ADER 3.1.2. GESTIONAREA RESURSELORGENETICE POMICOLE IN SITU ŞI EX SITU

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALEMINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

Plan Sectorial 2015Plan Sectorial 2015--20182018

GENETICE POMICOLE IN SITU ŞI EX SITU

Contract 312/2015

Obiectivul general al ADER 20203. Dezvoltarea de noi produse, practice, procese şitehnologii integrate producţiei horticole

Obiectivul specific al ADER 20203.1. Conservarea şi gestionarea biodivesităţii horticole

Perioada de derulare a proiectului13.10.2015-24.12.201813.10.2015-24.12.2018

Bugetul alocat : 962.850 lei

PARTENERIPARTENERI•• COORDONATOR:COORDONATOR: Institutul de CercetareInstitutul de Cercetare –– Dezvoltare pentru PomiculturăDezvoltare pentru Pomicultură

Piteşti Mărăcineni, ArgeşPiteşti Mărăcineni, ArgeşDirector proiect: Dr. biolog Mădălina MILITARUDirector proiect: Dr. biolog Mădălina MILITARU

•• Partener 1:Partener 1: Universitatea din CraiovaUniversitatea din Craiova--Staţiunea de CercetareStaţiunea de Cercetare –– DezvoltareDezvoltarepentru Pomicultură Vâlceapentru Pomicultură Vâlcea

Responsabil P1: Prof. univ.dr. BOTU MihaiResponsabil P1: Prof. univ.dr. BOTU Mihai

•• Partener 2:Partener 2: Staţiunea de CercetareStaţiunea de Cercetare –– Dezvoltare pentru PomiculturăDezvoltare pentru PomiculturăConstanţaConstanţa

•• Partener 2:Partener 2: Staţiunea de CercetareStaţiunea de Cercetare –– Dezvoltare pentru PomiculturăDezvoltare pentru PomiculturăConstanţaConstanţa

Responsabil P2: Dr. ing. Corina GAVĂTResponsabil P2: Dr. ing. Corina GAVĂT

•• Partener 3:Partener 3: Staţiunea de CercetareStaţiunea de Cercetare –– Dezvoltare pentru Pomicultură IaşiDezvoltare pentru Pomicultură IaşiResponsabil P3: Dr. ing. Sorina SÎRBUResponsabil P3: Dr. ing. Sorina SÎRBU

•• Partener 4:Partener 4: Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ClujUniversitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ClujResponsabil P4: Dr. ing. Adriana SESTRAŞResponsabil P4: Dr. ing. Adriana SESTRAŞ

INTRODUCEREINTRODUCERE• Pentru România, resursele genetice pomicole includ toate cele 27 de

specii de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşun (definite în Legeapomiculturii nr. 348 /2003), care pot fi cultivate pe teritoriul ţării şichiar rudele lor sălbatice din flora spontană, unele cu trăsăturivaloroase pentru procesul de ameliorare.

• În prezent, pomicultura modernă include un număr foarte mic de soiuri,ceea ce înseamnă o bază genetică îngustă, vulnerabilă la schimbărileceea ce înseamnă o bază genetică îngustă, vulnerabilă la schimbărileclimatice şi la atacul agresiv al bolilor şi dăunătorilor.

• Amelioratorii şi-au îndreptat atenţia către soiurile vechi, locale sau chiarformele rudimentare, apropiate de cele sălbatice, cu scopul identificăriiunor noi gene de rezistenţă. Nici o tehnologie avansată nu poate înlocuivariabilitatea naturală, cu abundenţa sa de gene şi interacţiuni de gene,fără de care ameliorarea nu ar fi posibilă..

OBIECTIVELE FAZEI 1:● Inventarierea genotipurilor existente în colecţiile pomologicedin unităţile partenere● Efectuarea lucrărilor de menţinere a stării biologice şi culturalea materialului biologic

•Rezultate obţinute:•Pentru specia măr (genul Malus), colecţiile ex situ organizate la

FAZA I

•Pentru specia măr (genul Malus), colecţiile ex situ organizate laICDP Piteşti Mărăcineni şi USAMV Cluj Napoca cuprind 643genotipuri grupate sistematic în specii, soiuri locale şi străine,soiuri vechi şi noi, din care 73 româneşti.

• Colecţiile de păr (genul Pyrus) organizate, în prezent, în 2locaţii (ICDP Piteşti şi USAMV Cluj) cuprind 213 genotipuri,respectiv specii, soiuri străine, soiuri autohtone, fiecare genotipfiind reprezentat prin 2 pomi altoiţi pe portaltoiul franc, plantaţila distanţa de 3,5 / 2 m.

Foto1. Aspect colecţie mărla ICDP Piteşti (noiembrie 2015)

Fig. 1. Repartiţia genotipurilor din colecţia naţionalăde prun pe ţări de provenienţă

Foto 2. Aspect colecţia de prunde la ICDP Piteşti (noiembrie 2015)

Pentru specia prun, colecţia ex situorganizată la ICDP Piteşti cuprind 440genotipuri grupate sistematic în specii,soiuri locale şi străine, soiuri vechi şi noi,din care 172 româneşti.

Colecţia ex situ de cireş (Prunus avium L.) de la ICDP Piteşti a fostreorganizată în primăvara anului 2013 şi cuprinde 176 de genotipuri.Fiecare genotip este reprezentat de 2 pomi altoiţi pe franc, plantaţi ladistanţa de 5/4 m, iar forma de coroană este liberă pe cât posibil, limitatăînsă ca înălţime şi aplatizată pe direcţia rândului.

Fig. 2. Structura după originea colecţiei de cireş de la ICDP Piteşti

Foto3. Aspect colecţie cireşla ICDP Piteşti Mărăcineni (noiembrie 2015)

● ICDP Piteşti-Mărăcineni -colecţia de vişin a fostreorganizată în primăvaraanului 2010, altoită pe portaltoifranc şi plantată la distanţa de4/3 m, fiecare genotip fiindreprezentată de 3 pomi.

Forma de coroană esteliberă, limitată însă ca înălţimeşi aplatizată acolo unde estenevoie pe direcţia rândului.

Din totalul de 144

Foto 4. Aspectcolecţie vişin

la ICDP PiteştiMărăcineni

(noiembrie 2015)

Din totalul de 144genotipuri colectate, 37,5%sunt româneşti, respectiv 54 desoiuri ameliorate, selecţiilocale, selecţii clonale şihibrizi.

Fig. 3. Structura după origine a colecţieide vişin de la ICDP Piteşti

Colecţia de cireş de la SCDP Iaşi cuprinde în prezent 558 genotipuri din care:● 352 genotipuri româneşti: 119 soiuri din care 76 clone, biotipuri şi soiuri

locale, 43 soiuri ameliorate şi 233 hibrizi (4 SCDP Fălticeni, 105 SCDP Iaşi, 23SCDP Bistriţa, 101 ICDP Piteşti).● 206 genotipuri străine: 20 soiuri sunt din Germania, 65 soiuri din SUA, 32

soiuri din Italia, 13 soiuri din Ungaria, 8 soiuri din Franţa, 18 soiuri din Rusia, 2soiuri din Polonia, 5 soiuri din Republica Moldova, 21 soiuri din Canada, 2 soiuridin Spania, 8 soiuri din Cehia, 2 soiuri din China, 5 soiuri din UK, un soi dinSerbia, un soi din Olanda, un soi din Bulgaria şi 2 soiuri din Suedia.

Colecţia de vişin cuprinde un număr de 122 genotipuri din care:Colecţia de vişin cuprinde un număr de 122 genotipuri din care:● 66 genotipuri sunt străine: 11 soiuri din SUA, 11 soiuri din Franţa, 17 soiuri

din Ungaria, 2 soiuri din UK, 3 soiuri din Bulgaria, 8 soiuri din Rusia, un soi dinBelgia, 6 soiuri din Germania, 3 soiuri din Serbia, un soi din Danemarca, un soidin Spania şi 3 soiuri din Polonia.● 56 genotipuri sunt româneşti din care 23 clone, biotipuri şi soiuri locale, 10

soiuri ameliorate şi 23 hibrizi proveniţi de la ICDP Piteşti;Din materialul colectat din zona Moldovei au fost promovate ca soiuri noi 2

soiuri de cireş amar (Amar de Maxut şi Amar de Galata) şi soiul de vişin DeBotoşani.

Colectarea, conservarea şi evaluarea fondului de germoplasmă la arbuştifructiferi şi căpşun a început la ICDP Piteşti Mărăcineni din anii 70, în scopulcunoaşterii plasticităţii ecologice, a manifestării fenologice în cadrul relaţieigenotip-mediu, a identificării soiurilor cu calităţi de excepţie pentru sortimentuldin România.

În prezent, situaţia genotipuri colectate este următoarea:● coacăz negru (Ribes nigrum L.) = 99 genotipuri● coacăz roşu (Ribes rubrum L.) = 48 genotipuri● agriş (Ribes grossularia L.) = 16 genotipuri● afin (Vaccinium corymbosum) = 47 genotipuri● cătină (Hippophae rhamnoides L.) = 10 genotipuri● mur (Rubus sp.) = 33 genotipuri● zmeur (Rubus idaeus L.) = 57 genotipuri● căpşun (Fragaria x ananassa) = 144 genotipuri.● căpşun (Fragaria x ananassa) = 144 genotipuri.

În cadrul P1, UCv-SCDP Vâlcea se află colecţiile naţionale pentruspeciile nucifere (nuc, alun şi castan comestibil). Acestea reunescmaterial biologic colectat din diverse zone ale ţării dar şi din diferite zoneale lumii. Materialul biologic este reprezentat de accesiuni constituite dinspecii, soiuri tradiţionale, soiuri moderne, biotipuri locale, hibrizi şimutanţi.

Colecția de resurse genetice de nuc include speciile Juglans regia, J. regia var. purpurea, J. regia var.pendula, J. nigra, J. nigra var. laciniata, J. cinerea, J. sieboldiana, J. mandshurica precum și o serie de hibriziinterspecifici. În total în colecție sunt 20 soiuri românești, 35 de biotipuri locale și selecții precum și 56 desoiuri și selecții provenind din S.U.A., Franța, Germania, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Cehia, Serbia, Ungaria,soiuri și selecții provenind din S.U.A., Franța, Germania, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Cehia, Serbia, Ungaria,Letonia, Republica Moldova.

Colecția de resurse genetice de alun conține 73 de accesiuni. Dintre acestea 3 sunt genotipuri de Coryluscolurna și C. maxima. Celelalte accesiuni fac parte din specia Corylus avellana și sunt reprezentate de soiurileromânești omologate și din soiuri străine.

Colecția de castan comestibil are în componență un număr de 20 accesiuni din specia Castanea sativa șihibrizi interspecifici C. sativa x C. crenata, C. crenata x C. sativa, C. mollissima x C. sativa. În colecție segăsesc cele două soiuri omologate și brevetate de UCv-SCDP Vâlcea (Romval și Casval), precum și soiurilefranceze interspecifice Bournette, Maraval, Marsol, Marissard și Precoce Migoule.

La P 2, SCDP Constanţa se află colecțiile naționale ex situpentru speciile termofile (piersic, nectarin, cais și migdal).

Colecția națională de piersic, realtoită în perioada 2009-2014, are înprezent un număr de 403 soiuri de piersic și nectarin

Colecția națională de cais, realtoită în perioada 2009-2014, are înprezent un număr de 240 soiuri din sortimentul național și mondial

Colecția de migdal are în prezent 56 de soiuri și selecții

Coleţia de migdal,SCDP Constanţa

CONCLUZII

● În această fază s-au inventariat resursele genetice de pomi, arbuştifructiferi şi căpşun aflate în colecţiile pomologice din România, care vor fi supusestudiului în fazele următoare ale proiectului.

● A fost publicată în volumul de lucrări ştiinţifice nr. XXXI/2015 al revisteiFruit Growing Research lucrarea ştiinţifică intitulată ,,Evaluarea rezistenţei laFruit Growing Research lucrarea ştiinţifică intitulată ,,Evaluarea rezistenţei laboli şi dăunători a unor soiuri vechi de măr”, autori : Militaru Mădălina, ButacMădălina, Sumedrea Mihaela, Călinescu Mirela, Marin F.C., pg. 34-37

● Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, obiectivele prevăzute în faza 1 deexecuţie s-au realizat în totalitate, lucru care permite continuarea cercetărilor înfazele următoare.