8
F.E.G. SIBIU AMG III A PSIHOLOGIA IMBATRANIRII ELEV: ALDEA CORINA

psihologia imbatranirii

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: psihologia imbatranirii

F.E.G. SIBIU

AMG III A

PSIHOLOGIA IMBATRANIRII

ELEV: ALDEA CORINA

Page 2: psihologia imbatranirii

In general, aceasta etapa a vietii este cunoscuta ca “varsta intelepciunii”, la care omul are multe de daruit semenilor sai.Psihologul Erik Erikson, conform teoriei sale, „Opt etape ale vietii”, considera ca personalitatea umana se dezvolta pe parcursul a opt etape, incepand de la nastere si continuand de-a lungul intregii vieti. Astfel, etapa batranetii este descrisa prin sintagma „Implinire sau dezamagire”, pe parcursul ei, omul reflectand asupra experientelor pe care le-a avut de-a lungul vietii. Anumite persoane vor simti ca viata lor s-a irosit in zadar si au multe regrete. Vor ramane cu un sentiment de amaraciune si de dezamagire. Cei care au realizari in viata, se simt impliniti. A ajunge cu succes si a traversa cu succes aceasta etapa a vietii inseamna a privi inapoi fara regrete si a te simti multumit. Acesti oameni traiesc o anumita libertate sufleteasca, chiar si atunci cand se confrunta cu moartea.

Cum intelege societatea procesul de imbatranire?

Diferente interculturale in viziunea asupra imbatranirii. Cultura nord-americana imbratiseaza tineretea. Varstnicii din America sunt adesea izolati, vietuind in case de batrani si nu exista prea multe interactiuni intre generatii, ca in alte culturi. Din contra, populatia bastinasa vede batranul ca pe detinatorul traditiei si al intelepciunii, pentru care i se ofera respectul cuvenit. La fel se intampla si in alte societati traditionale. Societatea romana este una de tip traditional, insa, in schimbare. Intrebarea este : In ce sens ne hotaram sa mergem?

De ce privim batranetea ca pe o problema si nu ca pe o etapa fireasca a vietii? Societatea de azi raspunde unor situatii si intervine numai atunci cand acestea sunt probleme. Astfel, daca omul este in varsta si are nevoie de ajutor, atunci batranetea este vazuta ca o problema care aduce omul in situatia de a avea nevoie de ajutor. Altfel spus, daca cineva are nevoie de ajutor din partea societatii, atunci inseamna ca acea persoana are o problema.Imbatranirea este un proces firesc al vietii, majoritatea varstnicilor spunand ca sunt fericiti, in ciuda numeroaselor probleme de sanatate pe care le au. Oamenii isi adapteaza asteptarile la conditiile in care se desfasoara viata lor, la conditiile in care imbatranesc.

Exista discriminarea populatiei varstnice? („ageism”)Societatea americana isi pune problema daca exista discriminarea populatiei varstnice („ageism”). Si raspunsul este ca exista si ca este foarte insidioasa. Aceasta discriminare isi are originea in faptul ca populatiei varstnice nu i se acorda valoarea cuvenita – „Si-au trait viata!”, se spune adesea. Aceasta discriminare se vede cel mai bine in procentul scazut de angajari al persoanelor trecute de o anumita varsta si in alocarea resurselor. Se poate constata cata valoare pune o societate pe o anumita categorie de populatie, dupa cantitatea resurselor pe care o aloca membrilor acelei categorii.

IMBATRANIREA BIOLOGICA. 

Din punct de vedere biologic, organismul varstnicului prezinta anumite diferente fata de cel al unei persoane tinere, existand un declin al rezervei (homeostaziei) tuturor organelor si sistemelor, care incepe dupa a treia decada de varsta si continua progresiv, insa nu in acelasi ritm pentru toti oamenii. Acest declin este influentat de: factorii genetici, factorii de mediu, stilul de viata, dieta.

Page 3: psihologia imbatranirii

MODIFICARI LEGATE DE IMBATRANIRE SI CONSECINTELE LOROrganul/sistemul Modificari fiziologice legate

de varstaConscintele modificarilor legate de varsta

Consecinte ale bolii, nu ale imbatranirii

General Cresterea grasimii organismului

Cresterea volumului de distributie al medicamentelor liposolubile

Obezitatea

Scaderea apei totale a organismului

Scaderea volumului de distributie al medicamentelor hidrosolubile

Anorexie (lipsa poftei de mancare)

Ochi/urechi Prezbiopie (scaderea acomodatiei prin scaderea elasticitatii cristalinului)

Dificultatea distingerii nete a obiectelor apropiate

Orbirea

Opacifierea cristalinului

Vedere neclara

Necesitatea cresterii luminozitatii

Scaderea acuitatii pentru sunetele inalte

Dificultatea de a distinge cuvintele intr-un mediu zgomotos

Surditatea

Sistem endocrin Afectarea reglariiglicemiei (glucozei din sange)

Cresterea glicemiei in boli acute

Diabetul zaharat

Scaderea eliminarii si a sintezei tiroxinei

Doze mai mici decat la adult, de hormoni tiroidieni, pentru tratamentul hipotiroidiei

Boli tiroidiene

Cresterea ADH (hormon antidiuretic),

Scaderea Na+ Cresterea K+

Page 4: psihologia imbatranirii

scaderea reninei, scaderea aldosteronului

Scaderea testosteronului

Impotenta

Scaderea sintezei si a absorbtiei vitaminei D

Osteopenie (scaderea densitatii osoase)

Osteoporoza, fracturi

Aparat respirator Scaderea reflexului de tuse

Microaspiratii pulmonare

Pneumonia de aspiratie

Scaderea elasticitatii plamanilor si cresterea rigiditatii peretilor toracelui

Dezechilibru ventilatie/perfuzie pulmonara si scaderea P O2 (presiunii partiale a O2 in plamani)

Dispneea (respiratie dificila), hipoxia

Scaderea DLco (capacitatea de difuzie pulmonara a CO)

Scaderea P O2 rezidual Dispneea

Aparat cardiovascular Scaderea compliantei arteriale si cresterea tensiunii arteriale sistolice →HVS (hipertrofie ventriculara stanga)

Scaderea tensiunii arteriale la cresterea frecventei cardiace, la pierderea de lichide , sau la pierderea contractiei atriale

Sincopa

Scaderea raspunsului

ᵦ-adrenergic (la hormonii de stres)

Cresterea insuficienta a debitului cardiac si a frecventei cardiace ca raspuns la stres

Insuficienta cardiaca

Scaderea sensibilitatii baroreceptorilor (receptori pt.presiune) si scaderea automatismului NSA

Afectarea raspunsului de crestere a tensiunii arteriale la trecerea in ortostatism / la pierderea de

Blocuri cardiace

Page 5: psihologia imbatranirii

(nodul sino-atrial) (automatismului inimii)

lichide

Aparat gastro-intestinal

Scaderea functiei hepatice

Intarzierea metabolismului anumitor medicamente

Ciroza

Scaderea aciditatii gastrice

Scaderea absorbtiei Ca2+ pe stomacul gol

Osteoporoza, deficit de vitamina B12

Scaderea motilitatii colonice

Constipatie Fecaloame

Scaderea functiei anorectale

Incontinenta fecala

Sistem imun/hematologic

Scaderea rezervei maduvei osoase

Anemie

Scaderea functiei celulelor T (celulele sistemului imunitar)

Reactie PPD (la tuberculina purificata) fals-negativa

Cresterea autoanticorpilor

Factor reumatoid (FR), anticorpi antinucleari fals-pozitivi

Boli autoimune

Aparat renal Scaderea RFG-rata filtrarii glomerulare (scaderea functiei renale)

Afectarea eliminarii anumitor medicamente

Cresterea creatininei serice

Scaderea concentrarii/ diluarii urinei

Intarzierea raspunsului la incarcarea/restrictia de sare/apa

Cresterea/scaderea Na+

Aparat genito-urinar Atrofia mucoasei vaginale/ uretrale

Dispareunie, bacteriurie

ITU (infectie de tract urinar) simptomatica

Page 6: psihologia imbatranirii

Marirea prostatei Cresterea volumului urinar rezidual (dupa mictiune)

Incontinenta urinara; retentie urinara

Sistem osteo-muscular

Scaderea masei musculare

Deficit functional (imobilizare)

Scaderea densitatii osoase

Osteopenie Fractura de sold

Sistem nervos Atrofie cerebrala Uitarea benigna ,de senescenta (uitarea de nume, intalniri; pierderea ocazionalade lucruri in casa)

Dementa, delir

Scaderea sintezei catecolaminelor (noradrenalina, adrenalina, dopamina) la nivel cerebral

Depresie

Scaderea sintezei de dopamina la nivel cerebral

Mers mai dificil Boala Parkinson

Scaderea reflexelor de mentinere a echilibrului la rotire

Dezechilibru crescut al corpului

Caderi

Scaderea duratei fazei 4 a somnului

Trezire devreme, insomnie

Apneea (momente in care nu se respira) in somn

Deficit de termoreglare

Scaderea temperaturii bazale

Hipotermie, hipertermie