3
1. Ce fel de structură au oţelurile după recoacere? a. apropiate de echilibru; b. de neechilibru; c. martensitice. 2. Racirea la recoacere se face: b. lent, odată cu cuptorul; c. în apă; d. în ulei; 3. Racirea la normalizare se face: b. odată cu cuptorul; c. în aer liniştit;; d. în apă. 4. Recoacerea de recristalizare se aplică: a. produselor turnate; b. produselor sudate; c. produselor deformate plastic la rece (ecruisate); 5. Recoacerea de omogenizare urmăreşte: a. eliminarea retasurilor; b. creşterea compactităţii pieselor; c. eliminarea sau reducerea segregaţiei dendritice. 6. La normalizare se obţin constituenţi: a. de tip perlitic; b. de tip martensitic; c. de tip bainitic. 7. La călire răcirea se face cu viteză mai mare decât viteza critică, pentru obţinera structurii a. martensitice; b. perlitice; c. feritice. 8. După călire, pentru a aduce structura oţelului mai aproape de echilibru, se aplică un tratament termic de: a. normalizare; b. recoacere de recristalizare; c. revenire. 9. Constituentul de revenire medie care asigură bune proprietăţi de elasticitate se numeşte: a. perlită;

Pote Casu

Embed Size (px)

DESCRIPTION

---

Citation preview

1. Ce fel de structur au oelurile dup recoacere? a. apropiate de echilibru; b. de neechilibru; c. martensitice.

2. Racirea la recoacere se face: b. lent, odat cu cuptorul; c. n ap; d. n ulei;

3. Racirea la normalizare se face: b. odat cu cuptorul; c. n aer linitit;; d. n ap.

4. Recoacerea de recristalizare se aplic: a. produselor turnate; b. produselor sudate; c. produselor deformate plastic la rece (ecruisate);

5. Recoacerea de omogenizare urmrete: a. eliminarea retasurilor; b. creterea compactitii pieselor; c. eliminarea sau reducerea segregaiei dendritice.

6. La normalizare se obin constitueni: a. de tip perlitic; b. de tip martensitic; c. de tip bainitic. 7. La clire rcirea se face cu vitez mai mare dect viteza critic, pentru obinera structurii a. martensitice; b. perlitice; c. feritice. 8. Dup clire, pentru a aduce structura oelului mai aproape de echilibru, se aplic un tratament termic de: a. normalizare; b. recoacere de recristalizare; c. revenire. 9. Constituentul de revenire medie care asigur bune proprieti de elasticitate se numete: a. perlit; b. martensit; c. troostit. 10. Cel mai bun complex de proprieti mecanice este obinut dup revenirea nalt i constituentul structural rezultat se numete: a. martensit; b. bainit; c. sorbit1. Aluminiul este metalul care sub form de combinaii n scoara pmntului este: a. foarte rar ntlnit; b. destul de rspndit; c. cel mai rspndit.

2. Aluminiul cristalizeaz n: a. sistem hexagonal; b. sistem cubic reea CVC; c. sistem cubic reea CFC;

3. Temperatura de echilibru topire- solidificare este de: a. 6600C; b. 16600C; c. 2000C.

4. Aluminiul are densitatea: a. 2,7[g/cm3 ] (metal uor); b. 7,8[g/cm3 ]; c. 8,9[g/cm3 ] (metal greu); 5. Aluminiul pur se caracterizeaz prin: a. plasticitate mic; b. plasticitate foarte mare; c. fragilitate.

6. Aluminiul pur are rezisten mecanic: a. foarte mare; b. mare; c. mic.

7. Aluminiul are conductivitate termic i electric: a. foarte bun; b. foarte slab; c. este izolator.

8. Aluminiul posed rezisten la coroziune n aer, ap i acizi organici: a. mare; b. acceptabil; c. sczut.

9. Aliajele destinate obinerii de piese turnate fac parte din sistemele: a. Al-Cu-Ni-Mg, Al-Mn; b. Al-Mn, Al-Mg-Mn; c. Al-Cu, Al-Mg, Al-Si.

10. Cele mai utilizate aliaje de turntorie ale aluminiului se numesc: a. siluminuri; b. duraluminuri; c. SAP.