Proiect FGC Final

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE VALORI

ANALIZA PERFORMANȚEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

SC IPROEB SA BISTRIȚA

București

2010

S.C. IPROEB S.A. Bistriţa

CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................ pag. 3

CAPITOLUL I. Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului financiar .......... pag. 6

I.1. Calcularea indicatorilor de echilibru .......................................................................... pag. 6

I.2. Interpretarea indicatorilor de echilibru financiar ....................................................... pag. 8

CAPITOLUL II. Analiza performanțelor financiare pe baza contului de profit și pierdere ...........................................................................................................................

pag. 11

II.1. Calcularea indicatorilor de performanță: solduri intermediare de gestiune ............. pag. 11

II.2. Calcularea capacității de autofinanțare ..................................................................... pag. 14

II.3. Interpretarea indicatorilor de performanță:solduri intermediare de gestiune ........... pag. 15

CAPITOLUL III. Analiza fluxurilor de trezorerie ..................................................... pag. 17

III.1. Tabloul fluxurilor de trezorerie ............................................................................... pag. 17

III.2. Cash-flowuri utilizate pentru evaluarea întreprinderii ............................................ pag. 17

CAPITOLUL IV. Diagnosticul financiar al rentabilității și al riscului .................... pag. 19

IV.1. Diagnosticul financiar al rentabilităţii .................................................................... pag. 19

IV.2. Diagnosticul financiar al riscului ............................................................................ pag. 22

IV.3. Indicatorul de lichiditate ......................................................................................... pag. 24

IV.4. Indicatorul de solvabilitate ...................................................................................... pag. 24

CONCLUZII ................................................................................................................... pag. 26

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ pag. 29

ANEXE ............................................................................................................................ pag. 30

2


INTRODUCERE

În acest proiect ne-am propus să realizăm analiza financiară a firmei SC IPROEB SA

Bistrița în perioada 2006 - 2009. În acest scop, am analizat echilibrul financiar pe baza

bilanțului financiar și performanțele financiare pe baza contului de profit și pierdere.

De asemenea, am urmărit evoluția fluxurilor de trezorerie pe parcursul celor patru ani

prin întocmirea tabloului fluxurilor de trezorerie și prin calcularea cash-flowurilor utilizate

pentru evaluarea întreprinderii.

Mai mult, am măsurat performanțele firmei IPROEB prin calcularea ratelor de

rentabilitate și a indicatorilor specifici riscului.

În urma analizei financiare, am obținut că activitatea întreprinderii IPROEB Bistrița a

fost afectată de criza economică prin scăderea profitabilității, restructurări de personal și

scăderea vânzărilor.

S.C. IPROEB S.A.Bistriţa, înființată la 26.01.1991 prin H.G. nr.70, este o societate cu o

mare experienţă în domeniul electrotehnic, ce oferă o gamă largă de produse electrotehnice,

cuprinzând o mare varietate de cabluri, cordoane și conducte electrice izolate în PVC și

cauciuc, cabluri cu izolație din polietilenă reticulată, conductoare neizolate pentru linii aeriene

de energie electrică din aluminiu și oțel-aluminiu, cabluri de oțel pentru tracțiune, materiale

electroizolante, tablouri de automatizare, executate în conformitate cu standardele românești și

străine, produse destinate pieței interne și pieței externe.

Toate acestea sunt realizate pe baza unor importante investiții. Dotarea pusă la dispoziția

specialiștilor din domeniul cercetării-dezvoltării și din laboratoarele societății asigură o mare

flexibilitate a producției, reușind omologarea și introducerea în fabricație de noi sortimente.

Continua preocupare pentru ridicarea calității produselor a impus încă din 1994

implementarea și aplicarea de către companie a Sistemului de Asigurare a Calității, conform

cerințelor ISO 9001, certificarea Sistemului de Asigurare a Calității fiind acordată la 4 iulie

1995 de prestigiosul TUV Bayern Sachsen din Germania. Colectivul SC IPROEB SA Bistrița

se străduiește să îndeplinească în totalitate cerințele clienților, preocuparea de prim rang fiind

lărgirea pieței interne și cucerirea de noi piețe externe.

3


SC IPROEB SA are în proprietate imobilizări corporale, materializate în terenuri, clădiri,

construcții speciale, mașini și echipamente tehnologice, mijloace de transport și imobilizări în

curs.

Structura acționariatului la data de 31.12.2009, stabilită ca dată de referință, se prezintă

astfel:

1. S.C. Electromontaj S.A. București: 12.502.934 acțiuni, 30,66 %;

2. SIF Banat – Crișana: 2.188.856 acțiuni, 5,37 %;

3. MEI Roemenie en Bulgarije: 1.921.080 acțiuni, 4,71 %;

4. Hansa IDA Europa Aktsia Fond: 1.355.000 acţiuni, 3,32%;

5. RC2 (CYPRUS) LTD: 1.271.900, acţiuni 3,12%;

6. CELCO S.A.Constanţa: 1.177.720 acțiuni, 2,89 %;

7. Alte persoane juridice: 4.214.940 acţiuni, 10,33%;

8. Valeriu Otto Mihai – București: 1.053.155 acțiuni, 2,58 %;

9. Chiciudean Ioan: 452.183 acțiuni, 1,11 %;

10. Cașcaval Constantin: 341.600 acțiuni, 0,84 %;

11. Alte persoane fizice: 14.302.555 acțiuni, 35,07 %.

Ponderea pe piață a produselor IPROEB S.A. este de 20%, iar a principalilor concurenți,

după cum urmează :

ICME-ECAB București, aproximativ 30%;

PRYSMIAN Slatina, aproximativ 26%.

Având în vedere faptul că 26,6 % din producția S.C. IPROEB S.A. este cumpărată de

Gomar Lux S.A. Bistrița și 13,6 % de către Electromontaj București, se consideră că pierderea

celor 2 clienți ar avea un impact negativ asupra veniturilor societății.

S.C. IPROEB -S.A. are ca obiect de activitate producția de:

conductori electrici neizolați din Al si Ol-Al pentru linii electrice aeriene;

producția de cabluri de tracțiune;

conductoare electrice izolate în PVC și cauciuc;

materiale electroizolante stratificate din hârtie și țesături impregnate cu rășini sintetice;

condensatori de trecere;

aparataj de joasă, medie și înaltă tensiune;

cablaje electrice;

4


mijloace de automatizare;

sdv-uri și instalații specifice;

confecții metalice;

tamburi de lemn pentru desfacere cabluri;

În componența societății intrã 6 fabrici de producție și o bază sportivă, dupã cum

urmeazã :

Fabrica de Cabluri Neizolate (F.C.N.);

Fabrica de Conductori Izolați (F.C.I.);

Fabrica de Materiale Electroizolante (F.M.E.);

Fabrica de Mijloace de Automatizare (F.M.A.);

Fabrica de S.D.V.-uri (F.S.D.V.);

Fabrica de Întreținere, Reparații și Autoutilãri (F.I.R.A.);

Baza Sportivă.

Principalele pieţe de desfacere pentru fiecare produs sau serviciu sunt: cabluri izolate şi

neizolate – piaţa internă şi export, materiale electroizolante şi mijloace de automatizare şi

aparataj electric de joasă şi medie tensiune – piaţa internă.

5


Capitolul I. Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului financiar

Analiza financiară urmărește să evidențieze modalitățile de realizare a echilibrului

financiar pe termen lung și pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilanț) și treptele de

acumulare bănească, de rentabilitate ale activității întreprinderii (obiectiv al analizei pe baza

contului de profit și pierdere).

Studiul financiar al bilanțului evidențiază modalitățile de realizare a echilibrului

financiar funcțional sau patrimonial al întreprinderii la un moment dat (de regulă la sfârșitul

perioadei de gestiune), permiţând deci o analiză financiară statică.

Pentru evaluarea riscului de insolvabilitate, analiza patrimonială studiază, în vederea

confruntării, gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv (însușirea lor de a deveni scadente

la un anumit termen) și cel de lichiditate al elementelor de activ (posibilitatea acestora de a fi

transformate în bani). În acest context, riscul de insolvabilitate presupune imposibilitatea

întreprinderii de a face față pasivului exigibil cu activul său disponibil.

I.1. Calcularea indicatorilor de echilibru

Pe baza bilanțului contabil, anexat acestui proiect (anexa 1), am realizat bilanțul

financiar (anexa 2), respectiv bilanţul financiar simplificat (anexa 3). Pe baza datelor din

bilanţul financiar simplificat am calculat indicatorii de echilibru financiar (anexa 4) pe baza

următoarelor formule:

1. Fondul de rulment (FR) = Pasive permanete – Active permanente = (Capitaluri

proprii + Datorii financiare) – Imobilizări nete (fără amortizări)

2. Activul curent net/activul circulant net (ACN) = Active curente – Pasive curente

Activul curent net mai este egal si cu fondul de rulment (ACN = FR) deoarece:

Active = Pasive

⇒ Active permanente + Active curente = Pasive permanente + Pasive curente

⇒ Active curente – Pasive curente = Pasive permanente – Active permanante

6


⇒ ACN = FR

3. Necesar de fond de rulment (NFR) = (Active temporare – Active de trezorerie) –

(Pasive temporare – Pasive de trezorerie)

În cazul nostru: Pasive de trezorerie = 0 pentru toți cei patru ani. În acest caz putem să

rescriem formula pentru NFR astfel:

NFR = (Active temporare – Active de trezorerie) – Pasive temporare

Dacă nu există cheltuieli în avans (și cazul firmei IPROEB), atunci:

NFR = (Stocuri + Creanțe) – Datorii de exploatare

4. Trezoreria netă (TN) = FR – NFR

sau TN = ACN – NFR = (Active curente – Pasive curente) – [(Active temporare – Active de

trezorerie) - (Psive temporare – Pasive de trezorerie)] ⇒ TN = Active de trezorerie – Pasive

de trezorerie

În cazul firmei S.C. IPROEB S.A. Bistrița, Pasive de trezorerie = 0, prin urmare TN = Active

de trezorerie.

5. Cash Flow (CF) = ∆TN

6. Activ economic (AE) = Active permanente + ACN

sau AE = Active permanente + FR = Active permanente + Pasive permanente – Active

permanente

⇒ AE = Pasive permanente

Indicatori de echilibru financiar 2006 2007 2008 20091. FR = P. permanente – A. permanente 24 287 080 43 859 425 41 996 327 39 177 1062. ACN = A. curente – P. curente 24 287 080 43 859 425 41 996 327 39 177 1063. NFR = (A. curente – A. trezorerie) – (P. curente – P. trezorerie) 18 101 337 26 007 578 26 670 382 26 778 6454. TN = FR – NFR 6 185 743 17 851 847 15 325 945 12 398 4615. CF = ΔTN 11 666 104 -2 525 902 -2 927 4846. AE = A. permanente + ACN 44 808 352 69 637 185 70 731 583 65 136 927

7


I.2. Interpretarea indicatorilor de echilibru financiar

Scopul calculării acestor indicatori este de a caracteriza echilibrul financiar al firmei.

Acești indicatori arată:

structura surselor de finanțare folosite pentru desfășurarea activității;

în ce măsură firma are nevoie să apeleze la creditele bancare (credite de trezorerie).

FONDUL DE RULMENT reprezintă cel mai important indicator al echilibrului financiar

al întreprinderii. Fondul de rulment este expresia realizării echilibrului financiar pe termen

lung și a contribuției acestuia la înfăptuirea echilibrului finanțării pe termen scurt. Acesta arată

în ce măsură resursele financiare permanente acoperă finanţarea activelor fixe. Ceea ce rămâne

peste această acoperire poate fi folosit pentru finanţarea activelor circulante.

Observăm că în toți cei patru ani FR > 0 ⇒ firma are excedent de resurse financiare

permanente, utilizat pentru finanţarea activelor circulante.

Valoarea pozitivă a fondului de rulment mai arată faptul că firma are siguranță din punct

de vedere al riscului, riscurile fiind limitate, la fel și rentabilitatea.

Observăm că fondul de rulment creşte din 2006 în 2007 cu 19 572 345 lei, iar din 2007

în 2008 scade cu 1 863 098 lei, la fel din 2008 în 2009 cu 2 819 221 lei.

Creşterea fondului de rulment în anul 2007 reflectă alocarea tuturor acumulărilor nete ale

exerciţiului anterior (beneficii reinvestite și amortizări) în creşterea activelor circulante. În

schimb, scăderea fondului de rulment începând cu anul 2008 semnifică faptul că fondul de

rulment existent nu este suficient, existând un risc din punct de vedere financiar pentru

întreprindere. Pentru a putea face față plăților, firma este obligată să contracteze credite pe

termen scurt.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT

Valoarea pozitivă a NFR în situația noastră semnifică un surplus de nevoi temporare

(ciclice), în raport cu sursele temporare (ciclice) posibile de mobilizat. Această situație poate fi

judecată ca fiind normală, dacă este rezultatul unei politici de investiții privind creșterea nevoii

de finanțare a ciclului de exploatare. Altfel, nevoia de fond de rulment poate evidenția un

decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor și a creanțelor și exigibilitatea datoriilor de

exploatare (s-au încetinit încasările și s-au urgentat plățile).

8


TREZORERIA NETĂ

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități eficiente.

Înregistrarea unei TN, în cadrul mai multor exerciții succesive, demonstrează succesul

întreprinderii în viața economică și posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești

pentru întărirea poziției ei pe piață.

Se calculează pe baza bilanţului financiar și arată existenţa sau nu a lichidităţilor la

nivelul societăţii comerciale:

TN = FR – NFR sau TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

Din faptul că TN > 0 (sau FR > NFR) putem deduce că firma are resurse cu caracter

permanent peste nevoia de finanţare pe termen scurt, adică există lichidităţi disponibile în

casă, cont la bancă etc.

TN pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii. Exercițiul

financiar s-a încheiat cu un surplus monetar, expresie concretă a profitului net din pasivul

bilanțului. Acest excedent de trezorerie urmează să fie plasat eficient și în deplină siguranță pe

piața monetară și/sau financiară.

CASH FLOW-UL

Un cash-flow pozitiv se interpretează ca o creștere a capacității reale de finanțare a

investițiilor. În anul 2007, cash-flowul pozitiv reprezintă o îmbogățire a activului real, o

confirmare a majorării averii proprietarilor, în timp ce în anul 2008 și 2009, averea

proprietarilor s-a micșorat.

Stocurile înregistrează o creștere cu 17,55 % față de anul 2008. Creșteri se înregistrează

la următoarele categorii de stocuri: materii prime 15,07%, producția în curs de execuție

42,44% și produse finite 18,78%.

În ce privește dinamica creanțelor, aceasta are o evoluție descendentă pe toată perioada

analizată. Diminuarea valorii creanțelor la 31.12.2009 are drept cauză scăderea volumului

producției vândute pe fondul scăderii accentuate a comenzilor de produse pe piața internă, fapt

ce a dus și la scăderea disponibilităților bănești cu 2.927.484 lei față de 31.12.2008.

9


Datoriile societății urmează același trend de scădere ca și creanțele, valoarea acestora la

31.12.2009 de 12.957.634 lei fiind în scădere cu 12,51 % față de anul 2008, cauzele scăderii

fiind aceleași.

Imobilizările necorporale au avut o evoluție descrescătoare, ponderea acestora în total

active imobilizate fiind nesemnificativă.

Imobilizările corporale înregistrează o scădere a valorii rămase față de anul 2008, cu

5,04 %, scădere determinată de volumul redus de investiții efectuate în anul 2009 comparativ

cu anii precedenți, care nu compensează integral amortizarea înregistrată.

O scădere semnificativă înregistrează imobilizările financiare ca urmare a încasării de

garanții de bună execuție în valoare de 1.696.052 lei.

În ceea ce privește capitalul social al firmei, acesta este divizat în 47 572 131 acţiuni

nominative care conferă deţinătorilor poziţia de proprietari colectivi asupra proprietăţii

indivizibile a societăţii. Pentru acţiunile aflate în circulaţie societatea poate distribui

dividende. Dividendele se plătesc la sediul societăţii sau prin sistemele bancare sau poştale,

eşalonat conform legii. Politica societății cu privire la dividende este aceea de a fi distribuite

acționarilor.

În anul 2007, capitalul social s-a majorat prin acordarea dreptului de preferință

acționarilor înregistrați la data de 25.10.2006 (echivalentul a 4 546 423 acțiuni). În anul 2008,

capitalul social s-a majorat prin emiterea de acțiuni gratuite pentru toți acționarii înregistrați la

data de 7.05.2008 (+6 791 208 acțiuni).

10


Capitolul II. Analiza performanțelor financiare pe baza contului de profit și pierdere

SC. IPROEB S.A. a înregistrat în anul 2009 o cifră de afaceri de 84 639 406 lei faţă de

2008 când a înregistrat 145 511 194 lei şi faţă de 2007 când a avut 174 523 695 lei. În 2006,

cifra de afaceri a fost doar de 86.067.433 lei. Observăm că în perioada analizată cifra de

afaceri a întreprinderii IPROEB a înregistrat o cifră de afaceri în continuă creştere până în anul

2007, apoi trendul a devenit descendent. În 2009 comparativ cu 2006, cifra de afaceri a scăzut

cu un procent de 1,7%.

II.1. Calcularea indicatorilor de performanță: solduri intermediare de gestiune

Din analiza contului de profit și pierdere (anexa 5), se obțin două categorii de

indicatori financiari de gestiune:

1. soldurile intermediare de gestiune (SIG); (anexa 8 și 9) în varianta anglosaxonă,

respectiv franceză;

2. capacitatea de autofinanţare (CAF); anexa 8, indicatorul 6, în cele două variante.

Acești indicatori, calculați în varianta franceză (anexa8), exprimă diferitele niveluri de

rentabilitate a firmei și caracterizează situaţia financiară a întreprinderii din punctul de vedere

al aportului diferiţilor factori de producţie.

1. Marja comercială

Exprimă rezultatul operaţiunilor de vânzare/cumpărare de mărfuri, adică bunuri ce nu fac

obiectul de activitate al societăţii.

MC = VM – CM

VM = încasări din vânzarea mărfurilor;

CM = plăţi pentru cumpărarea mărfurilor

MC > 0 în toți cei patru ani analizați și exprimă faptul că din operaţiunile de

vânzare/cumpărare de mărfuri se obţine un rezultat favorabil pentru societate. Pentru firma în

discuție S.C. IPROEB SA Bistrița este important nu doar ca marja comercială să fie pozitivă,

ci şi ca evoluţia ei în timp să fie favorabilă.

11


Observăm astfel o reducere a marjei comerciale în anul 2007 comparativ cu anul 2006, și

în continuare o valoare mai mică în 2007 comparativ cu anul 2008, iar în 2008 comparativ cu

2009 se înregistrează tot o reducere. Reducerea în timp a marjei comerciale poate fi analizată

sub forma unui proces iterativ structurat pe două criterii de apreciere:

caracterul structural al dimensiunii marjei;

caracterul de generalitate al fenomenului.

2. Producţia exerciţiului

Exprimă valoarea activităţii de bază a societăţii concretizată în produse finite fabricate

sau în curs de fabricaţie stocate sau deja vândute.

PE=PV+PS+PI, unde:

PV = producția vândută

PS = producția stocată

PI = producția imobilizată

Producția exercițiului are caracter eterogen din punct de vedere al preţurilor în care se

calculează componentele ei, respectiv:

– preţuri de vânzare pentru PV;

– costuri de producţie (preţuri de tip cost) pentru PS şi PI.

În analiza PE este importantă nu doar dinamica ei, ci mai ales dinamica structurii ei pe

componente:

creşterea ponderii PS vădeşte o politică de vânzări ineficientă;

creşterea ponderii PI vădeşte o creştere a ciclului de fabricaţie sau a

autoconsumului cu efecte în scăderea cifrei de afaceri.

În cazul firmei noastre, PS are valoarea 0 pe parcursul celor 4 ani, iar ponderea PI în PE

este mică (0.000018% în anul 2006, 0, 000078% în anul 2007, 0,001641% în anul 2008,

respectiv 0,001127% în anul 2009). Putem spune deci că societatea S.C. Iproeb Bistrița SA are

o politică de vânzări eficientă, iar autoconsumul nu prezintă efecte negative asupra cifrei de

afaceri.

12


3. Valoarea adăugată

Reprezintă valoarea creată în plus de întreprindere peste valoarea produselor

achiziţionate de ea din mediul extern, pentru producţie (materii prime, materiale, energie,

utilităţi, servicii, ambalaje ş.a.).

VA = MC + PE – CE

MC = marja comercială

PE = producția exercițiului

CE = consum extern Sau

VA = Cs + A + RE + IT + Cf

Cs = cheltuieli de personal forţa de muncă

A = amortizarea capitalul fix

RE = rezultatul exploatării întreprinderea şi proprietarii ei

IT = impozite directe şi taxe statul

Cf = cheltuieli financiare mediul financiar-bancar

În analiza financiară valoarea adăugată este un indicator de tip net, de natură economico-

financiară; este mai expresiv (reprezentativ) decât cifra de afaceri care este un indicator de tip

brut, de natură comercială.

4. Excedentul brut de exploatare- Reprezintă acel rezultat care permite finanţarea

investiţiilor, remunerarea surselor externe, remunerarea acţionarilor şi autofinanţarea.

EBE = Venituri de exploatare monetare – Cheltuieli de exploatare monetare

Firma noastră a înregistrat pe parcursul primilor doi ani analizați un trend crescător, situație

favorabilă, însă ulterior situația s-a degradat simțitor ajungând de la o valoare de 16 834 981

lei la 1 507 121 lei în 2009. EBE nu este influențat de politicile de amortizare, de îndatorare,

nici de politicile de dividend sau de reinvestire.

5. Rezultatul exploatării - Reprezintă acel rezultat care permite remunerarea

acţionarilor şi autofinanţarea. Acesta este influențat de politica de amortizare.

RE = venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare = EBE+venituri nemonetare

din exploatare – cheltuieli nemonetare de exploatare.

13


6. Rezultatul curent- Reprezintă rezultatul exploatării corectat cu cel din activitatea

financiară.

RC = RE + venituri financiare – cheltuieli financiare

7. Rezultatul brut- Reprezintă rezultatul curent corectat cu cel din activitatea

extraordinară.

RB = RC + venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare

8. Rezultatul net al exerciţiului

Reprezintă rezultatul rămas la dispoziţia societăţii pentru crearea resurselor financiare

proprii pentru dezvoltare şi remunerarea acţionarilor, fiind influențat de politica de îndatorare.

RN = RB - Ip

Ip = impozit pe profit

Acesta poate fi <0, în acest caz firma înregistrând pierdere, sau >0, caz în care firma are

profit. Societatea în cauză prezintă valori pozitive ale rezultatului net la sfârșitul celor 3 ani.

Indicatorii SIG – varianta anglosaxonă (anexa6)

Venituri de exploatare monetare - Cheltuieli de exploatare monetare

EBITDA (earnings before interest, taxes, depreciation and amortization)

Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele

EBIT (earnings before interest and taxes) - cheltuieli cu dobânzile

EBT (earnings before taxes) - Impozit pe profit

profit net EPS=PN/nr.actiuni + Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele

CAF (capacitate de autofinanțare)

II.2. Calcularea capacității de autofinanțare

9. Capacitatea de autofinanţare

Rezultatul net generat de activitatea firmei şi pe care îl poate utiliza pentru propria

finanţare. Reprezintă o resursă internă aflată la dispoziţia întreprinderii, deci se va ţine cont

numai de veniturile încasabile şi de cheltuielile plătibile (nu ia în calcul amortizările şi

provizioanele)

14


Poate fi determinată prin două metode:

a) Metoda DEDUCTIVĂ - CAF se determină pornind de la contul de rezultate, din care se

păstrează doar veniturile real încasabile şi cheltuielile reale.

CAF = EBE+ venituri financiare (fără provizioane) - chelt.financiare (fără amort. şi

proviz.) + venituri extraordinare - chelt.excepţionale - impozit pe profit

b) Metoda ADITIVĂ - pune în evidenţă elementele contabile negeneratoare de fluxuri

monetare. Se porneşte de la rezultatul net la care se adaugă chelt.nemonetare

(amortiz&proviz.) neplătibile la o anumită scadenţă şi se scad veniturile nemonetare (proviz.)

CAF = rezultat net al exerc. + ch.amortiz.&proviz. - venituri din proviz.

II.3. Interpretarea indicatorilor de performanță:solduri intermediare de gestiune

Creşterea ponderii componentelor poate arăta, după caz, o evoluţie favorabilă (eficientă)

a calităţii activităţii generale, a celei financiare sau a utilizării unuia din „factorii de

producţie”. Astfel, analizând evoluția factorilor între anii 2006 - 2009, observăm o creștere a

ponderii Cs de 32,76% în 2006, urmată de o reducere la 31,09% în 2007, apoi o creștere până

la 43,62% în 2008, ajungând la 71,43% în 2009. Această evoluție ne arată că productivitatea

muncii este necorelată cu politica salarială sau de personal, și în plus această creștere se

observă a fi fondată pe scăderea valorii adăugate în anul 2009, la aproape jumătate din

valoarea înregistată în 2006 și mai ales 2007. Creşterea ponderii RE este singura creştere ce

denotă o evoluţie favorabilă; acesta prezintă o creștere considerabilă în anul 2007 față de 2006

și 2008, efectele conjucturii economice mondiale nefavorabile reflectându-se aici printr-o

scădere a valorii acesteia până la 83 940 708 lei.

Veniturile activitatii de exploatare, în perioada analizată, au avut o evoluție oscilantă, cu

un vârf în anul 2007, nivelul acestora în anul 2009 scăzând substanțial la nivelul de

87.712.348 lei, reprezentând 59,52% din veniturile anului 2008.

Cheltuielile de exploatare au scăzut față de anul 2008 cu 37,10%. Scăderea mai mică a

cheltuielilor de exploatare față de veniturile din exploatare este determinată, pe de o parte, de

creșterea prețurilor la materiile prime de bază, cuprul și aluminiul, în cursul anului 2009, iar pe

de altă parte, de cheltuielile cu personalul care înregistrează o scădere de numai 13,41%

15


urmare a cheltuielilor de personal suplimentare ca efect al concedierii unui număr de 236

salariați.

Cheltuielile energetice înregistrează, deasemenea, o creștere, în raport cu volumul

producției, nivelul de realizare al acestora fiind de 66,01% față de anul precedent.

La categoria alte cheltuieli de exploatare se înregistrează o scădere de 19,88%, fapt ce a

avut efecte pozitive asupra rezultatului din exploatare.

Cheltuielile de exploatare au fost influențate semnificativ de anularea în cursul anului de

provizioane în valoare de 5.603.764 lei și de constituirea altor provizioane în sumă de

1.235.528 lei.

Creșterea ponderii cheltuielilor de exploatare în venituri din exploatare, de la 90,68% , în

anul 2008, la 95,81%, în anul 2009, au dus la o scădere a profitului din exploatare față de anul

precedent cu 73,33%.

În activitatea financiară se înregistrează o creștere semnificativă a veniturilor financiare

cu 64,63%, în timp ce cheltuielile financiare înregistrează o scădere cu 32,39% față de anul

2008.

Profitul financiar în sumă de 2.067.487 lei, la nivelul anului 2009, este rezultatul

politicii de plasare a lichidităților în depozite cu dobânzi atractive și de efectuare a plăților

externe astfel încât pierderile din diferențe de curs să fie minimalizate.

SC IPROEB SA Bistrița a înregistrat următoarele valori ale CAF în perioada 2006-2009:

18 722 460 lei, 25 908 540 lei, 15 339 331 lei, 3 017 915 lei). Profitul net fluctuează şi el

(crește în 2006 cu o valoare aproape dublă, scăzînd în 2008 la o valoare de 12 267 168 lei, mai

mică decît în 2006, și ajunge în 2009 la o valoare de numai 181 959 lei, comparativ cu 24 892

823 lei cât s-a înregistrat în 2007). Autofinanțarea constituie modul de finanțare fundamental

și original. Aceasta, întrucât corespunde primelor forme istorice ale avansării de capital. Pe de

altă parte, celelalte moduri de finanțare (finanțarea directă sau intermediară) funcționează în

mod normal ca simple anticipări ale unei autofinanțări viitoare. Astfel, întreprinderea S.C.

IPROEB SA Bistrița care primește un credit bancar va trebui să-l ramburseze pe baza

rezultatelor sale financiare viitoare, deci a autofinanțării sale. Autofinanțarea reprezintă deci,

în ultimă analiză, pivotul fundamental pe care se sprijină finanțarea întreprinderii.

16


Capitolul III. Analiza fluxurilor de trezorerie

III.1. Tabloul fuxurilor de trezorerie

Identificarea fluxurilor monetare pe categorii de activităţi: exploatare, de investiţii şi de

finanţare.

Tabloul fluxurilor de trezorerie

2007 2008 2009

CF de exploatare

=CAF - ∆NFR - Vn fin încasate 28 463 147

14 696 975 -1 863 194

CF de investiţii = -∆ imob brute + vn fin -3 994 885 -1 466 296 5 230 329

CF de finanţare

=∆ cap social - div plătite + ∆dat financiare -8 853 986 -5 323 976 -4 000 000

CF totalCF de exploatare+ CF de investiţii + CF de finanţare 15 614 276 7 906 703 - 632 865

În anul 2009, în situația de criză economică manifestată, s-a dorit adoptarea unei politici

prudente de achiziții, care să satisfacă numai cerințele stringente ale societății. În acest fel,

investițiile realizate în anul 2009 au fost făcute în principal în imobilizări corporale, respectiv

au vizat în principal diversificarea gamei de fabricație la producția de izolatori compozit și

asigurarea bazei de desfășurare a activității de desfacere în cele 8 puncte de desfacere.

III.2. Cash-flowuri utilizate pentru evaluarea întreprinderii

1.Cash-flow de gestiune – este destinat remunerării acţionarilor, creditorilor şi firmei

17


CF de gestiune = PN + Cheltuieli cu amortizarea + Cheltuieli cu dobânzi

2. Creşterea economică – reprezintă investiţiile firmei prin cumpărarea de imobilizări şi prin formarea activului curent net.

CE = Δ Imobilizări brute + Δ ACN = (Δ Imobilizări nete+Cheltuieli cu amortizarea) + Δ ACN

3. Cash-flow-ul disponibil

CFD = CF de gestiune – creşterea economică = CFD pentru acţionari + CFD pentru creditoriCFD pentru acţionari = Dividende – Δ capital social = PN – Δ capital propriuCFD pentru creditori = Dobânzi – Δ Datorii financiare

Cash-flow-uri pentru evaluarea intreprinderii 2006 2007 2008 2009

1

Cash-flow de gestiune

=PN +ch cu amort +ch cu dobanzi 14 186 431 24 895 754 12 267 168 5 181 959

2

Cresterea economica

=∆ imob brute + ∆ A.C.N. -6 334 841 69 637 185 70 731 583 65 136 927

3

CF disponibil

= CFD act + CFD creditori

CFD act= PN- ∆ cap propriu

-7 435 772 -3 420 679 -8 947 939 -10 271 639

CFD cred= dob- ∆ DAT

344 553 2 6550 0

18


Capitolul IV. Diagnosticul financiar al rentabilității și al riscului

Diagnosticul financiar urmăreşte:

identificarea eventualelor stări de dezechilibru;

identificarea originii şi a cauzelor care le-au generat;

stabilirea măsurilor de redresare.

Diagnosticul financiar are ca obiective:

măsurarea rentabilităţii capitalurilor întreprinderii;

aprecierea condiţiilor de echilibru economic şi financiar;

evaluarea gradului de risc (economic, financiar şi de faliment) al întreprinderii.

Situaţia întreprinderii va fi apreciată ca fiind favorabilă, dacă, în urma diagnosticului ei

financiar, rezultă o rentabilitate satisfăcătoare pentru riscurile pe care investitorii (acţionari şi

împrumutători) şi le-au asumat prin alocarea capitalurilor lor în activele întreprinderii.

IV.1. Diagnosticul financiar al rentabilităţii

Diagnosticul financiar urmărește:

identificarea eventualelor stări de dezechilibru;

identificarea originii și a cauzelor care le-au generat;

stabilirea măsurilor de redresare.

Diagnosticul financiar are ca obiective:

măsurarea rentabilității capitalurilor întreprinderii;

aprecierea condițiilor de echilibru economic și financiar;

evaluarea gradului de risc (economic, financiar și de faliment) al

întreprinderii.

19


1. Rentabilitateta capitalului propriu

RCPR = Rfin = ROE = PN/CPR

2006 2007 2008 2009RCPR 0.3569 0.3871 0.1884 0.0817

Decompunerea ROE = PN/CA * CA/Activ * Activ/CPR = PN/EBT * EBT/EBIT * EBIT/CA * CA/Activ * Activ/CPR

2006 2007 2008 2009Profitabilitate : PN/CA

0.0938 0.1426 0.0843 0.0612

Viteza de rotatie: CA/Activ

2.1274 1.9532 1.6969 1.0813

Grad de indatorare : Activ/ CPR

1.7890 1.3896 1.3173 1.2341

2. Rentabilitatea datoriilor financiare

Rdat.fin. = Rdob = Dobânzi/Datorii financiare

2006 2007 2008 2009Rdat.fin. 9.4732 10.6196 0 0

Datoriile financiare pe termen lung pe anul 2006 sunt 0, drept urmare nu avem cum să calculăm Rdat.fin. nu putem s⇒ ă calculăm nici RAE.

Descompunerea Rdat.fin. = Dob/CA * CA/Activ * Pasiv/Dat.fin.2006 2007 2008 2009

Dob/CA 0.0026 0.000017 0 0CA/Activ 2.1274 1.9532 1.6969 1.0813Pasiv/Dat.fin 1701.3144 323735.7029 0 0

3. Rentabilitatea activului economic

RAE = Rec = Rfin * CPR/AE + Rdob*Dat.fin./AESau

RAE = (PN + Dob)/(CPR + Dat.fin.) = (EBIT – Imp/Pf)/(CPR + Dat.fin.)

2006 2007 2008 2009RAE 0.3669 0.3872 0.1884 0.0817

4. Return on assets

20


ROA = PN/Activ

2006 2007 2008 2009ROA 0.1995 0.2786 0.1431 0.0662

Descompunerea ROA = PN/CA * CA/Activ

5. Analiza rentabilității pe baza indicatorilor bursieri

Acțiunile emise de SC IPROEB SA se tranzacționează numai pe BVB – piața RASDAQ.

Simbolul acțiunii este IPRU. Analiza unei întreprinderi cotate la bursă comportă un studiu

suplimentar, pe baza datelor bursiere, menit să servească la elucidarea unor aspecte referitoare

la politica în domeniul portofoliului de titluri.

A. Profitul net pe acțiune: = PN / Nr de acțiuni

Acest indicator oferă informații utile în special pentru acționarii majoritari care sunt

interesați de rentabilitatea firmei pe termen lung. Cu cât revine mai mult profit net unei

acțiuni, cu atât bogăția acționarilor crește. În anul 2009, acest indicator a avut nivelul de

0.1089.

B. Dividendul pe acțiune = D / Nr acțiuni

Un nivel scăzut al acestui indicator poate însemna o redirecționare a profitului

întreprinderii către diverse proiecte de investiții, acesta fiind un moment prielnic pentru

cumpărarea de acțiuni. În anul 2009, indicatorul a avut nivelul de 0.08408.

C. PER = Curs bursier / PN pe acțiune

PER arată cât de repede se poate recupera investiția în acțiunile firmei în cazul în care tot

profitul net ar fi distribuit acționarilor sub formă de dividende. Cu cât valoarea acestei rate este

mai redusă, cu atât semnifică o stare mai bună. Semnifică prețul pe care investitorii sunt

dispuși să-l plătească pentru o unitate de profit net pe acțiune. În 2009, PER aferent IPROEB a

fost de 18.3606.

21


D. Prețul acțiunii / Valoarea contabilă

În anul 2009, acest indicator a avut nivelul de 0.8614. Valoarea acestui indicator este

determinată de rata rentabilității financiare, rata de distribuție a dividendelor, riscul asociat

firmei, precum și rata de creștere a profitului.

IV.2. Diagnosticul financiar al riscului

Dispersia profitului net

2006 2007 2008 2009PN 13 801 214 24 892 823 12 267 168 5 181 959

(PNt - PNmediu)2 55026 368 929 117875143 849 024 3128027 316 129 78390341 084 224UM = leu

∑ (PNt-PNmediu)2 = 199448538 618 306 PNmediu= 14 035 791σ 2 (PN) = ∑ (PNt-PNmediu)2/3 = 66 482 846 206 102σ (PN) = 8153701.38

Pragul de rentabilitate

a) Prag de rentabilitate de exploatare Rezultatul de exloatare = 0CAPRE=(CF+Am&Prov)/(1-v)=Chelt de exploatare monetare+Amo&Prov

2006 2007 2008 2009Chelt de exploatare mon 126 923 077 145 811 001 130 529 120 86 205 227Amo&Proviz 6 137 898 5 337 793 5 636 051 1 709 438CAPRE 133 060 975 151 148 794 136 165 171 87 914 665

UM = leu.

b) Prag de rentabilitate globalPN=0 CAprg=(CF+Am&Prov+Dob)/(1-v)=Cheltuieli de exploatare monetare+Amo&Proviz+Dob

22


2006 2007 2008 2009Chelt exploatare mon 126 923 077 145 811 001 130 529 120 86 205 227Amo&Proviz 6 137 898 5 337 793 5 636 051 1 709 438Dob 385 217 2 931 0 0CAPRG 133 446 192 151 151 725 136 165 171 87 914 665

UM = leu.

Coeficientul de elasticitateePN/CA=(ΔPN/PN0)/(ΔCA/CA0)

UM = leu.

Descompunere:ePN/CA=(ΔPN/PN0:ΔEBT/EBT0)*( ΔEBT/EBT0:ΔrezExpl/RezExpl0)*( ΔrezExpl/RezExpl0: ΔCA/CA0)

ΔPN/PN0:ΔEBT/EBT0=ePN/EBTΔEBT/EBT0:ΔrezExpl/RezExpl0=eEBT/RezExpl=CELFΔrezExpl/RezExpl0: ΔCA/CA0=eRezExpl/CA=CELE

2006 2007 2008 2009PN 13 801 214 24 892 823 12 267 168 5 181 959ΔPN 11 091 609 -12 625 655 -7 085 209EBT 15 342 695 23 310 896 10 631 039 -1 932 599ΔEBT 7 968 201 -12 679 857 -12 563 638ePN/EBT 1.547457151 0.932447476 0.488729607

2006 2007 2008 2009EBT 15 342 695 23 310 896 10 631 039 -1 932 599ΔEBT 7 968 201 -12 679 857 -12 563 638RezExpl 30 889 773 44 079 119 30 557 014 18 159 041ΔrezExpl 13 189 346 -13 522 105 -12 397 973CELF 1.216326264 1.773143934 2.912727996

2006 2007 2008 2009PN 13 801 214 24 892 823 12 267 168 5 181 959ΔPN - 11 091 609 -12 625 655 -7 085 209CA 147 180 439 174 523 695 145 511 194 84 639 406ΔCA - 27 343 256 -29 012 501 -60 871 788ePN/CA - 4.325906485 3.051047702 1.380666217

23


2006 2007 2008 2009RezExpl 30 889 773 44 079 119 30 557 014 18 159 041ΔrezExpl 13 189 346 -13 522 105 -12 397 973CA 147 180 439 174 523 695 145 511 194 84 639 406ΔCA 27 343 256 -29 012 501 -60 871 788CELE 2.298308959 1.845357987 0.969884723

IV.3. Indicatorul de lichiditate

a) Lichiditatea curenta=Active curente/Pasive curente

2006 2007 2008 2009LC 1.5948 2.5377 2.7601 3.5236

b) Lichiditatea intermediara/rapida/imediata=(Active curente-Stocuri)/Pasive curente2006 2007 2008 2009

LI 1.0428 1.6732 1.9024 2.1207

c) Lichiditatea cash/instantanee/la vedere=(Active curente-Stocuri-Creante)/Pasive curente=Active de trezorerie/Pasive curente

2004 2005 2006 2007Lcash 0.2027 0.7126 0.7419 0.8351

IV.4. Indicatorul de solvabilitate

a) CPR/Pasiv

b) Grd indatorare totala=Datorii totale/Pasiv

c) Datorii financiare/Pasiv

d) Levier=Datorii financiare/CPR

2006 2007 2008 2009

24


CPR / Pasiv 55.896% 71.963% 75.910% 81.032%

CPR 38 670 454 64 299 39265 095

532 63 427 489

Pasiv 69 182 249 89 351 05485 753

594 78 274 618GI 34.809% 21.782% 17.270% 16.554%

Datorii totale 24 081 782 19 462 77114 809

710 12 957 634

Pasiv 69 182 249 89 351 05485 753

594 78 274 618Datorii financiare / Pasiv 0.059% 0.000% 0.000% 0.000%Datorii financiare 40 664 276 0 0

Pasiv 69 182 249 89 351 05485 753

594 78 274 618Levier 0.105% 0.000% 0.000% 0.000%Datorii financiare 40 664 276 0 0

CPR 38 670 454 64 299 39265 095

532 63 427 489

Efectul de levier este pozitiv pe anii 2006 şi 2007, astfel că rentabilitatea acţionarilor este

superioară rentabilităţii firmei. În anii 2008 si 2009 rapoartele indică faptul că nu există datorii

financiare.

25


Concluzii

În anul 2006 s-a realizat o producţie marfă în valoare de 152.216.545 lei, reprezentând o

creştere de 47,9 % faţă de producţia anului 2005. Aceste realizări s-au datorat creşterii

semnificative a producţiei fizice prin prelucrarea cu 23,6 % mai multă materie primă cupru şi

aluminiu la fabrica de cabluri izolate, cu 50,36 % creştere la fabrica de materiale

electroizolante şi o crestere de 51 % la fabrica de scule şi dispozitive.

Indicele mediu de utilizare a timpului a fost de 90,25 iar numărul mediu scriptic a

fost de 677 salariaţi. În aceste condiţii, în anul 2006 a avut loc şi o creştere semnificativă a

productivităţii muncii, adică cu 85 %. Câştigul mediu net pe salariat a fost de 1061 lei, în

creştere cu 15,45% faţă de anul 2005.

Când realizările de producţie sunt corelate şi cu rezultatele economice atunci se poate

spune că activitatea societăţii este bună. De aceea activitatea din anul 2006 se poate aprecia ca

fiind cea mai performantă de după anul 1989 atât în ce priveşte producţia marfă realizată cât şi

a parametrilor economici obşinuţi.

Analiza principalilor indicatori economico- financiari calculaţi pe baza bilanţului şi a

contului de profit şi pierderi arată că societatea IPROEB a avut în anul 2006 o evoluţie de

excepţie care ar fi foarte dificil să se poate menţine la aceeaşi parametri economici şi în anul

2007.

Activitatea societăţii IPROEB pe anul 2006 se poate considera a fi fost bună având

următoarele realizări pozitive :

creşterea producţiei marfă cu 47,9 %

creşterea veniturilor totale cu 45,9 %

creşterea venitului net/salariat cu 15,4 %

creşterea profitului net cu 489,1 %

creşterea rentabilităţii cu 221 %

micşorarea cheltuielilor energetice cu 2 %

26


Având în vedere conjuncturile anului 2007 care se caracterizează printr-o concurenţă

foarte agresivă prin apariţia unor furnizori noi pe piaţă, atât din ţară, cât mai ales din

străinătate şi ţinând cont de fluctuaţia în limite imprevizibile ale preţurilor pe piaţa mondială a

cuprului şi aluminiului societatea și-a propus pentru activitatea acestui an următoarele :

mărirea capacităţilor de producţie prin dotarea cu utilaje performante;

mărirea parcului de transport al societăţii;

adoptarea unei politici flexibile de preţ / termen de livrare şi termen de plată pentru

atragerea clientilor;

menţinerea şi prelungirea certificării managementului de calitate ISO 2001;

prelungirea certificatului de acreditare RENAR, Transelectrica, AFER, ISCIR, E.ON

Moldova;

valorificarea superioară a deşeurilor de cabluri;

monitorizarea în permanenţă a indicatorilor de poluare atât în aer cât şi în apă;

diversificarea pieţelor de aprovizionare pentru a cumpăra cele mai ieftine materii

prime;

participarea la licitaţiile organizate de BRM, cele electronice şi ale Companiilor

Naţionale;

reducerea stocurilor de produse finite, materii prime şi facturi neîncasate pentru

creşterea lichidităţii societăţii şi evitarea blocării financiare;

supravegherea cheltuielilor indirecte de fabricaţie astfel încât performanţa economică

a activităţii IPROEB să fie maximă.

Riscul de lichiditate şi riscul de cash-flow este administrat prin urmărirea continuă a

scadenţelor privind încasările şi plăţile conform contractelor şi programarea fluxurilor de

trezorerie. Un alt aspect în privinţa gestionării acestui risc este derularea unor procese de

stingere a datoriilor şi creanţelor prin metoda compensării, procedeu utilizat de societate în

vederea folosirii optime a lichidităţilor.

Politicile şi obiectivele SC IPROEB SA privind managementul riscului se îndreaptă spre

o mai bună monitorizare a factorilor de risc, prin structurile organizatorice, pentru a

îmbunătăţi strategiile de evaluare, tratare şi administrare a riscului, precum şi pentru a

identifica, analiza şi selecta măsuri alternative de control al riscurilor.

27


Exercițiul financiar al anului 2009 s-a încheiat cu un profit brut în valoare de 5.738.652

lei și, respectiv, un profit net de 5.181.959 lei. Profitul brut a scăzut față de anul 2009 cu

8.942.386 lei, în procente cu 60.91%.

SC IPROEB SA nu a avut angajate credite în cursul anului 2009, nivelul profitului

realizat asigurând necesarul de lichidități pentru desfășurarea în bune condiții a activității.

Lichiditățile existente la sfârșitul anului 2009 în conturile bancare și în casieria unității au fost

de 12.398.461 lei.

Întrucat criza economică mondială și națională se manifestă în mod pregnant în

activitatea economică, această criză afectează și influențează și activitatea viitoare a societății.

Așadar, Consiliul de Administratie a fost nevoit sa ia unele masuri de restructurare și

reorganizare a activitatii sociatatii. Astfel, au fost elaborate și aprobate doua programe de

concediere colectivă, aplicate în doua etape, la nivelul anului 2009 fiind disponibilizate 236

persoane, adica un procent de 36%.

De asemenea, o politică prudentă a cheltuielilor de capital, fără a se utiliza creditele

bancare, ar putea atenua criza de lichidități.

Concurența neloială, atât a producătorilor locali, cât și pătrunderea pe piața națională a

unor producători externi, pot influența semnificativ veniturile din activitatea de bază.

28


BIBLIOGRAFIE

1. Dragotă, V. şi colectivul -Management financiar , Editura Economică, București, 2003.

2. Ilie, V. – Gestiunea financiară a întreprinderii (biblioteca digitală ASE).

3. Stancu, I. –Finanţe, Editura Economică, București, 2002.

4. Stancu, I. (coord.) – Finanțe – investiții directe și finanțarea lor, Editura Economică,

București, 2003.

5. Stroe, R. – Gestiunea financiară a întreprinderii-Note de curs şi aplicaţii (biblioteca

digitală ASE).

6. Vintilă, G. - Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,

București, 2000.

7. www.iproeb.ro.

8. www.bvb.ro.

29

Documents

Proiect FGC Final