica de pe piata de echilibrare au fost in valoare de 8,054,929.04 lei.
2. Ven ituri sup lim entare din productia sup lim entara de carbune in sum a de 9,011,870
lei.
3. Reduceri de cheltuieli din obtinerea de d iscounturi comerciale in sum a de
5,603,584.99 lei, din care:
- 2 01 6 - 2,229,602.71 lei;
- 2 017 - 2,997,790.70 lei;
- 2018 (tre i luni) - 376,191.58 lei.
4. Pentru achizitia com bustibilului, respectiv gaz natural, in urm a negocierilor purtate
s-a incheiat contractul cu S.N.G.N. R O M G A Z S.A. M ed ias cu nr.6/30.06.2016 si nr.
7/2016, 95/2017 la un pret m ediu de 87 le i/M w h fata de 95,5 le i/M w h la contractul cu
fu rn izoru l de gaze naturale precedent. Astfel, in perioada M a i 2 01 6 - Aprilie 2017, s-a
obtinut o reducere a cheltuielilor cu gazele naturale in valoare de 3,667,238 lei.
5. Reducerea cheltuielilor cu personalu l
In perioada 09.05.2016, data deschiderii procedurii insolventei, si 30.04.2018 num aru l de personal al societatii a scazut de la 2312 salariati la 1 866 salariati.
D im inuarea num aru lu i de personal in perioada 09.05.2016 - 30.04.2018 este prezentata in graficul urmator:
202/294
EURO Insol
Evolutia num aru lu i de salariati d in cadrul societatii de la data deschiderii procedurii insolventei, 09.05.2016 pana la 30.04.2018 se prezinta astfel:
2017Perioada
31ian.
28feb.
31mar.
30apr.
31mai
30iunie
31iulie
31august
30sept.
31oct.
30noi.
31dec.
Numar de personal existent
1973 1964 1950 1939 1930 1929 1926 1922 1890 1890 1871 1867
2018Perioada
31 ian 28 feb. 31 mar. 30 apr.Numar de personal
existent 1870 1864 1864 1866
203/294
} EURO Insol
Evolutia numarului de personal 09.05.2016-30.04.2018
2312228322662258
In conditiile in care activitatea societatii a fost reorganizata, asigurandu-se
standardizarea si centralizarea uno r activitati la sediul central, de la deschiderea
procedurii insolventei, num aru l de persona l al societatii a scazut cu 19.29% , din care
personalu l T E SA a scazut cu 3 1 .2 3 % dupa cum urmeaza:
Evolutia num arului de personal TESA de la intrarea in insolventa (scadere 31 .2 3 % )
429 426 421 420
Ponderea persona lu lu i T E SA din total persona l este redata in graficul urmator:
204/294
} EURO Insol
Ponderea personalului TESA [%) in total personal de la intrarea in insolventa
16.56 18.58 18.6018.25
17.7517.45
Total evolutie persona l CET Govora:
Categorie personal 9 mai 2016 % 30 apr. 2018 %
TESA 429 18.56 295 15.81Maistri 139 6.01 126 6.75
Muncitori 1,744 75.43 1,445 77.44TOTAL 2,312 1,866
Evolutia fondulu i de salarii, fara salarii com pensatorii si contributiile aferente, se
prezinta astfel:
10,040,582 9,717,642 9,636,648 10,194,521 8,958,667 8,808,830 8,717,228 8,606,611 7,589,039 7,624,817 7,611,304 7,702,581
Anul 2017
ian feb mar apr mai iunie iulie aug sep oct noi dec
7,905,728 7,472,030 7,458,241 7,732,945 7,493,088 7,859,382 7,756,931 7,645,208 7,614,158 7,551,519 7,658,920 8,191,072
A n u l2018______________ian feb m ar
8,041,139 7,515,439 7,548,554
205/294
} EURO Insol
Redam in graficul u rm ator evolutia fondulu i de salariii fara influenta cheltuielilor cu platile com pensatorii:
Fondu l de salarii (fara salarii com pensatorii si contributii la salarii com pensatorii) a
inregistrat o d im inuare in luna martie 2018 fata de luna aprilie 2 016 cu 25.95% .
Perioad a A p rilie 2016 M artie 2018 % scadere
Fondul de salarii (fara salarii compensatorii si contributii la salarii compensatorii) 10 ,194 ,521 7 ,548 ,554 25.95
R e a liz a r i de o rd in f in a n c ia r
• R e c u p e ra re c rean te re stan te e sa lo n a te C iech So d a R o m a n ia
In cadrul negocierilor purtate cu reprezentantii Ciech Soda Rom ania pentru perfectarea
unu i nou contract de furnizare energie term ica sub form a de abur industria l s-a
convenit achitarea creantei restante esalonate in luna Decem brie 2016, renuntandu-se
la conventiile anterioare. Astfel, in luna Decem brie 2 01 6 s-a incasat sum a de 18.806.078
lei.
• R e c u p e ra re c rean te re stan te C.N.T.E.E. T ra n se le c tr ic a
In lunile Iunie si Iulie 2016, s-a incasat de la C.N.T.E.E. Transelectrica bonusu l de
cogenerare restant aferent perioadei Noiem brie 2015 - M artie 2016, in sum a de
206/294
I EURO Insol
15.888.378 lei, retinut ca urm are a neachitarii supracom pensarii bonusu lu i de
cogenerare pentru anii 2 011 - 2013.
• R e c u p e ra re c rean te re stan te in re g is t ra te d u p a d e sc h id e re a p ro c e d u r ii de in so lv e n ta la O ltch im
La data deschiderii p rocedurii de insolventa a CET Govora, 09.05.2016, O ltchim figura in
evidentele contabile cu un so ld restant de 45.241.364 lei.
In u rm a negocierilor purtate, s-a convenit esalonarea acestora in rate lunare egale de
500.000 lei/luna incepand cu Iulie 2016. In perioada Iulie 2 01 6 - m artie 2018, Oltchim
a achitat sum a de 10.500.000 lei.
• R e c u p e ra re c rean te re sta n te T e rm o f ic a re U rb a n a in s u m a de 2 4 .6 10 .70 3 .9 3 lei.
S in te z a r e a liz a r ilo r de o rd in f in a n c ia r (c re a n te re c u p e ra te ) in p e rio a d a m a i 2 0 1 6 -m artie2018 se p re z in ta a s tfe l:
CREANTE RECUPERATE CA URMARE A DEMERSURILOR FACUTE DE ADMINISTRATORUL JUDICIAR EURO INSOL SPRL
Explicatii 2016 2017 Ianuarie2018
Februarie2018
Martie2018
TOTALGENERAL
C.N.T.E.E. Transelectrica 15,888,377.66 0.00 0.00 0.00 0.00 15,888,377.66Oltchim - rate 3,000,000.00 6,000,000.00 500,000.00 500,000.00 500,000.00 10,500,000.00Ciech Soda Romania 18,806,078.32 0.00 0.00 0.00 0.00 18,806,078.32Activitatea de Termoficare Urbana 20,340,363.78 3,945,891.18 34,258.30 25,430.18 264,760.49 24,610,703.93TOTAL 58,034,819.76 9,945,891.18 534,258.30 525,430.18 764,760.49 69,805,159.91
6 Analiza contului de profit si pierdere
Contul de profit si p ierdere este un docum ent contabil care ofera o im agine fidela
asupra perform antei financiare, sintetizand intr-o m aniera explicita veniturile si
cheltuielile dintr-o perioada de gestiune si pe aceasta baza prezinta m odul de form are a
rezultatelor economice. Asadar, contul de profit si pierdere este un docum ent de sinteza
contabila p rin care se regrupeaza fluxurile de exploatare, financiare si extraordinare ale
unei intreprinderi.
Cu ajutorul lui se explica m odul de constituire a rezultatului exercitiului in diferite etape
207/294
J EURO Insol
perm itand desprinderea uno r concluzii legate de nive lu l perform ante lor econom ice ale
activitatii desfasurate de o entitate intr-o perioada de gestiune. Im aginea de ansam blu
asupra contului de profit si pierdere in perioada analizata, se prezinta astfel:
ELEMENTE DE VENITURI / CHELTUIELI | dec.12 | dec.13 | dec.14 | dec.15 | dec.16 | dec.17 1Venituri din productia vanduta 315,973,264 323,126,664 296,794,598 303,178,194 323,161,522 375,701,235Vanzari de marfuri 23,481,222 81,347,886 94,712,437 88,454,963 53,668,040 16,088,434Venituri din subventii aferente cifrei de afaceri 13,984,383 12,804,145 11,332,767 10,668,780 8,922,406 7,339,325Total cifra de afaceri 353,438,869 417,278,695 402,839,802 402,301,937 385,751,968 399,128,994Alte venituri (inclusiv productia realizata pentru scopuri proprii) 12,121,990 6,003,453 28,557,107 19,464,301 31,877,093 9,640,368
Total alte venituri 12,121,990 6,003,453 28,557,107 19,464,301 31,877,093 9,640,368TOTAL VENITURI OPERATIONALE 5 ,8 0,,55,6 3
CO4,12,CO,23,24 0,96,0̂,31,34 CO3 ,2 6,1,24 417,629,061 | 408,769,362 |
Materii prime si materiale consumabile -184,147,041 -174,330,309 -176,961,813 -88,057,962 -53,537,564 -64,101,542Alte cheltuieli materiale -22,660,842 -18,998,871 -26,678,452 -29,641,788 -30,207,604 -31,845,148
E Utilitati -18,955,752 -28,098,830 -27,023,787 -32,743,090 -36,206,480 -38,281,389AL Cheltuieli privind marfurile -21,259,616 -74,186,111 -94,276,739 -87,530,217 -52,819,431 -14,370,851NO Servicii terti -33,307,156 -31,225,337 -29,815,432 -42,905,767 -54,738,405 -62,882,856
H Salarii si asimilate -57,655,334 -58,687,364 -60,149,146 -108,265,966 -113,352,341 -93,916,897RA Taxe, impozite si varsaminte asimilate -2,335,231 -1,905,167 -5,343,441 -3,404,343 -5,432,497 -4,365,982PE Ajustari privind provizioanele -27,638,348 859,161 11,407,686 3,385,706 5,585,363 -607,815
0 Amortizari si deprecieri -45,304,966 -21,242,692 -18,191,915 -32,912,360 -31,467,445 -30,187,253Ajustari de valoare active circulante -123,336,837 2,446,616 77,719 -40,308,325 -4,236,992 5,257,274Alte cheltuieli de exploatare -12,184,171 -16,846,997 -41,214,942 -52,446,871 -41,825,338 -54,029,698
TOTAL CHELTUIELI OPERATIONALE | -548,785,294 -422,215,901 -468,170,262 -514,830,983 -418,238,734 -389,332,157REZULTAT OPERATIONAL 11-183,224,435 1,066,247 -36,773,353 -93,064,745 -609,673 19,437,205
Dobanzi 36,298 38,089 93,029 33,092 214,797 1,156,531E Venituri din interese de participare - - - 23,709 1,342,142 0
< Alte venituri financiare 7,070,964 4,951,612 2,081,268 2,174,444 939,037 12,880uz<z
Total venituri financiare 7,107,262 4,989,701 2,174,297 2,231,245 2,495,976 1,169,411Cheltuieli cu dobanzile -5,985,426 -6,115,312 -5,387,685 -3,606,030 -2,858,067 -2,167,481Alte cheltuieli financiare -4,685,492 -4,397,279 -2,326,757 -2,146,935 -962,430 -53,492Total cheltuieli financiare -10,670,918 -10,512,591 -7,714,442 -5,752,965 -3,820,497 -2,220,973
REZULTAT FINANCIAR -3,563,656 -5,522,890 -5,540,145 -3,521,720 -1,324,521 -1,051,562REZULTAT BRUT | -186,788,091 | -4,456,643 | -42,313,498 | -96,586,465 | -1,934,194 | 18,385,643 1
Impozit pe profit si alte impozite neprezentate mai sus
REZULTAT NET -186,788,091 -4,456,643 -42,313,498 -96,586,465 -1,934,194 18,385,643
6.1. Analiza ven itu rilo r
In perioada analizata, cifra de afaceri a debitoarei a inregistrat un trend ascendent pana
in anul 2 013 cand a atins valoarea de 417.278.695 lei, incepand sa scada dupa aceasta
data, atingand in anul 2 0 1 5 valoarea de 4 0 2 .3 0 1 . 9 3 7 lei, iar in anul 2 0 1 7 valoarea de
399.128.994 lei slab ind astfel capacitatea Societatii de a genera suficient num erar
pentru acoperirea servic iu lu i datoriei, asa cum se poate observa in continuare:
% variatie CA 2013 vs 20122 0 1 4 vs
20132015 vs
20 1 42 0 1 6 vs
201520 1 7 vs
2016Venituri din lucrari si servicii 2% -8% 2% 7% 16.3%Vanzari produse si marfuri 246% 16% -7% -65% -234%
208/294
EURO Insol
Venituri din subventii aferente cifrei , , . -8% -11% -6% -20%de afaceriTotal cifra de afaceri 18% -3% -0.13% -4.3%
Ponderea cea m ai m are in cifra de afaceri o au veniturile din productia vanduta, urmate
de cele din vanzarea m arfurilo r si a celor d in subventiile aferente cifrei de afaceri, dupa
cum urmeaza:
| pondere in CA |VENITURI | dec.12 | dec.13 | dec.14 | dec.15 | dec.16 | dec.17 |Venituri din productia vanduta 89% 77% 74% 75% 84% 94%Vanzari de marfuri 7% 19% 24% 2 2% 14% 4%Venituri din subventii aferente cifrei de afaceri 4% 3% 3% 3% 2% 2%
In perioada de 5 ani supusa analizei, veniturile din vanzarea productie i de baza si a
celorlalte venituri d in com ponenta cifrei de afaceri au inregistrat urm atoarele rezultate:
^ Ven ituri d in activitatea de baza (activitati reglementate A N R E ):
• Ven ituri d in energia electrica livrata in sistem:
- 2012 venituri in valoare de 165.937.365,53 lei corespunzatoare unei
cantitati de energie electrica livrate in sum a de 540.757 M W h;
- 2013 venituri in valoare de 162.145.238,79 lei corespunzatoare unei
cantitati de energie electrica livrate in sum a de 486.302 M W h;
- 2 0 1 4 venituri in valoare de 130.730.996,31 lei corespunzatoare unei
cantitati de energie electrica livrate in sum a de 511.882 M W h;
- 2015 venituri in valoare de 118.536.661,50 lei corespunzatoare unei
cantitati de energie electrica livrate in sum a de 449 .884 M W h;
- 2 01 6 venituri in valoare de 113.244.785,57 lei corespunzatoare unei
cantitati de energie electrica livrate in sum a de 475.297 M W h;
- 2017 venituri in valoare de 144.058.674,27 lei corespunzatoare unei
cantitati de energie electrica livrate in sum a de 530.700,30 M W h.
• Ven ituri din energia term ica (abur industria l) livrat consum atorilo r CSR,
O ltchim si altor m ici consum atori de pe platform a industriala:
- 2 012 venituri in valoare de 111.676.051,91 lei corespunzatoare unei
cantitati de abur industria l de 1.471.720 Gcal;
- 2 013 ven ituri in valoare de 118.904.665,58 lei corespunzatoare unei
cantitati de abur industria l de 1.334.302 Gcal;
- 2 0 1 4 venituri in valoare de 123.621.146,68 lei corespunzatoare unei
cantitati de abur industria l de 1.349.148 Gcal;
- 2 015 venituri in valoare de 136.850.103,30 lei corespunzatoare unei
cantitati de abur industria l de 1.496.883 Gcal;
3.50%
- 22%
209/294
} EURO Insol
- 2 01 6 ven ituri in valoare de 156.594.178,4lei corespunzatoare unei
cantitati de abur industria l de 1.576.450 Gcal;
- 2 017 venituri in valoare de 179.462.553,47 lei corespunzatoare unei
cantitati de abur industria l de 1.642.458 Gcal.
• Ven ituri d in energia term ica (apa fierbinte) livrata consum atorilo r industria li
si populatiei:
- 2 012 ven ituri in valoare de 35.092.794,08 lei corespunzatoare unei
cantitati de 392.481 Gcal;
- 2 013 venituri in valoare de 38.849.581,85 lei corespunzatoare unei
cantitati de 419.159 Gcal;
- 2 0 1 4 ven ituri in valoare de 39.557.333,61 lei corespunzatoare unei
cantitati de 360.217 Gcal;
- 2 015 ven ituri in valoare de 43.272.273,70 lei corespunzatoare unei
cantitati de abur industria l de 347.126 Gcal;
- 2 01 6 ven ituri in valoare de 47.758.824 lei corespunzatoare unei
cantitati de abur industria l de 354.161 Gcal.
- 2 017 ven ituri in valoare de 47.272.561 lei corespunzatoare unei
cantitati de abur industria l de 351.569 Gcal.
^ Ven ituri din condens nereturnat, apa dedurizata si apa dem ineralizata livrata
consum atorilo r industriali:
- 2 012 venituri in valoare de 1.770.209,52 lei;
- 2 013 venituri in valoare de 1.776.686,59 lei;
- 2 0 1 4 venituri in valoare de 1.695.595,73 lei;
- 2 015 venituri in valoare de 1.880.248,06 lei;
- 2 01 6 venituri in valoare de 1.886.276,37 lei;
- 2 017 venituri in valoare de 1.984.831,4 lei.
^ Ven ituri lucrari si servicii executate pentru terti agenti economici:
- 2 012 venituri in valoare de 769.596,26 lei;
- 2 013 venituri in valoare de 728.125,34 lei;
- 2 0 1 4 venituri in valoare de 488.098,53 lei;
- 2 015 venituri in valoare de 477.534,16 lei;
- 2 01 6 venituri in valoare de 513.274,89 lei;
- 2 017 venituri in valoare de 535.081,43 lei.
^ Ven ituri d in vanzarea m arfurilor:
210/294
} EURO Insol
- 2 012 venituri in valoare de 23.481.221,74 lei, d in care:
■ 16.400.788,99 lei energie electrica refacturata la O ltchim si alti
agenti economici;
■ 6.621.174,94 lei ven ituri d in vanzarea produse alim entare la
EM C Berbesti, fier vechi, cenusa, m aterii prim e si materiale la
Prelcet pentru m entenanta CET Govora.
- 2013 venituri in valoare de 81.347.885,62 lei, din care:
■ 68.457.444,05 lei energie electrica refacturata la O ltchim si alti
agenti economici;
■ 12.425.062,50 lei ven ituri d in vanzarea de lesie livrata de
Oltchim in contul datoriei restante si refacturata export, soda
caustica livrata de Ciech Soda Rom an ia si refacturata la
parteneri interni, m aterii prim e si materiale la Prelcet pentru
m entenanta CET Govora, fier vechi, cenusa, p roduse alimentare
la EM C Berbesti.
- 2 0 1 4 venituri in valoare de 94.712.436,90 lei, din care:
■ 67.175.613,03 lei energie electrica refacturata la O ltchim si alti
agenti economici;
■ 27.106.358,94 lei ven ituri d in vanzarea de lesie livrata de
Oltchim in contul datoriei restante si refacturata export si
intern, m aterii prim e si materiale la Prelcet si Servcet pentru
m entenanta CET Govora, fier vechi, cenusa.
- 2015 venituri in valoare de 88.454.962,85 lei, d in care:
■ 54.901.230,90 lei energie electrica refacturata la O ltchim si alti
agenti economici;
■ 33.054.612,23 lei lei venituri d in vanzarea de lesie livrata de
Oltchim in contul datoriei restante si refacturata export si
intern, m aterii prim e si materiale la Prelcet si Servcet pentru
m entenanta CET Govora, fier vechi, cenusa.
- 2 01 6 venituri in valoare de 53.668.040 lei, d in care:
■ 43.278.687,61 lei energie electrica refacturata la O ltchim si
alti agenti economici;
211 /294
} EURO Insol
■ 10.028.371,88 lei lei venituri d in vanzarea de lesie livrata de
Oltchim in contul datoriei restante si refacturata export si
intern, m aterii prim e si materiale la Prelcet si Servcet pentru
m entenanta CET Govora, fier vechi, cenusa.
- 2017 venituri in valoare de 16.088.434 lei, d in care:
■ 14.969.442,42 lei energie electrica refacturata la O ltchim si
alti agenti economici.
Centralizand, dupa natura veniturilor, acestea se prezinta, in fiecare din cei 5 ani
analizati, astfel:
dec.12 dec.13 dec.14 dec.15 dec.16 dec.17Venituri din
comercializarea:
energiei electrice 165.937.366 162.145.239 130.730.996 118.536.662 113.244.786 144.058.674
energiei termice - abur 111.676.052 118.904.666 123.621.147 136.850.103 156.594.178 179.462.553energiei termice - apa fierbinte 35.093.694 38.849.582 39.557.334 43.272.274 47.758.824 47.272.561condensului 1.492.820 1.511.016 1.425.039 1.595.185 1.616.953 1.678.683apei dedurizate 274.033 263.174 270.296 284.543 268.309 305.628apei demineralizate 3.356 2.496 260 520 1.014 520altor lucrari si servicii 907.438 914.585 677.912 2.184.806 3.350.923 2.636.191redevente, locatii 588.505 535.906 511.614 454.101 326.534 286.424TOTAL productia vanduta 315.973.264 323.126.664 296.794.599 303.178.194 323.161.522 375.701.235
Sursa: Analiza EURO Insol in baza informatiilor furnizate de catre debitoare.
Ia r ponderea lor in total productie vanduta, pe naturi si pe fiecare an in parte, este
urmatoarea:
I dec.12 dec.13 dec.14 dec.15 dec.16 dec.17
Venituri din comercializarea:energiei electrice 53% 50% 44% 39% 35,0% 38,3%energiei termice - abur 35% 37% 42% 45% 48,5% 47,6%energiei termice - apa fierbinte 11% 12% 13% 14% 14,8% 12,6%condensului 0,47% 0,47% 0,48% 0,53% 0,5% 0,4%apei dedurizate 0,09% 0,08% 0,09% 0,09% 0,1% 0,1%apei demineralizate 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,0% 0,0%altor lucrari si servicii 0,29% 0,28% 0,23% 0,72% 1,0% 0,7%redevente, locatii 0,19% 0,17% 0,17% 0,15% 0,10% 0,10%
Astfel, se constata ca ponderea cea m ai sem nificativa o au veniturile din vanzarea
energiei electrice in prim ii trei ani, iar incepand cu anul 2015 veniturile din vanzarea
212/294
} EURO Insol
energiei term ice sub form a de abur ocupa p rim ul loc cu ponderea cea m ai m are in total
venituri, apoi veniturile din vanzarea energiei termice sub form a de apa fierbinte.
Veniturile din subventii rezulta din diferenta de pret intre pretul de referinta si pretul
de facturare, astfel:
In anul 2 012 conform prevederilor Deciziei A N R SC nr. 460/25.11.2010, in perioada
01.01.2012-30.06.2012, pretul local de referinta al energiei term ice facturate populatiei,
p rodusa in sistem e centralizate a fost de 138,73 lei/ Gcal, iar pretul de facturare total
avizat de A N R E prin Decizia nr. 898/ 30.03.2011, respectiv A N R SC prin A v izu l nr.
3 41 9 85 57 / 15.07.2010 a fost de 219,35 lei/ Gcal.
D iferenta dintre pretul de facturare si pretul local al energiei term ice de 80,62 lei/ Gcal
(dintre 219,35 lei/ Gcal si 138,73 lei/ Gcal) se acopera p rin subventie de la bugetul local
conform H CL 286/ 31.10.2011.
Incepand cu data de 01.07.2012, conform prevederilor Deciziei A N R E nr. 3335/
29.12.2011 si a A v izu lu i A N R SC nr. 2 3 7 7 66 0/ 03.02.2012, pretul total de producere,
tran spo rt si distributie a energiei term ice p rodusa in sistem centralizat, destinata
populatiei a fost de 233,95 lei /Gcal, iar pretul local al energiei term ice facturat
populatiei a fost de 160,83 lei/Gcal.
D iferenta dintre pretul de facturare si pretul local al energiei term ice de 73,12 lei/ Gcal
(dintre 233,5 lei/ Gcal si 160,83 lei/ Gcal) s-a acoperit p rin subventie de la bugetul local
conform H CL 160/ 9/ 29.06.2012.
In anul 2013 conform prevederilor Deciziei A N R E nr. 264/ 29.01.2013, p rin care se
aproba pretul pentru energia term ica destinata consum ulu i populatiei de 133,68 lei/
Gcal, inc lu siv TVA, si a avizu lu i A N R SC nr. 1 00483/ 05.04.2013, p rin care se avizeaza
tarifele pentru serviciile pentru tran sport si d istributie a energiei term ice produse in
cogenerare respectiv, 33,72 lei/ Gcal, inc lu siv TVA, transportu l si 85,6 lei/ Gcal inc lusiv
TVA, distributia pretul total de producere, tran spo rt si distributie a energiei termice
p roduse in sistem centralizat este de 253 lei/ Gcal, inc lu siv TVA.
D iferenta dintre pretul de facturare (253 lei/ Gcal) si pretul local al energiei termice
(185,52 lei/ Gcal) de 70,48 lei/ Gcal s-a acoperit p rin subventie de la bugetul local
conform H CL 169/ 27.06.2013 care a intrat in v igoare incepand cu 01.07.2013.
In anul 2014, conform prevederilor Deciziei A N R E nr. 3521/ 27.11.2013 prin care se
aproba pretul de producere al energiei term ice destinate consum ulu i populatiei de
135,88 lei/ Gcal, in c lu siv TVA, si a avizulu i A N R SC nr. 2 16 6 19 / 07.08.2014, p rin care se
avizeaza tarifele pentru serviciile pentru tran sport si distributie a energiei termice
p roduse in cogenerare respectiv, 39,56 lei/ Gcal, inc lu siv TVA, transportu l si 98,15 lei/
Gcal inc lu siv T V A distributia, pretul total de producere, tran sport si distributie a
energiei term ice p roduse in sistem centralizat este de 273,59 lei/ Gcal, inc lu siv TVA.
213/294
EURO Insol
Diferenta dintre pretul de facturare (273,59 lei/ Gcal) si pretul local al energiei term ice
(201,62 lei/ Gcal) de 71,97 lei/ Gcal se acopera p rin subventie de la bugetul local
conform H CL 185/ 28.08.2014 care a intrat in v igoare incepand cu 01.09.2014.
Incepand cu 01.11.2014, diferenta dintre pretul de facturare (272,48 lei/ Gcal) si pretul
local al energiei term ice (201,62 lei/ Gcal) de 70,86 lei/ Gcal s-a acoperit p rin subventie
de la bugetul local conform HCL 234/ 26.11.2014.
In anul 2015, conform prevederilor Deciziei A N R E nr. 2806/ 17.12.2014 p rin care se
aproba pretul de producere al energiei term ice destinate consum ulu i populatiei de
140,99 lei/ Gcal inc lu siv T V A si a avizu lu i A N R SC nr. 3 19507/ 19.08.2015, p rin care se
avizeaza tarifele pentru serviciile pentru tran sport si distributie a energiei termice
p roduse in cogenerare respectiv, 41,43 lei/ Gcal inc lu siv TVA, transportu l si 103,69 lei/
Gcal inc lu siv T V A distributia, pretul total de producere, tran sport si distributie a
energiei term ice p roduse in sistem centralizat este de 286,11 lei/ Gcal inc lu siv TVA.
D iferenta dintre pretul total al energiei term ice livrate populatiei de 272,48 lei/ Gcal si
pretul de facturare al energiei term ice catre populatie de 225,15 lei/ Gcal de 47,33 lei/
Gcal se acopera prin subventie de la bugetul local conform HCL 164/ 31.08.2015
incepand cu 01.07.2015.
Incepand cu 01.10.2015 diferenta dintre pretul total al energiei term ice livrate
populatiei de 286,11 lei/Gcal si pretul de facturare al energiei term ice catre populatie
de 225,15 lei/ Gcal de 60,96 RON/Gcal se acopera prin subventie de la bugetul local
conform H CL 187/ 30.09.2015 care a intrat in v igoare incepand cu 01.10.2015.
Incepand cu 01.01.2016 diferenta dintre pretul total al energiei term ice livrate
populatiei de 276,89 lei/Gcal si pretul de facturare al energiei term ice catre populatie
de 217,89 lei/ Gcal de 59 RON/Gcal se acopera prin subventie de la bugetul local
conform H CL 20/ 20.01.2016.
Incepand cu 01.01.2017 diferenta dintre pretul total al energiei term ice livrate
populatiei de 271,13 lei/Gcal si pretul de facturare al energiei term ice catre populatie
de 226,58 lei/ Gcal de 44,55 RON/Gcal se acopera prin subventie de la bugetul local
conform H CL 17/ 31.01.2016.
ELEMENTE DE VENITURI dec.12 dec.13 dec.14 dec.15 dec.16 dec.17Venituri din productia vanduta 315.973.264 323.126.664 296.794.598 303.178.194 323.161.522 375.701.235
Vanzari de marfuri 23.481.222 81.347.886 94.712.437 88.454.963 53.668.040 16.088.434<u Venituri din subventii
aferente cifrei de 13.984.383 12.804.145 11.332.767 10.668.780 8.922.406 7.339.325afaceriTotal cifra de afaceri 353.438.869 417.278.695 402.839.802 402.301.937 385.751.968 399.128.994
214/294
} EURO Insol
6.2. Analiza cheltuielilor
Evolutia cheltuielilor angajate de societate pe parcursu l perioadei analizate este
urmatoarea:
ELEMENTE DE CHELTUIELI dec.12 dec.13 dec.14 dec.15 dec.16 dec.17Total cheltuieli operationale 548,785,294 422,215,901 468,170,262 514,830,983 418,238,734 389,332,157Total cheltuieli financiare 10,670,918 10,512,591 7,714,442 5,752,965 3,820,497 2,220,973Cheltuieli totale 559,456,212 432,728,492 475,884,704 520,583,948 422,059,231 391,553,130
600000,000
500000.000
400000.000
300000.000
2 0 0 0 0 0 .0 0 0
1 0 0 0 0 0 ,0 0 0
,0
Total
In perioada analizata, ponderea tipurilo r de cheltuieli operationale in total cheltuieli
operationale, este urmatoarea:
Evolutie structura cheltuieli (RON)
dec.12 dec.13cheltuieli operationale ITotafchieltuieli
ec.15inanciare
dec.16Cheltuieli to'ta<Ie"7
215/294
EURO Insol
, , , ponderi 2013 in Cheltuieli , ponderi 2014i n hnhal
ponderi 2015in fnfal
ponderi 2016in fAhal
ponderi 2017in hnhjlin to idl in total in to tal in total
Materii prime si materiale consumabile 41% 38% 17% 13% 16%Alte cheltuieli materiale 4% 6 % 6 % 7% 8%Utilitati 7% 6 % 6 % 9% 1 0 %Marfuri 18% 2 0% 17% 13% 4%Servicii terti 7% 6 % 8 % 13% 16%Salarii si asimilate 14% 13% 2 1 % 27% 24%Taxe, impozite si varsaminte asimilate 0 % 1% 1% 1% 1%Ajustari privind provizioanele 0 % -2 % -1% -1% 0%Amortizari si deprecieri 5% 4% 6% 8 % 8%Ajustari de valoare active circulante -1% 0 % 8% 1% -1%Alte cheltuieli de exploatare 4% 9% 1 0 % 1 0 % 14%
Dupa cum se poate remarca, cea m ai m are pondere o au cheltuielile cu materiile prim e
si materialele consumabile, depasind 3 0 % din total (2013 si 2014), chiar si 4 0 % in
2013, ajungand ca in anii 2015 ,2016 ,2017 sa detina o pondere de doar 1 5 -1 6 % datorita
achizitionarii EM C Berbesti.
Pentru a evidentia m ai clar d im ensiunea cheltuielilor angajate in activitatea de
productie in raport cu veniturile realizate, vom prezenta in continuare o situatie
comparativa:
ELEMENTE DE VENITURI / CHELTUIELI
dec.12 dec.13 dec.14 dec.15 dec.16 dec.17
Venituri din productia vanduta 315,973,264 323,126,664 296,794,598 303,178,194 323,161,522 375,701,235
<t_>Vanzari de marfuri 23,481,222 81,347,886 94,712,437 88,454,963 53,668,040 16,088,434Venituri din subventii aferente cifrei de afaceri 13,984,383 12,804,145 11,332,767 10,668,780 8,922,406 7,339,325
Total cifra de afaceri 353,438,869 417,278,695 402,839,802 402,301,937 385,751,968 399,128,994Alte venituri (inclusiv productiarealizata pentru scopuri 12,121,990 6,003,453 28,557,107 19,464,301 31,877,093 9,640,368proprii)Total alte venituri 12,121,990 6,003,453 28,557,107 19,464,301 31,877,093 9,640,368
TOTAL VENITURI OPERATIONALE | 365,560,859 | 423,282,148 | 431,396,909 | 421,766,238 | 417,629,061 | 408,769,362 |Materii prime si materiale consumabile -184,147,041 -174,330,309 -176,961,813 -88,057,962 -53,537,564 -64,101,542
Alte cheltuieli materiale -22,660,842 -18,998,871 -26,678,452 -29,641,788 -30,207,604 -31,845,148Utilitati -18,955,752 -28,098,830 -27,023,787 -32,743,090 -36,206,480 -38,281,389
ELANOI
gEPO
Cheltuieli privind marfurile -21,259,616 -74,186,111 -94,276,739 -87,530,217 -52,819,431 -14,370,851Servicii terti -33,307,156 -31,225,337 -29,815,432 -42,905,767 -54,738,405 -62,882,856Salarii si asimilate -57,655,334 -58,687,364 -60,149,146 -108,265,966 -113,352,341 -93,916,897Taxe, impozite si varsaminte asimilate -2,335,231 -1,905,167 -5,343,441 -3,404,343 -5,432,497 -4,365,982
Ajustari privind provizioanele -27,638,348 859,161 11,407,686 3,385,706 5,585,363 -607,815Amortizari si deprecieri -45,304,966 -21,242,692 -18,191,915 -32,912,360 -31,467,445 -30,187,253Ajustari de valoare active circulante -123,336,837 2,446,616 77,719 -40,308,325 -4,236,992 5,257,274
Alte cheltuieli de exploatare -12,184,171 -16,846,997 -41,214,942 -52,446,871 -41,825,338 -54,029,698TOTAL CHELTUIELI OPERATIONALE | -548,785,294 -422,215,901 -468,170,262 -514,830,983 -418,238,734 -389,332,157
REZULTAT OPERATIONAL -183,224,435 1,066,247 -36,773,353 -93,064,745 -609,673 19,437,205
216/294
EURO Insol
In perioada analizata, ponderea tipurilo r de cheltuieli operationale in Cifra de Afaceri,
este urmatoarea:
ponderi ponderi ponderi ponderi ponderi 2013 in CA 2014 in CA 2015 in CA 2016 in CA 2017 in CA
Materii prime si materiale consumabile 42% 44% 2 2 % 14% 16%
Alte cheltuieli materiale 5% 7% 7% 8 % 8 %
Utilitati 7% 7% 8% 9% 1 0 %
Cheltuieli privind marfurile 18% 23% 2 2 % 14% 4%
Servicii terti 7% 7% 1 1 % 14% 16%
Salarii si asimilate 14% 15% 27% 29% 24%
Taxe, impozite si varsaminte asimilate 0% 1% 1% 1% 1%
Ajustari privind provizioanele 0 % 3% 1% 1% 0 %
Amortizari si deprecieri 5% 5% 8% 8 % 8 %
Ajustari de valoare active circulante 1% 0 % 1 0 % 1% 1%
Alte cheltuieli de exploatare 4% 1 0% 13% 1 1 % 14%
Redam m ai jos situatia com parativa a cheltuielilor totale pentru perioade sim ilare din
2 01 6 si 2017:
va ria tie val.C heltu ie li 2016 2017 v a r .%
Cheltuieli Generale 418,238,734 389,332,157 -28,906,577 -6.91Cheltuieli financiare 3,820,497 2,220,973 -1,599,524 -41.87T o ta l C heltu ie li 422,059,231 391,553,130 -30,506,101 -7.23
6.3. Analiza rezultatelor globale
Pentru a realiza o prezentare relevanta in ceea ce priveste cifra de afaceri realizata de
debitoare, precum si a cheltuielilor din exploatare angajate (asa le-am categorisit pentru
scopul analizei), prezentam in continuare evolutia E B IT D A (rezultatul operational
inainte de deducerea impozitelor, dobanzilor si am ortizarii) aferent perioadei 2013 -
2017;
Evolutia EBITDA dec-13 dec-14 dec-15 dec-16 dec-17Cifra de afaceri 417,278,695 402,839,802 402,301,937 385,751,968 399,128,994Rezultat operational 1,066,247 -36,773,353 -93,064,745 -609,673 19,437,205EBITDA (fara ajustari de valoare) 19,595,584 -30,219,303 -23,145,456 31,042,947 46,090,918EBITDA (cu ajustari de valoare) 27,043,188 -16,844,039 -62,310,463 32,251,783 50,449,292
217/294
} EURO Insol
dec.13 dec.14z z dec,! dec.16 dec.17
Evolutia EBITDA|0 0 0 0 0 ,0 0 0
400000.000
300000.000
2 0 0 0 0 0 .0 0 0
1 0 0 0 0 0 ,0 0 0
,0
-1 0 0 0 0 0 ,0 0 0
-2 0 0 0 0 0 ,0 0 0
■ Cifra de afaceri ■ Rezultat operational ■ EBITDA (fara ajustari de valoare)
7. Strategia de reorganizare a CET Govora S.A.
7.1. Bugetul de ven ituri si cheltuieli pentru perioada de reorganizare de trei ani
Bugetul aferent perioadei de reorganizare (3 ani) a fost intocm it pe baza estim arilor de
ven ituri si cheltuieli pentru perioada 2018 -2021 , pentru fiecare centru de cost, avand la
baza contracte incheiate si estimari.
Sinteza principale lor elemente de venituri si cheltuieli pentru cei trei ani, iulie 2018 -
iunie 2 019 , iulie 2019 -iun ie 2020 si iulie 2020 -iun ie 2021 se prezinta astfel:
In d ica to r A nu l 1 A nu l 2 A nu l 3 TO TAL
I. V en itu ri d in exp loatare , d in care: 379,479.10 401,514.10 420,035.10 1,201,028.301. V en itu ri d in p roductia vanduta, d in care: 364,115.44 388,433.00 406,954.20 1,159,502.64Venituri din energia electrica 124,818 .42 130 ,194 .13 134 ,824 .80 389,837.35Venituri din abur industrial CSR SODA 139,782 .52 153 ,148 .64 163 ,553 .73 456,484.89Venituri din abur industrial SC OLTCHIM SA si altii
45 ,692 .94 50 ,673 .30 54 ,140.69 150,506.93
Venituri din apa fierbinte 47 ,542 .34 48 ,110 .10 48 ,128 .00 143,780.44Venituri din condens 1,711 .54 1,732.02 1,732.02 5,175.58Venituri din vanzare carbune persoane fizice 3,415.50 3,415.50 3,415.50 10,246.502. V en itu ri d in vanzare m arfu ri 1,938.70 1,936.70 1,936.70 5,812.103. V en itu ri d in sub ven tii de exp loatare aferen te c ifre i de a faceri 7,438.36 8,200.00 8,200.00 23,838.36
4. V en itu ri d in p roductia de im ob ilizari 252.00 254.00 254.00 760.005. A lte ve n itu ri d in exp loatare 5,734.60 2,690.40 2,690.20 11,115.20II. V en itu ri fin ancia re 175.80 240.00 240.00 655.80V EN IT U R I TO TALE 379,654.90 401,754.10 420,275.10 1,201,684.10I. C heltu ie li d in exp loatare 376,722.10 397,138.20 415,159.30 1,189,019.601. Cheltuieli cu combustibilii, din care: 62,949.90 66,284.20 66,246.60 195,480.70
Carbune 41 ,728 .80 45 ,050 .50 45 ,012 .80 131,792.10Gaze naturale 21 ,221 .10 21 ,233 .70 21 ,233 .80 63,688.60
2. Cheltuieli cu emisiile de CO 2 59 ,696 .10 78 ,355 .80 95 ,914 .30 233,966.20
218/294
} EURO Insol
3. Cheltuieli cu materiale consumabile 13 ,039 .90 13,104 .40 13,104 .40 39,248.704. Cheltuieli cu utilitatile (energie, apa tehnologica si netehnologica)
35 ,753 .60 35 ,754 .40 35 ,785 .60 107,293.60
5. Cheltuieli cu reparatiile inclusiv piese schimb pentru reparatii, din care:
37 ,383 .20 38 ,485 .50 39 ,765 .50 115,634.20
Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile(terti)
21 ,834 .21 22 ,096 .70 23 ,229 .90 67,160.81
6. Cheltuieli cu alte servicii executate de terti 21 ,230 .00 20 ,468 .90 22 ,361 .50 64,060.407. Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate
13,315.93 13 ,234 .30 13 ,233 .90 39,784.13
8. Cheltuieli cu personalul 91 ,938 .00 89 ,875 .11 88,611 .53 270,424.649. Cheltuieli cu amortizarea 31 ,254 .80 31 ,365 .60 31 ,425 .60 94,046.0010. Alte cheltuieli de exploatare 10,160 .67 10,209.99 8 ,710.37 29,081.03II. C he ltu ie li fin an cia re 2,318 .00 1,425.60 526.30 4,269.90C H ELT U IEL I TO TALE 379,040.10 398,563.80 415,685.60 1,193,289.50PR O FIT BR U T 614.80 3,190.30 4,589.50 8,394.60M A RJA DE PR O FIT 0 .1 6 % 0 .7 9 % 1 .09% 0 .7 0 %
Pentru a facilita intelegerea elem entelor de ven ituri si cheltuieli d in buget, consideram
necesar a face o scurta prezentare a principale lor categorii, cu referinte generale la
continut si baza de fundamentare:
7.1.1. Elemente de venituri
> Venituri din productia vanduta- respectiv veniturile din energia electrica si
term ica
Veniturile din productia vanduta p rov in in proportie covarsitoare din vanzarea de
energie electrica si term ica (abur si apa fierbinte), cu o pondere de 96 % in total
ven ituri si au ca baza de fundam entare p rogram ul de productie pentru perioada 2 0 1 8
2 0 2 0 , p rogram fundam entat pe baza cererii p rinc ipa lilo r clienti industria li respectiv
Ciech Soda Rom ania si Oltchim S.A.
Evolutia productiilor, con sum urilo r de com bustib ili si a em isiilor de CO2 in anii 1, 2 si 3
se regaseste in tabelul urmator:
Pro d u ctii A nu l 1 A nu l 2 A nu l 3 Tota lEnergie electrica livrata Mwh 447 ,526 463 ,067 463 ,067 1,373,660
Abur livrat Gcal 1,620,112 1 ,630,849 1 ,630,849 4,881,810Apa fierbinte livrata Gcal 260 ,956 262 ,115 251,685 774,756
Consum uriCarbune t 2 ,135 ,000 2 ,180 ,000 2 ,180 ,000 6,495,000
Gaze naturale mii Nmc21,650 21 ,650 21 ,650 64,950
Emisii CO2(EUA) 1,399,172 1 ,445,635 1,456 ,197 4,301,003
219/294
} EURO Insol
Preturile medii luate in calcul la fundamentarea indicatorilor (venituri si cheltuieli) pentru cei
trei ani sunt prezentate in tabelul urmator:
A nu l 1 P re t A nu l 2 P re t A nu l 3 P re t P re t m ediuIn d ica to ri U.M.
m ediu m ediu m ediu TO TAL
Energ ie e lectrica Lei/Mwh 2 2 0 . 0 225.0 235.0 226.8Abur Lei/Gcal 114.5 125.0 133.5 124.3Apa fie rb in te Ram nicu Valcea Lei/Gcal 2 1 0 . 6 215.0 224.2 216.5
Carbune Lei/t 75.3 74.4 73.8 74.5Gaze natu ra le Lei/1,000Nmc 955.0 955.0 955.0 955.0Em is ii CO2 EUR/EUA 9.1 11.5 14.0 11.57
Pentru anul 1 la o productie de abur industria l estimata de 1,620,112 Gcal, productia de
energie electrica estimata a se livra este de 447,526 M w h .
V e n itu r ile d in e n e rg ia e lectrica fu n d a m e n ta te pe b a za d a te lo r d in P ro g ra m u l de
P ro d u c t ie a n e xa t s u n t in a n u l 1 in su m a de 1 2 4 ,8 1 8 .4 m ii le i , respectiv :
• vanzari catre SC O LT C H IM SA - 315,360 M w h *2 2 0 le i/M w h= 69,379.2
m ii lei, conform Contract de furnizare a energiei electrice la
consum ator eligibil nr. 1/23.06.2017 cu valabilitate pana la
30.06.2018 (pret de vanzare 205 le i/M w h );
• autofurnizare Berbesti - 62,400 M w h *2 2 0 le i/M w h pret m ediu estim at
la n ivelul costului / M w h realizat) = 13,728 m ii lei;
• vanzare SEN - 59,566 M w h *2 2 0 le i/M w h = 13,104.52 m ii lei;
• venituri vanzare platform a industria la 10,200 M w h * 220 le i/M w h =
2,244 m ii lei;
• venituri d in bonus de cogenerare : 220,000 M w h * 119.9 le i/M w h =
26,362.7 m ii lei.
Pretul energiei electrice luat in calcul la fundam entarea ven itu rilo r este in anul 1 de 220
le i/Mwh, in anul 2 de 225 le i/M w h si in anul 3 de 235 lei/Mwh.
V e n itu r ile d in e n e rg ia te rm ica su b fo rm a de a b u r in d u s t r ia l in a n u l 1 co n fo rm
p ro g n o z a s u n t in su m a de 1 8 5 ,4 7 5 .4 6 m ii lei, d in ca re :
• Oltchim S.A. - 45,692.94 m ii lei;
• Ciech Soda Romania - 139,782.52 mii lei.
Preturile m edii pentru aburu l industria l luate in calcul la fundam entarea ven itu rilo r din
vanzarea energiei term ice sub form a de abur sunt in anul 1 de 114.5 lei/Gcal, in anul 2
de 125 lei/Gcal si in anul 3 de 133.5 lei/Gcal.
220/294
} EURO Insol
V e n itu r ile d in e n e rg ia te rm ica su b fo rm a de a p a fie rb in te l iv ra ta in a n u l 1
(c o n fo rm p ro g n o z a ) in o ra se le R a m n ic u Valcea, O la n e st i s i C a lim a n e st i s u n t in
s u m a de 54 ,980 ,7 m ii le i , d in care:
• Ram nicu Valcea - 53,208.8 m ii lei;
• Olanesti - 442.3 m ii lei
• Calimanesti - 1,329.6 m ii lei.
Pentru anul 2018, Decizia A N R E pe baza careia s-au fundam entat veniturile din
activitatile reglementate A N R E , respectiv producerea energiei electrice si term ice (abur
si apa fierbinte) este decizia nr. 1708/28.11.2017 p rin care se aproba bonusu l pentru
cantitatea de energie electrica p rodusa in cogenerarea de inalta eficienta de 119.9
le i/M w h si pretul energiei electrice luat in calcul exclusiv la analiza costurilor si
ven itu rilo r aferente activitatii de producere a energiei electrice si term ice in cogenerare
de inalta eficienta care beneficiaza de schem a de sprijin de 176.35 lei/Mw h.
Pentru energia term ica livrata sub form a de apa fierbinte in anul 2018 destinata
consum ulu i populatiei (casnic) si consum atorilo r noncasnici, pretul este conform
aceleiasi decizii de 85.98 le i/M w h exclusiv TVA, respectiv 100 lei/Gcal, m ai m ic decat
pretul avizat pentru anul 2 017 care a fost de 109.21 lei/Gcal.
V e n itu r ile d in v a n z a re a de c a rb u n e catre p e rso a n e fiz ice s u n t e stim ate la u n n ive l
de 3 ,415.5 m il le i .
Reprezentarea grafica a structurii ven itu rilo r din productia vanduta in anul 1 este
prezentata astfel:
Structura veniturilor din productia vanduta in anul 1
47.542.3 1
45.692.9
■ Venituri di
■ Venituri din abur industrial CSR SODA
■ Venituri din abur industrial SC OLTCHIM SA si altii
■ Venituri din apa fierbinte
■ Venituri din condens
■ Venituri din vanzare carbune persoane fizice
221 /294
} EURO Insol
> Veniturile din vanzare m arfuri
> Veniturile din subventii de exploatare a ferente cifrei de afaceri reprezinta
diferenta dintre pretul de producere, transport, distributie si furnizare a energiei
term ice livrate populatiei si pretul de facturare al energiei term ice catre populatie .
Fundam entarea pentru anul 2 01 8 s-a facut luandu-se in calcul realizarile anului
precedent si productiile estimate a se realiza. Hotararile care reglementeaza nivelul
subventiei pentru anul 2 01 8 conform proiect BVC sun t urmatoarele:
• HCL 17/31.01.2017 em isa de Consiliu l Local al M un ic ip iu lu i Rm Valcea
care stabileste nivelul subventiei de 44.55 lei/Gcal inc lu siv T V A
(diferenta dintre 271.13 lei/Gcal inc lu siv T V A - pretul total al Gcal si
226.58 lei/Gcal inc lu siv TVA, pretul de facturare);
• HCL 3/31.01.2017 em isa de Consiliu l Local al O rasulu i Calim anesti care
stabileste nive lu l subventiei de 56.02 lei/Gcal inc lu siv T V A (diferenta
dintre 187.77 lei/Gcal inc lu siv T V A - pretul total al Gcal si 131.76
lei/Gcal inc lu siv T V A pretul de facturare);
• HCL 3/31.01.2017 em isa de Consiliu l Local al O rasulu i Olanesti care
stabileste n ivelul subventie i de 73.48 lei/Gcal inc lu siv T V A pentru
energia term ica p rodusa pe baza de gaze naturale (diferenta dintre
339.21 lei/Gcal inc lu siv T V A - pretul total al Gcal si 265.73 lei/Gcal
inc lu siv T V A pretul de facturare).
> Alte venituri din exploatare includ:
- venituri din vanzari de active;
- venituri din subventii pentru investitii;
- venituri din vanzarea p roduse lo r reziduale (cenusa);
- venituri din subventii pentru investitii, etc.
In fiecare din cei 3 ani ai p lanulu i de reorganizare, m edia ven itu rilo r totale lunare este
de peste 40 m il lei. Exceptie face perioada lun ilor mai- septem brie (luni de vara) cand
veniturile lunare se situeaza sub m edia lun ilo r de iarna cca 34 m il lei.
> V e n itu r ile f in a n c ia re cup rind veniturile din dobanzi pentru disponibilitatile
financiare ale com paniei si alte venituri financiare, respectiv diferente favorabile la
incasarea ratelor la apartamentele vandute de societate si la reevaluarea so ldu lu i la
apartamentele vandute
7.1.2. Elemente de cheltuieli
Cheltuielile de exploatare sun t grupate in urm atoarele capitole principale:
222/294
} EURO Insol
> C he ltu ie lile cu m a te r iile p r im e care reprezinta cca. 1 6 .6 % din totalul cheltuielilor;
materiile prim e utilizate in cadrul centralei sunt carbunele(lignitul) si gazele naturale;
in anul 1 n ivelul estim at pentru consum ul de m aterii prim e este de 62,950.9 m ii lei, din
care carbunele este in sum a de 41,728.9 m ii lei (carbune din afara si cheltuieli tran sport
carbune) ceea ce inseam na 6 6 .2 % din totalul cheltuielilor cu materiile prime; consum ul
de carbune din productia interna (Exploatarea M in ie ra Berbesti) se regaseste in
celelalte elemente de cheltuieli (energie electrica, combustibili, materiale consumabile,
personal, reparatii, alte servicii effectuate cu tertii , etc.) ale activitatii de exploatare
miniera.
> C he ltu ie lile cu gaze le n a tu ra le reprezinta in totalul cheltuielilor cu materiile prim e
o pondere de aprox im ativ 3 3 .6 % in anul 1 si 3 2 % in anii 2 si 3.
> C he ltu ie lile cu e m is iile de CO2 au crescut incepand cu anul 2017, fapt datorat
cresterii pretului /certificat EUA. Pentru anul 1 em isiile estimate sun t 1,399,172 E U A la
un pret m ediu de 9,07 E U R /E U A in valoare de 59,696.1 m ii lei. Pentru anii 2 si 3
necesarul de certificate pentru conform are este de 1,445,634 EU A , respectiv 1,456,197
EU A , iar estim area cheltuielilor cu em isiile necesar a fi cum parate este de 78,355.8 m ii
lei, calculate la un pret de 11.5 E U R /E U A in anul 2 si 95,914.3 m ii lei in anul 3 calculate
la un pret de 14 EUR/EUA.
> C he ltu ie lile cu m a te r ia le le c o n su m a b ile conform buget la nivel de societate sun t in
medie de 13,000.0 m ii lei/an si cuprind cheltuielile cu desulfurarea, substante chimice
si reactivi, carburanti, lubrifianti , obiecte de inventar si echipam ent de protectie.
> C he ltu ie lile cu u tilita tile sun t in medie de 35,000.0 m ii lei/an si cuprind cheltuielile
cu energia din afara, apa tehnologica si netehnologica.
> C he ltu ie lile cu re p a ra t ii le c o n fo rm p ro g n o z a sun t in anul 1 in sum a de 37,383.2
m ii lei , din care cheltuielile cu intretinerea si reparatiile efecuate de terti reprezinta
58.4 % din total cheltuieli, diferenta reprezentand-o piesele de schim b si materialele
pentru reparatii; in anul 2 sum a estimata pentru reparatii este de 38,485.5 m ii lei , iar in
anul 3 de 39,765.5 m ii lei.
> C he ltu ie lile cu a lte se rv ic ii executate de te rti sun t in medie de 21,000 m ii lei/an si
cuprind cheltuieli cu colaboratorii, com isioane, onorarii, transport, deplasare si
detasare personal, paza, cheltuieli cu pregatirea profesionala a personalu lu i si alte
servicii executate de terti.
> C he ltu ie lile cu im pozite , taxe s i v a r sa m in te a s im ila te cuprind cheltuieli cu
redevente p riv ind concesionarea bunu rilo r publice si a re su rse lo r minerale, taxa pentru
activitatea de exploatare a resuse lor minerale, cheltuieli cu taxa de mediu, im pozitu l pe
cladiri, im pozitu l pe teren, im pozitu l pe constructii.
N ive lu l redeventei m iniere pentru exploatare si al taxei pe activitatea de prospectiune,
223/294
} EURO Insol
explorare si exploatare a resu rse lo r m inerale sun t reglementate si fundamentate
conform prevederilor Legii M ine lo r nr. 85/2003 cu completarile ulterioare si O rd inu lu i
nr. 1 98/2009 pentru aprobarea In structiun ilo r tehnice p riv ind m odul de evidenta,
raportare, calcul si plata a taxei pe activitatea m in iera si a redeventei miniere.
> C he ltu ie lile cu p e r so n a lu l
Stabilirea cuantum ului cheltuielilor totale de personal in buget s-a facut p rin estimarea
si in sum area urm atoare lor elemente: salariile de baza, indem nizatiile OUG 79/2017,
sporurile, prim ele si bonificatiile aferente sa lariu lu i tarifar, tichetele de masa, fondul
pentru actiuni social- culturale (FASC), contributia asiguratorie pentru munca, salariile
com pensatorii.
Cheltuielile cu personalu l reprezinta in totalul cheltuielilor in anul 1 un procent de
24.2% , procent care scade in urm atorii doi ani la 22.6% , respectiv 21.3% .
Cheltuielile cu personalu l conform program pentru anii 1,2 si 3 se prezinta astfel:
In d ic a to r i A nu l 1 A nu l 2 A nu l 3Cheltuieli cu personalul, din care: 91,937.85 89,875.11 88,611.53
1. Cheltuieli de natura salariala 86,466.59 84,700.20 83,497.41- cheltuieli cu salariile 79,027.15 77,459.50 76,360.59- bonusuri (cheltuieli sociale FASC, tichete de masa, tichete 7,439.44 7,240.70 7,136.82
cadou)2. Alte cheltuieli cu personalul, din care: 1,049.04 874.20 874.20- cheltuieli cu plati compensatorii aferente disponibilizarilor de
personal1,049.04 437.10 437.10
3. Cheltuieli cu contributiile datorate de angajator 4,422.22 4,300.72 4,239.92Numar de personal 1,807 1,757 1,707
Se constata o scadere a cheltuielilor cu personalu l de la 91,937.85 m ii lei in p rim ul an la
89,875.11 m ii lei in anul 2 si 88,611.53 m ii lei in anul 3, in conditiile reducerii
num aru lu i de personal de la 1807 la 1707 persoane.
> C he ltu ie lile cu a m o rt iz a re a im o b il iz a r i lo r c o rp o ra le estimate pentru anul 1 sunt
in sum a de 31,254,8 m ii lei, iar pentru urm atorii doi ani se estimeaza un nivel al
am ortizarii de 31,365.6 m ii lei, respectiv 31,425.6 m ii lei .
> C he ltu ie lile f in a n c ia re cuprind cheltuielile cu dobanzile si cheltuielile directe la
A lpha Bank estimate pentru facilitatea de credit acordata in sum a de 2,318 m ii lei in
p rim ul an, 1,425.6 m ii lei anul al doilea si 526.3 m ii lei anul al treilea.
7.1.3. Investitiile estimate pentru urm atorii 3 ani
Investiile estimate pentru urm atorii 3 ani sunt grupate in:
224/294
} EURO Insol
A. investitii pentru conform are cu cerintele legislatiei de m ediu si obtinerea
autorizatiei integrate de mediu;
B. proiecte necesare functionarii centralei.
A. Investitiile pentru conform are cu cerintele legislatiei de m ediu si obtinerea
autorizatiei integrate de m ediu fac referire la:
1. In sta la t ie de d e su lfu ra re a g a ze lo r de a rd e re evacua te de la cazane le pe
c a rb u n e c5 s i c 6 - in sta la t ia de a rd e re nr. 2 a C ET G o v o ra - „ IDG C5 s i C 6 "
Lucrarea este cuprinsa in p rogram ul conform are a CET Govora cu legislatia Europeana
cu privire la lim itarea em isiilo r poluante in aer de la instalatiile m ari de ardere conform
cu Legea 2 78/2013 si vizeaza Incadrarea in Planul National de Tranzitie pentru
instalatiile de ardere supuse conform arii cu term en final de conform are 30.06.2020
pentru cele trei tipuri de em isii poluante in gazele de ardere evacuate la cos de cazanele
C5 si C 6 (SO 2, NOx si pu lberi-cenusa zburatoare).
Se va realiza o singu ra instalatie de desulfurare, de tip umed, cu reactiv filer de calcar,
d im ensionata pentru desulfurarea gazelor de ardere de la un s in gu r cazan - C5 sau C 6 -
care vo r functiona alternativ timp de 8.500 h/an.
Instalatia de desulfurare va fi dotata cu echipamente de separare si recuperare a apei
din slam ul de gips, concentratia m axim a de apa de 1 0 % din gipsu l evacuat va perm ite ca
p rodusu l de desulfurare sa poata fi evacuat cu mijloace auto la clienti sau la depozitul de
deseuri solide al CET Govora.
Pentru im bunatatirea ind icatorilor econom ici ai proiectului este prevazuta in proiect
(SF) o investitie adiacenta pentru producerea interna a filerului de calcar - reactivul de
desulfurare.
Am bele situatii sun t fezabile, dar scenariu l in care se realizeaza si instalatia de
desulfurare (investitia de baza) si instalatia de producere filer de calcar (investitia
adiacenta) prezinta indicatori de fezabilitate superiori scenariu lu i in care se realizeaza
doar instalatia de desulfurare.
V a lo a re a in ve st it ie i e ste de 9 7 m ilio a n e le i (21 .4 m ilio a n e e u ro ) fa ra T V A .
2. R e te h n o lo g iz a re a e le c tro filt re lo r de la cazane le nr. 5 s i nr. 6
Retehnologizarea electrofiltrelor de la caznele nr. 5 si nr. 6 functionand pe lignit, rezulta
din angajamentele asumate de CET Govora de a retehnologiza instalatiile de retinere a
pu lberilo r din gazele de ardere de la cazanele de 420 t/h nr.5, 6 si 7 in sensu l realizarii
unei concentratii de 50 m g/N m 3 pu lberi in gazele de ardere la evacuarea in atmosfera.
In autorizatia integrata de m ediu a fost p revazut term enul de 31.12.2011 pentru
conform area la norm ele de m ediu a IM A 2 din punctul de vedere al em isiilor de pulberi,
225/294
} EURO Insol
prin realizarea va lorii lim ita de em isii in gazele de ardere 50 m g/Nm c la 6 % O2 analiza
uscata.
Executia lucrarilo r se va intinde pe o durata de 2 ani.
V a lo a re a lu c ra r i lo r ra m a se de executat este de 1 2 ,3 67 ,66 3 .4 3 lei.
3. R e te h n o lo g iz a re a c a za n e lo r C 5 s i C6 pe c a rb u n e p e n t ru re d u ce re a
e m is i i lo r p o lu a n te de o x iz i de a zo t in gaze le de a rd e re e vacuate de la In s ta la t ia de
a rd e re n u m a ru l 2 a C ET G ovora, p e n t ru co n fo rm a re a la ce rin te le le g is la t ie i de
m ed iu .
Lucrarea este cuprinsa in p rogram ul conform are a CET Govora cu legislatia Europeana
cu privire la lim itarea em isiilor poluante in aer a anum itor poluanti proveniti de la
instalatii de ardere cu puterea term ica m ai m are de 50 M W conform Directivei
2010/75/U E, transpusa in Rom ania p rin Legea 2 78/2013 si consta in realizarea
lucrarilor de retehnologizare si ecologizare a cazanelor C5 si C 6 - m asu ri prim are si
secundare - in vederea reducerii em isiilor de NOx din gazele de ardere em ise la cos de la
valorile actuale cuprinse in intervalul 2 50 -50 0 m g/N m 3 (6 % O 2) la cele prevazute prin
lege - valoarea m axim a de NO x din gazele de ardere nu trebuie sa depaseasca 197
m g/N m 3 (6 % O 2).
V a lo a re a e st im a ta a lu c ra r i lo r p e n t ru re te h n o lo g iz a re a a m b e lo r ca zane este de
6 3 .8 4 m ilio a n e lei.
4. Ia z u r i de decan ta re e tan se in d e p o z itu l de z g u ra s i c e n u sa a fe ren t C ET
G o v o ra S.A., ca e tapa in te rm e d ia ra in p ro c e su l d e p o z ita r ii u sca te a z g u r ii s i
c e n u s ii - "D e p o z ita re c e n u sa "
Prin aceasta investitie este necesara m odificarea p rocesu lu i tehnologic de depozitare a
zgurii si cenusii.
Realizarea obiectivului de investitii este necesara in vederea functionarii C ET Govora.
Chiar daca investitia este una de m ediu care nu genereaza venituri ci num ai costuri,
acesta poate fi considerata sustenabila in contextul in care, o data cu im plem entarea ei,
centrala va functiona in conditii de conform are la norm ele de mediu, veniturile realizate
din vanzarea b unu rilo r si se rvic iilor fiind de natura sa acopere costurile investitiei.
V a lo a re a in ve st it ie i 1 0 ,8 40 ,69 7 .9 4 lei, d in care C + M 9,035,920.81 lei
5. R e tu rn a re a c e n u s ii de te rm o c e n tra la s i a g ip s u lu i de la C ET G o v o ra s i
in c o rp o ra re a a ce sto ra in te h n o lo g ia de h a ld a re la c a r ie re le de c a rb u n e de la E M
B e rb e s t i - „ R e tu rn a re cenusa ".
Sum ar investitii mediu mil. lei mil. €1. Instalatie de desulfurare a gazelor de ardere
226/294
} EURO Insol
evacuate de la cazanele pe carbune C5 si C62. Retehnologizarea electrofiltrelor de la caznele nr. 5 si nr. 63. Retehnologizarea cazanelor C5 si C6 pentru reducerea emisiilor NOx4 . Iazuri de decantare etanse in depozitul de zgura5. Returnarea cenusii de termocentrala si a gipsului la mina
Total
B. Proiecte necesare functionarii centralei fac referire la:
1. In c h id e re a s i c o n so lid a re a d e p o z it de z g u ra s i c e n u sa la cota 249, e tapele
3 s i 4.
Pentru continuarea functionarii centralei, este necesara asigurarea depunerii
mecanizate a zgurii si cenusii cat si a p roduse lo r provenite din desulfurare in straturi
un iform e de cate 25 cm fiecare care se v o r compacta pana la atingerea unui grad de
compactare de 9 5 % Proctor.
Etapa 3 consolidarea com partim entelor I si II intre cota +241,00 m d M N si cota +249,00
m d M N se va realiza p rin depuneri succesive de zgura si cenusa in amestec cu slam ul
p roven it din desulfurare, m aterial care se va arm a cu un geocom pozit alcatuit d intr-un
m aterial geotextil incadrat pe cele doua fete de o geogrila term osudata la intersectia
benzilor longitudinale cu cele transversale. Vo lum u l de depozitare estimat a fi creat de
lucrarile de consolidare este de 1,430,000 mc, durata de executie fiind de 2 ani si va
asigura o capacitate de depozitare pentru circa 2.5 ani.
2. R e p a ra t ia cap ita la a t u rn u lu i de ra c ire n u m a ru l 1.
Structura de rezistenta exterioara a tu rnu lu i nr. 1 este afectata partial, existand goluri si
degradari locale cu beton degradat si exfoliat, cu arm aturi aparente, corodate si chiar
rupte. Pentru aducerea tu rnu lu i la capacitatea necesara asigurarii rezistentei si
stabilitatii structurii de rezistenta precum si a a sigu ra rii necesarului de apa industria la
recirculat din instalatiile CET Govora se p ropun urm atoarele m asuri de interventie:
IN F R A ST R U C T U R A (bazin apa racita)
• decolmatarea bazinului, andepartarea elementelor sistem ulu i de racire
cazute;
• rem edieri (reparatii) locale pe suprafata de beton a grinzii inelare de
fundatie si a radierului;
• rem edieri la ro stu ri in radier;
• aplicarea unei h idro izolatii peperetii bazinului;
• canalul vizitabil de colectare a drenulu i va fi curatat, verificat si se vo r
rem edia eventualele defecte.
3. In lo c u ire con d u cte a b u r v iu g r u p u r i 3 s i 4.
97.00 21.4012 .36 2.7063 .84 14.00
10.90 2.403.00 0.70
1 8 7 .1 0 4 1 .2 0
227/294
} EURO Insol
Evaluarea duratei restante de viata pentru blocurile 3 si 4 de la CET Govora s-a facut
in cadrul stud iu lu i de durata de viata a conductelor de abur v iu elaborat de ISP E in
octom brie 1994. M aterialu l din care sun t confectionate tevile pentru ambele b locuri
este 15.128.5 conform CSN 415128 .
Caracteristicile mecanice pentru aceste materiale sun t in conform itate cu studiu l
elaborat de IC E M E N E R G p rin contractul 7 054/90 “Stabilirea starii actuale a
m aterialulu i conductelor de abur v iu aferente cazan nr.4 din CET G ovora”. Evaluarea
starii tehnice a conductelor de abur v iu si necesitatea in locu irii acestora a fost stabilita
anterior p rin lucrarea ISP E “Studiu p riv ind durata de viata a conductelor de abur v iu
la bloc 1-7 etapa II bloc 3 si 4.
4. P ro ie c te de re te h n o lo g iz a re s i e co lo g iza re a s is te m u lu i de te rm o fica re
u rb a n a a M u n ic ip iu lu i R a m n ic u V a lcea ce cuprind:
> P ro ie c t a l C o n s il iu lu i Judetean V a lcea cu f in a n ta re P O IM a xa 7.1.
„R e ab ilita re a s is te m u lu i de te rm o f ica re u rb a n a la n iv e lu l M u n ic ip iu lu i
R a m n ic u V a lcea p e n t ru p e r io a d a 2 0 0 9 -2 0 2 8 , in sc o p u l c o n fo rm a r ii la
le g is la t ia de m e d iu s i c re ste r ii e fic ien te i e ne rge tice " faza a II-a , pe
e xe rc it iu l b u ge ta r 2 0 1 4 -2 0 2 0
Institutional se continua proiectul realizat p rin p rogram ul POS M ed iu si este
program ata in locuirea a 3.250 m retele term ice de tran sport agent term ic p rim ar
Valoarea estimata a proiectului 9 mil. EUR, din care 2 % cofinantare din partea CJ
Valcea.
> P ro ie c t a l C o n s i l iu lu i Loca l R a m n ic u V a lcea cu f in a n ta re P O IM a xa 7.1.
d e ru la t de C o n s il iu l Judetean Valcea: „R e ab ilita re a s is te m u lu i de
te rm o fica re u rb a n a la n iv e lu l M u n ic ip iu lu i R a m n ic u V a lcea p e n t ru
p e r io a d a 2 0 0 9 -2 0 2 8 , in sc o p u l c o n fo rm a r ii la le g is la t ia de m e d iu s i
c re ste r ii e fic ien te i e ne rge tice " faza a I I a, pe e xe rc it iu l b u g e ta r 2 0 1 4 -2 0 2 0
Institutional se continua proiectul realizat p rin p rogram ul POS M ed iu si este
program ata in locuirea a 10.033 m retele term ice agent term ic secundar
Valoarea estimata a proiectului 10 mil. EUR, din care 2 % cofinantare CL Rm. Valcea.
7.1.4. Indicatori de profitabilitate
Situatia com parativa a ind icatorilor econom ico-financiari se prezinta astfel:
M ii lei
In d ica to r A nu l 1 A nu l 2 A nu l 3 Tota l
C ifra de afaceri 372,340.32 397,410.39 415,931.44 1,185,682.15
228/294
EURO Insol
V en itu riVenituri din energia electrica 124,818.42 130,194 .13 134 ,824 .80 389,837.35Venituri din abur industrial CSR 139,782.52 153 ,148 .64 163,553 .73 456,484.89Venituri din abur industrial Oltchim SA si altii 45 ,692 .94 50 ,673 .30 54,140.69 150,506.93Venituri din apa fierbinte 47 ,542 .34 48 ,110 .10 48 ,128 .00 143,780.44Venituri din condens 1,711 .54 1,732.02 1,732.02 5,175.58Venituri din vanzare carbune persoane fizice 3,415.50 3,415.50 3,415.50 10,246.50V en itu ri d in vanzare m arfu ri 1,938.70 1,936.70 1,936.70 5,812.10V en itu ri d in sub ven tii de exp loatare aferen te c ifre i de a faceri 7,438.36 8,200.00 8,200.00 23,838.36A lte ve n itu ri d in exp loatare 7,138.80 4,103.70 4,103.70 15,346.20V en itu ri fin an cia re 175.80 240.00 240.00 655.80V en itu ri to ta le 379,654.92 401,754.09 420,275.14 1,201,684.15C heltu ie liCheltuieli de exploatare 376 ,722 .10 397 ,138 .20 415 ,159 .30 1,189,019.60Cheltuieli financiare 2,318 .00 1,425.60 526 .30 4,269.90C heltu ie li to ta le 379,040.10 398,563.80 415,685.60 1,193,289.50P ro fit b ru t 614.82 3,190.29 4,589.54 8,394.65P ro fit m arg inal 0 .1 6 % 0 .7 9 % 1 .09% 0 .7 0 %EB IT D A 34,148.37 35,942.14 36,502.14 106,592.65
0 .0 1 2
0 .01
0.008
0.006
0.004
0 .0 0 2
0
Profit marginal
l 1 Anul 2 Anul 3■ ■ Profit marginal
229/294
} EURO Insol
EBITDA37000 36500 36000 35500 35000 34500 34000 33500 33000 32500
■■ EBITDA
■ ■ EBITDA
Profit brut
1.400.000.0
1 .2 0 0 .0 0 0 .0
1 .0 0 0 .0 0 0 .0
800.000.0 600.000.0400.000.02 0 0 .0 0 0 .0
0.0
■ Cifra de afaceri ■ Total venituri ■ Total cheltuieli ■ Profit brut
Se m entioneaza faptul ca, rezultatele estimate sunt valabile in conditiile in care pretul la
CO 2 este in jurul va lo rii estimate; in cazul in care pretul la CO 2 va creste, se im pune
renegocierea p returilor atat la energia electrica, cat si la energia term ica si corectia
acestora in functie de evolutia pretului /certificat EUA.
7.2. Resursele financiare pentru sustinerea p lanulu i de reorganizare
Resursele financiare necesare pentru plata creantelor cuprinse in p rogram ul de plati,
parte integranta din planul de reorganizare, rezulta in principal din incasarile viitoare
provenite din activitatea curenta, recuperarea uno r creante restante, alocarea de
IAnul 1 Anul 2 Anul 3
34148.4 35942.1 36502.1
230/294
EURO Insol
Consiliu l Judetean Valcea a im pozitu lu i pe profit p roven it d in haircut, sumele aflate in
conturile bancare ale com panie i si d in vanzarea uno r active.
In previziun ile legate de fluxurile de num erar pentru cei trei ani ai p lanulu i de
reorganizare au fost luate in considerare fluxurile de incasari si plati efectiv realizate
pana la data prezentului plan, iar in continuare au fost estimate fluxurile pe baza
bugetulu i de ven ituri si cheltuieli, corelate cu termenele contractuale de incasare si
plata, norm ele de confornare la legislatia de m ediu precum si cu termenele legale
pentru plata obligatiilor fiscale.
D in analiza fluxurilor de num erar pentru perioada de reorganizare de 3 ani, rezulta ca
CET Govora SA poate sustine:
• plata creantelor curente exigibile la data im plem entarii p lanulu i de reorganizare;
• plata partiala a creantelor inscrise in tabelul definitive de creante.
In constructia cash flow -ului p reviz ionat au fost avute in vedere si incasarile care vo r
rezulta din vanzarea uno r active, sum ele astfel obtinute putand asigura atat o rezerva
de siguranta financiara pentru evenim ente neprevazute sau pentru acoperirea
eventualelor decalaje tem porale intre incasari si plati
Intrucat fluxurile de num erar previzionate pentru cei trei ani ai p lanulu i de
reorganizare sun t dim ensionate pe baza bugetului de venituri si cheltuieli, buget care a
fost intocm it pe baze prudente in ceea ce priveste atat veniturile cat si cheltuielile,
exista posibilitati ca incasarile viitoare si n ive lu l lichiditatilor sa fie la un nivel m ai mare
fata de cel estimat.
7.2.1. Prezentare cash flow -ului pentru perioada de reorganizare de trei ani
Foarte im portant de m entionat este ca in elaborarea cash flow ulu i societatii a fost
abordata o pozitie m ult m ai rezervata fata de bugetul si cheltuieli. Incasariele viitoare
estimate au fost ponderate semnificativ, luand in calcul posibile intarzieri la incasare si
alte elemente viitoare neprevazute.
CET Govora SA - Cash Flow Anul 1 Anul 2 Anul 3 Total
Intrari numerar
Energie termica Energie electrica Termoficare Urbana
Intrari numerar - diversi clienti
225,437,255147,612,47862,132,730
3,060,191
243,226,124150,889,45061,787,992
3,000,000
259,530,961155,393,30462,000,000
3,000,000
728,194,341453,895,232185,920,722
9,060,191
Total intrari curente 438,242,654 458,903,566 479,924,265 1,377,070,486
Oltchim - Esalonare Oltchim - Masa credala
Vanzari de active
C.J.Vl. - Impozit profit haircut
22,000,00025,000,000
538,475
0
11,241,36418,346,898
4,894,527
0
00
4,356,052
33,000,000
33,241,36443,346,898
9,789,053
33,000,000
Total intrari numerar 485,781,129 493,386,355 517,280,317 1,496,447,801
lesiri numerar
Salarii 51,920,303 49,985,042 49,303,173 151,208,518
231 / 294
EURO Insol
CET Govora SA - Cash FlowObligatii la bugetul central si local - impozite, taxe si redevente Gaze naturalePlati pentru transport carbune
Plati pentru energie electrica Certificate EUAFurnizori diversi, inclusiv onorariu adm.judiciar Plati pentru investitii Comision UNPIR
Anul 1
75,544,672
28,165,16440,003,285
33,397,05765,475,435
126,131,93059,896,667
10,770
Anul 2
78,558,058
25,268,17240,016,332
33,196,19169,622,804
119,302,69559,896,667
97,891
Anul 3
84,784,380
25,268,17240,204,745
33,196,191100,091,040124,007,24532,526,667
87,121
238,887,110
78,701,509120,224,362
99,789,439235,189,278369,441,870152,320,000
195,781
Total iesiri numerar din activitatea curenta 480,545,282 475,943,852 489,468,735 1,445,957,868
Obligatii bug. loc.- imp. prof. haircut 0 0 33,000,000 33,000,000
II 1| Distribuiri creante Masa credala || 33,180,194 32,968,399 32,968,399 || 99,116,991 ||
Sold initial perioada 81,628,704 53,684,358 38,158,462 81,628,704
Sold final perioada 53,684,358 38,158,462 1,646 1,646
O varianta m ai detaliata a cash flow -ului se poate regasi in Anexa 3.
7.2.1.1 Intrarile de num erar
Intrarile de num erar sun t reprezentate de:
> Intrarile de num erar din activitatea curenta
In acest capitol au fost incluse intrarile de num erar estimate, inc lu siv TVA, de la clienti
pentru livrarile de energie electrica, energie term ica si agent term ic catre populatia
M un ic ip iu lu i Ram nicu Valcea si a orase lor O lanesti si Calimanesti. Acestea au fost
estimate pe baza bugetului de ven ituri si cheltuieli, tinand cont atat de termenele de
plata contractuale.
Principalu l client pentru aburu l industria l este Ciech Soda Rom ania cu care CET Govora
are incheiat un contract valabil pana la 05.09.2026. Factura se emite in prim a zi
lucratoare din luna im ediat urm atoare celei pentru care se intocmeste factura si are
scadenta la 30 de zile calendaristice de la p rim ire la consumator.
De asemenea, Oltchim SA este un client im portant pentru CET Govora catre care se
livreaza atat energie term ica cat si energie electrica.
Energia term ica livrata catre O ltchim SA este reglementata de un contract valabil pana
la 30.06.2018 care se prelungeste anual p rin tr-un act aditional. Factura se emite in
term en de 5 zile lucratoare de la finele perioadei de facturare si se va achita in term en
de 30 de zile lucratoare de la data p rim irii la consumator.
232/294
} EURO Insol
Sim ultan cu energia term ica livrata la Oltchim, catre aceasta societate se furnizeaza si
energie electrica conform unu i contract valabil pana la 30.06.2018 ce urm eaza a se
pre lungi pe inca un an. In prim ele 5 zile lucratoare dupa luna de livrare se va emite
factura care se va achita in term en de 30 de zile calendaristice de data em iterii facturii.
A vand in vedere ca CET Govora este o centrala termoelectrica in cogenerare, pe langa
contravaloarea energiei electrice si term ice livrate, societatea m ai incaseaza de la
C N TEE Transelectrica si bonusu l de cogenerare aferent cantitatilor de energie term ica si
electrica adm ise in schem a de cogenerare.
In acelas tim p CET Govora incaseaza contravaloarea energiei electrice tranzactionate pe
Piata Zilei Urm atoare si Piata Intraziln ica prin direct debit cu decontare zilnica.
L ivrarile de agent term ic catre M un ic ip iu l Ram nicu Valcea si orasele Olanesti si
Calim anesti sun t guvernate de contracte de furnizare incheiate cu beneficiarii
(populatie, agenti econom ici si institutii publice). Facturarea se face lunar, iar term enul
de plata este la 30 de zile calendaristice de la data emiterii.
> Intrarile de num erar din creante restante
Creanta in scrisa in p lanul de reorganizare al Oltchim S.A de 43,346,898 lei a fost
estimata a se incasa astfel:
• 25,000,000 lei - A n u l 1 sem estru l II respectiv sem estru l I 2019;
• 18,346,898 lei - A n u l 2 sem estru l I respectiv sem estru l II 2019.
Pentru so lutionarea necesitatilor de lichiditate ale CET Govora pana la incasarea sum ei
de 43,346,898 lei in scrisa in tabelul creditorilor Oltchim, s-a cuprins incasarea creantei
esalonate de 33,241,364 lei pana la sfarsitu l sem estru lu i I d in A nu l II, respectiv
sem estru l II 2019. Acest fapt im plica o rata lunara de 1,833,333 lei/luna (5,500,000
lei/trim estru) fata de 500,000 lei/luna (1,500,000 lei/trimestru).
> Intrare de num erar din im pozit pe profit rezultat din defavorizarea u n o r creante
O su rsa im portanta de finantare o reprezinta si im pozitu l pe profit pentru sum a
rezultata din ajustarea creantelor adm ise in tabelul definitiv care va fi constituita de
Consiliu l Judetean Valcea din Fondu l de Intretinere, In locuire si Dezvoltare pentru
proiectul „Reabilitarea sistem ului de term oficare urbana la n ive lu l M un ic ip iu lu i
Ram nicu Valcea pentru perioada 2 0 0 9 -2 0 2 8 in scopul conform arii la legislatia de m ediu
si cresterii eficientei energetice”.
Conform Norm ei de aplicare a OUG 198/2005 art. 5 Consiliu l Judetean Valcea poate
utiliza acest fond in urm atoarea ord ine de prioritati:
233/294
} EURO Insol
• plata servic iu lu i datoriei publice (rata de capital, dobanzi, com isioane si
alte costuri aferente im prum utu lu i contractat pentru finantarea
program elor);
• plata servic iu lu i datoriei publice (rata de capital, dobanzi, com isioane si
alte costuri aferente im prum utu lu i contractat pentru cofinantarea
proiectului care beneficiaza de asistenta financiara neram bursab ila din
cadrul UE;
• cheltuieli neeligibile pentru proiectele im plem entate care beneficiaza de
asistenta financiara neram bursab ila din cadrul UE;
• intretinerea, in locuirea si dezvoltarea activelor date in adm inistrare sau
concesiune , in c lu siv a celor dezvoltate cu finantare neram bursabila.
> Vanzari active
In acest capitol au fost incluse vanzarile de active ce se estimeaza a se efectuate pe
parcursu l perioadei de reorganizare.
Incasarile estimate din vanzarea de active sun t in valoare de 9,789,053 lei com puse din:
• 1,076,950 lei - cazan de abur 420 t/h nr. 3;
• 8,712,103 lei - teren, drum acces si de legatura incinta CET Slatina,
conducta de apa bruta, antestatie CF Slatina, statie de tratare chim ica apa
bruta.
In previziunea de num erar au fost luate in calcul urm atoarele valori:
• valoarea recuperabila in ipoteza vanzarii pe pozitii de montaj pentru
„cazan de abur 420 t/h nr. 3”, conform Raport de Evaluare intocm it de
Rom contro l SA;
• valoarea de piata pentru „teren, drum acces si de legatura incinta CET
Slatina, conducta de apa bruta, antestatie CF Slatina, statie de tratare
chim ica apa b ruta”, conform raportulu i de evaluare intocm it de Darian
D R S SA.
Detalii cu priv ire la aceste active si motivele vanzarii se pot regasi in capitolul
“Lichidarea unor active din patrimoniul CET Govora SA.
7.2.1.2. Iesirile de num erar
Iesirile de num erar sun t reprezentate de:
> Salarii si alte drepturi salariale curente
Salariile si toate celelalte drepturi salariale sun prezentate in acest capitol la valoarea
neta, toate taxele aferente fiind incluse la capitolul „taxe”. Aceste plati m erg in directa
legatura cu elementele prezentate in bugetul de venituri si cheltuieli.
234/294
} EURO Insol
> Taxe
In acest capitol sun t incluse platile estimate pentru:
• taxe salariale angajat si angajator;
• T V A de plata;
• im pozit pe profit;
• redevente miniere, im pozit pe ven. din activit. de exploatare a resu rse lor
naturale, altele decat gazele naturale, taxa pe activitatea de prospectiune,
exploatare, explorare a resu rse lo r minerale;
• accize energie electrica si carbune;
• taxe locale;
• alte taxe si impozite.
Redeventa m in iera se calculeaza si se inregistreaza lunar in functie de cantitate de
carbune exploatata, iar declararea si plata se face trim estria l pana in data de 25 ale lunii
urm atoare trim estrului.
Taxa pe activitatea de prospectiune, exploatare, explorare a re su rse lo r m inerale se
calculeaza in functie de perimetrele exploatrate si se declara si se plateste pana la data
de 25 ale anulu i curent pentru anul urmator.
Toate celelalte obligatiii fiscale se declara si se achita lana la data de 25 ale lun ii pentru
luna anterioara.
Im pozitele si taxele locale pentru bunurile in proprietate se achita in doua transe egale
pana la 31 martie si pana la 30 septembrie. Im pozitele si taxele pentru bunurile
concesionate se achita lunar. Redeventele pentru bunurile concesionate se achita lunar.
> Gaze naturale
Consum ul estim at de gaze naturale se transm ite fu rn izoru lu i pentru rezervarea
cantitatii, iar contravaloare acestuia se achita cu 1 0 zile inainte de inceperea perioadei
pentru care este previzionat.
> Platile pentru tran spo rt de carbune
Carbunele extras din Exploatarea M in ie ra Berbesti se transporta, in principal, pe calea
ferata dar si rutier. Facturarea transportu lu i de carbune pe calea ferarata se face
decadal cu scadenta la 30 de zile calendaristice de la emitere.
> Platile pentru energia electrica
Principalele elemente de plati cuprinse in acest capitol sunt:
235/294
} EURO Insol
• taxele de extractie si pentru servicii tehnologice se sistem care se achita
catre C.N.T.E.E. Transelectrica. Acestea sun t facturate la sfarsitu l lun ii si au
term enul de plata la 90 de zile calendaristice de la emiterea facturii;
• contributia pentru cogenerare de inalta eficienta facturata de CN TEE
Transelectrica la inceputul lun ii pentru luna anterioara si are scadenta in
data de 2 0 luna curenta;
• taxele de distributie se achita catre D istributie Energie Oltenia si energia
electrica achizitionata de la CEZ Vanzare pentru Sistem ul de Termoficare
Urmana. Acestea sun t facturate la sfarsitu l lunii si au term enul de plata la
90 de zile calendaristice de la emiterea facturii;
• certificate verzi sun t o com penenta a pretului energiei electrice si se
achizitioneaza de pe Piata Certificatelor Verzi deschisa pe platform a
OPCOM. Corespunzator cantitatii de energie electrica vanduta la
consum atorii de pe Platform a Industria la Rm. Valcea se factureaza si cota
de certificate verzi.
> Certificate EU A
Participarea CET Govora la schem a Europeana EU ETS se face in baza HG 7 80/2006 si
p resupune conf. art. 18 returnarea catre M in iste ru l M ed iu lu i a unu i num ar de certificate
EU A egal cu cantitatea de CO2 (exprim ata in tone) em isa in atmosfera. Term enul lim ita
este 30 aprilie, pentru anul anterior.
Constitu ire num aru lu i de certificate E U A pentru conform are de catre CET Govora se
realizeaza in principal din trei surse:
• alocare gratuita pentru activitatea de termoficare urbana pentru perioada,
conf. HG 811/2014, alocare care descreste de la 265,425 EU A in anul 2013
la 0 in anul 2020. CET Govora utilizeaza alocarea acordata in tr-un an
pentru conform area anulu i anterior;
• alocare tranzitorie cu titlu gratuit, acordata statului Rom an si transferata
catre operatorii din Rom ania conf. HG 1096/2013. CET Govora
achizitioneaza cota alocata la preturi reglementate, respectiv media
tranzactiilor pe bu rsa E E X din trim estru l 1 si 3 a anulu i in curs;
• achizitii p rin interm ediul traderilor din piata SPO T a certificatelor, pentru
cantitatea ram asa necesara conformarii.
> Fu rn izo ri d iversi
Principalele elemente de plati cuprinse in acest capitol sunt grupate in 4 categorii:
• platile catre prestatorii de servicii, in care o pondere majora o reprezinta
m entenanta utilajelelor, echipam entelor si instalatiilor din centrala si de
236/294
} EURO Insol
la Exploatarea M in ierea Berbesti, la reteaua de termoficare, lucrarile
terasiere pentru extractia carbunelui si pentru am enajarea depozitului de
zgura si cenusa;
• platile catre furn izorii de m aterii prime, materiale in care sun t incluse
achizitiile de carbune energetic, piese de schimb, organe de asamblare,
combustibil, materiale de sudura, lubrifianti, materiale de constructii si
reparatii, contoare, consumabile, filler calcar, aparate de m asura si
control, substante chimice nesecare in procesu l de productie;
• platile catre furn izorii de utilitati in care predom ina apa industria la
pentru centrala si pentru Sistem ul de Term oficare Urbana;
• plati catre furn izorii/prestatorii de p roduse si servicii d iverse cum ar fi de
exem plu servicii de paza, desbagub iri terenuri si culturi EM C Berbesti,
consultanta si documentatii, m etrologie si supravegheri, birotica, dobanzi,
com isioane, p roduse alimentare, probe si analize cenusa, service auto si
p roduse softw are si hardware, etc.
A vand in vedere scopul de redresare a societatii, cat si im portanta pentru econom ia
locala, in special pentru Platform a Indusatria la Rm. Valcea, m entionam ca s-a reusit
totusi obtinerea de termene de plata de 60 de zile pentru majoritatea furn izorilor/
prestatorilor p rincipali si 90 de zile pentru furn izorii de utilitati.
> Plati pentru Investitii
Platile pentru investitii u rm aresc achizitia de echipamente specializate atat pentru buna
desfasurare a activitatii curente cat si pentru conform area la cerintele de mediu.
Valoarea investitiilor estimate a se achita pe parcursu l P lanulu i de Redresare a CET
Govora este de 152,320,000 lei cu TVA, respectiv 128,000,000 lei fara T V A , sum a care
perm ite plata la scadenta a contravalorii proiectului „Desulfurarea gazelor de ardere
evacuate de la cazanele pe carbune C5 si C 6 , instalatia de ardere num aru l 2 a CET
Govora, pentru conform area la cerintele legislatiei de m ed iu”de aprox im ativ 97,000,000
lei fara TVA.
Investitia principala care se va im plem enta la CET Govora pe perioada de redresare de 3
ani va fi “Desulfurarea gazelor de ardere evacuate de la cazanele pe carbune C5 si C 6 ,
instalatia de ardere num aru l 2 a CET Govora, pentru conform area la cerintele legislatiei
de m ed iu” Lucrarea este cuprinsa in p rogram ul de conform are a CET Govora cu
legislatia Europeana p riv ind lim itarea em isiilor poluante in aer a anum itor poluanti
proveniti de la instalatii de ardere cu puterea term ica m ai m are de 50 M W conform
Directivei 2010/75/U E, tran spusa in Rom ania p rin Legea 278/2013.
Program ul de conform are cu cerintele Legii 2 78/2013 pentru Instalatiile de A rdere IA
n r 1 si IA n r 2 ale SC CET G O VO RA SA avea ca data finala de realizare a investitiilor
pentru conform area cu lim ita de em isii SO2 de 400 [m g/Nm 3 debit de gaze corectat la
237/294
} EURO Insol
continut de 6 % oxigen] pentru cazanele C5 si C 6 pe carbune cu adaos de gaze naturale:
31.12. 2013. Planul National de Tranzitie pentru realizarea investitiilor de m ediu pentru
conform area instalatiilor de ardere aflate sub incidenta prevederilor capitolului I I I al
D irectivei 2 010/75/U E p riv ind em isiile industriale, rev izu it in august 2016, prevede
conform area cu limitele de emisii:
• pentru em isii de oxizi de su lf (SO2) de 195.05 [m g/Nm 3 debit de gaze
corectat la continut de 6 % oxigen] p ina la data de 31.012.2017;
• pentru em isii de p raf de 19.55 [m g/Nm 3 debit de gaze corectat la
continut de 6 % oxigen] p ina la data de 31.12.2017; Instalatia de
desulfurare de tip um ed realizeaza sim ultan cu retinerea SO2 si retinerea
prafului respectiv incadrarea em isiilor in lim ita de 19.55 po rn ind de la
valoarea de 48 [m g/Nm 3 debit de gaze corectat la continut de 6 % oxigen]
realizata cu electrofiltrele actuale dupa m odernizare;
• pentru em isii de oxizi de azot (NOx) de 197 [m g/Nm 3 debit de gaze
corectat la continut de 6 % oxigen] p ina la data de 01.07.2020.
Pentru obtinerea autorizatiei integrate de m ediu pentru IA n r 2 sun t necesare
respectarea celor trei lim ite de em isii in atmosfera.
In data de 15.05.2018 a fost sem nat contractul nr. 18081 cu Asocierea Elsaco Electronic
S.R.L. & D oosan Lentjes G M B H prin care s-a convenit executarea lucrarilor la obiectivul
de investitii „Desulfurarea gazelor de ardere evacuate de la cazanele pe carbune C5 si
C 6 , parte din instalatia de ardere num aru l 2 a CET Govora, pentru conform area la
cerintele legislatiei de m ed iu”. Valoarea acceptata a contrcatului este de 96,946,000 lei,
exclusiv TVA. Conform acestui contract „finantarea investitiei/lucrarii <<Instalatie de
desulfurare a gazelorde ardere evacuate de la cazanele pe carbune C5 si C 6 la instalatia
de ardere nr. 2 a C ET Govora>> se va realiza din su rse p rop rii ale CET Govora
m obilizate in perioada 2 01 8 - 2 0 2 0 , iar garantarea platilor se va realiza in conform itate
cu Clauza 14 - Pretul contractului si Platile, astfel:
• 5 % se va plati in avans in conform itate cu Clauza 14 - Pretul contractului
si Platile, Sub-Clauza 14.2 - Plata in avans;
• pentru restul de 9 5 % , CET Govora va prezenta Scrisori de Garantie
Bancara anuale, emise de o banca cu activitate in Rom an iasau/si
acreditive irevocabile, care, im preuna, nu pot depasi 9 5 % din valoarea
Contractului, pe toata perioada de desfasurare a acestuia.
Astfel:
• se acorda un acreditiv irevocabil anual, pe intreaga valoare a liv ra rilo r de
echipamente si utilaje aflate in scpul An trep renoru lu i ce se v o r realiza in
acel an, in conform itate cu un grafic de livrari si plati si valoarea lucrarilor
executate/serviciilor prestate de catre An trep renor in acel an, in
238/294
} EURO Insol
conform itate cu p rogram ul de executie, pentru care vo r putea fi emise
facturi fiscale sau/si
• se va emite Scrisoare de Garantie Bancara anuala, pentru intreaga valoare
a livrearilor de echipamente si utilaje aflate in scopul An trep renoru lu i ce
se vo r realiza in acel an, in conform itate cu un grafic de livrari si plati si
valoarea lucrarilor executate/serviciilor prestate de catre An trep renor in
acel an, in conform itate cu p rogram ul de executie, pentru care vo r putea fi
em ise facturi fiscale.
Garantarea platilor Beneficiarului catre An trep renor va acoperi inc lu siv situatiile
m entionate la Sub-Clauza 19.6 Rezilierea Optionala, Lichidare si Plati.”
Platile pentru investitia „Desulfurarea gazelor de ardere evacuate de la cazanele pe
carbune C5 si C 6 , instalatia de ardere num aru l 2 a CET Govora, pentru conform area la
cerintele legislatiei de m ed iu”au fost cuprinse in Planul de Redresare in conform itate cu
Clauza 2 „Beneficiarul”, Sub-Clauza 2.4 „Asigurarea Resu rse lo r F inanciare de catre
Beneficiar”, astfel:
• 4 1 % - A nu l 1;
• 4 1 % - A nu l 2;
• 1 8 % - A nu l 3.
D in valoarea totala a p latilor pentru investitii de 152,320,000 lei cu TVA, respectiv
128,000,000 lei fara T V A , investitia de baza este „Desulfurarea gazelor de ardere
evacuate de la cazanele pe carbune C5 si C 6 , instalatia de ardere num aru l 2 a CET
Govora, pentru conform area la cerintele legislatiei de m ed iu”de aprox im ativ 97,000,000
lei fara T V A la care se adauga 31,000,000 lei fara T V A reprezentand alte investitii
necesare functionarii centralei, astfel:
• Depozit zgura si cenusa;
• investitii in Sistem ul de Termoficare;
• investitii la EM C Berbesti;
• alte investitii.
A vand in vedere ca su rsa principala de finantare a investitiilor pe perioada de redresare
de 3 ani este reprezentata de am ortizare care este in valoare de 94,044 m ii lei, rezulta
ca diferenta de 34 mil. lei, investitii cuprinse a se plati, are o alta su rsa de finantare
decat surse le proprii, respectiv creantele restante de la clienti, in special creanta
restanta de la Oltchim.
Luand in considerare urmatoarele:
• pentru platile catre investitiile de conform are la legislatia de m ediu s-au
identificat su rse de finantare doar pentru desulfurarea gazelor de ardere
evacuate de la cazanele pe carbune C5 si C 6 , respectiv 97 mil. lei fara TVA,
sum a cuprinsa in Planul de Redresare;
• totalul investitiilor de mediu, conform variante lor tehnice, este urmatorul:
239/294
} EURO Insol
- 187.1 m il lei - in cazul retehnologizarii am belor cazane, C5 si C 6 ,
pentru reducerea em isiilo r NOx;
- 155.1 m il lei - in cazul retehnologizarii unuia dintre cazanele C5 si
C 6 pentru reducerea em isiilo r Nox.
reiese ca societatea trebuie sa identifice alte su rse de finantare pentru investitiile de
mediu, raportandu-ne la term enul de conform are din 30.07.2020
Pentru atragerea de surse externe s-a analizat si finantarea bancara. In perioada de
insolventa societatile nu au acces la finantarea bancara datorita faptului ca bancile,
chiar daca societatea im prum utata are indicatori financiari bun i care ar perm ite
creditarea, pentru fiecare sum a im prum utata unu i client in insolventa acestea ar trebui
sa constituie la Banca Nationala a Rom anie i un p rov iz ion (sum a blocata la B N R ) in
cuantum de 1 0 0 % din sum a im prum utata.
O su rsa de finantare a celorlalte investitii de m ediu o reprezinta creditul fu rn izor
acordat pentru investitiile demarate in perioada de reorganizare. Plata acestor investitii
ar u rm a sa se realizeze in afara perioadei in care societatea se afla in insolventa. Dupa ce
societatea nu se m ai afla in procedura de insolventa si ca urm are a prezentarii uno r
indicatori financiari favorabili: capitaluri p rop rii pozitive, recuperarea p ie rderilo r din
anii precedenti, lipsa datoriilor fata de banci si alti creditori, CET Govora va indeplin i
conditiile pentru obtinerea creditelor bancare care sa sustina realizarea investitiilor de
mediu.
> Im pozit profit
Reducerea creantelor inregistrate in tabelul definitiv reprezinta un ven it din punct de
vedere fiscal pentru care CET Govora este obligata sa declare si sa achite un im pozit pe
profit. A vand in vedere ca CET Govora realizeaza proiecte cu asistenta financiara din
partea U n iun ii Europene in baza unu i contract de im prum ut ratificat, im pozitu l pe
profitul din reducerea creantelor se datoreaza Bugetului Local al Judetului Valcea,
respectiv Consiliu lu i Judetean Valcea.
Constituirea, alim entarea si utilizarea Fondu lu i de Intretinere, In locuire si Dezvoltare
pentru proiectul „Reabilitarea sistem ului de term oficare urbana la n ive lu l M un ic ip iu lu i
Ram nicu Valcea pentru perioada 2 0 0 9 -2 0 2 8 in scopul conform arii la legislatia de m ediu
si cresterii eficientei energetice”se realizeaza din:
• d ividende de la CET Govora;
• redeventa aferenta bunu rilo r concesionate CET Govora;
• im pozitu l pe profit platit de CET Govora Judetului Valcea;
• dobanzile aferente d ispon ib ilitatilor Fondu lu i IID;
• TVA -u l platit din Fondu l IID si recuperat u lterior de la Bugetul de Stat, in
m axim 30 de zile lucratoare;
240/294
} EURO Insol
• im prum utu ri pentru cofinantarea proiectului „Reabilitarea sistem ului de
termoficare urbana la n ivelul M un ic ip iu lu i Ram nicu Valcea pentru
perioada 2 0 0 9 -2 0 2 8 in scopul conform arii la legislatia de m ediu si
cresterii eficientei energetice” si a investitiilor com plem entare prevazute
in M aster Planul aprobat p rin Hotararea Consiliu lu i Judetean Valcea, nr.
156/2009;
• alte su rse legal constituite.
7.2.2. Lichidarea u no r active din patrim oniu l CET Govora
Necesitatea valorificarii activelor p ropuse pentru lichidare este generata de faptul ca
pentru detinerea acestora nu obtine nici un venit, din contra inregistreaza num ai
cheltuieli.
I. „Teren, d ru m acces s i de le g a tu ra in c in ta C ET S latina, co n d u cta de a p a
b ruta, an te sta tie CF S latina, statie de tra ta re ch im ica a p a b ru ta ."
Proprietatea este rezultata in u rm a dezm em brarii C ET Slatina si este localizata in
m unicip iu l Slatina, si Slatioara, jud Olt. Terenurile sun t de tip industria l si de tip
d rum uri de acces, din cauza distantei m ari fata de term ocentrala sun t in afara
exploatarii si nu pot fi utilizate in procesu l de productie, deci nu prezinta nici o utilitate
econom ica pentru CET Govora.
M a i mult, pe langa faptul ca nu produce nici un venit pentru CET Govora, detinerea
acestei proprietati genereaza o serie se cheltuieli, cum ar fi:
• Im pozite si taxe locale care reprezinta obligatii fiscale la bugetul M un ic ip iu lu i
Slatina in sum a de 248,389 lei/an. Aceste im pozite se achita doar pentru
detinerea proprietatii ind iferent daca sun t utilizate sau nu si sun t calculate la
n ive lu l maxin, terenul fiind incadrat in zona A de impozitare;
• In conform itate cu art. 2, lit. 1 din Legea nr. 3 33/2003 p riv ind paza obiectivelor,
bunurilor, va lo rilo r si protectia persoanelor “ M in isterele si celelalte organe de
specialitate ale adm inistratie i publice centrale si locale, regiile autonome,
com paniile si societatile nationale, institutele nationale de cercetare-dezvoltare,
societatile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu m odificarile si
completarile ulterioare, ind iferent de natura capitalului social, precum si alte
organizatii care detin bunu ri ori va lori cu orice titlu, denum ite in prezenta lege
unitati, sun t obligate sa asigure paza acestora.” De asemenea, m odul de
organizare al pazei este reglem entat tot de Legea nr. 333/2003 prin art. 3, care
prevede urmatoarele:
- alin 1 „In functie de importanta, specificul si valoarea bunu rilo r pe care le
detin, conducatorii un itatilor prevazute la art. 2 alin. ( 1 ), cu sprijinu l de
specialitate al politiei, pentru sistem ele civile de paza, sau al jandarmeriei,
241 / 294
} EURO Insol
pentru cele militare, stabilesc modalitati concrete de organizare si de
executare a pazei, dupa caz, cu efective de jandarmi, paza cu politisti
locali, paza proprie sau paza p rin societati specializate.”
- alin 2 „Unitatile grupate pe un anum it spatiu pot organiza, cu avizul
politiei, paza in com un cu politisti locali, paza proprie sau prin societatile
specializate de paza. Conducatorii acestor unitati stabilesc form a de paza,
obligatiile si raspunderile fiecarui beneficiar, inc lu siv cele p riv ind
intocm irea p lanulu i de paza.”
- alin 3 „La unitatile unde nu este posib ila realizarea unu i sistem de paza
organizat, conducatorii acestora sun t obligati sa execute imprejmuiri,
grilaje, obloane, incuietori sigure, ilum inat de securitate, sistem e de
alarm a sau alte asem enea mijloace necesare asigurarii pazei si integritatii
bunurilor.”
Pentru a se conform a la cerintele acestei legi, CET Govora este obligata la
efectuarea uno r cheltuieli cu refacerea im prejm uirii proprietatii si cu asigurarea
uno r posturi de paza permanenta. Sum a m in im a a cheltuielilor cu paza este
estimata la 399,456 lei/an, la care se adauga cheltuielile cu refacerea
im prejm uirii.
• A vand in vedere suprafata m are de teren situata in aproprierea zonei
rezidentiale (zona A de im pozitare) pentru care nu se asigura paza, pe teritoriul
proprietatii se depun deseuri menajere si industrila le pentru care CET Govora
este obligata la cheltuieli cu in laturarea acestora, in caz contrar ar putea prim i
am enzi de la institutiile de mediu.
Prin vanzarea activului „Teren, drum acces si de legatura incinta CET Slatina, conducta
de apa bruta, antestatie CF Slatina, statie de tratare chim ica apa b ruta” se anuleaza
cheltuielile cu detinerea acestei proprietati, iar d in veniturile obtinute completeaza
surse le de finantare din Cash - F low care vo r fi utilizate pentru achitarea creantei
garantate catre Com plexul Energetic Oltenia, in favoarea careia este garantata
proprietatea si apoi pentru ceilalti creditori garantati.
II. „Cazan de a b u r 4 2 0 t/h nr. 3;"
Cazanul C3 face parte din Instalatia de ardere IA1, pentru care a fost em isa Autorizatia
integrata de m ediu A IM nr.: 16/ 05.04.2014 cu conditia neutilizarii a cazanului C3
neconform, deci nu poate fi pus in functionare cu respectarea cerintelor legislatiei de
m ediu deoarece nu respecta norm ele actuale de m ediu p riv ind em isiile poluante de
oxizi de azot in atm osfera conform Directivei 2010/75/U E, tran spusa in Rom ania prin
Legea nr. 278/2013. In cazul p roducerii energiei pe gaz si pacura fo losind cazanul 3,
costul este m ai m are fata de costul de producere a energiei pe baza de carbune, ca
urm are conform area si utilizarea acestui cazan nu este eficienta de aceea nu a fost
inclus in schem a norm ala de functionare a centralei.
242/294
} EURO Insol
In prezent cazanul 3 este trecut in conservare, fapt ce produce creltuieli cu m entinerea
in conservare. A vand in vedere ca starea tehnica nu perm ite utilizarea in regim stabil
datorita dem ontarii unei parti din instalatiile si echipamentele auxiliare ale cazanului
care au fost utilizat pentru cazanul C4 si b lindarii circuitelor de abur viu, apa de
alimentare, apa de injectie si racordu lu i de gaz natural si neconform itatea fata de
limitele de em isii poluante de NOx in atm osfera si pentru utilizarea pe pacura s-a
p ropus scoaterea din functiune. Pe cale de consecinta, cazanul 3 este in im posibilitatea
producerii de energie si im plicit de venituri, inregistreaza num ai costuri de conservare.
Prin lichidarea activului „Cazan de abur 420 t/h nr. 3;” se reintregeste su rsa de
finantare pentru achitarea creditorilor CET Govora cu drept de preferinta.
Atat pentru solutionarea necesitatilor de lichiditate cat si pentru eficientizarea
activitatii, in urm a analizelor interne p riv ind utilitatea activelor societatii, au fost
identificate o serie de active ce nu m ai sun t necesare desfasurarii activitatii de baza,
acestea generand in prezent doar costuri:
a) cazan de a b u r 4 2 0 t/h nr. 3.
Cazanul C3 este un agregat energetic de baza in schem a tehnologica a centralei
termoenergetice, instalatie generatoare de abur, cu functionare pe gaze naturale si
pacura parte com ponenta a etapei a II-a de dezvoltare a CET Govora.
Cazanul este de tip „C4”, proiectat si realizat de Vulcan Bucuresti si are urm atorii
param etrii nom inali:
• - Debit abur v iu 420t/h, presiune 140 bar, tem peratura 550oC;
• - Putere term ica 2 94 M W , randam ent 9 4 % pentru functionarea pe gaz
natural;
• - Consum gaz natural 3 2400 Nmc/h.
In perioada sept 1973 (punere in functiune) - sept 2013 (retras din exploatare) a
inregistrat 1 48 5 44 ore functionare.
In perioada 1 993 -1995 la cazanul a fost reparat sistem ul de conducte sub presiune si au
fost inlocuite arzatoarele m ixte de gaz si pacura cu arzatoarele noi sim ilare dar care nu
respecta norm ele actuale de m ediu p riv ind em isiile poluante de oxizi de azot in
atm osfera conform Directivei 2010/75/U E, tran spusa in Rom ania prin Legea nr.
278/2013. D in punct de vedere al legislatiei de m ediu Cazanul C3 face parte din
Instalatia de ardere IA 1 pentru care a fost em isa Autorizatia integrata de m ediu A IM nr.:
16/ 05.04.2014 cu conditia neutilizarii a cazanului C3 neconform.
Dupa constituirea societatii C ET Govora SA in anul 1997, ca urm are a scaderii cererii de
abur industria l si in conditiile in care costul de producerii de energie pe baza de carbune
243/294
} EURO Insol
a fost m ai m ic fata de costul p roducerii energiei pe gaz si pacura, schem a norm ala de
fucntionarea a centralei a fost adaptata astfel ca cele trei cazane pe carbune (C5, C 6 si
C7) au fost cazane in regim de baza iar cazanul C4 a asigurat regim urile de avarie si de
rezerva pentru cazanele pe carbune, iar cazanul C3 a fost m entinut in conservare.
Starea tehnica actuala a cazanului C3 este necorespunzatoare utilizarii in regim stabil si
s igu r din cauza:
• neconform fata de limitele de em isii poluante de NOx in atmosfera;
• neconform pentru utilizarea pe pacura;
• o parte din instalatii si echipamente auxiliare ale cazanului C3 au fost
demontate si s-au utilizat pentru cazanul C4 in anul 2013;
• circuitele de abur viu, apa de alimentare, apa de injectie si racordu l de gaz
natural sun t blindate.
D in evaluarea realizata de Rom contro l in anul 2 013 au rezultat urm atoarele concluzii:
• greutatea totala a partilor mecanice este evaluata la 16 0 0 0 de tone
• piesele de schim b care se pot recupera pentru utilizare au o greutate
estimata de 60 de tone.
In cazul in care se valorifica p rin casare cazanul C3 in varianta” dezm em brare
echipamente si va lorificare” sum a estimata care se poate incasa este de 1.235.000 lei.
M entionam si cheltuielile estimate pentru dezmembrare: 505.500 lei.
In cazul in care se valorifica p rin „vinzare in bloc pe pozitie de m ontaj” sum a estimata
care se poate incasa este de 975.000 lei. M entionam si cheltuielile estimate pentru
dezmem brare: 70.000 lei.
b ) teren, d ru m acces s i de le g a tu ra in c in ta C ET S latina, co n d u cta de a p a bruta,
a n te sta tie CF S latina, statie de tra ta re ch im ica a p a b ru ta
Com plexul Energetic Oltenia detine o creanta garantata cu parte din acest im ob il in
sum a de 2.250.000 lei. In m om entul valorificarii im obilului, Com plexul Energetic
Oltenia va beneficia im ediat de d istribu irea in intregim e a creantei garantate . Pana la
m om entul vanzarii, Com plexul Energetic Oltenia beneficiaza de d istribu iri conform
p rogram ulu i de plati din sum ele obtinute din activitatea curenta.
Proprietatea este rezultata in urm a dezm em brarii CET Slatina pentru care se platesc
im pozite si taxe locale. CET Govora nu obtine nici un venit d in detinerea acestei
proprietati, d in contra inregistreaza num ai cheltuieli.
Descriere terenuri in afara exploatarii (Slatina)
Proprietatile sun t localizate in m unicip iu l Slatina, jud Olt si Slatioara, jud Olt. Terenurile
sun t de tip industria l (nr. cad. 50080, 5 4870 si 54883 ) si de tip d rum uri de acces (nr.
cad 5 4875 si 54869).
244/294
} EURO Insol
In scrisu rile in baza carora au fost identificate drepturile a supra proprietatii evaluate
sunt:
Specificatie Nr. si data ObservatiiNr cad. 50080
Certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M03, nr 10883/29.01.2008
Extras de carte funciara 56489/18.05.2017Certificat de urbanism 421/07.06.217Documentatie cadastrala: plan de amplasament si delimitare Fara viza OCPI
Nr cad 54875Certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M03, nr
11265/12.11.2009Extras de carte funciara 29190/10.07.2012Documentatie cadastrala: plan de amplasament si delimitare Fara viza OCPI
Nr cad 51093 |Certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M03, nr
11266/12.11.2009Extras de carte funciara 29188/10.07.2012Documentatie cadastrala: plan de amplasament si delimitare Fara viza OCPI
Nr cad 54869Certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M03, nr
11267/12.11.2009Extras de carte funciara 29192/10.07.2012Documentatie cadastrala: plan de amplasament si delimitare Fara viza OCPI
| Nr cad 54870 |Certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M03, nr
11269/12.11.2009 si Seria M03, nr 11268/12.11.2009
Extras de carte funciara 29189/10.07.2012Documentatie cadastrala: plan de amplasament si delimitare Fara viza OCPI
Nr cad 54883Certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M03, nr
11270/12.11.2009Extras de carte funciara 29191/10.07.2012Certificat de urbanism 422/07.06.2017Documentatie cadastrala: plan de amplasament si delimitare Fara viza OCPI
Municipiul Slatina este situat in zona de nord a judetului Olt, pe valea raului Olt, pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana, la contactul ei cu Campia Slatinei.
Slatina este situata la aproximativ jumatatea distantei dntre municipiile Pitesti si Craiova (respectiv la 70km de Pitesti si la 50km de Craiova) si la cca 180km de capitala tarii, Bucuresti.
Drumul principal care traverseaza Municipiul este drumul european E70.
Principalul potential economic al localitatii este concentrat in trei zone industriale:
• zona industriala Nord-Est Gara cu industria de aluminiu (S.C. ALRO S.A. Slatina),
Electrocarbon, Altur, etc;
• zona industriala Sud Draganesti-Olt are in principal partea de prelucrare a
aluminiului din cadrul SC ALRO SA si alte activitati industrial (fabrica de tevi,
245/294
} EURO Insol
fabrica de calburi, fabrica de anvelope, fabrica de cord, etc.). In zona de Sud,
multinationale cu origine rusa, italiana, germana si americana sunt puternic
reprezentate sub numele de: Pirelli Tyres, Cord, T M K Artrom, Vimetco si
Prysmian. Fara exceptie, toate aceste societati sfideaza criza economica marind
capacitatile de productie constant cu proiecte de dezvoltare fezabile pana in
2014 - 2017.
• zona industriala Nord-Vest Tudor Vladimirescu-Streharet cuprinde mai multe
unitati de prestari servicii, depozite, unitati de constructii si transport rutier.
Situatia terenurilor in afara exploatarii este prezantata mai jos:
N rinventar/m ijloc
fix
Nr.
cadastralDenumire
Data
achizitie
Intravilan /
extravilan
Localizare (daca nu exista
adresa, se va trece doar
localitatea):
Suprafata
(mp)
M0310883 50080 Teren - Incinta "Cet Slatina" 29.01.2008 intravilan Mun.Slatina, Jud. Olt 414973,91
M0311265 54875 Teren - Drum de acces Incinta Cet Slatina 12.11.2009 intravilan Mun.Slatina, Jud. Olt 1733,24
M0311266 51093 Teren - Conducta Apa Bruta 12.11.2009 extravilan Comuna Slatioara, Jud. Olt 4,177.75
M0311267 54869Teren • Drum de legatura -Incinta Cet
Slatina-Antestatie CF12.11.2009 intravilan Mun.Slatina, Jud. Olt 1804,21
M031126854870 Teren - Antestatie CF Slatina 12.11.2009 intravilan Mun.Slatina, Jud. Olt 41801
M0311269
M0311270 54883 Teren - Statie Tratare Chimica Apa Bruta 12.11.2009 intravilan Mun.Slatina, Jud. Olt 30922,09
Harta cu localizarea tuturor terenurilor
246/294
I EURO Insol
Nr. cad. 50080-Teren - Incinta “CET Slatina”
Suprafata: 414 973,91 mp
Destinatie: teren industrial
247 / 294
EURO Insol
Acces: Terenul subiect dispune de urmatoarele cai de acces: in partea de Sud-Vest, accesul se realizeaza prin str Milcov (str asfaltata); in partea de Nord-Est, accesul se realizeaza prin nr cad. 54875 si o strada secundara.Utilitati: Terenul dispune de urmatoarele utilitati: energie electrica - la limita; apa - la limita; canalizare - la limita; gaz metan - la limita.Vecinatati: Proprietatea subiect dispune de urmatoarele vecinatati:Nord-Est: Teren proprietatea Primariei Slatina Nord-Vest: Sc Vlad Construct SRL, SC Romprefabricate SRL Sud-Vest: teren proprietatea Primariei Slatina, acces-str Milcov Est: teren proprietatea primariei Slatina.Nr. cad. 54875-Teren - Drum de acces Incinta Cet Slatina
Suprafata: 1 733,24 mp Destinatie: drum acces incinta CET Acces: din strada pietruita Utilitati: fara utilitatiVecinatati: Proprietatea subiect dispune de urmatoarele vecinatati:Nord-drum acces, statie de sortarVest: teren proprietatea primariei SlatinaSud: Incinta CETEst: teren proprietatea primariei Slatina.Nr. cad. 51093 - Teren - Conducta Apa Bruta
248/294
EURO Insol
• S K x -m w i G v o , V / .f M o n d fo J I f S 4 tW G S S i ,
Suprafata: 4 177,75 mpDestinatie: fara informatiiAcces: din str Barajului (str betonata)Utilitati: fara utilitatiVecinatati: Proprietatea subiect dispune de urmatoarele vecinatati:Nord-drum acces, statie de sortarVest: Str BarajuluiSud: teren comuna SlatioaraEst: teren comuna SlatioaraNr. cad. 54869 - Teren - Drum de legatura -Incinta Cet Slatina - Antestatie CF
Suprafata: 1 804,21mpDestinatie: drum acces incinta (cale ferata conf CF)
Acces: din str Barajului (str betonata)Utilitati: fara utilitati
Vecinatati: Proprietatea subiect dispune de urmatoarele vecinatati: Nord- statie de sortar
Vest: drum acces
249 / 294
} EURO Insol
Sud: Incinta CET
Est: teren ce apartine primariei Slatina; terenul drum de acces cu nr cad 54875
Nr. cad. 54870 - Teren - Antestatie CF Slatina
Suprafata: 41 801 mp Destinatie: teren industrial Acces: din drum de pamant
Utilitati: energie electrica la cca 70 de ml
Vecinatati: Proprietatea subiect dispune de urmatoarele vecinatati:Nord- Regionala CFRVest: drum acces, terenuri libere
Sud: drum acces
Est: regional CFR
Nr cad. 54883 - Teren - Statie Tratare Chimica Apa Bruta
250/294
EURO Insol
Suprafata: 30 922,09mp
Destinatie: teren industrial
Acces: din str Basarabilor (drum asfaltat)
Utilitati: energie electrica-la limita
Vecinatati: Proprietatea subiect dispune de urmatoarele vecinatati:Nord- terenuri libere
Vest: drum acces, str Barajului
Sud: statia de epurare Slatina
Est: terenuri libere
251 / 294
} EURO Insol
N rinventar/m ijloc
fix
Nr.
cadastralDenumire
Data
achizitie
Intravilan /
extravilan
Localizare (daca nu exista
adresa, se va trece doar
localitatea):
Suprafata
(mp)
M03 10883 50080 Teren - Incinta "Cet Slatina" 29.01.2008 intravilan Mun.Slatina, Jud. Olt 414973,91
M03 11265 54875 Teren - Drum de acces Incinta Cet Slatina 12.11.2009 intravilan Mun.Slatina, Jud. Olt 1 733,24
M03 11266 51093 Teren-Conducta Apa Bruta 12.11.2009 extravilan Comuna Slatioara, Jud. Olt 4,177.75
M03 11267 54869Teren - Drum de legatura -Incinta Cet
Slatina - Antestatie CF12.11.2009 intravilan Mun.Slatina, Jud. Olt 1804,21
M03 1126854870 Teren - Antestatie CF Slatina 12.11.2009 intravilan Mun.Slatina, Jud. Olt 41801
M0311269
M03 11270 54883 Teren - Statie Tratare Chimica Apa Bruta 12.11.2009 intravilan Mun.Slatina, Jud. Olt 30922,09
Forma(drepunghiular; triunghiular; forma neregulata, etc.)
utilitati disponibile si distanta fata de acestea (spre exemplu: apa si curent pe teren sau la limita de proprietate, gaz la 30 m, canalizare la IS m)
Utilizare actuala [liber; construit - constructii industrial; agricol, etc.)
Topografie (teren plan; tereninclinat; etc.)
neregulata utilitati - la limita proprietatii liber planneregulata fara utilitati drum planneregulata fara utilitati liber planneregulata fara utilitati drum plan
neregulata utilitati - toate utilitatile la aproximativ 50-70m
constructii industriale - tunel de dezghet plan
neregulata utilitati - la limita proprietatii liber plan
Terenuri in afara exploatarii:
Creditor garantatValoare de piata
(EUR)
Valoare de
piata (LEI)
Va loare de
vanzare
fortata (EUR)
Valoare de
vanzare
fortata (LEI)
COM PLEXU L
ENERGETIC
OLTENIA
1,348,670 € 6,070,768 674,335 € 3,035,384.14
NEG ARANTAT 277,770 € 1,250,327 138,885 € 625,163
TOTAL 1,626,440 € 7,321,095 813,220 € 3,660,547
252/294
Situatia terenurilor din afara exploatarii
Valoare de piataValoare obtenabila in conditii
de vanzare fortata
Nr. crt.Nr inventar/m ijloc fix
Nr.cadastral
DenumireLocalizare (daca nu exista adresa, se va trece doar localitatea):
Creditor garantatSuprafata
(mp)garantata
EUR LEI LEI EUR
1 M03 10883 50080 Teren - Incinta "Cet Slatina" Mun.Slatina Jud . OltCOMPLEXULENERGETICOLTENIA
414 973,91 1,348,670 6,070,768 3,035,384.14 674,335.00
2 M03 11265 54875 Teren - Drum de acces Incinta Cet Slatina Mun.Slatina, Jud. Olt NEGARANTAT 1 733,24 0 0 0.00 0.00
3 M03 11266 51093 Teren - Conducta Apa Bruta Comuna Slatioara, Jud. Olt NEGARANTAT 4,177.75 1,170 5,267 2,633.50 585.00
4 M03 11267 54869Teren - Drum de legatura -Incinta Cet
S latina-Antestatie CFMun.Slatina Jud . Olt NEGARANTAT 1804,21 0 0 0.00 0.00
5 M03 1126854870 Teren - Antestatie CF Slatina Mun.Slatina Jud . Olt NEGARANTAT 41801 142,600 641,885
320,942.69 71,300.00
6 M03 11269 0.00 0.00
7 M03 11270 54883 Teren - Statie Tratare Chimica Apa Bruta Mun.Slatina Jud . Olt NEGARANTAT 30922,09 134,000 603,174 301,587.10 67,000.00
1,626,440 7,321,095 3,660,547 813,220
oEURO
In
sol
} EURO Insol
7.3. M a su r i p riv ind asigurarea fortei de m unca
M asurile p riv ind asigurarea fortei se m unca fac referire la:
A. m o d if ic a re a R e g u la m e n tu lu i In te rn ;
B. re s t ru c tu ra re a sch e m e i de p e rso n a l.
A. Modificarea Regulam entului Intern
La data de 09.05.2016, data deschiderii procedurii insolventei, erau angajate cu contract
ind iv idua l de m unca 2312 persoane, cu o valoare totala a fondulu i de salarii in luna
aprilie 2 01 6 de 10.610.272 lei.
La data deschiderii p rocedurii insolventei societatea CET Govora nu avea incheiat un
Contract Colectiv de Munca, drepturile salariale ale angajatilor societatii fiind acordate
in tem eiul Regulam entului Intern al societatii, intrat in vigoare incepand cu data de
0 1 .0 2 .2 0 1 2 , m odificat si completat p rin ulterior.
Ana lizand Regulam entul Intern, adm inistratorul judiciar a constatat ca exista un
dezechilibru intre drepturile salariatilor si drepturile societatii. E ra nevoie de o noua
politica de salarizare aplicabila la n ive lu l societatii.
Pentru a corela drepturile salariatilor cu situatia econom ico-financiara, adm in istratoru l
judiciar a elaborat o propunere de Regulam ent Intern in concordanta cu prevederile
Legii 53/2003, republicata - Codul Muncii.
In perioada 10.05.2016-12.07.2016, la in itiativa adm in istratoru lu i judiciar, au avut loc
consultari cu reprezentantii sindicatelor pentru discutarea si agrearea u n o r m odificari
ale regulam entulu i intern pe perioada insolventei societatii.
Intalnirile au avut la baza o analiza a situatiei societatii prezentata de catre
adm in istratoru l judiciar si a costului fortei de munca, avand loc dezbateri cu priv ire la
noile structuri organizatorice propuse.
In perioada 23.06.2016 - 07.07.2016 a fost finalizat procesu l de consulatare prin
emiterea Deciziei nr. 669/07.07.2016 p riv ind Regulam entul Intern al Societatii, prin
care s-au modificat m ai multe articole, in sensu l reducerii d repturilo r acordate
salariatilor, aplicabile pe perioada insolventei societatii, dupa cum urmeaza:
• elim inarea art. 4.60 referitor la prim ele jubiliare: "Pentru vechime neintrerupta in societate (inclusiv in fostele unitati MEE si CONEL) salariatii vor primi urmatoarele prime jubiliare: la 20 ani un salariu de baza brut lunar; la 30 ani doua salarii de baza brute lunare; la 35 ani trei salarii de baza brute lunare. Aceste prime se vor acorda la prima chenzina dupa indeplinirea conditiilor de vechime prevazute";
25A/2QA
} EURO Insol
• elim inarea art. 5.9 “energia electrica acordata pensionarilo r”: "Salariatii care au lucrat cel putin 20 ani sau ultimii 15 ani in aceasta unitate si s-au pensionat, pot beneficia la cerere de un ajutor pentru plata consumului de energie electrica in valoare echivalenta cu contravaloarea a 100 kwh/luna, conform legislatiei in vigoare si numai daca este prevazuta in Bugetul de Venituri si Cheltuieli. De aceleasi drepturi vor beneficia si sotia sau sotul supravietuitor pana la recasatorire. Sumele se transmit celor indreptatiti semestrial. Nu pot beneficia de aceste prevederi pensionarii sau supravietuitorii acestora carora li sau aplicatprevederile HG1461/2003.";• e lim inarea art. 5.10 “acordarea de ajutoare in caz de im bolnavire pentru
pensionari” - "Pentru pensionarii proveniti din societate, in situatii de imbolnavire, atestata medical sau de disparitie a oricarui ajutor familial, pe baza de ancheta sociala, conducatorul unitatii, la propunerea sindicatului, poate aproba un ajutor social, o singura data pe an, in cuantum de cel mult valoarea clasei speciale din grila de salarizare a societatii. Prevederile alin. (1) se aplica si sotiilor/sotilor vaduve/vaduvi ale/ai acestora.";• e lim inarea art. 5.24 “nivelarea diferentelor salariale”:"Pentru a respecta principiul dreptului la un salariu egal pentru munca egala, la o remuneratie echitabila si satisfacatoare, in termen de 3 ani de la data preluarii angajatilor din minerit, se vor uniformiza salariile angajatiilor din termocentrala si termoficare cu cele ale angajatilor din minerit, preluati prin "Contract de transfer de afacere", prin realizarea grilei unice de salarizare si a nivelelor de salarizare din Nomenclatorul Unic de Functii si Meserii, aplicabile cu anul 2 de la data preluarii, astfel: in anul 2, pentru salariatii din termocentrala si termoficare, se introduce in fondul de salarii tarifar o suma care va reduce diferentele dintre cele doua categorii de salariati in proportie de 70%, restul diferentei urmand a fi recuperate in anul 3.";• e lim inarea spo ru lu i pentru lucru sistem atic peste p rogram ul de lucru -
punctul 7 al art. 4.24;
• elim inarea spo ru lu i de fidelitate - punctul 8 d in art. 4.24, acesta fiind o
suprapunere peste spo ru l de vechime;
• elim inarea spo ru lu i de periculozitate pentru activitatea de m inerit -
punctul 15 al art. 4.24, acesta fiind o suprapunere cu spo ru l de cariera
pentru activitatea de minerit;
• stabilirea prem iu lu i la pensionare - art. 4.61, in valoare de 3 salarii de
baza brute, indiferent de m otivu l pensionarii;
• reducerea ajutorului de concediere - art. 4.100 din regulam entul intern de
la m axim 1 2 sa larii m edii nete pe societate la 6 salarii m edii nete pe
societate, pe transe de vechime;
255/294
} EURO Insol
• reducerea num aru lu i de zile de concediu - art. 2 . 1 2 din regulam entul
intern, de la 2 1 de zile lucratoare la 2 0 de zile lucratoare, p recum si
reducerea num aru lu i de zile de concediu suplim entar, raportat la vechim ea
in munca;
• reducerea num aru lu i de zile de concediu sup lim entar pentru conditii
deosebite art. 2.13;
• reducerea num aru lu i de zile libere platite pentru diferite evenim ente din
viata salariatului - art. 2.32;
• reducerea bugetulu i alocat transportu lu i sa lariatilor cu 3 0 % ;
• acordarea a 10 tone de carbune pentru fiecare salariat d in cadrul Directiei
Exploatare M iniera, pe baza unu i regu lam ent strict intocm it in acest sens de
catre sindicate im preuna cu adm inistratia, regulam ent m enit sa inlature
posibilitatile de fraudare.
B. Restructurarea schem ei de personal
In considerarea aspectelor de natura econom ico financiara s-au im pun a fi luate m asuri
din punct de vedere al politicii generale a societatii, printre care si reorganizarea
activitatii societatii, in sensu l reducerii acesteia, a realizarii unei structuri
organizatorice menite sa raspunda cerintelor si stadiu lu i actual de activitate al societatii
si sa duca la eficientizarea activitatii, inc lu siv prin reducerea costurilor.
Structura organizatorica era suprad im ensionata, in special pe segmentele care nu au
legatura directa cu productia. D in cauza acestei sup rad im ensionari a structurii
organizatorice pe segmentele neproductive, s-a ajuns in situatia ca productivitatea
medie pe salariat sa fie scazuta, avand drept consecinta scaderea rentabilitatii activitatii
societatii, aceasta fiind negativa.
Red im ensionarea structurii de personal a aparut ca o necesitate m enita sa asigure
eficientizarea activitatii societatii si in acelasi timp o reducere a cheltuielilor cu
personalu l angajat.
Princip iile de reorganizare au fost:
• necesitatea reducerii cheltuielilor, inc lu siv cele cu forta de munca;
• im bunatatirea si eficientizarea utilizarii fortei de munca, prin in laturarea
parale lism elor si a sup rapunerilo r de activitate;
• reducerea n ive lelor ierarhice;
• necesitatea d im inuarii ponderii structurilo r suport, raportat la total
structuri organizatorice;
• scurtarea tim pilor de luare si transm itere a deciziilor, p recum si a tim pilor
de reactie;
256/294
} EURO Insol
• rentabilizarea activitatatii economice.
Restructurarea personalu lu i si red im ensionarea a organ igram ei a cuprin s urmatoarele
etape:
• e tapa I - 1 8 .0 7 .2 01 6
Prin Decizia Adm in istra to ru lu i Judiciar si a Adm in istra to ru lu i Special nr. 680 din data
de 18.07.2016, s-a aprobat o p rim a structura organizatorica a societatii, incepand cu
data de 20.08.2016 cu un num ar total de 1.984 posturi. Structura organizatorica
aprobata a fost rezultatul consultarii cu reprezentantii sa lariatilor si a avut ca efect
desfiintarea unu i num ar de 306 posturi, din totalul de 2290 posturi, existent la data de
30.06.2016, din care 282 posturi ocupate si 24 vacante, cu consecinta concedierii
colective a ocupantilor acestora.
La aplicarea efectiva a reducerii de personal, dupa desfiintarea postu rilo r vacante, s-au
avut in vedere in p rim ul rand aspectele de ord in profesional, respectiv evaluarea
realizarii obiectivelor de perform anta de catre fiecare salariat care ocupa un post de
natura celor ce urm eaza a fi desfiintate. Selectia angajatilor s-a facut pe baza evaluarii
perform antei profesionale a fiecarui salariat, p rin aplicarea criteriilor de perform anta
care au fost aduse la cunostinta salariatilor p rin procedura operationala „Evaluare
perform ante si abilitati” postata pe portalul societatii si difuzata pe baza listei de
difuzare la sectoare/ b irouri/ com partim ente si conform evaluarii realizate la sfarsitul
anulu i 2015. In cazul in care s-a constatat o competenta profesionala egala, reducerea
de personal a afectat salariatii p rin aplicarea criteriilor de selectie stabilite de art. 4.101
din Regulam entul Intern al societatii, respectiv:
"(1) Aplicarea efectiva a reducerilor de personal in raport de posturile ce se desfiinteaza se va face obligatoriu pe posturi de aceeasi natura, in urmatoarea ordine:
a) salariatii care suntpatroni sau asociati la firme inregistrate legal;b) salariatii care au incheiate contracte individuale de munca si cu un alt
angajator;c) salariatii care cumuleaza pensia pentru limita de varsta cu salariul;d) salariatii care indeplinesc conditiile de pensionare pentru limita de varsta si
munca depusa;e) salariatii care indeplinesc conditiile de pensionare anticipata;f) salariatii care au fost sanctionati in decursul perioadei de 1 an;g ) salariatii cu aprecieri minimale la evaluarea anuala, pe categorii si grade
profesionale, dupa reverificare, conform metodologiei in vigoare.(2) Daca, dupa aplicarea masurii desfacerii contractelor individuale de munca ale
persoanelor care se incadreaza in prevederile alineatului precedent, numarul de posturi ce urmeaza a fi desfiintate nu a fost acoperit, pentru restul vor fi avute in vedere urmatoarele criterii minimale:
257/294
} EURO Insol
a) daca aceasta masura ar putea afecta ambii soti care lucreaza in aceeasi unitate, se va putea desface contractul de munca doar alsotului cu venitul cel mai mic;
b) masura sa nu afecteze mai intai persoanele care au copii in intretinere;c) salariatul care este unic intretinator de familie.",precum si p rin aplicarea criteriilor de selectie stabilite cu partenerul social -
reprezentantii sindicatelor, cu ocazia consultarilor, conform M inute i nr.
33869/13.07.2016, respectiv:
- „Absente nemotivate in ultimile 12 luni;- Sanctiuni disciplinare aplicate in ultimile 12 luni;- Numar mare de absente motivate (concediu medical, concediu fara plata);- In situatia existentei calitatii de salariat pentru sot - sotie, a fost pastrat numai
unul dintre acestia, de regula cel cu salariul mai mare (fie ca au fost sau nuambii soti pe listele de disponibilizari prezentate de catre directorii societatii);
- salariati care mai au 1-2 ani pana la pensie;- salariati care au firme si PFA;- salariati care au rude sau sot/ sotie."
Ca urm are a desfiintarii celor 282 posturi ocupate, persoanele care le ocupau au fost
supuse concedierii pentru m otive care nu tin de persoana salariatului si li s-a com unicat
notificarea de preaviz. Preavizul acordat sa lariatilor concediati a fost de 20 de zile
lucratoare, term en care a curs d in ziua urm atoare celei la care fiecare salariat a prim it
notificarea in acest sens.
Data fiind situatia econom ico-financiara a societatii si lipsa m ijloacelor financiare,
conform celor stabilte cu reprezentantii celor 1 2 sindicate in tim pul consultarilor,
societatea a acordat com pensatii angajatilor afectati de concedierea colectiva in
conditiile Regulam entului Intern, esalonate lunar incepand cu luna urm atoare celei
incetarii raporturilo r de munca.
• e tapa I I - 0 1 .0 3 .2 01 7
Analiza activitatii desfasurate de cantina societatii la sfarsitu l anulu i 2 01 6 prin care s-a
constatat inregistrarea unei p ierderi si necesitatea stoparii acestei p ierderi au im pus
inchiderea structurii „Cantina” din cadrul B irou lu i Adm in istrativ, D irectia Resurse
Um ane incepand cu data de 01.03.2017.
Cu aceasi data s-au desfiintat si cele 5 posturi care functionau in cadrul structurii
„Cantina”, cu consecinta concedierii ind ividuale a salariatilor ocupanti ai acestor posturi
pentru m otive ce nu tin de persoana salariatului, in tem eiul art. 65 din Codul Muncii. La
incetarea raporturilo r de munca, salariatii concediati au beneficiat de salarii
com pensatorii, in conditiile Regulam entului Intern, care s-au achitat esalonat, lunar,
incepand cu luna urm atoare celei incetarii raporturilor de munca.
• e tapa I I I - 0 3 .0 4 .2 0 1 7
258/294
} EURO Insol
Ulterior reorgan izarilor din luna iulie 2 01 6 si martie 2017, la data de 03.04.2017,
structura organizatorica a societatii s-a m odificat p rin decizia adm in istratorilo r nr. 277
din data de 03.04.2017 p rin care s-a desfiintat Directia Patrim on iu si postu l de director
patrim oniu, iar com partimentele din cadrul directiei, respectiv Com partim entul Juridic
si Serviciu l Patrim on iu s-au transferat in cadrul Directiei Comerciale.
• e tapa IV - 2 1 .0 8 .2 0 1 7
A vand in vedere situatia speciala in care se afla societatea, respectiv starea de
insolventa, starea patrim on iu lu i caracterizata de insuficienta fondurilo r necesare platii
datoriilor certe, lichide si exigibile, justifica m asu ri urgente, inc lu siv derogari de la
norm ele generale si speciale de protectie a salariatilor, necesare redresarii activitatii
econom ice si reducerii cheltuielilor de orice natura, inc lu siv a cheltuielilor de natura
salariale, p rin red im ensionarea personalu lu i salariat.
In considerarea d ispozitiilo r art. 6 8 si urm atoare lor din Codul Muncii, p riv ind
concedierea colectiva, p rin raportare la prevederile speciale ale Legii insolventei nr.
85/2014, sub im periu l careia isi desfasoara activitatea societatea, in considerarea
statutului sau juridic (societate aflata in insolventa), p rin decizia nr. 594 din 21.08.2017,
s-a aprobat reorganizarea activitatii din cadrul societatii C ET Govora SA, in sensu l
restrangerii acesteia, p rin reducerea num aru lu i de personal, ca urm are a desfiintarii,
comasarii, modificarii, reducerii num aru lu i de posturi din cadrul structurilo r
organizatorice existente anterior d ispunerii reorganizarii. Astfel au fost desfiintate un
num ar de 87 posturi, d in totalul de 1979 existente la data de 26.07.2017, din care 41
vacante si 46 ocupate.
La aplicarea efectiva a reducerii de personal, dupa reducerea postu rilo r vacante
desfiintate, in considerarea prevederilor art. 69 alin.(3) din Codul muncii, republicat, s-a
avut in vedere in p rim ul rand evaluarea realizarii obiectivelor de perform anta de catre
fiecare salariat care ocupa un post de natura celor ce urm eaza a fi desfiintate. Selectia
angajatilor s-a facut pe baza ultim ei evaluari profesionale realizate la finalul anulu i
2 01 6 conform Procedurii interne de evaluare PO - 026/01.03.2010.
e tapa V - 0 9 .1 0 .2 01 7
Incepand cu data de 09.10.2017, prin decizia adm in istratoru lu i judiciar si a
adm inistratru lu i special nr. 7 34 din data 06.10.2017, s-a aprobat o noua structura
organizatorica a societatii p rin desfiintarea a 4 directii si transform area lor in
departamente:
- D irectia Generala;
- D irectia Resurse Umane;
- D irectia Comerciala;
- D irectia Economica.
259/294
} EURO Insol
A u fost desfiintate cele 4 posturi de directori, departamentele fiind conduse de
m anageri de departament, coordonati de d irectorul general al societatii.
De asemenea, a fost unificata Sectiei Exploatare Rm. Valcea cu Sectia Olanesti -
Calim anesti intr-o structura noua num ita Sectia Term oficare in subord inea
Departam entulu i Productie.
8. Distribuirea si tratamentul creantelor
Plata creantelor conform p rogram ulu i de plati se va efectua din resurse le generate de
activitatea CET Govora SA conform obiectului sau de activitate si d in valorificarea
partiala de active. Program ul de plata este anexat prezentului Plan sub form a Anexei nr. 1
Planul prevede achitarea 1 0 0 % a tuturor creantelor din categoria creantelor garantate
in conform itate cu graficul de plati.
Planul de reorganizare prevede plata 1 0 0 % a creantelor salariale in scrise in tabelul
definitiv de creante in term en de 30 de zile de la confirm area planului. In cazul acestei
categorii de creditori, adm inistratoru l judiciar a avut in vedere in p rim ul rand aspectele
sociale implicate, astfel, sum a de 211.795 lei urm eaza a fi platita in term en de 30 de zile
de la confirm area planului.
Aceasta alocare a avut in vedere si faptul ca sum ele de plata catre fiecare salariat (in
majoritatea cazurilor) nu sun t ridicate, ori plata intr-un term en de 36 de luni pentru un
num ar de 329 salaiati ar fi im partit d istribuirile in rate nesemnificative. M a i m ult decat
atat, d ispon ib ilu l banesc existent in conturile societatii nu justifica esalonarea platii
creantelor salariale pe o perioada de 36 de luni. Cu titlu de exem plu precizam ca o
creanta salariala in sum a de 140 lei platita in 36 de luni inseam na o sum a de 3,89/luna,
costurile cu priv ire la transferul ban ilo r fiind m ult m ai m ari decat valoarea platilor.
Consideram ca aceasta abordare este una echitabila in ceea ce priveste plata salariatilor,
m otiv pentru care aceasta se va realiza in term en de 30 de zile de la confirm area
p lanulu i
Planul de reorganizare prevede plata 1 0 0 % a creantelor bugetare inscrise in tabelul
definitiv de creante conform graficului de plati, parte integranta a P lanulu i de
reorganizare.
Creantele chirografare vo r fi reduse la zero si nu vo r fi achitate conform graficului de
plati. Cauza defavorizarii creantelor chirografare cu 1 0 0 % este reprezentata de
contextul econom ic aferent perioadei urmatoare, care nu perm ite CET Govora sa obtina
un profit care sa perm ita generarea unu i cashflow excedentar fata de cel p rognozat in
p lanul de reorganizare: costuri majorate ca urm are a cresterii pretului certificatelor GES
260/294
} EURO Insol
si obligatiile societatii de a se conform a la cerintele de mediu, obligatii im puse de catre
M in iste ru l M ed iu lu i p rin autoritatile competente din subord inea acestuia,
neconform area ducand la sistarea activitatii, astfel cum reiese din documentele emise
de catre autoritatile respective.
Necesitatea realizarii investitiilor in perioada p lanulu i de reorganizare este determ inata
de term enul de conform are la legislatia de mediu, pana la data de 30.06.2020, perioada
in care societatea este obligata, conform d ispozitiilor date de autoritatile de mediu, sa
faca si investitiile ce trebuiau realizate in perioada anterioara intrarii in procedura de
insolventa. N ivelu l investitiilor prognozate a fi platite in perioada de reorganizare se
rid ica la aprox im ativ 130 de m ilioane de lei.
Neefectuarea investitiillor de m ediu conduc im ediat la sistarea activitatii C ET Govora si
intrarea in falim ent a societatii cu repercusiun i grave asupra tuturor agentilor
econom ici de pe Platform a Industria la Rm. Valcea Sud (Oltchim, Ciech Soda, etc.),
p recum si im posibilitatea furn izarii agentului term ic pentru populatie, unitati de
invatamant, spitale si alte institutii publice de pe raza judetului Valcea.
Toate creantele inscrise in tabelul definitiv sub conditie sun t in categoria creantelor
chirografare si v o r fi reduse la zero si nu v o r fi achitate conform graficului de plati.
8.1. Tratam entul creantelor im potriva averii debitoarei
Potriv it Art. 5 punctul 16) din Lege, „categoria de creante defavorizate este considerata
a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre
m odificarile urm atoare pentru creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantum ului creantei si/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul
este indreptatit potriv it prezentei legi;
b) o reducere a garantiilor ori reesalonarea platilor in defavoarea creditorului, fara
acordul expres al acestuia;
Totodata Art. 131 alin 1 lit (E) m entioneaza ca „vor fi considerate creante nedefavorizate si vor fi considerate ca au acceptat planul creantele ce se vor achita integral in termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori in conformitate cu contractele de credit sau de leasing din care rezulta"
In cadrul prezentulu i Plan, 3 categoriile de creante din totalul de 4 categorii sunt
defavorizate, dupa cum urmeaza:
- creditorii garantati vo r fi platiti dupa un alt grafic de ram bursa ri fata de cel
p revazut in contractul de im prum ut, de transfer de afacere si decizia de
esalonare la plata a obligatiilor fiscale. In p riv in ta acestor creditori platile se
reesaloneaza pe un term en de 3 ani, fara acordul expres al acestuia;
261 / 294
} EURO Insol
- creantele bugetare nu au fost platite in term enul prevazut de legislatia fiscala. In
p riv in ta acestor creditori platile se reesaloneaza pe un term en de 3 ani, fara
acordul expres al acestuia;
- creditorii ch irografari nu vo r fi platiti, reducerea cuntum ului creantei vizeaza
1 0 0 % .
Planul de reorganizare prevede plata 1 0 0 % a creantelor salariale in scrise in tabelul
definitiv de creante in term en de 30 de zile de la confirm area planului, aceste creante
fiind considerate nedefavorizate.
De asem enea p rin prezentul plan, toate creantele beneficiaza de un tratam ent corect si
echitabil:
a) nici una dintre categoriile care ar putea respinge p lanul si nici o creanta care ar putea
resp inge p lanul nu prim esc m ai putin decat ar fi p rim it in cazul falimentului;
b ) nici o categorie sau nici o creanta apartinand unei categorii nu prim este m ai m ult
decat valoarea totala a creantei sale;
c) in cazul in care o categorie defavorizata resp inge planul, nici o categorie de creante
cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia
prevazuta la art. 138 alin. (3) d in legea insolventei, nu prim este m ai m ult decat ar prim i
in cazul falimentului.
8.2. Ana liza com parativa reorganizare-falim ent
Pentru a putea face o com paratie intre procedura reorgan izarii si cea a falim entului a
fost calculata valoarea estim ativa ce ar putea fi prim ita de creditori in ipoteza
falimentului.
Astfel cum rezulta din fluxul de numerar, parte com ponenta a planului, in cazul
reorganizarii, C ET Govora d istribuie catre creditorii sai sum a totala de 99.116.991,25 lei
dupa cum urmeaza:
- Creante garantate 1 0 0 % = 53.511.324,53 lei;
- Creante salariale 1 0 0 % = 211.795 lei;
- Creante bugetare 1 0 0 % = 45.393.871,72 lei
In ipoteza falimentului, creditorii C ET Govora vo r beneficia de d istribu iri de sum e m ult
m ai m ici in com paratie cu sumele incasate in procedura reorganizarii, astfel cum rezulta
din analiza de m ai jos:
• Valoarea activelor patrim oniale conform raportulu i de evaluare este formata
din:
ELEMENTE Valoare de lichidare - Lei
262/294
oEURO Insol
Active Termocentrala 67,014,151Active Termoficare Urbana 6,732,078Active Exploatare Miniera 36,005,723Stocuri 5,713,559Participatii 2,839,411Total Valoare active patrimoniale 118,304,922
Valoarea creantelor certe la 30.04.2018, dupa plata furnizorilor, are urmatoare
structura:
FI CMCWTC Valoare laELEMEN1E 30.04.2018 - LeiClienti Termocentrala 61,916,095Clienti Termoficare Urbana 21,364,328Total Clienti 83,280,423Furnizori (32,897,512)Obligatii salariale (2,600,000)Obligatii bugetare (7,300,000)Total Furnizori (42,797,512)Total creante dupa plata furnizorilor 40,482,911
Disponib ilitatile banesti la 30.04.2018, p rin raportare la valoarea creantelor de
incasat din raportul de evaluare si valoarea p latilor reprezentand obligatii
curente efectuate in perioada de observatie au urm atoarea structura:
ELEMENTE
Sold cont curent Alpha Bank Sold cont TVA Alpha Bank Sold cont curent Intesa Sanpaolo Depozite la termen Alpha Bank Depozite la termen Intesa Sanpaolo
Valoare la 30.04.2018 - Lei
39,067,898548,822244,48
41,000,0005,000,000
Total disponibilitati banesti 85,616,964
1 ELEMENTE DE ACTIV Total - Lei 1
Valoare active patrimoniale 118,304,922Creante dupa plata furnizorilor 40,482,911Disponibilitati banesti 85,616,964Total 244.404.797
263/294
} EURO Insol
M o d u l de ca lcu l a l d is t r ib u ir i lo r de su m e in ip o te za fa lim e n tu lu i
VENITURI
Procent distribuire in ipoteza
falimentului
Observatii
Valoare active patrimoniale 118,304,922 valoarea de lichidare stabilita in raportul de evaluare - Darian
Creante dupa plata furnizorilor 40,482,911 situatie la 30.04.2018
Disponibilitati banesti 85,616,964 situatie la 30.04.2018
Total 244,404,797
Cheltuieli de procedura
art. 159 alin. 1 pct. 1 si art.
161 alin. 1 pct. 1din Legea nr.
85/2014
Refacere mediu Berbesti - Alunu 41,806,767
raport de evaluare Neoconsult Valuation si MBE Mineral Resources
SRL
Refacere mediu Depozit Zgura si Cenusa 35,721,300 Studiu ISPE
Servicii de paza Termocentrala si Berbesti 10,563,796 estimare servicii paza in baza
contractelor existente
Mentinere in conservare CET Govora, T ermoficare Urbana
si Berbesti21,331,940 estimare costuri cheltuieli
conservare procedura falimentului
Salarii personal (mentinere) 9,633,600 estimare personal necesar procedura falimentului
Servicii arhivare documente 1,389,327 pe baza ofertelor primite de la firmele de specialitate
Certificare CO2 47,765,620
taxa pentru achizitionarea emisiilor de CO2 aferente Sem 1 -2018 ( in
cazul neconformarii din cauza neachizitionarii certificatelor de
CO2, CET Govora va fi penalizata cu suma de 337.566.220 lei
Comision UNPIR 3,175,757
comisionul UNPIR a fost calculat la valoarea valorificarii bunurilor si la recuperarea creantelor, fara a intra
in calcul disponibilul banesc
Onorariu lichidator judiciar 1,359,519onorariul procentual de 3% a fost
calculat doar la distribuirea creditorilor garantati
Total cheltuieli de procedura 172 ,747 ,626
264/294
} EURO Insol
Diferenta de distribuit creditori garantati 71,657,171
Creditori garantati
art. 159 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 85/2014
total creanta garantata datorata
creantadistribuita
Alpha Bank Romania S.A. 37,604,596.53 37,604,596.53 100%
creanta Alpha Bank Romania S.A. este inferioara valorii de lichidare,
creditorul urmand sa primesca 100% din creanta
ANAF - Direcatia Generala de Administrare a Marilor
Contribuabili6,656,161.00 2,662,464.00 40%
creanta ANAF este superioara valorii de lichidare. ANAF
beneficiaza de 100% din valoarea de lichidare a bunurilor garantate, respectiv 40% din creanta inscrisa in aceasta categorie. Diferenta de
suma se inscrie in categoria creantelor bugetare
Complexul Energetic Oltenia 2,250,000.00 2,250,000.00 100%
creanta Complexului Energetic Oltenia este inferioara valorii de lichidare, creditorul urmand sa
primesca 100% din creanta
Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice 7,000,567.00 2,800,227.00 40%
creanta Statului Roman este superioara valorii de lichidare.
Statul Roman beneficiaza de 100% din valoarea de lichidare a
bunurilor garantate, respectiv 40% din creanta inscrisa in aceasta
categorie. Diferenta de suma se inscrie in categoria creantelor
bugetare
Total creante garantate 53,511,324.53 45,317,287.53
Diferenta de distribuit creante izvorate din
raporturile de munca
art. 161 alin. 1 pct 3
total creanta salariala datorata
26,339,883.84
Creante salariale 42,666,934.00 26,339,883.84 62%
fata de sumele inscrise in tabelul definitiv, respectiv 211.795 lei, in
cazul falimentului CET Govora va fi nevoita sa achite si suma de
42.455.139 lei reprezentand salarii compensatorii pentru un numar de
peste 1.700 de salariati
creante rezultand din continuarea activitatii
debitorului dupa deschiderea procedurii, cele datorate
cocontractantilor
total creanta datorata
total creanta distribuita
Cazanul 7 (C7) - T ermoficare Urbana 45,751,827.00 0.00 0%
penalitati stabilite de Comisia Europeana pentru neconformitate
in exploatarea Cazanului 7
Penalitati nelivrare abur Ciech Soda Romania
Semestrul II 201864,800,000.00 0.00 0% penalitati contractuale nelivrare
abur in sem II 2018
265/294
} EURO Insol
Creante bugetare art. 161 alin. 1 pct 5
total creanta bugetara datorata
total creanta distribuita 0%
ADMINISTRATIA FONDULUI PENTRU MEDIU 4,779,360.00 0.00 0%
ANAF - Directia Generala de Administrare a Marilor
Contribuabili38,255,498.00 0.00 0%
creanta include si diferenta ramasa in urma valorificarii bunurilor avute
in garantie
AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI
(ANRE)
452,307.98 0.00 0%
AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE
UTILITATI PUBLICE - A.N.R.S.C.
28,477.66 0.00 0%
COMUNA MIHAESTI 3,675.00 0.00 0%
CONSILIUL JUDETEAN VALCEA 84,702.49 0.00 0.00%
MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA - DIRECTIA
ECONOMICO-FINANCIARA244,591.00 0.00 0.00%
ORASUL BAILE OLANESTI si Consiliul Local al Orasului
Baile Olanesti3,176.93 0.00 0.00%
PRIMARIA ORASULUI CALIMANESTI 2,259.00 0.00 0.00%
PRIMARIA SLATINA 213,494.00 0.00
PRIMARIA SLATIOARA 7.00 0.00
STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR
PULICE reprezentat prin ANAF - Directia Generala de
Administrare a Marilor Contribuabili
9,520,359.66 0.00 0.00%creanta include si diferenta ramasa
in urma valorificarii bunurilor avute in garantie
Total creante bugetare 53,587,908.72 0.00%
Creante chirografare art. 161 alin. 1 pct 8
Total creanta chirografara
datorata0.00%
Total creante chirografare (inclusiv creante inscrise
sub conditie)329,557,364.62 0.00 0.00%
Total creante distribuite in
procedura falimentului
catre creditori prin raportare la tabelul definitiv
Total creante inscrise in tabelul definitiv de creante 428,674,355.87 53,723,119.53 12.53%
In concluzie, din analiza de m ai sus, reiese faptul ca in procedura reorgan izarii judiciare
creditorii C ET Govora beneficiaza de d istribu iri de sum e superioare in comparatie cu
sum ele distribuite in ipoteza falimentului, respectiv:
266/294
} EURO Insol
- Sum a totala d istribu ita creditorilor in reorganizare judiciara = 99.116.991,25 lei,
reprezentand 2 3 ,1 2 % din total m asa credala, sum a ce acopera 1 0 0 % trei
categorii de creante din totalul de 4 categorii:
o Creante garantate 1 0 0 % = 53.511.324,53 lei;
o Creante salariale 1 0 0 % = 211.795 lei;
o Creante bugetare 1 0 0 % = 45.393.871,72 lei
- Sum a totala d istribuita creditorilor in ipoteza falim entului = 53,723,119.53 lei,
reprezentand 1 2 ,5 3 % din total m asa credala, sum a ce acopera partial doar
creditorii garantati si cei salariati, creditorii bugetari si ch irografari neputand
participa la d istribu iri de sume.
In cele ce urmeaza, prezentam fundam entarea cheltuielilor generate in ipoteza
falim entului CET Govora:
• R e face re m e d iu B e rb e st i - A lu n u :
In baza contractului nr. 1670/CE0/04.09.2014,. Neoconsult Valuation S.A. a estim at
valoarea de piata a activului Unitatea M in ie ra De Cariera Berbesti - p riv it ca o entitate
de sine statatoare - cuprinzand astfel totalitatea activelor imobilizate, activelor
circulante si obligatiilor aferente exploatarii acestora - in vederea stabilirii pretului de
transfer a carierelor de exploatare m in iera de la CE Oltenia (U M C Berbesti) catre
Societatea CET Govora S.A.
La data evaluarii (31.12.2014), cele doua societati comerciale pe actiuni, Societatea
Com plexul Energetic Oltenia S.A. si CET Govora S.A. aveau raporturi contractuale
permanente, ce constau in furnizarea de lignit (utilizat in scopuri energetice), lignit
p roven it din U M C Berbesti. Inca de la deschidere, datorita pozitiei geografice, carierele
din cadrul EM C Berbesti au avut ca obiect principa l de activitate aprovizionarea cu
carbune a centralei CET GOVORA. Fie ca parte a CNLO, SN LO sau CE Oltenia, U M C
Berbesti a fost fu rn izoru l traditional de carbune al CET GOVORA, atat datorita distantei
relativ scurte de la cariere la centrala, cat si ca specificatii tehnice ale lignitului extras.
Prin aparitia OG n r.14/2014 ce m odifica OUG 88/1997 s-a creat cadrul legal pentru
transferul activelor intre persoane juridice la care statul este actionar m ajoritar daca
acesta are ca scop reducerea arieratelor, restructurarea sau esalonarea la plata a
acestora. T ransferu l de activitate de la CE Oltenia la CET a U M C Berbesti a avut ca scop:
- restructurarea datoriei CET fata de CE Oltenia p rin reducerea arieratelor si plata
esalonata a pretului de transfer;
- sistarea procese lor aflate in instanta ca urm are a ram anerii fara obiect in urm a
tranzactiei incheiate intre parti;
267/294
} EURO Insol
- incetarea calcului de penalitati de intarziere de catre CE Oltenia;
- integrarea exploatarilor m iniere in procesul de productie a energiei term ice si
electrice si realizarea unu i flux com plet de productie care va include su rsa de
materie prima, producere si livrare a p rodusu lu i finit si exploatarea rationala a
rezerve lor de carbune in functie de puterea calorifica si necesarul de functionare
al CET Govora;
- asigurarea su rse i de materie prima, avand in vedere ca CET Govora a optat
pentru functionarea viitoare pe carbune.
In acelasi tim p cu transferu l afacerii, CET Govora si-a asum at si o serie de obligatii ce
rezulta in urm a exploatarii patrim on iu lu i U M C Berbesti. Aceste obligatii afecteaza
valoarea justa a patrim on iu lu i transferat si au fost reflectate sub form a uno r ajustari
(provizioane pentru riscu ri si cheltuieli).
O b liga t iile de m e d iu ge n e ra te de activ ita tea de e xp lo a ta re a p e r im e tre lo r m in ie re
su b ie c t a le t ra n s fe ru lu i - in ip o te za c o n t in u ita t ii a c t iv ita t ii au fost estimate conform
concluziilor raportu lu i de expertiza intocm it de S.C. M B E M inera l Resources S.R.L.
Conform inform atiilor existent in acel moment, obligatiile de m ediu care trebuie
onorate sun t in valoare totala de 51,840,392 lei (inc lu siv TVA), echivalentul a
41,806,768 lei exclusiv TVA.
In baza contractului nr. 1750/04.05.2015, Neconsu lt Valuation a alocat pretul platit de
CET Govora S.A. pentru afacerea U M C Berbesti, pe toate elementele patrim oniale
identificabile -asociate acestei achizitii, in vederea inscrie rii acestora in patrim oniu l
com paniei achizitoare, la va lori juste. Scopul evaluarii a fost estim area va lorii juste a
tuturor elem entelor patrim oniale apartinand unitatii generatoare de num erar
transferate, respectiv: active necorporale (legate de marketing, legate de relatia cu
clientii, legate de contracte, legate de realizari artistice, legate de tehnologie), active
corporale (terenuri, constructii, bunu ri mobile), capital de lucru si datorii.
ACORD DE TRANSFER AFACERE- BERBESTI-ALUNU SUMA( LE I)ACTIVE PRELUATE LA DATA DE: 16.03.2015Constructii 30.312.428Amenajari de terenuri 2.011.780Utilaje si echipamente de productie 52.974.225Active biologice- Redare in circuitul silvic halda Berbesti Vest 50.049Mijloace fixe de natura obiectelor de inventar(V.I.< 2500 lei) 171.568CREANTA CE Oltenia la CET Govora(DEBIT+PENALITATI) 221.253.503Provizion obligatii de mediu UMC BERBESTI (41.806.768)Provizion obligatii restructurare personal UMC BERBESTI (6.105.100)Materiale consumabile diverse-stoc 3.697.911
268/294
} EURO Insol
Stoc carbune 1.379.845Obiecte de inventar 32.548Ambalaje 6.434Materiale la terti 14.874Investitii in curs de executie 8.530.870TOTAL VALOARE ACTIVE PRELUATE PRIN ACORDUL DE TRANSFER DE LA Complexul 272.524.169Energetic OlteniaPRETUL DE TRANSFER 184.140.000FOND COMERCIAL NEGATIV 88.384.169
• R e fa ce re m e d iu D e p o z it z g u ra s i cen u sa :
Depozitul existent de cenusa al CET Govora este un depozit de albie, constru it in aval de
H idrocentrala Govora, pe terasa inferioara a bratu lu i m ort al raulu i Olt. D istanta dintre
term ocentrala si depozitul de cenusa, m asurata in lungu l conductelor de transport
cenusa, este de 5,5 km.
Am enajarea initiala s-a realizat in perioada 1 98 2 -1 9 84 si a constat in separarea unui
areal de 69 ha cu un ecran de beton armat, adanc de 6-11m , incastrat in stratul de
m arna argiloasa impermeabila, aflat sub intregul amplasament. Deasupra acestui ecran
de separare s-a realizat un d ig din arocamente locale, cu inaltim ea de 5m si tratat spre
partea raulu i cu un pereu din beton armat.
Deoarece depozitarea cenusii sub form a de h idroam estec n-a m ai fost perm isa dupa
data de 31.12.2012, s-a proiectat inca din 2010, un sistem nou de depozitare, de data
aceasta exclusiv pentru cenusa uscata, in exteriorul vech ilor compartimente. Acest m od
de depozitare este realizat sub form a unui m asiv de consolidare a d igu rilo r de contur
ale com partim entelor existente, avand noul taluz fixat prin arm area cu geogrile
sintetice. Lucrarile de depunere de cenusa uscata, sub form a de grinda armata de
consolidare, s-au inceput in anul 2 0 1 1 , m om ent in care s-a sistat depozitarea
perm anenta a cenusii in com partim ente la care sa se efectueze perm anent etaje de
suprainaltare. Se poate astfel afirm a ca, incepand cu anul 2011, cenusa n-a m ai fost
d ep oz ita ta p e rm a n e n t su b fo rm a de „deseu lich id ". Practic cenusa era decantata in
perioada de um plere succesiva a celor doua com partim ente cu coronam entul la cota
249 m dM N , si a celui de la cota 231 m dM N , iar dupa um plere si uscare, cenusa era
preluata mecanizat, in stare uscata si pusa in opera la lucrarea de consolidare astfel :
- etapa 1 consolidarea com partim entelor I, II si I I I intre cota +226,50
m d M N si cota +234,00 m d M N si a com partim entulu i IV intre cota +226,50 m d M N si cota
+231,00 m dM N ;
- etapa 2 consolidarea com partim entelor I, II si I I I intre cota + 243,00
m d M N si cota +241,00 m dM N ;
269/294
} EURO Insol
- etapa 3 consolidarea com partim entelor I si II intre cota +241,00 m d M N
si cota +249,00 m dM N ;
- etapa 4 inchiderea depozitului la cota conso lidarilor m entionate mai
sus, pentru fiecare com partim ent in parte.
> E tap a 4 - lu c ra r i de p ro te c tia m e d iu lu i - in c h id e re d e p o z it p re su p u n e
u rm a to a re le lu c ra r i p r in c ip a le :
4.1. Lucrari de inchidere a com partim entelor depozitului
4.2. Im perm eabilizare suprafete orizontale
4.3. Im perm eabilizare taluzuri
4.4. Rigole perimetrale - pentru colectarea apelor pluviale de pe taluzurile
exterioare ale depozitului s-a prevazut m ontarea uno r rigole prefabricate din beton
arm at pe cotele +219,50 m d M N si +226,50 m d M N cu descarcare la raul Olt. T ransportu l
apelor se va face prin conducte din polietilena catre raul Olt.
4.5. Estacada conducte zgura si cenusa si stropire
Conform Devizulu i General Realizat de ISP E Bucuresti in cadrul Studiu lu i de Fezabilitate
pentru inchiderea si consolidarea Depozitului de cenusa la cota 249
Inchiderea depozitului de deseuri si u rm arire acestuia post-inchidere.
Operatorul depozitului este responsab il de intretinerea, supravegherea, m onitorizarea
si controlul post-inchidere al depozitului, conform Autorizatie i de mediu. Perioada de
u rm arire post-inchidere este stabilita de autoritatea competenta pentru protectia
mediului, fiind de m in im 30 ani cu posibilitate de pre lungire in cazul in care se constata
ca depozitul nu este stabil.
In cadrul proiectului au fost estimate si costurile p riv ind u rm arirea post-inchidere a
depozitului pentru o perioada de timp de 30 de ani.
Lucrarile de inchidere a depozitului de zgura si cenusa aferent CET Govora, prevazute in
investitie, conform HG 349/2005 si a N orm ativu lu i Tehnic aprobat cu O rd inu l
7 57 / 20 04 p riv ind depozitarea deseurilo r sunt urmatoarele:
- amenajarea stratului suport din zgura si cenusa pentru realizarea
pantelor de scurgere a apelor de pe suprafata orizontala a depozitului la cota finala si
acoperirea acesteia cu un material geocom pozit bentonitic alcatuit din doua fete de
geotextil care inglobeaza bentonita care in contact cu apa se intareste realizand o
etansare a depunerii cenusii din depozit fata exterior. Acest material va fi acoperit cu un
strat de nam ol fermentat p roven it de la statia de epurare a orasu lu i Ram nicu Valcea sau
pam ant cu grosim ea 0,3 m;
270/294
} EURO Insol
- santuri colectoare pentru preluarea apelor de ploaie de pe suprafata
orizontala a depozitului;
- insam antarea suprafetelor orizontale si a ta luzurilo r cu ie rburi perene.
Dupa realizarea inchiderii depozitului de zgura si cenusa se va institui un p rogram de
m onitorizare post-inchidere care va include urmatoarele:
- V e r if ic a re a d e fo rm a t iilo r s is te m e lo r de acoperire . In caz de
necesitate se intervine pentru refacerea pantelor pe sistem ul de inchidere. Frecventa: o
data pe an.
- U rm a r ire a s ta r ii c o rp u lu i d e p o z itu lu i s i a n iv e le lo r de a p a prin
m asuratori de tasare si deplasare pe reperii existenti si m asurarea n ive lu lu i apei in
puturi piezometrice. F: o data pe an.
- C o n tro la re a s ta r ii s t ra tu lu i in ie rb a t de pe suprafata depozitului.
Frecventa: la 6 luni.
- C o n tro la re a s ta r ii s a n tu r i lo r de p a m a n t de pe a co p e r ire a
d e p o z itu lu i s i a r ig o le lo r de co le cta re ape p lu v ia le de pe fieca re su p ra in a lta re .
Frecventa: o data la 6 luni.
- U rm a r ire a ca lita t ii a p e i in z o n a lim it ro fa depoz ite lo r. Se realizeaza
p rin analize in puturile de control calitate apa (PccA). Frecventa: o data pe an.
Frecventa m asurato rilo r a fost stabilita pe baza experientei in dom eniul UCC corelat cu
prevederile anexei nr. 4 din HG 349/2005.
Costul estim ativ al activitatii de m onitorizare post-inchidere pe durata a 30 de ani este
de c irca 6 6 0 .0 0 0 le i ( fa ra T V A ).
M entionam ca evaluarea acestei activitati nu a fost inclusa in devizul general al
investitiei din prezenta lucrare ea nefacand parte din investitie ci d in costurile curente
de operare ale depozitului.
Cheluielile estimate pentru inchidere depozit (lucrari de protectia m ediului) au fost la
sum a de 3 5 .7 2 1 .3 0 0 le i fa ra T V A conform devizului prezentat m ai jos:
Cap.1. C he ltu ie li p e n t ru o b t in e re a s i a m e n a ja re a te re n u lu i
S u b c a p ito lu l 1.3 A m e n a ja r i p e n t ru p ro te c tia m e d iu lu i s i a d u c e re a te re n u lu i la
s ta re a in it ia la
D e v iz u l pe ob ie ct 0 1 E T A P A 4 - e tapa f in a la - in c h id e re d e p o z it lu c ra r i de
p ro te c tia m e d iu lu i
(in preturi cu rest de executat la data de 30.11.2017, 1euro = 4,6422 lei)
- lei
271 / 294
} EURO Insol
Nr.crt.
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de
cheltuieli
Valoare (fara TVA) TVA Valoare cu
TVA
1 2 3 5 6I. - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII1 C I - cota 248,00 mdMN
1.1Placare taluzuri geocompozit + geocelule + umplutura namol
4,419,800 839,762 5,259,562
1.2 Rigole perimetrale b.a.- cota 219 si 226 539, 200 102,448 641,648
1.3Impermeabilizare cu geocompozit bentonitic suprafete orizontale
4,419,800 839,762 5,259,562
1.4Rigole perimetrale in sapatura cota finala + cond descarcare
88,400 16,796 105,196
1.5 Estacada demontare 296,100 56,259 352,3591.6 UCC+astupare puturi 212,200 40,318 252,518
1.7 Transport namol sau pamant 187,800 35,682 223,482
Total C I 10,163,300 1,931,027 12,094,3272 C II - cota 248,00 mdMN
2.1Placare taluzuri geocompozit + geocelule + umplutura namol
5,303,800 1,007,722 6,311,522
2.2 Rigole perimetrale b.a. 539,200 102,448 641,648
2.3Impermeabilizare cu geocompozit bentonitic suprafete orizontale
4,861,800 923,742 5,785,542
2.4Rigole perimetrale in sapatura cota finala + cond descarcare
88,400 16,796 105,196
2.5 Estacada demontare 190,100 36,119 226,2192.6 UCC+astupare puturi 106,100 20,159 126,259
2.7 Transport namol sau pamant 182,500 34,675 217,175
Total C II 11,271,900 2,141,661 13,413,5613 C III - cota 241,00 mdMN
3.1Placare taluzuri geocompozit + geocelule + umplutura namol
5,630,800 1,069,852 6,700,652
3.2 Rigole perimetrale b.a. 282,900 53,751 336,651
3.3Impermeabilizare cu geocompozit bentonitic suprafete orizontale
937,000 178,030 1,115,030
3.4Rigole perimetrale in sapatura cota finala + cond descarcare
66,300 12,597 78,897
3.5 Transport namol sau pamant 61,000 11,590 72,590
| Total C III | 6,978,000 1,325,820 8,303,8204 C IV - cota 231,00 mdMN
4.1Placare taluzuri geocompozit + geocelule + umplutura namol
5,149,100 978,329 6,127,429
4.2 Rigole perimetrale b.a. 508,300 96,577 604,877
272/294
} EURO Insol
Nr.crt.
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de
cheltuieli
Valoare (fara TVA) TVA Valoare cu
TVA
1 2 3 5 6
4.4Rigole perimetrale in sapatura cota finala + cond descarcare
44,200 8,398 52,598
4.5 UCC+astupare puturi 53,000 10,070 63,070
4.6 Transport namol sau pamant 121,500 23,085 144,585
Total C IV 7,308,100 1,388,539 8,696,639TOTAL I 35,721,300 6,787,047 42,508,347
II. - MONTAJMontaj utilaje si echipamente tehnologice
TOTAL II 0,00 0,00 0,00III. - PROCURARE
Utilaje si echipamente tehnologice
| Total 0,00 0,00 0,00Utilaje si echipamente de transport
Total 0,00 0,00 0,00Dotari
Total 0,00 0,00 0,00TOTAL III 0,00 0,00 0,00
TOTAL SUBCAPITOL 1.3 35,721,300 6,787,047 42,508,347
• S a la r ii c o m p e n sa to rii:- lei
Nr.Pers.
Sal. comp. net -
martie 2018
Sal. comp. brut - martie 2018
Nr.salarii/pers.
TOTALNET
TOTALBRUT
Contrib.asig.
munca(2,25%)
CAS angajator (4 % cond deoseb.
1485 pers.)
TOTALContrib.
FONDSALARII
CONSUMAT
1,763 2,223 3,800 6 23,514,894 40,196,400 904,419 1,354,320 2,258,739 42,455,139
• S e rv ic ii de p a za T e rm o c e n tra la s i B e rb e st i:
Societatea CET Govora S.A. are contractate servicii de paza si protectie conform Legii
3 333/2003 pentru urm atoarele locatii (obiective):
1. O b ie c t iv u l- D e p a rta m e n t E x p lo a ta re M in ie ra B e rb e st i are in structura un num ar
de 20 de posturi de paza perm anente si 22 de posturi de paza temporare. Aceste posturi
se afla amplasate pe teritoriu l localitatilor Berbesti si Alunu.
Particularitatile obiectivelor carora le trebuie asigurata securitatea constau in:
- lipsa uno r spatii ingradite care sa nu perm ita accesul persoanelor straine;
273/294
} EURO Insol
- perimetrele m ari de paza ale postu rilo r de paza, cu distante cuprinse de la
500 la 1,700 m l circuit de benzi, in conditiile in care, printre circuitele de
benzi, sun t proprietati private de pe care se actioneaza pe ambele parti ale
benzilor;
- m ultitudinea de cai de acces care traverseaza perimetrele m iniere catre
catunele lim itrofe sau catre proprietatile private ale locatarilor din zona;
- configuratia terenului cu diferente de nivel, obstacole naturale, vegetatie,
ilum inat slab sau inexistent pe tim p de noapte, care nu perm it observarea de
la distanta a persoanelor straine care au intentia de a sustrage carbune sau
alte bunuri.
Paza patrim on iu lu i se realizeaza cu personal specializat, pe baza p lanurilo r intocm ite la
n ive lu l Departam entulu i Exploatare M in ie ra Berbesti, in care sunt stabilite in m od
detaliat, posturile si am plasarea acestora, efectivul de personal de paza, amenajarile,
instalatiile si mijloacele tehnice de paza, consem nul posturilor, legatura si cooperarea
cu alte organe cu atributii in dom eniu l pazei, precum si regulile de acces potriv it
d ispozitiilor conducerii acestora.
N um aru l de agenti de securitate care acopera obiectivul este de aprox im ativ 100.
Costurile estimate pentru asigurarea serv ic iilo r de paza pentru perioada 2018 -2021 :
- 2,710,080 lei fara T V A - contract aflat in derulare in perioada 01.05.2018
30.04.2019;
- 2,890,752 lei fara T V A (240,896 ore/an x 12 lei/ora) pentru perioada 2 0 1 9
2 0 2 0 ;
- 3,011,200 lei fara T V A (240,896 ore/an x 12,5 lei/ora) pentru perioada 2 0 2 0
2 0 2 1 .
Total: 8 ,6 1 2 ,0 32 le i
2. O b ie c t iv C ET G o v o ra se d iu s i A n te sta t ia CFU are in structura un num ar de 5
posturi de paza permanente. Paza la Antestatia CFU este asigurata cu 2 agenti de
securitate (cate un agent de securitate din cele doua porti), ce se deplaseaza cu
atoturism ul din dotatea firmei num ai pe perioada stationarii garn itu rilo r de tren
incarcate cu carbune pe perim etrul antestatiei. Obiectivul CET Govora - este situat in
partea de sud a M un ic ip iu lu i Ram nicu Valcea la o distanta de aproxim ativ 8 km,
cuprinzand o suprafata de 138.8 ha. Este im prejm uit pe latura de nord - ve st si partial
pe laturile est si sud cu gard din prefabricate de beton, inalt de 2 m prevazut la partea
superioara cu aparatoare din sarm a ghim pata asezata oblic catre interior.
N um aru l de agenti de securitate care acopera obiectivul este de aprox im ativ 30.
274/294
} EURO Insol
Costurile estimate pentru asigurarea serv ic iilo r de paza pentru perioada 2018 -2021 :
- 569,964 lei fara T V A - contract aflat in derulare in perioada 01.02.2018
31.01.2019, acesta este parte a acordulu i cadru incheiat in anul 2 017 pentru o
perioada de 3 ani, anual incheindu-se contracte subsecvente. Perioada acordulu i
cadru este 01.02.2017- 31.01.2020.
- 613,200 lei fara T V A (7 agenti x 24 ore/zi x 365 zile/an x 10 lei/ora) pentru
perioada 2 01 9 -2 0 20 contract ce va fi parte din acordulu i cadru;
- 768,600 lei fara T V A (7 agenti x2 4 ore/zi x 366 zile/an x12,5 lei/ora) pentru
perioada 2 0 2 0 -2 0 2 1 .
Total: 1 ,9 5 1 ,7 64 le i
T O T A L G E N E R A L = 8 ,6 12 ,032 le i + 1 ,9 5 1 ,7 64 le i = 1 0 ,5 6 3 ,7 9 6 le i
• M e n t in e re in c o n se rv a re C ET G ovora, B e rb e s t i s i T e rm o f ic a re U rb an a :
A. Costuri conservare/intretinere instalatii C ET Govora - centrala
- E n e rg ia e lectrica ilu m in a t sp a t ii b iro u r i, h a le p roductie , p e r im e tru e x te r io r
+ fu n c t io n a re p o m p e + p ie rd e r i m e rs in go l tra fo = 2 M W h / h :
2 M W h x 744ore/ luna x 329 le i/M W h(in c lu siv cu certivicate verzi si acciza) x 12 luni =
5 .8 7 4 .6 24 le i/an
- D e p o z it z g u ra s i cenusa:
In vederea lim itarii spu lberarilo r in depozitul existent se va umecta in perioada aprilie-
octom brie suprafata com partim entelor precum si a d rum urilo r de acces. Astfel in
fiecare schim b timp de 3 ore se va umecta cu apa:
3 ore/schim b x 3 sch im buri/zi x 20 zile/luna x 7 lun i/an x 300 m c/h = 378,000 mc/an
x 0.78 lei/mc = 294,840 lei ,
iar energia electrica de pom pare apa pentru umectare:
75 K W h x 9 ore/zi x 20 zile/luna x 7 lun i x 4 18 le i/M W h = 39,501 lei/an.
Total: 2 9 4 ,8 4 0 + 3 9 ,5 0 1 = 3 3 4 ,3 4 1 le i/an
- M e n t in e ra in functie s i su b p re s iu n e a c ircu itu lu i:
a p a de in c e n d iu n e c e sa r in caz de in cend iu :
5,000 m c/luna x 0.78 lei/mc x 12 luni = 46,800 lei
a p a p o ta b ila b a u t + in sta la t ii san ita re :
3 m c/ora x 7 44 ore/luna x 0.78 lei/mc x 12 lun i = 20,880 lei/an
ca n a liz a re (e p u ra re m ecan o -ch im ica ):
275/294
} EURO Insol
800 m c/luna x 12 luni x 0.79 lei/mc = 7,584 lei/an.
Total: 4 6 ,8 0 0 le i + 2 0 ,8 8 0 le i + 7 ,5 8 4 le i = 7 5 ,1 8 4 le i/an
- A z o t p e n t ru c o n se rv a re 3 cazane ene rge tice de 4 20 t/h :
Um plerea cazanelor cu azot:
200 N m 3/cazan x 3 cazane x 4.45 eur/m 3 azot = 2,670 eur/um plere x 4,7 lei/eur =
12,549 lei
Completare cu azot in vederea m entinerii p resiun ii azotului in 3 cazane:
27 butelii azot /3luni/1cazan
27 butelii azot x 4 trim estre x 3 cazane x 10 eur/butelie = 3,240 eur x 4.7 lei/eur =
15,228 lei
Tota l: 1 2 ,5 4 9 le i + 1 5 ,2 28 le i = 2 7 ,7 7 7 le i
- C he ltu ie li m e n t in e re in functie statie 1 1 0 k v - n o d de le g a tu ra cu SEN, sta tii
se rv ic ii genera le , m en te n a n ta in sta la t ii e lectrice sta tie 1 1 0 k v + in sta la t ii
ilum ina t.
Anua l se vo r in locui buteliile de azot la d ispozitivu l de actionare tip M O P 1 aferent a 5
celule de 110 kV.
5 butelii azot x 7,290 lei/butelie = 36,450 lei
Revizie statii electrice, trafo care ram an in exploatare = 100,000 lei/an
Corpuri iluminat, relee, bobine, contactori necesari pentru asigurarea
m entenantei instalatiilor electrice = 2 0 , 0 0 0 lei/an
Total: 3 6 ,4 5 0 le i + 1 0 0 ,0 0 0 le i + 2 0 ,0 0 0 le i = 1 5 6 ,4 5 0 le i/an
- In t re t in e re p o m p e e p u ism e n t p u nc te joase, d e p o z it z g u ra s i cenusa,
in sta la t ie s t in s in cend iu :
20 pom pe x 300 le i/pom pa = 6,000 lei/an
T O T A L G E N E R A L C E N T R A L A : 6 .4 7 4 .3 76 le i/an x 2 a n i = 1 2 ,9 48 ,75 2 le i
B. Costuri conservare/intretinere cariere Departam ent Exploatare M in ie ra
Nr
crt.Lucrari Operatiuni Cantitati Cheltuieli
0 1 2 3 4
1Finalizare Exploatare bloc si evacuare stocuri
Excavare60 ,000 t 40 lei/t
2 ,400 ,000
Transfer stoc+ productie 71 ,000 t 1 ,129 ,000
276/294
} EURO Insol
2Protectia zacamantului si a suprafetei
Exec canale decolmatari 17 ,000 ml 48 ,500Taluzari 56 ,000 m 2 131,500
3Mentinerea in stare de
functionare a lucrarilor miniere
Intretinere Drumuri 24 ,000 ml 36,000
Benzi transportoare 123 ,074 ml 48 ,500
4Conservarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor fixe
Mjl. fixe 246 ,000
Constructii 30,000
5
Mentinerea in stare de functionare a instalatiilor de furnizare a energiei electrice si termice
Furnizare a energiei electrice 3 ,297 MWh 1,834,615
Furnizare a energiei termice (centrale term ice-electrice)
333 MWh 179,993
6Mentinerea in stare de functionare a statiilor de pompare
Evacuarea apelor3,373 MWh
556 lei/MWh1,875 ,898
Alimentarea cu apa 13,500 m 3 18,900
7Alte lucrari considerate necesare
Despagubiri uzufruct 128 ha 283 ,140
taxe 121,142TOTAL 8 ,3 8 3 ,1 8 8
T O T A L G E N E R A L = 12 ,948 ,752 le i + 8 ,383 ,188 le i = 2 1 ,331 ,940 le i
• S a la r ii p e rs o n a l in p e rio a d a d e m e n tin e re in co n se rva re :
Pentru m entinerea in conservare a CET Govora, Berbesti si Term oficare U rbana sunt
necesare 1 0 0 persoane ale caror salarii pe perioada analizata v o r fi in sum a de:
100 pers. x 4,014 lei/pers./luna x 24 lun i = 9,633,600 lei
• Certificate C O 2 :
T ranspunerea in legislatia din Rom ania a D irectivei 2003/87/C E s-a facut p rin HG
780/2006, actualizata cu HG 971/2016.
A vand in vedere:
- art. 18. alin. (2): "Operatorul fiecarei instalatii are obligatia de a restitui, pana cel tarziu la data de 30 aprilie a fiecarui an, un numar de certificate de emisii de gaze cu efect de sera egal cu cantitatea totala de emisii de gaze cu efect de sera provenite de la instalatia respectiva in anul calendaristic anterior, altul decat numarul de certificate pentru aviatie, verificate potrivit dispozitiilor art. 22, iar aceste certificate se anuleaza ulterior."
valoarea certificatelor CO 2 este:
277/294
} EURO Insol
P retlinitp r
Cost AchizitieT ransferachizitieperioada
u rm atoare
Luna Cantitate ra p o rta t efectuataunitai
[EUR] [EUA]
Ianuarie 144,662 14.15 2 ,046 ,967 - 144,662Februarie 124,447 14.15 1,760 ,925 - 269 ,109Martie 124,803 14.15 1 ,765,962 - 393,912Aprilie 106 ,864 14.15 1 ,512 ,126 - 500 ,776Mai 110,450 14.15 1 ,562 ,868Iunie 107,000 14.15 1 ,514 ,050
TOTAL 718,226 10 ,162 ,898
718 ,226 c e r tific a te E U A x 14.15 e u r/ E U A x 4 ,70 le i/ e u r = 47 ,7 6 5 ,6 2 0 le i
- art. 28. alin. (1): "Pentru nerespectarea prevederilor art. 18 alin. (2) si (3), pentru perioadele prevazute la art. 14, 121 si 122, se aplica o penalitate de 100 euro, echivalenta in lei, la cursul de schimb leu/euro al Bancii Nationale a Romaniei valabil la data de 1 mai a anului respectiv, pentru fiecare tona de dioxid de carbon echivalent emisa pentru care operatorul sau operatorul de aeronave nu a restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de sera, ce constituie venit la Fondul pentru mediu, in conditiile legii."
am enda reprezentand netransferarea certificatelor aferente productie i p rim ulu i
Sem estru din anul 2018 se estimeaza la:
7 1 2 ,2 2 6 certificate E U A x 1 0 0 e u r/ E U A x 4 .7 0 le i/ e u r = 3 3 7 ,5 6 6 ,2 2 0 le i
Plata am enzii nu exonereaza societatea de restituirea certificatelor catre Autoritatea de
Mediu.
• C azan u l 7 (C7) - T e rm o f ic a re U rb a n a :
Prin analiza institutionala si p rin analiza cost-beneficiu din Aplicatia pentru finantare a
Proiectului POS M ed iu "Reabilitarea sistem ului de termoficare u rbana la nivelul
m unicip iu l Ram nicu Valcea pe perioada 2 00 9 -2 0 28 in scopul conform arii la legislatia de
m ediu si cresterii eficientei energetice" sun t delimitate strict activitatile de productie
ale centralei electrice de cogenerare astfel:
form a de abur pentru consum atorii industriali. Sursele Cazanele pe carbune C5 si
C 6 .
278/294
} EURO Insol
Dintre angajamentele ex-post asumate de Beneficiarul proiectului POS M ed iu si indirect
de catre CET Govora S.A., doua sun t de o im portanta m ai mare, avand in vederea
posibilitatea de aplicare a uno r corectii financiare:
- A sigu ra rea viabilitatii investitiei
- Realizarea obiectivelor si ind icatorilor proiectului
Categorii de conditii de respectat de Beneficiar dupa finalizarea proiectului:
- Pastrare docum ente/ Punere la dispozitie documente
- Verificari/ controale si audituri ale AM , OI, AA, CE, alte institutii de control si
audit
- Returnare sum e din finantare publica
- Furn izare inform atii pentru evaluarea PO S M ed iu sau a proiectului
- Transm itere raport p riv ind viabilitatea investitiei
- A sigu ra re confidentialitate inform atii
- D rept de proprietate/ utilizare bunuri
- Inform atii referitoare la veniturile generate de proiect
- Realizare obiective/indicatori
- Cresterea tarifelor
Conform contractului de finantare nr. 3986/LB/17 .08 .2011 care este valabil pana in
30.06.2021 sun t prevazute urmatoarele:
„ A r t ic o lu l 5 - C o n d it ii spec ifice de f in a n ta re "
Acordarea asistentei financiare neram bursab ile pentru Proiect este conditionata de
respectarea urm atoare lor conditii ce decurg din regulamentele com unitare si legislatia
nationala, respectiv din conditiile im puse p rin aplicatia de finantare, dupa cum
urmeaza:
I. Conditii de viabilitate a Proiectului:
(1) Autoritatea de Management pentru POS Mediu isi rezerva dreptul de a solicita restituirea partiala sau totala a sumei alocate ca finantare nerambursabila, daca in interval de cinci ani de la data finalizarii activitatilor din cadrul Proiectului, conditiile de operare (tarife, venituri etc.) variaza semnificativ fata de premisele initiale privind calculul niveluluigrantului si/sau apar modificari substantiale care:
279/294
} EURO Insol
i. Afecteaza natura operarii sau conditiile de implementare sau ofera unui organism privat ori public avantaje ilicite;
ii. Rezulta fie dintr-o modificare a naturii proprietatii asupra oricarei parti a injrastructurii finantate, fie dintr-o incetare sau modificare materiala a modului de operare.
Beneficiarul va solicita acordul prealabil al Autoritatii de M anagem ent pentru POS cu
priv ire la orice m odificare de acest gen. Daca este cazul, Autoritatea de M anagem ent
pentru POS M ed iu va consulta si Com isia Europeana.
V a lo a re a p ro ie c tu lu i a fo st de : 2 0 9 .0 6 9 .8 2 6 le i fa ra T V A
De la data finalizarii im plem entarii proiectului "Reabilitarea sistem ulu i de termoficare
urbana la n ivelul m unic ip iu l Ram nicu Valcea pe perioada 2 00 9 -2 0 28 in scopul
conform arii la legislatia de m ediu si cresterii eficientei energetice "- 30.06.2016 si pana
la data de 31.03.2018 cantitatea de energie term ica livrata pentru abur industria l din
productia Cazanului 7 care nu a fost com pensata in regim barter este de 5 8 6 .7 9 0 Gcal.
R isc p en a liz a r i:
1. P e n a lita t i de la C o m is ia E u ro p e a n a p e n t ru n e con fo rm ita te p r iv in d
n e re sp e c ta re a c o n d it ii lo r de fu n c t io n a re C7.
Conform analizei realizate de BD O pretul de transfer al aburu lu i catre Oltchim si USG
este in sum a de 152.9 lei/gcal.
A vand in vederea faptul ca nu au fost com pensate 586.790 Gcal pentru care pretul de
transfer ar fi trebuit de fie de cca 152,9 lei/gcal fata de 107,8 lei/gcal pret actual, rezulta
faptul ca intre CET Term oficare si C ET Industrie exista ajutor de stat de 26.464.229 lei.
2. C o n s il iu l C o n cu re n te i a r pu te a a p lic a o p ena lita te de m a x im 1 0 %
c o n fo rm A R T .51 D in Legea 2 1 / 1 9 9 6 .
Astfel in conditiile in care CET Govora prim este o penalizare de doar 5 % din cifra de
afaceri a anului 2016, contravaloarea acesteia ar fi de 385,751,968 lei x 5 % =
19,287,598 lei.
A rt. 51. - Puneri in aplicare (1 )0 5/08/2010 - Art. 51. a fost m odificat p rin O rdonanta de
urgenta 75/2010
280/294
} EURO Insol
( 1 ) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu am enda de la 0 ,5 % la 1 0 % din cifra de
afaceri totala realizata in anul financiar anterior sanctionarii urm atoarele fapte,
savarsite cu intentie sau din neglijenta de in treprinderi sau asociatii de
in trep rinde ri:14/07/2011 - alineatul a fost m odificat prin O rdonanta de
urgenta 75/2010
a) incalcarea prevederilor art. 5 si 6 din prezenta lege, precum si a prevederilor art.
101 si 102 din Tratatul p riv ind functionarea U n iun ii Europene;
b ) nenotificarea unei concentrari economice, potriv it p revederilor art. 15 alin. (1) si (2),
inainte de punerea in aplicare a acesteia, cu exceptia cazului in care sun t incidente
prevederile art. 15 alin. (7) sau s-a acordat o derogare conform art. 15 alin. (8 ):
c) realizarea unei operatiuni de concentrare econom ica cu incalcarea prevederilor art.
15 alin. (6 ) - ( 8 );
d ) punerea in practica a unei operatiuni de concentrare economica, declarata
incom patib ila printr-o decizie a Consiliu lu i Concurentei, potriv it p revederilor art. 46
alin. (4) lit. a);14/07/2011 - litera a fost modificata p rin O rdonanta de
urgenta 75/2010;
e) neindeplin irea unei obligatii, a unei conditii sau a unei m asu ri im puse printr-o
decizie luata potriv it p revederilor prezentei legi.
T O T A L G E N E R A L = 2 6 .4 6 4 .2 2 9 le i + 1 9 ,2 8 7 ,5 9 8 le i = 4 5 ,7 5 1 ,8 2 7 le i
• P e na lita t i n e liv ra re a b u r catre C iech So d a R o m a n ia in Se m e stru l I I/ 2 0 1 8 :
In data de 18.11.2016, a fost sem nata contractul nr. 8 1495 de vanzare agent term ic pe o
perioada de 10 ani, valoarea totala estimata fiind de 1,605,124,339 lei cu T V A (357 mil.
euro) la o cantitate estimata totala de 12,386,972 Gcal, d in care 6,240,826 Gcal abur de
6 si 13 ata si 6,146,146 Gcal abur de 35 ata, la preturile actuale din contract. Cantitatea
estimata de energie term ica este prevazuta in anexa nr.5 la contract pentru perioada de
1 0 ani.
Estim area cantitatilor de energie term ica defalcata pe trim estre si lun i pentru anul
v iito r se com unica de catre consum ator pentru anul urmator, pana la data de 31
octom brie a anulu i in curs: art. 4 - alin 2. In plus, consum atoru l va transm ite in scris,
pana la data de 25 ale lun ii anterioare de consum, necesarul de abur pentru luna
viitoare.
281 / 294
} EURO Insol
Pretul negociat de furnizare a energiei term ice valabil pana la 31.12.2018 este de 106
lei/Gcal (fara TVA) pentru aburu l de 6 ata si 13 ata si 110 lei/Gcal (fara TVA) pentru
aburu l de 35 ata. ata.Prezentele preturi contin si cheltuielile legate de certificatele CO 2 :
art7, alin1.
Pentru urm atorii ani 2 0 1 9 -2 0 2 6 pretul va fi calculat dupa form ula de pret care va fi
negociata si stabilita de catre parti pana la 31.12.2018. Negocierile pentru stabilirea
form ulei de pret pentru perioada 2 01 9 -2 0 26 vo r incepe cel tarziu la 1 septem brie 2018.
Daca negocierile nu se finalizeaza pana cel tarziu la 1 decem brie 2 01 8 contractul
inceteaza de p lin drept incepand cu 1 ianuarie 2019 conform art. 7 alin 2.
Pana la data de 31.03.2018, pentru m otive de neexecutare substantiala din partea
furnizorului, consum atoru l poate solicita rezilierea prezentului contract cu un preaviz
de 30 zile calendaristice de la data in reg istrarii acesteia la CET Govora, cu conditia sa fi
achitat toate datoriile la zi si C ET Govora sa nu fi executat obligatia in perioada de
preaviz.: art. 28. M otive de neexecutare substantia la din partea fu rn izoru lu i inseam na
nelivrarea de catre CET Govora din m otive imputabile, a cel putin 7 0 % din cantitatea de
energie term ica contractata, pentru o perioada m ai m are de 3 lun i consecutive.
Incepand cu data de 31.03.2018 oricare dintre parti poate denunta unilateral contractul,
cu o perioada de preaviz de 9 luni: art.28 alin. 3.
Pentru nelivrarea agentului term ic Ciech Soda Rom ania S.A. poate solicita despagubiri:
Art. 12 Consumatorul a re urm atoarele drepturi:C. In conditiile in care si-a indeplinit toate obligatiile contractuale, poate solicita
despagubiri Furnizorului, in situatiile in care acesta refuza livrarea intregii cantitati de energie termica contractata, despagubiri egale cu contravaloarea productiei nerealizate din cauza energiei termice nefurnizate.
Art. 16 : Pentru nerespectarea in totalitate sau in parte a obligatiilor prevazute in prezentul contract, partile isi datoreaza reciproc daune interese in temeiul raspunderii civile contractuale.
A rt.19 lit.C: Pentru opriri sau reduceri in furnizarea energiei termice care depasesc limitele gradului de continuitate si de siguranta prevazut in Anexa nr. 2, ale caror cauze s-au identificat a fi din vina Furnizorului, acesta va plati pentru daunele dovedite de Consumator.
Pentru livrari de abur cu param etrii in afara lim itelor stabilite in anexa nr.2 , pentru o
perioada m ai mare de 2,5 ore Cet Govota va acorda Ciech Soda Rom ania d iscounturi la
pret. S-au acceptat abateri de acest gen pana in prezent. Ana liza abaterilor de la gradul
de continuitate v o r fi analizate in ianuarie 2019 pentru perioada contractuala
18.11.2017-18.11.2018.
282/294
} EURO Insol
Astfel, pentru nelivrarea aburu lu i in Sem estru l II/2018, CET Govora ar trebui sa achite
catre Ciech Soda Rom ania penalitati in valoare de:
6 0 0 ,0 0 0 Gcal x 1 0 8 le i/G ca l = 6 4 ,8 0 0 ,0 0 0 le i
8.3. Program ul de plata al creantelor
Program ul de plata a creantelor, conform Legii, este graficul de achitare a acestora
m entionat in p lanul de reorganizare care include:
a) cuantum ul sum elor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, dar nu
m ai m ult decat sum ele datorate conform tabelului definitiv de creante; in cazul
creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinta sum ele vo r putea include si
dobanzile;
b) termenele la care debitorul urm eaza sa plateasca aceste sume.
P ro g ra m u l de p la t i e ste p re ze n ta t in A n e x a nr. 1 a p re z e n tu lu i p la n de
re o rg an iz a re , s i p re v e d e m o d u l de d is t r ib u ire a c re a n te lo r d u p a cu m u rm eaza :
A sa cum am prezentat in cadrul planului, se are in vedere inc lu siv lichidarea unor
bunuri. M entionam ca, in cazul activelor ce urm eaza a fi valorificate, se vo r dem ara
procedurile de valorificare im ediat dupa confirm area prezentulu i plan. Procedura de
valorificare a bunu rilo r va fi licitatie publica cu strigare po rn ind de la valoarea de piata
stabilita in rapoartele de evaluare. Regulam entele de vanzare vo r fi supuse aprobarii
creditorilor in conditiile si termenele stabilite de Legea nr. 85/2014.
In cazul in care valorificarea se va realiza intr-un term em m ai accelerat fata de cel
p revazut prin plan, term enul de realizare a d istribu irilo r aferente va fi devansat
corespunzator. P rincip iu l distibuirilor, care este descris m ai jos va fi respectat, in sensu l
achitarii cu prioritate.
8.3.1. D istribu iri catre creditorii garantati
Creantele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinta (art. 159 pct. 3) v o r fi
achitate in proportie de 1 0 0 % , conform esalonarii din Program ul de plati anexat
prezentulu i plan, in term enul de realizare a planului.
In cadrul P rogram ulu i de plati s-a avut in vedere d istribu irea sum elor rezultate din
activitatea debitoarei p roportional catre toti creditorii m ai putin cei chirografari, iar la
m om entul valorificarii activelor incluse in lista lich idarii partiale, sumele rezultate v o r fi
distribuite cu prioritate catre creditorul care beneficiaza de o clauza de preferinta.
283/294
} EURO Insol
Astfel in T rim estru l 4 al anulu i 1 si T rim estru l 1 al anulu i 2, cand estim am ca se va
valorifica activul „Cazan de abur 420 t/h nr. 3”, sumele provenite din valorificare sunt
distribuite integral catre creditorii p roportional cu ponderea creantei in total categorie.
In T rim estru l 4 al anulu i 2 si T rim estru l 1 al anulu i 3 este estimata realizarea
valorificarii activului „teren, drum acces si de legatura incinta CET Slatina, conducta de
apa bruta, antestatie CF Slatina, statie de tratare chim ica apa b ruta”, garantat in
favoarea Com plexului Energetic Oltenia. Sum ele provenite din valorificarea acestui activ
sunt distribuite cu prioritate catre acest creditor, iar sum a ram asa este distribuita
celorlalti creditori.
Ceilalti creditori garantati, ai caror active nu sun t valorificate in cadrul p lanulu i de
reorganizare, aceste active fiind necesare continuarii activitatii companiei, beneficiaza
de d istribu iri atat din incasarile realizate din activitatea curenta, cat si din diferentele de
sum e ram ase in u rm a d istribu irii d in valorificarea activelor garantate si negarantate.
8.3.2. D istribu iri catre creditorii salariali
Creantele izvorate din raporturi de m unca (art. 161 pct. 3) vo r fi achitate in proportie de
1 0 0 % , in term en de 30 de zile de la confirm area planului.
In cazul acestei categorii de creditori, adm in istratoru l judiciar a avut in vedere in prim ul
rand aspectele sociale implicate, astfel, sum a de 211.795 lei urm eaza a fi platita in
term en de 30 de zile de la confirm area planului.
Aceasta alocare a avut in vedere si faptul ca sum ele de plata catre fiecare salariat (in
majoritatea cazurilor) nu sun t ridicate, ori plata intr-un term en de 36 de luni pentru un
num ar de 329 salaiati ar fi im partit d istribuirile in rate nesemnificative. M a i m ult decat
atat, d ispon ib ilu l banesc existent in conturile societatii nu justifica esalonarea platii
creantelor salariale pe o perioada de 36 de luni. Cu titlu de exem plu precizam ca o
creanta salariala in sum a de 140 lei platita in 36 de luni inseam na o sum a de 3,89/luna,
costurile cu priv ire la transferul ban ilo r fiind m ult m ai m ari decat valoarea platilor.
Consideram ca aceasta abordare este una echitabila in ceea ce priveste plata salariatilor,
m otiv pentru care aceasta se va realiza in term en de 30 de zile de la confirm area
planului.
8.3.3. D istribu iri catre creditorii bugetari
In cazul acestei categorii de creditori (art. 161 pct. 5) se p ropune plata de 1 0 0 % a
creantei in perioada de trei ani ai p lanulu i de reorganizare.
Creditorii bugetari beneficiaza de d istribu iri proportionale, atat din incasarile realizate
din activitatea curenta, cat si din diferentele de sum e ram ase in u rm a d istribu irii din
valorificarea activelor garantate.
284/294
} EURO Insol
8.3.4. D istribu iri catre creditorii chirografari
Pentru creantele chirografare (art.161 pct. 8 ) se propune reducerea la zero si nu vo r fi
achitate conform graficului de plati.
8.3.5. Plata creantelor nascute in tim pul procedurii
In ceea ce privesc creantele nascute in tim pul procedurii, acestea vo r fi platite la termen,
in conform itate cu documentele din care rezulta si in functie de intelegerile si
contractele aferente, in conform itate cu dispozitiile art. 102 alin. 6 din Legea
insolventei: „Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala. Prevederea se aplica in mod corespunzator pentru creantele nascute dupa data deschiderii procedurii de faliment."
8.3.6. Rem uneratia adm inistratoru lu i judiciar
In cadrul Sedintei A d una rii Cred itorilor CET Govora S.A., d in data de 14.10.2016 a fost
aprobat onorariu l adm in istratoru lu i judiciar Eu ro In so l SPRL, astfel:
^ un onorariu fix lunar in valoare de 20,000 euro + T V A /luna;
^ onorariu de succes 3 % + T V A din sumele distribuite creditorilor, d in recuperarea
creantelor, precum si d in veniturile suplim entare si reducerile comerciale
obtinute pentru societate de adm inistratorul judiciar.
Categoriile de sum e pentru care s-a estim at onorariu l de succes al Adm in istrato ru lu i
Judiciar sunt urmatoarele:
• venituri sup lim entare si reduceri comerciale;
• recuperare creante Oltchim;
• d istribu iri creante inscrise in tabelul definitiv al creditorilor CET Govora.
Veniturile suplim entare si reduceri comerciale sun t obtinute din in sum area
urm atorelor:
• venituri suplim entare;
• d iscounturi comerciale;
• reducerea cheltuielilor.
285/294
} EURO Insol
Plata rem uneratiei adm inistratorulu i judiciar urm eaza a se efectua conform
prevederilor art. 102 alin. 6 din Legea nr. 85/2014, pe baza facturilor fiscale emise de
catre acesta, in baza datelor furnizate de societate si m entionat in rapoartele
adm in istratoru lu i judiciar.
9. Efectele confirmarii planului de reorganizare
Potrivit prevederilor art. 140 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, „Cand sentinta care confirma un plan intra in vigoare, activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut in plan. In cazul intrarii in faliment se va reveni la situatia stabilita prin tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva debitorului prevazut la art. 112 alin. (1), scazandu-se sumele achitate in timpul planului de reorganizare."
Astfel, in urm a confim arii unui plan de reorganizare de catre judecatorul sindic, debitorul
va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schim barile de structura prevazute in Planul
de reorganizare.
Efectele confirm arii P lanului de reorganizare sunt:
- Continuarea activitatii C ET Govora;
- Atingerea obiectivelor asumate prin aplicatia de finantare;
- Mentinerea licentelor si autorizatiilor de producere, distributie si furnizare de
energie electrica si term ica precum si pentru exploatarea de carbune;
- Achitarea creantelor in conformitate cu program ul de plati;
- Achitarea redeventelor datorate din concesiunea capacitatilor energetice aflate in
dom eniul public si din concesiunea a serviciilor publice de termoficare in trei
localitati, respectiv Ram nicu Valcea, Calimanesti si Olanesti;
- Achitarea redeventei pentru exploatarea de carbune - Bugetul de stat;
- Operarea in siguranta a depozitului de deseuri solide si constituirea la fondul de
m ediu a sum elor necesare pentru inchiderea si ecologizarea depozitului de
deseuri si a golurilor de exploatare miniera;
- Mentinerea locurilor de m unca pentru angajatii societatii si creearea de noi locuri
de m unca prin extinderea capacitatii de productie de energie la nivelul cererii
locale;
- Sustinerea bugetului consolidat al statului p rin plata TVA-u lu i colectat si a
celorlalte obligatii fiscale decurgand din activitatea curenta a societatii;
In continuare, vom prezenta o serie de beneficii ce rezulta din reorganizarea CET
Govora, din salvarea su rse i unice de energie term ica pentru combinatele chim ice de pe
286/294
} EURO Insol
Platform a Industria la Sud Ram nicu Valcea (Platform a Chim ica) si pentru sistem ul de
alim entare centralizata cu energie term ica (SACET ) a consum atorilo r de tip u rban din
m unicip iu l Ram nicu Valcea.
A sa cum am prezentat in cadul prezentului raport, CET Govora S.A. este o com panie
1 0 0 % aflata in proprietatea Judetului Valcea, infiintata in anul 1958 si s-a dezvoltat
odata cu Platform a Chim ica pentru asigurarea necesarului de abur industria l
instalatiilor chimice.
Preluand in totalitate sarcina energetica, CET Govora a perm is astfel extinderea
industrie i chim ice locale, in majoritate pentru export, dar si aparitia de noi capacitati
industria le pe orizontala in Rom ania bazata pe aceste m aterii prim e chimice.
CET Govora a fost p rim ul producator energetic desprin s din structura centralizata
R E N E L si care a integrat producerea de energie term ica cu serviciu l public de
termoficare, participand activ p rin specialistii sai la emiterea reglem entarilor specifice,
constitu ind si detinand presed intia organizatiilor profesionale:
- COGEN - Asociatia profesionala a producatorilo r de energie in cogenerare din
Rom ania afiliata la CEG EN Europa;
- R O M C E N - Asociatia p roducatorilor si consum atorilo r de cenusa din Romania;
CET Govora este sin gu ra centrala pe carbune care a certificat p rodusu l „cenusa pentru
betoane” conform cu standardul SR EN 450 -1 si asigura in cea m ai m are parte necesarul
de cenusa de term ocentrala pentru industria cimentului, stabilizarea so lu rilo r si
producerea de materiale de constructii. Astfel, in ultim ii 10 ani CET Govora a livrat 1.2
m ilioane tone de cenusa si a contribuit astfel la reducerea exploatarilor de materii
m inerale evitandu-se consum ul de energie si reducerea em isiilor de CO 2 raportate la
industria cimentului.
CET Govora a p rom ovat utilizarea re su rse lo r de energie regenerabila si a creat
prem isele pentru dezvoltarea de plantatii energetice in zona, p rin brevetarea a trei
so iu ri de plante energetice.
CET Govora SA a avut in vedere dezvoltarea pe baza p rinc ip iilo r de eficienta energetica,
a reducerii perm anente a im pactului a supra factorilor de m ediu si sanatatii oamenilor.
Sim ultan cu dezvoltarea Platformei Industria le Sud Ram nicu Valcea, s-a dezvoltat in
localitate sistem ul de scolarizare pentru industria chim aica si energetica la nivel mediu.
Dezvolatand activitatea sa de cercetare-dezvoltare-inovare, CET Govora a colaborat cu
institutiile si societatile din dom eniul energetic (UPB-Facultatea Energetica, ISPE, etc),
287/294
} EURO Insol
al dezvolarii p lantatiilor energetice (Universitatea din Craiova - SCDP Rm Valcea), cu
majoritatea firm elor din industria cim entului si a p roduse lo r pe baza de cenusa din
Rom ania (H O LC IM , Carmeuse, CEPRO C IM , etc) precum si cu unitatile de m anagem ent a
fondurilo r de finantare in domeniu: A M - POS Mediu, A N C S-PO S CCE si UEF ISCD I.
Astfel au fost atrase fonduri publice din program ele de finantare europene si nationale
dar si parteneri privati:
• In anii 2005 -2006 , cu sprijinu l statului german, au fost realizate studiile
pentru initiere p rogram ul de reabilitare a centralei pentru dezvoltarea
sistem ului de termoficare in Ram nicu Valcea si in alte doua localitati, pentru
cresterea eficientei energetice si reducerea po luarii asociate consum ulu i de
carbune;
• In perioada 2006 -2016 , im preuna cu autoritatile publice locale, a fost accesat
program ul guvernam ental „Termoficare 2006 -2020 -ca ldu ra si confort” de
reinvestire a subventiilor acordate in termoficare pentru proiecte de eficienta
energetica atat in capacitatile energetice din centrala cat si pentru
reabilitarea retelelor si puntcelor term ice ale SACET;
• In perioada 2 0 0 8 -2 0 1 6 im preuna cu CJ Valcea a fost derulat proiectul
„Reabilitarea sistem ului de termoficare urbana la n ive lu l M un ic ip iu lu i
Ram nicu Valcea pentru perioada 2009 -2028 , in scopul conform arii la
legislatia de m ediu si cresterii eficientei energetice” faza a I-a cu finantare
prin P rogram ul Operational Sectorial POS - M ed iu
• In prezent si in colaborare cu CJ Valcea si CL Rm Valcea, CET Govora participa
ca operator la Aplicatia pentru derularea fazei a II-a a acestui proiect cu
finantare p rin Program ul Operational In frastructura Mare.
• In anul 2011, CET Govora a obtinut finantarea prin POS CCE a proiectului CD I
pentru om ologarea in parteneriat cu Statiunea de cercetare dezvoltare
Pom icola Rm Valcea de so iu ri de plante energetice pentru plantatii energetice
in Romania.
• In anul 2013, CET Govora a obtinut finantarea din fondurile CD I-Inovare
adm inistrate de U E F ISC D I a M in iste ru lu i Cercetarii pentru crearea si
brevetarea procesu lu i tehnologic de recuperare energetica a m ateriilor
nearse din zgura evacuata ca deseu de la cazanele pe carbune.
• Inca din anul 2003 si in continuare, in parteneriate contractuale cu
producatoru l de cim ent H O LC IM , cu institutul de specialitate C EP R O C IM iar
in prezent si cu producatoru l de lianti h idraulici pentru d rum uri C A RM EU SE ,
CET Govora a efectuat cercetarile specifice asupra cenusii din arderea
288/294
} EURO Insol
carbunelui, a certificat cenusa si procedeaza pentru inregistrea p rodusu lu i
„cenusa zburatoare” conform cu Regulam entul R EA C H al CE, rezultatul fiind
transform erea in p roduse a m ai m ult de 1 . 2 m iliaone tone de deseuri din
ardere a carbunelui. In Rom ania majoritatea m aterialelor de constructie care
inglobeaza cenusa au ca provenienta cenusa de la CET Govora.
CET Govora este proiectata sa m entina param etrii tehnici si continuitatea in
alim entarea clientilor cu energie term ica si electrica, avand si avantajul ca poate sa
furnizeze aceste p roduse la preturi avantajoase si cu un grad m are de continuitate.
Acest lucru este posib il datorita experientei indelungate in acest gen de activitate, a
diversitatii re su rse lo r energetice pe care le poate utiliza, a faptului ca are o schem a
tehnologica „pe bara com una” cu m ai multe echipamente de baza functionand in
paralel pe princ ip iu l „consum atorul term ic conduce”, a faptului ca are personal
suficient, pe care si l-a form at in timp sa lucreze la standarde de calitate, cat si a
faptului ca detine deja toate licentele, autorizatiile si atestatele care ii perm it sa
activeze in dom eniul energiei. Acestea sun t avantaje competitive ale CET Govora pe
piata locala de energie term ica si pe piata reglemenata de energie electrica.
Falim entul CET Govora SA ar pune in dificultate atat autoritatile publice, institutiile si
populatia racordata la sistem ul de termoficare dar si cele doua m ari com panii C IECH
Soda Rom ania si O LT C H IM pentru care dependenta de livrarea de abur industria l de la
CET Govora este totala.
M entionam faptul ca in tarile din Europa, m arile Platforme chim ice functioneaza pe
acelasi p rinc ip iu al a sigurarii centralizate a aburu lu i tehnologic pentru a pastra
avantajul asigurarii variatiilo r de consum nesim ultane a m ultitud in ii de instalatii
chim ice deservite.
CET Govora S.A. a colaborat perm anent cu A N R M si A N R E in punerea in aplicare a
p rogram elor eneregtice nationale, fiind im plicata in lucrari de exploatare pentru
resurse energetice solide.
Licentele de exploatare a carbunelui pentru cele trei cariere se afla in procedura pentru
p re lungirea term enulu i de valabilitate cu 5 ani iar documentatia tehnica depusa
include program ele de redare in circuitul agricol sau forestier a suprafetelor de teren
afectate de exploatarea carbunelui.
Falim entul CET Govora im pune avansarea tuturor sum e lor necesare pentru
indeplin irea tuturor obligatiilor de m ediu generate de activitatea de exploatare a
perim etre lor m iniere in valoare de aprox im ativ 80.000.000 lei.
In acest m om ent CET Govora S.A. asigura operarea in siguranta a uno r instalatii si
facilitati im portante :
289/294
} EURO Insol
• Trei cariere de carbune in Berbesti si A lunu Valcea: Panga, Berbesti Vest si
A lunu si a haldelor de steril aferente acestora;
• Patru cazane energetice de cate 300 M W instalatiile si echipamentele auxiliare
aferente,
• Cinci g rupu ri de 5 0 M W in cogenerare, dispecerizabile la n ivelul DEN, de
producere de energie electrica si termica,
• Statia electrica de conexiuni la 110 kV avand trei lin ii de sistem electroenergetic
si 8 lin ii de racord;
• Trei sistem e de termoficare in localitatile: Ram nicu Valcea, Calim anesti si
Olanesti;
• B ransam entu l local la reteaua de inalta presiune gaz a T R A N SG A Z precum si
statia de reducere m asura si odorizare gaze naturale;
• Depozitul de pacura cu capacitatea de 10.000mc;
• Depozitul de carbune d im ensionat pentru un stoc de 500.000 tone si o
capacitate de prelucrare de 2,4 m ilioane tone pe an;
• S ingura resu rsa de cenusa zburatoare din arderea carbunelu i certificata si
inregistrata din Rom ania
• Su rsa de energie term ica pentru SA C ET Rm. Valcea retehnologizata cu fonduri
neram bursab ile prin POS M ed iu in valoare de aprox im ativ 55 m ilioane euro
aflata in faza de m onitorizare a rezultatelor proiectului
CET Govora S.A. are in derulare contracte de concesiune pentru serviciu l public de
termoficare pana in anul 2 02 8 si acorduri de livrare energie term ica sub form a de abur
pentru urm atorii 1 0 ani.
Atat clientii publici cat si cei industria li nu au capacitatea de a dezvolta in tim p util noi
su rse de energie pentru a-si continua activitatea. In piata locala nu m ai exista alti
fu rn izori de energie termica.
O su rsa de energie cu capacitati noi sim ilare, nu poate fi realizata m ai devrem e de 2 ani
de la asigurarea finantarii si sem narea contractelor de proiectare si de lucrari, adica cel
putin trei ani de la sistarea activitaii C ET Govora, ca efect al falimentului.
Lucrarile de exploatare m in iera au o sucesiune de faze (descoperta, exploatare-livrare,
depunere) care asigura m entinerea in siguranta a fronturilo r de lucru si a haldelor de
depunere a sterilu lu i minier.
Reluand perspectiva reorganizarii, d in punct de vedere al Resu rse lo r Umane, se
evidentiaza necesitatea ca CET Govora SA sa-si continue activitatea.
290/294
} EURO Insol
Experienta detinuta de m uncitorii si specialistii C ET Govora SA ofera un avantaj
com petitiv fata de firme noi care ar trebui sa preia acesta activitate si sa obtina toate
licentele si autorizatiile necesare. D intre angajati, sun t peste 1000 de specialisti si
operatori care au o vechim e de cel putin 2 0 de ani in cadrul societatii, persoane care pe
parcursu l activitatii lor profesionale s-au specializat si sun t capabili sa ofere siguranta
operarii echipam entelor energetice.
CET Govora reprezinta de asem enea un contribuabil im portant la bugetul statului p rin
contributiile si im pozitele platite. In caz de falim ent al CET Govora, se produce un
im pact negativ asupra econom iei judetului Valcea prin posib ila disparitie a celor mai
m ari agenti econom ici d in judet si a celor dependenti de acestia (pierderea unui num ar
de aprox im ativ 15.000 de locuri de munca).
CET Govora contribuie si la dezvoltarea com unitatilor locale unde isi desfasoara
activitatea. In zona exploatariilor m in iere intrega comunitate este direct sau indirect
im plicata in activitatea de exploatare a carbunelui si isi asigura com bustib ilu i pentru
incalzire. M a i mult, avand in vedere ca Cet Govora asigura agentul term ic in trei
localitati din judetul Valcea, in caz de faliment, prin sistarea livrarii apei calde menajere
si a caldurii afecteaza populatia si institutiile de interes public racordate (scoli,
gradinite, spitale, etc).
CET Govora S.A. este de asem enea incadrata in categoria m arilo r contribuabili, iar p rin
reorganizarea com paniei se m entine in viata o societatea, care prin taxele si im pozitele
pe care le vireaza catre statul roman, asigura o veriga extrem de im portanta in
econom ia nationala.
In concluzie, reorganizarea CET Govora SA este unica varianta care poate fi avuta in
vedere, atat de creditorii societatii, cat si de toate partile implicate si afectate din punct
de vedere econom ic si social.
10. Controlul aplicarii p lanulu i de reorganizare
In conditiile Sectiunii a 6 din Legea 85/2014, aplicarea planului de catre societatea
debitoare este supravegheata de 3 autoritati independente, care colaboreaza pentru
punerea in practica a prevederilor din cuprinsul acestuia.
Judecatorul-sindic reprezinta “forul sup rem ”, sub conducerea caruia se deruleaza
intreaga procedura.
Creditorii sunt “ochiul critic” al activitatii desfasurate in perioada de reorganizare.
291 / 294
} EURO Insol
Interesul evident al acestora pentru indeplinirea obiectivelor propuse prin plan
reprezinta un suport practic pentru activitatea adm inistratorului judiciar, intrucat din
coroborarea op in iilor divergente ale creditorilor se pot contura cu o mai mare claritate
modalitatile de interventie, in vederea corectarii sau optim izarii din m ers a m odulu i de
lucru si de aplicare a Planului.
In ceea ce priveste adm inistratorul judiciar, acesta este entitatea care are legatura directa
cu latura palpabila a activitatii debitoarei, exercitand un control riguros asupra derularii
intregii proceduri, conducand din punct de vedere operational Societatea, avand
posibilitatea si obligatia legala de a interveni acolo unde constata ca, din varii motive, s-a
deviat de la punerea in practica a P lanului votat de creditori.
De asemenea, adm inistratorul judiciar, p rin departamentele sale specializate, asigura
debitoarei sprijinul logistic si faptic pentru aplicarea strategiilor economice, juridice si de
m arketing optime.
Controlul aplicarii p lanului se face de catre adm inistratorul judiciar prin:
S In form ari si rapoarte periodice din partea debitoarei, p rin adm inistratorul special,
catre adm inistratorul judiciar;
S Sistem ul de com unicare cu debitoarea prin interm ediul notelor interne si prin
prezenta reprezentantilor adm inistratorulu i judiciar la sediul acesteia;
S Rapoartele financiare trimestriale, prezentate de catre adm inistratorul judiciar in
conformitate cu art. 144 din Legea nr. 85/2014;
Dupa cum se poate observa cele trei „autoritati independente” mentionate mai sus au
prerogative si obligatii interdependente care asigura o legatura intre acestia, activitatea
lor avand un vector com un si anum e realizarea aplicarii prevederilor Planului de
reorganizare.
U lterior inchiderii procedurii insolventei in m asura in care obligatiile de plata vo r fi
indeplinite si procedura va fi inchisa la mijlocul anului 2 0 2 1 , implementarea strategiei de
reorganizare prin continuarea m asurilo r de restructurare financiara si corporatista avute
in vedere de adm inistratorul judiciar prin prezentul Plan de reorganizare va reveni
organelor de conducere ale societatii.
In concluzie, controlul strict al aplicarii prezentulu i p lan si m onitorizarea perm anenta a
derularii acestuia, de catre factorii m entionati m ai sus, constituie o garantie so lida a
realizarii obiectivelor pe care si le propune, respectiv plata pasivu lu i si m entinerea
debitoarei in viata comerciala.
292/294
EURO Insol
11. Descarcarea de obligatii si de raspundere a debitorului
Potrivit prevederilor art. 181 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 " La data confirmarii unui plan
de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care
le avea inainte de confirmarea planului si cea prevazuta in plan, pe parcursul procedurii
reorganizarii judiciare. In cazul trecerii la faliment, dispozitiile art. 140 alin. (1) devin
aplicabile.”
Creantele ce urmeaza a se naste pe parcursul implementarii planului de reorganizare
urmeaza a fi achitate in conformitate cu actele juridice din care acestea rezulta, potrivit
prevederilor art. 102 alin. 6 din Legea nr. 85/2014.
Administrator Judiciar,Euro Insol SPRL
?
Av. Alexandru Scarlat
Practician in insolventa
293 / 294
J jl EURO Insol
Anexe:Anexa 1 - Programul de plata a creantelor debitoarei CET Govora S.A.
Anexa 2 - Bugetul de venituri si cheltuieli ale debitoarei CET GOvora S.A.Anexa 3 - Situatia fluxurilor de numerar ale debitoarei CET Govora S.A.Anexa 4 - Raport de evaluare active aflate in proprietatea CET Govora S.A.Anexa 5 - Situatia creante - obligatii la 30.04.2018
Anexa 6 - Disponibilitatile banesti la 30.04.2018
Anexa 7 - Refacere mediu Berbesti - Alunu:
• Raport de alocare pret de achizitie - Neoconsult Valuation S.R.L.
• Raport de expertiza - MBE Mineral Resources S.R.L.Anexa 8 - Actualizare Deviz General aferent studiului de fezabilitate pentru inchiderea si consolidarea depozitului vechi de zgura si cenusa pana la cota 249
Anexa 9 - Contract de finantare nr. 3986 LB/17.08.2011 (POS Mediu)
Anexa 10 - Contract comercial de vanzare - cumparare a energiei termice nr.81495/18.11.2016 - Ciech Soda RomaniaAnexa 11 - Oferta prestari servicii - arhivare - Uberum S.R.L.Anexa 12 - Oferta prestari servicii - arhivare - M.B.M. Arhivare S.R.L.
294/294
