Upload
bogdan-sologan
View
122
Download
0
Tags:
Embed Size (px)
DESCRIPTION
proiect siguranta alimentara
Citation preview
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂVETERINARĂ BUCUREŞTI
FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII
PROIECTDISCIPLINA: SIGURANŢA ALIMENTARĂ ŞI NUTTRIŢIE UMANĂ
CADRU DIDACTIC:Prep.univ.dr. Mihaela GEICU
STUDENT:Tudoran Florian-Nicolae
Grupa 6202
BUCUREŞTI2013
Implementarea HACCP în sectorul de producţie şi procesare a fructelor şi
legumelor.Studiu de caz – Gelafruct
de zmeură
2
CUPRINS
INTRODUCERE.....................................................................................................pag 4
1. Sistemul HACCP – etapele de
implementare...........................................................................................................pag 5
2. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A
PRODUSULUI.......................................................................................................pag 5
2.1. Materii prime şi materiale auxiliare.................................................................pag 5
2.2. Procesul tehnologic de obţinere a produsului..................................................pag 6
2.2.1. Etapele procesului tehnologic.......................................................................pag 7
2.2.2. Schema tehnologică......................................................................................pag 10
3. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI
HACCP...................................................................................................................pag 11
3.1. Identificarea pericolelor pe fluxul tehnologic de obţinere al produsului.........
3.1.1. Pericole potentiale biologice.........................................................................
3.1.2. Pericole potentiale chimice...........................................................................
3.1.3. Pericole potentiale fizice................................................................................
3.2. Identificarea punctelor cririce de control..........................................................pag 16
3.3. Plan HACCP.....................................................................................................pag 18
CONCLUZII............................................................................................................pag 19
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................pag 20
3
Introducere
Sistemul HACCP este o metodă pentru protecţia igienico-sanitară a alimentelor.
A apărut în SUA în anii 1960, ca urmare a cerinţelor foarte stricte de a produce alimente
sigure din punct de vedereigienico-sanitar pentru astronauţii de la NASA, a fost preluat
ca un sistem nou de control în activitatea productivă începând din anul 1970.
În perioada pe care o parcurgem, consumatorii devin din ce în ce mai conştienţi
de aspectele igienice ale vieţii şi alimentaţiei lor şi de aceea a devenit absolut obligatoriu
ca toţi producătorii de alimente (fabrici lactate, mezeluri, morarit, panificatie, laboratoare;
cofetarie-patiserie, unitati de productie; carmangerii, macelarii, catering, restaurante, fast-
food, segmentul bauturi; segmental ambalaje) să respecte atât exigenţele tehnologice, cât
şi pe cele de ordin igienico-sanitar.
Sistemele moderne de asigurare şi conducere a calităţii care fac obiectul
standardelor din seria ISO 9000, realizarea calităţii totale în industria alimentară sunt
obiective care nu se pot fi atinse fără a fi rezolvată mai întâi problema producţiei
igienice. În ţările cu o industrie şi o economie dezvoltată (ţările din Uniunea Europeană,
Statele Unite, Canada) încă din perioada anilor ’80 s-a preconizat introducerea sistemelor
bazate pe evaluarea şi prevenirea riscurilor asociate producţiei de alimente, de tipul
HACCP. HACCP este un acronim care provine de la expresia din limba engleză ,,Hazard
Analysis Critical Control Points”, care este o metodă sistematică de identificare, evaluare
şi control a riscurilor asociate produselor alimentare.
Utilizarea unor practici bune de lucru (GMP), cuplată cu efectuarea unor analize
de laborator ale produsului finit, nu dă întotdeauna rezultatele dorite. Problema siguranţei
pentru consum a produselor finite poate fi rezolvată complet doar prin aplicarea
sistemului HACCP, care permite identificarea şi menţinerea sub control a riscurilor
identificate. Este universal acceptat astăzi faptul că metoda HACCP este deosebit de
importantă pentru industria alimentară. Răspândirea acestei metode va spori încrederea
consumatorilor în produsele consumate şi va reduce barierele în comerţul internaţional.
4
Industria alimentară poate obţine mai multe beneficii prin aplicarea metodei
HACCP, principalul fiind acela că această metodă reprezintă instrumentul de
management cel mai eficient, chiar din punct de vedere al costurilor, pentru producerea
unor alimente cât mai sigure pentru consum cu tehnologia existentă. Planul HACCP nu se
elaborează pentru a înlocui norme şi directive curente sau programe existente în
întreprindere. El trebuie să se concentreze pe prevenirea riscurilor pentru protejarea
sănătăţii publice, să minimalizeze aceste riscuri sau, dacă este posibil, să le elimine.
1. Sistemul HACCP – etapele de implementare
Aplicarea principiilor HACCP într-o companie de industrie alimentară,
conform Codex Alimentarius, presupune parcurgerea logică a unor etape specifice unui
plan de lucru HACCP, caracteristic pentru fiecare proces şi/sau produs analizat.
1. Politica siguranţei alimentului (definirea scopului);
2. Constituirea şi organizarea echipei HACCP;
3. Descrierea produsului (specificaţii pentru produs) şi identificarea utilizării intenţionate;
4. Elaborarea diagramei de flux tehnologic şi verificarea pe teren;
5. Identificarea pericolelor potenţiale;
6. Evaluarea riscurilor potenţiale;
7. Determinarea punctelor critice de control (PCC);
8. Stabilirea limitelor critice;
9. Stabilirea sistemului de monitorizare;
10. Stabilirea acţiunilor corective;
11. Stabilirea procedurilor de verificare;
12. Stabilirea documentaţiei şi a înregistrărilor.
2. Tehnologia de obţinere a produsului
2.1 Materii prime si materiale auxiliare
Materia primă : zmeură proaspătă 50%
Materii auxiliare: -zahăr 22%
5
-acid citric 0,1%
-soluţie pectină 11%
-clorura de calciu 0,1%
-apă 16,8%
2.2 Procesul tehnologic de obţinere a produsului
Produsele din grupa “GELAFRUCT” sunt gelificate, cu concentraţie finală de
minim 35 grade refractometrice şi poartă denumirea fructului din care se realizează.
Principalele caracteristici tehnice ale gelafructului sunt:
- aspect: fructe bine fierte prinse în gel, fără semne de fermentare sau mucegai; se
admite o uşoară siropare la suprafaţă produsului său la secţionarea acestuia;
- culoare: corespunzătoare soiurilor de fructe, cu o nuanţă brun-deschis la produsele
care se fabrică din fructe având o coloraţie slabă;
- gust şi aromă: plăcute, caracteristice soiului de fructe; nu se admite gust şi miros
străin;
- consistentă : fructe întregi sau divizate, parţial destrămate, prinse în gel ;
- substanţe solubile exprimate în grade refractometrice la temperatura de 20 0C
minim 35;
- aciditatea titrabila exprimată în acid malic 0,5-0,6%;
- PH 3-3,5.
Tehnologia preparării gelafructului are multe faze comune cu acelea ale
gemului. Deosebirile constau în calitatea pectinei folosită (pentru gemuri pectina puternic
esterificata, iar pentru gelafruct pectina slab esterificata). În cazul gelafructului prin
folosirea pectinei slab esterificata L M 350, cantitatea de fructe se reduce cu circa 15%,
iar cantitatea de zahăr, cu circa 25%.
Calitatea produsului este condiţionată în primul rând de consistenta acestuia
care se realizează cu ajutorul pectinei în anumite dozaje şi condiţii de prelucrare.
Se impune un echilibru între:
- conţinutul de pectina;
- conţinutul de substanţă uscată solubilă;
6
- concentraţia în ioni de calciu;
- valoarea pH-ului.
O gelificare corespunzătoare se obţine în condiţiile în care pH-ul este cuprins
între 3,0-3,5; substanţa solubilă între 6 şi 50%, iar valorile ionilor de calciu (Ca++)
prezente în produs se încadrează între 15-30 mg/g de pectina L M 350. Pentru produsele
din grupa “Gelafruct” s-a stabilit varianta optimă cuprinsă între IV şi V (tabel 1) respectiv
cu:
- 50% fruct
- 33% zahăr
- 0,5-0,6% pectina slab metoxilata L M 350 în funcţie de specia de fruct
- 25% apă
Tabel 1 Reţete de fabricaţie a gelafructului pentru 100 kg produs finit
Componente U.M. I II III IV V VI
Fructe
Apa
Zahar
Pectina L M 350
Kg
Litri
Kg
Kg
50
60
-
1
50
50
10
0.9
50
40
20
0,8
50
30
30
0,7
50
20
40
0,6
50
15
45
0,5
2.2.1 Etapele procesului tehnologic
Produsele din grupa “GELAFRUCT” se realizează conform următoarei
scheme tehnologice:
A) Spălarea fructelor
Acesta operaţie are drept scop îndepărtarea impurităţilor (praf, ouă de insecte,
microorganisme etc.). Se efectuează cu apă curentă la temperatura de 20 0 C. Operaţia
poate fi executat manual, în bazine cu apă, pe site sau mecanizat pe benzi cu duşuri.
Pentru îndepărtarea substanţelor insecto-fungicide insolubile în apă, fructele se imersează
într-o soluţie de 1% acid clorhidric timp de 15-20 secunde, urmate de o spălare puternică.
7
B) Sortarea fructelor
Operaţia constă în îndepărtarea fructelor necorespunzătoare (lovite, atacate de
boli sau insecte, mucegăite, etc.). Sortarea se face pe mese sau benzi de sortare prevăzute
cu tăvi, coşuri, bazine din aluminiu, oţel inoxidabil sau material plastic în care se pun
fructele sortate.
C) Curăţire, divizare
Curăţirea fructelor se face pentru înlăturarea părţilor necomestibile: sâmburi,
codiţe, coaja, etc.
La sâmburoase (caise, piersici) înlăturarea sâmburilor se face manual şi
mecanic.
La fructele de pădure şi căpşuni, îndepărtarea părţilor necomestibile (codiţe şi
sepale) se execută manual.
Gelafructul de piersici se fabrică numai din fructe depelate. Operaţiune de
depelare a fructelor se face manual, mecanic, termic sau chimic.
Divizarea fructelor se execută manual sau mecanic cu cuţite din oţel inoxidabil.
După divizare, fructele se introduce în apă rece sau într-o soluţie de acid citric 0,2-0,5%.
D) Prepararea soluţiei de pectina slab metoxilata (clei de pectina)
Se amestecă bine pectina cu zahărul pudră, apoi se adăugă apă sub continua
agitare, până se obţine un amestec omogen.
În cazul când amestecul prezintă cocoloaşe, acesta se va trece prin moară
coloidala pentru omogenizare.
Intervalul de timp de la prepararea soluţiei de pectina până la folosirea ei nu
trebuie să depăşească 2 ore.
E) Preparea produsului
În vasul de fierbere se pune apă, se încălzeşte până la circa 60 0C, se adăugă
soluţia de pectina (sub continua agitare) şi se fierbe amestecul circa 10 minute.
Peste acest amestec în care pectina este bine dizolvata se adăugă fructele, se
continua fierberea 5-10 minute (în funcţie de textura acestora) apoi se adăugă zahărul.
După completă dizolvare a zahărului se corectează pH-ul (3,0-3,5) prin adăugarea de acid
citric şi se continua fierberea pentru uniformizarea concentraţiei în masă produsului.
8
Cu circa 2-3 minute înainte de concentraţia finală se adăugă clorura de calciu
(care se dizolvă în apă înainte de a fi introdusă în produs, în proporţie de 1: 10).
Cantitatea de clorura de calciu adăugată este în funcţie de sărurile de calciu
prezente în produs, ce trebuie să se încadreze în valorile de 15-30 mg ioni de calciu (Ca++)
într-un gram de pectina L M 350 la pH = 3,0-3,5.
Concentraţia finală a produsului trebuie să fie de minim 35 0refractometrice.
Spălarea recipientelor de sticlă constituie o problemă foarte importantă, dat fiind
numărul mare de borcane ce trebuie pregătite în unitatea de timp şi faptul că o mare parte
din acestea sunt recuperate.
Comaprativ cu ambalajele noi, cele recuperate ridică probleme serioase din
punct de vedere al spălării. Borcanele recuperate în general sunt murdare, cu depuneri
organice, grăsimi şi alte impurităţi care sunt extrem de periculoase din punct de vedere
bacteriologic. Spălarea acestora se face în apă la temperatura de 70 – 80 0 C folosindu-se
soda caustică 1% sau un detergent.
Maşinile care execută aceasta spălare sunt prevăzute cu trepte de temperatură şi
instalaţii de clătire, astfel că recipientele ce ies din maşina să fie perfect curate şi
dezinfectate.
F) Umplerea recipientelor
Produsul fierbinte la temperatura de 85-90 0C este trecut în vase de oţel inoxidabil,
se îndepărtează spumă şi se toarnă fierbinte în recipiente. Dozarea se realizează manual
sau mecanic
G) Închiderea recipientelor
Recipientele pline se închid imediat după umplere
H) Pasteurizare - răcire
Pasteurizarea produselor din grupa “GELAFRUCT” se face imediat după
închiderea recipientelor, la temperatura de 100 0C timp de 15 minute urmată de răcire
până la 40 0C.
9
2.2.2. Schema tehnologică - Gelafruct
10
MATERII PRIMEFructe proaspete
AMBALAJE
3.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI HACCP
CaCl2 zahăr
Pectină l350
Acid citric
BOGBOF
Capace 68 mm
Curatire, spălare, sortare fructe
Fierbere fructe + clei de pectină (5 minute )
Pregatirea cleiului de
pectină
Continuarea fierberii cu zahăr
Adăugarea soluţiei de CaCl2
Fierberea amestecului 2-3min
Adăugare acid
Umplere recipiente
Inchidere recipiente
Pasteurizare răcire
Depozitare
11
MATERII AUXILIARE
3.1 Identificarea pericolelor pe fluxul tehnologic de obţinere–
gelafruct zmeură
Etapa
Pericol(e) Actiuni preventive/
Masuri de control TIP G CR
1.Recepţie
materii prime
(zmeură
proaspătă)
Biologic
-drojdii
-mucegaiuri:
Aureobasidium pullulans
Botrytis cinerea
Sclerotinia fructigena
mare 1 -evitarea rănirii fructelor la
recoltare sau manipulare
-respectarea momentului de
recoltare
-selectarea furnizorului
-certificat sanitar, buletin
analiza
-bune practici de igiena si
productie(GHP-GMP)
-instruirea personalului ce se
ocupă de recoltare si transport
Chimic
-insecticide
-fungicide
-nitriţii şi nitraţii
-metale grele (Cu, Fe, Sn, Zn, Pb,
As şi Cd)
-pesticide
-carburanti, lubrifianti, uleiuri etc.
mare 1 -proiectarea culturilor în zone
necontaminate(GAP);
-respectarea limitelor maxime
admise, la tratamentul
culturilor cu pesticide (GAP);
-respectarea intervalelor de
pauză recomandate pentru
aplicarea unor pesticide în
protecţia plantelor (GAP)
-selectare furnizor
-buletin analiza
-certificat sanitar veterinar
-declaratie de conformitate
-instruire personal
Fizic
-substanţe de origine vegetală,
mediu 2 -selectare furnizor
-instruire personal
12
minerală, animală, metalică,
nemetalică
-cioburi de sticla
-insecte moarte sau in diferite stadii
de dezvoltare
-bunele practici agricole
(GAP)
-bunele practici de igienă
(GHP)
-bunele practici de producţie
(GMP)
2.Recepţia
ambalajelor
Fizic
-prezenţa cioburilor de sticlă
în recipiente
mediu 2 -controlul vizual al
recipientelor la primire în
unitate;
-buletine de analiză
-declaraţie de
conformitate
3.Curătire,
spălare,
sortare fructe
Biologic
-prezenţa drojdiilor şi
Mucegaiurilor
mare 1 -bune practice de igiena si
productie(GHP-GMP)
-executarea corecta a sortarii
-respectarea planului de
igienă al echipamentelor
Chimic
-apa folosită la spalarea fructelor si
a echipamentelor
-nitriţi
Fizic
-metale, sticla, resturi vegetale si
animale
mediu
mediu
2
2
-mentenanta echipament
-instruire personal
-verificarea starii de igiena
- examinarea vizuală,
inspecţia frecventă a
echipamentelor folosite şi
folosirea detectorului de
metale şi sticlă, respectarea
13
ghidurilor de bună practică de
igienă la recoltarea materiilor
prime vegetale
4.Fierbere
fructe si clei
de pectina
Biologic
-microorganisme patogene
mediu 2 -bune practice de igiena si
productie(GHP-GMP)
-respectare parametrii de
proces
-instruire personal
Chimic
-reziduuri detergenti mediu 2
-instruire personal
-GHP
-teste pH
Fizic
-insecte
-fire de par
-obiecte ale personalului
mediu 2
-instruire personal
-bunele practice de
productie(GMP)
-selectare furnizori
5.Continuarea
fierberii cu
zahar
Biologic
-infestarea zahărului cu
Leuconostoc
mare 1
-bune practice de igiena si
productie(GHP-GMP)
-monitorizare proces
-instruire personal
-buletine de analiză
-declaraţie de conformitate
-selectarea furnizorilor
Chimic
-reziduuri detergenti
-exces de zahar
mediu 2 -GHP
-instruire personal
-teste pH
14
Fizic
-insecte
-obiecte personal
mediu 2 -GMP
-control daunatori
-instruire personal
6. Adăugarea
solutiei de
CaCl2
Biologic
-microorganisme patogene
mare 1 -bune practice de igiena si
productie(GHP-GMP)
-monitorizare parametrii de
mediu
-instruire personal
Chimic
-reziduuri detergenti mic 3
-instruire personal
-GHP
-teste pH
Fizic
-insecte
-fire de par
mediu 2
-instruire personal
-bunele practice de
productie(GMP)
-selectare furnizori
7.Fierberea
amestecului
2-3 minute
Biologic
-microorganisme patogene
mediu 2 -bune practice de igiena si
productie(GHP-GMP)
-respectare parametrii de
proces
-instruire personal
Fizic
-insecte medie 2
-instruire personal
-bunele practice de
15
-fire de par
-obiecte ale personalului
productie(GMP)
-selectare furnizori
8.Adaugare
acid citric
Biologic
-microorganisme patogene
mare 1 -GMP,GHP
-respectare parametrii proces
-instruire personal
9.Umplere
recipiente
Biologic
-contaminare microbiologică
-prezenţa drojdiilor,
bacteriilor
mare 1 -igiena personalului
-respectare parametrii proces
-igienizarea ustensilelor
utilizate la dozat
-igiena spaţiului
de producţie
10.Închidere
recipiente
Fizic
-prezenţa cioburilor, spargerea
borcanelor la închidere
mare 1 -sincronizarea operaţiei de
dozare cu operaţia de
închidere (GMP)
-verificarea funcţionării
corecte a maşinii de închis;
-respectarea planului de
întreţinere echipamente
-eliminarea produselor
suspecte, prin utilizarea
detectorilor de sticlă.
11.
Pasteurizare
răcire
Biologic
-contaminarea cu anaerobi sporulaţi
termofili (Clostridium
Thermosaccharolyti cum,
mare 1 -eliminarea şarjei;
-controlul echipamentului
de măsură (GMP)
-respectarea formulei de
16
Lactobacillus brevis, Bacillus
coagulans)
pasteurizare
12.Depozitare Biologic
-supravieţuirea agenţilor patogeni
mare 1 -controlul condiţiilor de
depozitare
3.2. Identificarea punctelor critice de control
Etapa Pericol important CR Intrebari din arborele de
decizie
PCC/PC
Q1
Q2
Q3 Q4
1.Recepţie materii prime
zmeură proaspătă
B -prezenţa bacteriilor,
mucegaiurilor;
-fructe atacate de
dăunători
3 DA NU DA DA PC
C -prezenţa substanţelor
poluante (micotoxine,
antibiotice,hormoni,
pesticide)
3 DA DA - - PCC1
2.Receptia
ambalajelor
F -prezenţa cioburilor de
sticlă în recipiente
3 DA NU DA DA PC
3.Curăţire, spălare,
sortare fructe
B -prezenţa drojdiilor şi
mucegaiurilor
3 DA NU DA DA PC
4.Fierbere fructe + clei B -microorganisme 3 DA DA - - PCC2
17
de pectină patogene
5.Continuarea fierberii
cu zahar
B -microorganisme
patogene
3 DA NU DA DA PC
6.Adaugarea solutiei de
CaCl2
F -prezenţa impurităţilor
minerale
3 DA NU DA DA PC
7.Fierberea amestecului
2-3 minute
B -microorganisme
patogene
3 DA NU DA DA PC
8.Adăugare acid B -microorganisme
patogene
F -prezenta corpurilor
straine
3
3
DA
DA
NU
NU
DA
DA
DA
DA
PC
PC
9.Umplere recipiente B- contaminare
microbiologică
3 DA NU NU - PC
10.Închidere recipiente B- prezenţa drojdiilor
F- prezenţa cioburilor, spargerea borcanelor la închidere
3
3
DA
DA
NU
NU
NU
NU
-
-
PC
PC
11.Pasteurizare B-prezenţa agenţilor patogeni,bacteriilor termofile de acrire
3 DA DA - - PCC3
12.Depozitare B- agenţi patogeni 3 DA NU NU - PC
CR = clasa de riscPC = punct de controlPCC = punct critic de controlB = risc biologic; C = risc chimic; F = risc fizic
3.3. Plan HACCP – Gelafruct zmeurăEtapa Pericol(e)
importante
Masuri de control
PCC/ PC
Limite critice
Responsabil Metoda Frecventa
Corectie/Actiuni Corective
Documente/Inregistrari
Responsabil actiuni corective
Recepţie materii prime zmeură proaspă
C -prezenţa substanţelor poluante (micotoxine,antibiotic
respectarea limitelor maxime admise, la tratamentul culturilor cu pesticide
PCC1
Pb-0,1 mg/kgCd-0,05 mg/kgReziduuri de
-sef comisie- receptie
Monitori-zareaParametri-lor decontrol din
La fiecare lot prinobservare vizualăşi înregistrare
-Respingere lot Schimbare furnizor
Registru de receptie
-Director productie-Sef aprovizionare
18
tă e,hormoni, pesticide)
(GAP);-selectare furnizor-buletin analiza-declaratie de conformitate-instruire personal
pesticide- anexa2/2005M.O.746bis/2005
buletinele deanaliză
Fierbere fructe + clei de pectină
Biologic-microorga-nismepatogene
-bune
practici de
igiena si
productie
GHP-
GMP)
respectare
parametrii
de proces
-instruire personal
PCC2
Temp xUmid yTimp z
-Operatortratamenttermic/maistru
-controlul parametri-lor procesului
La fiecare şarjă severificătemperatu-ra şitimpii defierbere
-transfer in alt spatiu
-mentenanta
-Instruire personal
Fisa depozitare
-Director productie-Mecanic gestionar
Pasteuri-zare
B-prezenţa agenţilor patogeni,bacteriilor termofile de acrire
-monitorizare parametrii de mediu
PCC3
Temp: 110 0Ct1: 20 mint2: 30 mint3: 20 min
Operatortratamenttermic/maistru
Control vizual alparametrilor demăsură aiprocesului depasteurizare
La fiecare şarjă severificătemperatura şitimpii depasteurizare prinvizualizare şi prinînregistrări
Reglajeechipament;Respingere de lalivrare; Analizedelaboratorpentruproduse;
Instrucţiuni deoperareInstrucţiuni decontrol.
Şef secţie/maistru
Concluzii
Acest sistem trebuie permanent promovat pe plan naţional şi internaţional, iar în
unele ţări agenţiile de control a alimentelor îl încurajează în industria alimentară,
incluzând atât importatorii cât şi exportatorii să utilizeze sistemele bazate pe HACCP
pentru asigurarea protecţiei alimentare.
Beneficiile HACCP
19
Integrarea procedurilor moderne ale analizei de risc şi conceptului de prevenire
sub aspectul protecţiei sănătăţii consumatorului în sistemul de management existent
O mai mare siguranţă a produsului şi riscuri scăzute la garantarea produsului
Îmbunătăţirea semnificativă a comunicării şi creşterea nivelului de încredere între
clienţi, furnizori şi autorităţile de supraveghere
Analiza sistematică, derularea unor procese sigure şi eficiente în sensul siguranţei
produselor alimentare şi direcţionarea proceselor pentru identificarea potenţialelor riscuri
referitoare la igienă care pot periclita sănătatea consumatorului
Prevenirea problemelor care pot apărea referitor la garantarea produselor
Ajută firmele din industria alimentară să devină competitive pe piaţa
internaţională
Diminuează barierele comerţului internaţional
Bibliografie
1. Elena Bacheş, Stela Băbiceanu, Cornelia Manea, I. Florescu TEHNOLOGIA
PRODUSELOR HIPOCALORICE DIN FRUCTE, Redacţia de propagandă tehnica
agricolă
2. Banu C. (coord) - Manualul inginerului de industria alimentara, Bucuresti, Ed.
Tehnica, 2002
20
3. Scorei R., Mitruţ M., Scorei V., Tătar D., Petrişor I., Olteanu I., Cimpoiaşu V. -
HACCP- Ghid practic pentru industria agro-alimentară. Editura Aius, Craiova,
1998.
21