1 DECEMBRIE1 DECEMBRIE

DEŞTEAPTĂ-TE, DEŞTEAPTĂ-TE,

ROMÂNE!ROMÂNE!

Simbolurile sunt semne care se folosesc pentru exprimarea sau evocarea unei idei.Simbolurile naţionale evocă însuşirile caracteristice ale poporului, specificul ţării pe care o reprezintă.

CONSTITUŢIECONSTITUŢIE::

- Lege fundamentală a unui stat care determină forma de guvernământ, structura social – economică şi politică, modul de organizare şi de funcţionare a organelor de stat, drepturile esenţiale şi obligaţiile cetăţenilor.- Broşură care cuprinde această lege.

CONSTITUCONSTITUŢŢIA ROMIA ROMÂÂNIEI, 2003NIEI, 2003

ARTICOLUL 12 - ARTICOLUL 12 - Simboluri naSimboluri naţţionaleionale

11.. Drapelul Rom Drapelul Româânieiniei este tricolortricolor ; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu..

22.. Ziua na Ziua naţţionalionalăă a României este 1 1 DecembrieDecembrie

33.. Imnul na Imnul naţţionalional al României este ,,,,Deşteaptă-te române!Deşteaptă-te române!”” .

44.. Stema Stema ţării şi sigiliulsigiliul statului sunt stabilite prin legi organice .

Drapelul României este tritricocolorlor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastrualbastru, galbengalben, roşuroşu. (Constituţia României – articolul 12, alineatul 1)

SemnificaSemnificaţţia culorilor :ia culorilor :

• AlbastruAlbastru (azuriu) reprezintă cerul şi aerul,cel mai nobil element după foc, simbolizând buna credinţă în Dumnezeu.

• GalbenGalben (auriu) este simbolul bogăţiei, grânele ţării.

• RoşuRoşu reprezintă sângele pe care l-au vărsat eroii pentru patrie.

Cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea poporului român.

Se poate spune că drapelul românesc reprezintă: cerul, pământul şi omul .

Drapelul României trebuie arborat în mod permanent:- pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice;- la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură; - la punctele pentru trecerea frontierei; - la aeroporturile cu trafic internaţional.

Primăria Oradea

Vama Nădlac

Ca pavilion, este permanent arborat pe navele de orice fel și alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Vapoarele “Împăratul Traian" şi "România" în portul Constanţa

Bricul Mircea

Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare.

Tricolorul la New York

Veneţia – Italia

Paris - Franţa

Canada

De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice și oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora.

Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naționale a României și al altor sărbători naționale, în locurile publice stabilite de autoritățile locale.

Alba IuliaManifestări dedicate Zilei Naţionale

Manifestări dedicate Zilei NaţionaleParadă militară în Bucureşti

Tricolorul trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organisme internaționale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi și pe diferite trasee.

Temporar, drapelul României se poate arbora sau purta cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local, național și internațional, în locurile unde acestea se desfășoară.

Drapelul mai este arborat şi cu ocazia desfășurării competițiilor sportive, pe stadioane și alte baze sportive, și în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale și al secțiilor de votare.

În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare.

Drapelul României poate fi arborat, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

Tinere talente, recunoscute pe plan internaţional, care “spun” lumii întregi că vin din România.

Maria Crăciun, 10 ani - solistă Denisa Pârvu, 10 ani - solistă

Crina Imola Popescu (Coco), 15 ani - alpinistă

Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată drept Ziua drapelului național al României. În 1848, în această zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Țării Românești, prin care tricolorul roșu-galben-albastru devenea Drapel Național.

De Ziua drapelului naţional al României, pretutindeni în ţară sunt organizate manifestări cultural-educative, serbări, ceremonii militare, programe consacrate istoriei românilor. Arborarea drapelului patriei marchează această zi.

Trei culori cunosc pe lumeCe le ţin ca sfânt odor,Sunt culori de-un vechi renumeAmintind de-un brav popor.

Cât pe cer şi cât pe lume,Vor fi aste trei culori,Vom avea un falnic nume,Şi un falnic viitor.

RoşuRoşu-i focul vitejiei,Jertfele ce-n veci nu pierGalbenGalben, aurul câmpiei,Şi-albastrualbastru-al nostru cer.

Multe secole luptarăBravi şi ne-nfricaţi eroiLiberi să trăim în ţarăZiditori ai lumii noi.Iar când fraţilor m-oi duce

De la voi şi-o fi să morPe mormânt atunci să-mi puneţiMândrul nostru tricolor.

Autor / Poet: Ciprian Porumbescu

TREI CULORITREI CULORI

Potrivit Constituţiei din 2003, articolul 12, alineatul 2, Ziua Naţională a României este 1 1 D E C E M D E C E M B R I EB R I E. Ea reprezintă o comemorare a datei de 1 decembrie 1918. Această zi a fost adoptată anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, fiind o sărbătoare publică a României.

“Deşteaptă-te, române!” este Imnul de Stat al României. El a fost legiferat în ianuarie 1990. Textul imnului are patru strofe din cele 11 strofe ale poeziei originale intitulate ,,Un răsunet" a poetului Andrei Mureşanu. Muzica are autor necunoscut. Anton Pann sau George Ucenescu sunt uneori eronat creditaţi cu muzica imnului; în fapt melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Prima audiţie a compoziţiei s-a făcut în anul 1848, an în care cântecul a devenit marşul revoluţionarilor din Ardeal. Imnul de stat este un cântec de slavă închinat patriei noastre, România.

Textul imnului este recitat şi interpretat numai în limba română.Imnul se interpretează de către cor şi fanfară în următoarele situaţii:- cu ocazia ceremoniilor oficiale naţionale;- cu ocazia competiţiilor sportive oficiale internaţionale;- cu ocazia deschiderii unei sesiuni a camerei Parlamentului;- la începutul programului zilnic în şcolile primare şi gimnaziale de stat şi particulare, la radio şi posturile de televiziune;- la începutul manualelor şcolare  se tipăreşte textul imnului naţional al României.

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un

nume Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, "Viaţa-n libertate ori moarte" strigă toţi.

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul

nost'pământ.

Imnul de Stat al României

DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Andrei Mureşanu

Să cântăm împreună!

Ziua de 29 iulie a fost desemnatZiua de 29 iulie a fost desemnatăă, , îîn n 1998, Ziua Imnului Na1998, Ziua Imnului Naţţional al ional al

RomRomâânieiniei..

STEMA ROMÂNIEIPentru toate popoarele, stema

ţării – semnul heraldic – are o importanţă deosebită. Imaginile care o compun evocă istoria ţării, prin intermediul ei tradiţia rămâne veşnic vie, iar semnificaţia ei trezeşte sentimentul naţional.

În multe steme naţionale, elementele constitutive sunt fidele trecutului istoric naţional, fiind recunoscute unanim de toţi cetăţenii. Asemenea simboluri nobile nu sunt fundamentate doar prin legi şi decrete.

Ele sunt, în aceeaşi măsură, chintesenţa idealurilor şi aspiraţiilor cetăţenilor, dar, mai ales, ele, transmise din generaţie în generaţie, reflectă pentru state cu veche tradiţie, cum este şi cazul Principatelor româneşti, simbolurile legendare ale începuturilor lor istorice.

Stema actuală este o combinaţie a celor două proiecte prezentate Parlamentului, inspirate din stema Regatului României, stemă care a fost până în anul 1948. A fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, la 10 septembrie 1992.

Stema României, simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil şi se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare şi scutul mic.

Scutul mare, pe fond albastru, are o acvilă de aur cu capul conturnat spre dreapta, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o spadă, iar în gheara stângă un sceptru. 

Scutul mic: pe pieptul acvilei, între aripile protectoare, se găseşte scutul mic împărţit în cinci părţi, numite şi cartiere, cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice: Ţara Românească, Moldova, Banatul şi Oltenia, Transilvania şi Dobrogea.

• Stema Ţării Româneşti – se află în primul cartier, pe fond albastru, o acvilă de aur cu ciocul şi ghearele roşii, ţinând în cioc o cruce ortodoxă, însoţită de un soare de aur, la dreapta, şi de o lună nouă tot de aur, la stânga.

Această stemă este cunoscută pentru prima dată la sfârşitul secolului al XIV-lea, pe un document emis la 20 ianuarie 1368, de domnitorul Vladislau I (Vlaicu Vodă).

Amănuntele de pe stemă au putut fi determinate, mai atent, după un sigiliu asemănător, din 1390. Imaginea ne-a rămas de pe sigilii. În decursul istoriei, stema a suferit mai multe transformări, până la forma actuală.

• Stema Moldovei – se află în al doilea cartier, pe fond roşu, un cap de bour negru, însoţit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci foi la dreapta şi de o lună conturnată la stânga, ambele de argint.

Şi pentru stema Moldovei atestarea este tot sigilară, datând din 1387.

Ca şi în cazul Ţării Româneşti abia sigiliul de pe hrisovul din 30 martie 1392, dat de domnitorul Roman I Muşat este suficient de clar pentru a putea desluşi toate amănuntele. În decursul istoriei, stema a suferit unele modificări.

• Stema Moldovei – se află în al doilea cartier, pe fond roşu, un cap de bour negru, însoţit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci foi la dreapta şi de o lună conturnată la stânga, ambele de argint.

Şi pentru stema Moldovei atestarea este tot sigilară, datând din 1387.

Ca şi în cazul Ţării Româneşti abia sigiliul de pe hrisovul din 30 martie 1392, dat de domnitorul Roman I Muşat este suficient de clar pentru a putea desluşi toate amănuntele. În decursul istoriei, stema a suferit unele modificări.

• Stema Banatului şi a Olteniei – se află în cartierul al treilea, pe fond roşu, peste valuri naturale poate fi observat un pod de aur cu două deschideri boltite, din care iese un leu de aur ţinând un paloş în laba dreaptă din faţă.

Banatul şi Oltenia nu au avut steme. Stema actuală a fost stabilită pe baza propunerilor Comisiei Consultative Heraldice, şi votată în Parlament la 23 iunie 1921.

Podul de aur simbolizează podul de peste Dunăre construit de Apolodor, pentru a uşura trecerea Dunării trupelor conduse de împăratul Traian.

•Stema Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului – se află în cartierul al patrulea, un scut tăiat de un brâu roşu îngust: în partea superioară, pe fond albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieşind din brâul despărţitor, însoţită de un soare de aur la dreapta şi de o lună de argint conturnată la stânga; în partea inferioară, pe fond aurit, şapte turnuri roşii crenelate, dispuse pe două rânduri, patru şi trei. Aceste turnuri de cetate amintesc de vechiul nume al Transilvaniei – Siebenbürgen – (Şapte cetăţi), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei a apărut pe la 1590.

•Stema Dobrogei – în insiţiune se află, pe fond azur, doi delfini de aur afrontaţi, cu cozile ridicate şi cu capul în jos. Delfinii simbolizau ieşirea la Marea Neagră, prin retrocedarea judeţelor Ismail, Cahul şi Bolgrad, în anul 1856.

Stema României este utilizată pe moneda naţională, pe paşaport, pe clădirile oficiale, pe cărţile de identitate (fără scutul azur), în antetul documentelor oficiale (incluzând diplomele), în Parlament, în şcoli şi în sălile de clasă.

LEGELEGEAA 102 102 dindin 21 21..0909.19.1992 privind 92 privind ““stema stema ţăţăriirii şşi sigiliul statuluii sigiliul statului”” prevede: prevede:

CAP. 1Stema României

ART. 1Stema României simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil şi se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare şi scutul mic.

Stema României are ca element central vulturul de aur cruciat. El simbolizează latinitatea poporului şi întruchipează curajul, hotărârea, zborul spre marile înălţimi, puterea. Scutul pe care stă este de azur, simbolizând cerul. Vulturul ţine în gheare însemnele suveranităţii: un sceptru, care aminteşte de Mihai Viteazul, primul unificator al Ţărilor Române, şi o sabie ce aminteşte de Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Pe pieptul păsării se află alt scut împărţit în câmpuri cu simbolurile provinciilor istorice româneşti: Ţara Românească, Moldova, Transilvania, Banat, Crişana şi Dobrogea.

ART. 3 Stema României, în culori, va fi aşezată în sediile tuturor autorităţilor publice, instituţiilor de învăţământ, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor comerciale ale României în străinătate, precum şi în saloanele navelor sub pavilion românesc.

ART. 4 Stema României va fi reprodusă pe sigiliile autorităţilor publice, pe acte oficiale, pe imprimatele şi plăcile indicatoare ale edificiilor acestora, pe moneda naţională şi pe alte semne monetare emise de România, pe însemnele şi pe unele accesorii ale uniformelor militare, în condiţiile stabilite de Guvernul României.

CAP. 2 Sigiliul statului  ART. 6 Sigiliul statului este însemnul suveranităţii naţionale şi garantează autenticitatea actelor statului.

ART. 7 Pe sigiliul statului este reprezentată stema ţării, cu România, în exergă*, în partea inferioară.

*exergă = mic spaţiu gol destinat să fie acoperit cu o inscripţie (aici, ROMÂNIA)

ART. 8 Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe şi se aplică, potrivit dispoziţiilor ministrului afacerilor externe, pe actele internaţionale încheiate de România.

Coloana sonorColoana sonoră:ă: Gheorghe Zamfir – Gheorghe Zamfir – “Doina”“Doina”