}l[ilFOLLf,TT

PnltltlRf,Il{ILERIlJLU

r

wI

CAPITOLUL 1

De patruzeci si cinci de ani nu mai fusese o iami atAt de

friguroasi. Multe sate ram6seserdizolate, iar Tamisa se acoperi,se

cu un pod de gheatri. intr-una din zilele lui ianuarie, ffenul

Glasgow-Londra sosise in gara Euston cu o intfuziere de douf,-

zeci 9i patru de ore. impreuna, zitpada 9i camuflajul faceau

circulalia periculoasd; numirul accidentelor rutiere fu dublase si

oamenii glumeau intre ei: era mai riscant sf, pirculi noaptea cu

un Austin Seven pe Piccadilly decdt sa duci un tanc dincolo de

linia de front Siegfried.

Odattr cu priiruu*u, totul deveni magnific. Baloanele de

baraj pluteau maiestuos pe cerul albastru $i senin, iar pe srizileLondrei, soldatii aflatr in permisie flirtau cu fetele imbrlcare in

rochii de vara.

Ora$ul nu avea deloc aerul de capitald in razboi. Desigur,

nu lipseau semnele; iar Henry Faber, pedaldnd pe drumul

Waterloo-Highgate,le observa: grfurnezide saci de nislp in jurql

edificiilor publice importante, adaposturi Andersonl in parcurile

de periferie, afige propagandistice despre evacuare $i misurile

de protecXie pe timpul raidurilor aeriene.

I Adaposturi demontabile din tabld ondplata, avdnd o formi boltitA. Folositepentru raidurile aeriene, denrimite astfel dupl Sir J. Anderson, minisuu de

lnteme britanic in perioada 1939-1944, (n.t.)

12 KENFOLLETT

Spiritul de observagie al lui Faber era superior frmclionarilorobignuifl de la cbile ferare. Vedea mullimea de copii din parcurigi tr[gea concluzia cf, evacuarea eguase. Observa numirul mare

de automobile care circulau in ciudaraflona[zinibenznei; citeadespre noile modele anuntate de fabricati. $tia care erasemnifica{ia valurilor de muncitori din schimbul de noapte, care

luau cu asalt fabricile in care, cu numai cdteva luni in urmd, abiadaci se gisea de lucru penffu schimbul de zi. Mai presus de

toate, urmArea migcdrile de trupe desff,gurate pe calea feratlbritanica; bata h64oagele astea. Astazi, de pild6, gtampilase unteanc de formulare care il fdcuse s6 creadf, cd o noud forff,expedifionarf, era pe cale sf, se constituie. Era cAt se poate de

sigur cf, urma sd aibl un efectiv de 100 000 de oameni, cu

destinalia Finlanda.

intr-adevar, semnale nu lipseau; dar in acelagi timp, totulavea o tentA glumea{6. Emisiunile de la radio safirizau absurdi-titile birocratice prezente in toate reglementirile specifice stdriide rlzboi. in adlposturi rf,sunau adevdrate coruri, iar femeilemondene igi purtau mdgtile de gaze in nigte cutii special con-cepute de croitori de lux. Se vorbea despre,Iazboiul plicticos...

Dintr-odaE, devenise ceva cdt se poate de banal, asemenea unuispectacol cinematografic. Fdri nici o exceptie, toate alarmele

aeriene fusesera false.

Faber avea un alt punct de vedere, dar, la urma urmei, el era

o persoani aparte.

igi indrepta bicicleta pe Archway Road qi se apleca un pic infafi ca si poatf, urca mai ugor dealul: picioarele sale lungi pom-pau neobosit, ca nigte pistoale de locomotivd. Era foarte binefAcut pentru vdrsta lui, in privinla careia minlea, degi avea

treizeci gi noud de ani. De altfel, pentru mai multA siguran!6,

minlea in mai toate privin{ele.

PRIN URECHILE ACULU 13

Pe mdsurb ce urca dealul spre Highgate, incepu s4 ffanspire.

(lasa in care locuia era una dintre cele mai sus amplasate din

l,ondra, acesta fiind 5i motivul penffu ciue o alesese. Era o

c:onstrucfie din ciramida in stil victorian, situatA la unul dintre

r:irpetele unei terase ce acoperea $ase clbdiri identice. Toate

inalte, inguste gi intunecoase, aidoma minlilor oamenilor penffu

care fuseseri construite. Fiecare avea trei niveluri plus un

rlcmisol cu inffare pentru servitori (clasa mijlocie din Anglia

scoolului al XIX-lea tinea mo4i$ si aib6,oinffare pentru servi-

tori", chiar $i atunci cdnd acegtia nu existau). in privinla

cnglezilor. Faber era cinic.

Casa de la numirul $ase era proprietatea domnului Harold

(-iarden, de la Garden's Tea and Coffee, o companie modesti

irjunsb la faliment in perioada crizei. Credincios principiului ca

insolvabilitatea e un pAcat de moarte, domnul Garden cel falit

nu a avut de ales decdt moartea' Casa a fost tot ce i-a l6sat moq-

tenire vdduvei sale, care a transformat-o fur pensiune. Rolul de

proprietd,reasb ii fdcea plf,cere, de$i eticheta plturii sociale din

cire facea pafie li impunea sa se arate un pic ruginati din acest

n'rotiv. Camera lui Faber se afla la ultimul etaj 9i avea o lucamf,.

t.ocuia acolo de luni pdnd vineri, spun6ndu-i doamnei Garden

cii weekendurile gi le petrecea cu maicb-sa, in Erith. in realitate,

avea o alt6 cameri in Blackheath, iar proprietdreasa il cunogtea

tlrept domnului Baker, comis-voiajor pentru un fabricant de

produse de papetirie.

O luh cu bicicleta pe aleea gridinii, sub privirile incruntate

lle ferestrelor inalte de la camerele din fa1[. Adaposti bicicleta

in gopron 9i o lega cu un lacdt de ma$ina de funs iarba - era

interzis de lege si la$i un vehicul neasigurat. Cartohi de sdmdnta

din l6dilele imprbqtiate prin tot gopronul incoltiseri. Doamna

Garden contribuia la efortul impus de tiuboi, transformAndu-$i

razoarele de flori fur brazde cuzarzavafiii.

,I4 KENFOLLETT

Faber intra in cas6, igi puse pilaria in cuier, se spala pe mdiniqi se duse si-gi bea ceaiul.

Trei dintre chiriasi se aflau deja la masf,: un adolescent cufalaplnh de coguri, care incerca s6 se inroleze; un vAnzf,tor de

cofetd,rie cu parul blond-rogcat, tot mai rar pe zice trece; gi unofitrer de marind pensionat qi sclerotic. Faber li saluti cu un gest

scurt, aplecdnd capul, gi se agezi.

VAnzitorul spunea o anecdotf,:

- Comandantul escadrilei zice: ,pa' ce repede te-ai intors!,.la care pilotul rf,spunde: ,,Am aruncat flutura$ii a$a cum erau,

legafi in pachete. N-am fdcut bine?.' la carc comandantul rf,s-punde: ,poamne Dumnezeule! puteai si ranegti pe cineva!,,

Ofi{erul de marini chicoti, dar Faber se mullumi sf, zAm-

beasci. Doamna Garden sosi cu ceainicul.

- BunI seara, domnul Faber. Am inceput fara dumneata,sper ci nu te doranjeazd.

Faber intinse un strat sublire de margarinl pe felia de pdineintegrali gi, o clipd, se g6ndi cu poftf, la un cAmat gras.

- Cartofii dumneavoastrf, sunt numai buni de pugi in pa-mdnt, ii spuse proprietiresei.

Nu zdbovi prea mult asupra ceaiului. Ceilalti se contraziceauin legaturi cu schimbarea lui Chamberlain cu Churchill, ln pos-nrl de prim-ministru. Doamna Garden i$i tot dadea cu pirerea gi

se uita la el sa-i vadi reactra.Erao femeie cam gleampdtf,, ugorsupraponderali. Purta o imbricdrninte potriviti unei a de teizecide ani, degi era cam de vdrsta lui. Bdnuind ciL doamna igi doreaun alt sot, nu se amestecd in discutie.

Doamna Garden deschise aparanrl de radio. Acesh barai untimp, apoi un crainic anunf5: ,,,{ici BBC - Serviciul intern.UrmeazA Din nou, omul acela!"

PRIN URECHILE ACULUI 15

Faber mai ascultase programul respectiv. fl avea neobosit pe

spionul german Funf. Se scuzi fafb de ceilalti gi se duse in

clunera lui.

Duph Din nou, omul acela, doamna Garden rdrnase singur[.( )l'iterul de marini se duse la un bar cu vAnzitorul, iar bdiatul

rlin Yorkshire, credincios din fire, plecase la o intrunire

rcligioasd. Stitea in salon, cu un pahdruf de gin, privind la

lnrdelele de camuflaj si gdndindu-se la domnul Faber. Ar fi vrut

rrir el sf, nu-$i petreaciLatAt de mult timp in camerd. Avea nevoie

rlc cineva care sf,-i tinl de urAt, $i era genul de companie care

i-tr fi ficut plicere.

Asemenea gAnduri o umpleau de vinovf,{ie. Ca sh nu se mai

sirnttr atdt de vinovati, isi aminti de domnul Garden, inceto$at,

t'l o copie dupi un film vechi, deteriorat $i cu banda sonord

ncinteligibil[. Cu toate ci i$i amintea cu ugurinld cum era sd-l

iriba in compania ei, in camer6, ii venea greu si-gi tnagrneze

lir1a, hainele pe care le purta sau comentariile pe care le-ar fillrcut despre razboi. Mic, spilcuit, domnul Garden fusese un om

l)rosper in afaceri, c6nd avusese noroc, $i firi succes, cAnd

rrorocul il ocolise: era lipsit de sfialucire in public gi de o tandre{e

insatiabill in pat. il iubea tare mult. Dacb rdzboiul s-ar fitlcsfdgurat cum se cuvine, multe femei ar fi fost in situatia ei. lsirnai tuma un pahar.

Necazul era cf, domnul Faber pirea un om linigtit. Nu avea

nici un viciu aparent. Nu fuma, nu-i sesizase niciodatd mirosul

tlc bhuturf, ln respirajie, 9i igi petrecea toate serile in camer6,

lscultAnd muzicl clasicf, la radio. Citea o multime de ziare 9i

lricea plimbari lungi. Banuia cb era mai degtept decdt lAsa s6 se

vad4 prin serviciul sau neinsernnal interventiile sale in discutiile

l)urtate in sufragerie erau intotdeauna o idee mai inlelepte decAt

lle celorlalti. Cu siguranla - dacf, s-ar fi striduit - ar fi putut

ob{ine o slujbd mai acilf:ttt',i. Dar el pdrea cb refuz[ $ansa.

16 KENFOLLETT

Acelagi lucru se putea spune gi despre fizicul lui. Era ofrumusete de barbat: inalt,laI ln umeri cu ceafa putemicd, firdpic de grasime, cu picioare lungi. Avea o faldcare inspira forfd,

cu fruntea ina1t6, maxilare prelungi gi ochi albagtri, stralucitori.Nu era frumos ca o vedetd de cinema, dar'era genul de tip cu

succes la femei. in afwd de grni - mica gi cu buze subfiri -, care

o facea s[ gi-l inchipuie lipsit de mila.

Cu toate astea, la prima vedere, nu era genul de barbat care

si facd o femeie si-l priveasca de doui ori. Pantalonii de lacostumul vechi 9i uzat nu erau niciodatd cllcali- i-ar fi f6cutbucuroasf, acest serviciu, dar nu i-l ceruse niciodati. Purta inpermanenfd un impermeabil ponosit gi o gapcb turtitb de docher.

Nu avea musta{f, 9i, la fiecare doui saptimdni, igi tundea parul.

incerca si treacl neobservat.

Avea nevoie de o femeie - in privinla asta nu incapea nici olndoiatd. O ciipd, se intrebi daca nu cumva era un efeminat, darindeparta imediat gdndul acesta. El avea nevoie de o solie care

sa-l faca sd arate omene$te Si sa-l ambitioneze.Ea avea nevoie

de un barbat ca s[-i {inb tovarf,gie gi - ei, da - pentru dragoste.

Din picate, el nu facuse niciodata vreun gest in acest sens.

C6teodatd, ii venea sd fipe din cauza frusffhrii. Era sigurh ca ilavea pe vino-ncoace. Se privi in oglindb, in timp ce-gi mai tumaun paharel. Avea o falb nostimd, un par blond ondulat, gi apoi,un bdrbat gf,sea la ea pe ce sd puni mdna... La acest gdnd, chicotipe infundate. Se cherchelise.

Mai lua o inghilinra de gin gi se g6ndi dac6 nu cumva era

cazul sd fach ea primul gest. ln mod vadit, domnul Faber era untimid - un timid incorigibil. Nu cd nu l-ar fi interesat sexul -infelesese asta din privirile pe care i le aruncase in vreo doudrdnduri cAnd o vazuse in camaga de noapte. Poate ci i-ar fi pututinfrdnge tirniditatea fdc6nd pe neruginata. tn fond, ce-ar fi avutde pierdut? incercA sd-gi inchipuie cum s-ar fi desfagurat

PRIN URECHILE ACULUI T7

lrrt'r'rrrilc in cel mai rdu caz, doar aga, ca sa vada cum s-ar firrrrr(it. 56 presupunem cL ar fi respins-o. Ei bine, ar fi fost

prrribil, ba chiar umilitor. Mdndria ei ar fi primit o lovifuri' Dar

rrirnt'rri n-ar fi $tiut ce s-a int2mplat. Numai ci el ar fi fost nevoit

,.,r plccc.

Itrsibilitatea de a fi respinsa ii indepart[ din minte intregul

pl;rrr. Se ridici in picioare, g6ndindu-se: ,,Pur gi simplu, nu-s

rrrrrr rlin alea". Se facuse ora de culcare. Cu incb un pihlrel,lt' 1lin baut in pat, ar fi fost in stare sa adoarmi. tri lub sticla

Irr rkrrmitor.( lamera se afla sub cea a domnului Faber 9i, in timp ce se

rlczhlaca, auzea acordurile viorilor de la aparatul lui de radio.

irrrlrlica o cf,ma$a de noapte noua, rozo cu decolteu brodat - din

pr('rlc nu era nimeni s[-l admire - 9i umplu un ultim pahar. Se

rrrtn'lrir cum ar[ta domnul Faber dezbtircat Probabil un abdomen

srrplrr ;ii par pe piept, ni$te fese mici si i se vedeau coastele, cf,ci

n rr slirb. Chicoti din nou: ,,Chiar ca am luat-o razna de tot!"

iri lua paharul ldnga ea, in pat, gi incercd sA se concenffeze

,rsrrlrra ci,rfii de pe noptietd, dat efortul era prea mare' Se

sirtrlrase de povegtile de dragoste ale altora. Povestirile despre

It'lr,irluri amoroase amenin(ate de tot soiul de primejdii se po-

tr ivcsc cAnd ai o legatura perfect stabild, cu soful tau. O femeie

,rt' rrcvoie insa de mai mult decdt ii poate oferi Barbara Cartland.

Sorbi din pahar gi isi dori ca domnul Faber si opreasca bles-

tcrnr.rlia aia de radio. Era ca $i cum ai fi incercat si adormi la un

rt'rri tlansant!

Ar fi putut, desigur, sd-l roage si-i opreascb' Se uitf, la ceasul

,lr. 1rc noptiera: era trecut de zece. Nu avea decit sa-gi punb

r :rpotul - asortat cu cama$a de noapte - sa-gi aranjeze un pic

;'lrlul, apoi sa-gi pun6 papucii - destul de cocheti, cu un model

r rr tranda-firi -, sf, urce treptele pdnd la etajul de sus, pur gi

.;irrrplu, ei da, sa batdla uga lui, Ar fi deschis-o, probabil in

d*,

18 KENFOLLETT

pantaloni $i maiou, dupd ce s-al fi uintla ea in acelagi fel in care

sq uitase atunci cdnd o vizuse in camagd de noapte, in drumspre dormitor...

- BatrAn[ gi proasta, se mustrtr ea cu glas tare. Asta nu-idecdt un pretext ca si te duci sus, la el.

Apoi se intreb4 de ce ii trebuie neaparat un pretext. infond, era o femeie matur6, era casa ei Si in ultimii zece ani nuint6lnise vreun birbat care sd i se potriveasci tntr-at6t $i - ce

dracu'! - avea nevoie sa simt6 deasupra ei pe cineva putemic,v6njos gi pdros, care s6-i frimdnte s6nii, sb-i geam6 in urechegi sb-i desfacd ferm coapsele cu mdinile lui mari gi netede.

Mdine putea sa vini din Germania bomba aia cu gaze gi totri

aveau sa moari otrivili, ineca(i gi sufocafi de fum, iar ea ar firatat ultima gansd.

Asfel ca igi goli paharul, se didu jos din pat, igi puse capo-tul, igi aranjd un pic parul, lncaltd papucii $i lua cu ea legdturade chei, pentru evenfuilitatea in care el ar fi incuiat gi nu ar fiauzit-o ciocanind, din cauza radioului.

Nu era nimeni pe palier. Gdsi scara pe infuneric. Ar fi vrutsd sari peste treapta care scdrtAia, dar se impiedicd de covoruldesfdcut qi calci pe ea cu toata grcutatea; din fericire, nimeni nuauzi, asa cd merse mai departe si batu lncet la uSi. O incerciugor. Era incuiatd.

Radioul fu dat mai incet $i domnul Faber rispunse:

- Da?

Vorbea curat, adicd fdrd vreun accent cockneyl sau strlin.De fapt nu avea nici un fel de accent, doar o voce plicutdgi neutri.

-Ag vrea s6-1i spun doul vorbe, spuse ea.

El pdru sd govdie gi apoi rispunse:

PRIN URECHILE ACULUI 19

- Sunt dezbrdcat.

- $i eu sunt, chicoti ea si deschise u$a cu dublura cheii.

El stdtea in fala radioului, cu un soi de gurubelnild in m6ni.

l:l,ra in pantaloni gi nu avea maioul pe el. Era alblafatA gi parca

slrcriat de moarte.

Pasi iniuntru 9i inchise uqa in urma ei, ne$tiind ce sa spuna.

l)intr-odata i$i aminti o ftazd dintr-un film american gi zise:

- N-ai vrea sd-i oferi ceva de bf,ut unei fete singure?

Era caraghios, zbu aga, caci gtia ci el nu tinea bduturb in

e imera, iar ea nu era imbrlcatb pentru o iegire in oras, dar i se

l)ilru ca suna ademenitor.

Replica se pare cd avu efectul scontat. Fir4 si spund nimic,

sc apropie incet de ea. Avea intr-adevir pir pe piept' Fdcu un

pas inainte, bralele lui o imbritiSar[, ea inchise ochii Si-gi ridicb

li(a. O sf,ruti, ea se migcd upor in bratele lui, simti in spate o

rlurere teribili, turfiorf,toare gi deschise gura sa [ipe.

Faber o auzise impleticindu-se pe scdri. Dacdar fi venit cu

rrn minut mai tdrziu, si-ar fi pus sta{ia radio inapoi in cutie $i

rcgisffele de coduri in sertar. N-ar fi existat nici un motiv s-o

ornoare. Dar auzise zgomotul cheii in broasci $i, cAnd u$a se

tlcschise, stilenrl se afla deja ln mdna lui.

Pentru cd se mi$case putin in bralele sale, la prima loviturlrlc pumnal Faber nu fi nimeri inima. ii vAri degetele-n gurf, ca sinu fipe. O lovi inca o data, dar ea se migci din nou, iar lama fu

rleviati de o coastf,, produc6nd doar o ran6 superficiald. Sdngele

ti$ni gi iSi dbdu seama cd nu va fi o moarte o,curata"' Aga se

intampla c|nd rateziprima lovitur6.

Se zvArcolea prea tare ca sf, mai poati fi ucisi cu o loviturltlc pumnal. Cu m6inile infundAndu-i gura, ii strfinse faica folo-

sindu-se de degetul mare, $i o impinse cu spatele ln tlblia usii.

( lapul se izbi de lemnul sculptat cu un bufnet putemic, iar el igiI Dialect $i accent din cartierul londonez East End (n.tr.)

20 KENFOLLETT

dori sh nu fi dat radioul mai incet. Dar cine se a$tepta laaga ceva?

Ezitase inainte s-o omoare - ci ar fi fost mai bine dac6 ea nfi murit in pat - din punctul de vedere al povegtii de acoperire,

care, deja, prindea contur in mintea lui. Nu era sigur ci putea sa

o ducd p6na acolo in liniSte. O sffAnse mai tare de falci, iiimobilizi capul gi deschise cu stiletul un mc amplu, care ii sf69ie

beregata; gi asta pentru ca stiletul nu era o armd pofrivita, iargdtul nu constituia tinta lui favoritd.

Sfi inapoi ca sd evite primul suvoi oribil de s6nge, apoi pdgi

infa[Aca s-o prindd inainte de a se prdbugi pe podea. O tdri pdna

la pat, cdutdnd sa nu se uite la gdtul ei, gi acolo o culca.

Nu era prima sa crim[. isi a$tepta reac[ia. Se producea

totdeauna imediat ce se simlea in siguranti. Se duse la chiuveta

din colgul camerei. igi vedea chipul in oglinda pentru barbierit.Era slab lafald, avea o privire fixa. in timp ce se studia, iqi zise

printle dinfi: ,,Ucigagule!" Apoi, vomitd.

Dupi asta, se simfi mai bine. Putea si ffeacAlatreabd. $tiaexact ce avea de ff,cut, amanuntele ii veniserf, in minte chiar intimp ce o ucidea.

Se spala pe fa[d,pedinti, curata chiuveta. Se aqezd la masi,in apropierea staliei radio. Deschise came{elul la locul $tiut $iincepu sh actioneze manipulatorul telegrafic. Avea de ffansmis

un mesaj lung, despre formarea unei armate pentru Finlanda, gi

fusese tntrerupt la jumitate. Mesajul era scris pe camet. lncheietransmisia cu,,Salutfi lui Willi".

Transmilf,torul fu impachetat cu grijA in valijoara destinatd

anume. Faber igi puse celelalte obiecte personale intr-o a doua

valizi. Scoase pantalonii, cura{a sAngele cu un burete 9i se spala

pe tot corpul.

in cele din urmh, studie cadavrul.

PRIN URECHILE ACULUI 2T

l,lra in stare sd-l priveasci senin, cu sAnge rece. Erariuboi-r'r'rrrr <lu$mani; dacd n-ar fi omorAt-o, ea i-ar fi provocat moartea.

I'rrscsc o amenintare gi tot ce mai simtea acum era un sentiment

rle rr5urare. Amenintarea fusese indephrtata. Gregeala ei fusese

t;r I speriase.

('u toate acestea, ultimul lucru pe care-l avea de flcut nu-i

prrxlucea nici o placere. ii desfacu capotul $ ii saltb cdrna$a de

rrr rrrptc pAnd in jurul taliei. ii sfasie chilotii, incAt sd se vadd parul

rlr lrtr pubis. Biata femeie, nu dorise decdt sa-l seduc6. Dar nu ar

li rcuriit sa o scoata din incdpere fara si observe transmitratorul.

I'lrpaganda britanicd ii ficuse pe acegti oameni ridicol de

villilcnfi in privinla spionilor. Dacf, Abwehrl-ul ar fi avut atit de

rrrrrlli agenti cdli pretindeau ziarele cd at avea, britanicii ar fi

; rrt'rrl ut deja razboit-il.

lracu un pas inapoi $i o studie, cu capul intr-o.parte. Ceva nu

rr;r in reguld. incercb sb gdndeascd exact ca un maniac sexual.

..('rrrn ag fi procedat dacf, a$ fi fost irurebunit de dorinfa pentru

o li'nreie ca doamna Garden gi a$ fi ucis-o doar aga, ca sd-mi fac

rrrt'rrdrele crJea?"

l)e buni seamA, un asemenea descreierat ar fi tinut sf,-i vadd

.;rrnii. Faber se aplecb asupra cadavrului, prinse marginile

,lt.e<rlteului si-l sfdsie pdndla talie. Eliberati, sdnii ei mari se

lirsirra in pirfi.Medicul legist avea sf, descopere imediat cd victima

rrrr lusese violati, dar Faber isi f[cu socotea]a ca aminuntul nu

pr'('zenta importanla. Urmase un curs de criminologie la

llcidelberg si stia c[ o mare parte dintre atacurile cu mobil

rcxual nu erau duse pdna la capat. $i pe urm5, nu putea merge

t'rr ingeldciunea atdt de departe, nici chiar penffu patrie. Nu era

I Scrviciu de informatii $i contrainformatii5r;rr Major germn (1919-1944) (n.u.)

ce functiona pe ldnga Marele