psih educ sub 7 ----- 12

8/15/2019 psih educ sub 7 ----- 12

http://slidepdf.com/reader/full/psih-educ-sub-7-12 1/8

sub 7 ÎNVATAREA CENTRATA PE ELEV

Învăţarea centrată pe elev le oferă elevilor o mai mare autonomie in învăţare, accentul fiind pus, pe

responsabilizarea elevului pe parcursul propriului sau proces de asimilare, procesare si utilizare a

informatiilor.

Invăţarea centrată pe elev oferă elevilor o mai mare autonomie şi un control sporit cu privire la

disciplinele de studiu, la metodele de învăţare şi la ritmul de studiu.Această perspectivă subliniază caracteristicile fundamentale ale învăţării centrate pe elev, promovând

ideea că studenţilor trebuie să li se ofere un control sporit asupra învăţării prin asumarea responsabilităţii cu

privire la:

• ceea ce se învaţă,

• modul cum se învaţă ! de ce

• momentul c"nd se învaţă

•

PR#NC#P##LE CARE $TA% LA &A'A ÎNV()(R## E*#C#ENTE CENTRATE PE ELEV sunt:

1. accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoana care învaţă şi nu pe profesor.

2. recunoaşterea faptului că procesul de predare în sensul tradiţional al cuvântului nu este decât

unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru ai a!uta pe elevi să înveţe.

". rolul profesorului este acela de a administra procesul de învăţare al elevilor pe care îi are în

#ri!ă.

$. recunoaşterea faptului că, în mare parte, procesul de învăţare nu are loc în sala de clasă şi nicicând cadrul didactic este de faţă.

%. inţele#erea procesului de învăţare nu trebuie să aparţină doar profesorului & ea trebuie

împărtăşită şi elevilor.

'. profesorii trebuie să încura!eze şi să faciliteze implicarea activă a elevilor în planificarea şi

administrarea propriului lor proces de învăţare prin proiectarea structurată a oportunităţilor de

învăţare atât în sala de clasă, cât şi în afara ei.

(. luaţi individual, elevii pot învăţa în mod eficient în moduri foarte diferite.

#ată c"teva e+emple de învăţare centrată pe elev

)ecţia pleacă de la e*perienţele elevilor şi cuprinde întrebări sau activităţi care să îi implice pe elevi.

+levii sunt lăsaţi să alea#ă sin#uri modul cum se informează pe o anumită temă şi cum prezintă

rezultatele studiului lor.

+levii pot beneficia de meditaţii, în cadrul cărora pot discuta despre preocupările lor individuale cu

privire la învăţare şi pot cere îndrumări.

e fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situaţii din viaţa reală, cum ar fi

studiile de caz şi simulările.

8/15/2019 psih educ sub 7 ----- 12


sub - .ot!vaţ!e ! per/ormanţă în învăţarea colară

-in perspectiva activităţii de învăţare motivaţia trebuie analizată din perspectiva contribuţiei ei laobţinerea unui nivel superior de îndeplinire a sarcinilor, ceea ce interesează fiind valoarea motivaţiei şi forţaei propulsativă. roblema care se ridică este cât de motivaţi trebuie să fie elevii pentru activitatea de învăţare,

pentru ca ei să obţină performanţe superioare şi care sunt consecinţele unei motivaţii neadecvate, fie prea puternice, fie prea slabe.

. /n obţinerea performanţelor important este modul de apreciere de către subiect a dificultăţii sarcinii.0ând dificultatea sarcinii este apreciată incorect se creează două situaţii: când subapreciază dificultateasarcinii elevul va fi submotivat şi nu poate săşi mobilizeze eforturile pentru îndeplinirea sarcinii respectiveşi când dificultatea sarcinii este supraapreciată elevul va fi supramotivat ceea ce va conduce către un surplusener#etic care lar putea dezor#aniza, stresa, iar putea celtui resursele ener#etice înainte de a se confruntacu ele. -acă subiectul apreciază corect dificultatea sarcinii pentru îndeplinirea ei el va activa un optimummotivaţional , adică o intensitate optimă a motivaţiei care să permită obţinerea unei performanţe.la odificultate mare a sarcinii este nevoie de o intensitate mare a motivaţiei, iar la o dificultate mică a sarciniieste nevoie de o intensitate mică a motivaţiei etc.3. 0ând un elev tratează cu uşurinţă sau supraapreciazăimportanţa unei sarcini şcolare efectul este acelaşi & eşecul .

Atât supramotivarea cât şi submotivarea au efecte ne#ative pentru activitatea de învăţare.

Elev! mot!vaţ! de succes îşi propun, de re#ulă, scopuri realiste şi pe care le duc la îndeplinire cu succes, fără amânări4 îşi amintesc mai uşor sarcinile încă nerezolvate4 dobândesc mai uşor o privire de ansamblu asupra unor sarcini comple*e şi reţin mai uşor pe cale la care li sa fi*at un termen4 trăiesc timpul ca dimensiune care se poate împărţi şi distribui, în care sarcinile pot fi ierarizate după criteriiobiective şi pe baza unei decizii independente4 nu acordă atenţie prea mare activităţilor simple, din lipsă de interes şi de concentrare, rezolvările sunt mai

#reoaie cu #reşeli deseori fără acoperire, cele dificile fiind privite cu mai multă atenţie, rezolvate mai repedeşi cu soluţii uneori interesante manifestări de creativitate3 etc.

Elev! mot!vaţ! de !nsucces îşi propun, de re#ulă, scopuri înalte pentru a realiza o reabilitare după insuccesele anterioare3 sau dup unşir între# de insuccese se opresc asupra unor scopuri modeste care le #arantează cea mai mare probabilitatede succes4 nesi#uranţa care urmează neîndeplinirii unei sarcini la nivelul fi*at are drept efect o reducere a perspectiveitemporare sarcinile cu termen apropiat sunt apreciate ca actuale şi se implică în ele pe motivul e*istenţeiunui pericol eminent34

trăiesc timpul ca o dimensiune ce măreşte tensiunea dintre ei şi sarcinile şcolare4 se simt mereu ameninţaţide timp4 optează frecvent pentru probleme simple în care insuccesul este mai puţin anticipat, la acestea lucreazăatent, cu #ri!ă pentru a le #aranta minimum de succes, păstrează mult timp acest câmp al succesului probabiletc.

8/15/2019 psih educ sub 7 ----- 12


sub 0 RE%1#TA 1C2LAR(

Reuşita şcolară e*primă performanţele ridicate şi eficienţa crescută a activităţii de învăţare a elevului.5euşita efectivă este acompaniată de alternativa pozitivă a aprecierii rezultatului activităţii celui care învaţă,apreciere formulată de educator.

Randamentul şcolar vizează #radul de concordanţă dintre cunoştinţele elevilor şi prevederile pro#ramei şcolare, nivelul de pre#ătire teoretică şi practică la care sa a!uns la un moment dat în

activitatea de predareînvăţare. În sens restrâns din punctul de vedere al celui care învaţă3 randamentul şcolar reprezintă raportul

dintre efortul depus întrun interval de timp pentru însuşirea unei unităţi de învăţare şi rezultatele obţinuteîntro unitate de timp. 6n randament şcolar superior, care depăşeşte media, contribuie la obţinerea

performanţelor în învăţare. +l este un indicator al performanţelor şcolare.

Randamentul şcolar ridicat şi performanţa şcolară conduc către progres şcolar , ceea ce reprezintă unnivel cantitativ şi calitativ superior în raport cu o perioadă anterioară comparativă, măsura evoluţieiascendente a randamentului şcolar. ro#resul şcolar poate fi înre#istrat de către toţi elevii , ciar şi de cei curandament şcolar scăzut, de cei care nu au performanţe şcolare în condiţiile în care la un moment aceştiaînre#istrează un randament crescut al învăţării.

Succesul şcolar desemnează rezultatele şcolare obţinute la un randament superior, peste medie, înconformitate cu cerinţele pro#ramelor şcolare şi finalităţile educaţionale. ucces înseamnă 7 un rezultatfavorabil al unei acţiuni 83 cu sin#ura condiţie ca acţiunea să comporte oarecare dificultăţi, să reclame unefort, şi săşi atin#ă scopul9"

+levul care înre#istrează succes şcolar se caracterizează astfel:

• asimilează profund şi sistematic cunoştinţele4

• completează şi aprofundează prin muncă independentă cunoştinţele predate4

• se asi#ură de corectitudinea rezolvărilor, revenind asupra lor şi corectând erorile4

• se adaptează continuu cerinţelor de instrucţie şi educaţie #ăsind sursa dificultăţilor ivite şie*ersânduse în depăşirea lor,

• se preocupă de control şi autocontrol, folosind în acest scop nota calificativul3 ca mi!loc de

autore#lare4

• au nivel de autoapreciere concordant cu realitatea4

• aspiră spre rezultate din ce în ce mai bune, având un nivel de aspiraţie adaptat aptitudinilor şi

posibilităţilor socioeconomice reale.

"

8/15/2019 psih educ sub 7 ----- 12


sub 1; #nsuccesul 1colar

6n alt aspect al reuşitei şcolare, care desemnează obţinerea unor performanţe scăzute îl reprezintăinsuccesul şcolar definit prin neconcordanţa dintre cerinţe, capacităţi şi realizări, nereuşite acompaniate dealternativa ne#ativă a aprecierii rezultatelor activităţii elevului de către educatori. 0a şi succesul şcolar el

poate fi temporar sau de durată şi se poate manifesta la un obiect de învăţământ sau la mai multe.Având în vedere că autoaprecierea propriilor capacităţi se realizează în funcţie de nivelul de aspiraţie

al fiecăruia şi de criteriile sau perspectivele din care se face evaluarea succesul<insuccesul şcolar suntfenomene subiective un elev cu nivel de aspiraţie scăzut consideră performanţe şcolare ridicate obţinereaunor aprecieri şcolare, a unor calificative care pentru un alt elev cu nivel de aspiraţie ridicat sunt performanţeşcolare scăzute & pentru primul nota ( este un succes pentru al doilea aceeaşi notă este un insucces3.

+levul care înre3!strea4ă !nsucces colar se caracterizează astfel:

• nu înţele#e conţinutul care se predă4

• nu are deprinderile necesare asimilării conţinutului informaţional4

• cedează în faţa dificultăţilor4

• persistă în erori4

• acumulează lacune în cunoştinţe4

• pierde ritmul de înaintare în cunoştinţe în raport cu e*i#enţele şcolare şi cu ceilalţi

cole#i4

• are un nivel scăzut de aspiraţii în activitatea şcolară precum şi cu propriul eu4

• absenţa unor deprinderi de muncă sistematică şi a obişnuinţei de a &şi autoevalua

rezultatele şcolare din perspectiva unor criterii obiective, promovate de şcoală4=bţinerea în mod frecvent a unor insuccese în activitatea şcolară, a unor rezultate sub nivelul

aşteptărilor şi cerinţelor şcolare conduce către eşecul şcolar . Aprecierea lui se realizează luânduse în

considerare persistenţa şi amploarea cu care se manifestă insuccesul şcolar perioada de timp, #radul dediscordanţă dintre obiectivele educaţionale şi rezultatele şcolare ale elevului, disciplinele la care se manifestă,efectele acestor neconcordanţe în plan comportamental etc.3.

Eşecul şcolar se instalează în timp şi prezintă următoarele faze: dificultăţi uşoare de învăţare la o singură disciplină şcolară;

dificultăţi grave de învăţare la una sau mai multe discipline şcolare;

corigenţe şi repetenţii.

*orme de man!/estare ! cau4e ale !nsuccesulu! colar-upă sfera de cuprindere a fenomenulu! insuccesul şcolar poate avea următoarele forme: eşec

şcolar #eneral, eşec şcolar parţial, eşec şcolar constatat la începutul unei trepte de şcolarizare şi a uneidiscipline de învăţământ, eşec şcolar instalat pe parcursul unei trepte de şcolarizare şi a unei discipline deînvăţământ

)uând în consideraţie cauza predominantă a fenomenului insuccesul şcolar acesta poate fi:eşec şcolar de nivel aptitudinalintelectual, eşec şcolar de nivel atitudinal, eşec şcolar de nivel didactic lipsacunoştinţelor fundamentale, lipsa capacităţilor fundamentale de proiectare şi realizare a activităţii deînvăţare3.

Eşecul şcolar de tip cognitiv presupune nerealizarea de către elevi a obiectivelor peda#o#ice şi semanifestă prin niveluri scăzute de competenţă determinate de întârzieri în dezvoltarea intelectuală, probleme

de ordin motivaţional, volitiv şi operaţional. Eşecul şcolar de tip necognitiv se manifestă sub forma inadaptarii elevului la e*i#enţele ambianţei

şcolare, la ri#orile vieţii de elev, la e*i#enţele de tip normativ din şcoală. +l se finalizează cu abandon şcolar,cu frecventarea sporadică a şcolii sau cu părăsirea definitivă a acesteia înainte finalizarea studiilor.

8/15/2019 psih educ sub 7 ----- 12


/n practica şcolară au fost identificate însă şi false eşecuri şcolare, determinate de e*a#erarea oridiminuarea de către elevi a nereuşitelor la un moment dat. +ste cazul elevilor care datorită unui nivel deaspiraţie ridicat percep ca insucces orice nereuşită în activitatea de învăţare sau al elevilor care sunt evaluaţi#reşit de educatori, datorită erorilor în evaluare subiectivismului evaluării rezultatelor şcolare3.

/n ceea ce priveşte cauzele (etiologia) insuccesului şcolar (eşecului şcolar) ele pot fi #rupate astfel:

maturitate şcolară constă 7în incapacitatea mai mult sau mai puţin temporară şireversibilă de a face faţă sarcinilor şcolare91conform obiectivelor instruirii. rin imaturitatea şcolară see*primă o neconcordanţă între dezvoltarea copilului şi sarcinile şcolare obiectivele şi conţinuturile de bază3.

Imaturitatea şcolară se defineşte prin raportarea la modelul teoretic al 7personalităţii mature pentruşcoală92 care cuprinde: maturitatea socială & trebuinţa de apartenenţă la un #rup şi conduită adecvată în #rup4maturitatea morală & sentimentul datoriei şi al responsabilităţii, conştiinţa sarcinii4 maturitatea mintală & capacitatea de analiză şi planificare, înţele#erea re#ulii şi a normei, înţele#erea cantităţilor4 maturitatea

pentru muncă & capacitatea de concentrare, atenţia şi perseverenţa, trebuinţa de performanţă4 maturitatea

volitivă & capacitatea de autore#lare, capacitatea de aşi iniba impulsurile şi de aşi re#la tendinţele4

maturitate fizică & capacitatea de efort fizic.. nteligenţă şcolară(aptitudine şcolară) de limită! pornind de la definirea inteli#enţei

ca abilitatea de a lucra cu asbtracţiuni, de a rezolva probleme şi de a învăţa, e*primă #radul redus deadaptabilitate şcolară, care 7nu poate fi studiată în mod abstract şi izolat, ci doar în conte*tul interacţiunilor dintre sarcinăpersonalitatereuşită, pe de o parte şi al câmpului motivaţional #enerat de întrea#a situaţieşcolară, pe de altă parte, pe fondul căruia se desfăşoară activitatea principală a elevului & învăţarea9", Elevii cu inteligenţă şcolară de limită nu trebuie confundaţi cu cei cu dizabilitate intelectuală

uşoară, care se caracterizează prin activitate intelectuală semnificativ sub medie şi care se manifestăconcomitent cu limitări asociate în două sau mai multe arii de abilităţi adaptative & comunicare

nstabilitatea psi"omotorie e*primată prin una sau mai multe caracteristici de tipul: a#itaţie e*cesivă,motricitate e*cesivă, impulsuri #reu de controlat, incapacitate de concentrare a atenţiei în condiţii de învăţareşcolară. Instabilitatea psiomotorie conduce către un comportament marcat de starea de neatenţie

(hiperactivitate cu deficit de atenţie4 ), caracterizat de imposibilitatea de a fi atent pe parcursul desfăşurăriiactivităţii didactice. 0opiii cu deficit de atenţie fără hiperactivitate sunt mult prea liniştiţi, uneori ciar lenţiîn mişcări şi activităţi intelectuale, fiind incapabili săşi menţină atenţia concentrată pe tot parcursulactivităţilor devin dezorientaţi, se preocupă de realizarea altor sarcini decât cele cerute la un moment dat etc. #ulburările de natură psi"oafectivă manifestate prin fobii, reacţii de teamă care în

condiţii educative neadecvate se pot transforma întro trăsătură de personalitate numită anxietate.

An*ietatea şcolară 7cuprinde acele manifestări de frică ce vizează activitatea şcolară a elevului & frica

de eşec, de control, de e*aminare, de repetarea clasei etc. şi implicit frica de sancţiuni care se aplică după onotă rea, după un insucces şi frica faţă de autorităţile şcolare şi profesori9 #ulburările instrumentale vizează incapacitatea de a însuşi instrumente culturale

cum sunt cititscrisul, desenul, operaţiile cu numere etc. pe fondul incapacităţii de a realiza reprezentări , de asubstitui 7ceva9 prin 7altceva9. -in această cate#orie fac parte dislexiile dificultăţi de citire3, disgrafiile

dificultăţi de scriere3, disortografiile dificultăţi de scriere corectă3, şi discalculiile dificultăţi în învăţareacalculului elementar3. #ulburările comportamentale sunt le#ate de trăsăturile de personalitate, afectiv

motivaţionale şi volitivcaracteriale, aptitudinale etc. care re#lează conduita elevului şi care se formează în

procesul interacţiunilor sociale prin interiorizarea normelor şi re#ulilor #rupului din care persoana face parte.1

2

"

$

8/15/2019 psih educ sub 7 ----- 12


Această interiorizare a conduitelor morale începe încă din copilărie şi se continuă pe toată perioadaadolescenţei.sub 11 .odal!tăţ! de preven!re ! combatere a eeculu! colar

Identificarea formelor de manifestarea a insuccesului şcolar şi mai ales a cauzelor carecondiţionează manifestarea lui ne permite stabilirea căilor prin care se previne, se diminuează şi ciar se

înlătură.

Cunoaşterea particularităţilor fizice şi psihice ale elevilor , a familiilor acestora, precum şi a altor influenţe educaţionale reprezintă primul pas în prevenirea, dar şi în înlăturarea insuccesului şcolar.

Acest demers poate fi realizat de către /!ecare educator, prin metode specifice observarea psiopeda#o#ică, conversaţia, etc.3, dar mai ales de către ps!5olo3ul colar, care prin intermediul unor instrumente specifice poate să identifice trăsături ale individualităţii elevului, precum şi cauzele de ordin

psiolo#ic care determină şi susţin insuccesul şcolar respectiv.osibilităţile de prevenire şi înlăturarea a insuccesului eşecului3 şcolar în învăţământul primar pot fi

#rupate astfel%:

• accentuarea rolului $nvăţământului preşcolar care are ca obiectiv #eneral,/ac!l!tarea adaptăr!! colare la cond!ţ!!le învăţăm"ntulu! pr!mar, iar ca ob!ect!ve spec!/!ce:dezvoltarea capacităţii verbale de formare a noţiunilor, creşterea #radului de sociabilitate, adisponibilităţii de comunicare cu cei din !ur, formarea unor cunoştinţe şi deprinderi minime pe

baza cărora poate fi însuşit cititscrisul, formarea unor obişnuinţe privind realizarea unui pro#ramde activitate ordonat, disciplinat.

• realizarea unor relaţii de parteneriat $ntre şcoală şi familie ceea ce presupune

or#anizarea unui mediu familial propice pentru activitatea de învăţare a elevului, cu accent peasi#urarea condiţiilor culturale şi a celor de stimulare a orientării şcolare, profesionale şi sociale.

ărinţii trebuie sensibilizaţi în ceea ce priveşte interesul acordat studiilor şcolare ale copiilor, preocupările pentru activităţile e*traşcolare ale copiilor, valorizarea şcolii în conte*tul actual.

• realizarea unei activităţi eficiente de proiectare curriculară a activităţii de$nvăţare, asi#urarea resurselor materiale şi umane corespunzătoare unui învăţământ de calitatedotare didacticomaterială, formare iniţială şi continuă de calitate, ambianţă şcolară şie*traşcolară optimă pentru învăţare eficientă, cunoaşterea şi valorificarea peda#o#ică optimă a

potenţialului psiomotor al fiecărui elev, pro#rame şi manuale şcolare proiectate în spiritulteoriei şi metodolo#iei curriculumului3.

• creşterea rolului educatorului , 7piesa de bază în acţiunea de asi#urare a reuşitei

şcolare9, care trebuie să proiecteze şi să comunice obiective operaţionale adecvate, utile în raportde situaţia clasei de elevi şi de situaţia fiecărui elev în parte. entru aceasta el trebuie să dispunănu numai de o bună pre#ătire de specialitate, dar şi de o competenţă psiopeda#o#ică, ceea ce îiva oferi posibilitatea să stabilească factorii şi metodele adecvate de recuperare a eşecului şcolar.

• proiectarea unor acţiuni de orientare şcolară adecvate, care să se desfăşoare pe tot

parcursul şcolarizării, dar mai ales la sfârşit de ciclu şi la trecerea în viaţa activă şi în urma căroraelevii şi mai ales părinţii să conştientizeze posibilităţile aptitudinale şi atitudinale ale elevilor.

•

%

8/15/2019 psih educ sub 7 ----- 12


sub 12 *actor!! succesulu! colar

>actorii obiectivi şi subiectivi care contribuie la realizarea succesului şcolar pot fi #rupaţi în:

6 /actor! b!olo3!c! 6 /actor! ps!5olo3!c!, 6 /actor! soc!al! 6 /actor! peda3o3!c!.

# -in cate#oria factorilor biologici fac parte starea #enerală de sănătate, rezistenţa la oboseală şi unanumit ecilibru fiziolo#ic, oferit de modul în care se manifestă funcţiile vitale ale or#anismului precum şi destarea #enerală a sistemului nervos şi al analizatorilor.

## %actorii psi"ologici ai succesului şcolar pot fi #rupaţi în factori intelectuali dezvoltarea proceselor senzoriale, #ândirea, memoria, ima#inaţia, limba!ul3 şi factori nonintelectuali sentimente, pasiuni, motive, interese, convin#eri, aptitudini, atitudini, trăsături temperamentale3.

?ândirea, ca proces psiic central, antrenează toate celelalte procese psiice orientândule,valorificândule, fiind definitorie în activitatea de învăţare.

5euşita şcolară nu este favorizată în mod direct de valoarea inteli#enţei #enerale a elevului, întrucât

în activitatea de învăţare sunt implicate şi alte forme ale inteli#enţei & inteli#enţa şcolară şi inteli#enţaemoţională. nteligenţa, ca aptitudine #enerală, îşi pune amprenta asupra capacităţii de înţele#ere, de memorare

sau de transfer al informaţiilor asimilate şi înţelese, facilitând obţinerea succeselor în activitatea de învăţareşcolară

/n ceea ce priveşte contribuţia memoriei la obţinerea succeselor şcolare ea este importantă atât dinun#iul de vedere al întipăririi, al păstrării şi al actualizării. >actorii care facilitează memorarea, păstrarea şireactualizarea cunoştinţelor pot fi consideraţi factori ai reuşitei şcolare, pentru că învăţarea presupune apelulla e*perienţa anterioară stocată în memorie, iar 7corelarea optimă a inteli#enţei cu memoria va conduce înmod si#ur la obţinerea succesului şcolar, #aranţia viitoarei inte#rări optime socioprofesionale9'.

%actorii nonintelectuali , de natură afectivmotivaţională, volitivă, caracterială contribuie în e#alămăsură la realizarea şi susţinerea unei reuşite şcolare durabile căci 7nu vom putea înţele#e prea mult dinori#inea psiolo#ică, mai e*act biopsiosocială a reuşitei<nereuşitei elevului dacă facem abstracţie de viaţaafectivă, de atitudinile, de calităţile volitive ale personalităţii sale.

!otivaţia contribuie decisiv la reuşita şcolară prin intermediul unui ansamblu de trebuinţe, mobiluriinterne, interese, convin#eri, aspiraţii, individualizate în activitatea de învăţare, în mediul şcolar şie*traşcolar. 7+levul este o realitate vie şi nu o noţiune abstractă, el este nu numai inteli#enţă, ci şiemotivitate, dorinţe şi impulsuri

/n activitatea de învăţare trăirile afective pozitive constituie o premisă pentru realizarea reuşitei

şcolare permite comunicarea afectivă şi apelul educatorului la empatie, ca o capacitate de a te transpune însituaţia altcuiva3.

### %actorii sociali cuprind influenţele e*ercitate de climatul socioeducaţional şi condiţiile socioeconomice şi socioculturale oferite de familie, climatul educaţional al clasei de elevi, comunitatea educativălocală.

/n cadrul factorilor psi"o&sociali sunt incluşi factori ce ţin de structura personalităţii educatorului, deatitudinea educatorului faţă de profesia didactică, faţă de elevi şi faţă de părinţi, de aptitudinea peda#o#ică aeducatorului.

#V %actorii pedagogici care contribuie la succesul şcolar se referă la capacitatea profesorului deor#anizare a activităţii de instruire<învăţare, la capacitatea profesorului de proiectare eficientă a activităţii, lacerinţele pro#ramelor şcolare, la structura manualelor şcolare etc.

'

8/15/2019 psih educ sub 7 ----- 12


la realizarea unei activităţi didactice eficiente şi implicit obţinerea de către elevi a unor succese înactivitatea de învăţare contribuie între# ansamblu de factori prezentaţi, fără să putem să acordăm oimportanţă primordială unei anumite cate#orii.

Documents

psih educ sub 7 ----- 12