RAPORT DE MEDIU - primariavl.ro Urbana/PUZ/In vigoare/PUZ... · legislatia sau cu practica nationala, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora; Evaluare de mediu - elaborarea

SC BIZEXPERT SRL tel: 0723 234 042;0729 678 678Ramnicu Valcea

i

RAPORT DE MEDIU pentru

PLANUL URBANISTIC ZONAL

ZONA LIBERTATIIMUNICIPIUL RAMNICU

VALCEA

Iunie 2008

SC BIZEXPERT SRL tel: 0723 234 042; 0729 678 678 Ramnicu Valcea

2

CUPRINS

Pagina

1 INTRODUCERE .......................................................................................................................10

1.1 INFORMATII GENERALE ......................................................................................................101.2 EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANURI SI PROGRAME ....................................................141.3 CONTINUTUL RAPORTULUI DE MEDIU ................................................................................15

2 CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTICZONAL- ZONA LIBERTATII DIN MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA..................................16

2.1 INTRODUCERE ....................................................................................................................162.2 LEGATURA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME ......................................................................17

2.2.1 . Planuri si programe la nivel local........................................................................172.2.2 Planuri si programe la nivel regional ....................................................................212.2.3 . Planuri si programe la nivel national..................................................................22

2.3 CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI................................................232.3.1 Circulatia rutiera urbana si transportul in comun ...............................................242.3.2. Zone functionale ......................................................................................................282.3.3. Zone cu interdictie de construire ..........................................................................412.3.4. Protectia si conservarea mediului natural si construit .......................................422.3.5. Echiparea edilitara...................................................................................................45

3. STAREA ACTUALA A MEDIULUI IN ZONA LIBERTATII A MUNICIPIULUI RAMNICU VALCEA .........................................................................................................................52

3.1. CADRUL NATURAL, ARII NATURALE PROTEJATE SI MONUMENTE ALE NATURII, VALORI ALE

PATRIMONIULUI CULTURAL SI ISTORIC..........................................................................................523.1.1. Relieful si geomorfologia ........................................................................................523.1.2. Clima .............................................................................................................................533.1.2. Flora si fauna............................................................................................................543.1.3. Solul...........................................................................................................................553.1.4. Hidrologia si hidrogeologia .....................................................................................563.1.5. Valori ale patrimoniului cultural si istoric.............................................................56

3.2. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU....................................................................................573.2.1. Calitatea aerului.......................................................................................................573.2.2. Calitatea apei ...........................................................................................................673.2.3. Calitatea solului .......................................................................................................69

3.3. SITUATIA SOCIALA SI ECONOMICA, MEDIUL URBAN..........................................................723.3.1 Populatia..........................................................................................................................723.3.1. Situatia economica si sociala .................................................................................733.3.2. Mediul urban.............................................................................................................74

3.4. ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI

ECONOMICE SI SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS ....................................763.4.1. Evolutia probabila a mediului si a sanatatii umane in cazul neimplementarii Planului Urbanistic Z onal – Zona Libertatii din Municipiului Ramnicu Valcea.................763.4.2. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale in cazul neimplementarii Planului Urbanistic Zonal al Zonei Libertatii din Municipiului Ramnicu Valcea ................77

4. ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU ZONA LIBERTATII..............78


3

5. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL AL ZONEI LIBERTATII.........................................................................81

5.1. INTRODUCERE ....................................................................................................................815.2. OBIECTIVE DE MEDIU, TINTE SI INDICATORI ....................................................................81

6. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC ZONAL ZONA LIBARTATII................................................................87

6.1. INTRODUCERE ....................................................................................................................876.2. CATEGORII DE IMPACT .......................................................................................................876.3. CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI ........................................................................................................................................886.4. EFECTE CUMULATIVE ..........................................................................................................926.5. INTERACTIUNI....................................................................................................................92

7. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUIASOCIATE PLANULUI URBANISTIC ZONAL LIBERTATII SI MASURI DE PREVENIRE SI DE REDUCERE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI.....................................93

8. EVALUAREA ALTERNATIVELOR ......................................................................................107

9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC ZONAL AL ZONEI LIBERTATII................109

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC..........................................................................112

10.1. INTRODUCERE ..............................................................................................................11210.2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL-LIBERTATII, MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA...........................................................................11510.3. STAREA ACTUALA A MEDIULUI, ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU ZONA LIBERTATII SI EVOLUTIA PROBABILA A MEDIULUI IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI .12010.4. REZULTATELE EVALUARII EFECTELOR POTENTIALE ALE PLANULUI ASUPRA FACTORILOR

DE MEDIU RELEVANTI....................................................................................................................12710.5. EVALUAREA ALTERNATIVELOR .....................................................................................13010.6. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PLANULUI ..........................................................................................................131

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI ...................................................................................133

11.1. CONCLUZII ...................................................................................................................13311.2. RECOMANDARI .............................................................................................................138


4

A. Legislatie romaneasca privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte, planuri si programe

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evalueaza potentialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa in legislatia nationala prin :

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru amendarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicata (M. Of. 465 din 28 iunie 2002).

Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Conventiei privind evaluarea impactului de mediu in context transfrontier, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I nr.105 din 01/03/ 2001).

Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera (M.Of., Partea I nr. 397 din 09/06/2003)

Hotararea de Guvern nr. 918 din 22/08/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (M. Of., Partea I nr. 686 din 17/09/2002)

Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 52 din 30/01/2003)

Ordinul MAPAM nr. 210 din 25/03/2004 privind modificarea Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 309 din 07/04/2004)

Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003)

Hotararea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004)

Legislatia nationala prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat cat mai devreme posibil, in faza de pregatire a documentatiei care fundamenteaza fezabilitatea proiectului, asa incat, pe de o parte sa existe toate premizele ca nu se vor irosii resurse materiale si de timp pentru proiectarea unei activitati, iar pe de alta parte, sa existe informatii suficiente pentru realizarea EIM.

EIM se efectueaza pentru anumite planuri si programe prevazute in legislatia in vigoare,din domeniile: agricultura, industria extractive a a petrolului, gazelor


5

naturale, carbunelui si turbei, industria energetica, producerea si prelucrarea metalelor, industria materialelor minerale de constructii, industria chimica si petrochimica, industria lemnului si hartiei, proiecte de infrastructura precum si proiecte din domeniul managementul apei si al deseurilor.

B. Glosar de termeni conform legislatiei de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:

Raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicarii acestora si alternativele lor rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta

Planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca si orice modificari ale acestora, care:

- se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de catre Parlament sau Guvern;

- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum si orice persoana fizica sau juridica care promoveaza un plan sau un program

Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sanatate sau alta autoritate imputernicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor in vigoare privind protectia aerului, apelor, solului si ecosistemelor acvatice sau terestre.

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, in concordanta cu legislatia sau cu practica nationala, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate;

Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirmaintegrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau in programul supus adoptarii;

Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice si structurale ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, in principal, de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat in prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare in viitor, considerata inacceptabila de catre autoritatile competente.


6

Determinare– reprezinta metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau masura valoarea unui indicator sau a efectului daunator relationat;

Poluare potential semnificativa - concentratii de poluanti in mediu, ce depasesc pragurile de alerta prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori definesc nivelul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare si a masurilor de reducere a concentratiilor de poluanti in emisii/evacuari.

Poluare semnificativa - concentratii de poluanti in mediu, ce depasesc pragurile de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.

Prag de alerta - concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, care au rolul de a avertiza autoritatile competente asupra unui impact potential asupra mediului si care determina declansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari.

Prag de interventie - concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, la care autoritatile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari.

Proba de referinta - proba materiala produsa de un institut specializat, ce poate fi utilizata pentru a identifica precizia si acuratetea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.

Obiective de remediere - concentratii de poluanti, stabilite de autoritatea competenta, privind reducerea poluarii solului, si care vor reprezenta concentratiile maxime ale poluantilor din sol dupa operatiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau interventie ale agentilor contaminanti, in functie de rezultatele si recomandarile studiului de evaluare a riscului.

Plan de actiune – reprezinta planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a controla problema analizata si a efectelor acesteie indicandu-se metoda de reducere.

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile materiale, in spatii deschise din afara perimetrului uzinal

Emisie de poluanti/emisie - descarcare in atmosfera a poluantilor proveniti din surse stationare sau mobile

Zgomotul ambiental” – este zgomotul nedorit, daunator, creat de activitatile umane, cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum si de industrie;

Indicator de zgomot– reprezinta scara fizica folosita pentru descrierea zgomotului ambiental relationat cu efectul daunator;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descarcare directa sau indirecta in receptori acvatici a apelor uzate continand poluanti sau reziduuri care altereaza


7

caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate:

Receptori acvatici - ape de suprafata interioare, de frontiera sau costiere, precum si ape subterane, in care sunt evacuate ape uzate, exceptand zonele de influenta directa sau de amestec ale acestor evacuari.

Folosinta sensibila si mai putin sensibila - tipuri de folosinte ale terenurilor, care implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor.

B. Glosar de termeni conform legislatiei de urbanism (legea 350/2001 actualizata, legea 168/2007)

Aprobare - optiunea forului deliberativ al autoritatilor competente de incuviintare a propunerilor cuprinse in documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile, emise in prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotarare a Guvernului, hotarare a consiliilor judetene sau locale, dupa caz) se conferadocumentatiilor putere deaplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic in vederea realizarii programelor de amenajare teritoriala si dezvoltare urbanistica, precum si a autorizarii lucrarilor de executie a obiectivelor de investitii.

Avizare - procedura de analiza si exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, avand ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism. Avizarea se concretizeaza printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.

Caracter director - insusirea unei documentatii aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor, prin coordonarea actiunilor specifice. Caracterul director este specific documentatiilor de amenajare a teritoriului.

Caracter de reglementare - insusirea unei documentatii aprobate de a impune anumiti parametri solutiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentatiilor de urbanism.

Circulatia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vanzare-cumparare, donatie, concesiune, arendare etc.

Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei institutii publice si capacitatea tehnica de a emite avize/aprobari.

Dezvoltare durabila - satisfacerea necesitatilor prezentului, fara a se compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare.

Dezvoltare regionala - ansamblul politicilor autoritatilor administratiei publice centrale si locale, elaborate in scopul armonizarii strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare sectoriala pe arii geografice, constituite in "regiuni de


8

dezvoltare", si care beneficiaza de spirijinul Guvernului, al Uniunii Europene si al altor institutii si autoritati nationale si internationale interesate.

Documentatie de amenajare a teritoriului si de urbanism - ansamblu de piese scrise si desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc obiectivele, actiunile si masurile deamenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor pe o perioada determinata.

Parcelare - actiunea urbana prin care o suprafata de teren este divizata in loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor locuinte individuale, de mica inaltime.

Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice si financiare, utilizate in scopul realizarii unei strategii.

Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare.

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile si obligatiile legate de detinerea sau exploatarea terenurilor.

Retea de localitati - totalitatea localitatilor de pe un teritoriu (national, judetean, zona functionala) ale caror existenta si dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relatii desfasurate pe multiple planuri (economice,demografice, de servicii, politico-administrative etc.). Reteaua de localitati este constituita din localitati urbane sirurale.

Sistem urban - sistem de localitati invecinate intre care se stabilesc relatii de cooperare economica, sociala si culturala, de amenjare a teritoriului si protectie a mediului, echipare tehnico-edilitara, fiecare pastrandu-si autonomia administrativa.

Structura urbana - totalitatea relatiilor in plan functional si fizic, pe baza carora se constituie organizarea unei localitati sau a unei zone din aceasta si din care rezulta configuratia lor spatiala.

Strategie de dezvoltare - directionarea globala sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu si lung, a actiunilor menite sa determine dezvoltarea urbana.

Structura urbana - modul de alcatuire, de grupare sau de organizare a unei localitati ori a unei zone din aceasta, constituita istoric, functional si fizic.

Teritoriu administrativ - suprafata delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativa a teritoriului: national, judetean si al unitatilor administrativ-teritoriale (municipiu, oras, comuna).

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitatilor ce compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si in cadrul carora se poate autoriza executia de


9

constructii si amenajari. De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localitati suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafata cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan.

Zona functionala - parte din teritoriul unei localitati in care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se determina functiunea dominanta existenta si viitoare. Zona functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceeasi functiune dominanta (zona de locuit, zona activitatilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).

Zonificarea functionala este actiunea impartirii teritoriului in zone functionale.

Zona de protectie - suprafete in jurul sau in preajma unor surse de nocivitate, care impun protectia zonelor invecinate (statii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata a deseurilor, puturi seci, cimitire, noxe industriale, circulatie intensa etc.).

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, in interiorul caruia exista un potential de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit si pot produce pagube si victime umane.

Zona protejata - suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, in jurul sau in lungul unor oglinzi de apa etc. si in care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, inaltime si volumetrie.


10

1 INTRODUCERE

1.1 INFORMATII GENERALE

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal -Zona Libertatii din Municipiului Ramnicu Valcea. Acest raport reprezinta documentul care contine informatiile si concluziile evaluarii de mediu pentru planul urbanistic zonal.

Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului.

Actualmente, Proiectul PUZ - Zona Libertatii se afla in etapa de definitivare si de elaborare a raportului de mediu, cele doua obiective se realizeaza simultan, pe masura ce se definitiveaza proiectul avand loc si evaluarea de mediu. Astfel, evaluarea de mediu se desfasoara in timpul pregatirii planului/programului, inainte de adoptarea sau supunerea acestuia unei proceduri de aprobare/adoptare si se finalizeaza prin raportul de mediu. Ca atare, efectuarea evaluarii de mediu concomitent cu definitivarea planului/programului este una dintre cerintele esentiale ale HG 1076/2004, reflectand prevederile comunitare substantiale incluse in Directiva 2001/42/EC.

Daca evaluarea de mediu identifica zone din plan in care efectele asupra mediului sunt semnificative si nu se inscriu in obiectivele de mediu ale zonei, planul/programul trebuie modificat astfel incat sa se asigure inscrierea planului/programului in obiectivele de mediu ale zonei. Cu alte cuvinte, in cazul in care evaluarea de mediu releva ca alternativa planului/programului studiata poate avea efecte semnificative asupra mediului, trebuie analizata o alta alternativa care sa nu aduca atingere mediului si sa se inscrie in obiectivele de mediu identificate.Cele doua obiective mentionate – definitivarea proiectului de plan/program si analizarea raportului de mediu - se realizeaza in cadrul unui grup de lucru.

Pana acum, titularul a prezintat grupului de lucru alternativa „0” ca unul din criteriile pe baza caruia se evalueaza efectele implementarii planului/programului propus si ca punct de plecare pentru orice discutie privind modelarea continutului planului/programului in discutie si obligativitatea elaborarii raportului de mediu safie realizata si prima versiune a planului/programului, motivand necesitatea elaborarii acestuia, precizand obiectivele specifice ce se doresc a fi indeplinite prin realizarea lui, modul in care se incadreaza in politica de dezvoltare economico-sociala, etc..

Pe baza informatiilor prezentate de titular, grupul de lucru a stabilit problemele de mediu determinate de indeplinirea obiectivelor specifice ale planului/programului, tinand cont de obiectivele de mediu stabilite atat de legislatia in vigoare, cat si de alte documente programatice care sunt relevante pentru planul/programul respectiv.


11

De asemenea, un lucru esential ce trebuie realizat este ca, pornind de la starea actuala a mediului si a sanatatii populatiei din zona in care va fi implementat planul/programul, sa se realizeze o prognoza a starii mediului si a sanatatii populatiei in lipsa implementarii planului/programului respectiv. Toate ipotezele studiate si concluziile trase pe parcursul etapei de definitivare trebuie sa se regaseasca in raportul de mediu.

Planul Urbanistic Zonal - Zona Libertatii pentru Municipiul Ramnicu Valcea a fost elaborat de catre:

Proiectant general: HORIA CIURUS BIROU DE ARHITECTURA SRL

Subproiectanti:

Instalatii electrice si iluminat SC ESENTIAL SRL RAMNICU VALCEAStudiu topografic SC INTELIGIS SRL RAMNICU VALCEAStudiu geotehnic SC BEFAC SRL RAMNICU VALCEA Retele edilitare SC AVACOM SRL RAMNICU VALCEARetele drumuri SC DRUM- POD PROIECT SRL RAMNICU VALCEARetele telefonie SC ROMTELECOM SA RAMNICU VALCEAPasaj SC AMEX PRES SRL BUCURESTIStudiu gabarit SC ISPCF SA BUCURESTI

Beneficiarul PUZ - Zona Libertatii a Municipiului Ramnicu Valcea este Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Valcea.

Planul Urbanistic Zonal - Zona Libertatii din Municipiului Ramnicu Valcea include urmatoarele documente:

• Memoriu PUZ – Situatia existenta;• Memoriu PUZ – Propuneri;• Regulamentul local de urbanism.

Analizele si propunerile incluse in actualul PUZ s-au bazat pe o serie de studii si de documente, intocmite anterior si anume:

o Schita de sistematizare a municipiului Ramnicu Valcea, intocmita de I.S.L.G.C. Bucuresti in 1977 si reactualizata in anii 1987, 1990 de catre CPJ Vilcea;

o Detaliul de sistematizare – Zona Libertatii, intocmit de CPJ Valcea in anul 1986;o Planul Urbanistic General al Municipiului Ramnicu Valcea, intocmit de Proiect

Valcea S.A. in 1997;o Studiul circulatiei rutiere si a transportului in comun in Municipiul Ramnicu

Valcea, intocmit de INCERTRANS Bucuresti, Filiala Timisoara, in anul 1991;o Studiul pentru optimizarea circulatiei in municipiul Ramnicu Valcea, intocmit de

Proiect Valcea S.A., in anul 1997;o Planul urbanistic zonal – Zona Libertatii, Ramnicu Valcea, editiile 1998, intocmit

de Arhitect Horia Ciurus;o Studiu de prefezabilitate SPF – Prelungire bulevardul Tineretului – Pasaj

denivelat bulevardul Tudor Vladimirescu, intocmit in anul 1998 de Arhitect Horia Ciurus.


12

o Studii de fundamentare privind:- conditiile geotehnice si hidrogeologice: Studiul geotehnic si Hidrobiologic

elaborat de catre SC BEFAC SRL Ramnicu Valcea;- organizarea circulatiei, traficul rutier in Municipiul Ramnicu Valcea; - conditiile de mediu, spatiile verzi, calitatea mediului: Raportul de Mediu

pentru anul 2007 emis de Agentia de Protectie a Mediului Ramnicu Valcea; - spatiile verzi (plantate); - morfologia urbana; - demografia; - dezvoltarea socio-economica; - reactualizarea bazei topografice (1999) si cartarea fondului construit; - Regulamentul Local de Urbanism pentru Zona Libertatii elaborat de Arhitect

Horia Ciurus.

Planul Urbanistic Zonal al Zonei Libertatii, Municipiul Ramnicu Valcea si Regulamentul Local de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, documentele de baza si temeiul legal pentru:• elaborarea si corelarea politicilor si strategiilor de dezvoltare a Zonei Libertatii a

Municipiului Ramnicu Valcea si a programelor pentru implementarea acestora;• eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire;• elaborarea planurilor de urbanism de detaliu;• elaborarea diferitelor planuri de amenjare teritoriala.Totodata, Planul Urbanistic Zonal va conditiona aprobarea de catre Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Valcea a documentatiilor pentru planuri urbanistice de detaliu (PUD), precum si pentru reactualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului (PATJ) Judetului Valcea.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de reglementare specifica detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei Zonei Libertatii din Municipiul Ramnicu Valcea (acoperind toate functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice, etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului Municipiului Ramnicu Valcea. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism (permisiuni si restictii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul reprezinta o faza premergatoare realizarii investitiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat in timp, functie de fondurile disponibile).

Pana in prezent, pentru PUZ- Zona Libertatii, Municipiul Ramnicu Valcea au fost emise urmatoarele avize:

• Hotararea nr. 4 a Consiliului Local al Municipiului Ramnicu Valcea - Directia de Urbanism, Investitii si Licitatii - din data de 30 ianuarie 2007 privind avizarea reactualizarii PUZ „Libertatii” si a Regulamentului de Urbanism aferent

• Aviz de Gospodarirea Apelor nr. 271/14.11.2007 emis de Administratia Nationala „Apele Romane” Directia Apelor Oltprivind Plan Urbanistic Zonal –Zona Libertatii in Municipiul Ramnicu Valcea, Judetul Valcea - cu exceptia pasajului denivelat de pe Bulevardul Tudor Vladimirescu care va fi avizat dupa finalizarea studiului de circulatie la nivelul Municipiului care va sta la baza stabilirii solutiei definitive privind traversarea caii ferate. Avizul de Gospodarire a apelor este emis cu conditii.


13

• Aviz tehnic nr. 9501/13.11.2007 emis de S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. Bucuresti –Directia Regionala Distributie Vest, Punct de Lucru Ramnicu Valcea - avizfavorabil conditionat.

• Aviz Sanitar nr. 1219/2007 emis de Ministerul Sanatatii Publice, Autoritatea de Sanatate Publica a Judetului Valcea, Birou Evaluare Factori de Mediu - Aviz Favorabil cu conditia respectarii prevederilor Ordinului MS 536/1997;

• Aviz de principiu nr. 15398/02.11.2007 emis de SC ACVARIM SA Ramnicu Valcea cu precizarea ca SC ACVARIM SA in calitate de operator licentiat de servicii publice de alimentare cu apa si de canalizare, trebuie sa mentina in functiune serviciul de furnizare apa potabila si cel de canalizare la parametrii functionali, astfel ca pe parcursul executarii lucrarilor noi, constructorul va trebui sa respecte toate conditiile de siguranta si resoectare a zonei de protectie sanitarae a conductelor in functiune, pentru a nu se crea perturbari in functionarea sistemului actual si furnizarea utilizatorilor; se vor respecta cerintele din Regulamentul cadru de organizare si functionare al serviciului de alimentare cu apa si canalizare aprobat prin Ordinul ANRSC nr. 88/2007.

• Aviz Favorabil nr. 24/23.10.2007 emis de Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Ramnicu Valcea cu precizari.

• Aviz Favorabil nr. 5659/31.10.2007 emis de SC CET Govora SA Ramnicu Valceacu precizari.

• Aviz Favorabil nr. 1002667/26.10.2007 emis de Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, ISU „General Magheru” al Judetului Valcea

• Aviz Favorabil nr. 2625/16.10.2007 emis de CEZ Distributie SA, Directia de Exploatare, Departamentul de exploatare RED MT+JT, CZE MT+JT Ramnicu Valcea cu connditia elaborarii unui Studiu de Solutie pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivelor ce urmeaza sa fie amplasate in zona Libertatii, intocmit la comanda si pe cheltuiala beneficiarului

• Aviz Tehnic cu conditii nr. 249/7884/19.10.2007 emis de ROMTELECOM S.A. –Centrul de Telecomunicatii Valcea.

• Aviz cu conditii nr. D/2522/16.05.2008 emis de Statul Major General Bucuresti din cadrul Ministerului Apararii, care solicita realizarea cu forte proprii de catre Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Valcea a unor constructii noi in care sa fie stramutate functiunile ce se desfasoara actualmente in cladirile ce urmeaza a fi demolate prin implementarea proiectului pasajului rutier; aceste constructii trebuie realizate anterior demolarii celor existente.

Este in curs de obtinere Avizul Inspectoratului de Politie al Judetului Valcea –Serviciul Politiei Rutiere, care a propus studierea amplasarii semnelor de circulatie si de dirijare a traficului pentru evitarea blocajelor de trafic si fluidizarea circulatiei in conditiile implementarii proiectului pasajului rutier.

SNCFR - Regionala Craiova, Sucursala Valcea nu a avizat documentatia PUZ –Zona Libertatii din urmatoarele motive:

- lucrarea propusa va fi executata pe un teren administrat de CNCF – CFR SA care va fi ocupat definitiv fara a avea avizul Ministerului Transporturilor, desi exista procese verbale de vecinatate semnate de catre Primaria Ramnicu Valcea si CNCF CFR SA –Sucursala Regionala CF Craiova, in care este recunoscuta zona cadastrala CFR


14

- prin constructia pasajului superior sunt afectate cladirile apartinand CNCF CFR SA – Sucursala Regionala CF Craiova fara a se mentiona in documentatie masurile alternative propuse –demolare si reconstruire de catre Primaria Ramnicu Valcea pe alt amplasament

- lucrarile propuse afecteaza liniile si instalatiile CFR care concura la siguranta circulatiei si nu tine cont de eventuala modernizare a liniei CF Piatra Olt -Podu Olt, respectiv electrificarea acesteia conform cerintelor UE.

1.2 EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANURI SI PROGRAME

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe poate fi definita ca un proces oficial, sistematic si cuprinzator de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program si/sau ale alternativelor acestora, incluzand raportul scris privind rezultatele acestei evaluari si utilizarea acestor rezultate in luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe reprezinta un proces de evaluare –aplicat la un stadiu rational de timpuriu al elaborarii strategiilor, planurilor sau programelor – a calitatii mediului si a consecintelor implementarii acestora, astfel incat sa se asigure ca orice consecinta este evaluata in timpul elaborarii si inainte de aprobarea oficiala a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri si programe ofera publicului si altor factori interesati oportunitatea de a participa si de a fi informati cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului si a modului in care au fost luate.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptata in legislatia nationala prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Lista planurilor si programelor care intra sub incidenta HG nr. 1076/08.07.2004 a fost aprobata prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede ca planurile urbanistice zonale intra sub incidenta HG nr. 1076/08.07.2004.

In conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal al Municipiului Ramnicu Valcea,pentru Zona Libertatii a cuprins urmatoarele etape:

• pregatirea de catre titular a primei versiuni a planului;

• notificarea de catre titular a Agentiei pentru Protectia Mediului Valcea si informarea publicului;

• etapa de constituire a Comitetului special constituit (aprobat de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova) format din reprezentanti ai Agentiei pentru Protectia Mediului Valcea, Garzii Nationale de Mediu –Comisariatul Judetean Valcea, Autoritatii de Sanatate Publica Valcea, Consiliului Judetean Valcea, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Judetului Valcea, Inspectoratul Judetean de Politie Valcea – Politia Rutiera, Inspectoratul Judetean de Constructii Valcea, Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Valcea, DSVSA Valcea, SC CEZ – Distributie SA - Directia Exploatare, SC Acvarim SA Ramnicu Valcea, SC DISTRIGAZ –SUD SA –Directia Regionala Distributie Vest, SNCFR Regionala Craiova, Directia Apelor Olt Valcea, Sistemul de Gospodarire a Apelor Valcea, SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale


15

Valcea, SC CET Govora SA Ramnicu Valcea, SC PETROM SA, SC Horia Ciurus Birou de Arhitectura SRL Ramnicu Valcea (elaboratorul PUZ) si ai Primariei Municipiului Ramnicu Valcea (titularul PUZ), realizata de Agentia pentru Protectia Mediului Valcea, pe baza delegarii de competenta din partea ARPM Craiova pentru efectuarea etapelor procedurale pana la decizia finala, care ramane in competenta ARPM Craiova

• etapa de incadrare realizata de Comitetul special constituit in cadrul sedintei din data de 20.02.2008, cand a fost luata decizia necesitatii evaluarii de mediu pentru PUZ Libertatii din Municipiul Ramnicu Valcea si a elaborarii raportului de mediu;

• etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanti ai Primariei Municipiului Ramnicu Valcea – titularul planului, S.C. Horia Ciurus Birou Arhitectura S.R.L. – elaboratorul PUZ, reprezentanti cu capacitate de expertizatehnica din cadrul autoritatilor/institutiilor/organizatiilor implicate in Comitetul special constituit, experti din cadrul societatii de consultanta atestate, implicatain efectuarea evaluarii de mediu pentru plan;

• etapa de definitivare a planului si de realizare a raportului de mediu, efectuatade expertii din cadrul societatii de consultanta, cu consultarea si cu participarea larga a Grupului de Lucru;

• supunerea proiectului de plan si a raportului de mediu consultarilor si dezbaterilor publice, realizata de autoritatile competente de mediu si de alte autoritati impreuna cu titularul planului.

Pe baza opiniilor autoritatilor competente de mediu si a altor autoritati in cadrul etapei de analiza a raportului de mediu si pe baza comentariilor publicului vor fi elaborate formele finale ale planului si raportului de mediu.

1.3 CONTINUTUL RAPORTULUI DE MEDIU

Continutul Raportului de mediu pentru plan a fost stabilit in conformitate cu cerintele Anexei nr. 2 la HG nr. 1076/2004, intregul proces de evaluare si de elaborare a Raportului de mediu fiind efectuat in acord cu cerintele HG nr. 1076/2004 si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului. Continutul Raportului de mediu a fost aprobat de Grupul de Lucru.


16

2 CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL- ZONA LIBERTATII DIN MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA

2.1 INTRODUCERE

Planul Urbanistic Zonal – Zona Libertatii din Municipiul Ramnicu Valcea are drept scop principal crearea, prin masuri urbanistice, a premiselor pentru dezvoltarea durabila viitoare a laturii de est a municipiului. Intelegand, in general, prin dezvoltare, procesul prin care oamenii isi maresc capacitatile umane, organizatoric-institutionale si tehnice de producere a bunurilor si serviciilor necesare imbunatatirii vietii, dezvoltarea durabila defineste dupa anul 1987 o schimbare a cursului anterior perioadei industrializarii. Astfel, exploatarea resurselor, directionarea investitiilor, orientarea dezvoltarii tehnologice si schimbarea institutiilor sunt armonizate si urmaresc ridicarea potentialului actual si viitor de satisfacere a nevoilor si aspiratiilor umane.

Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este cu siguranta cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) in raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut si sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilaeste dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi".

Prin adoptarea principiilor dezvoltarii durabile se urmareste gestionarea rationalaa resurselor naturale, artificiale si umane, asigurarea calitatii conditiilor de viata, protectia mediului natural si construit, stabilirea deciziilor privind interventiile in mediul construit si natural cu luarea in consideratie, simultan, a aspectelor economice, ecologice si estetice si extinderea orizontului temporal al problematicii dezvoltarii urbane la 25 ani, in vederea evitarii luarii unor decizii pe termen scurt si mediu care ar putea determina blocaje si disfunctionalitati ulterioare.

Prin propunerile de dezvoltare si modernizare urbanistica, PUZ ia in considerare principiile dezvoltarii durabile, tendintele actuale privind internationalizarea productiei de bunuri si servicii, procesul de tertializare a economiei, procesul de urbanizare si tendintele de dezvoltare favorizate de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana coroborate cu aspectele favorabile si defavorabile existente municipiu in vederea crearii conditiilor pentru potentarea dezvoltarii generale a orasului. Totodata, ca urmare a analizei situatiei existente privind situatia economica si demografica a municipiului, PUZ ia in considerare faptul catertializarea economiei poate reprezenta o alternativa viabila de dezvoltare.

PUZ-Zona Libertatii editia 2006/2007 stabileste restructurarea urbanisticacomplexa a zonei, atat functional cit si volumetric – peisajer.


17

2.2 LEGATURA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

2.2.1. Planuri si programe la nivel local

2.2.1.1. Strategia de dezvoltare a Municipiului Ramnicu Valcea

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica a orasului pentru 2007-2013 este acela de a aduce Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la nivelul mediei din Romania, sau nu mai putin de 95% din aceasta valoare.

Mijloacele urbanistice care pot crea conditiile pentru atingerea acestui obiectiv consta in rezervarea terenurilor pentru diferite functiuni publice, reglementarea utilizarii terenurilor, reglementarea modului de constructie, propuneri privind infrastructura, etc. Alte categorii de mijloace necesare realizarii obiectivelor de dezvoltare sunt cele de ordin administrativ, financiar si organizatoric, inclusiv din domeniul urbanistic.

Prioritatile de Dezvoltare a Municipiului Ramnicu Valcea sunt:

Ø Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privatØ Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii orasului Ø Dezvoltarea resurselor umane si imbunatatirea serviciilor sociale cu

accent pe stabilirea unor mai bune relatii intre cercetare, educatie si educatie vocationala, pe de o parte, si economie pe de alta parte.

Ø Protectia si imbunatatirea calitatii mediului, vizand imbunatatirea calitatii vietii in municipiu

Cresterea competitivitatii economice in sectorul privat va avea ca rezultat cresterea economica pe ansamblu; in acest context, desi a inregistrat in ultimii ani progrese semnificative, Romania prezinta inca numeroase decalaje economice in raport cu statele membre UE.

Indicatorul utilizat pentru a masura cresterea economica este PIB-ul. Ceilalti doi indicatori macroeconomici strans legati de PIB si care explica evolutia acestuia sunt rata de ocupare si productivitatea muncii. La nivelul orasului, evolutia in timp arata o depreciere constanta a acestor indicatori, principalii vinovati pentru aceastasituatie fiind structura ocuparii fortei de munca pe diferitele sectoare economice si progresul tehnologic, acesta din urma fiind dependent de volumul si structura investitiilor straine directe.

In vederea sprijinirii procesului de creare masiva de locuri de munca, este necesara o investitie de capital cu o valoare mare. In acest scop aceasta prioritate va urmari sustinerea investitiilor productive (utilaje si tehnologii noi) care sa asigure adaptarea calitatii productiei la standardele pietei europene; in mod complementar, vor fi sprijinite serviciile pentru dezvoltarea afacerilor (marketing si management in IMM-uri si turism) si investitiile pentru dezvoltarea intreprinderilorsi asociatiilor profesionale.

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii orasului vizeaza reducerea deficitului infrastructurii, urmarind imbunatatirea competitivitatii sistemului zonal si a calitatii vietii, imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport, reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane – inclusiv construirea/reabilitarea soselelor de centura.


18

Interventia va contribui la imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie prin modernizarea si dotarea institiilor de invatamant de toate nivelurile, a unitatilor sanitare si serviciilor medicale; crearea structurilor de sprijinire a afacerilor si ainfrastructurii aferente acestora; dezvoltarea si extinderea infrastructurii utilitatilor si infrastructurii energetice (alimentare cu apa, retea de canalizare apa, alimentare cu gaze naturale; reabilitarea mediului urban,

Dezvoltarea resurselor umane si imbunatatirea serviciilor sociale, cu accent pestabilirea unor mai bune relatii intre cercetare, educatie si educatie vocationala, pe de o parte, si economie pe de alta parte, va asigura cresteea capacitatii de angajare si a ocuparii prin adaptarea fortei de munca la necesitatile pietii muncii si societatii si economiei bazate pe cunoastere, combatand saracia si excluderea sociala.

Interventia va sprijini dezvoltarea invatamantului obligatoriu si post-obligatoriu profesional, masuri active pe piata muncii si instruire a somerilor si grupurilor dezavantajate. De asemenea, vor fi sprijinite investitiile pentru reducerea decalajului informational, in special in zonele rurale prin crearea si dezvoltarea unor centre educationale

Protectia si imbunatatirea calitatii mediului va avea ca efect nemijlocit imbunatatirea calitatii vietii in municipiu.

Prin imbunatatirea infrastructurii de mediu se urmareste:• efectuarea de lucrari in scopul prevenirii si reducerii riscurilor legate de

dezastrele hidrogeologice (regularizarea cursurilor de apa, modernizarea si dezvoltarea sistemelor informationale pentru avertizare-alarmare in timp real a populatiei, elaborarea hartilor de risc la inundatii si introducerea lor in planurile de urbanism general si zonal);

• protejarea biodiversitatii si a ariilor protejate; • managementul apei care consta in extinderea/imbunatatirea infrastructurii de

apa si apa uzata, reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate.

In acest sens Municipiul Ramnicu Valcea beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila prin programe de finantare si parteneriate strategice.

I. Programul de finantare ISPA cu proiectul „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei de tratare a apelor reziduale din Ramnicu Valcea„ ce se desfasoara in perioada decembrie 2004 – decembrie 2009.

Obiectivele proiectului sunt:

• protejarea mediului, prin imbunatatirea calitatii apei deversate in raul Olt, imbunatatirea sistemului colector al apelor reziduale din municipiul Ramnicu Valcea, reducerea pierderilor din sistemul de alimentare cu apa potabila, oferirea de servicii de alimentare cu apa unui numar mai mare de locuitori prin extinderea retelei in cartierele marginase

• extinderea sistemului de canalizare in zone ce beneficiaza in prezent doar de retea de alimentare cu apa.


19

Lucrari ce vor fi realizate in cadrul Masurii ISPA:

A. Alimentare cu apa potabila

• Reabilitare facilitati pompare si stocare apa, precum si 16 km retele deteriorate sau subdimensionate - extindere retele apa potabila cu 19 km, asigurand alimentarea cu apa a inca 5000 de locuitori care in prezent nu beneficiaza de alimentare cu apa centralizata - realizarea unui dispecerat modern, dotat cu sistem digital de identificare rapida a zonelor unde se produc avarii.

B. Sistem canalizare

• Reabilitarea a 11,5 km retele canalizare • Reabilitarea a 2 km de colectoare principale • Extindere retele canal cu 15,5 km pentru a deservi 6000 de locuitori • Construirea a 3 bazine noi de retentie si curatirea celui existent, in scopul reducerii debitului de scurgere pe durata ploilor • Amplasarea unei statii de pompare pe colectorul principal intre zona Ostroveni si statia de epurare.

C. Statie epurare

Construirea unei noi statii de epurare astfel incat efluentul deversat in Raul Olt sa corespunda cerintelor impuse de Directivele Uniunii Europene si ale Normativelor nationale in vigoare.

II. Dezvoltarea sistemelor de management al diverselor tipuri de deseuri,colectarea diferentiata a deseurilor menajere si a deseurilor industriale si reutilizarea acestora acolo unde este posibil.

Municipiul Ramnicu Valcea beneficiaza de fonduri din partea Uniunii Europene pentru implementarea unui sistem integrat de gestiune a deseurilor prin proiectul "Managementul Integrat al Deseurilor Municipale in Ramnicu Valcea", realizat in parteneriat cu Agentia Germana de Colaborare Tehnica (GTZ) in cadrul unui program bilateral intre Guvernele Romaniei si Germaniei.

Scopul proiectului consta in:

• Imbunatatirea sistemului de colectare prin introducerea colectarii selective, achizitionarea de pubele si containere speciale pentru deseuri reciclabile si periculoase, precum si pentru campanii de constientizare a populatiei;

• Inchiderea depozitului de deseuri Raureni, care a fost deschis din anul 1978 si care nu raspunde cerintelor legislative in vigoare atat din punct de vedere al protectie mediului, cat si al sanatatii populatiei;

• Construirea unui depozit ecologic de deseuri la Feteni, in conformitate cu directivele Uniunii Europene, care sa raspunda cerintelor privind protectia mediului si sanatatii populatie;

• Construirea unei statii de compost pentru prelucrarea deseurilor vegetale si transformarea acestora in ingrasamant natural (compost).


20

Proiectul are ca obiectiv general imbunatatirea conditiilor de mediu in Ramnicu Valcea si implicit in Romania in calitate de tara membra UE, in scopul indeplinirii obligatiilor prevazute in Acordurile incheiate in Programul de Aderare si Postaderare.

Pe termen lung, proiectul va avea urmatoarele efecte din punct de vedere ecologic:- reducerea riscurilor de poluare a apelor subterane si de suprafata - reducerea poluarii aerului - reducerea poluarii solului cu plastic, hartie si alte deseuri - eliminarea disconfortului cetatenilor din cauza aspectului neplacut al punctelor

de colectare si a rampei Raureni - eliminarea posibilelor focare de infectie.

2.2.1.2. Planul de amenajare a teritoriului judetului Valcea

Planul de Amenajare a unui teritoriu analizeaza relatia dintre potentialul unui teritoriu si modul de valorificare a acestuia. Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Valcea (PATJ Valcea) aflat in curs de elaborare, reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare a judetului nostru, urmand sa puna in evidenta problemele majore socio-economice si de mediu din judet cu indicarea prioritatilor de actiune pentru solutionarea acestora.

2.2.1.3. Planul Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Valcea

Planul de Actiune pentru Mediu (PLAM) reprezinta strategia pe termen scurt, mediu si lung necesara solutionarii problemelor de mediu locale, prin abordarea problematicii de mediu pe principiile dezvoltarii durabile si in deplina concordantacu planurile, strategiile si alte documente legislative specifice, existente la nivel local, regional si national. Planul presupune evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea prioritatilor, dezvoltarea unei viziuni comunitare, identificarea celor mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme si realizarea de actiuni constand in imbunatatiri reale ale situatiei mediului si aspectelor de sanatate publica. PLAM poate, de asemenea, servi ca argument aditional in obtinerea de resurse financiare, in special a celor oferite de Uniunea Europeana.

Fiecare proiect propus spre a fi finantat de catre programele de asistenta financiara ale Uniunii Europene trebuie nu doar sa faca parte dintr-un plan, dar totodata trebuie sa aiba la baza un larg consens al publicului din zona careia i se adreseaza. Obiectivele PLAM sunt in conformitate cu prioritatile identificate prin strategii sectoriale si acest fapt dovedeste viziunea comuna a opiniei publice si a politicii oficiale de mediu la nivel de judet, intrucat reprezinta una din caile cele mai importante de participare a publicului in procesul de luare a deciziei la nivel local.

PUZ – Zona Libertatii din Municipiul Ramnicu Valcea trebuie sa includa prevederi atat pentru solutionarea problemelor de mediu identificate in PLAM, cat si pentru solutionarea altor probleme de mediu din zona. Obiectivele de mediu stabilite la nivel local vor fi prezentate in Capitolul 5 al Raportului de mediu.


21

2.2.1.4. Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor in Judetul Valcea

Procesul de planificare in PJGD are ca scop principal dezvoltarea unui sistemintegrat de gestionare a deseurilor si concentrarea pe principalele cerinte ale UE:- recuperare si reciclare (tintele de recuperare si reciclare trebuie atinse la

termenele stabilite in legislatie);- depozitare (inchiderea depozitelor neconforme, construirea a doua depozite

ecologice zonale);- depozitarea deseurilor biodegradabile (reducerea cantitatii de deseuri

biodegradabile la depozitare conform legislatiei);

Ca urmare, problema se pune pe cresterea constiintei populatiei in ceea ce priveste colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje si apoi recuperarea acestora. In ceea ce priveste reducerea deseurilor biodegradabile depozitate, implementarea se concentreaza pe colectare selectiva.

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor, cerinta a Uniunii Europene, devine un instrument de planificare pe baza caruia autoritatile judetene/locale pot obtine asistenta financiara si suport din partea U.E.

2.2.2 Planuri si programe la nivel regional

2.2.2.1. Planul de dezvoltare al Regiunii 4 Sud Vest Oltenia pentru perioada 2007 -2013

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru 2007-2013 este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunea SV Oltenia si celelalte regiuni ale tarii in scopul cresterii nivelului de trai al cetatenilor.

Obiectivul general de mai sus poate fi atins prin:- Crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de

lucratori din agricultura si unele sectoare industriale.- Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin

imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic.

- Cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii si calificarea resurselor umane.

Pe langa investitii considerabile, pentru realizarea obiectivelor prevazute sunt stabilite urmatoarele prioritati:

1. Sprijinul pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale 3 Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice4. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale5. Dezvoltarea zonelor rurale si montane 6. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului.


22

Planul indica, pentru fiecare masura, actiuni pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare. Resursele indicate de plan pentru implementarea masurilor care sa conduca la atingerea prioritatilor de dezvoltare consta, in principal, in granturi si in credite cu sau fara dobanzi subventioante.

In ceea ce priveste problematica de mediu, se au in vedere urmatoarele masuri:- Imbunatatirea si extinderea infrastructurii de utilitati (alimentare cu apa, retele

de canalizare, gaze naturale si termoficare)- Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate- Extinderea si modernizarea sistemelor de gestionare a deseurilor- Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor florei si

faunei) si a ariilor protejate- Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a mediului si interventie

rapida- Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie

electrica si termica invechite- Reabilitarea siturilor industriale si militare poluate- Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor naturale de mediu.

2.2.2.2. Planul Regional de Actiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia

Planul Regional de Actiune pentru Mediu, impreuna cu Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor, Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si Tehnic si Planul Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca isi au originea in Planul de Dezvoltare Regionala in perioada 2007 - 2013.

Planul Local de Actiune pentru Mediu (PRAM) al Regiunii 4 Sud – Vest Oltenia este parte integranta a unui proces larg de realizare a consensului privind abordarea problemelor de mediu si a modului de solutionare a acestora

2.2.3. Planuri si programe la nivel national

2.2.3.1. Planul National de Dezvoltare

Planul National de Dezvoltare este documentul de planificare strategica si programare financiara al Romaniei, aprobat de Guvern, elaborat intr-un larg parteneriat, care are ca scop sa orienteze si sa stimuleze dezvoltarea economica si sociala a tarii pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice si sociale.

Prioritatile PND: 1. Cresterea competitivitatii sectorului productiv si a atractivitatii acestuia pentru

investitorii straini; 2. Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice si

asigurarea protectiei mediului; 3. Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si combaterea

excluziunii sociale; 4. Diversificarea economiei rurale si cresterea productivitatii in agricultura; 5. Promovarea participarii echilibrate a tuturor regiunilor la procesul de dezvoltare

economica.


23

2.2.3.2. Programul national de restaurare a monumentelor istorice

Programul national de restaurare a monumentelor aprobat de Ministerul Culturii si Cultelor (nr. 996/06.02.2007) prevede pentru anul 2007 alocarea de fonduri pentru restaurarea unor monumente istorice.

In Judetul Valcea exista un ansamblu bogat si divers de bunuri cu valoare de patrimoniu cultural imobil, din epocile arhaica, antica, medievala, moderna si contemporana. Pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial exista un singur monument istoric inclus si anume Manastirea Hurezi, care are probleme majore de conservare si de restaurare si reclama de urgenta un program consistent sub aspect financiar si tehnico-stiintific pentru a putea raspunde parametrilor impusi de legislatia europeana privind conservarea, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural mondial.

Pe plan local si judetean lipsesc resurseler financiare necesare pentru protejarea, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural, ca urmare trebuie implementate programe nationale si zonale pentru cercetarea, conservarea si restaurarea monumentelor istorice.

2.3 CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

Prezentul Plan Urbanistic Zonal se refera la Zona Libertatii din Municipiul Ramnicu Valcea si trebuie sa respecte cerintele/directiile de dezvoltare stabilite in PUG Ramnicu Valcea, aflat in curs de elaborare si care trebuie sa stabileasca cu acuratete dezvoltarea teritoriala a municipiului.

Zona Libertatii este delimitata in PUG Ramnicu Valcea ca unitatea teritoriala de referinta – UTR 17, avand coeficientii P.O.T. si C.U.T. conform cu Regulamentul local de urbanism – RLU, aferent PUZ – Zona Libertatii editia 2006, in functie de subzona functionala specifica.

Prezentul PUZ si Regulamentul de Urbanism se aplica teritoriului cu suprafata de 53,47 ha, cuprins in limitele zonei Libertatii, astfel:

o Nord: Bulevardul Nicolae Balcescuo Est: Raul Olto Sud : albia Raului Olanestio Vest : Strada Maior V. Popescu, Piata garii, calea ferata Sibiu – Ramnicu

Valcea – Dragasani.

Zona Libertatii reprezinta un teritoriu apropiat in prezent zonei centrale a orasului, dar care, inainte de urbanizarea accelerata din anii 1970 –1980 cand populatia nu depasea 30 000 de locuitori, constituia marginea estica a acestuia, iar functiunea urbanistica care predomina ‘’peste calea ferata’’ era cea de mica industrie si depozite.

In urma dezvoltarii orasului, a aparitiei marilor cartiere Ostroveni si Nord, lipsa unei viziuni de dezvoltare la nivel de ansamblu si abordarea pe bucati restranse in functie de cerinte imediate, fara o analiza atenta a consecintelor la nivelul intregului, au dus la acumularea in Zona Libertatii a unor grave dezechilibre in functionarea organismului urban.


24

Dezechilibrele in functionarea organismului urban care se manifesta in Zona Libertatii sunt legate in primul rand de organizarea circulatiei in zona si de relatia cu circulatia rutiera si feroviara din localitate. Avem de a face cu o fractura la nivelul fluentei circulatiei atat pe directia est – vest cat mai ales pe directia nord –sud. Masura prevazuta in PUZ legat de aceasta problema este prelungirea bulevardului Tineretului pe directia nord pana la intersectia cu bulevardul Tudor Vladimirescu.

O alta carenta este lipsa de sistematizare a zonei, care se manifesta in lipsa spatiilor verzi amenajate, lipsa spatilor de parcare organizate, constructii cu aspect neingrijit, terenuri virane cu vegetatie spontana, strazi si alei cu asfaltul deteriorat in special in zona locuintelor proprietate particulara.

Planul Urbanistic Zonal – Zona Libertatii din Municipiul Ramnicu Valcea si Regulamentul Local de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare urbanistica propuse in zona, cu exceptia situatiilor speciale in care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu, dar care vor trebui sa respecte prevederile urbanistice.

Documentatia de urbanism intocmite reglementeaza realizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:

• Circulatie rutiera urbana si transportul in comun;• Zone functionale;• Protectia si conservarea mediului;• Echiparea edilitara.

2.3.1 Circulatia rutiera urbana si transportul in comun

2.3.1.1. Reteaua de circulatie

Pentru imbunatatirea si modernizarea retelei de circulatie a fost stabilta ca prioritate fluidizarea circulatiei in zona de sud a Municipiului Ramnicu Valcea, prin:

• realizarea pasajului denivelat amplasat pe Bulevardul Tudor Vladimirescu care va asigura supratraversarea caii ferate

• realizarea intersectiei denivelate intre Bulevardul Tudor Vladimirescu si prelungirea Bulevardului Tineretului, artera de circulatie (strada de categoria a II- a) care asigura legatura intre cartierele Ostroveni – Libertatii cu cartierele Traian si Nord, iar de aici cu relatia Sibiu si Pitesti.

• amenajarea Bulevardului Tineretului in zona de sud pe distanta intre intersectia acestuia cu strada Gib Mihaescu (pichetul Ti1) si pichetul 8 aflat pe bretelele de acces care vor face legatura intre prelungirea Bulevardului Tineretului si pasajul denivelat amplasat pe bulevardul Tudor Vladimirescu

• amenajarea Bulevardului Tineretului pe portiunea dintre bretelele de acces pe pasajul denivelat pana la intersectia acestuia cu strada Nicolae Balcescu ce va merge aproximativ paralel cu calea ferata Piatra Olt – Podu Olt.

• realizarea accesului pe pasaj din zona de centru a municipiului Ramnicu Valcea pe Bulevardul Tudor Vladimirescu prin reamenajarea intersectiei acestuia cu


25

strada Maior V. Popescu, care consta in ridicarea cotei intersectiei cu cca. 40 cm in zona axului, ridicare necesara pentru a putea sa se realizeze declivitatea maxima pe rampa vest a pasajului prevazuta de normele tehnice in vigoare.

• amenajarea si prelungirea strazii Ferdinand pe portiunea aflata sub pasajul denivelat intre pilele P11 (intersectia cu Bulevardul Tudor Vladimirescu) si P5 (strada de acces la Vama Ramnicu Valcea), pentru a se putea permite accesul atat la vama cat si la statia PECO nr. 7, aflata in apropierea pasajului denivelat. Aceasta prelungire va intersecta la acelasi nivel (sub pasaj) bretelele de acces pe firul de nord al pasajului denivelat in zona pilei P8.

Datele tehnice ale lucrarii

Suprafata ocupata de prelungirea Bulevardului Tineretului (exclusiv bretelele de acces la pasajul denivelat, cuprinse in obiectul “Pasaj”) este de 10190 mp pentru portiunea considerata apartinand de pasaj si de 13150 mp pentru portiunile de nord si sud pana la intersectiile cu strazile Nicolae Balcescu si respectiv Gib Mihaescu.

Caracteristicile geofizice ale terenului de amplasament sunt:- Zona seismica este D, cu Ks =0.16 si Tc =1,0 sec, conform normativului

P100/2006;- Adancimea de inghet este de 0,60 – 0,70 m, conform STAS 6054/77;- Apa subterana se afla la – 2,50 m sub nivelul terenului natural si se gaseste

cantonata in stratul de nisip aluvionar, conform Studiului Geotehnic.- Terenul de amplasament este alcatuit din straturi de nisipuri si argile prafoase

pana la adancimea de 4,00 m, iar intre 4,00 m si 8,00 m este alcatuit din pietris de terasa cu indesare medie, sub apa.

Caracteristici principalea) Traseul in plan

Zona de sud a prelungirii Bulevardului Tineretului prezinta o singura curba in plan cu raza de 400 m (in apropierea intersectiei cu strada Gib Mihaescu), razarecomandabila pentru viteza de baza de 50 km/h, viteza necesara pentru strazi de categoria a II- a , conform normelor tehnice in vigoare.

Zona de nord a prelungirii Bulevardului Tineretului, cuprinsa intre bretelele de racord cu pasajul denivelat si intersectia cu strada Nicolae Balcescu prezinta o singura curba in plan, de asemenea cu raza de 400 m.

Traseul prelungirii Bulevardului Tineretului pe portiunea studiata intersecteaza la acelasi nivel strada Libertatii, cu relatii de circulatie stanga – dreapta, strada din zona Libertatii - blocul A17 cu relatie numai de dreapta, precum si prelungirea strazii Ferdinand cu relatie de stanga – dreapta.

b) Traseul in profil longitudinal

Avand in vedere ca terenul in zona studiata este aproximativ plat, declivitatea maxima pe zona de sud este de 1,39% (in afara bretelelor de legatura cu pasajul) si de 0,39% pe zona de nord, iar declivitatea minima este de 0,20% pe breteaua de legatura cu accesul de urcare pe firul sud (C1).


26

Amenajarea prelungirii Strazii Ferdinand sub pasaj pentru accesul la Vama Ramnicu Valcea va presupune o declivitate maxima de 3,50%.

c) Traseul in profil transversal

Zona de sud a prelungirii Bulevardului Tineretului este alcatuita din 4 benzi de circulatie de 3,50 m latime fiecare, separate cu un spatiu verde median de 4,00 m latime, spatiu pe care se vor amenaja si benzile de viraj stanga in intersectiile cu strazile Gib Mihaescu si Libertatii.

Zona de nord a prelungirii Bulevardului Tineretului (in afara zonelor de acces cu bretelele de acces pe pasaj) va avea 4 benzi de circulatie (fara zona verde mediana) si trotuare pe ambele parti de 2,50 m latime.

Sistemul rutier adoptat este cel pentru trafic foarte intens si foarte greu si este alcatuit din:

- 4 cm strat de uzura din BA 16;- 6 cm strat de legatura din BAD 25;- 8 cm strat de baza din mixtura bituminoasa tip AB2;- 20 cm strat de fundatie din balast stabilizat cu 5% ciment;- 26 cm substrat de fundatie din balast natural de rau.

Incadrarea partii carosabile ale Bulevardului Tineretului se va face cu borduri prefabricate din beton de 20x25 cm pe fundatie din beton C 6/7,5 de 15x30 cm.

Datorita compozitiei necorespunzatoare a terenului de fundatie a prelungirii Bulevardului Tineretului alcatuit din straturi de nisipuri afanate si argile prafoase este necesara prevederea unui strat de forma alcatuit din balast natural de rau de 10 cm grosime care sa asigure capacitatea portanta minima la nivelul superior al terasamentelor.

2.3.1.2. Traficul stationar

Situatia existentaActualmente, pentru o populatie de circa Desi stationarea autovehiculelor se admite numai in afara circulatiilor publice, Zona Libertatii este destul de circulata si dispune de putine locuri de parcare auto fata de intensitatea traficului, majoritatea autoturismelor fiind actualmente stationate pe carosabil (BulevardulTudor Vladimirescu, Strada Maior V Popescu, Strada Gib Mihaescu, Strada Ion Referendaru, Strada Remus Bellu, Ferdinand, etc) sau pe platforme betonate dispuse aleatoriu printre blocuri si locuinte particulare, dar care nu sunt amenajate ca atare. Suprafata totala a suprefetelor amenajate dalate si a platformelor betonate de pe amplasament este de 7,6 ha, reprezentand 14,21% din total.

Sunt utilizate pentru parcare urmatoarele platforme situate dupa cum urmeaza:- pe latura de est a amplasamentului care este delimitata de strada Remus Bellu

si de Raul Olt - pe latura de nord delimitata de Bulevardul Tudor Vladimirescu, de-a lungul

caruia se gasesc platforme betonate pentru parcare apartinand MApN - pe partea dreapta a Strazii Libertatii intre SC Forconcid SA si statia GPL- intre cladirea Vamii cu anexe si blocurile vecine cu 4 etaje – I3, I2, A18, A18/1,

A14.


27

- intre blocuri, spatii comerciale si de productie sunt platforme betonate pentru parcari cu alei si drumuri de acces

Singura parcare amenajata din zona auditata este cea din fata magazinului Kaufland si deserveste strict acest spatiu comercial. Parcarea are suprafata de 0,27 ha, ceea ce reprezinta 0,50 % din suprafata totala a zonei de 53,47 ha.

Situatia propusaPentru a se asigura necesarul de locuri de parcare pentru o populatie de circa 2800 locuitori (cu un grad de motorizare de 1autovehicul/5 - 6 locuitori, adica circa 500 vehicule), va fi nevoie de o suprafata de 0,5 ha. Pentru locuintele individualelocurile de parcare se vor asigura in curti. In zonele de blocuri sunt necesare parcaje amenajate in vecinatatea strazilor sau pe strazi, cu respectarea normelor si a detaliilor tehnice actuale. De asemenea, cca. 60 – 70 % din necesarul de parcaje la domiciliu pentru constructiile viitoarese apreciaza ca se va asigura in garaje incluse in locuinte sau alaturate. Pentru parcajele publice se va calcula un necesar de cca. 30 % in plus fata de parcarea la domiciliu.

Datorita caracterului de ,,nod de circulatie” rutiera, precum si de tranzit pe care il are Municipiul Ramnicu Valcea se prevede organizarea unei parcari pentru vehicule comerciale aflate in tranzit, dotata cu spatii de cazare si de alimentatie publica.

Prin PUZ, stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelelor, asigurandu-se platforme de parcare pentru fiecare tip de functiune corelat cu tipurile de utilizatori. Astfel, sunt prevazute spatii de parcare amenajate in afara circulatiilor publice, atat pentru locuinte particulare si colective cat si pentru institutiile publice si servicii de interes general. Numarul de locuri de parcare pentru fiecare tip de constructie (constructii administrative, constructii financiar –bancare, constructii comerciale, restaurante, constructii pentru categoriile de invatamant si constructii de sanatate) sunt prevazute in Regulamentul de Urbanism al zonei. Pentru respectarea cerintei “un loc de parcare pentru fiecare apartament”, se vor proiecta spatii destinate acestei functiuni la subsoluri si demisoluri.

2.3.1.3. Organizarea circulatiei pietonale

Situatia existenta:

Traseele pietonale (trotuare) insotesc aproape toate strazile principale din zona. Pe strazile secundare si de legatura trotuarele lipsesc sau prezinta pe alocuri asfaltul partial deteriorat si multe denivelari si gropi.

Situatia propusa:In PUZ se prevad trotuare de-a lungul tuturor cailor de circulatie, realizate din imbracaminte din asfalt turnat, fundatie din beton si substrat de fundatie din balast; incadrarea trotuarelor se va face cu borduri mici prefabricate din beton pe fundatie din beton. Suprafata totala propusa pentru trotuare este de 4,25 ha, reprezentand 7,95% din total.

Este de mentionat ca proiectul nu prevede trasee pentru ciclisti, desi aceasta reprezinta atat o cale nepoluanta de circulatie cat si un mijloc de relaxare si miscare in aer liber, benefica pentru sanatate.


28

2.3.2.Zone functionale

Pentru Zona Libertatii, Regulamentul de Urbanism este alcatuit pentru urmatoarele zone functionale:L - Zona locuintelor individuale sau colective cu urmatoarele subzone:

- Li - subzona locuintelor individuale pe lot- Lc - subzona locuintelor colective (blocuri) de inaltime medie si mare in

regim de construire discontinuu- Lsc – subzona locuintelor semi - colective, in fronturi continui

M - Zona mixta- locuinte si dotari compatibile cu functiunea de locuireIPS – Zona pentru institutii publice si servicii de interes general de inaltime medie si mare cu regim de construire discontinuuC - Zona edificiilor de cultD - Zona drumurilor si amenajarilor pentru circulatia publicaF - Zona circulatiei feroviare, inclusiv cladirile si instalatiile aferenteG - Zona de Gospodarie ComunalaV - Zona spatiilor verzi:

- Vp - parcuri, spatii verzi publicesau semi-publice (pentru riverani)- Vs - spatii verzi cu dotari pentru sport si agrement

Situatia actuala a dispunerii functiilor urbane se caracterizeaza prin:

• acumularea in Zona Libertatii a unor grave dezechilibre in functionarea organismului urban in urma dezvoltarii orasului ca urmare a aparitiei marilor cartiere Ostroveni si Nord, lipsa unei viziuni de dezvoltare la nivelul ansamblului, abordarea pe bucati restrinse in functie de cerinte imediate, fara o analiza atenta a consecintelor la nivelul intregului ansamblului;

• dezechilibre in functionarea organismului urban legate de organizarea circulatiei in zona si de relatia cu circulatia rutiera si feroviara din localitate; existenta unei fracturi la nivelul fluentei circulatiei atat pe directia est – vest cat mai ales pe directia nord – sud;

• existenta unul grad ridicat de dispersare a unor servicii publice municipale, a unor activitati de transporturi, constructii, depozitari, gospodarie comunala si spatii publice plantate, dispersare generata de aditionarea fiecarei noi investitii la situatia precedenta, fara urmarirea unor sisteme de inter-relatii functionale si fara a se anticipa suficient de prudent viitoarele necesitati, ceea ce a condus la amestecarea unor functiuni adesea incompatibile fara a se atinge o situatie de reala diversitate functionala;

• inexistenta unei zone mixte bine dezvoltate, fara ca incintele comerciale dispersate (ce cumuleaza totusi o anumita suprafata functionala) sa constituie linii de forta structurate si sa aiba capacitatea de diversificare ceruta de o astfel de functiune, acestea neconstituindu-se ca prelungire ale zonei centrale;

• absenta unei trame stradale ierarhizate si coerente;

• segmentarea zonei de locuit in: zone cu locuinte colective de P+ 6E si respectiv P+4 E disparate, locuinte individuale parter de tip urban si de tip rural, lipsind cu desavarsire formula locuintelor colective mici P + 1E sau P + 2E;

• existenta in zona a unor suprafete de teren viran.

Propunerile de dezvoltare iau in considerare urmatoarele aspecte:

• prescriptii pe zone, subzone si UTR: descrierea zonelor, utilizare functionala (utilizari admise, utilizari admise cu conditionari si utilizari interzise), conditii de


29

amplasare, echipare si configurare a cladirilor, inaltimea maxima admisibila a cladirilor, aspectul exterior, circulatii si accese, stationarea autovehiculelor, conditii de echipare utilitara, spatii libere si spatii plantate, imprejmuiri, ocuparea si utilizarea parcelei;

• cresterea gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate a zonificarii functionale prin operatii urbanistice precis definite in spatiu si timp si prin actiunea treptata si difuza a regulamentului urbanistic.

In continuare, in detaliu, este prezentata, pe zone functionale, relatia dintre situatia existenta si cea viitoare.

2.3.2.1.Zona locuintelor individuale sau colective (L)

Ø Li- subzona locuintelor individuale pe lot:

Situatia existentaActualmente aceasta zona ocupa 6,12 ha, adica 11,44 % din totalul suprafetei, locuintele de acest tip fiind situate in principal pe ambele laturi ale ale Strazii Gib Mihaescu, in portiunea dintre strada Crisan si Digul Olt, ale Strazii Libertatii din zona blocurilor si pana la intersectia cu Strada Closca si ale Strazii Ferdinand. De asemenea regasim aceasta functiune pe partea dreapta (privind la Raul Olt), a strazilor Gib Mihaescu si Tudor Vladimirescu, in zona barierelor CF.

Situatia propusaPrin proiectul analizat se propune reducerea suprafetei acest tip de functiune pana la 2,32 ha. Acest tip de functiune se regaseste in proiect pe partea dreapta a strazii Gib Mihaescu, pe o portiune din zona cuprinsa intre Strada Closca si Digul Olt, pe si de asemenea pe o portiune din strazile Closca si Ferdinand, pe ambele laturi ale acestora.

Locuintele individuale ce se vor realiza vor putea fi izolate sau cuplate si vor avea inaltimea maxima de P+2E; in cazul in care constructiile au acoperis cu panta de peste 40 grade, se admite mansardarea. Procentul maxim de ocupare a terenului POT Maxim = 40%, iar coeficientul de utilizare a terenului CUT maxim =1.

Ø Lc - subzona locuintelor colective (blocuri) de inaltime medie si mare, in regim de construire discontinuu

Situatia existentaActualmente aceasta zona este constituita din blocuri P+4-5 si P+6-8 si ocupa 3,06 ha, adica 5,72 % din totalul suprafetei. Blocurile de acest tip sunt situate in principal pe partea dreapta a Strazii Ion Referendaru si la intersectia strazilor Ion Referendaru si Gib Mihaescu, un bloc pe Strada Maior V. Popescu, un bloc pe Strada Eroilor, blocuri pe partea dreapta si stanga a Strazii Gib Mihaescu, un bloc pe Bulevardul Tudor Vladimirescu in vecinatatea SC ForConCod SA, blocuri pe pe Strada Remus Bellu, blocuri pe partea dreapta a Bulevardului Nicolae Balcescu si in portiunea dintre Strada Ferdinand si Strada Remus Bellu.


30

Situatia propusaPrin proiectul analizat se propune extinderea suprafetei destinata acestui tip de functiune pana la 4,15 ha, respectiv 7,76%. Fata de situatia existenta, care ramane neschimbata, se adauga noi blocuri de acest tip in portiunea din partea de sud-vest cuprinsa intre Strada Gib Mihaescu si Raul Olanesti

Locuintele ce se vor realiza vor fi locuinte colective tip bloc, locuinte cu partiu special avand incluse spatii pentru profesiuni liberale. Inaltimea maxima admisibila trebuie sa fie egala cu distanta dintre aliniamentele strazii, putand fi adaugat suplimentar un nivel in functie de volumetria caracteristica a strazii; in cazul cladirilor izolate, inaltimea maxima va putea depasi cu maxim un nivel inaltimea cladirilor invecinate; in cazul in care constructiile au acoperis cu panta de peste 40 grade, se admite mansardarea.

Conditiile de amplasare, echipare, configurare (amplasarea cladirilor fata de aliniamentul stradal si fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor), circulatiile si accesele, stationarea autovehiculelor, aspectul exterior al cladirilor, conditiile de echipare edilitara, spatii libere si plantate si imprejmuirile vor fi cele prevazute in regulamentul de urbanism.

Ocuparea si utilizarea parcelei:Pentru cladirile intre 3 si 4 niveluri: POT Maxim = 50%, CUT maxim =1,5Pentru cladirile intre 5 si 6 niveluri: POT Maxim = 45%, CUT maxim =2,5Pentru cladirile intre 7 si 9 niveluri: POT Maxim = 40%, CUT maxim =3Pentru cladirile intre 10 si 13 niveluri: POT Maxim = 40%, CUT maxim =4

Ø Lsc - subzona locuintelor semi-colective in fronturi continue

Situatia existenta: in prezent, in zona, lipsesc locuintele de acest tip.

Situatia propusa:Prin proiectul analizat se propune ca suprafata destinata acestui tip de functiune sa fie de 0,53 ha, respectiv 1,0%. Sunt prevazute 3 astfel de insiruiri de locuinte amplasate in portiunea de teren cuprinsa intre Strada Crisan si Raul Olt.

Utilizarea functionala este aceea de locuinte semi – colective, locuinte cu partiu special avand incluse spatii pentru profesiuni liberale. Acest tip de locuire imbina densitatea locuintelor colective cu confortul si intimitatea locuintelor individuale. Locuintele sunt insiruite, iar un tronson cuprinde doua duplexuri: unul ocupa parterul si etajul I, celalalt ocupa etajele II si III. Pentru accesul la etajul II se vor proiecta scari, fara obligativitatea liftului. Duplexurile au prevazute scari interioare. Locuintele de la parter au o curte proprie, iar cele de la etajele II si III vor avea terase circulabile cu o suprafata echivalenta cu a curtilor.

Conditiile de amplasare, echipare si configurare a cladirilor, circulatii si accese, stationarea autovehiculelor, inaltimea maxima admisibila a cladirilor, aspectul exterior al cladirilor, conditiile de echipare edilitara, spatiile libere si plantate si imprejmuirile sunt cele prezentate in regulamentul de urbanism local.

Ocuparea si utilizarea parcelei:POT Maxim = 40%, CUT maxim =1,5


31

2.3.2.2. Zona Mixta - Locuinte si dotari compatibile cu functiunea de locuire (M)

Situatia existenta:Actualmente aceasta zona ocupa 0,49 ha, adica 0,91 % din totalul suprafetei, find constituit dintr-un bloc situat pe Strada Eroilor si care are la parter spatii comerciale.

Situatia propusa:Prin proiectul analizat se propune ca suprafata destinata acestui tip de functiune sa fie extinsa la 5,07 ha, respectiv 9,48%. Fata de situatia existenta, care ramane neschimbata se adauga noi functiuni de acest tip pe Strada Crisan si cele mai numeroase pe noul Bulevard Tineretului. Un bloc de acest tip este prevazut pe locatia fostei autogari din Traian.

Specificul zonei il prezinta cladirile de locuinte colective - tip bloc - la parterul si mezaninul carora pot fi amplasate functiuni de interes public, nepoluante si care nu produc disconfort locatarilor: servicii tehnice si profesionale, servicii de informare, servicii pentru transporturi, biblioteci, librarii, posta, telecomunicatii, edituri, expozitii, centre si galerii de arta, agentii diverse (imobilare, turism), servicii financiar bancare si de asigurari, cofetarii, cafenele, magazine, mici galerii comerciale, comert cu obiecte de arta, mici unitati productive manufacturiere si de depozitare mic-gros.

Conditiile de amplasare, echipare si configurare a cladirilor, circulatiile si accese, stationarea autovehiculelor, inaltimea maxima admisibila a cladirilor, aspectul exterior al cladirilor, conditii de echipare edilitara, spatii libere si spatii plantate, imprejmuiri, toate aceste functiuni sunt asemanatoare zonelor locuintelor individuale sau colective si sunt prevazute in regulamentul de urbanism.

Ocuparea si utilizarea parcelei:Pentru cladirile pana 4 niveluri, (P+3E): POT maxim = 70%, CUT maxim = 2,5Pentru cladirile intre 5 si 6 niveluri (P+4-5E): POT maxim = 65%, CUT maxim = 3,5Pentru cladirile intre 7 si 9 niveluri (P+6-8E): POT maxim = 60%, CUT maxim = 4Pentru cladiri intre 10 si 13 niveluri (P+9-12): POT maxim = 50%, CUT maxim = 6

2.3.2.3. Zona pentru institutii publice si servicii de interes general de inaltime medie si mare, cu regim de construire discontinuu (IPS)

Situatia existenta:Actualmente aceasta zona ocupa 3,47 ha, adica 6,48 % din totalul suprafetei si consta in cladiri in care sunt amplasate functiuni de interes public, nepoluante si care nu produc disconfort locuitorilor din zona.

Acestea sunt dispuse astfel:• Agentia pentru Protectia Mediului Valcea, Apele Romane SA si Directia

Apelor Olt, la intersectia Bulevardului Nicolae Balcescu cu Strada Remus Bellu,


32

• Spitalul Judetean de Obstetrica si Ginecologie, sediul SC Forconcid SA pe partea dinspre oras a Strazii Remus Bellu.

• Vama cu anexe si spatii de parcare• Statii Peco si GPL si spalatorii si ateliere de reparatii auto, situate in mai

multe puncte ale zonei • Magazine de desfacere si autogara OBADA situate in Complexul M • Regia Autonoma de Drumuri si Poduri Valcea, magazine de desfacere,

supermarketul Kaufland, spatii pentru birouri si sedii de firme situate in spatiul dintre Strada Gib Mihaescu si Raul Olanesti

Situatia propusa:Prin proiectul analizat se propune ca suprafata destinata acestui tip de functiune sa fie extinsa la 5,06 ha, respectiv 9,46%, prin cuprinderea unor zone care acum au alta destinatie (Zona cuprinsa intre Strada Libertatii, noul Bulevard Tineretului cu Bretelele de acces si Bulevardul Tudor Vladimirescu si Zona situata la confluenta raurilor Olanesti si Olt.). Totodata unele dintre suprafetele destinate actualmente acestui tip de folosinta vor lua destinatii noi. Este vorba despre zona fostei autogari Traian (care devine zona M), zona Complexului M (care devine zona M) si o parte din zona Depozitelor Federalcoop.

Utilizarile functionala admise sunt functiuni de interes general: institutii de invatamant (gradinite, scoli), institutii de sanatate (spitale), sedii de companii si firme in cladiri specializate pentru birouri, servicii tehnice si profesionale autonome, servicii de formare-informare, servicii de turism (hoteluri), biblioteci, mediatice, librarii, posta, telecomunicatii, edituri, activitati asociative diverse, expozitii, centre si galerii de arta, agentii diverse (imobilare, turism), servicii financiar bancare si de asigurari, restaurante, cofetarii, cafenele,baruri, terase, centre comerciale, galerii comerciale, centre de recreere, sport si fitnes in spatii acoperite, mici unitati productive manufacturiere si de depozitare mic-gros, parcaje multietajate pentru descongestionarea circulatiei in zona centrala.

Conditiile de amplasare, echiparea si configurarea cladirilor, circulatiile si accesele, stationarea autovehiculelor, inaltimea maxima admisibila a cladirilor, aspectul exterior al cladirilor, conditiile de echipare edilitara, spatiile libere si spatiile plantate, imprejmuirile sunt cele prevazute in regulamentul de urbanism local.

Ocuparea si utilizarea terenului:Pentru cladirile sub 4 niveluri: POT maxim = 60%, CUT maxim =2,2Pentru cladirile peste 4 niveluri: POT maxim = 50%, CUT maxim = 6

2.3.2.4. Zona edificiilor de cult (C)

Situatia existenta:Actualmente aceasta zona ocupa 0,11 ha, adica 0,20 % din totalul suprafetei. Pe strada Crisan pe partea dinspre digul Olt se afla Biserica Crestin Adventista nr. 2, iar in portiunea dintre strazile Libertatii si Ion Referendaru se afla Biserica Catolica Sfanta Rita de Cascia.

Situatia propusa:Situatia existenta ramane neschimbata, in plus s-a delimitat zona aferenta bisericii catolice existente si amplasamentul unei viitoare biserici ortodoxe cu precizarea ca


33

in zona lacasurilor de cult sunt interzise orice alte functiuni sau amenajari. Suprafata destinata prin PUZ edificiilor de cult este de 0,16 ha, respectiv 0,30%.

Conditiile de amplasare, echiparea si configurarea cladirilor, circulatiile si accesele, stationarea autovehiculelor, inaltimea maxima admisibila a cladirilor, aspectul exterior al cladirilor, conditiile de echipare edilitara, spatiile libere si spatiile plantate, imprejmuirile sunt cele prevazute in regulamentul de urbanism local, cu respectarea cerintelor specifice cultelor.

Ocuparea si utilizarea a terenului: POT maxim = 60%

2.3.2.5. Zona drumurilor si amenajarilor pentru circulatia publica (D)

Situatia existenta:

Actualmente aceasta zona ocupa din totalul suprafetei 7,34 ha, adica 13,73 % pentru carosabil si 2,67 ha, respectiv 4,99% pentru trotuare.

Circulatia principala din zona se desfasoara pe urmatoarele trasee:

• traseul cartier Ostroveni – cartier Libertatii – zona centrala, pe Bulevardul Tineretului si Strada Gib Mihaescu, pe directia sud – est;

• traseul cartier Ostroveni – cartier Libertatii – Cartier Traian, pe Bulevardul Tineretului, Strada Crisan, Strada Libertatii, Strada Remus Bellu, Bulevardul Nicolae Balcescu, pe directia sud – nord;

• traseul cartier Goranu – cartier Libertatii – zona centrala, pe Bulevardul Tudor Vladimirescu pe directia est – vest.

Bulevardul Tineretului si Blevardul Tudor Vladimirescu sunt artere de categoria a II-a cu 4 benzi de circulatie, Bulevardul Nicolae Balcescu si Strada Remus Bellu au carosabilul supralargit fiind posibila amenajarea unei a treia benzi pentru oprire si parcaje in lungimea strazii.

Reteaua secundara de strazi este formata din strazi si alei carosabile de categoria a III-a si a IV-a care asigura accesul la locuinte si dotari. Carosabilul de pe o parte din aceste cai rutiere este degragat, cu gropi si denivelari, iar trotuarele prezinta si ele asfaltul partial deteriorat.

Transportul in comun evita sa traverseze zona din cauza conditiilor improprii. Singurele trasee sunt cele de pe Bulevardul Tudor Vladimirescu intre Zona Centrala si cartierul Goranu, de pe Bulevardul Nicolae Balcescu intre autogara Lex-Im-Pol (amplasata dincolo de zona analizata) si centrul orasului si de pe Bulevardul Tineretului si Strada Gib Mihaescu intre cartierul Ostroveni si zona centrala, odata cu aparitia in zona a supermarketului Kaufland.

Aproximativ 70% din suprafata strazilor are imbracaminte definitiva, iar intersectiile importante nu sunt amenajate.

Situatie propusa:

Prin proiectul analizat se propune ca suprafata destinata acestui tip de functiune sa fie modificata fiind prevazute urmatoarele extinderi: pentru carosabil va fi destinata o suprafata de 14,07 ha, respectiv 26,31%, iar pentru trotuare o suprafata de 4,25 ha, respectiv 7,95%. Aceasta zona va suferi cele mai multe


34

transformari, in situatia propusa suprafetele destinate fiind dublate fata de situatia existenta.

Zona cuprinde profilul transversal si amenajarile strazilor actuale de categoria II, III si IV, crearea de strazi noi, prelungirea Bulevardului Tudor Vladimirescu si inclusiv pasajul denivelat peste calea ferata cu bretelele de acces aferente care constituie reteaua de circulatie rutiera in perimetrul analizat si racordarea cu celelalte zone ale orasului.

Utilizare functionala:- Utilizari admise:circulatie rutiera (pe carosabil) si pietonala (pe trotuare);

activitati legate de transporturi la distanta pe cai rutiere pentru calatori si marfuri (autogara, vama rutiera); plantatii de aliniament, amenajari de spatii verzi

- Utilizari admise cu conditionari: servicii publice care sa nu stanjeneasca functionabilitatea si vizibilitatea pe caile rutiere.

- Utilizari interzise: constructii cu caracter temporar, depozitarea materialelor sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea pe caile rutiere, lucrari care prin natura lor ar putea provoca alunecari de teren, surpari sau afectarea stabilitatii solului (inclusiv prin taierea copacilor sau arbustilor, depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii rutiere.

Conditii de amplasare:Caracteristici ale parcelelor: reteaua stradala este reconfigurata ca o consecinta a trasarii viitorului pasaj denivelat peste calea ferata pe traseul actualei strazi Tudor Vladimirescu.

Circulatii si accese:Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului eliberat de administratorul acestora, cu asigurarea accesului autospecialelor de interventie pentru stingerea incendiilor conform gabaritelor acestora, a acceselor pentru locatari si pentru realizarea serviciilor de salubritate.

Accesele pietonale pot fi: trotuare, strazi petonale, piete pietonale sau orice cale de acces public pe terenuri proprietate publica sau, dupa caz, pe terenuri proprietate privata grevata de servitutea de trecere publica, potrivit legii sau cutumei. Accesele pietonale vor fi realizate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap care folosesc mijloace specifice de deplasare.

Stationarea autovehiculelor,conditiile de echipare edilitara, spatiile libere plantate imprejmuirile sunt cele prevazute in regulamentul de urbanism.Conditii de avizare: constructiile si amenajarile amplasate in zona aferenta drumului national administrat de CNADNR se vor autoriza numai cu avizul CNADNR, conform legislatiei in vigoare.


35

2.3.2.6. Zona circulatiei feroviare, inclusiv cladirile si instalatiile aferente (F)

Situatia existenta:Zona cuprinde Gara CF cu spatii anexe apartinand Regionalei CFR Craiova, cele 3 bariere de cale ferata, rampe CF, linii de garaj incarcare-descarcare, constructii apartinand CF (remiza locomotive, castel de apa, ateliere), zona de protectie CF; suprafata aferenta este de 6,94 ha, respectiv 12,94%.

Situatia propusa: Zona cuprinde calea ferata cu perimetrul sau de protectie, incinta garii de calatori Ramnicu Valcea cu liniile si instalatiile aferente

In situatia propusa prin PUZ, suprafata de teren care este administrata de CNCF-CFR-SA, Sucursala Regionala Craiova, recunoscuta ca zona cadastrala CFR, este micsorata cu 1,13 ha, respectiv 2,08%, de la 6,94 ha la 5,81 ha. Proiectul afecteaza atat rampa de incarcare descarcare situata de-a lungul Strazii Ion Referendaru (pe care se va construi o parcare auto) cat si constructiile situate de-a lungul caii ferate intre barierele de pe bulevardele Tudor Vladimirescu si Nicolae Balcescu. Cladirile apartin CNCF CFR SA – Sucursala Craiova, care nu a avizat favorabil documentatia PUZ- Libertatii intrucat nu sunt propuse masuri alternative de demolare si reconstruire de catre Primaria Ramnicu Valcea.

Proiectul propune de asemenea realizarea unui pasaj pietonal care va lega Strada Ion Referendaru de Strada Maior V. Popescu in zona peronului garii CF, facilitand astfel accesul catre zona centrala a orasului.

Utilizare functionala:- Utilizari admise: statia de calatori, triajul cu instalatii, constructii, depozite si

amenajari necesare functionarii serviciilor feroviare; servicii publice compatibile cu functionarea serviciilor feroviare

- Utilizari interzise: orice constructii sau amenajari pe terenurile rezervate pentru modernizarea traseelor de cale ferata si a statiilor CF aferente, modernizarea sau realizarea podurilor de cale ferata; constructii cu caracter temporar, depozitarea de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei sau semnalelor feroviare; lucrari care prin natura lor, ar putea provoca alunecari de teren, surpari sau afectarea stabilitatii solului (inclusiv prin taierea copacilor sau arbustilor); depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare.

Conditiile de amplasare, echiparea si configurarea cladirilor, circulatiile si accesele, stationarea autovehiculelor, inaltimea maxima admisibila a cladirilor, aspectul exterior al cladirilor, conditiile de echipare edilitara, spatiile libere si spatiile plantate, imprejmuirile sunt cele prevazute in regulamentul de urbanism local.

Ocuparea si utilizarea a terenului: POT maxim = 60%, CUT maxim =2.


36

2.3.2.7. Zona de Gospodarie Comunala (G)

Situatie existentaSuprafata actuala afectata acestei functiuni este de 0,11 ha, respectiv 0,20%, fiind constituita din platforme de colectare a deseurilor menajere si platforme de colectare selectiva, aferente zonelor de locuit si Spitalului de Obstetrica si Ginecologie.

Situatie propusaZona reuneste toate functiunile ce apartin gospodariei comunale, echipare edilitara, salubritate si cuprinde zona existenta si extinderile aferente noilor functiuni, crescand astfel pana la 0,19 ha, adica 0,35%.

Utilizare functionala:- Utilizari admise: incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru alimentare cu apa,

canalizare, alimentare cu energie termica si electrica; platforme de precolectare a deseurilor urbane; zona de depozitare a deseurilor, gropi ecologice, instalatii de sortare si tratare a deseurilor urbane; zone de protectie prevazute prin norme.

- Utilizari interzise: pentru incintele situate in vecinatatea zonelor rezidentiale se interzic orice activitati care prezinta risc tehnologic si produc poluare prin natura activitatii sau prin transporturile pe care le genereaza.

Conditiile de amplasare, echipare si configurare a cladirilor sunt prevazute in regulamentul de urbanism

Ocuparea si utilizarea a terenului: POT maxim = 40%, CUT maxim =0,8

2.3.2.8. Zona spatiilor verzi (V)

Administrarea spatiilor verzi este reglementata de Legea nr. 24 din 2007. Pentru mai buna intelegere a problematicii spatiilor verzi, consideram necesar sa facem urmatoarele precizari privind continutul acestei legi. Termenii utilizati au urmatoarele semnificatii:a) spatiu verde - zona verde în cadrul oraselor si municipiilor, definita ca o retea mozaicata sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al carei specific este determinat de vegetatie (lemnoasa, arborescenta, arbustiva, floricola si erbacee);b) parc - spatiul verde, cu suprafata de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific si din zone construite, cuprinzând dotari si echipari destinate activitatilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populatie;c) scuar - spatiul verde, cu suprafata mai mica de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotari publice, în incintele unitatilor economice, social-culturale, de învatamânt, amenajarilor sportive, de agrement pentru copii si tineret sau în alte locatii;d) aliniament plantat - plantatiile pe spatiul verde cu rol estetic de protectie, de ameliorare a climatului si calitatii aerului, amplasate în lungul cailor de circulatie sau al cursurilor de apa.

Potrivit aceleiasi legi, spatiile verzi se compun din urmatoarele tipuri de terenuri din zonele urbane:


37

a) parcuri;b) scuaruri;c) aliniamente plantate în lungul bulevardelor si strazilor;d) terenuri libere, neproductive din intravilan: mlastini, stâncarii, pante, terenuri afectate de alunecari, saraturi care pot fi amenajate cu plantatii.

In functie de dreptul de proprietate asupra terenului, spatiile verzi sunt:a) publice - parcuri, scuaruri, spatii amenajate cu dominanta vegetala si zone cu vegetatie spontana ce intra în domeniul public;b) private - spatii verzi ce sunt în proprietatea persoanelor fizice sau juridice.

Urmatoarele functiuni nu fac obiectul reglementarii acestei legi:a) vegetatia din extravilan inclusa în fondul forestier;b) zonele si fâsiile de protectie a apelor, respectiv râurilor si bazinelor de apa;c) perdelele de protectie amplasate pe terenurile cu destinatie agricola;d) ariile naturale protejate;e) zonele de siguranta si protectie a infrastructurii de transport;f) spatiile verzi de pe terenurile aflate în proprietate privata si care nu sunt utilizate în interes public.

In OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului se mentioneaza ca „Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pâna la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pâna la data de 31 decembrie 2013”. De asemenea, ordonanta amintita precizeaza ca schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare în documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora; actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor de mai sus sunt lovite de nulitate absoluta.

Situatia existenta:

Conform PLAM-ului Valcea pentru perioada 2006 – 2013, suprafata administrata de municipalitatea Ramnicu Valcea este de 8959 ha. Din aceasta, 3556 ha sunt terenuri agricole, 3456 ha reprezinta fond forestier, iar restul suprafetei de 1947 ha are alte utilizari; procentul de suprafata verde in municipiu este de 5,1%, procent aflat la limita inferioara a normalului.

Urmare a cererii inaintate de evaluator catre Primaria municipiului, s-a primit adresa nr. 14770 din 07.04.2008, prin care s-a comunicat ca in urma actiunii de inventariere a spatiilor verzi din intravilanul Municipiului Ramnicu Valcea, definite ca atare conform Legii nr. 24/2007 privind Reglementarea si Administrarea Spatiilor Verzi din Zonele Urbane, suprafata acestora este de 1500600 mp, din care in Zona Libertatii se regasesc 21608 mp, din care Parcul Rotary are 3794 mp.

Administrarea spatiilor verzi din municipiu aflate in proprietate publica este in responsabilitatea primariei, asigurarea suprafetei de spatiu verde pe cap de locuitor prevazuta de OUG 114/2007 este tot in responsabilitatea primariei care trebuie sa solutioneze aceasta problema in mod global, la nivelul intregului municipiu, raspandirea zonelor verzi pe teritoriul orasului nefiind uniform•.


38

Avand in vedere datele comunicate de primaria municipiului, se poate calcula suprafata actuala de spatiu verde pe cap de locuitor, ca fiind raportul 1500600/107726, rezultand 13,93 mp spatii verzi/cap de locuitor, cu mult sub norma care prevede 20 mp/locuitor pana la finele lui 2010 si 26 mp pana la finele lui 2013. Pe amplasament, suprafata actuala de spatii verzi este conform datelor de la primarie de 2,1608 ha, din care parcul Rotary reprezinta 0,3794 ha. Conform datelor de evidenta si considerand populatia actuala a zonei ca fiind de 2500 locuitori, rezulta 8,64 mp/cap locuitor suprafata actuala de spatii verzi., cu mult sub media pe municipiu.

.Din datele de bilant teritorial comunicate de proiectant, rezulta o suprafata de spatii verzi de 3,79 ha, in care sunt cuprinse si spatiile verzi semipublice aflate pe teritoriile unor unitati publice (Maternitatea, Gara CF). Raportand aceste date la numarul de locuitori al zonei rezulta 14,92 mp spatiu verde/cap locuitor.

Situatia propusa:

Proiectul respecta cerintele legale privind spatiile verzi (Legea 24/2007, OUG 114/2007 si OUG 195/2005) prin repartizarea in aceasta functiune a unor noi suprafete, prin realizarea lui obtinandu-se 42,36 mp/locuitor, daca consideram ca numarul de locuitori al zonei va creste pana la circa 2800. De asemenea, se asigura o structura uniforma, aceste terenuri fiind repartizate pe intreaga suprafata a zonei.

Zona spatiilor verzi contine urmatoarele subzone:

Ø Vp - parcuri, spatii verzi publice sau semi – publice (pentru riverani)

Situatia existenta:Conform datelor de bilant teritorial, aceasta zona ocupa actualmente 3,17 ha din totalul suprafetei, adica 5,93 %.

Situatia propusa:Proiectul propune pastrarea functiunii actuale a tuturor suprafetelor cu destinatia de parcuri si spatii verzi publice sau semi-publice si extinderea acesteia pana la 10,44 ha, reprezentand un procent de 19,53 % din total.

Terenurile care se au in vedere pentru aceasta extindere sunt:• parte din platformele betonate actuale situate in zona blocurilor si utilizate in

prezent ca spatii de parcare• suprafete de teren neamenajate• zonele din jurul constructiilor propuse• de-a lungul cailor de circulatie nou construite.

Prin Regulamentul de urbanism se interzice stationarea autovehiculelor pe spatiul verde; parcajele se vor dimensiona si dispune inafara circulatiilor publice.


39

Ø Vs - spatii verzi cu dotari pentru sport si agrement

Situatia existenta:Actualmente aceasta zona ocupa din totalul suprafetei 0,29 ha, adica 0,54 %, fiind reprezentata de amenajarile din Parcul Rotary utilizate ca spatiu de joaca pentru copii.

Situatia propusa:

Proiectul propune pastrarea extinderea functiunii actuale a suprafetelor cu destinatia de spatii verzi cu dotari pentru sport si agrement pana la 1,42 ha, reprezentand un procent de 2,66 % din total. Aceasta extindere se va face prin realizarea unui parc cu dotari sportive pe un teren aflat in proprietate privata, actual viran, situat la confluenta raurilor Olanesti si Olt.

Utilizarea functionala,conditiile de amplasare, echipare si configurare a cladirilor, circulatiile si accesele, stationarea autovehiculelor, inaltimea maxima admisibila a cladirilor sunt cele prevazute in regulamentul de urbanism

Ocuparea si utilizarea a terenului:POT maxim = 30%, CUT maxim =0,8.


40

BILANT TERITORIAL EXISTENT SI PROPUS

Existent PropusZona existenta Suprafata

haProcent

%Zona propusa Suprafata

haProcent

%Subzona locuintelor individuale pe lot

6,12 11,44 Subzona locuintelor individuale pe lot

2,32 4,34

Subzona locuintelor colective

3,06 5,72 Subzona locuintelor colective

4,15 7,76

- - - Zona locuintelor semicolective

0,53 1,0

Zona mixta –locuinte +dotari compatibile

0,49 0,91 Zona mixta –locuinte +dotari compatibile

5,07 9,48

Zona pentru institutii publice si servicii

3,47 6,48 Zona pentru institutii publice si servicii

5,06 9,46

Zona industrie si depozite

6,65 12,44 - - -

Zona edificiilor de cult

0,11 0,20 Zona edificiilor de cult

0,16 0,30

Carosabil

7,34 13,73 Carosabil

14,07 26,31Zona drumurilor si circulatiei pietonale

Trotuare

2,67 4,99

Zona drumurilor si circulatiei pietonale

Trotuare 4,25 7,95

Zona circulatiei feroviare

6,94 12,97 Zona circulatiei feroviare

5,81 10,86

Zona de gospodarie comunala

0,11 0,20 Zona de gospodarie comunala

0,19 0,35

Zona de dotari speciale

0,43 0,80 -

Platforme betonate

7,60 14,21 -

Suprafete teren neamenajat

5,02 9,44 -

Parcuri, spatii verzi publice sau semipublice

3,17 5,93 Parcuri, spatii verzi publice sau semipublice

10,44 19,53

Spatii verzi cu dotari pentru sport si agrement

0,29 0,54 Spatii verzi cu dotari pentru sport si agrement

1,42 2,66

Total 53,47 100,00 Total 53,47 100,00


41

Comparand situatia existenta cu cea propusa prin actualul Plan Urbanistic Zonal se constata urmatoarele:

1. Prin realizarea proiectului dispar unele zone functionale:

o Zona de dotari speciale, cu suprafata de 0,43 ha, consituita din terenuri apartinand Ggarnizoanei Constantin Donici - Scoala de Aplicatii pentru Geniu si CF Panait Donici situate de-a lungul caii ferate in portinea dintre bariele CF aflate pe bulevardele Tudor Vladimirescu si Nicolae Balcescu. Terenul va fi inclus in Zona drumurilor si circulatiei pietonale.

o Platformele betonate in suprafata de 6, 6 ha, incluse actual in Zona de suprafete amenajate dalate, care urmeaza a fi parte din ele transformate in zone verzi si restul vor fi cuprinse in extinderea celorlalte zone functionale.

o Suprafetele de teren neamenajate (5,02 ha) vor fi amenajate fie ca spatii verzi fie ca extinderi ale celorlalte zone.

o Zona de industrie si depozite cu suprafata de 6,65 ha constituita din terenuri aflate in principal in proprietatea unor societati comerciale (Depozite SNP PETROM SA ,depozit de agregate si fabrica de mortar, Ateleier si garaje SC URBAN SA, depozite SC Valmetex SA, depozite SC Montana SRL, Tipografia Secanu si Prisma, depozite Federalcoop, Atelier de tamplarie apartinand SC 1001 SRL, Ateliere SC Antares SRL). Aceste terenuri vor fi destinate pentru extinderea celorlalte zone functionale si in special pentru zona drumurilor si circulatiei pietonale.

2. Prin realizarea proiectului apare zona locuintelor semicolective, cu suprafata de 0,53 ha.

Prin sistematizarea propusa in PUZ - Libertatii si in Regulamentul de Urbanism Local, in zonele functionale sunt interzise activitatle productive poluante cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat, constructiile provizorii de orice natura, dispunerea pe fatade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile si a antenelor pentru telefonie mobila, dispunerea de piloneti zabreliti pe terase, dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, depozitarea en-gros, depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice, activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din instalatiile publice, depozitarile de materiale refolosibile, statiile de intretinere auto cu capacitatea peste 5 masini, spalatoriile chimice, platformele de precolectare a deseurilor urbane, orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor pluviale.

2.3.3. Zone cu interdictie de construire

Se introduc interdictii de construire, conform unor delimitari precise mentionate in conditiile de eliberare a avizelor obtinute de la autoritatile de reglementare , astfel:• amplasarea de lucrari sau constructii, inclusiv cele de locuit, in albiile majore inundabile ale cursurilor de apa si in zonele de protectie ale cursurilor de apa si constructiilor hidrotehnice. Acestea se vor amplasa numai in baza avizului de amplasament eliberat de autoritatilor de gospodarire a apelor, conform competentelor acordate• realizarea constructiilor de orice fel in zona de siguranta a conductelor de gaze naturale


42

• sa se efectueaze sapaturi sau lucrari de orice fel sub/ori peste conductele de gaze naturale ori in zona de protectie a acestora fara avizul prealabil al operatorului de sistem; in cazul in zonele lucrarilor de constructii exista in apropiere sau acestea se incuciseaza cu instalatii de gaze naturale, lucrarile se vor executa numai manual si numai cu asistenta din partea SC DISTRIGAZ SUD SA –Directia Regionala de Distributie Vest, Punctul de Lucru Ramnicu Valcea• confom Legii energiei electrice nr. 13/2007 se interzice amplasarea constructiilor de orice fel in zona de protectie de 12 m masurata de la baza taluzului digului spre exterior acumulare in zona adiacenta digului mal drept al CHE Raureni • interzicerea constructiilor in zona care cuprinde calea ferata cu perimetrul sau de protectie: constructii cu caracter temporar, depozitare de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei sau semnalelor feroviare, lucrari care ar putea provoca alunecari de teren sau pot afecta stabilitatea solului, depozitarea de materiale care ar putea provoca degradarea infrastucturii feroviare

2.3.4. Protectia si conservarea mediului natural si construit

2.3.4.1. Protectia apelor

Proiectul prevede masuri pentru protectia apelor de suprafata si freatice, astfel incat sa nu se produca impurificari si chiar sa se elimine neconformitatile existente, datorate vechimii retelelor de alimentare cu apa si canalizare. De asemenea, prin eliminarea obiectivelor industriale de pe amplasament scad pana aproape de zeroposibilitatile de impurificare a panzei freatice.

Pentru eliminarea sau ameliorarea disfunctiilor existente, prin PUZ se propun urmatoarele:• reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa;• reabilitarea si extinderea retelei de canalizare;• interzicerea oricaror lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor pluviale

2.3.4.2. Protectia si extinderea vegetatiei

Situata sub nivelul necesar de suprafata verde amenajata pe cap de locuitor (peamplasament, suprafata actuala de spatii verzi este de 3,79 ha, reprezentand un procent de 7,08% din intreaga suprafata si numai o mica parte din aceasta este amenajata corespunzator. Propunerea de sistematizare conform PUZ mentine functiunea de spatii verzi pentru suprafetele existente si prevede cresterea acesteia pana la 11,86 ha spatii verzi, adica 22,18 % din totalul de 53, 47 ha.

Prin PUZ se propun urmatoarele:• infiintarea spatiilor verzi de tip gradinite intre blocuri, culoare verzi in jurul infrastructurii tehnice;• la spatiile destinate pentru constructia de locuinte, cel putin 25 % din suprafata

parcelei va fi spatiu verde amenajat, spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate cu un arbore la fiecare 30 mp, se va evita impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulatii pietonale, terase; se recomanda inverzirea, pe cat posibil a teraselor necirculabile a cladirilor;


43

• suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in proportie de minim 40 % formand o perdea vegetala pe frontul incintei; aliniamentele vor fi marcate prin garduri vii cu inaltimea intre 0,6 si 1,5 m;

• prevederea cu mobilier urban, amanajari pentru odihna, cismele publice.• parcajele la sol vor fi prevazute cu plantari de arbori (cu un arbore la fiecare 4

locuri de parcare) si vor fi inconjurate cu gard viu de minim 1,2 m inaltime.

2.3.4.3. Protectia calitatii aerului

Sursele actuale de impurificare a aerului provin atat din traficul rutier, cat si din activitatea industriala prezenta pe amplasament. Traficul rutier prezinta disfunctionalitati datorate starii precare a unei parti din carosabil, existentei unor obiective polarizatoare (ex. Supermarket Kaufland, vama) si stationarii la cele trei bariere CF din zona, ca si rolului de traseu ocolitor al zonei centrale care este de asemenea foarte aglomerata. Este de mentionat ca sursele de poluare datorita activitatilor industriale sunt datorate activitatii Depozitelor SNP Petrom, Atelierelor SC Antares SA, depozitului de agregate si fabricii de mortar, atelierelor de tamplarie apartinand SC 1001 SRL, depozitelor Federalcoop, etc.

Prin PUZ se propun urmatoarele:• eliminarea functiunii de industrie si depozite din zona • fluidizarea traficului pe amplasament;• extinderea retelei de alimentare cu gaze naturale;• asigurarea perdelelor vegetale de protectie;• dezvoltarea cu precadere a serviciilor nepoluante.

2.3.4.4. Protectia solului

Posibilitatile actuale de poluare a solului provin in primul rand din deteriorarea covorului asfaltic al unor drumuri din zona si din posibilele deversari necontrolate ale retelei de canalizare aflata in stare de degradare. De asemenea exista posibilitatea impurificarii datorita activitatilor industriale, in cazul nerespectarii conditiilor impuse prin actele de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului.

Proiectul prevede reabilitarea retelei de canalizare si eliminarea functiunii industriale din zona, ceea ce va duce la eliminarea in mare parte a posibilitatilor de poluare, si in plus:• managementul corespunzator al deseurilor;• delimitarea si refacerea perimetrelor cu peisaj degradat;• inlocuirea retelelor de canalizare cu grad avansat de uzura si extinderea pe strazile noi.

2.3.4.5. Protectia la zgomot si vibratii

Starea precara actuala a anumitor cai rutiere din zona ca si traficul greu din zona Vamii si din zona de aprovizionare/desfacere a unitatilor industriale situate pe amplasament produc disconfort locuitorilor prin zgomot si vibratii.

Prin PUZ nu sunt propuneri explicite pentru protectia la zgomot si vibratii.


44

2.3.4.6. Protectia sanatatii populatiei

Posibilitatile de afectare a sanatatii locuitorilor din zona sunt actualmente datorate riscului de impurificare a apei potabile datorita vechimii retelei de aductiune si existenta poluantilor de trafic.

Prin PUZ se propun urmatoarele:

• asigurarea calitativa si cantitativa a apei potabile si reabilitarea retelei de canalizare;• asigurarea serviciilor de salubritate corespunzatoare;• realizarea de perdele de vegetatie, cresterea suprafetei spatiilor verzi si amenajarea unui spatiu verde cu dotari pentru sport si agrement.• asigurarea nivelului de insorire pentru toate tipurile de locuinte.

2.3.4.7. Perimetre de protectie

Raul Olt constituie o principala ruta de circulatie in migratia pasarilor, lacurile si baltile de pe raul Olt fiind populate de un numar important de specii de pasari acvatice , in special in sezonul de primava -toamna. Dintre speciile global amenintate sau de importanta europeana sunt: cormoranul mic si mare, egreta mare si mica, lebada de vara si lebada de iarna, starcul cenusiu, barza alba si barza neagra, lisita si numeroase specii de rate si gaste salbatice.

Apele de suprafata rauri si lacuri naturale sau artificiale, se constituie ca resurse de mare valoare economica, naturala, stiintifica, recreativa a caror disparitie cauzeaza serioase si uneori ireparabile pagube in functiile ecosistemelor. Aceste zone se constituie ca un factor vital in interdependenta omului si mediului prin rolul sau multiplu in: controlul inundatiilor, aprovizionarea stratului subteran de apa, stabilizarea tarmurilor si protectia impotriva furtunilor, retentia nutrientilor si sedimentelor, atenuarea schimbarilor climatice, purificarea apei, mentinerea biodiversitatii.

Prin Regulamentul Local de Urbanism se prevede realizarea urmatoarelor categorii de protectie care se refera Ia respectarea distantelor si a altor restrictii prevazute prin normative specifice:

• fasii plantate de protectie a cursurilor de apa in zona plantata de protectie a lacurilor de acumulare de pe Olt si Olanesti (100 m, respectiv, 15 m);

• fasii plantate de protectie fata de infrastructura tehnica.

2.3.4.8. Protectia cadrului construit

In Municipiul Ramnicu Valcea exista zone, situri si obiective cu valoare istorica, arhitectural-urbanistica si peisagistica, unele dintre monumente avand instituite arii de protectie in jurul acestora. In cadrul ariilor de protectie orice interventie necesita un regim special de avizare.

In zona nu exista zone situri si obiectiv care necesita instituirea de arii de protectie.


45

2.3.5. Echiparea edilitara

2.3.5.1. Alimentarea cu apa

Prin PUZ se propun urmatoarele lucrari de alimentare cu apa aferente investitiei care cuprind trei etape de realizare:

• etapa I – realizarea firului de sud a pasajului principal • etapa II – realizarea firului nord a pasajului principal si a bretelelor de acces cu

Bulevardul Tudor Vladimirescu si Bulevardul Tineretului (sud si nord);• etapa III – prelungirea Bulevardului Tineretului spre nord.

Lucrarile propuse sunt :

Etapa I• Dezafectarea conductei principale de distributie a apei existenta cu Dn 400 mm,

din otel, care are o vechime mai mare de 30 ani (deci durata ei de viata garantata este depasita), pe tronsonul Camin Militar Garnizoana - CF, lungime de 150 m si inlocuirea ei cu o conducta din polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 450 x 41 mm, P = 10 at , L = 150 m, datorita faptului ca peste acest tronson se vor executa lucrari aferente pasajului denivelat

• Dezafectarea conductei de aductiune existenta a apei brute de la sursa Cheia, cu Dn 800 mm, din otel, pe tronsonul Camin Militar Garnizoana - C.F culungimea 150 m, cu o vechime de 30 si inlocuirea ei cu o conducta Hobas, D 820 mm, P = 10 at, L = 150 m; acest tronson va ramane ingropat sub pasajul denivelat propus;

• Conducta din polietilena de inalta densitate PE 80 cu D= 110x10mm, P = 10 at, L= 200 m, amplasata pe bulevardul Tudor Vladimirescu (partea de sud), necesara pentru alimentarea cu apa a caselor existente in aceasta zona si ale caror bransamente de apa vor fi dezafectate in momentul executarii pilonilor pasajului denivelat;

• Montarea a 4 hidranti supraterani de incendiu pe reteaua de distributie a apei propusa, cu Dn 100 mm si Dn 80 mm, la distante de maxim 120 m, care sa asigure un debit de incendiu Qie = 10 l/s, in orice punct.

Etapa II

• Dezafectarea conductei principale de distributie a apei existenta cu Dn 400 mm, din otel, care are o vechime mai mare de 30 ani, pe tronsonul Bulevardul TudorVladimirescu–Bulevardul Tineretului (nord) - lungime de 300 m si inlocuirea ei cu o conducta din polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 450x41 mm, P= 10 at, L= 300 m, datorita faptului ca acest tronson va ramane ingropat sub lucrarile propuse pentru pasajului denivelat;

• Dezafectarea conductei de aductiune existente a apei brute de la sursa Cheia, cu Dn 800 mm, din otel, pe tronsonul bulevardul T. Vladimirescu – bulevardul Tineretului (nord) lungime 300 m, cu o vechime de 30 ani si inlocuirea ei cu o conducta Hobas, D 820 mm, P= 0 at, L= 300 m datorita faptului ca acest tronson va ramane ingropat sub lucrarile aferente pasajului denivelat propus;

• Dezafectarea conductei de distributie a apei existente cu Dn 200 mm, din otel,amplasata pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, in zona viitorilor piloni ai pasajului, pe o lungime de 200 m (inclusiv subtraversarea liniilor CFR) si inlocuirea ei cu o conducta din polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 450


46

x 41 mm, P = 10 at, L = 200 m, inclusiv lucrarile speciale (foraj orizontal) necesare pentru subtraversarea liniilor CFR existente;

• Conducta din polietilena de inalta densitate PE 80 cu D= 450x41 mm, P=10 at, L=120m, amplasata pe legatura intre bulevardul Tineretului (sud) si pasajul denivelat, care va face legatura intre conducta principala de distributie existenta pe bulevardul Tineretului cu Dn 400 mm (propusa in etapa –Prelungire Bulevardului Tineretului) si conducta cu Dn 400 mm propusa pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, la punctul anterior;

• Conducta din polietilena de inalta densitate PE 80 cu D= 110x10mm, P=10at, L= 20 m, amplasata pe legatura intre Blevardul Tineretului (sud) si pasajul denivelat;

• Montarea a 5 hidranti supraterani de incendiu pe reteaua de distributie a apei propusa, cu Dn 100 mm si Dn 80 mm, la distante de max 120 m, care sa asigure un debit de incendiu Qie = 10 l/s, in orice punct;

• Montarea a doua camine de vane echipate cu robineti, necesare pentru sectorizarea retelei de distributie in caz interventii, pentru rezolvarea avariilor.

Conductele de distributie a apei potabile, propuse in zona analizata, urmaresc trama stradala propusa, si sunt montate ingropat, sub adancimea de inghet (0,80 m). Conductele se vor monta pe un strat de nisip de 0,15 m si se vor proteja lateral si deasupra cu un strat de nisip de 0,15 m. Conductele prevazute in acest proiect au durata de viata garantata de 50 ani.

Etapa III:

• Dezafectarea conductei principale de distributie a apei existenta cu Dn 400 mm, din otel, care are o vechime mai mare de 30 ani, de pe Bulevardul Tineretului (nord) - lungime de 100 m si inlocuirea ei cu o conducta din polietilena de inalta densitate PE 80 cu D= 450x41 mm, P = 10 at, L = 100m, datorita faptului ca acest tronson va ramane ingropat sub lucrarile propuse pentru viitorului Bulevard Tineretului (nord );

• Dezafectarea conductei de aductiune existente a apei brute de la sursa Cheia, cu Dn 800 mm, din otel, pe tronsonul Bulevardul Tineretului (nord) lungime 100 m, cu o vechime de 30 ani (durata de viata pentru otel garantata este depasita )si inlocuirea ei cu o conducta Hobas, D 820 mm, P = 10 at, L =100m datorita faptului ca acest tronson va ramane ingropat sub lucrarile viitorului Bulevard Tineretului (nord);

• Conducta din polietilena de inalta densitate PE 80 cu D=450x41 mm, P = 10 at, L = 220 m, amplasata pe Bulevardul Tineretului (sud), care va face legatura intre conducta principala de distributie existenta pe Bulevardul Tineretului (sud) cu Dn 600 mm si conducta cu Dn 400 mm propusa pe zona de legatura intre Bulevardul Tineretului (sud ) si pasajul denivelat, in etapa Pasaj denivelat II;

• Conducta din polietilena de inalta densitate PE 80 cu D=110 x 10mm, P = 10 at, L = 200m, amplasata pe Bulevardul Tineretului, zona de legatura a Bulevardului Tineretului (sud) cu zona pasajului denivelat;

• Conducta din polietilena de inalta densitate PE 80 cu D=225 x 20,5 mm, P= 0 at, L=120m , amplasata pe Bulevardul Tineretului (sud), zona de legatura a bulevardului Tineretului (sud) cu pasajul denivelat;

• Montarea a 5 hidranti supraterani de incendiu pe reteaua de distributie a apei propusa, cu Dn 100 mm si Dn 65 mm, la distante de max 120 m, care sa asigure un debit de incendiu Qie = 10 l/s, in orice punct;


47

• Montare a doua camine de vane echipate cu robineti, necesare pentru sectorizarea retelei de distributie in caz interventii, pentru rezolvarea avariilor;

Conductele de distributie a apei potabile propuse in zona analizata, urmaresc trama stradala propusa, sunt montate ingropat, sub adancimea de inghet (0,80 m). Conductele se vor monta pe un strat de nisip de 0,15 m si se vor proteja lateral si deasupra cu un strat de nisip de 0,15 m. Conductele prevazute in acest proiect au durata de viata garantata de 50 de ani.

2.3.5.2. Colectarea si epurarea apelor uzate


Etapa ILucrarile de canalizare propuse in aceasta etapa sunt :• Dezafectarea canalului existent pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, ca urmare a

executarii pilonilor pasajului denivelat, pe o lungime de 320m si inlocuirea lui cu un canal cu D1229 mm, HOBAS – carosabil, L = 320 m amplasat lateral de cel existent, inclusiv lucrarile speciale necesare pentru subtraversarea liniilor CFR existente, cu acest canal;

• Canal din PVC – SN4 – cu D= 400 x 9,8 mm, L = 100 m, amplasat pe Bulevardul Tudor Vladimirescu , necesar pentru transportul apelor de ploaie din zona de intersectie a strazilor Maior V.Popescu si Tudor Vladimirescu;

• 14 guri de scurgere cu sifon si depozit , conform STAS 6701, TIP – A1,carosabile, necesare pentru preluarea apelor de ploaie de pe platformele carosabile

• Canal din PVC – SN4 cu D=200x4,9 mm, L= 150 m, necesar pentru racordarea gurilor de scurgere la reteaua de canalizare;

• Montarea a 14 bucati camine de vizitareconform STAS 2448, din zidarie de caramida, in punctele de intersectie ale canalelor si in punctele de racordare la canalizare a gurilor de scurgere;

Etapa II

In aceasta etapa se executa firul nord al pasajului si buclele de legatura cu Bulevardul Tineretului si se propun lucrarile:• Canal din PVC – SN4 – cu D= 400x ,8 mm, L = 60 m, amplasat pe viitorul

Bulevard Tineretului (nord) in zona de legatura cu pasajul denivelat; • Canal din tub HOBAS - carosabil – cu D= 615 mm, L = 250 m, amplasat pe

viitorul Bulevard Tineretului (nord ), in zona de legatura cu pasajul denivelat; • Doua canale din PVC–SN4 – cu D= 400 x 9,8 mm, L = 120m (fiecare canal),

amplasate pe viitorul Bulevard Tineretului (sud ), zona de legatura cu pasajul denivelat;

• Canal din PVC – SN4 – cu D=400x9,8 mm, L = 100 m, amplasat pe bucla de sud a pasajului denivelat pentru transportul apelor de ploaie de pe aceasta zona;

• Montarea a 64 guri de scurgere cu sifon si depozit, conform STAS 6701, TIP –A1- carosabile , necesare pentru preluarea apelor de ploaie de pe platformele carosabile;

• Canal din PVC – SN4 – cu D=200x4,9 mm, L = 650 m, necesar pentru racordarea gurilor de scurgere la reteaua de canalizare ;


48

• Montarea a 20 bucati camine de vizitare, conform STAS 2448, din zidarie de caramida, in punctele de intersectie ale canalelor si in punctele de racordare la canalizare a gurilor de scurgere.

Preluarea apelor de ploaie aferente zonei studiate, se va face prin guri de scurgere cu sifon si depozit , amplasate pe strazi, parcaje si racordate la reteaua de canalizare existenta sau propusa, prin tuburi PVC - SN8 cu D=200 mm. Tuburile de canalizare se monteaza ingropat, se vor poza pe un pat de nisip de 0,15 m si se vor proteja lateral si deasupra tot cu un strat de nisip de 0,15 m.Tuburile de canalizare prevazute in proiect au o durata de viata garantata de 50 ani. Reteaua de canalizare propusa urmareste trama stradala existenta si propusa .

Etapa III

Aceasta etapa cuprinde lucrarile necesare pentru intregirea Bulevardului Tineretului (nord si sud) si se propun lucrarile:• Canal din PVC – SN4 – cu D=400x9,8 mm, L= 100m, amplasat pe viitorul

Bulevard Tineretului (nord) in zona de legatura cu pasajul denivelat; • Doua canale din PVC–SN4 – cu D=400x9,8 mm, L=110 m (fiecare canal),

amplasate pe viitorul Bulevard Tineretului (sud), zona de legatura cu pasajul denivelat;

• Canal din PVC – SN4 – cu D= 400 x 9,8 mm, L= 30m, necesar pentru transportul apelor de ploaie de pe intersectiile Bulevardului Tineretului (sud) cu strazile adiacente;

• Montarea a 20 guri de scurgere cu sifon si depozit, conform STAS 6701, TIP–A1,carosabile, necesare pentru preluarea apelor de ploaie de pe platformele carosabile;

• Canal din PVC – SN4 – cu D=200x4,9 mm, L = 200m, necesar pentru racordarea gurilor de scurgere la reteaua de canalizare;

• Montarea 10 bucati camine de vizitare, conform STAS 2448, din zidarie de caramida, in punctele de intersectie ale canalelor si in punctele de racordare la canalizare a gurilor de scurgere.

Preluarea apelor de ploaie aferente zonei studiate, se va face prin guri de scurgere cu sifon si depozit , amplasate pe strazi , parcaje si racordate la reteaua de canalizare existenta sau propusa, prin tuburi PVC - SN8 cu D = 200 mm .

Tuburile de canalizare se monteaza ingropat,s e vor poza pe un pat de nisip de 0,15 m si se vor proteja lateral si deasupra tot cu un strat de nisip de 0,15 m.Tuburile de canalizare prevazute in proiect au o durata de viata garantata de 50 ani. Reteaua de canalizare propusa urmareste trama stradala existenta si propusa.

Conform STAS 4273 - 83, lucrarile de canalizare proiectate in documentatia de fata se incadreaza la categoria constructiilor hidrotehnice " 3 " si la clasa de importanta a constructiilor hidrotehnice "III".

2.3.5.3. Alimentarea cu energie electrica


Avand in vedere ca peste calea ferata din Bulevardul Tudor Vladimirescu se va construi un pasaj denivelat, vor fi dezafectate instalatiile electrice din zona urmand


49

sa se proiecteze altele noi, pentru iluminatul public stradal pe pasarela si pe prelungirile cailor rutiere aferente ce vor fi apoi executate in etape.

Lucrarile necesare a se executa la instalatiile electrice afectate de construirea pasarelei peste calea feratasunt dupa cum urmeaza:

Pasarela: Eliberare amplasament:• Demontare iluminat Sud: instalatiile electrice supraterane, respectiv iluminatul

public pe o lungime de 222 m.• Demontare iluminat Nord pe o distanta de 362 m.• Demontare cabluri se va demonta instalatia de alimentare PECO in lungime de

110 m si instalatia de alimentare CFR in lungime de 150 m.

Alimentare cu energie electrica:• Pentru iluminat Sud: se vor construi instalatii electrice pentru iluminat public in

lungime de 570 m.Din cutia de iluminat alimentata din PT Libertatii se va construi LES 0,4 kV in lungime de 140 m la care se va racorda iluminatul public stradal.

• Pentru iluminat Nord: se va alimenta iluminatul public stradal prin LES 0,4 kV in lungime de 610m.

• Pentru luminat Bretele pasarela: se va executa retea stradala pentru iluminat public pe o lungime de 1792 m.

Bulevard: Eliberare amplasament• Tratare intersectii cu LES 20 kV:se vor proteja cablurile de energie electrica pe o

portiune de 30 m in Sud,respectiv 28 m in Nord.• Pentru Iluminat: se va construi retea stradala de iluminat public in lungime de

1240 m• Alimentare cu energie electrica iluminat public: se vor construi 2 retele in cabluri

in lungime de 150m respective 110m pentru alimentare cu energie electrica iluminat public stradal din doua cutii de iluminat

• Caracteristici tehnice ale retelelor proiectate: LES 0,4 kV - 3112 m, 80 buc stalpi iluminat ,protectie LES 20 kV-cu lungimea de 58 m, 2 buc mansoane termocontractibile, 3 buc cutii iluminat, refaceri de pavaje cu suprafata de 130 mp.

2.3.5.4. Reteaua de telecomunicatii

Lucrarile prevazute in PUZ sunt urmatoarele:

ROMTELECOM are dezvoltata in municipiul Ramnicu Valcea o retea vasta de instalatii de telecomunicatii. In proiectul de realizare a pasajului denivelat cu calea ferata din Bulevardul Tudor Vladimirescu spre zona Goranu au fost prevazute lucrari care vor afecta instalatiile de telecomunicatii existente si pentru a caror deviere si protejare au fost prevazute lucrari specifice conexate la etapa I – a si a-II -a de realizare a pasajului. De asemenea, va fi afectata canalizatia ROMTELECOM existenta pe Strada Libertatii, lucru ce se va intampla in etapa aIII-a a proiectului.


50

In etapa I-a se vor realiza lucrari cu caracter de provizorat pentru instalatiile de telecomunicatii existente astfel:

• Intre caminul tc. aflat in strada V. Olanescu colt cu Bulevardul TudorVladimirescu si caminul tc. aflat pana in calea ferata Ramnicu Valcea - Sibiu se vor scoate instalatiile existente din subteran in aerian, pe stalpi de lemn,canalizatia actuala fiind afectata de lucrarile la zidul de sprijin.

• Din caminul aflat in dreptul strazii Ferdinand se va face o canalizatie secundara de legatura cu un alt tronson principal de canalizatie pe unde se vor devia cablurile urbane si fibra optica pentru a se putea face trecerea din subteran in aerian pe stalpi de lemn si apoi pe parapetul podului existent pana la prima camera de tragere unde se poate asigura preluarea in siguranta a instalatiilor de telecomunicatii

• Se va realiza o canalizatie de-a lungul caii ferate, dinspre Bulevardul TudorVladimirescu inspre Bulevardul Nicolae Balcescu pe partea stanga a sensului de mers, de preferat pe trotuar, canalizatie ce va prelua cablurile subterane ingropate (ce se vor abandona pe respectivul tronson) afectate de lucrarile prevazute in zona.

La executia fazei I proiectantul va avea in vedere realizarea unui canal tehnic de-a lungul pasajului denivelat cu calea ferata, pe partea dreapta a sensului de mers Centru - Goranu, canal tehnic care va fi in corespondent cu actualul canal tehnic al podului peste raul Olt, astfel ca la terminarea lucrarilor din faza I instalatiile de telecomunicatii aflate in stare de provizorat sa poata fi mutate pe amplasament definitiv, in canalizatie nou proiectata si in canalul tehnic amintit mai sus .

Pe etapa a-III-a se va lucra la realizarea unei canalizatii pe Strada Libertatii, unde canalizatia existenta va fi afectata de prelungirea Bulevardului Tineretului si se va prelua o sifonare (existenta la stalp de beton) pe un stalp de telecomunicatii care va fi instalat intr-o zona protejata fata de lucrarile ce se vor executa .

2.3.5.5. Alimentarea cu energie termica si asigurarea eficientei energetice

Lucrarile de termoficare si gaze naturale prevazute in PUZ cuprind:

• etapa I – realizarea firului de sud a pasajului principal ;• etapa II – realizarea firului nord a pasajului principal si a bretelelor de acces;• etapa III – prelungirea Bulevardului Tineretului spre nord si sud.

Pentru realizarea investitiei sunt necesare lucrari de devieri si modificari la retelele de termoficare si gaze naturale existente. Tinand seama de etapizarea realizarii proiectului, aceste lucrari constau din :

Etapa I Lucrari de gaze naturale: In aceasta etapa, trebuie sa fie partial deviata conducta de gaze naturale cupresiune redusa, din PE 80 – SDR 11- D = 225 mm, existenta pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, din zona cuprinsa intre Strada Maior V. Popescu si bariera CF. Necesitatea acestei lucrari este determinata de faptul ca prin realizarea rampei pasajului, fundatia zidului de sprijin al rampei se suprapune peste actualul traseu al conductei de gaze naturale.S-a propus ca devierea conductei sa se faca prin partea de nord a pasajului, deoarece aici exista o singura bretea de acces la pasaj si aceasta poate fi traversata mai usor. Lungimea conductei de deviat este de 95,00 m, noul traseu are lungimea de 110 m .


51

Etapa II

Lucrari pentru gaze naturale: realizarea unei conducte pentru gaze naturale din PE 80 – SDR 11, D = 90 , L = 70m.

Lucrari pentru termoficare:

• Modificarea a doua lire de dilatare de pe traseele de termoficare, care ar putea afecta fundatiile unor piloni de la firul nord al pasajului.

- una din lire cu L = 16 m aflata pe racordul la PT32 (2 Dn 150), trebuie sa fie intoarsa cu 180s, in curtea unitatii militare;

- cealalta lira cu L=18 m aflata pe racordul la PT26 (2 Dn 250), urmeaza sa fiei deplasata spre est cu 6 m.

• Modificarea partiala a canalului nevizitabil de pe magistrala (2x n 600) in canal vizitabil si carosabil

- dimensiuni canal existent : 195 x 95 cm - dimensiuni canal propus : 260 x 180 cm - lungime canal : 50 m .

• Dezafectare traseu suprateran magistrala termoficare 2xDn 600, L= 10m .• Executia unui nou traseu subteran pentru magistrala, care va prelua functia celui dezafectat, 2x Dn 600, L = 220m .• Executie traseu nou subteran si carosabil pe Bulevardul Tineretului, ramificatie din racordul la PT 26 – 2 x Dn 200, L= 150m.

Etapa III

Lucrari pentru gaze naturale: realizarea unei conducte pentru gaze naturale din PE 80 – SDR 11 – D = 125 mm, L = 280m.

Lucrari pentru termoficare

• Dezafectare traseu suprateran magistrala termoficare 2 x Dn 600 – lungime 90,00 m • Executie traseu nou subteran pentru magistrala , care va prelua functia celui dezafectat, 2 x Dn 600 . Lungime = 90,00 m .• Dezafectare traseu suprateran racord 2 x Dn 200 , la PT 31 . Lungime = 20,00 m .• Executie traseu nou subteran si carosabil 2 x Dn 200 , la PT 31 . Lungime = 20,00 m . • Executie traseu nou subteran si carosabil pe b-dul. Tineretului, ramificatie din racordul PT26 , 2 x Dn 200 . Lungime = 230,00 m .


52

3. STAREA ACTUALA A MEDIULUI IN ZONA LIBERTATII A MUNICIPIULUI RAMNICU VALCEA

3.1. CADRUL NATURAL, ARII NATURALE PROTEJATE SI MONUMENTE ALE NATURII, VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL SI ISTORIC

3.1.1. Relieful si geomorfologia

Judetul Valcea se afla situat in jumatatea sudica a tarii, de o parte si de alta a Raului Olt. Populatia judetului este de 431.132 loc., cu o densitate de 75,6 loc./km2. Judetul Valcea dispune de un numar de 2 municipii, 8 orase.

Suprafata totala a judetului este de 5705 Km2, din care :

- 291.268 ha paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera- 246.321 ha terenuri cu folosinta agricola- 12.193 ha cursuri de apa si lacuri- 6.920 ha transport - 11.383 ha constructii- 5.326 ha terenuri nefolosite sau cu alte categorii de folosinta

Dispunerea reliefului in trepte ce coboara spre sud, a determinat diversificarea si etajarea celorlalte componente ale mediului natural. Aceste trepte de relief sunt alcatuite din doua mari unitati naturale: Carpatii Meridionali si dealurile Getice.Obiectivul studiat se situeaza in cea de a doua unitate

Depresiunea Getica, respectiv bazinul de sedimentare situat la exteriorul Carpatilor, se suprapune regiunilor colinare (subcarpatice si piemontane) ce alcatuiesc cea mai mare parte a teritoriului judetului Valcea. Peste fundamentul carpatic scufundat la mari adancimi s-a depus o stiva groasa de formatiuni sedimentare, din care la suprafata apar doar cele paleogene, neogene si cuaternare.

Zona interna a Depresiunii Getice, corespunzatoare Subcarpatilor, este formata din depozite paleogene (conglomerate, gresii, marne) in structura monoclinala (la contactul cu muntele) si din depozite miocene si pliocene (pietrisuri, nisipuri, conglomerate, gresii,marne, tufuri, sare) cutate, faliate, cu structuri diapire. Ca deranjamente tectonice mai importante apar anticlinalele Ocnele Mari - Govora si sinclinalul Ramnicu Valcea.

Teritoriul analizat face parte din punct de vedere geologic din Platforma Valaha, care impreuna cu Platforma Prebalcanica compun Platforma Moesica. Specificul structural al Platformei Valahe il constituie, in baza - soclul rigid, format din cristalin metamorfic si roci magmatice, peste care se dispun cateva cicluri de sedimente, acestea, impreuna cu soclul, formand fundamentul platformei, ce se scufunda treptat, incepand de la Dunare catre zona subcarpatica. Peste fundament urmeaza cuvertura de sedimente - umplutura neogena, tot mai groasa catre nord.


53

Municipiul Ramnicu Valcea are o suprafata de 6.221 ha si impreuna cu comuna suburbana Goranu se ridica la 8.866 ha. Orasul se invecineaza cu urmatoarele localitati: comuna Bujoreni (N), comunele Daesti si Golesti (NE), comuna Budesti (E), orasul Ocnele Mari (V), comuna Mihaesti (SV) si comuna Vladesti (NV).

Orasul se intinde la est de dealul Capela, pana dincolo de cursul raului Olt, depasind spre sud confluenta acestuia cu apele raului Olanesti. Este marginit la sud de dealul Troian, iar la sud-vest de dealul Petrisor. La nord hotarul municipiului Ramnicu Valcea este marcat de dealul Cetatuia.

Orasul este amplasat pe terasele Oltului, care sunt evidentiate mai mult in partea de vest, deoarece in zona estica dealurile coboara pana aproape de firul apei. Se disting doua terase. In trecut, aglomerarea urbana era dispusa pe terasa superioara, datorita frecventelor inundatii pe care le producea Oltul. Prin lucrarile de amenajare a raului si prin constructia barajelor, aria de locuit s-a extins si pe terasa inferioara, pericolul inundatiilor fiind inlaturat. Zonele vechi, cu constructii aflate aproape de albia minora a Oltului, sunt aparate de inundatii prin inaltimea mare a malurilor. Altitudinea medie a localitatii este de 240-260 m.

Turismul. Cele mai importante valente turistice in judetul Valcea sunt evidentiate de zona municipiului resedinta de judet. El insusi cu veleitati balneoclimaterice, Ramnicu Valcea are privilegiul de a fi situat in preajma unor statiuni bine cunoscute: Calimanesti-Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora, Ocnele Mari.

3.1.2. Clima

In ansamblul judetului, este temperat - continentala, puternic influentata de fragmentarea accentuata a reliefului, de expunerea versantilor, de regimul radiatiei solare, de regimul eolian. Regimul climatic apartine inproportie de cca. 65% tinuturilor cu clima de deal si podis, 33% tinuturilor cu clima de munte si doar 2% tinuturilor cu clima de campie

3.1.2.1. Temperatura aerului

Temperatura medie anuala inregistreaza o scadere de la nord la sud, in functie de etajarea reliefului, variind intre 10,4oC in lunca Oltului, 9oC in regiunea subcarpatica si sub - 2o C pe crestele inalte ale muntilor.

3.1.2.2. Precipitatiile

Repartitia teritoriala a precipitatiilor este foarte variata. Astfel, cele mai mari cantitati medii anuale se produc deasupra orasului Ramnicu Valcea, unde cantitatea de aerosoli este mai mare, ca urmare a industrializarii. Precipitatiile scad spre periferia orasului si zonele inconjuratoare, dar cresc spre partea nordica a acestuia, spre zona montana.

In cursul anului se inregistreaza un maximum de precipitatii in iulie cu acelasi regim de variatie teritoriala. Luna cu cele mai mici cantitati de precipitatii este februarie.


54

3.1.2.3. Vantul

Orientarea principalelor forme de relief si culoarele de vale influenteaza canalizarea curentilor de aer. La Ramnicu Valcea directia dominanta de deplasare a vanturilor este legata de rolul de culoar de ghidare al Vaii Oltului, si anume directiile nord si sud.

Directiile dominante de deplasare sunt:

- 10,2% din directia nord;- 13,5% din directia sud.

Exista o concordanta intre directiile cu cele mai mari frecvente si viteze. Cea mai mica viteza medie la Ramnicu Valcea o are vantul din sectorul estic - 1,7 m/s; cea mai mare viteza medie o are vantul din sectorul nordic - 2,8 m/s. Din sectorul nordic, iarna, vantul are preponderent viteze mari - 3,0 m/s, decembrie - 3,1 m/s, ianuarie 2,9 m/s, februarie - valoarea maxima apare august - 3,3 m.s. Sectorul estic inregistreaza valori medii lunare maxime in lunile martie - 2,6 m/s, aprilie -2,7 m/s, mai 2,6 m/s, in sectorul nordic valoarea maxima apare in aprilie 2,8 m/s, dupa care valorile scad ajungand la 1,9 m/s in noiembrie. Din sectorul sud-vestic, vitezele medii ale vantului cresc din ianuarie pana in iunie, apoi scad treptat. Vantul din nord-vest are viteze constante cu valori cuprinse intre 2,0 m/s si 2,4 m/s.

3.1.2.4. Umezeala relativa a aerului

Orasul Rm. Valcea, datorita asezarii sale fizico-geografice, in zona subcarpatica, pe Valea Oltului unde se constata o canalizare a circulatiei aerului, are o valoare medie plurianuala a umezelii relative in jur de 74%.

Anual, regimul umezelii relative se caracterizeaza prin minim vara, cand temperatura aerului e ridicata si maxim in timpul iernii, cand temperatura aerului scade (66% - iulie; 85% decembrie).

Diurn, valoarea maxima a umezelii relative se inregistreaza in general in a doua jumatate a noptii, cand temperatura aerului in general are valori minime. Ziua, dupa ora 13, se constata cele mai scazute valori ale umezelii relative.

3.1.2. Flora si fauna

Flora: Dealurile din jurul orasului sunt acoperite cu paduri de gorunete, gorunete-fagete si fagete. Padurile de gorun si fag au cea mai mare raspandire ocupand culmile dealurilor. Pe langa speciile dominante, ca fagul (Fagus sylvatica) si gorunul (Quercus petraea), apar si carpenul (Carpianus belutus), teiul (Tilia cordata si T. platyphyllos), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdreanul (Fraxinus ornus), ulmul (Ulmus minor), curpenul (Clematis vitalba), paducelul (Crataegus monogyna), salcamul (Robina pseudacacia) etc. Etajul de arbusti este format din; alun (Corilus avellana), lemn cainesc (Ligustrum vulgare),corn(Cornus mas), sanger(Cornus sanguinea), soc (Sambucus nigra), clocotis (Staphyllea pinnata) si iedera (Hedera helix) ca planta agatatoare. Pe terenurile afactate de alunecari au fost plantati salcami (robinia pseudocacia). In padurile de fag cresc cateva specii de plante rare, endemice, cum sunt sanzienele (Galium rotundifolium) si ciucusoara (Alysum linifolium). Dintre plantele termofile


55

amintim: coada soricelului (Alchinea crithmifolia), plevaita (Xeranthemum foetidum), opatelul (Lychnis coronaria) s.a.

Vegetatia ornamentala din parcurile si zonele de versant amenajate cuprinde: bradul argintiu (Abies concolor), molidul (Picea abies), pinul (Pinus nigra, P.strobus), zada(Larix decidua), arinul (Alnus glutinosa), plopul (Populs alba), salcia(Salix caprea, S. babylonica),salcioara(Elaeagnus angustifolia), artarul (Acer negundo), platanul (Platanus acerifolia), castanul salbatic (Aesculus hypocastanum), liliacul (Syringa vulgaris), gardul viu (Baxus semprevirens), arborele vietii (Thuia orientalis), ienuparul (Juniperus communis), chiparosul (Polyanthus tuberosa), clopotelul galben (Forsythia suspensa) s.a. Dintre plantele ocrotite ca monumente ale naturii sau specii rare, amintim cateva exemplare de zada sau larice (Larix decidua) si Ginkgo biloba, ce se gasesc in parcul Zavoi.

Prin bogatia speciilor sale lemnoase, arbustive si ierboase, vegetatia din cuprinsul orasului contribuie la crearea unui climat placut, aducand un plus de frumusete si atractivitate. In parcurile si in numeroasele spatii verzi din Ramnicu Valcea abunda panselutele, trandafirii, garoafele, lalelele, crizantemele. In ultimii ani, in primetrul urban s-a extins plantarea speciilor decorative, exotice, cum sunt magnoliile.

Fauna: In padurile de la marginea orasului traiesc: caprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele (Lepus europaeus), soarecele de padure (Apodemus sylvaticus), ariciul (Erinaceus roumanticus) etc.Dintre pasarile care populeaza parcurile si padurile orasului amintim: privighetoarea (Luscinia megarhynchos), randunica (Hirundo rustica), vrabia (Passer domesticus, P. montanus), macaleandrul (Erythacus rubecula), fasa de padure (Anthus trivialis), pitigoiul (Parus major), cojoaica (Certhia familiaris), scatiul (Carudelis spinus),uliul pasarelelor (Accipter nisus), cucuveaua (Athene noctua), gugustiucul (Streptopelia decaocto), pupaza (Upupa epops), ciocanitoarea (Dendrocopus major) etc.

In apa Oltului si in lacurile de acumulare traiesc diferite specii de pesti: llinul (Tinca tinca), crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), rosioara (Scardinus erythrophtalmus), stiuca (Esox lucius), iar pe raul Olanesti: cleanul (Leuciscus cephalus), pastravul (Salmotrutta fario), zgalvoaca (Cottus gobio) s.a.

Perimetrul PUZ – Libertatii din Municipiul Ramnicu Valcea este, in proportie covarsitoare, antropizat. Astfel, o parte din acest perimetru este reprezentata de zona urbana propriu-zisa, iar cealalta parte este reprezentata de terenurile pe care se desfasoara activitati agricole, aflate in gradini proprietate privata.

3.1.3. Solul

Din punct de vedere geomorfologic, zona studiata in PUZ- Zona Libertatii, se afla pe tereasa medie vestica, joasa a raului Olt.. La suprafata se intalnesc nisipuri afanate, maluri de baltire depuse in timp geologic de catre apele de pe versant sau de inundatiile Raului Olt peste depozitul grosier de terasa pietris cu bolovanis de indesare medie. Terenul are stabilitate buna si nu este inundabil


56

3.1.4. Hidrologia si hidrogeologia

Apele de suprafata:

Sub raport hidrologic, zona amplasamentului apartine bazinului hidrografic al Oltului fiind situata in apropierea raului Olanesti, pe partea stanga a acestuia, la aproximativ 0,5 km amonte de varsarea raului Olanesti in Raul Olt.

Oltul reprezinta axul hidrografic principal al judetului Valcea pe care il strabate de la N la S, pe o lungime de circa 135 km, cu o panta medie de 1,5 0/00. Debitul mediu multianual al Oltului variaza intre 110 m3/s in nord, la intrarea in judet si 160 m3/s la iesire. In statia hidrologica de la Ramnicu Valcea debitul mediu multianula atinge valoarea de 135 m3/s. Debitele medii anuale in anii ploiosi cresc de 1,7 ori, iar in anii secetosi scad pana la jumatate din debitul mediu multianual.

Apele freatice

Apele freatice din zona Municipiului Ramnicu Valcea sunt alimentate in special din precipitatii, ele intalnindu-se la adancimi de 1-17 metri. Datorita amenajarii complexe a cursului Oltului, drenarea naturala a devenit dificila in zona amenajariilor hidrotehnice de pe raza orasului, intrucat in momentul amenajarii s-au executat “valuri de impermeabilizare si intreruperea legaturilor hidraulice” intre stratele acvifere si raul Olt, cu scopul cresterii gradului de retentie in acumularile hidrotehnice Bujoreni, Ramnicu Valcea si Raureni. La scaderea drenantei naturale contribuie si forta de compresiune exercitata de greutatea constructiilor de pe raza orasului. Ca urmare, pe raza orasului panza freatica este discontinua si in situatia ploilor mari, datorita si a nefunctionarii canalizarilor existente, aceasta afecteaza adesea pivnitele si subsolurile locuintelor. La aceasta, un aport important il au si pierderile de apa, in special din retelele de apa potabila si apa calda (aflate sub presiune), dar si din reteaua de canalizare.

Apele freatice se gasesc la baza loessului si sunt localizate in depozitele de pietrisuri, nisipuri si argile. Stratul de pietris are 3-8 m grosime si inclina spre sud-est, iar nisipurile au grosimi variabile de 3 pana la 15 m si stau pe un strat marnos-argilos.Din punct de vedere calitativ, aceste ape nu corespund decat pe areale restranse si in special in zona periurbana, conditiilor de potabilitate.

3.1.5. Valori ale patrimoniului cultural si istoric

In prezent, in lista D.M.A.S.I a Ministerului Culturii si Cultelor sunt inscrise situri, ansambluri si monumente de arhitectura existente in Municipiul Ramnicu Valcea, dar acestea nu sunt localizate in Zona Libertatii.


57

3.2. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

3.2.1. Calitatea aerului

Situatia existenta:

Sursele de impurificare a atmosferei legate de aplasament sunt:

- surse dirijate stationare (cosuri evacuare gaze arse, rasuflatori de la rezervoarele de carburanti din statii peco si depozit de carburanti, guri de evacuare de la sisteme de exhaustare si ventilatie, etc)

- surse dirijate mobile (tevi de esapament de la vehicule aflate in trafic si transport CF)

- surse difuze.

Receptorii sunt reprezentati de populatia din zona.

In ceea ce priveste Zona Libertatii din Municipiul Ramnicu Valcea sursele de poluarea atmosferei cele mai reprezentative sunt constituite din gazele arse provenite din traficul rutier si cosurile centralelor termice si traficul pe calea ferata.

Traficul rutier

Datele de trafic pentru Zona Libertatii sunt preluate din Studiul de Circulatie pentru Municipiul Ramnicu Valcea efectuat la cererea Primariei Ramnicu Valcea conform Contractului 7077/2007.

Studiul are la baza 3 directii:

• recensaminte de circulatie manuale in posturi dispuse pe reteaua stradala pe axele principale: Bulevardul Nicolae Balcescu (nr.14), Bulevardul Tudor Vladimirescu (nr.16), Strada Gib Mihaescu (nr. 19), Bulevardul Tineretului (nr. 23), Dem Radulescu ((nr. 25), efectuate in perioada 30 iulie - 3 august 2007; posturile au dat informatii asupra variatiei in timp a traficului, traficul fiind exprimat in vehicule etalon/14 h cu mentiunea ca traficul din lunile iulie-august este aproximativ egal cu traficul mediu zilnic actual pe 24 de ore.

• anchete origine-destinatie pe drumurile ce leaga Municipiul Ramnicu Valcea cu teritoriul inconjurator

• informatii despre reglementarile actuale de circulatie.

Masuratorile au fost efectuate de catre SC Valopres SA in perioada iulie-august 2007.

Rezultatele masuratorilor in punctele de recensaminte pentru zona studiata sunt redate in tabelul urmator:


58

Strada Sensul Autoturismemicrobuzemotorete

Autocamioane

Autovehiculearticulate

Autobuze

Tractoare + remorci

Total vet/14h

N Balcescu spre Maternitate

381786522

382 12 109 72 5278

spre centru

318978467

238 12 42 - 4332Tudor Vladimirescu

spre Goranu

416368867

221 8 18 14 5177

spre Kaufland

303382730

81 12 - 14 3996Gib Mihaescu

spre gara

4315102842

119 20 214 57 5794

Tineretului spre Kaufland

8374102430

389 12 350 68 10246

Dem Radulescu

spre Kaufland

9170152423

518 8 60 68 11370

Din acest studiu rezulta ca totalul de autovehicule ce tranziteaza Municipiul Ramnicu Valcea este de circa 443420 dintre care un numar de 46193 adica cca 10,41% tranziteaza Zona Libertatii (rezultatele sunt redate in total vet/14h). Aceasta repartitie inegala a traficului este generata de fracturile existente la traversarea caii ferate, ceea ce duce la alegerea preferentiala Bulevardului Calea lui Traian ca ruta de traversare a municipiului pe directia Nord-Sud si la suprainacarcarea si chiar la blocarea acestuia in special la orele de varf (6.00 – 8.00, respectiv 15.00 – 17.00).

Cresterea traficului poate conduce in timp la cresterea concentratiilor indicatorilor de calitate ai aerului in municipiu, la generarea disconfortului locuitorilor, la deteriorarea elementelor de urbanism si la favorizarea cresterii sensibilitatii ladiferite boli ale aparatului respirator.

Caracteristicile principale ale traficului rutier in zona amplasamentului sunt:

Ø reteaua stradala nu este proiectata si realizata pentru a face fata cerintelor actuale, arterele rutiere se incadreaza in categoriile II si III, nefiind in ultimii ani modernizate ci doar intretinute prin refacerea imbracamintii asfaltice si a marcajelor rutiere;Ø traficul rutier este conditionat (flux intrerupt sau congestionat) viteza de rulare este variabila (accelerari, decelerari, stationari in regim de ralanti), existand si un regim variabil ciclic al vitezei de rulare, datorita intersectiilor semaforizateØ traficul rutier inregistrat pe Bulevardul Tudor Vladimirescu si pe Strada Gib Mihaescu in ambele sensuri este ridicat, debitul mediu de trafic fiind de 10000 vehicule in 24 h.


59

Ø traficul rutier inregistrat pe bulevardele Tineretului si Dem Radulescu spre Kaufland este foarte ridicat, debitul mediu de trafic fiind de peste 10000 vehicule in 24 h pe fiecare dintre ele. Ø compozitia traficului – este foarte variata si include toate tipurile de vehicule: motorete, autoturisme, microbuze, autocamioane, autovehicule articulate, autobuze si tractoare cu remorci.Ø viteza medie de rulare a autoturismelor este de 40- 50km/h dar cu dese franari si stanjeniri din cauza ocuparii benzilor de circulatie de autoturismele parcate necorespunzator, din cauza stationarii la cele 3 bariere CF si a semaforizarii .Ø se observa o circulatie constant liniara, atat zilnica cat si lunara, cu varfuri dimineata in jurul orelor 7.00-10.00 si dupa-amiaza in jurul orelor 15.00-18.00. Un varf secundar apare in jurul orelor 12.00-14.00.

Analiza traficului rutier din punct de vedere al poluarii aerului duce la urmatoarele concluzii:

o principalele noxe generate de traficul rutier, sunt constituite: oxizi de azot, oxizi de sulf, hidrocarburi benzinice, cu cresteri momentane la pornirea autovehiculelor dupa ce s-a stationat la cald datorita barierelor CF si semafoarelor existente.

o exista o legatura de conditionare directa a cresterii concentratiei de noxe in raport cu debitele orare de trafic si cu structura parcului auto in circulatie

o de asemenea sunt posibile cresteri ale concentratiilor specifice de noxe in momentul pornirii automobilelor din parcarile auto situate pe amplasament, dintre care cea mai mare este parcarea de la Supermarketul Kaufland, unde exista o frecventa ridicata de porniri-opriri auto pe toata durata zilei.

Traficul CF

In ceea ce priveste transportul pe calea ferata, studiile privind costurile externe ale transporturilor realizate de catre Infras/IWW pentru Europa au aratat ca mai mult de 92% din costurile efectelor negative (accidente, poluare, schimbari climatice, zgomot, aglomerari) suportate de comunitate sunt imputabile traficului rutier si doar 2% dintre acestea se datoreaza caii ferate. Calitatile transportului feroviar in ceea ce priveste protectia mediului sunt deja demonstrate, acest tip de transport constituind o solutie eficienta pentru obtinerea unor reduceri substantiale ale emisiilor nocive in sectorul de transporturi, iar aportul acestui tip de transport la calitatea aerului poate fi considerat neglijabil, dupa electrificare.

Surse dirijate stationare

Ca surse dirijate stationare in zona sunt evacuarile de la activitatile industriale din zona, evacuarile de la statiile PECO si de la alte servicii existente si cosurile centralelor termice cu functionare pe gaze naturale; pentru zona industriala si cea de servicii, activitatile sunt reglementate prin autorizatii de functionare din punct de vedere al protectiei mediului si trebuie sa se incadreze in limitarile legaleconform legislatiei in vigoare. In ceea ce priveste centralele termice din zona se precizeaza ca arderea combustibililor gazosi este mai putin poluanta decat utilizarea combustibililor solizi sau lichizi.


60

Evaluare imisii - calitatea aerului ambiental

A. Date privind calitatea aerului ambiental preluate din Raportul APM Valcea la nivelul anului 2007B. Date privind calitatea aerului ambiental obtinute din masuratori

A. Datele privind calitatea aerului ambiental preluate din Raportul APM Valcea la nivelul anului 2007.

La nivelul municipiului Valcea masuratorile sistematice privind concentratiile de poluanti in atmosfera se efectueaza cu ajutorul unei retele de monitorizare constituita din doua puncte dintre care unul este amplasat chiar in perimetrul analizat. In tabelul de mai jos sunt redate configuratia retelei de monitorizare imisii, tipurile de poluanti, numarul de determinari, concentratia medie anuala pe fiecare punct de prelevare si poluant in parte si frecventa depasirii CMA conform STAS 12574/1987.

Din tabel se observa frecventa depasirilor CMA la indicatorul PM10 pe amplasament (54,9 ori).

Statia Tip poluant

Numar determinari

Concentratia anuala sau zilnica, µg/mc

Frecventa depasirii CMA(STAS12574/87)

APM NH3SO2NO2PM10

274274274237

9.885.1112.6466.48

---54.9

Liceul Forestier

HClNO2SO2

270270266

15.1633.987

---

Nivelul concentratiilor de dioxid de sulf: nu s-au inregistrat depasiri fata de concentratia maxima admisa; valoarea maxima anuala a fost de 37.3 µg/mc, iar media anuala a fost de 6.05 µg/mc.

Punct de recoltare

CMA (STAS12574/1987)µg/mc

2005media anualaµg/mc


APM Valcea 250 5.3 5.11Liceul Forestier 250 6.12 7

Nivelul concentratiilor de dioxid de azot: nu s-au inregistrat depasiri fata de concentratia maxima admisa:

Punct de recoltare




APM Valcea 100 10.7 12.64

Liceul Forestier 100 11.7 33.98


61

Nivelului de poluare cu amoniac in anul 2006 s-a facut intr-un punct situat in zona rezidentiala a municipiului Ramnicu Valcea, dar care nu se afla sub impactul direct al surselor de poluare.

Punct de recoltare




APM Valcea 100 11.24 9.88

Calitatea aerului ambiental – metale grele: din lipsa echipamentelor necesare prelevarii probelor si efectuarii determinarilor nu au fost monitorizate concentratiile de metale grele nici la emisie, nici ca imisii in cadrul Municipiului Ramnicu Valcea.

Deprecierea stratului de ozon stratosferic Ozonul (03) este un gaz cu molecula formata din trei atomi de oxigen, situat in straturile superioare ale atmosferei la altitudine intre 10-50 km, avand o concentratie maxima la circa 30 km; cca 90% se gaseste in stratosfera.

Acest strat de ozon este foarte important pentru viata de pe Pamant, deoarece absoarbe cea mai mare parte a radiatiior UV emise de soare, in caz contrar afectand viata organismelor vii de pe Pamant. La procesul de distrugere a stratului de ozon din stratosfera contribuie in cea mai mare masura substantele sintetice din clasele cloroflorocarburilor (CFC), hidroclorofluorocarburilor (HCFC), halonilor si a altor substante organice cu continut de halogeni (CH3CCl3, CCl4, CH3Br, etc), sub actiunea radiatiilor solare. Dintre aceste substante se estimeaza ca pe amplasamentul auditat se utilizeaza substante de tip freon ce se regasesc in agregatele frigorifice ale unitatilor cu profil alimentar si care au o influenta nesemnificativa.

Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera (GES): intre poluantii reglementati prin Protocolul de la Kyoto, in judetul Valcea s-au inventariat urmatoarele emisii de gaze: dioxid de carbon, metan si protoxid de azot.

Dioxidul de carbon (CO2) contribuie in mare masura la degradarea stratului de ozon, fiind unul din principalele subproduse ale arderii tuturor combustibililor: pacura, carbune, gaz natural, lemn. La cresterea concentratiei acestuia in atmosfera se adauga si despadurirea, inclusiv incendierea padurilor, arderea miristilor etc. CO2 rezultat este absorbit de plantele terestre si de fitoplanctonul oceanic, excedentul adaugandu-se la cel atmosferic.

Anul inventarieriiDenumirea emisiei U/M

2004 2005 2006Dioxid de carbon (CO2)

cg 1939,68 1783,25 2153,09

Oxid de azot (N2O) mg 978,74 964,22 1001,14Metan (CH4) mg 12.318,28 8442,4 5310,00


62

B. Date privind calitatea aerului ambiental obtinuta din masuratori

La cererea Grupului de Lucru in sedinta din data de 20.02.2008 in zona amplasamentului Zona Libertatii s-au efectuat masuratori de noxe provenite din trafic. Determinarile s-au efectuat in data de 12.03.2008 de catre SC ARTOPROD SRL Ramnicu Valcea, iar rezultatele s-au consemnat in Rapoartele de Incercari nr. 162, 163, 164/12.03.2008, anexate.

Pentru efectuarea masuratorilor de CO, CO2, SO2 si NOx s-a folosit un aparat tip MULTILOG 2000, seria W NE 03 0003 cu urmatoarele caracteristici:

- Acuratete : +/- 5%- Rezolutie: 0,1-1%- Domeniu de concentratie: --999 mg/l respectiv 0-100 %.

Pentru determinarile de COV s-a utilizat un aparat tip MULTIPID 2, cu urmatoarele caracteristici:

- Acuratete : +/- 10%- Precizie: 1% din calibrare, limita de detectare 5 ppm - Domeniu de concentratie: 0,5-200 ppm

Determinarea pulberilor in suspensie s-a efectuat cu un aparat TECORA-ECHO PM serie/nr. E0542110 cu urmatoarele caracteristici:

- Acuratete : +/- 5%- Precizie: +/- 1,8%- Rezolutie: 0,001l/min.

Masuratorile de noxe s-au efectuat in data de 12.03.2008 in 3 puncte, situate dupa cum urmeaza:

- intersectia strazii Remus Bellu cu Bulevardul Nicolae Balcescu (intre APM si bariera CF Traian)

- intersectia Strazii Gib Mihaescu cu Bulevardul Tineretului (Peco Lukoil, Peco Boromir)

- Bulevardul Tudor Vladimirescu in zona barierei CF

S-au luat in considerare perioadele in care concentratiile de poluanti in aerul inconjurator pot atinge valori maxime ce pot produce efecte daunatoare asupra sanatatii umane si mediului in general.

Intervalul considerat cu potential maxim de poluare este de circa 5 ore zilnic cu un maxim situat intre orele 15.00-16.00, in restul intervalului concentratiile considerandu-se stabilizate la valori inferioare.

Evaluarea datelor obtinute s-a efectuat conform Ordinului nr. 592/2002 al MAPPM, pentru CO, SO2, NOx, PM 10 si conform STAS12574/87 pentru COV (ca benzen). Valoarea maxim admisa pentru CO2 nu este reglementata de legislatia in vigoare pentru imisii.


63

Rezultatele masuratorilor pentru noxele din traficul rutier sunt redate in tabelul urmator:

Punct de masurare Denumire indicator Valoare masurata(mg/ Nm3)

Monoxid de carbon 3Dioxid de carbon 0Oxizi de sulf 0,1Oxizi de azot 0,1COV 0,06

Intersectia Strazii Remus Bellu cu Bulevardul Nicolae Balcescu (intre APM si bariera CF Traian) strazi de categoria a II-a

Pulberi in suspensie (PM10)

0,071

Monoxid de carbon 5,3Dioxid de carbon 0,1Oxizi de sulf 0,2Oxizi de azot 0,3COV 0,8

Intersectia Strazii Gib Mihaescu cu Bulevardul Tineretului (Peco Lukoil, Peco Boromir), strazi de categoria a II-a


0,092

Monoxid de carbon 4Dioxid de carbon 0,1Oxizi de sulf 0,1Oxizi de azot 0,2COV 0,09

Bulevardul Tudor Vladimirescu in zona barierei CF, strada de categoria a II-a


0,041

Nivelul de zgomot si vibratiile

Principalele surse potentiale de zgomot in cadrul amplasamentului sunt:

Ø sursa de zgomot reprezentata de autovehiculele care participa la trafic Ø parcajeØ sursa de zgomot stradal produs de circulatia trenurilor pe calea ferataØ spatii de joaca.

Limitele admisibile ale nivelului de zgomot urban la limita zonei functionale din mediul urban sunt prevazute de STAS 10009-88.

Tipul de strada si/sau spatiu considerat Nivel de zgomot

echivalent dB(A)

Valoarea curbei de zgomot Cz

dB

Nivel de zgomot la varf dB (A)

Strada de categorie tehnica IV, de deservire locala

60 55 70

Strada de categorie tehnica III, de colectare 65 60 75Strada de categorie tehnica II, de legatura 70 65 80Parcaje auto 90 85 -Zona feroviara – limita se considera la 25 m de axa liniei ferate

70 65 -

Spatii de joaca pentru copii 75 70 -


64

Nivelul de zgomot in cadrul amplasamentului este influentat si de urmatoarele aspecte:

Ø tipul imbracamintii caii de rulare care in zona studiata este asfalt neted si mixtura de beton asfaltic cu portiuni deteriorate (in special pe strazile secundare)

Ø porozitatea peretilor stradali este de 0,5 in cazul blocurilor situate de-a lungul strazilor si bulevardelor

Ø ecranarea acustica este la nivel scazut, neexistand bariere majore naturale sau artificiale care sa impiedice propagarea semnalului acustic

Ø nivelul zgomotului de fond nu este unul in masura sa genereze probleme deosebite, incadrandu-se in limite normale.

In ceea ce priveste activitatea CF, poluarea fonica provine din activitatea propriu-zisa de transport feroviar (prin zgomotul produs de circulatia vagoanelor si a locomotivelor si de semnalizarea acustica) si activitatea din gara CF.

Au fost identificate urmatoarele surse:

- zgomotul determinat de circulatia vagoanelor - apare ca rezultat al vibratiilor si al socurilor diferitelor parti componente ale vagoanelor (elemente de rulare, saboti de frana etc) si poate fi diminuat prin reducerea uzurii ondulatorii a sinelor, prin realizarea caii fara joante si prin plasarea unor garnituri de cauciuc intre talpa sinei si traversa. In acest fel, nivelul de zgomot se reduce de 2-2,5 ori;- zgomotul locomotivelor - apare in timpul deplasarii trenurilor, nivelul acustic crescand cu 6-7 dB(A) in comparatie cu cel inregistrat in timpul stationarii, iar sursa de zgomot la locomotivele electrice si Diesel electrice este motorul, care, din cauza conditiilor impuse de gabarit, nu poate fi complet inchis intr-o carcasa fonoizolanta;- zgomotul determinat de activitatea din gara CF - este influentat de volumul traficului, de gradul de dotare tehnica si de puterea mijloacelor de tractiune aflate in functiune. La plecarea si la sosirea trenurilor, viteza lor nu depaseste 30-40 km/h, nivelul de zgomot inregistrat la distanta de 100 m fata de axa caii ferate este in medie de 65-75 dB(A), putand atinge insa si 90 dB in cele mai aglomerate zone ale statiei; zgomote cu frecvente ridicate apar cu deosebire la trecerea locomotivelor; semnalele acustice din gara reprezinta o sursa secundara de disconfort acustic..

Zgomotul de cale ferata difera de cel de trafic rutier prin:- semnatura temporala a zgomotului, care la tren este regulata (cresterea

palierului, descresterea nivelului sonor), aceasta diferind de la un tren la altul si in functie de lungimea lui;

- sursa este bine localizata in spatiu (trenul este un mijloc de transport ghidat).

La cererea Grupului de Lucru in sedinta din data de 20.02.2008 in zona amplasamentului Zona Libertatii s-au efectuat masuratori de zgomot. Determinarile s-au efectuat de catre SC Artoprod SRL Ramnic Valcea, metoda de analiza folosita fiind cea prevazuta de ANSI –SI.11.1986, iar rezultatele determinarilor s-au consemnat in Rapoartele de incercare nr. 162, 163, 164/12.03.2008, anexate.Masuratorile nivelului de zgomot s-au efectuat in data de 12.03.2008 in 3 puncte, situate dupa cum urmeaza:


65

- intersectia Strazii Remus Bellu cu Bulevardul Nicolae Balcescu (intre APM si bariera CF Traian), strazi de categoria tehnica II - intersectia Strazii Gib Mihaescu cu Bulevardul Tineretului (Peco Lukoil, Peco Boromir), strazi de categoria tehnica II - Bulevardul Tudor Vladimirescu in zona barierei CF, strada de categoria tehnica II.

Pentru determinarea nivelului de zgomot s-a folosit un sonometru digital tip QUEST TECHNOLOGIES, model 2900 E, USA, omologat de catre ORMC Brasov, Laboratorul Judetean Sibiu. Aparatul masoara nivelul de presiune acustica ponderat A, raspuns lent, in dB(A), tipul de ponderare A corespunzand domeniului de frecvente cel mai apropiat de sensibilitatea auzului uman.

Determinarile s-au efectuat intre orele 15.00 – 16.00, in conditii de calm atmosferic, temperatura ambientala cca 16-17oC, timp senin, luandu-se in considerare perioada cu trafic maxim (asa cum rezulta din studiul de trafic).

Punctul de masurare Conditii din timpul masurarii

Rezultatele masurarilor(valoare medie)dB(A)

Nivel de zgomot echivalent,dB(A)conform STAS 10009-88,dB(A) pentru strazi de categoria tehnica II

Intersectia strazii Remus Bellu cu bulevardul Nicolae Balcescu (intre APM si bariera CF Traian, Strazi de categoria tehnica II.

Trafic: un numar de 275-300 autovehicule /15 minute,preponderent trafic usor

73,9 70

Intersectia Strazii Gib Mihaescu cu Bulevardul Tineretului (Peco Lukoil, Peco Boromir), Strazi de categoria tehnica II.

Trafic: un numar de 550-600 autovehicule/ 15 minute,preponderent trafic usor

74,9 70

Bulevardul Tudor Vladimirescu in zona barierei CF, Strada de categoria tehnica II.

Trafic: un numar de 350-360/15 minute, preponderent trafic usor

73,6 70

Asa cum reiese din Rapoartele de incercare (anexate), indiferent de punctul de masurare valorile inregistrate ale nivelului de zgomot depasesc valoarea de 70 dB(A), limita maxim admisa ale nivelului echivalent de zgomot prevazut de STAS 10009-88 pentru strazile de categoria tehnica II.


66

Calitatea atmosferei este considerata activitatea cea mai importanta în cadrul retelei de monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a poluantilor, efectele facându-se resimtite atât de catre om cât si de catre celelalte componente ale mediului.

Poluarea aerului este una dintre cele mai grave probleme, întrucât poate avea efecte atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen mediu si lung.

Din datele statistice ale anului 2007 puse la dispozitia noastra de catre Autoritatea de Sanatate Publica a Municipiului Ramnicu Valcea prin adresa nr. 2772/08.04.2008, la nivel de municipiu rezulta 21 cazuri de decese datorateaparatului respirator (3,26 % din numarul total de decese), cazuri ce pot fi datorate si poluantilor atmosferici. Tot din aceeasi adresa rezulta pentru bolile aparatului respirator o incidenta (cazuri noi de imbolnavire) de 20570 cazuri si o prevalenta (bolnavi cronici aflati in evidenta medicilor) de 1202 cazuri.

Situatia dupa implementarea propunerilor din PUZ

Se apreciaza ca prin implementarea propunerilor din PUZ calitatea aerului in zona se va imbunatati simtitor, datorita faptului ca zona de industrie si depozite isi va inceta activitatea pe amplasament. De asemenea se va extinde reteaua de alimentare cu gaze naturale si cea de termoficare pe strazile nou construite.

Ca urmare, sursele de impurificare a atmosferei legate de aplasament vor fi preponderent provenite din traficul rutier si cele din traficul CF, acestea din urma fiind neschimbate fata de situatia actuala.

Proiectul propune fluidizarea circulatiei nord-sud si est-vest si crearea unei alternative care sa degreveze actuala concentrare a traficului din zona centrala a municipiului pe artera Calea lui Traian.

Prin realizarea proiectului propus se va obtine imbunatatirea si modernizarearetelei de circulatie, astfel:

• refacerea imbracamintii asfaltice a strazilor din zona (carosabil si trotuare)• asfaltarea strazilor nou aparute• eliminarea stationarii la barierele peste calea ferata cu dese porniri si opriri• fluidizarea circulatiei centru- zona Libertatii prin realizarea accesului pe

pasaj din zona de centru a municipiului Ramnicu Valcea pe Bulevardul Tudor Vladimirescu prin reamenajarea intersectiei acestuia cu strada Maior V. Popescu.

• dirijarea autovehiculelor de mare tonaj numai pentru cele care necesita accesul la Vama, celelalte vehicule grele fiind dirijate rute ocolitoare

Se apreciaza ca prin aceste masuri va creste numarul de vehicule care va tranzita zona, dar cantitatea de noxe eliminate in trafic de fiecare vehicul va scadea prin cresterea vitezei si scaderea numarului de porniri si opriri (covor asfaltic fara gropi, eliminarea barierelor), astfel incat calitatea aerului pe amplasament ar putea fi imbunatattita usor.


67

3.2.2. Calitatea apei

Situatia existenta:

Monitorizarea calitatii apelor in municipiul Ramnicu Valcea si judetul Valcea se face de catre mai multe institutii, ce au atributii in acest sens, astfel:• apele de suprafata si apele subterane sunt supravegheate de catre A.N "Apele

Romane", Directia Apelor Olt prin Sistemul de exploatare si gospodarire a apelor (SGA) Valcea;

• apele potabile (din surse de suprafata si subterane) sunt monitorizate de catre SC Acvarim SA si Directia de Sanatate Publica Valcea.

• apele uzate sunt monitorizate de catre SC ACVARIM SA Ramnicu Valcea, sunt preluate de reteaua de canalizare oraseneasca si epurate in Statia de Epurare mecano - biologica proprie inainte de deversare in emisar- Raul Olt.

Ape de suprafata

Amplasamentul este situat in bazinul hidrografic al Raului Olt, la confluenta acestuia cu Raul Olanesti fiind marginit de aceste cursuri de apa pe laturile de est si sud. Malurile raurilor sunt asigurate cu diguri care previn inundatiile.

In Romania, evaluarea calitatii apelor de suprafata se face raportandu-se rezultatele periodice ale monitorizarii la prevederile Ordinului M.A.P.M nr. 1146/2002 privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata pe cinci clase de calitate. Monitorizarea calitatii apelor de suprafata, din judetul Valcea, bazinul hidrografic Olt, se realizeaza prin analize fizico-chimice si biologice, efectuate pe probe de apa prelevate din mai multe sectiuni de control. Din analizele efectuate reiese ca pe sectiunea din zona Libertatii Raul Olanesti se incadreaza in clasa a II-a de calitate, iar Raul Olt se incadreaza in categoria a II-a si in clasa III de calitate, existand si perioade cand se inregistreaza depasiri., in special in perioadele secetoase.

Ape uzate: sistemul de canalizare

Apele uzate rezultate de pe amplasament sunt formate din:

• ape uzate tehnologic rezultate din activitatea industriala si de prestari servicii din zona (spalatorii auto, fabrica de agregate, statii PECO, pensiuni, spital, depozitul de produse petroliere apartinand SC PETROM SA Bucuresti, Zona PECO, etc)

• ape uzate fecaloid-menajere.

Apele uzate tehnologic si apele fecaloid menajere sunt colectate in reteaua stradala de canalizare existenta pe intreg amplasamentul, fiind preluate si epurate in Statia de Epurare mecano-biologica apartinand SC Acvarim SA Ramnicu Valcea.Apele uzate provenite de la agentii economici posibil impurificate trebuie prepurate local inainte de deversarea in canalizare. SC Acvarim SA Ramnicu Valcea monitorizeaza aceste ape la preluarea in canalizarea proprie.

Apele meteorice de pe acoperisuri sunt in general colectate prin sistematizare verticala si conduse catre camine pluviale si retelele de canalizare existente in zona. Exceptie fac o parte dintre constructiile aflate pe proprietati private, case de locuit, spatii comerciale, chioscuri, care nu dispun de sistem de colectare si de unde apa meteorica se infiltreaza direct in sol.


68

Apele meteorice de pe caile de circulatie si mare parte din platformele betonate sunt colectate prin sistem de pante si camine pluviale aflate de-a lungul cailor de circulatie si conduse in retelele de canalizare stradale. Se mentioneaza ca in zona sistemul de canalizare este unitar.

Apele pluviale din curti, gradini, zone verzi si de pe platformele balastate se infilreaza in sol si in panza freatica aflata la doar 2,5 m adancime. Totusi, in perioadele cu precipitatii abundente in zona exista numeroase portiuni cu baltiri.Tinand cont ca textura solului este una preponderenta din nisip si pietris, se remarca existenta unui sol fin, capacitatea de retentie a apei meteorice este diminuata si creste posibilitatea de infiltrare a ei la nivelul panzei freatice.

Apele meteorice si cele de spalare de pe suprafata betonata a Depozitului de produse petroliere apartinand SC PETROM SA – Zona PECO Ramnicu Valcea se prepureaza local in decantorul/separator pentru produse petroliere bicompartimentat, cu capacitatea de 102 mc. Acest depozit are cel mai mare potential poluant din zona in ceea ce priveste potentialul poluant al al factorilor de mediu, inclusiv al apei de spalare platforme si apei pluviale.

SC Acvarim SA a monitorizat efluentul statiei de preepurare locale al unitatii la deversarea in reteaua de canalizare prin prelevari saptamanale de probe. Din Raportul de Incercare nr. 636/22.08.2007, eliberat pentru probele prelevate in datele de 8 respectiv 22 august 2007, in urma analizelor efectuate au rezultatdepasiri la limitele prevazute in anexa nr. 6 la contract la unii indicatori cum sunt: suspensii, CCO-Mn, CBO5, sulfuri si hidrogen sulfurat, amoniu. La cele doua probe se remarca salturile valorilor obtinute pentru CCO-Mn, CBO5 si extractibile cu eteri de petrol, parametri ce caracterizeaza continutul de substante organice, deci indirect de produse petroliere. In concluzie, reiese ca aceasta unitate a contribuit de-a lungul timpului la incarcarea cu poluanti peste valorile admise a colectorului de ape uzate apartinand SC Acvarim SA si respectiv a influentului statiei de epurare municipale.

Situatia dupa implementarea propunerilor din PUZ

Apa de alimentare

Calitatea apei de alimentare se imbunatateste prin urmatoarele prevederi:

o Dezafectarea conductelor principale de distributie apa potabila, din otel, cu vechime mai mare de 30 ani (cu durata de viata garantata depasita) prezentate anterior si inlocuirea lor cu conducte din polietilena de inalta densitate cu durata de viata garantata de 50 ani.

o Montarea unor camine de vane echipate cu robineti, necesare pentru sectorizarea retelei de distributie in caz interventii, pentru rezolvarea avariilor

o Realizarea de bransamente noi pentru o mare parte dintre consumatorii din zona

o Extinderea retelei si bransarea de noi consumatori.

Ape de suprafata

Proiectul propus nu influenteaza calitatea apelor de suprafata aflate in imediata vecinatate a amplasamentului, pe laturile de est si sud.


69


Apele uzate evacuate in sistemul de canalizare orasenesc in general se vor incadra din punct de vedere calitativ in prevederile impuse de Normativul NTPA 002/2005 care reglementeaza conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, din urmatoarele motive:

o dezafectarea conductelor de canalizare cu grad avansat de uzura si inlocuirea cu o retea din materiale moderne

o montarea de guri de scurgere cu sifon si depozit pentru preluarea apelor de ploaie aferente zonei studiate

o montarea de camine de vizitare din zidarie de caramida, in punctele de intersectie ale canalelor si in punctele de racordare la canalizare a gurilor de scurgere

o eliminarea zonei de industrie si depozite si deci a surselor de poluare tehnologica.

3.2.3. Calitatea solului

Situatia existenta:Din Studiul geotehnic si hidrogeologic elaborat de SC BEFAC SRL Ramnicu Valcea asupra zonei studiate, reies urmatoarele aspecte:• Din punct de vedere geomorfologic, zona studiata in PUZ- Zona Libertatii, se afla pe tereasa medie vestica, joasa a raului Olt. Terenul are stabilitate buna si nu este inundabil (Raul Olt este amenajat hidrotehnic, inainte de 1978, anul cand a fost terminata hidrocentrala Rm.Valcea Sud, Raul Olt la viituri inunda terasa medie joasa). Din studiile executate in anii 1972-1990 se cunoaste ca pe terasa medie joasa a Raului Olt au existat baltiri fapt confirmat de intercalatiile de mal cenusiu intre stratele nisipoase deluviale si acestea afanate. Blocurile amplasate in aceasta zona au fost fundate pe stratul de pietris de terasa, care se intalneste in jurul adancimii de 4,00 m fata de cota terenului actuala. Nivelul apei freatice s-a modificat in timp. La data intocmirii studiului nivelul apei subterane se afla la - 2,50 m, iar in 1980 era la – 3,5 m.• Cercetarea geotehnica prin foraje executate in pamant, in conformitate cu prevederile Normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare NP074/2002, indica faptul ca zona descrisa este un teren mediu, categoria geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat.• Date privind litologia terenului din zona: orizonturile separate in descriere, fac parte din cuvertura terasei joase vestice a raului Olt, care insumeaza 7,00- 8,00 m grosime.In perimetrul incadrat pe planul de situatie, litologia terenului are urmatoarea structura:

- 0,00-0,50 m: sol vegetal sau umplutura neomogena. Balast de rau in amestec cu marna, argila, moloz din santiere etc.- 0,50-3,6m: nisip prafos, cafeniu- galbui, rarefiat.- 3,60-7,50 m: pietris de terasa de indesare medie,sub apa, cu lentile de nisip- 7,50-8,0 m: nisip argilos, cenusiu, cu apa- 8,0-15, 0 m: marna cenusie, plastic vartoasa la tare.

• Date privind panza de apa subteranaApa subterana se afla la circa - 2,50 m si este cantonata in stratul de nisip aluvionar si pietrisuri. Nivelul apei subterane este variabil in timp.


70

Reglementarea privind evaluarea poluarii solului este detaliata si analizata in Ordinul 756/1997, acest ordin cuprinzand reglementari care se refera atat la folosinta sensibila, cat si la cea mai putin sensibila dupa cum urmeaza:

o folosinta sensibila a terenurilor este reprezentata de utilizarea acestora pentru zone rezidentiale si de agreement, in scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restrictii, precum si suprafetele de terenuri prevazute pentru astfel de utilizari in viitor

o folosinta mai putin sensibila a terenurilor include toate utilizarile industriale si comerciale existente, precum si suprafetele de terenuri prevazute pentru astfel de utilizari in viitor.

Solurile existente pe teritoriul judetului Valcea au o mare varietate. In treapta dealurilor subcarpatice in care este situata platforma chimica valceana se gasesc soluri brune, eubazice si mezobazice, soluri argilo – iluvionale brune podzolice si argilo – iluvionale si chiar soluri brune inchise si pseudogleizate .

Marea varietate a solurilor din teritoriu, caracterizate prin proprietati fizice si chimice diferite determina un comportament diferit fata de poluantii cu care vin in contact. Diversitatea geologica a teritoriului judetului Valcea este pusa in evidenta de varietatea zacamintelor minerale pe care le contine.

Din activitatile desfasurate de-a lungul timpului in zona analizata se poate presupune existenta unui fenomen istoric de poluare a solului si subsolului cu produse petroliere si cu plumb. Aceasta posibila poluare s-a produs intr-o perioada indelungata de timp, ca urmare a activitatii unitatilor industriale de depozitare si distribuire produse petroliere, din traficul rutier din zona si traficul CFR - calea ferata traversand latura de vest a amplasamentului.

In Strada Libertatii nr. 25 functioneaza de cativa zeci de ani (din declaratiile sefului de depozit rezulta ca unele dintre rezervoare functioneaza chiar din anii 1918-1920) un depozit de produse petroliere apartinand SC Petrom SA Bucuresti, Zona PECO Ramnicu Valcea, cu rezervoare supraterane si subterane avand urmatoarea structura:

Depozit1. Rezervoare supraterane, cilindrice, verticale, cu capac fix, pentru depozitat

benzina: 3 buc cu capacitatea de cate 200 mc fiecare pentru depozitare Benzina ECO Premium 95 si 2 buc pentru depozitat benzina premium fara plumb cu capacitatea de cate 400 mc fiecare, deci capacitate totala de stocare benzina 1400 mc

2. Rezervoare supraterane, cilindrice, verticale, cu capac fix, pentru depozitat motorina euro diesel 4: unul cu capacitatea de 400 mc si celalalt 1049 mc, deci capacitate totala de stocare 1449 mc

3. Rezervoare ingropate de stocare uleiuri (T90 Epz, H 46 A, M40, M20, M30,etc):2 buc cu capacitatea de cate 32 mc fiecare, 4 buc cu capacitatea de cate 30 mc fiecare, 2 buc cu capacitatea de cate 28 mc fiecare, 2 buc cu capacitatea de cate 22 mc fiecare, 4 buc cu capacitatea de cate 1,5 mc fiecare, 3 buc cu capacitatea de cate 1,1 mc fiecare, capac. totala de stocare uleiuri 291,8 mc

4. Rezervoare ingropate de stocare uleiuri uzate: 2 buc cu capacitatea de cate 30 mc fiecare,1 buc cu capacitatea de cate 26 mc, 1 rezervor cu capacitatea de 34 mc, 1 rezervor cu capacitatea de 40 mc, capacitate totala de 160 mc.


71

Se mentioneaza ca rezervoarele sunt ingropate direct in sapatura de pamant, sunt din otel carbon, au peretii simpli si sunt protejate in exterior prin mai multe straturi de smoala.

Rampa CF si auto pentru aprovizionare si livrare:1. Rampa CF pentru aprovizionare depozit 2. Rampa auto pentru livrare carburanti prin skid-uri 3. Rampa auto pentru aprovizionarea depozitului

Statie pompe cu 9 pompe (motorina, benzina, uleiuri si ulei uzat), skid-uri (benzine,si motorina) si anexe: depozit butelii aragaz (capacitate pentru cca 4000butelii), magazii de produse complementare, decantor /separator produse petroliere, instalatii PSI (rezervoare pentru apa de rezerva: 1x 500 mc, 2x75 mc, pompe).Se mentioneaza ca suprafata pe care este amplasat depozitul este de 17200 mp dintre care 3500 mp este suprafata betonata.

O alta sursa potentiala de poluare a solului in zona o reprezinta traficul CF, prin:- Poluare istorica cu produse petroliere, zgura, produse provenite din arderea

carbuneliui si motorinei - Deseuri menajere si asimilabile din activitatea garii si de-a lungul liniilor CF- Scurgeri de produse petroliere de tip vaseline si uleiuri provenite din circulatia

CF si din intretinerea traverselor, liniilor si macazelor

Intrucat poluarea solului in municipiu nu este monitorizata, nu sunt disponibile date certe asupra nivelului de poluare a acestui factor de mediu in Zona Libertatii.

In privinta poluarii cu metale grele rezultate din trafic, prin comparatie, se pot lua in considerare rezultatele monitorizarii solului de catre SC CET Govora SA in cadrul „Programului de automonitorizare a factorilor de mediu” cuprins in Autorizatia Integrata de Mediu nr.16/04.09.2006, care prevede astfel de determinari. In anul 2006 s-au efectuat determinari de metale grele in sol prelevandu-se si o proba de pe DN 7 categoria de sol cu folosinta sensibila ce se poate compara cu eventualeprobe recoltate de pe trasee cu trafic intens. Valorile obtinute s-au incadrat in valorile de referinta prevazute de normativ pentru soluri cu categoria de folosinta sensibila:

Indicator Valori obtinute Valori conform Ordin 756/93, mg/kg s.u. mg/kg s.u. Valori Prag de alerta Prag de interventie

normaleCupru 0,134 20 100 250 200 500Zinc 0,776 100 300 700 600 1500Plumb 0,04 20 50 250 100 1000Cadmiu 0 1 3 5 5 10Mangan 7,78 900 1500 2000 500 4000Cobalt 0 15 30 100 50 250Nichel 1,131 20 75 100 150 200Crom 0 30 100 300 300 600


72

Situatia propusa

In ceea ce priveste calitatea solului pe amplasament, se apreciaza ca acesta se va imbunatati prin disparitia surselor actuale de poluare (incetarea activitatilor industriale, reabilitarea retelei de canalizare, modernizarea strazilor si refacerea covorului asfaltic deteriorat, asfaltarea strazilor noi, eliminarea suprafetelor de teren neamenajate). Zona de gospodarie comunala se va extinde prin managerizarea adecvata a deseurilor rezultate.

De asemenea prin proiect sunt figurate spatii de parcare distribuite uniform pe intregul amplasament si corespunzatoare numarului de locuitori estimat si tipului de functiune al zonei. In Regulamentul de urbanism sunt prevazute conditii de stationare a autovehiculelor pentru fiecare tip de functiune al zonelor.Eventualele imbunatatiri in privinta poluarii potentiale provenite din traficul CF nu fac obiectul PUZ-ului.

3.3. SITUATIA SOCIALA SI ECONOMICA, MEDIUL URBAN

3.3.1 Populatia

Situatia existenta

Conform datelor ultimului recensamant, din anul 2002, municipiul Ramnicu Valceaavea un numar de 107726 locuitori, dintre care 51955 locuitori de sex masculin si 55771 populatie de sex feminin; la data recensamantului populatia activa totaliza 47247 persoane (24180 de sex masculin si 23068 de sex femnin), iar cea inactiva, 60478 persoane (27775 de sex masculin si 32703 de sex femin). Conform Breviarului Statistic al Municipiului Ramnicu Valcea, editia 2005, in anul 2004populatia municipiului era de 111497, dintre care 53778 locuitori de sex masculin si 57719 locuitori de sex feminin. Fata de suprafata totala a municipiului, de 89 km2, densitatea populatiei era la acea data 1252,8 locuitori/km2.

Din punct de vedere demografic, Municipiul Ramnicu Valcea este favorizat de structura populatiei care prezinta o pondere de circa 70 % a grupei de varsta 15 –59 ani (78013 locuitori) si o pondere de 16,9 % a populatiei de pana la 14 ani.Aceste aspecte pot constitui premise pentru o evolutie demografica pozitiva si pentru pregatirea fortei de munca pentru activitati industriale diverse si pentru sectorul tertiar.

Densitate medie a populatiei in municipiu este conform statisticilor de 1252locuitori/km2, prin raportarea la intreagul teritoriu, de circa 89 km2, insa daca ne raportam la suprafata neocupata de paduri si terenuri agricole, aceasta suprafata devine 19,47 km2, de unde rezulta o densitate de 5530 locuitori/km2. Avand in vedere atat suprafata totala a amplasamentului (53,47 ha), cat si suprafata terenului neamenajat (~ 5ha) se apreciaza in Zona Libertatii o populatie de 2500 locuitori, reprezentand 2,3 % din populatia municipiului.

Starea de sanatate: tinand cond de factorii de poluare predominanti din zona, atmosfera este cel mai imprevizibil vector de propagare a poluantilor, efectele facându-se resimtite atât de catre om cât si de catre celelalte componente ale mediulu, de aceea calitatea atmosferei este considerata cea mai importanta în cadrul retelei de monitorizare a factorilor de mediu.


73


Din datele statistice ale anului 2007 puse la dispozitia noastra de catre Autoritatea de Sanatate Publica a Municipiului Ramnicu Valcea prin adresa nr. 2772/08.04.2008, rezullta urmatoarele aspecte, la nivel de municipiu:

Mortalitate: numarul de decese generale 641 din care prin afectiuni ale aparatului respirator 21 cazuri respectiv 3,26%

Morbiditate:Incidenta respectiv cazurile noi de imbolnavire specifica prin aparat respirator -20570 cazuriPrevalenta adica numarul de bolnavi cronici aflati in evidenta medicilor -1202 cazuri.

Situatia propusaPrin modernizarea zonei se apreciaza ca populatia va creste in prima etapa pana la circa 2800 locuitori, iar o mare crestere se apreciaza ca va fi la nivelul grupei 0 –15 ani. Acest segment este cu precadere afectat de poluantii din trafic, atat datorita sensibilitatii specifice varstei cat si apropierii de sol si de nivelul tevilor de esapament al autovehiculelor din trafic care constituie sursele mobile generatoare de noxe.

Asa cum am prezentat la capitolul 3.4.1. Calitatea aerului, in zona se inregistreaza depasiri ale nivelului de zgomot si concentratii de particule in suspensie, CO2, NOx, SOx si COV relativ ridicate, iar masurile prevazute in PUZ vor conduce la o usoara imbunatatire a parametrilor aerului, ca urmare sunt necesare masuri suplimentare de protectie (paravane de protectie, panouri fonoabsorbante, eventual folosirea de materiale de constructie si finisaj fonoabsorbante si mentinerea efectului de vale pentru dispersia poluantilor).

3.3.1. Situatia economica si sociala

Municipiul Ramnicu Valcea este cel mai mare centru urban al Judetului Valcea, fiind un oras de talie medie. Orasul a fost puternic industrializat si urbanizat dupa 1968, capatand o dominanta functionala industrial-agrara, concomitent cu subdezvoltarea serviciilor specifice economiei urbane.

In ultimii 15 ani activitatile industriale au suportat un proces de declin al unor ramuri industriale, conducand la crearea unui surplus de forta de munca care nu a fost suficient valorificat in sectorul serviciilor. Economia urbana a orasului prezintasuficiente resurse de diversificare functionala si de crestere a locurilor de munca, ceea ce se manifesta in mentinerea si chiar usoara crestere a numarului de locuitori.

In evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Valcea numarul de someri la nivelul lunii iunie 2007 era de 5.828 persoane, in scadere cu 266persoane (-4,4 la suta) fata de luna mai 2007. Comparativ cu luna iunie 2006, numarul somerilor inregistrati era mai mic cu 2.524 persoane (-30,2 la suta). La aceeasi data (respectiv 30 iunie 2007), din numarul total de someri inregistrati, 51,9 la suta au reprezentat barbatii someri, 48,1 la suta femeile si 13,5 la suta tinerii sub 25 ani. Rata somajului inregistrat in luna iunie 2007 a fost de 3,3 la


74

suta, fiind mai mica decat cea inregistrata in luna mai 2007, cand a fost de 3,4 la suta si mai mica decat media pe tara, care a fost de 4 la suta in luna iunie 2007 Judetul Valcea s-a clasat pe locul 10.

Din punct de vedere al zonarii economico-functionale municipiul este situat in zona cu profil economic complex a culoarului Oltului si axei Ramnicu Valcea Horezu. In plan zonal Ramnicu Valcea este amplasat in centrul de greutate al teritoriului judetului Valcea la jumatatea axelor principale nord-sud.

Industria: Principalele ramuri industriale din municipiu se bazeaza pe exploatarea resurselor naturale existente.

Ramurile reprezentative sunt urmatoarele:

o industria energetica - utilizeaza potentialul energetic al Oltului prin hidrocentralele amplasate la limita nordica si sudica a orasului

o industria chimica – cu principalii reprezentanti OLTCHIM SA si UZINA DE SODA GOVORA Ramnicu Valcea detine una dintre cele mai mari capacitati de prelucrare in acest domeniu din tara - aici sunt produse diferite ce constituie materii prime sau intermediare pentru alte ramuri., ale caror produse sunt utilizate in industrie, agricultura si constructii si sunt exportate in numeroase tari din intreaga lume.

o exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele mai importante unitati din acest domeniu sunt COZIA FOREST SA avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si

o industria constructoare de masini produce echipamente pentru industria petrochimica, pentru industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice, etc. Principalele unitati ale acestei ramuri sunt VILMAR SA, HERVIL SA, care produce o gama larga de echipamente hidraulice, pentru piata interne si externa deopotriva.

o industria usoara este de asemenea bine reprezentata, prin fabrici producatoare de incaltaminte si imbracaminte din piele si inlocuitori, textile si materiale netesute, etc. Industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve din legume si fructe, de produse lactate, de panificatie si bauturi racoritoare si alcoolice.

In Municipiul Ramnicu Valcea serviciile nu sunt inca suficient diversificate si sunt structural dominant inferioare. Serviciile se adreseaza in principal populatiei orasului si celei din zonele rurale apropiate, fara a avea o relevanta regionala.

Prin implementarea proiectului se va extinde zona de servicii nepoluante, iar centrul municipiului se va uni cu Zona Libertatii.

3.3.2. Mediul urban

Municipiul Ramnicu Valcea este un nod important in reteaua de cai de comunicatie din depresiunea getica, el gasindu-se amplasat pe una din principalele cai rutiere internationale care leaga Europa Centrala de Peninsula Balcanica, respectiv pe DN 7 Bucuresti – Pitesti – Rm.Valcea – Sibiu, dar si pe drumurile nationale DN 67 Tg.Jiu – Horezu – Rm.Valcea si DN 64 Craiova – Dragasani – Rm.Valcea.

Nu exista aeroport, insa la punctul numit Malul Alb, la 4 km departare de oras, exista un teren amenajat pentru decolarea – aterizarea avioanelor utilitare.


75

Zona Libertatii are regim de curti constructii, locuinte individuale, colective si semicolective, este traversata de strazi si este dotata cu utilitati: retele de alimentare cu apa potabila, retele de canalizare in sistem unitar, retea termica, gaze naturale, retele electrice si de telecomunicatii. Este de mentionat ca o mare perte din retelele de alimentare cu apa si canalizare din zona au durata de functionare de peste 30 de ani si ca spatiul locativ este in buna masura nemodernizat in privinta locuintelor individuale..

In Zona Libertatii se manifesta dezechilibre in functionarea organismului urban ce sunt legate in primul rand de organizarea circulatiei in zona si de relatia cu circulatia rutiera si feroviara din localitate. Avem de a face cu o fractura la nivelul fluentei circulatiei atit pe directia est – vest cit mai ales pe directia nord – sud, ceea ce duce la supraaglomerarea arterei centrale ce traverseaza municipiul (Calealui Traian).

Circulatia principala din zona se desfasoara pe urmatoarele trasee:

• traseul cartier Ostroveni – cartier Libertatii – zona centrala, pe Bulevardul Tineretului si Strada Gib Mihaescu, pe directia sud – est;

• traseul cartier Ostroveni – cartier Libertatii – Cartier Traian, pe Bulevardul Tineretului, Strada Crisan, Strada Libertatii, Strada Remus Bellu, Bulevardul Nicolae Balcescu, pe directia sud – nord;

• traseul cartier Goranu – cartier Libertatii – zona centrala, pe Bulevardul Tudor Vladimirescu pe directia est – vest.

Bulevardul Tineretului si Bulevardul Tudor Vladimirescu sunt artere de categoria a II-a cu 4 benzi de circulatie, Bulevardul Nicolae Balcescu si Strada Remus Bellu au carosabilul supralargit fiind posibila amenajarea unei a treia benzi pentru oprire si parcaje in lungimea strazii.

Reteaua secundara de strazi este formata din strazi si alei carosabile de categoria a III-a si a IV-a care asigura accesul la locuinte si dotari. Carosabilul de pe o parte din aceste cai rutiere este degradat, cu gropi si denivelari, iar trotuarele prezinta si ele asfaltul partial deteriorat.

Transportul in comun evita sa traverseze zona din cauza conditiilor improprii. Singurele trasee sunt cele de pe Bulevardul Tudor Vladimirescu intre Zona Centrala si cartierul Goranu, de pe Bulevardul Nicolae Balcescu intre autogara Lex-Im-Pol (amplasata dincolo de zona analizata) si centrul orasului si de pe Bulevardul Tineretului si Strada Gib Mihaescu intre cartierul Ostroveni si zona centrala, odata cu aparitia in zona a supermarketului Kaufland.

Aproximativ 70% din suprafata strazilor are imbracaminte definitiva, iar intersectiile importante nu sunt amenajate.

Din punctul de vedere al zonificarii functionale, prevederile din PUZ pentru Zona Libertatii stabilesc o structura functionala complexa (care este partial depasita de ritmul accelerat al dezvoltarii urbanistice), in care se intilnesc aproape toate tipurile de zone functionale: locuinte joase P+1-2, locuinte P+3-10 si dotari complementare, dotari de interes public, constructii industriale, comerciale si de prestari servicii, zona caii ferate si binenteles cai de comunicatie rutiera.


76

Prin proiect se prevede schimbarea aspectului si urbanizarea accentuata a acestei zone, cu modernizarea si refacerea retelelor de alimentare cu apa si canalizare, extinderea retelei de termoficare si de alimentare cu gaze naturale, diversificarea serviciilor si cresterea numarului de astfel de unitati.

3.4. ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SI SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural si urban, precum si a situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia probabila a acestor componente.

In aprecierea evolutiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat in considerare faptul ca un plan urbanistic zonal creaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate solutiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat in considerare ca un plan urbanistic zonal, prin specificul sau, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi solutionate prin mijloace urbanistice. Pe de alta parte, propunerile privind planificarea zonala si regulamentul zonal de urbanism aferent iau in considerare criteriile de protectie atat a sanatatii umane, cat si a mediului natural si construit.

3.4.1. Evolutia probabila a mediului si a sanatatii umane in cazul neimplementarii Planului Urbanistic Z onal – Zona Libertatii dinMunicipiului Ramnicu Valcea

Se apreciaza ca evolutia componentelor mediului natural si construit in cazul neimplementarii prevederilor PUZ va fi caracterizata de:

• continuarea afectarii calitatii aerului in perimetrele adiacente cailor cu trafic rutier intens (in special a celor care asigura tranzitul din si catre cele trei drumuri nationale) prin fenomenul de poluare cu pulberi in suspensie, precum si continuarea crearii de disconfort acustic pentru populatia din aceste perimetre, in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUZ cu privire la circulatie si la zonele rezervate activitatilor productive

• accentuarea disfunctionalitatilor existente privind starea constructiilor si a conditiilor de locuit in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUZ cu privire la zonele de locuit

• accentuarea compromiterii acestei zone a orasului prin continuarea construirii haotice in acest perimetru

• posibilitatea afectarii sanatatii umane si calitatii solului si subsolului din cauza vechimii retelelor de alimentare cu apa si canalizare din zona (peste 30 de ani) si a starii de uzura avanzata a unor cai de circulatie

• posibilitatea afectarii sanatatii umane prin lipsa sau starea de neingrijire a spatiilor verzi si a terenurilor virane existente; pe amplasament, suprafata actuala de spatii verzi este de 3,46 ha, reprezentand un procent de 6,47 % din intreaga suprafata si numai o mica parte din aceasta este amenajata corespunzator, nefiind respectate prevederile OUG 114/2007.


77

3.4.2. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale in cazul neimplementarii Planului Urbanistic Zonal al Zonei Libertatii din Municipiului Ramnicu Valcea

Se apreciaza ca situatia economica si sociala din zona se va deteriora daca, alaturi de masurile administrative, financiare si organizatorice, nu se vor pune la dispozitie mijloacele urbanistice care pot crea conditiile pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a zonei, avand in vedere suprafetele de teren neutilizate in prezent sau cu constructii degradate si neproductive (Depozit Petrom, constructii Antares, teren viran balastat situat la confluenta Raului Olanesti cu Raul Olt).

Astfel, prin PUZ se realizeaza rezervarea terenurilor pentru diferite functiuni si zonificarea, reglementarea indicatorilor de ocupare si a utilizarii terenurilor, reglementarea modului de constructie, a propunerilor privind infrastructura, etc., ceea ce va crea cadrul legal specific si premisele, din punct de vedere urbanistic, pentru ridicarea nivelului de urbanizare si de tertializare a economiei, va creste atractivitatea pentru investitii straine majore.

In cazul in care nu se vor implementa prevederile PUZ, pe de o parte se vor accentua aspectele actuale defavorabile dezvoltarii durabile a zonei, iar pe de altaparte se vor diminua mijloacele pentru utilizarea adecvata a potentialului uman existent si a resurselor naturale. Se apreciaza ca va fi, cel putin intarziata, realizarea obiectivelor Strategiei de dezvoltare a Municipiului Ramnicu Valcea.


78

4. ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU ZONA LIBERTATII

Pe baza analizei starii actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice si problemele relevante de mediu pentru zona Libertatii.

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe, sunt:

• biodiversitatea;

• populatia;

• sanatatea umana;

• fauna;

• flora;

• solul;

• apa;

• aerul;

• factorii climatici;

• valorile materiale;

• patrimoniul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectonic si arheologic;• peisajul.

Luand in considerare tipul de plan analizat, si anume, plan urbanistic zonal, prevederile acestuia, aria de aplicare si caracteristicile, s-au stabilit ca relevanti pentru zona PUZ Libertatii urmatorii factori/aspecte de mediu:• mediul urban, inclusiv infrastructura rutiera;

• populatia si sanatatea umana;

• mediul economic si social;

• solul;

• flora si fauna;

• apa;

• aerul;

• zgomotul si vibratiile;

• factorii climatici;• peisajul.

Problemele de mediu actuale relevante pentru zona Libertatii au fost identificate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitara a tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru Zona Libertatii din Municipiului Ramnicu Valcea sunt prezentate in tabelul de mai jos.


79

Probleme de mediu actuale pentru zona Libertatii

Factor/aspect de mediu

Probleme actuale de mediu

Mediul urban, inclusiv infrastructura rutiera

Aspecte generale ale mediului urban in corelatie cu dezvoltarea

Limitarea dezvoltarii economice a zonei, ca urmare a existentei unor constructii degradate si care partial si-au incetat activitatea (depozit Petrom, cladiri SC Antares, cladiri apartinand Garnizoanei militare).

Infrastructura rutiera

Existenta unei fracturi rutiere determinata de traversarea caii ferate pe directia est – vest, pe traseul Bulevardului Tudor Vladimirescu, traseu care reprezintaaccesul principal dinspre Bucuresti (DN 7) spre zona centrala si care leagacartierul Goranu de pe malul sting al Oltului de partea de vest a orasului.

Lipsa de fluiditate a traficului de tranzit datorita faptului ca toate legaturile zonei Libertatii cu restul municipiului, cu exceptia Cartierului Ostroveni se fac prin puncte de bariera CF controlate, determinand prin numeroase stationari si porniri/opriri cresterea poluarii aerului si a pericolelor de accidente

Existenta retelelor de strazi secundare de categoria tehnica III si IV de acces cuportiuni de asfalt deteriorat, cu gropi, denivelari, sau sunt strazi doar balastate (ex. Strada Closca, portiunea estica a strazii Gib Mihaescu). Trotuarele prezinta si ele asfaltul partial deteriorat

Absenta traseelor pietonale pe anumite strazi si absenta totala a pistelor de biciclete

Insuficienta parcarilor publice fata de intensitatea traficului, prezentaautovehiculelor parcate pe carosabil pe Bulevardul Tudor Vladimirescu si pe strazile Maior V Popescu, Gib Mihaescu, Ion Referendaru, Remus Bellu, Ferdinand.

Zone functionale

Dezvoltarea incoerenta a zonei in ultimii ani, fiind aproape compromise peisajul si functionalitatea.

Existenta unei intinse zone de industrie si depozite repartizata haotic pe intregul amplasament. Dispersarea serviciilor publice municipale, a activitatilor de transport, constructii, gospodarie comunala, spatii publice plantate, conducand la amestecarea unor functiuni adesea incompatibile, fara realizarea unei reale diversitati functionale

Zona de locuit este segmentata in locuinte colective mari si foarte mari, cu densitati exagerate, locuinte individuale de tip urban si de tip rural si lipsa cu desavarsire a locuintelor colective mici

Inexistenta unei zone mixte bine structurate: incintele comerciale sunt dispersate si desi cumuleaza suprafete semnificative, nu au capacitatea de diversificare necesara si nu sunt dezvoltate ca prelungiri ale zonei centrale

Lipsa unor zone plantate perimetrale si a celor pentru ameliorarea conditiilor climatice

Populatia si sanatatea umana

Posibila depopulare a zonei (migrarea in alte zone, scaderea ratei natalitatii, cresterea ratei mortalitatii) ca urmare a subdezvoltarii economice

Discrepante sociale fata de alte zone din oras

Uzura avansata si posibila colmatare a canalelor colectoare pentru apele uzate menajere si pentru cele pluviale

Posibila afectare a starii de sanatate a populatiei din zona datorita poluariifactorilor de mediu (uzura avansata a retelei de alimentare cu apa si canalizare, lipsa de fluiditate a traficului)

Cresterea morbiditatii populatiei prin afectarea calitatii aerului datorita traficului inegal repartizat la nivel de municipiu


80


Probleme actuale de mediu

Mediul economic si social

Dupa anul 1989 se observa nealocarea de fonduri pentru dezvoltare; s-a dezvoltat zona Kaufland si zona statiilor Peco ce au fost nou construite sau modernizate

Infrastructura insuficienta calitativ si cantitativ, ceea ce duce la necesitatea alocarii de fonduri.

Zona de industrie fiind in regres, economia se bazeaza pe un numar restrans de activitati, comert si servicii, ceea ce limiteaza potentialul de dezvoltare

Performante economice modeste, iar serviciile nu sunt suficient diversificate si sunt structural inferioare, sau chiar lipsesc (gradinite, scoli, servicii bancare etc)

Existenta unor terenuri neamenajate si neintretinute, al caror aspect aduce stirbire caracterului urban al zonei.

Solul Posibilitatea afectarii calitatii solului de-a lungul cailor de circulatie auto datorita in principal distrugerii sau lipsei covorului asfaltic pe unele strazi si uzurii sistemului de canalizare.

Posibilitatea infestarii solului cu produse petroliere in zona depozitului Petrom (poluare istorica, unele dintre rezervoare functioneaza din anii 1918-1920); nu sunt disponibile date concrete despre calitatea solului si subsolului. Depozitul a intrat in procedura de incetare a activitatii si de dezafectare

Poluarea potentiala a solului de-a lungul caii ferate atat ca poluare istorica cat si actuala

Flora si fauna Lipsa spatiilor plantate perimetral si a zonelor verzi amenajate

Existenta de terenuri neamenajate cu vegetatie spontana

In zona Libertatii nu sunt arii protejate.

Apa Existenta unor surse potentiale de poluare a apei freatice reprezentate de reteaua de canalizare cu o vechime de peste 30 de ani, de starea precara a unor cai de circulatie in special pe latura de est a zonei si existenta in zona a caii ferate si a depozitului de carburanti apartinand SC PETROM SA despre care nu sunt date disponibile

Aerul Afectarea calitatii aerului in perimetrele din zona industriala si din zona locuintelor adiacente arterelor cu trafic CF si rutier intens (in principal arterele de legatura cu drumurile nationale) si a celor invecinate unitatilor de transporturi (autogara Obada, gara CF, Vama Ramnicu Valcea)

Zgomotul si vibratiile

Disconfort acustic pentru populatia din perimetrele adiacente arterelor cu trafic CF si cu trafic rutier intens si a celor invecinate unitatilor de transport, lipsa panourilor fonoabsobante, a materialelor de constructie fonoabsorbante si atenuatoare de vibratii, lipsa perdelelor de protectie

Factorii climatici Lipsa zonelor de protectie plantate perimetral

Lipsa unei conceptii unitare in dipunerea cladirilor inalte pentru asigurarea circulatiei aerului si mentinerea efectului de vale de-a lungul raurilor Olt si Olanesti

Peisajul Afectarea peisajului urban ca urmare a construirii haotice; existenta constructiilor cu caracter temporar si a celor cu grad avansat de uzura si care genereaza un impact vizual negativ

Lipsa spatiilor publice plantate cu rol peisagistic inclusiv in relatie cu celelalte cartiere vecine

Existenta unor terenuri neamenajate intercalate cu zonele de constructii

Lipsa zonificarii, existenta in perimetre apropiate a constructiilor foarte inalte alaturi de cele tip parter si chiar locuinte particulare cu aspect rural.


81

5. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUIRELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL AL ZONEI LIBERTATII

5.1. INTRODUCERE

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor Planului Urbanistic Zonal al Zonei Libertatii in raport cu un set de obiective pentru protectia mediului natural si construit.

Se precizeaza ca un obiectiv reprezinta un angajament, definit mai mult sau mai putin general, a ceea ce se doreste a se obtine. Tintele reprezinta obiective mai specifice, mai concrete, care se doresc a se atinge. Pentru masurarea progreselor in implementarea actiunilor, deci in realizarea tintelor, precum si, in final, in atingerea obiectivelor se utilizeaza indicatori, indicatorii reprezentand de fapt acele elemente care permit monitorizarea si cuantificarea rezultatelor unui plan.

In capitolul de fata se prezinta obiectivele de mediu, tintele si indicatorii, relevantipentru planul urbanistic zonal analizat. Trebuie precizat faptul ca amplasamentul aferent PUZ Libertatii este reprezentat fie de terenuri construite, fie de terenuri libere, ambele fiind puternic antropizate. Planul urbanistic, prin specificul sau, se adreseaza mediului urban, propunerile incluse vizand imbunatatirea starii si calitatii acestuia, in scopul asigurarii unor conditii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru viata si dezvoltarea comunitatii. La stabilirea obiectivelor de mediu, a tintelor si a indicatorilor s-a luat in considerare faptul ca propunerile PUZnu tintesc mediul natural, iar principalul receptor pe care il are in vedere este populatia din zona analizata.

De asemenea, trebuie mentionat ca, prin natura sa, planul urbanistic zonal nu poate solutiona toate problemele de mediu existente in perimetrul aferent. Prin PUZ pot fi solutionate sau pot fi create conditiile de solutionare a acelor probleme cu specific urban si care intra in competenta administratiei publice locale. Alte probleme, cum sunt cele generate de activitatile industriale sau de servicii sunt de competenta autoritatilor pentru protectia mediului, responsabilitatea solutionarii acestora revenind agentilor economici respectivi.

5.2. OBIECTIVE DE MEDIU, TINTE SI INDICATORI

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in Capitolul 4 si stabiliti in conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile si strategiile de protectie a mediului nationale si ale UE si au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si regional, stabilite prin Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Valcea si chiar prin Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii 4 Sud Vest Oltenia.


82

Obiectivele, impreuna cu tintele si indicatorii care le corespund sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra carora PUZ Libertatii are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ. In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele, tintele si indicatorii pentru cei zece factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu

83

Obiective, tinte si indicatori


Obiective de mediu

Tinte Indicatori


Imbunatatirea calitatii si functionalitatii mediului urban, crearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a zonei

- Delimitarea zonelor functionale pentru dezvoltareaurbana;

- Reglementarea utilizarii terenurilor si reglementarea modului de construire a locuintelor, a prescriptiilor pe zone, subzone: utilizari interzise, utilizari admise si admise cu conditionari, conditii de amplasare fata de aliniament, configurare a cladirilor, inaltime, aspect exterior, prevederea de circulatii si accese, asigurarea spatiilor de parcare in numar corespunzator, spatii libere si plantate, imprejmuiri, echipare edilitara, ocupare si utilizare teren (POT si CUT)

- Imbunatatirea conditiilor privind tranzitul rutier si refacerea infrastructurii deteriorate

- Fluidizarea circulatiei in zona de sud a municipiului Ramnicu Valcea, prin realizarea pasajului denivelat amplasat pe Bulevardul Tudor Vladimirescu si realizarea intersectiei denivelate intre Bulevardul Tudor Vladimirescu si prelungirea Bulevardului Tineretului, amenajarea Bulevardului Tineretului in zona de sud, amenajarea Bulevardului Tineretului pe portiunea dintre bretelele de acces pe pasajul denivelat pana la intersectia acestuia cu strada Nicolae Balcescu, realizarea accesului pe pasaj din zona de centru a municipiului Rm. Valcea pe Bulevardul Tudor Vladimirescu si amenajarea si prelungirea strazii Ferdinand pe portiunea aflata sub pasajul denivelat.

- Protectia si punerea in valoare a peisajului, dezvoltarea turismului si agrementului

Numar planuri urbanistice de detaliuaprobate, obiectivele acestora, modul de respectare a prevederilor PUZ si a legislatiei de protectia mediului

Numar proiecte de dezvoltare elaborate si implementate, obiectivele acestora, modul de respectare a prevederilor PUZ si a legislatiei de protectia mediului

Numar si tipuri de echipamente edilitare noi sau modernizate/reabilitate, anvergura acestora

Modul de respectare a interdictiilor de construire

Lucrari de modernizare a infrastructurii rutiere, realizarea pasajului si a lucrarilor conexe

Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica

Modul de asigurare a utilitatilor in perimetrele construite, noi sau existente


Imbunatatirea conditiilor de viataale populatiei, protejarea sanatatii umane

- Asigurarea calitativa si cantitativa a apei potabile in toate perimetrele locuite

- Asigurarea colectarii apelor uzate menajere prin reteaua de canalizare propusa

Procent locuinte racordate la noua retea de alimentare cu apa.

Procent locuinte racordate la noua retea de canalizare.

84


Obiective de mediu

Tinte Indicatori

- Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru protectia sanatatii populatiei, masuri pentru diminuarea disconfortului acustic

- Managementul adecvat al deseurilor

- Amenajarea de spatii de sport si agrement

Numar indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu monitorizati (apa, aer, zgomot, vibratii)

Numar puncte de colectare deseuri

Numar de proiecte noi implementate


Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a zoneisi pentru cresterea si diversificarea ofertei de locuri de munca

- Crearea unei zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii

- Extinderea zonei centrale in partea de est a orasului prin imbunatatirea infrastructurii si facilitarea accesului in aceasta zona

Numar proiecte noi implementate pe domenii de activitate

Modul de respectare a prevederilor PUZ si a legislatiei pentru protectia mediului

Solul Limitarea impactului negativ asupra solului

- Racordarea locuintelor la noua retea de canalizare

- Managementul corespunzator al deseurilor

- Respectarea prevederilor PUZ cu privire la zonificarea teritoriului

- Dezafectarea constructiilor supra si subterane prevazute in PUZ se va realiza cu respectarea legislatiei de mediu si numai dupa realizarea proiectelor si obtinerea avizelor si acordurilor prevazute (certificate de urbanism, autorizatii de demolare si/sau dezafectare, etc)

- Respectarea conditiilor de depozitare pentru marfuri si materiale de constructii si a celor provenite din demolari

- Realizarea colectarii si evacuarii controlate a apelor pluviale

- Modernizarea strazlor existente si realizarea la parametrii calitativ superiori a noilor cai de circulatie

Procent locuinte racordate la sistemul nou de canalizare

Sistemul de management al deseurilor municipale in relatie cu prevederile legale

Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la zonificare si la aplicarea regulamentului local de urbanism

Numar proiecte noi pentru obiective comerciale si de servicii

Numar de proiecte de demolare/dezafectare

Numar de proiecte pentru constructii noi

Numar de strazi modernizate

Numar de strazi realizate prin PUZ

Flora si fauna Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei

- Realizarea si intretinerea spatiilor plantate de protectie perimetrale

- Realizarea si intretinerea spatiilor verzi in suprafata de cel putin 20 mp/locuitor pana in anul 2010 si 26 mp/locuitor pana in anul 2013, conform OUG 114/2007

Modul de respectare a razei spatiilor de protectie

Suprafete ale spatiilor nou plantate, localizare, specii plantate, numar arbori

85


Obiective de mediu

Tinte Indicatori

Apa Limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii apelor

- Respectarea perimetrelor de protectie ale amenajarilor hidrotehnice pe raul olt

- Racordarea locuintelor la noua retea de canalizare

- Realizarea colectarii si evacuarii controlate a apelor pluviale

Modul de respectare a razei spatiilor de protectie

Pocente locuinte racordate la reteaua noua de canalizare

Indicatori de calitate a apei uzate evacuate in reteaua de canalizare municipala

indicatori de calitate a apelor de suprafata

Aerul Limitarea emisiilor de poluanti in aergenerate de surse urbane la niveluri care sa nu genereze un impact semnificativ asupra calitatii aerului in zonele cu receptori sensibili*

- Reducerea nivelurilor de poluare a aerului in perimetrele adiacente arterelor de trafic intens (in principal traficul de tranzit) prin realizarea pasajului si fluidizarea traficului

- Realizarea de paravane si perdele verzi de protectie de-a lungul arterelor circulate

- Dirijarea circulatiei prin marcaje corespunzatoare pentru evitarea aglomerarilor in trafic pe bretelele de acces catre pasaj

- Dirijarea corespunzatoare a traficului greu catre Vama

- Realizarea de trasee ocolitoare pentru traficul greu

- Autorizarea activitatilor comerciale si de servicii conform legislatiei de protectie a mediului si monitorizarea calitatii aerului in zona acestora

Actiuni realizate pentru realizarea pasajului suprateran

Actiuni realizate pentru devierea traficului de tranzit din perimetrul locuit

Actiuni realizate pentru dirijarea traficului catre Vama

Mentinerea concentratiilor de poluanti (particule in suspensie, oxizi de azot, monoxid de carbon) in aerul ambiental in zonele populate din proximitatea arterelor principale de trafic sub limitele maxim admise de prevederile legislative in vigoare

Mentinerea concentratiilor de poluanti in aerul ambiental in zonele din proximitatea unitatilor comerciale si de prestari servicii sub limitele maxim admise de prevederile legislative in vigoare


Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori sensibili la zgomot si la vibratii

- Reducerea nivelelor de poluare fonica si de vibratii in perimetrele adiacente arterelor de trafic intens prin paravane de protectie fonica, perdele verzi de protectie si realizarea constructiilor din materiale fonoabsorbante

Nivele de zgomot la receptori

Nivele de vibratii la receptori

86


Obiective de mediu

Tinte Indicatori

Factorii climatici Asigurarea unei circulatii adecvate a aerului si limitarea efectelor fenomenului de sera

- Plantarea perdelelor de protectie

- Extinderea spatiilor plantate cu vegetatie arboricola

- Remodelarea circulatiei de aer in zona Libertatii prin aliniamentele constructiilor si regimul de construire adecvat: (inaltime medie si mare regim de construire continuu sau discontinuu)

Suprafete spatii plantate, localizarea acestora

Nealterarea efectului de vale datorita situarii intr-un cadru natural particular dat deconfluenta raurilor Olanesti si Olt si existenta in apropiere a lacului de acumulare de pe Olt

Peisajul Crearea unui peisaj urban adecvat

- Reglementarea zonelor si a modului de construire, in raport cu functiunile acestora, in vederea asigurarii unui peisaj urban modern, cat mai estetic

- Imbunatatirea aspectului si a functionalitatii zonei

- Realizarea de spatii publice plantate cu rol peisagistic

- Demolarea constructiilor provizorii si a celor cu grad avansat de uzura, eliminarea terenurilor neamenajate

Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la asigurarea esteticii peisajelor de detaliu zonale


Numar constructii cu grad avansat de uzuraeliminate

Numar constructii provizorii eliminate

Numar terenuri neamenajate eliminat

SC BIZEXPERT SRL tel: 0723 234 042;0729 678 678 Ramnicu Valcea

87

6. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC ZONAL ZONA LIBARTATII

6.1. INTRODUCERE

Cerintele HG nr. 1076/2004 prevad sa fie evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluarii de mediu. Scopul acestor cerinte consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.

In cazul Planului Urbanistic Zonal pentru Zona Libertatii trebuie precizat faptul ca scopul acestuia este de a crea cadrul de reglementare, din punct de vedere urbanistic, pentru implementarea unei serii de viitoare proiecte pentru dezvoltarea si modernizarea zonei analizate. Propunerile planului evaluat in prezentul raport pot genera o multitudine de forme de impact asupra factorilor/aspectelor de mediu, forme de impact ce prezinta diferite magnitudini, durate si intensitati. In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului generate de implementarea planului.

Pentru a evalua impactul asupra celor zece factori/aspecte de mediu relevanti s-au stabilit, pentru fiecare dintre acestia, cate o serie de criterii specifice care sapermita evidentierea, in principal, a impactului semnificativ.

In cele de mai jos se prezinta categoriile de impact si criteriile pentru evaluarea impactului, stabilite cu consultarea Grupului de Lucru.

6.2. CATEGORII DE IMPACT

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut in vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”.

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

In vederea evaluarii impactului prevederilor Planului Urbanistic Zonal pentru Zona Libertatii s-au stabilit sase categorii de impact. Evaluarea impactului se bazeaza pe criteriile de evaluare prezentate in subcapitolul 6.3 si a fost


88

efectuata pentru toti factorii/aspectele de mediu stabiliti/stabilite a avea relevanta pentru planul analizat.

Evaluarea si predictia impactului s-au efectuat pe baza metodelor expert.

Principiul de baza luat in considerare in determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu a constat in evaluarea propunerilor planului inraport cu obiectivele de mediu prezentate in Capitolul 5. Ca urmare, atat categoriile de impact, cat si criteriile de evaluare au fost stabilite cu respectarea acestui principiu.

Categoriile de impact sunt descrise in tabelul de mai jos.

Categorii de impact

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor/aspectelor de mediu

++

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor/aspectelor de mediu

+

Impact neutru Efecte pozitive si negative care se echilibreaza sau nici un efect

0

Impact negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

-

Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

- -

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

- - -

6.3. CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului ale prevederilor planului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu relevanti/relevante si care s-au in considerare la stabilirea obiectivelor de mediu.

Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului sunt prezentate in tabelul urmator.


89

Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului


Criterii de evaluare Comentarii Semnificatia impactului


Formele de impact asupra calitatii si functionalitatii mediului urban, inclusiv in relatie cu obiectivele strategice de dezvoltare a zonei

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra functiilor urbane, conducand la cresterea gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate a zonificarii functionale, cu efecte benefice asupra dezvoltarii comunitatii

Semnificatia impactului a fost determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert


Modul de asigurare a utilitatilor (alimentare cu apa si cu gaze naturale, canalizare, managementul deseurilor)

Conditii de locuit

Calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile limitaspecifice pentru protectia sanatatii umane

Masurile de minimizare a impactului asupra factorilor de mediu

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra conditiilor de viata ale populatiei si a sanatatii acesteia, prin prevederile cu privire la refacerea retelelor de utilitati publicece prezinta grad avansat de uzura si a celor ce vor fi afectate de realizarea pasajului rutier, la conditiile de locuit si la reducerea poluarii, prin realizarea de spatii pentru agrement si sport



Modul de asigurare si de reglementare mijloacelor urbanistice pentru facilitarea dezvoltarii economice si, respectiv, sociale, in conditii de protectie a mediului

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra dezvoltarii economico-sociale a Zonei Libertatiiprin rezervarea unor zone pentru dezvoltarea activitatilor de servicii si comerciale, in conditii de protectie a mediului


Solul Formele de impact determinate de prevederile PUZ cu privire la dezvoltarea urbana si la asigurarea echiparii urbane

Planul va determina forme diferite de impact asupra solului:

impact pozitiv prin refacerea retelei de canalizare cu grad de uzura avansat, prin asigurarea colectarii si epurarii apelor uzate menajere si prin managementul corespunzator al deseurilor, prin dezafectarea depozitului apartinand PETROM

impact negativ prin



90

extinderea ariilor pentru construirea de locuinte si de unitati economice

Flora si fauna Formele de impact generate de prevederile PUZasupra florei si faunei

Planul va determina forme diferite de impact asupra florei si faunei: impact pozitiv asupra florei si faunei prin realizarea plantarilor in ariile de protectie ale zonelor protejate si in alte zone naturale sau urbane, impact negativ asupra habitatelor faunei mici din actualele ternuri viranedestinate extinderii constructiilor


Apa Concentratii de poluanti in apele uzate epurate evacuate in mediu in raport cu valorile limita prevazute de legislatia nationala

Calitatea apei potabile

Sisteme si masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti in apa

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra calitatii apelor prin refacerea retelelor pentru colectarea apelor uzate menajere ce prezinta grad avansat de uzura, prin dezafectarea depozitului PETROM de carburanti

Prin PUZ se are in vedere asigurarea in continuare a perimetrelor de protectie sanitara si de mediu a amenajarilor hidroenergetice de pe Raul Olt

Asigurarea colectarii apelor pluviale si evacuarea controlata a acestora depe nolie artere

Semnificatia impactului asupra calitatii apelor a fost determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert

Aerul Masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti in aer de la sursele de tip urban

Masuri pentru evitarea afectarii calitatii aerului ca urmare a dezvoltarii activitatilor industriale

Planul va determina forme diferite de impact asupra calitatii aerului: impact pozitiv prin fluidizarea traficului si eliminarea stagnarilor si manevrelor repetate de pornire oprire,prin crearea de perdele verzi de-a lungul cailor rutiere, prin amplasarea de panouri izolante, prin extinderea retelei de gaze naturale la toti utilizatorii noi si prin rezervarea, in exteriorul perimetrelor locuite, de zone pentru activitati industriale nepoluante, impact negativ prin extinderea perimetrelor construite, ceea ce va determina aparitia de noi surse de

Semnificatia impactului asupra calitatii aerului a fost determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert


91

poluare a aerului si cresterea traficului prin redirectionarea unei parti insemnate din traficul ce se desfasoara actual pe Calea lui Traian pe pasajul rutier Tudor Vladimirescu


Masuri pentru reducerea nivelurilor de zgomot si de vibratii de la sursele de tip urban

Masuri pentru evitarea cresterii nivelurilor de zgomot si de vibratii ca urmare a dezvoltarii activitatilor industriale

Planul va determina forme diferite de impact asupra nivelurilor de zgomot si de vibratii: impact pozitiv prin amplasarea de panouri fonoabsorbante si utilizarea de elemente de finisaj fonoabsorbante la constructiile amplasate de-a lungul cailor rutiere siprin rezervarea, in exteriorul perimetrelor locuite, de zone pentru activitati industriale si de servicii, impact negativ prin extinderea perimetrelor construite, ceea ce va determina aparitia de noi surse de zgomot si prin cresterea traficului prin pasajul rutier Tudor Vladimirescu

Semnificatia impactului privind zgomotul si vibratiile a fost determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert

Factorii climatici Masuri pentru diminuarea efectelor conditiilor climatice nefavorabile

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra efectelor vinturilor din directiile nord si est, ca urmare a plantarii perdelelor de protectie si a cresterii semnificative a spatiilor plantate din perimetrul urban

Semnificatia impactului privind factorii climatici a fost determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert

Peisajul Masuri pentru cresterea valorii estetice a spatiului urban

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra peisajului urban ca urmare a prevederilor privind reglementarea modului de construire, imbunatatirea aspectului si a functionalitatii zonei analizate, eliminarea constructiilor cu grad avansat de uzura, a terenurilor virane, a constructiilor provizorii,realizarea de spatii publice plantate cu rol peisagistic

Semnificatia impactului privind peisajul a fost determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert


92

6.4. EFECTE CUMULATIVE

Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, in evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor planului, sa fie luate in considerare efectele cumulative si sinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ sau, atunci cand mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat.

Un plan urbanistic zonal se adreseaza unui perimetru larg in cadrul caruia se desfasoara o multitudine de activitati, acestea implicand existenta unor surse de poluanti diseminate pe intreaga suprafata analizata. Astfel, in perimetrul Zonei Libertatii vor emite simultan surse de tip urban, dintre care cele mai importante sunt incalzirea rezidentiala, institutionala si comerciala si traficul rutier, precum si surse de tip industrial si de servicii. Efectele acestor activitati asupra mediului se pot cumula sau combina, generand un impact semnificativ.

Se precizeaza ca metodele expert utilizate pentru predictia impactului au luat in considerare cele mai defavorabile scenarii, considerand simultaneitatea functionarii surselor cu cea mai mare raspandire spatiala, chiar daca acest lucru este putin probabil sa se intample in realitate. Evaluarea impactului a fost efectuata luand in considerare efectele cumulate si combinate ale poluantilor sau ale factorilor de stress asupra factorilor/aspectelor de mediu.

Un exemplu al acestui mod de abordare a evaluarii, in care efectele cumulative rezulta implicit ca urmare a modelelor/metodelor de predictie utilizate, poate fi prezentat pentru factorul de mediu “aer”. Astfel, evaluarea impactului asupra mediului s-a efectuat luand in considerare emisiile simultane de poluanti generate de incalzirea spatiilor si de traficul rutier de pe intreg perimetrul zonei, acestea reprezentand principalele surse de poluare din oras.

6.5. INTERACTIUNI

Pentru situatiile in care ar exista posibilitatea interactiunilor dintre doi sau mai multi factori de mediu ca urmare a implementarii prevederilor planului, in evaluare au fost luate in considerare aceste interactiuni potentiale.

Un exemplu in acest sens poate fi dat in cazul aspectului de mediu “zgomot si vibratii”. Astfel, aparent, nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele umane, deoarece valorile limita sunt stabilite numai pentru acesti receptori. Totusi, zgomotul si vibratiile pot afecta si alti receptori, cum sunt fauna terestra si constructiile.

Evaluarea de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Libertatii a fost efectuata luand in considerare toate elementele metodologice descrise mai sus. Rezultatele evaluarii de mediu sunt prezentate in Capitolul 7 al prezentului raport.


93

7. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ASOCIATE PLANULUI URBANISTIC ZONAL LIBERTATII SI MASURI DE PREVENIRE SI DE REDUCERE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI

Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de planul analizat a fost efectuata in conformitate cu metodologia prezentata in capitolul anterior.

Astfel, pentru fiecare dintre propunerile planului a fost efectuata predictia impactului potential asupra celor zece factori de mediu relevanti pentru plan, luandu-se in considerare masurile de prevenire/diminuare prevazute prin plan. Rezultatele finale reprezinta impactul rezidual, luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile de impact stabilite.

In cadrul evaluarii de mediu au fost identificate o serie de masuri pentru protectia mediului de care va trebui sa se tina seama atunci cand se vor elabora planurile urbanistice de detaliu si proiectele pentru implementarea prevederilor planului urbanistic zonal.

Rezultatele sunt prezentate sintetic sub forma unor matrici, elaborate pentru fiecare dintre propunerile PUZ. Fiecare matrice include categoriile de impact specifice fiecaruia dintre cei zece factori/aspecte de mediu, formele de impact principale, potential a fi generate de implementarea prevederilor planului, inclusiv a celor referitoare la protectia factorilor de mediu si propunerile de masuri pentru viitoarele planuri si proiecte detaliate.

De asemenea, a fost elaborata o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale poluantilor/factorilor de stres, precum si a interactiunilor dintre doi sau mai multi factori de mediu ca urmare a implementarii planului.

In tabelele alaturate sunt prezentate rezultatele evaluarii de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal al Zonei Libertatii. In matricea de evaluare a impactului au fost utilizate simbolurile asociate celor sase categorii de impact descrise in subcapitolul 6.2.

94

Matricea de evaluare a impactului

Factori/aspecte de mediuPrevederi PUZ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Evaluarea impactului si propuneri de reducere impact

Zona de circulatii

Realizarea pasajului rutier, extinderea, imbunatatirea si modernizarea infrastructurii rutiere, cresterea sigurantei traficului rutier si pietonal, organizarea de parcaje, organizarea circulatiei pietonale

++ ++ ++ ++ ++/- + +/- +/- 0 ++ Evaluarea impactului

Descongestionarea traficului, imbunatatirea accesului, a conditiilor si sigurantei traficului, precum si celelalte prevederi vor determina urmatoarele forme principale de impact:

- impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, populatiei si sanatatii umane, mediului economic si social, solului si peisajului urban si impact pozitiv asupra apei;

- fara impact asupra factorilor climatici,

- impact atat pozitiv cat si negativ asupra calitatii aerului si zgomotului si vibratiilor, apreciind ca prin reducerea numarului de porniri-opriri si fluidizarea traficului pe de o parte si prin cresterea fluxului de vehicule pe de alta parte, imisiile vor ramane la acelasi nivel, posibil usor reduse.

- impact pozitiv semnificativ prin plantarea de arbori si arbusti ornamentali, garduri vii, dar si negativ prin afectarea florei si faunei existente pe terenurile neamenajate

- impact negativ asupra factorilor de mediu nu se regaseste

Masuri de diminuare a impactului prevazute de PUZ

Proiectul modifica complet zona de circulatii rutiere, iar prevederile sale reprezinta in totalitate masuri de diminuare a impactului asupra mediului

Masuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUZ

Elaborarea si implementarea proiectelor in conditii de protectie a mediului

Implementarea proiectelor numai dupa obtinerea acordurilor de mediu

Zona de locuit

Extinderea subzonei locuintelor individuale pe lot si subzonei locuintelor

++ ++ ++ + 0 0 0 0 0 ++ Evaluarea impactului

Prevederile PUZ cu privire la zona de locuit vor determina urmatoarele forme principale de impact:

95

colective si aparitia zonei locuintelor semicolective

- impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, asupra mediului economic si social, asupra populatiei si asupra peisajului, ca urmare a crearii noilor facilitati pentru constructia de locuinte, in conformitate cu cerintele populatiei si cu prioritatile strategiei de dezvoltare, aceste facilitati urmand sa creasca atractivitatea zonei si sa atraga noi fonduri (impozite) la bugetul local;

- impact pozitiv asupra calitatii solului si apelor subterane ca urmare a betonarii platformelor si aleilor interioare, asigurarea de spatii verzi amenajate si refacerii retelei de colectare a apelor uzate menajere cu vechime de peste 30 de ani;

- impact neutru asupra calitatii apelor de suprafata, aerului, zgomotului, vibratiilor si factorilor climatici


Delimitarea clara a zonelor pentru dezvoltare si reglementarea modului de construire, inclusiv a gradului de ocupare a terenului

Extinderea retelelor de alimentare cu apa, cu gaze naturale si a retelei de canalizare pe strazile nou create

Asigurarea colectarii apelor uzate menajere din perimetrele locuite


Elaborarea si implementarea planurilor urbanistice de detaliu pentru perimetrele destinate noilor zone de locuit in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de operare si respectarea prevederilor PUZ cu privire la aceste perimetre

Implementarea planurilor urbanistice de detaliu numai dupa obtinerea avizelor de mediu

Asigurarea extinderii retelelor de alimentare cu apa, canalizare si de alimentare cu gaze naturale pe strazile nou create, precum si a serviciilor de salubritate in mod coordonat cu lucrarile de constructie pentru a se evita poluarea mediului

Zona mixta – locuinte si dotari compatibile cu functiunea de locuire

++ ++ ++ + 0 0 0 0 0 ++ Evaluarea impactului

Prevederile PUZ cu privire la o zona mixta vor determina urmatoarele forme principale de impact:

96

Extinderea zone mixte pentru asigurarea gamei de comert si servicii necesare populatiei din zona

- impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, asupra mediului economic si social, asupra populatiei si asupra peisajului, ca urmare a crearii de facilitati pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii, in paralel cu protejarea conditiilor de locuit si cu dezvoltarea zonelor de locuit si ca urmare a atragerii de noi fonduri la bugetul local;

- impact pozitiv asupra calitatii solului si apelor subterane ca urmare a betonarii platformelor si aleilor interioare, asigurarea de spatii verzi amenajate si refacerii retelei de colectare a apelor uzate menajere cu vechime de peste 30 de ani;

- impact neutru asupra calitatii apelor de suprafata, aerului, zgomotului, vibratiilor si factorilor climatici, cu conditia punerii in functiune numai dupa obtinerea avizelor si autorizatiilor legale de protectie a mediului


Respectarea prevederilor din Regulamentul de urbanism care impune restrictii si interdictii pentru activitatile potential poluante si de excludere a riscurilor tehnologice pentru populatie si pentru mediu


Elaborarea si implementarea proiectelor de dezvoltare in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de operare


Asigurarea refacerii reteleor de alimentare cu apa, de canalizare, celor de alimentare cu gaze naturale si cu agent termic pe zonele afectate de construirea pasajului, refacerii retelelor de alimentare cu apa si canalizare ce prezinta gradavansat de uzura, extinderii retelelor de alimentare cu apa, cu gaze naturale si de canalizare, precum si a serviciilor de colectare a deseurilor pe strazile nou create, in mod coordonat cu lucrarile de constructie

Zona pentru institutii publice si servicii de interes general

++ ++ ++ + +/- 0 +/- +/- 0 ++ Evaluarea impactului

Prevederile PUZ cu privire la zona activitatilor de institutii publice si servicii de interes general vor determina urmatoarele

97

forme principale de impact:

- impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, asupra mediului economic si social (ca urmare a facilitatilor urbanistice pentru dezvoltarea activitatilor, cu efecte benefice privind dezvoltarea pietii muncii, asupra populatiei (ca urmare a imbunatatirii conditiilor economice si sociale de mediu)si asupra peisajului; se apreciaza ca extinderea zonelor rezervate activitatilor de servicii si comert va contribui la cresterea potentialului economic, cu efecte benefice asupra locurilor de munca si a veniturilor populatie si ale comunitatii;

- impact pozitiv asupra solului ca urmare a modificarii destinatiei actuale a unor terenuri neocupate sau cu alte utilizari in terenuri construite si amenajate

- impact atat pozitiv cat si negativ asupra florei si faunei (in special a celei mici adaptate la terenurile virane, ca urmare a reducerii habitatelor acesteia, dar si crearea de spatii verzi amenajate); de asemena impact atat pozitiv cat si negativ asupra calitatii aerului si zgomotului si vibratiilor , in functie de tipul de functiune si de nivelul traficului celor care beneficiaza de acestea (scoli, gradinite, banci, etc)

- impact neutru asupra calitatii apelor ca urmare a conditionarii dezvoltarii activitatilor noi de respectarea legislatiei in domeniul protectiei mediului;

- impact neutru asupra factorilor climatici


Dezvoltarea activitatilor de institutii publice si servicii in perimetrul intravilan in conditiile respectarii legislatiei de protectia mediului


Elaborarea si implementarea proiectelor de dezvoltare a activitatior de servicii in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de operare. Proiectelevor trebui sa includa solutii viabile cu privire la colectarea si eliminarea deseurilor.


98

Respectarea prevederilor PUZ cu privire la perimetrele rezervate activitatilor de institutii publice si servicii


++ ++ + ++ ++ ++ ++ 0 0 ++ Evaluarea impactului

- impact pozitiv semnificativ asupra mediului urban, asupra populatiei si sanatatii, solului, apei, calitatii aerului si peisajului

- impact pozitiv asupra mediului economic si social

- impact neutru asupra factorilor climatici si zgomot si vibratii




Modul de respectare a prevederilor cu privire la zonificare si la aplicarea regulamentului local de urbanism, privind extinderea zonei analizate in pentru obiectivele nou construite

Zona parcurilor, spatiilor verzi publice sau semipublice si zona spatiilor verzi cu dotari pentru sport si agrement

Mentinerea suprafetelor actuale cu destinatia de spatii verzi si extinderea spatiilor plantate

++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ Evaluarea impactului

Prevederile PUZ cu privire la zona spatiilor plantate vordetermina urmatoarele forme principale de impact:

- impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, asupra mediului economic si social (ca urmare a cresterii atractivitatii zonei) si asupra populatiei si sanatatii umane (ca urmare a imbunatatirii conditiilor de mediu, generate de extinderea apreciabila a spatiilor plantate); se apreciaza caextinderea zonelor plantate va avea efecte benefice asupra sanatatii populatiei;

- impact pozitiv semnificativ asupra solului, plantatiile urmand a contribui la refacerea texturii si fertilitatii acestuia;

- impact pozitiv semnificativ asupra florei si faunei prin crearea de noi habitate, cresterea numerica a speciilor de plante perene;

- impact pozitiv semnificativ asupra calitatii apelor de suprafata ca urmare a plantarii zonelor de protectie de-a lungul cursului raului Olt

- impact pozitiv semnificativ asupra calitatii aerului si a nivelurilor de zgomot si vibratii prin atenuarea efectelor surselor de poluare;

99

- impact pozitiv semnificativ asupra peisajului urban prin crearea unui ambient cu valoare estetica ridicata.


Nu este cazul


Respectarea prevederilor PUZ cu privire la zona spatiilor plantate in cadrul tuturor planurilor urbanistice de detaliu si a proiectelor de dezvoltare a diferitelor activitati

Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora

Respectarea prevederilor OUG 114/2007 prin asigurarea de spatii verzi (26 mp/locuitor)


++ ++ + ++ ++ ++ ++ 0 0 ++ Evaluarea impactului

- impact pozitiv asupra mediului urban, asupra populatiei si sanatatii, solului, apei, calitatii aerului si peisajului

- impact neutru asupra factorilor climatici si zgomot si vibratii




Modul de respectare a prevederilor cu privire la zonificare si la aplicarea regulamentului local de urbanism

Echiparea edilitara

Asigurarea, in toate perimetrele locuite, a alimentarii cu gaze naturale si cu energie electrica si termica, a alimentarii cu apa in sistem centralizat, a colectarii apelor uzate menajere in reteaua municipala,

++ ++ ++ ++ + ++ + 0 0 + Evaluarea impactului

Prevederile PUZ cu privire la echiparea edilitara vordetermina urmatoarele forme principale de impact:

- impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, asupra mediului economic si social (ca urmare a cresterii atractivitatii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii, cu efecte benefice privind dezvoltarea pietii muncii) si asupra populatiei (ca urmare a imbunatatirii calitatii vietii);

- impact pozitiv semnificativ asupra solului ca urmare a evitarii afectarii acestuia prin evacuarea necontrolata a apelor uzate fecaloid-menajere;

100

- impact pozitiv asupra florei si faunei in special acvatice, calitatii aerului si peisajului

- impact neutru asupra zgomotului si vibratiilor si factorilor climatici


Insasi prevederile PUZ cu privire la echiparea edilitara reprezintamasuri de diminuare a impactului surselor urbane asupra calitatii mediului.


Elaborarea si implementarea proiectelor de extindere a echipamentelor edilitare si de inlocuire a celor uzate in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de operare


Respectarea prevederilor PUZ cu privire la asigurarea utilitatilor pentru toate perimetrele locuite.

Zona edificiilor de cult 0 + + 0 0 0 0 0 0 0 Evaluarea impactului

- impact pozitiv asupra asupra populatiei si sanatatii si asupra mediului social

- impact neutru asupra celorlati factori


Nu este cazul


Nu este cazul

Zona circulatiilor feroviare

+/- +/- ++/- - - 0 - -- 0 - Evaluarea impactului

Prevederile PUZ cu privire la zona circulatiilor feroviare vor determina urmatoarele forme principale de impact:

- impact pozitiv asupra populatiei din zona ca facilitate de transport si prin crearea pasajului pietonal de traversare a liniilor de cale ferata in dreptul peronului CF, dar si impact negativ asupra sanatatii prin producerea de zgomot si vibratii ca urmare a evitarii afectarii acestuia prin evacuarea

101

necontrolata a apelor uzate fecaloid-menajere;

- impact pozitiv asupra functionalitatii mediului urban si mediului economic si social, dar si negativ prin existenta barierelor din Strada Gib Mihaescu si din Bulevardul Nicolae Balceascu, ca factori de fragmentare a traficului si cauzatoare de pierderi economice

- impact neutru asupra apei si factorilor climatici

- impact negativ asupra solului, florei si faunei, aerului si peisajului

- impact negativ semnificativ asupra zgomotului si vibratiilor


Realizarea pasajului rutier si a celui pietonal



Respectarea prevederilor din Regulamentul de Urbanism privind utilizarile interzise ale terenurilor aferente perimetrului de protectie al caii ferate si garii CF.

102

Impact cumulat si interactiuni


Efecte cumulate ale prevederilor planului

Factor/aspect de mediu cu care

interactioneaza

Comentarii privind interactiunile potentiale

Mediul urban, inclusiv infrastructurarutiera

Principalele forme de impact sunt asociate cresterii gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate a zonificarii functionale, adaptarii infrastructurii rutiere la cerintele de dezvoltare a municipiului, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunitatii.

Implementarea planului, in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Populatia si sanatatea umana, Mediul economic si social, Solul, Flora si fauna, Aerul, Zgomotul si vibratiile, Peisajul

Implementarea prevederilor planului va determina asigurarea mijloacelor urbanistice pentru dezvoltarea economica si sociala a zonei, fluidizarea traficului, cu efecte pozitive privind calitatea aerului, nivelurile de zgomot si vibratii si, respectiv, privind sanatatea umana. Imbunatatirea si modernizarea mediului urban va contribui la cresterea valorii estetice a peisajului.

Totodata, implementarea prevederilor planului va determina modificari in utilizarea terenurilor neamenajate, cu efecte asupra solului si faunei de pe terenurile neutilizate in prezent.


Principalele forme de impact sunt asociate compensarii actualului deficit privind zona de locuit si functionalitatea zonelor urbane, asigurarii utilitatilor si eliminarii unor surse importante de poluare.


Mediul urban, Mediul economic si social, Solul, Flora si fauna, Aerul, Zgomotul si vibratiile, Peisajul

Implementarea prevederilor planului va determina imbunatatirea conditiilor de locuit, fluidizarea traficului si asigurarea alimentarii cu apa si a canalizarii la parametri optimi in toate perimetrele locuite, cu efecte pozitive privind potentialul de dezvoltare economica si sociala, calitatea aerului, nivelurile de zgomot si vibratii. Imbunatatirea conditiilor de locuit implica, in conformitate cu prevederile planului, crearea unui peisaj urban adecvat.

Totodata, implementarea prevederilor planului va determina modificari in utilizarea terenurilor virane, cu efecte asupra solului si faunei de pe terenurile neutilizate in prezent.

103


Principalele forme de impact sunt asociate creerii conditiilor pentru dezvoltarea mediului economic si social, pentru atragerea unor investitii majore, in conformitatea cu Strategia de dezvoltare a municipiului Ramnicu Valcea si a Zonei Libertatii.


Mediul urban, Populatia si sanatatea umana, Solul, Flora si fauna, Peisajul

Implementarea planului va determina imbunatatirea functionalitatii mediului urban pentru toate componentele sale (circulatie, comert si servicii, activitati de productie, locuit), va genera oportunitati pentru utilizarea fortei de muncadisponibile, cu efecte benefice pentru populatie.

Totodata, implementarea prevederilor planului va determina modificari in utilizarea terenurilor virane, cu efecte asupra solului si faunei de pe terenurile neutilizate in prezent.

Solul Principalele forme de impact sunt asociate modificarii utilizarii unor perimetre din terenurile virane, dezafectarea unor constructii, ca urmare a necesitatii dezvoltarii zonelor de locuit si a celor cu functiuni mixte, a infrastructurii, a zonelor pentru activitati productive si de servicii, a refacerii retelelor de alimentare cu apa si canalizare mai vechi de 30 de ani.

Implementarea planului, desi se va realiza in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Sanatatea umana, Flora si fauna, Peisajul

Impactul asupra factorilor de mediu generat de modificarile privind folosintele terenului pot determina diferite forme de impact asupra faunei (sectionari si pierderi de habitate pentru fauna micaadaptata terenurilor virane) si asupra peisajului (modificarea peisajului actual, specific terenurilor virane, in peisaj de tip urban).

Masurile cu privire la cresterea substantiala a spatiilor plantate vor atenua, prin compensare, efectele asupra faunei.

Flora si fauna Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, cresterii si reorganizarii spatiilor plantate, iar pe de alta parte, modificarii urtilizarii unor terenuri virane sau afectate de constructii uzate si neutilizate. Ca urmare, impactul prezintadoua aspecte:

- impact pozitiv semnificativ asupra florei si faunei din zonele protejate si naturale si crearea unor noi habitate si locuri de cuibarit;

- impact negativ asupra faunei mici adaptate terenurilor virane (sectionarea si pierderea partiala a habitatelor).

Mediul economic si social, Solul, Apa, Factorii climatici, Peisajul

Implementarea prevederilor planului cu privire la spatiile plantate va determina imbunatatirea calitatii si fertilitatii solului in ariile care urmeaza a fi plantate, protejarea calitatii apelor Raului Olt(plantatiile de protectie), imbunatatirea valorii estetice a peisajului, cu efecte benefice asupra potentialului turistic si, respectiv, asupra mediului social si economic.

104

Apa Principalele forme de impact sunt asociate asigurarii alimentarii cu apa si a canalizarii in perimetrele locuite, refacerii retelelor de alimentare cu apa si canalizare cu vechime de peste 30 de ani, refacerii retelelor de utilitati afectate de construirea pasajului, epurarii apelor uzate menajere.

Implementarea planului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitivsemnificativ.


Implementarea planului va determina refacerea si extinderea retelelor de alimentare cu apa si a celor de canalizare in toate perimetrele locuite, cu efecte benefice asupra conditiilor de viata si sanatatii populatiei.

Aerul Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, fluidizarii traficului in Zona Libertatii, iar pe de alta parte, dezvoltarii zonelor locuite, a zonelor destinate serviciilor si a infrastructurii, cu redirectionarea unei parti semnificative din traficul de pe Bulevardul Calea lui Traian pe Bulevardul Tineretului, Pasaj Tudor Vladimirescu, spre Bulevardul Nicolae Balcescu. Ca urmare, impactul prezintadoua aspecte:

- impact pozitiv asupra calitatii aerului in zona estica a amplasamentului si pe strazile nou construite

- impact negativ nesemnificativ asupra calitatii aerului in ariile limitrofe noii cai rutiere, formate din prelungirea Bulevardului Tineretului pana la Bulevardul Nicolae Balcescu prin pasajul rutier Tudor Vladimirescu ca urmare atat a fluidizarii traficului, dar si cresterii semnificative a numarului de vehicule ce tranziteaza zona si implicit aparitiei unor noi surse de poluanti atmosferici.

Populatia si sanatatea umana, Zgomotul si vibratiile

Eliminarea traficului de tranzit din zona estica va determina nu numai reducerea concentratiilor de poluanti in aer, ci si reducerea nivelurilor de zgomot si vibratii, cu efecte benefice asupra sanatatii umane.

Construirea prelungirii BulevarduluiTineretului prinpasajului rutier Tudor Vladimirescu pana la Bulevardul Nicolae Balcescu si a unor noi perimetre destinate locuirii sau activitatilor economice va determina cresterea nivelurilor actuale de poluanti atmosferici si de zgomot si vibratii, dar atat aceste niveluri, cat si cele ale concentratiilor de poluanti in aer se vor situa sub valorile limita pentru protectia sanatatii populatiei.

105


Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, fluidizarii traficului de tranzit, iar pe de alta parte, dezvoltarii zonelor locuite, a zonelor destinate activitatilor de servicii si a infrastructurii. Ca urmare, impactul prezinta douaaspecte:

- impact pozitiv semnificativ asupra nivelurilor de zgomot si vibratii in in zona estica a amplasamentului si pe strazile nou construite

- impact negativ nesemnificativ asupra nivelurilor de zgomot si vibratii in ariile limitrofe noii cai rutiere, formate din prelungirea Bulevardului Tineretului pana la Bulevardul Nicolae Balcescu prin pasajul rutier Tudor Vladimirescu ca urmare atat a fluidizarii traficului, dar si cresterii semnificative a numarului de vehicule ce tranziteaza zona si implicit aparitiei unor noi surse de zgomot si vibratii


Eliminarea traficului de tranzit din zona estica va determina nu numai reducerea concentratiilor de poluanti in aer, ci si reducerea nivelurilor de zgomot si vibratii, cu efecte benefice asupra sanatatii umane

Construirea prelungirii BulevarduluiTineretului prin pasajului rutier Tudor Vladimirescu pana la Bulevardul Nicolae Balcescu si a unor noi perimetre destinate locuirii sau activitatilor economice va determina cresterea nivelurilor actuale de zgomot si vibratii, dar atat aceste niveluri, cat si cele ale concentratiilor de poluanti in aer se vor situa sub valorile limita pentru protectia sanatatii populatiei.

Factorii climatici

Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, cresterii si reorganizarii spatiilor plantate, iar pe de alta parte, modificarii utilizarii unor terenuri neocupate. Ca urmare, impactul prezintadoua aspecte:

- impact pozitiv semnificativ asupra factorilor climatici ca urmare a plantarilor;

- impact negativ nesemnificativ ca urmare a cresterii emisiilor de gaze cu efect de sera generate de noile surse din perimetrele in care se vor construi locuinte, unitati economice, drumuri.

Populatia si sanatatea umana, Solul, Flora si fauna, Apa, Peisajul

Imbunatatirea conditiilor climatice va determina imbunatatirea calitatii vietii si sanatatii populatiei, imbunatatirea regimului hidric al zonei, cu efecte pozitive asupra solului si habitatelor, imbunatatirea conditiilor de dezvoltare a vegetatiei.

106

Peisajul Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte prevederilor referitoare la spatiile plantate si la reglementarile de construire, iar pe de alta parte, modificarii urtilizarii unor terenuri virane.

Ca urmare, impactul prezinta douaaspecte:

- impact pozitiv semnificativ asupra peisajului ca urmare a extinderii spatiilor plantate si reglementarilor de construire care asigura un peisaj urban armonios, cu impact vizual placut;

Mediul urban, Populatia si sanatatea umana, Mediul economic si social, Solul, Flora si fauna, Factorii climatici

Crearea unui peisaj urban adecvat va determina imbunatatirea calitatii mediului urban si a calitatii vietii. De asemenea, va determina cresterea atractivitatii pentru locuire, investitii si turism. Extinderea si organizarea corespunzatoare a spatiilor plantate va influenta pozitiv solul, flora, fauna si factorii climatici.


107

8. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

In cursul elaborarii variantei finale a Planului Urbanistic Zonal al Zonei Libertatiiau fost identificate, analizate si evaluate diferite alternative pentru unele componente ale planului. Analiza si evaluarea alternativelor a fost efectuata in principal in functie de criterii tehnico-economice si de criterii privind impactul social si de mediu, de catre proiectantul general si de subproiectanti impreuna cu beneficiarul, iar varianta finala pentru Planul Urbanistic Zonal Libertatii este cea prezentata in docuemntul de fata si pe baza careia se solicita fundamentarea deciziei autoritatilor.

Se precizeaza ca, in spiritul evaluarii de mediu pentru planuri si programe conforme cu cerintele HG nr. 1076/2004, printre alternativele avute in vedere pentru elaborarea variantei finale a planului, alternativa „zero” nu are nici o relevanta. In sensul cerintelor Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE (adoptata in legislatia nationala prin HG nr. 1076/08.07.2004), alternativele reprezinta variante de realizare a obiectivelor unui plan. Ca urmare, alternativa „zero” nu reprezinta o varianta de realizarea a obiectivelor unui plan sau program si, deci, nu poate fi consideratao alternativa. Totodata, se face mentiunea ca in Anexa 2 la HG nr. 1076/2004 este indicata cerinta prezentarii, in raportul de mediu a „Aspectelor relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii planului sau programului propus”. Analiza evolutiei mediului in cazul neimplementarii planului sau programului propus include nu numai alternativa „zero”, adica neimplementarea planului, ci mai mult, evolutia probabila a starii si calitatii factorilor de mediu daca nu se realizeaza obiectivele planului. Evolutia probabila a factorilor/aspectelor de mediu cu relevanta pentru PUZ Zona Libertatii a fost prezentata in subcapitolul 3.4 al prezentului raport.

Avand in vedere ca varianta „0” nu poate fi considerata o alternativa si ca forma analizata in prezentul raport de mediu este singura varianta prezentata de proiectant, acesta constituie de fapt singura alternativa pentru Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Libertatii.

Principalele obiective ale PUZ consta in asigurarea conditiilor urbanistice pentru dezvoltarea zonei, in acord cu prioritatile stabilite prin Strategia de dezvoltare a municipiului Ramnicu Valcea si a Zonei Libertatii, cel mai important element avut in vedere a fost rezervarea terenurilor si reglementarea zonelor de dezvoltare.

Dezvoltarea zonelor functionale propuse presupune sistematizarea zonei si realizarea pasajului rutier pe Bulevardul Tudor Vladimirescu si prelungirea Bulevardului Tineretului.

Pentru imbunatatirea si modernizarea retelei de circulatie a fost stabilte ca prioritate fluidizarea circulatiei in zona de sud a municipiului Rm. Valcea, prin:


108





• realizarea accesului pe pasaj din zona de centru a Municipiului RamnicuValcea pe Bulevardul Tudor Vladimirescu prin reamenajarea intersectiei acestuia cu Strada Maior V. Popescu, care consta in ridicarea cotei intersectiei in zona axului cu cca. 40 cm, ridicare necesara pentru a putea sase realizeze declivitatea maxima pe rampa vest a pasajului prevazuta de normele tehnice in vigoare.


De asemenea, un punct important realizat de proiectul prezentat este asigurarea suprafetei spatiilor verzi/cap de locuitor conform legislatiei si echiparea edilitara moderna a zonei.


109

9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC ZONAL AL ZONEI LIBERTATII

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptata in legislatia nationala prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, prevede necesitatea monitorizarii in scopul identificarii, intr-o etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului si luarii masurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectueaza prin raportarea la un set de indicatori care sapermita masurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acesti indicatori trebuie sa fie astfel stabiliti incat sa faciliteze identificarea modificarilor induse de implementarea planului.

Amploarea aspectelor pe care le vizeaza Planul Urbanistic Zonal al Zonei Libertatii a condus la stabilirea unor indicatori care sa permita, pe de o parte, monitorizarea masurilor pentru protectia factorilor de mediu, iar pe de altaparte, monitorizarea calitatii factorilor de mediu.

In tabelul de mai jos se prezinta propunerile privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului analizat asupra factorilor/aspectelor de mediu cu relevanta pentru acest plan.

Propuneri de monitorizare, indicatori de mediu si de performanta


Indicatori Organizatii responsabile


Numar planuri urbanistice de detaliu aprobate, obiectivele acestora, modul de respectare a prevederilor PUZ si a legislatiei de protectia mediului

Numar proiecte de dezvoltare elaborate si implementate, obiectivele acestora, modul de respectare a prevederilor PUZ si a legislatiei de protectia mediului

Numar si tipuri de echipamente edilitare noi sau modernizate/reabilitate, anvergura acestora

Modul de respectare a interdictiilor de construire

Lucrari de modernizare a infrastructurii rutiere, realizarea pasajului si a lucrarilor conexe

Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica

Modul de asigurare a utilitatilor in perimetrele construite, noi sau existente

Autoritatile administratiei publice locale

Agentia pentru Protectia Mediului Valcea


110




Procent locuinte racordate la noua retea de alimentare cu apa.

Procent locuinte racordate la noua retea de canalizare.

Numar indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu monitorizati (apa, aer, zgomot, vibratii)

Numar puncte de colectare deseuri

Numar de proiecte noi implementate



Structuri teritoriale ale Institutului National de Statistica, Ministerului Sanatatii Publice


Numar proiecte noi implementate pe domenii de activitate

Modul de respectare a prevederilor PUZ si a legislatiei pentru protectia mediului



Solul Procent locuinte racordate la sistemul nou de canalizare


Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la zonificare si la aplicarea regulamentului local de urbanism

Numar proiecte noi pentru obiective comerciale si de servicii

Numar de proiecte de demolare/dezafectare

Numar de proiecte pentru constructii noi

Numar de strazi modernizate

Numar de strazi realizate prin PUZ



Garda Nationala de Mediu –Comisariatul judetean Valcea

Operatori salubritate

Flora si fauna Modul de respectare a razei spatiilor de protectie

Suprafete ale spatiilor nou plantate, localizare, specii plantate, numar arbori



Garda Nationala de Mediu –Comisariatul judetean Valcea

Apa Modul de respectare a razei spatiilor de protectie

Procente locuinte racordate la reteaua noua de canalizare

Indicatori de calitate a apei uzate evacuate in reteaua de canalizare municipala

Indicatori de calitate a apelor de suprafata



Garda Nationala de Mediu –Comisariatul


111



judetean Valcea

Structuri teritoriale ale Administatiei Nationale „Apele Romane”, Ministerului Sanatatii Publice

Aerul Actiuni realizate pentru realizarea pasajului suprateran

Actiuni realizate pentru devierea traficului de tranzit din perimetrul locuit

Actiuni realizate pentru dirijarea traficului catre Vama

Mentinerea concentratiilor de poluanti (particule in suspensie, oxizi de azot, monoxid de carbon) in aerul ambiental in zonele populate din proximitatea arterelor principale de trafic sub limitele maxim admise de prevederile legislative in vigoare

Mentinerea concentratiilor de poluanti in aerul ambiental in zonele din proximitatea unitatilor comerciale si de prestari servicii sub limitele maxim admise de prevederile legislative in vigoare



Structuri teritoriale ale Ministerului Transporturilor, Ministerului Sanatatii Publice


Niveluri de zgomot la receptori

Niveluri de vibratii la receptori



Structuri teritoriale ale Ministerului Sanatatii Publice

Factorii climatici


Nealterarea efectului de vale datorita situarii intr-un cadru natural particular dat de confluenta raurilor Olanesti si Olt si existenta in apropiere a lacului de acumulare de pe Olt




Peisajul Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la asigurarea esteticii peisajelor de detaliu zonale


Numar constructii cu grad avansat de uzura eliminate

Numar constructii provizorii eliminate

Numar terenuri neamenajate eliminat





112

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

10.1.INTRODUCERE

Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului.

Beneficiarul PUZ - Zona Libertatii a Municipiului Ramnicu Valcea este Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Valcea.

Planul Urbanistic Zonal - Zona Libertatii din Municipiului Ramnicu Valcea include urmatoarele documente:

• Memoriu PUZ – Situatia existenta;• Memoriu PUZ – Propuneri;• Regulamentul local de urbanism.

Planul Urbanistic Zonal al Zonei Libertatii, Municipiul Ramnicu Valcea si Regulamentul Local de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, documentele de baza si temeiul legal pentru:• elaborarea si corelarea politicilor si strategiilor de dezvoltare a Zonei

Libertatii a Municipiului Ramnicu Valcea si a programelor pentru implementarea acestora;

• eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire;• elaborarea planurilor de urbanism de detaliu;• elaborarea diferitelor planuri de amenjare teritoriala.

Totodata, Planul Urbanistic Zonal va conditiona aprobarea de catre Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Valcea a documentatiilor pentru planuri urbanistice de detaliu (PUD), precum si pentru reactualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului (PATJ) Judetului Valcea.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de reglementare specifica detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei Zonei Libertatii din Municipiul Ramnicu Valcea (acoperind toate functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice, etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului Municipiului Ramnicu Valcea. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism (permisiuni si restictii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul reprezinta o faza premergatoare realizarii investitiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat in timp, functie de fondurile disponibile).


113

In conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal al Municipiului Ramnicu Valcea, pentru Zona Libertatii a cuprins urmatoarele etape:

• pregatirea de catre titular a primei versiuni a planului;

• notificarea de catre titular a Agentiei pentru Protectia Mediului Valcea si informarea publicului;

• etapa de constituire a Comitetului special constituit (aprobat de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova) format din reprezentanti ai Agentiei pentru Protectia Mediului Valcea, Garzii Nationale de Mediu –Comisariatul Judetean Valcea, Autoritatii de Sanatate Publica Valcea, Consiliului Judetean Valcea, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Judetului Valcea, Inspectoratul Judetean de Politie Valcea – Politia Rutiera, Inspectoratul Judetean de Constructii Valcea, Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Valcea, DSVSA Valcea, SC CEZ – Distributie SA -Directia Exploatare, SC Acvarim SA Ramnicu Valcea, SC DISTRIGAZ –SUD SA –Directia Regionala Distributie Vest, SNCFR Regionala Craiova, Directia Apelor Olt Valcea, Sistemul de Gospodarire a Apelor Valcea, SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Valcea, SC CET Govora SA Ramnicu Valcea, SC PETROM SA, SC Horia Ciurus Birou de Arhitectura SRL Ramnicu Valcea (elaboratorul PUZ) si ai Primariei Municipiului Ramnicu Valcea (titularul PUZ), realizata de Agentia pentru Protectia Mediului Valcea, pe baza delegarii de competenta din partea ARPM Craiova pentru efectuarea etapelor procedurale pana la decizia finala, care ramane in competenta ARPM Craiova

• etapa de incadrare realizata de Comitetul special constituit in cadrul sedintei din data de 20.02.2008, cand a fost luata decizia necesitatii evaluarii de mediu pentru PUZ Libertatii din Municipiul Ramnicu Valcea si a elaborarii raportului de mediu;

• etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanti ai Primariei Municipiului Ramnicu Valcea – titularul planului, S.C. Horia Ciurus Birou Arhitectura S.R.L. – elaboratorul PUZ, reprezentanti cu capacitate de expertiza tehnica din cadrul autoritatilor/institutiilor/organizatiilor implicate in Comitetul special constituit, experti din cadrul societatii de consultanta atestate, implicata in efectuarea evaluarii de mediu pentru plan;

• etapa de definitivare a planului si de realizare a raportului de mediu, efectuata de expertii din cadrul societatii de consultanta, cu consultarea si cu participarea larga a Grupului de Lucru;

• supunerea proiectului de plan si a raportului de mediu consultarilor si dezbaterilor publice, realizata de autoritatile competente de mediu si de alte autoritati impreuna cu titularul planului.

Pe baza opiniilor autoritatilor competente de mediu si a altor autoritati in cadrul etapei de analiza a raportului de mediu si pe baza comentariilor publicului vor fi elaborate formele finale ale planului si raportului de mediu.

Continutul Raportului de mediu a fost stabilit in conformitate cu cerintele Anexei nr. 2 la HG nr. 1076/2004 si a fost structurat in 11 capitole si anume:


114

• Capitolul 1 – Introducere

• Capitolul 2 – Continutul si obiectivele principale ale Planului Urbanistic Zonal al zonei Libertatii

• Capitolul 3 – Starea actuala a mediului in zona Libertatii

• Capitolul 4 – Aspecte actuale de mediu relevante pentru zona Libertatii

• Capitolul 5 – Obiectivele de protectia mediului relevante pentru Planul Urbanistic Zonal al zonei Libertatii

• Capitolul 6 – Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului generate de Planul Urbanistic Zonal al zonei Libertatii

• Capitolul 7 – Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate Planului Urbanistic Zonal al zonei Libertatii si masuri de prevenire si de reducere a efectelor negative asupra mediului

• Capitolul 8 – Evaluarea alternativelor

• Capitolul 9 – Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii Planului Urbanistic Zonal al zonei Libertatii

• Capitolul 10 – Rezumat fara caracter tehnic

• Capitolul 11 – Concluzii si recomandari

In cursul procesului de elaborare a raportului de mediu au fost identificate legaturile planului analizat cu alte planuri si programe la nivel local si regional. Cele mai importante astfel de planuri sunt:

• Strategia de dezvoltarea a Municipiului Ramnicu Valcea pentru 2007-2013, in vederea asigurarii cadrului legal specific domeniului urbanistic pentru elaborarea si implementarea proiectelor pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare a municipiului, in care un loc important revine protectiei si imbunatatirii calitatii mediului cu efect nemijlocit imbunatatirea calitatii vietii in municipiu. In acest sens Municipiul Ramnicu Valcea beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila prin programe de finantare si parteneriate strategice.- Programul de finantare ISPA cu proiectul „Reabilitarea sistemului de

alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei de tratare a apelor reziduale din Ramnicu Valcea ce se desfasoara in perioada decembrie 2004 – decembrie 2009.

- Proiectul "Managementul Integrat al Deseurilor Municipale in Ramnicu Valcea", realizat in parteneriat cu Agentia Germana de Colaborare Tehnica (GTZ) in cadrul unui program bilateral intre Guvernele Romaniei si Germaniei. Scopul proiectului consta in: imbunatatirea sistemului de colectare prin introducerea colectarii selective, construirea unei statii de compost pentru prelucrarea deseurilor vegetale, inchiderea depozitului de deseuri Raureni, care a fost deschis din anul 1978 si care nu raspunde cerintelor legislative in vigoare si construirea unui depozit ecologic de deseuri la Feteni, in conformitate cu directivele Uniunii Europene, care sa raspunda cerintelor privind protectia mediului si sanatatii populatie.

• Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Valcea (PATJ Valcea) aflat in curs de elaborare, prevederile PUG Municipiul Ramnicu Valcea si ale


115

Regulamentului local de urbanism aferent reprezentand masuri urbanistice care sa asigure realizarea obiectivelor de dezvoltare la nivel judetean.

• Planul de Actiune pentru Mediu (PLAM) al Judetului Valcea reprezinta strategia pe termen scurt, mediu si lung necesara solutionarii problemelor de mediu locale, prin abordarea problematicii de mediu pe principiile dezvoltarii durabile si in deplina concordanta cu planurile, strategiile si alte documente legislative specifice, existente la nivel local, regional si national

• Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor, cerinta a Uniunii Europene, devine un instrument de planificare pe baza caruia autoritatile judetene/locale pot obtine asistenta financiara si suport din partea U.E.

• Planul de dezvoltare al Regiunii 4 Sud Vest Oltenia pentru perioada 2007 -2013 al carei obiectiv general este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunea SV Oltenia si celelalte regiuni ale tarii in scopul cresterii nivelului de trai al cetatenilor. Planul Local de Actiune pentru Mediu (PRAM) al Regiunii 4 Sud – Vest Oltenia este parte integranta a unui proces larg de realizare a consensului privind abordarea problemelor de mediu si a modului de solutionare a acestora

10.2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL- LIBERTATII, MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA

Prezentul Plan Urbanistic Zonal se refera la Zona Libertatii din Municipiul Ramnicu Valcea si trebuie sa respecte cerintele/directiile de dezvoltare stabilite in PUG Ramnicu Valcea, aflat in curs de elaborare si care trebuie sa stabileasca cu acuratete dezvoltarea teritoriala a municipiului.

Documentatia de urbanism intocmite reglementeaza realizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:

• Circulatie rutiera urbana si transportul in comun• Zone functionale• Protectia si conservarea mediului• Echiparea edilitara

Circulatie rutiera urbana si transportul in comun

Pentru imbunatatirea si modernizarea retelei de circulatie a fost stabilta ca prioritate fluidizarea circulatiei in Zona Libertatii a Municipiului Ramnicu Valcea, prin:




116

• amenajarea Bulevardului Tineretului in zona de sud pe distanta intre intersectia acestuia cu strada Gib Mihaescu


• realizarea accesului pe pasaj din zona de centru a municipiului Ramnicu Valcea pe Bulevardul Tudor Vladimirescu prin reamenajarea intersectieiacestuia cu strada Maior V. Popescu

• amenajarea si prelungirea strazii Ferdinand pe portiunea aflata sub pasajul -intersectia cu Bulevardul Tudor Vladimirescu si strada de acces la Vama Ramnicu Valcea.

Prin PUZ, se reglementeaza stationarea autovehiculelor, asigurandu-se platforme de parcare pentru fiecare tip de functiune corelat cu tipurile de utilizatori si se prevede organizarea circulatiei pietonale pe trotuare de-a lungul tuturor cailor de circulatie.

Zone functionale

Pentru Zona Libertatii, Regulamentul de Urbanism este alcatuit pentru urmatoarele zone functionale:L - Zona locuintelor individuale sau colective cu urmatoarele subzone:

- Li - subzona locuintelor individuale pe lot- Lc - subzona locuintelor colective (blocuri) de inaltime medie si mare in

regim de construire discontinuu- Lsc – subzona locuintelor semi - colective, in fronturi continui

M - Zona mixta- locuinte si dotari compatibile cu functiunea de locuireIPS – Zona pentru institutii publice si servicii de interes general de inaltime medie si mare cu regim de construire discontinuuC - Zona edificiilor de cultD - Zona drumurilor si amenajarilor pentru circulatia publicaF - Zona circulatiei feroviare, inclusiv cladirile si instalatiile aferenteG - Zona de Gospodarie ComunalaV - Zona spatiilor verzi:

- Vp - parcuri, spatii verzi publicesau semi-publice (pentru riverani)- Vs - spatii verzi cu dotari pentru sport si agrement

Propunerile de dezvoltare iau in considerare urmatoarele aspecte: prescriptii pe zone, subzone si UTR, descrierea zonelor, utilizare functionala (utilizari admise, utilizari admise cu conditionari si utilizari interzise), conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor, inaltimea maxima admisibila a cladirilor, aspectul exterior, circulatii si accese, stationarea autovehiculelor, conditii de echipare utilitara, spatii libere si spatii plantate, imprejmuiri, ocuparea si utilizarea parcelelor, cresterea gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate a zonificarii functionale prin operatii urbanistice precis definite in spatiu si timp si prin actiunea treptata si difuza a regulamentului urbanistic.


117

Comparand situatia existenta cu cea propusa prin actualul Plan Urbanistic Zonal se constata urmatoarele:

1. Prin realizarea proiectului dispar unele zone functionale:

o Zona de dotari speciale consituita din terenuri apartinand Ggarnizoanei Constantin Donici - Scoala de Aplicatii pentru Geniu si CF Panait Donici situate de-a lungul caii teren ce va fi inclus in Zona drumurilor si circulatiei pietonale.

o Platformele betonate in suprafata de 6, 6 ha, incluse actual in Zona de suprafete amenajate dalate si care urmeaza a fi parte din ele transformate in zone verzi si restul vor fi cuprinse in extinderea celorlalte zone functionale.

o Suprafetele de teren neamenajate care vor fi amenajate fie ca spatii verzi fie ca extinderi ale celorlalte zone.

o Zona de industrie si depozite constituita din terenuri aflate in principal in proprietatea unor societati comerciale care vor fi destinate pentru extinderea celorlalte zone functionale si in special pentru zona drumurilor si circulatiei pietonale.

2. Prin realizarea proiectului apare zona locuintelor semicolective

3. Prin realizarea proiectului se extind zonele aferente locuintelor (locuinte colective, locuinte si dotari compatibile), zona pentru institutii publice si servicii, zona de gospodarie comunala, zona drumurilor si circulatiei pietonale si zona spatiilor verzi.

In OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului se mentioneaza ca „Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pâna la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pâna la data de 31 decembrie 2013”. De asemenea, ordonanta amintita precizeaza ca schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare în documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora; actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor de mai sus sunt lovite de nulitate absoluta.

Proiectul respecta cerintele legale privind spatiile verzi (Legea 24/2007, OUG 114/2007 si OUG 195/2005) prin repartizarea in aceasta functiune a unor noi suprafete, prin realizarea lui integrala obtinandu-se 42,36 mp/locuitor, daca consideram ca numarul de locuitori al zonei va creste pana la circa 2800. De asemenea, se asigura o structura uniforma, aceste terenuri fiind repartizate pe intreaga suprafata a zonei.

Proiectul propune pastrarea functiunii actuale a tuturor suprafetelor cu destinatia de parcuri si spatii verzi publice sau semi-publice si spatii verzi cu dotari pentru sport si agrement si prevede extinderea acesteia pana la 11,86


118

ha. In aceasta extindere sunt preluate terenuri care actualmente fac parte din platformele betonate situate in zona blocurilor si utilizate in prezent ca spatii de parcare, terenuri neamenajate, zonele din jurul constructiilor propuse si cele dispuse de-a lungul cailor de circulatie nou construite.

Prin sistematizarea propusa in PUZ - Libertatii si in Regulamentul de Urbanism Local, in zonele functionale sunt interzise activitatile productive poluante cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat, constructiile provizorii de orice natura, dispunerea pe fatade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile si a antenelor pentru telefonie mobila, dispunerea de piloneti zabreliti pe terase, dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, depozitarea en-gros, depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice, activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din instalatiile publice, depozitarile de materiale refolosibile, statiile de intretinere auto cu capacitatea peste 5 masini, spalatoriile chimice, platformele de precolectare a deseurilor urbane, orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor pluviale.

Protectia si conservarea mediului

Protectia si extinderea vegetatiei

Propunerea de sistematizare conform PUZ mentine functiunea de spatii verzi pentru suprafetele existente.

Prin PUZ se propun urmatoarele: infiintarea spatiilor verzi de tip gradinite intre blocuri, culoare verzi in jurul infrastructurii tehnice, amenajarea de spatii verzi la spatiile destinate pentru constructia de locuinte, spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate cu arbori, suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori formand o perdea vegetala pe frontul incintei, iar aliniamentele vor fi marcate prin garduri vii.

Protectia calitatii aerului

Prin PUZ se propun: eliminarea functiunii de industrie si depozite din zona, fluidizarea traficului pe amplasament, extinderea retelei de alimentare cu gaze naturale, asigurarea perdelelor vegetale de protectie, dezvoltarea cu precadere a serviciilor nepoluante.

Protectia solului

Proiectul prevede reabilitarea retelei de canalizare si eliminarea functiunii industriale din zona, ceea ce va duce la eliminarea in mare parte a posibilitatilor de poluare, si in plus managementul corespunzator al deseurilor, delimitarea si refacerea perimetrelor cu peisaj degradat, inlocuirea retelelor de canalizare cu grad avansat de uzura si extinderea pe strazile noi.

Protectia la zgomot si vibratii

Prin PUZ nu sunt propuneri explicite pentru protectia la zgomot si vibratii.


119

Protectia sanatatii populatiei


• asigurarea calitativa si cantitativa a apei potabile si reabilitarea retelei de canalizare;• asigurarea serviciilor de salubritate corespunzatoare;• realizarea de perdele de vegetatie, cresterea suprafetei spatiilor verzi si amenajarea unui spatiu verde cu dotari pentru sport si agrement.• asigurarea nivelului de insorire pentru toate tipurile de locuinte.

Perimetre de protectie

Prin Regulamentul Local de Urbanism se prevede realizarea urmatoarelor categorii de protectie: fasii plantate de protectie a cursurilor de apa in zona plantata de protectie a lacurilor de acumulare de pe Olt si Olanesti si fasii plantate de protectie fata de infrastructura tehnica.

Protectia cadrului construit In zona nu exista zone situri si obiectiv care necesita instituirea de arii de protectie.

Echiparea edilitara

Alimentarea cu apa

Prin PUZ se propun lucrari care cuprind trei etape de realizare si consta in lucrari de dezafectare a conductelor din otel care are o vechime mai mare de 30 ani (deci durata de viata garantata este depasita) cu lungime totala de cca 1300 m si inlocuirea lor cu conducte noi cu durata de viata garantata de 50 de ani, montare de hidranti supraterani de incendiu, montarea de camine de vane echipate cu robineti necesare pentru sectorizarea retelei de distributie in caz interventii, pentru rezolvarea avariilor.

Colectarea si epurarea apelor uzate

Prin PUZ se propun realizarea de lucrari de dezafectare a canalelor vechi si inlocuirea lor cu tuburi Hobas noi, cau canale din PVC, dispunerea unui numar corespunzator de guri de scurgere cu sifon si depozit, carosabile, necesare pentru preluarea apelor de ploaie de pe platformele carosabile, montarea decamine de vizitare din zidarie de caramida, in punctele de intersectie ale canalelor si in punctele de racordare la canalizare a gurilor de scurgere

Preluarea apelor de ploaie aferente zonei studiate se va face prin guri de scurgere cu sifon si depozit, amplasate pe strazi, parcaje si racordate la reteaua de canalizare. Tuburile de canalizare prevazute in proiect au o durata de viata garantata de 50 ani. Reteaua de canalizare propusa urmareste trama stradala existenta si propusa.

Alimentarea cu energie electrica

Intrucat inslatiile electrice vor fi afectate prin lucrarile prevazute in PUZ, se vorproiecta si realiza instalatii noi pentru iluminatul public stradal pe pasarela si pe prelungirile cailor rutiere aferente ce vor fi executate de asemenea, in etape.


120

Reteaua de telecomunicatii

Intrucat instalatii de telecomunicatii vor fi afectate prin lucrarile prevazute, sevor proiecta instalatii noi, care, tinand seama de etapizarea realizarii proiectului, se vor finaliza in trei etape.

Alimentarea cu energie termica si asigurarea eficientei energetice

Pentru realizarea investitiei sunt necesare lucrari de devieri si modificari la retelele de termoficare si gaze naturale existente. Tinand seama de etapizarea realizarii proiectului lucrarile de termoficare si gaze naturale prevazute in PUZcuprind trei etape de realizare

10.3. STAREA ACTUALA A MEDIULUI, ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU ZONA LIBERTATII SI EVOLUTIA PROBABILA A MEDIULUI IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe, sunt: mediul urban, populatia si sanatatea umana, mediul economic si social, solul, fauna, flora, apa, aerul, zgomotul si vibratiile, factorii climatici si peisajul. Acesti factori s-au considerat relevanti si in analiza PUZ – Zona Libertatii.

Planul urbanistic, prin specificul sau, se adreseaza mediului urban, propunerile incluse vizand imbunatatirea starii si calitatii acestuia, in scopul asigurarii unor conditii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru viata si dezvoltarea comunitatii. Prin aceste elemente esentiale, un plan urbanistic se deosebeste net de alte tipuri de planuri care propun dezvoltarea prin utilizarea unor terenuri din zone naturale.

Starea actuala a mediului natural si construit din zona avuta in vedere de PUZ, a fost analizata pentru cei zece factori de mediu mentionati mai sus, factori care pot fi influentati, pozitiv sau negativ, de prevederile PUZ.

Pe baza analizei starii actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice si problemele relevante de mediu pentru zona Libertatii. De asemenea, a fost analizata evolutia probabila a mediului in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUZ.

Mediul urban

Municipiul Ramnicu Valcea este un nod important in reteaua de cai de comunicatie din depresiunea getica, el gasindu-se amplasat pe una din principalele cai rutiere internationale care leaga Europa Centrala de Peninsula Balcanica, respectiv pe DN 7 Bucuresti – Pitesti – Rm.Valcea – Sibiu, dar si pe drumurile nationale DN 67 Tg.Jiu – Horezu – Rm.Valcea si DN 64 Craiova –Dragasani – Rm.Valcea.


121

Zona Libertatii are regim de curti constructii, locuinte individuale, colective sisemicolective, este traversata de strazi si este dotata cu utilitati: retele de alimentare cu apa potabila, retele de canalizare in sistem unitar, retea termica, gaze naturale, retele electrice si de telecomunicatii. Este de mentionat ca o mare perte din retelele de alimentare cu apa si canalizare din zona au durata de functionare de peste 30 de ani si ca spatiul locativ este in buna masura nemodernizat in privinta locuintelor individuale..

In Zona Libertatii se manifesta dezechilibre in functionarea organismului urban ce sunt legate in primul rand de organizarea circulatiei in zona si de relatia cu circulatia rutiera si feroviara din localitate. Avem de a face cu o fractura la nivelul fluentei circulatiei atit pe directia est – vest cit mai ales pe directia nord – sud, ceea ce duce la supraaglomerarea arterei centrale ce traverseaza municipiul (Calea lui Traian).

Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aerului

Sursele de impurificare a atmosferei legate de aplasament sunt: surse dirijate stationare (cosuri evacuare gaze arse, rasuflatori de la rezervoarele de carburanti din statii peco si depozit de carburanti, guri de evacuare de la sisteme de exhaustare si ventilatie inclusiv industriale, etc), surse dirijate mobile (tevi de esapament de la vehicule aflate in trafic si transport CF)

Receptorii sunt reprezentati de populatia din zona.

Traficul rutier

Din Studiul de Circulatie pentru Municipiul Ramnicu Valcea efectuat la cererea Primariei Ramnicu Valcea rezulta ca din numarul total de autovehicule ce tranziteaza Municipiul Ramnicu Valcea, circa 10,41% tranziteaza Zona Libertatii Aceasta repartitie inegala a traficului este generata de fracturile existente la traversarea caii ferate, ceea ce duce la alegerea preferentiala Bulevardului Calea lui Traian ca ruta de traversare a municipiului pe directia Nord-Sud si la suprainacarcarea si chiar la blocarea acestuia in special la orele de varf.

In cee ce priveste zona analizata, caracteristicile principale ale traficului rutier in zona amplasamentului sunt:

Ø reteaua stradala nu este proiectata si realizata pentru a face fata cerintelor actuale, arterele rutiere se incadreaza in categoriile II si III, nefiind modernizate in ultimii ani, ci doar intretinute prin refacerea imbracamintii asfaltice si a marcajelor rutiere;Ø traficul rutier este conditionat (flux intrerupt sau congestionat) viteza de rulare este variabila (accelerari, decelerari, stationari in regim de ralanti), existand si un regim variabil ciclic al vitezei de rulare, datorita intersectiilor semaforizate


122

Ø traficul rutier inregistrat pe Bulevardul Tudor Vladimirescu si pe Strada Gib Mihaescu in ambele sensuri este ridicat, debitul mediu de trafic fiind de 10000 vehicule in 24 h. Ø traficul rutier inregistrat pe bulevardele Tineretului si Dem Radulescu spre Kaufland este foarte ridicat, debitul mediu de trafic fiind de peste 10000 vehicule in 24 h pe fiecare dintre ele. Ø compozitia traficului – este foarte variata si include toate tipurile de vehicule: motorete, autoturisme, microbuze, autocamioane, autovehicule articulate, autobuze si tractoare cu remorci.Ø viteza medie de rulare a autoturismelor este de 40- 50km/h dar cu dese franari si stanjeniri din cauza ocuparii benzilor de circulatie de autoturismele parcate necorespunzator, din cauza stationarii la cele 3 bariere CF si a semaforizarii .Ø se observa o circulatie constant liniara, atat zilnica cat si lunara, cu varfuri dimineata in jurul orelor 7.00-10.00 si dupa-amiaza in jurul orelor 15.00-18.00. Un varf secundar apare in jurul orelor 12.00-14.00.

Analiza traficului rutier din punct de vedere al poluarii aerului duce la urmatoarele concluzii:

o principalele noxe generate de traficul rutier, sunt constituite: oxizi de azot, oxizi de sulf, hidrocarburi benzinice, cu cresteri momentane la pornirea autovehiculelor dupa ce s-a stationat la cald datorita barierelor CF si semafoarelor existente.

o exista o legatura de conditionare directa a cresterii concentratiei de noxe in raport cu debitele orare de trafic si cu structura parcului auto in circulatie

o de asemenea sunt posibile cresteri ale concentratiilor specifice de noxe in momentul pornirii automobilelor din parcarile auto situate pe amplasament, dintre care cea mai mare este parcarea de la Supermarketul Kaufland, unde exista o frecventa ridicata de porniri-opriri auto pe toata durata zilei.

Traficul CF

In ceea ce priveste transportul pe calea ferata, studiile privind costurile externe ale transporturilor realizate de catre Infras/IWW pentru Europa au aratat ca mai mult de 92% din costurile efectelor negative (accidente, poluare, schimbari climatice, zgomot, aglomerari) suportate de comunitate sunt imputabile traficului rutier si doar 2% dintre acestea se datoreaza caii ferate. Calitatile transportului feroviar in ceea ce priveste protectia mediului sunt deja demonstrate, acest tip de transport constituind o solutie eficienta pentru obtinerea unor reduceri substantiale ale emisiilor nocive in sectorul de transporturi, iar aportul acestui tip de transport la calitatea aerului poate fi considerat neglijabil, dupa electrificare.

Evaluarea calitatii aerului ambiental s-a efectuat atat pe baza datelor privind calitatea aerului ambiental preluate din Raportul APM Valcea la nivelul anului 2007 cat si a celor privind calitatea aerului ambiental obtinute din masuratoridirecte.


123

Datele privind calitatea aerului ambiental preluate din Raportul APM Valcea pentruanul 2007 in Municipiul Ramnicu Valcea provin din masuratorile sistematice privind concentratiile de poluanti in atmosfera ce se efectueaza cu ajutorul unei retele de monitorizare constituita din doua puncte dintre care unul este amplasat chiar in perimetrul analizat.

Nu s-au inregistrat depasiri ale CMA in ceea ce priveste nivelul concentratiilor de dioxid de sulf, nivelul concentratiilor de dioxid de azot si nivelul concentratiilor de amoniac. Singurul indicator l-a care s-au observat frecvent depasiri ale CMA a fost PM10 - pulberile in suspensie.

In cadrul Municipiului Ramnicu Valcea nu au fost monitorizate concentratiile de metale grele nici la emisie, nici ca imisii, din lipsa echipamentelor necesare prelevarii probelor si efectuarii determinarilor.

Dintre substantele care participa la procesul de distrugere a stratului de ozon din stratosfera se estimeaza ca pe amplasamentul auditat se utilizeaza substante de tip freon ce se regasesc in agregatele frigorifice ale unitatilor cu profil alimentar si care au o influenta nesemnificativa.

In ceea ce priveste emisii totale anuale de gaze cu efect de sera (GES), intre poluantii reglementati prin Protocolul de la Kyoto, in judetul Valcea s-au inventariat urmatoarele emisii de gaze: dioxid de carbon, metan si protoxid de azot.

Dioxidul de carbon (CO2) contribuie in mare masura la degradarea stratului de ozon, fiind unul din principalele subproduse ale arderii tuturor combustibililor: pacura, carbune, gaz natural, lemn. La cresterea concentratiei acestuia in atmosfera se adauga si despadurirea haotica, fara refacerea plantatiilor (CO2 rezultat este absorbit de plantele terestre si de fitoplanctonul oceanic, excedentul adaugandu-se la cel atmosferic).

La cererea Grupului de Lucru in cadrul sedintei din data de 20.02.2008, s-au efectuat masuratori de noxe provenite din trafic in zona amplasamentului analizat. Masuratorile de noxe s-au efectuat in data de 12.03.2008 in 3 puncte, situate la intersectia strazii Remus Bellu cu Bulevardul Nicolae Balcescu (intre APM si bariera CF Traian), la intersectia Strazii Gib Mihaescu cu Bulevardul Tineretului (Peco Lukoil, Peco Boromir) si pe Bulevardul Tudor Vladimirescu in zona barierei CF.

Din raportarea datelor obtinute din masuratori la Ordinul nr. 592/2002 al MAPPM, pentru CO, SO2, NOx, PM 10 si la STAS12574/87 pentru COV (ca benzen), se constata ca nu s-au inregistrat depasiri ale CMA. Valoarea maxim admisa pentru CO2 nu este reglementata de legislatia in vigoare pentru imisii.

Nivelul de zgomot si vibratiile

Principalele surse potentiale de zgomot in cadrul amplasamentului sunt celereprezentate de autovehiculele care participa la trafic, cele din parcaje


124

(orpiri/porniri), sursele de zgomot stradal produs de circulatia trenurilor pe calea ferata si cele din spatiile de joaca.

Nivelul de zgomot in cadrul amplasamentului este influentat si de urmatoarele aspecte: tipul imbracamintii caii de rulare care in zona studiata este asfalt neted si mixtura de beton asfaltic cu portiuni deteriorate (in special pe strazile secundare), porozitatea peretilor stradali; ecranarea acustica este la nivel scazut, neexistand bariere majore naturale sau artificiale care sa impiedice propagarea semnalului acustic

In ceea ce priveste activitatea CF, poluarea fonica provine din activitatea propriu-zisa de transport feroviar (prin zgomotul produs de circulatia vagoanelor si a locomotivelor si de semnalizarea acustica) si activitatea din gara CF.

La cererea Grupului de Lucru in sedinta din data de 20.02.2008 s-au efectuat masuratori de zgomot in aceleasi 3 puncte din Zona Libertatii; indiferent de punctul de masurare, valorile inregistrate ale nivelului de zgomot depasesc valoarea de 70 dB(A), limita maxim admisa a nivelului echivalent de zgomot prevazut de STAS 10009-88 pentru strazile de categoria tehnica II.

Calitatea apei

Monitorizarea calitatii apelor in municipiul Ramnicu Valcea si judetul Valcea se face de catre mai multe institutii, ce au atributii in acest sens, astfel:• apele de suprafata si apele subterane sunt supravegheate de catre A.N

"Apele Romane", Directia Apelor Olt prin Sistemul de exploatare si gospodarire a apelor (SGA) Valcea;

• apele potabile (din surse de suprafata si subterane) sunt monitorizate de catre SC Acvarim SA si Directia de Sanatate Publica Valcea.

• apele uzate sunt monitorizate de catre SC ACVARIM SA Ramnicu Valcea, sunt preluate de reteaua de canalizare oraseneasca si epurate in Statia de Epurare mecano - biologica proprie inainte de deversare in emisar - Raul Olt.

Ape de suprafata

Din examinarea datelor avute la dispozitie, reiese ca pe sectiunea din zona Libertatii Raul Olanesti se incadreaza in clasa a II-a de calitate, iar Raul Olt se incadreaza in categoria a II-a si in clasa III de calitate, existand si perioade cand se inregistreaza depasiri., in special in perioadele secetoase.


Apele uzate rezultate de pe amplasament sunt formate din ape uzate tehnologic rezultate din activitatea industriala si de prestari servicii din zona (spalatorii auto, fabrica de agregate, statii PECO, pensiuni, spital, depozitul de produse petroliere apartinand SC PETROM SA Bucuresti, Zona PECO, etc), ape uzate fecaloid-menajere si ape meteorice


125

Apele uzate tehnologic, apele fecaloid menajere si cele meteorice sunt colectate in reteaua stradala de canalizare existenta pe intreg amplasamentul, fiind preluate si epurate in Statia de Epurare mecano-biologica apartinand SC Acvarim SA Ramnicu Valcea. SC Acvarim SA Ramnicu Valcea monitorizeaza aceste ape la preluarea in canalizarea proprie.

Apele meteorice de pe acoperisuri sunt in general colectate prin sistematizare verticala si conduse catre camine pluviale si retelele de canalizare existente in zona.

Calitatea solului

Pentru Zona Libertatii s-a elaborat Studiul geotehnic si hidrogeologic de catre SC BEFAC SRL Ramnicu Valcea din care reies caracteristicile acestuia din punct de vedere geomorfologic, geotehnice prin foraje executate in pamant, litologia terenului din zona

Reglementarea privind evaluarea poluarii solului este detaliata si analizata in Ordinul 756/1997, acest ordin cuprinzand reglementari care se refera atat la folosinta sensibila, cat si la cea mai putin sensibila.

Din activitatile desfasurate de-a lungul timpului in zona analizata se poate presupune existenta unui fenomen istoric de poluare a solului si subsolului cu produse petroliere si cu plumb. Aceasta posibila poluare s-a produs intr-o perioada indelungata de timp, ca urmare a activitatii unitatilor industriale de depozitare si distribuire produse petroliere, din traficul rutier din zona si traficul CFR - calea ferata traversand latura de vest a amplasamentului. Intrucat poluarea solului in municipiu nu este monitorizata, nu sunt disponibile date certe asupra nivelului de poluare a acestui factor de mediu in Zona Libertatii.

Populatia

Avand in vedere suprafata totala a amplasamentului, s-a apreciat in Zona Libertatii o populatie de 2500 locuitori, reprezentand 2,3 % din populatia municipiului.

Starea de sanatate

Tinand cond de factorii de poluare predominanti din zona, atmosfera este cel mai imprevizibil vector de propagare a poluantilor, efectele facându-se resimtite atât de catre om cât si de catre celelalte componente ale mediului, de aceeacalitatea atmosferei este considerata cea mai importanta în cadrul retelei de monitorizare a factorilor de mediu.



126

Din datele statistice ale anului 2007 puse la dispozitia evaluatorului de catre Autoritatea de Sanatate Publica a Municipiului Ramnicu Valcea, la nivel de municipiu rezulta 21 cazuri de decese datorate aparatului respirator (3,26 % din numarul total de decese), cazuri ce pot fi datorate si poluantilor atmosferici. De asemenea rezulta pentru bolile aparatului respirator o incidenta (cazuri noi de imbolnavire) de 20570 cazuri si o prevalenta (bolnavi cronici aflati in evidenta medicilor) de 1202 cazuri.

Situatia economica si sociala

Municipiul Ramnicu Valcea este cel mai mare centru urban al Judetului Valcea, fiind un oras de talie medie. Orasul a fost puternic industrializat si urbanizat dupa 1968, capatand o dominanta functionala industrial-agrara, concomitent cu subdezvoltarea serviciilor specifice economiei urbane.

Din punct de vedere al zonarii economico-functionale municipiul este situat in zona cu profil economic complex a culoarului Oltului si axei Ramnicu Valcea Horezu. In plan zonal Ramnicu Valcea este amplasat in centrul de greutate al teritoriului judetului Valcea la jumatatea axelor principale nord-sud.

In zona Libertatii a existat zona de industrie si depozite care in ultima perioada si-au redus activitatea: SN PETROM SA, SC ANTARES SA, etc

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea performantelor Planului Urbanistic Zonal in raport cu un set de obiective pentru protectia factorilor/aspectelor de mediu cu relevantapentru acest plan.

Dat fiind ca, prin natura sa, planul urbanistic zonal se adreseaza unui mediu urban, antropizat, la stabilirea obiectivelor de mediu, a tintelor si a indicatorilor s-a luat in considerare faptul ca propunerile PUZ nu tintesc mediul natural, exceptand cele referitoare la protejarea unor arii naturale, iar principalul receptor pe care il are in vedere este populatia din localitatea respectiva, in intreaga complexitate a aspectelor legate de conditiile de viata ale locuitorilor.

De asemenea, trebuie mentionat ca un plan urbanistic chiar zonal nu poate solutiona toate problemele de mediu existente in perimetrul aferent. Prin PUZpot fi solutionate sau pot fi create conditiile de solutionare a acelor probleme cu specific urban si care intra in competenta administratiei publice locale

Se precizeaza ca un obiectiv reprezinta un angajament, definit mai mult sau mai putin general, a ceea ce se doreste a se obtine. Tintele reprezinta obiective mai specifice, mai concrete, care se doresc a se atinge. Pentru masurarea progreselor in implementarea actiunilor, deci in realizarea tintelor, precum si, in final, in atingerea obiectivelor se utilizeaza indicatori, indicatorii reprezentand de fapt acele elemente care permit monitorizarea si cuantificarea rezultatelor unui plan.


127

Obiectivele de mediu, tintele si indicatorii s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu relevanti/relevante pentru plan: mediul urban (inclusiv infrastructura rutiera), populatia si sanatatea umana, mediul economic si social, solul, flora si fauna, apa, aerul, zgomotul si vibratiile, factorii climatici, peisajul.

Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale UE si au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si regional, stabilite prin Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Valcea si respectiv, prin Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii 4 Sud –Vest Oltenia.

Obiectivele, tintele si indicatorii pentru cei/cele zece factori/aspecte de mediu relevanti/relevante pentru evaluarea de mediu sunt prezentati in detaliu in Capitolul 5 al raportului.

Obiectivele strategice de mediu, reprezentand principalele repere necesar a fi avute in vedere in procesul de planificare a actiunilor pentru protectia mediului ca parte intrinseca a oricarui plan care propune dezvoltarea unei zone, sunt urmatoarele:

• imbunatatirea calitatii si functionalitatii mediului urban, crearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a orasului;

• imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane;

• crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a orasului si pentru cresterea si diversificarea ofertei de locuri de munca;

• limitarea impactului negativ asupra solului;

• limitarea impactului negativ asupra florei si faunei;

• limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii apelor;

• limitarea emisiilor de poluanti in aer generate de surse urbane la niveluri care sa nu genereze un impact semnificativ asupra calitatii aerului in zonele cu receptori sensibili;

• limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori sensibili la zgomot si la vibratii;

• limitarea efectelor fenomenului de seceta si a vanturilor puternice;

• crearea unui peisaj urban adecvat.

10.4. REZULTATELE EVALUARII EFECTELOR POTENTIALE ALE PLANULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU RELEVANTI

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut in vedere.

Pentru a evalua impactul asupra celor zece factori/aspecte de mediu relevanti s-au stabilit, pentru fiecare dintre acestia, cate o serie de criterii specifice care sapermita evidentierea, in principal, a impactului semnificativ.


128

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

In vederea evaluarii impactului prevederilor PUZ s-au stabilit sase categorii de impact: pozitiv semnificativ, pozitiv, neutru, negativ nesemnificativ, negativ, negativ semnificativ.

Evaluarea si predictia impactului s-au efectuat pe baza metodelor expert, principiul de baza luat in considerare in determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu constand in evaluarea propunerilor planului in raport cu obiectivele de mediu.

Astfel, pentru fiecare dintre propunerile PUZ a fost efectuata predictia impactului potential generat asupra celor zece factori de mediu relevanti pentru plan, luand in considerare masurile de prevenire/diminuare prevazute, evaluandu-se in final impactul rezidual.

Rezultatele sunt prezentate in Capitolul 7 al raportului, sub forma unei matrici.

Un plan urbanistic zonal se adreseaza unui perimetru larg in cadrul caruia se desfasoara o multitudine de activitati, acestea implicand existenta unor surse de poluanti diseminate pe intreaga suprafata analizata. Astfel, in perimetrul Zonei Libertatii vor emite simultan surse de tip urban, dintre care cele mai importante sunt incalzirea rezidentiala, institutionala si comerciala si traficul rutier, precum si surse de servicii. Efectele acestor activitati asupra mediului se pot cumula sau combina, generand un impact semnificativ.

Se precizeaza ca metodele expert utilizate pentru predictia impactului au luat in considerare cele mai defavorabile scenarii, considerand simultaneitatea functionarii surselor cu cea mai mare raspandire spatiala, chiar daca acest lucru este putin probabil sa se intample in realitate. Evaluarea impactului a fost efectuata luand in considerare efectele cumulate si combinate ale poluantilor sau ale factorilor de stress asupra factorilor/aspectelor de mediu.

Pentru situatiile in care ar exista posibilitatea interactiunilor dintre doi sau mai multi factori de mediu ca urmare a implementarii prevederilor planului, in evaluare au fost luate in considerare aceste interactiuni potentiale.

Un exemplu in acest sens poate fi dat in cazul aspectului de mediu “zgomot si vibratii”. Astfel, aparent, nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele umane, deoarece valorile limita sunt stabilite numai pentru acesti receptori. Totusi, zgomotul si vibratiile pot afecta si alti receptori, cum sunt fauna terestra si constructiile.

Evaluarea de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Libertatii a fost efectuata luand in considerare toate elementele metodologice descrise mai sus.


129

Rezultatele evaluarii de mediu sunt prezentate in Capitolul 7 al prezentului raport.

De asemenea, a fost elaborata o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale poluantilor/factorilor de stress, precum si a interactiunilor dintre doi sau mai multi factori de mediu ca urmare a implementarii proiectului.

Principalele rezultate pe care le pune in evidenta evaluarea efectelor potentiale cumulate ale planului analizat, asupra fiecarui factor/aspect relevant de mediu sunt urmatoarele:

• Mediul urban: realizarea pasajului rutier, extinderea, imbunatatirea si modernizarea infrastructurii rutiere, cresterea sigurantei traficului rutier si pietonal, organizarea de parcaje, organizarea circulatiei pietonale – impact pozitiv semnificativ ca urmare a cresterii gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate a zonificarii functionale, adaptarii infrastructurii rutiere la cerintele de dezvoltare a zonei, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunitatii.

• Populatia si sanatatea umana – impact pozitiv semnificativ ca urmare acompensarii actualului deficit privind zona de locuit si functionalitatea zonelor urbane, asigurarii utilitatilor si eliminarii unor surse importante de poluareprovenite din zona industriala.

• Mediul economic si social – impact pozitiv semnificativ ca urmare a crearii conditiilor pentru dezvoltarea mediului economic si social, pentru atragerea unor investitii majore, in conformitate cu strategia de dezvoltare a zonei, corelat cu ced a intregului municipiu.

• Solul – impact pozitiv semnificativ ca urmare a modificarii utilizarii terenurilor neamenajate, extinderea si dezvoltarea zonelor de locuit si a celor cu functiuni mixte, extinderea si reabilitarea infrastructurii, a zonelor pentru activitati de servicii si extinderea zonelor verzi amenajate, etc.

• Flora si fauna – impact pozitiv semnificativ ca urmare a cresterii si reorganizarii spatiilor plantate, impact negativ asupra faunei mici adaptate terenurilor neamenajate (sectionare si pierdere de habitate) ca urmare a modificarii utilizarii acestor terenuri.

• Apa – impact pozitiv semnificativ ca urmare a reabilitarii si extinderiialimentarii cu apa si a canalizarii in perimetrele locuite, epurarii apelor uzate menajere si protejarii calitatii apelor de suprafata si freatice.

• Aerul – impact semnificativ pozitiv asupra calitatii aerului in zona estica a amplasamentului si pe strazile nou construite si impact negativ nesemnificativ asupra calitatii aerului in ariile limitrofe noii cai rutiere, formate din prelungirea Bulevardului Tineretului pana la Bulevardul Nicolae Balcescu prin pasajul rutier Tudor Vladimirescu ca urmare atat a fluidizarii traficului, dar si cresterii semnificative a numarului de vehicule ce tranziteaza zona si implicit aparitiei unor noi surse de poluanti atmosferici..

• Zgomotul si vibratiile –impact pozitiv semnificativ asupra nivelurilor de zgomot si vibratii in in zona estica a amplasamentului si pe strazile nou construite si impact negativ nesemnificativ asupra nivelurilor de zgomot si


130

vibratii in ariile limitrofe noii cai rutiere, formate din prelungirea Bulevardului Tineretului pana la Bulevardul Nicolae Balcescu prin pasajul rutier Tudor Vladimirescu ca urmare atat a fluidizarii traficului, dar si cresterii semnificative a numarului de vehicule ce tranziteaza zona si implicit aparitiei unor noi surse de zgomot si vibratii

• Factorii climatici – impact pozitiv semnificativ ca urmare a cresterii importante si reorganizarii spatiilor plantate, impact negativ nesemnificativ ca urmare a cresterii emisiilor de gaze cu efect de sera generate de noile surse din perimetrele in care se vor construi locuinte, unitati economice, drumuri.

• Peisajul – - impact pozitiv semnificativ asupra peisajului ca urmare a extinderii spatiilor plantate si reglementarilor de construire care asigura un peisaj urban armonios, cu impact vizual placut.

10.5. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

In cursul elaborarii variantei finale a Planului Urbanistic Zonal al Zonei Libertatii au fost identificate, analizate si evaluate diferite alternative pentru unele componente ale planului. Analiza si evaluarea alternativelor a fost efectuata in principal in functie de criterii tehnico-economice si de criterii privind impactul social si de mediu, de catre proiectantul general si de subproiectanti impreuna cu beneficiarul, iar varianta finala pentru Planul Urbanistic Zonal Libertatii este cea prezentata in documentul de fata si pe baza careia se solicita fundamentarea deciziei autoritatilor.

Avand in vedere ca varianta „0” nu poate fi considerata o alternativa si ca forma analizata in prezentul raport de mediu este singura varianta prezentata de proiectant, acesta constituie de fapt singura alternativa pentru Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Libertatii.

Principalele obiective ale PUZ consta in asigurarea conditiilor urbanistice pentru dezvoltarea zonei, in acord cu prioritatile stabilite prin Strategia de dezvoltare a municipiului Ramnicu Valcea si a Zonei Libertatii, cel mai important element avut in vedere a fost rezervarea terenurilor si reglementarea zonelor de dezvoltare.

Dezvoltarea zonelor functionale propuse presupune sistematizarea zonei si realizarea pasajului rutier pe Bulevardul Tudor Vladimirescu si prelungirea Bulevardului Tineretului.

Pentru imbunatatirea si modernizarea retelei de circulatie a fost stabilte ca prioritate fluidizarea circulatiei in zona de sud a Municipiului Rm. Valcea, prin:



131




• realizarea accesului pe pasaj din zona de centru a Municipiului Ramnicu Valcea pe Bulevardul Tudor Vladimirescu prin reamenajarea intersectiei acestuia cu Strada Maior V. Popescu, care consta in ridicarea cotei intersectiei in zona axului cu cca. 40 cm, ridicare necesara pentru a putea sa se realizeze declivitatea maxima pe rampa vest a pasajului prevazuta de normele tehnice in vigoare.


De asemenea, un punct important realizat de proiectul prezentat este asigurarea suprafetei spatiilor verzi/cap de locuitor conform legislatiei si echiparea edilitara moderna a zonei.

10.6. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptata in legislatia nationala prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, prevede necesitatea monitorizarii in scopul identificarii, intr-o etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului si luarii masurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectueaza prin raportarea la un set de indicatori care sapermita masurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acesti indicatori trebuie sa fie astfel stabiliti incat sa faciliteze identificarea modificarilor induse de implementarea planului.

Amploarea aspectelor pe care le vizeaza Planul Urbanistic Zonal al Municipiului Ramnicu Valcea a condus la stabilirea unor indicatori care sa permita, pe de o


132

parte, monitorizarea masurilor pentru protectia factorilor de mediu, iar pe de alta parte, monitorizarea calitatii factorilor de mediu.

In capitolul 9 al raportului se prezinta, pentru fiecare factor/aspect de mediu cu relevanta pentru PUZ, indicatorii necesar a fi monitorizati pentru a se identifica, in timp, actiunile realizate pentru atingerea obiectivelor planului si efectele semnificative ale implementarii acestuia, precum si organizatiile responsabile pentru efectuarea programului de monitorizare sau pentru colaborarea la efectuarea acestui program.


133

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI

11.1.CONCLUZII

Raportul de Mediu pentru proiectul Planului Urbanistic Zonal PUZ- Libertatii din Municipiul Ramnicu Valcea a fost elaborat in conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului.

Conform cerintelor HG nr. 1076/08.07.2004, pentru procesul de evaluare de mediu pentru planul urbanistic zonal mentionat au fost formate un Comitet special constituit si un Grup de lucru.

Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat in cursul procesului de evaluare de mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:

• Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Libertatii din Municipiul Ramnicu Valceaare ca scop stabilirea obiectivelor, actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanistica a Zonei Libertatii si asigurarea prin reglementari specifice a conditiilor necesare pentru realizarea acestora pana in anul 2013

• Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Libertatii si Regulamentul Local de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal pentru realizarea obiectivelor de dezvoltarea urbanistica propuse.

• Documentul (PUZ si Regulamentul Local de Urbanism) reglementeazarealizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:

• circulatia rutiera si transporturi;

• zonele functionale;

• protectia si conservarea mediului;

• echiparea edilitara.

• Prevederile PUZ Libertatii au fost stabilite astfel incat sa asigure, prin mijloace specific urbanistice, realizarea obiectivelor stabilite de Strategia de dezvoltare a acestei zone ca parte componenta a Municipiului Ramnicu Valcea, de care legat direct. Planul urbanistic zonal analizat nu este legat direct de alte planuri si programe, dar prevederile acestuia raspund unor obiective stabilite de diferite planuri sau programe nationale, regionale sau locale: Planul de amenajare a teritoriului judetului Valcea, Planul de dezvoltare al Regiunii 4 Sud Vest Oltenia pentru perioada 2007 – 2013, Planul Regional de Actiune pentru Mediu pentru Regiunea 4 Sud Vest Oltenia, Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetul Valcea.


134

Pentru Zona Libertatii au fost stabiliti zece factori/aspecte de mediu relevantiasupra carora propunerile planului pot determina diferite forme de impact. Acestia/acestea sunt, in ordinea descrescatoare a importantei, urmatorii/urmatoarele: mediul urban (inclusiv infrastructura rutiera), populatia si sanatatea umana, mediul economic si social, solul, flora si fauna, apa, aerul, zgomotul si vibratiile, factorii climatici, peisajul.

Evaluarea starii actuale a mediului din Zona Libertatii a pus in evidenta o serie de aspecte si probleme de mediu existente. Cele mai importante asemenea probleme sunt legate de mediul urban si de populatie (in special din punct de vedere al situatiei socio-economice a comunitatii). Principalele probleme actuale sunt:

• Lipsa unei conceptii unitare de dezvoltare a zonei, disfunctionalitati importante in ceea priveste zonificarea, intercalari intre zone, lipsa spatiilorpublice plantate;

• Existenta in intravilan a unor suprafete mari de teren neamenajat;

• Fragmentarea traficului rutier datorita faptului ca accesul la amplasament din zona centrala se face prin trei cai rutiere, toate fiind cu traversarea caii ferate prin bariere controlate

• Starea precara a unor cai rutiere secundare si de legatura, cu portiuni de asfalt deteriorat, multe gropi, lipsa trotuare, sau chiar lipsa totala a covorului asfaltic (strazi balastate: Strada Closca, portiunea estica a strazii Gib Mihaescu)

• Concentrarea traficului in zona Hipermarketului Kaufland cu un flux ridicat de clienti, necesitand masuri de fluidizare

• Lipsa unor zone plantate de protectie a ariilor protejate si existenta unei suprafete reduse de spatii verzi, cu mult sub limita prevazuta de OUG 114/2007;

• Existenta unor retele de alimentare cu apa si canalizare cu vechime foarte mare (peste 30 de ani)

• Existenta in perimetrul construit a unor unitati industriale poluante fonic si chimic amplasate pe aleatoriu pe intreaga suprafata;

• Existenta unor locuinte cu aspect rural si a unor constructii degradate si neintretinute apartinand unor societati comerciale, existenta unor spatii de comert si servicii cu caracter provizoriu si cu finisaje imbatranite

• Lipsa unor institutii si servicii utile pentru populatie (scoli, gradinite, unitati bancare, etc)

• Potentiala poluarea istorica a solului si a apelor freatice ca urmare a functionarii pe amplasament a Depozitului SNP Petrom (prevazut cu rezervoare ingropate si supraterane, unele cu vechime foarte mare) si existenta unor surse potentiale de poluare a apei freatice reprezentate de posibile defectiuni ale retelei de canalizare cu vechime de peste 30 de ani

• Afectarea peisajului urban ca urmare a construirii haotice, a cladirilor degradate si a lipsei spatiilor plantate cu rol peisagistic.


135

Estimarea evolutiei probabile a factorilor/aspectelor de mediu in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUZ analizat indica:

• Continuarea afectarii sanatatii locuitorilor ca urmare a vechimii retelei de alimentare cu apa si a lipsei zonelor verzi

• Continuarea afectarii calitatii solului si a apei freatice prin nerealizarea extinderii sistemului municipal de canalizare in cartierele/ariile locuite care nu dispun de o astfel de facilitate;

• Continuarea afectarii calitatii aerului in perimetrele adiacente cailor cu trafic rutier intens si a celor invecinate unor unitati economice poluante, precum si continuarea creerii de disconfort acustic pentru populatia din aceste perimetre, in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUZ cu privire la circulatie si la eliminarea zonei industriale;

• Accentuarea disfunctionalitatilor existente privind starea constructiilor si a conditiilor de locuit in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUZ cu privire la zonele de locuit si accentuarea compromiterii zonei de servicii prin continuarea construirii haotice in acest perimetru;

• Continuarea fragmerntarii traficului auto prin existenta strazilornemodernizate, cu asfalt deterioratsi a stationarilor la bariera CF de pe Bulevardul Tudor Vladimirescu

• Mentinerea aspectului neigrijit al zonei si existenta in continuare a terenurilor nemenajate.

Au fost stabilite obiective de mediu, tinte si indicatori pentru factorii/aspectele de mediu relevanti/relevante pentru plan, in scopul evaluarii performantelor de mediu ale planului. La stabilirea obiectivelor de mediu s-au luat in considerare politicile de mediu nationale si ale UE, precum si obiectivele de mediu la nivel local si regional, stabilite prin Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Valcea si, respectiv, prin Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii 4Sud Vest Oltenia.

Obiectivele de mediu, reprezentand principalele repere necesar a fi avute in vedere in procesul de planificare sunt urmatoarele:

• Imbunatatirea calitatii si functionalitatii mediului urban, crearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a orasului;

• Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane;

• Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a orasului si pentru cresterea si diversificarea ofertei de locuri de;

• Limitarea impactului negativ asupra solului;

• Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei;

• Limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact asupra calitatii apelor;


136

• Limitarea emisiilor de poluanti in aer generate de surse urbane la niveluri care sa nu genereze un impact semnificativ asupra calitatii aerului in zonele cu receptori sensibili;

• Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori sensibili la zgomot si la vibratii;

• Mentinerea factorilor climatici la parametri corespunzatori;

• Crearea unui peisaj urban adecvat.

Evaluarea efectelor potentiale, inclusiv cumulative si prin interactiune, ale planului asupra factorilor de mediu relevanti s-a efectuat prin metode expert, in raport cu criterii specifice. S-au luat in considerare masurile de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu si economico-sociali prevazute de plan si modul in care sunt atinse obiectivele de mediu.

Rezultatele evaluarii efectelor potentiale remanente (dupa implementarea masurilor de prevenire/diminuare) ale planului asupra factorilor de mediu au fost exprimate sintetic, in sase categorii de impact care au permis identificarea efectelor semnificative. Principalele rezultate pe care le pune in evidentaevaluarea efectelor potentiale cumulate ale planului asupra fiecarui factor/aspect relevant de mediu sunt urmatoarele:

• Mediul urban: realizarea pasajului rutier, extinderea, imbunatatirea si modernizarea infrastructurii rutiere, cresterea sigurantei traficului rutier si pietonal, organizarea de parcaje, organizarea circulatiei pietonale – impact pozitiv semnificativ ca urmare a cresterii gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate a zonificarii functionale, adaptarii infrastructurii rutiere la cerintele de dezvoltare a zonei, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunitatii.

• Populatia si sanatatea umana – impact pozitiv semnificativ ca urmare acompensarii actualului deficit privind zona de locuit si functionalitatea zonelor urbane, asigurarii utilitatilor si eliminarii unor surse importante de poluare provenite din zona industriala.

• Mediul economic si social – impact pozitiv semnificativ ca urmare a crearii conditiilor pentru dezvoltarea mediului economic si social, pentru atragerea unor investitii majore, in conformitate cu strategia de dezvoltare a zonei, corelat cu ced a intregului municipiu.

• Solul – impact pozitiv semnificativ ca urmare a modificarii utilizarii terenurilor neamenajate, extinderea si dezvoltarea zonelor de locuit si a celor cu functiuni mixte, extinderea si reabilitarea infrastructurii, a zonelor pentru activitati de servicii si extinderea zonelor verzi amenajate, etc.

• Flora si fauna – impact pozitiv semnificativ ca urmare a cresterii si reorganizarii spatiilor plantate, impact negativ asupra faunei mici adaptate terenurilor neamenajate (sectionare si pierdere de habitate) ca urmare a modificarii utilizarii acestor terenuri.


137

• Apa – impact pozitiv semnificativ ca urmare a reabilitarii si extinderii alimentarii cu apa si a canalizarii in perimetrele locuite, epurarii apelor uzate menajere si protejarii calitatii apelor de suprafata si freatice.

• Aerul – impact semnificativ pozitiv asupra calitatii aerului in zona estica a amplasamentului si pe strazile nou construite si impact negativ nesemnificativ asupra calitatii aerului in ariile limitrofe noii cai rutiere, formate din prelungirea Bulevardului Tineretului pana la Bulevardul Nicolae Balcescu prin pasajul rutier Tudor Vladimirescu ca urmare atat a fluidizarii traficului, dar si cresterii semnificative a numarului de vehicule ce tranziteaza zona si implicit aparitiei unor noi surse de poluanti atmosferici..

• Zgomotul si vibratiile –impact pozitiv semnificativ asupra nivelurilor de zgomot si vibratii in in zona estica a amplasamentului si pe strazile nou construite si impact negativ nesemnificativ asupra nivelurilor de zgomot sivibratii in ariile limitrofe noii cai rutiere, formate din prelungirea Bulevardului Tineretului pana la Bulevardul Nicolae Balcescu prin pasajul rutier Tudor Vladimirescu ca urmare atat a fluidizarii traficului, dar si cresterii semnificative a numarului de vehicule ce tranziteaza zona si implicit aparitiei unor noi surse de zgomot si vibratii

• Factorii climatici – impact pozitiv semnificativ ca urmare a cresterii importante si reorganizarii spatiilor plantate, impact negativ nesemnificativ ca urmare a cresterii emisiilor de gaze cu efect de sera generate de noile surse din perimetrele in care se vor construi locuinte, unitati economice, drumuri.

• Peisajul – - impact pozitiv semnificativ asupra peisajului ca urmare a extinderii spatiilor plantate si reglementarilor de construire care asigura un peisaj urban armonios, cu impact vizual placut.

Au fost evaluate – pe baza criteriilor tehnico-economice si a celor privind impactul social si de mediu – alternativele privind cea mai importanta prevedere a PUZ, si anume extinderea zonelor functionale.

Din analiza comparativa a rezultatelor evaluarii alternativelor a rezultat caalternativa de realizare, optima din punct de vedere cost – beneficiu (inclusiv in ceea ce priveste protectia factorilor/aspectelor de mediu cu relevanta pentru plan) este cea propusa in proiectul analizat, cu fluidizarea circulatiei in zona de sud a Municipiului Ramnicu Valcea, prin realizarea pasajului denivelat amplasat pe Bulevardul Tudor Vladimirescu care va asigura supratraversarea caii ferate, realizarea intersectiei denivelate intre Bulevardul Tudor Vladimirescu si prelungirea Bulevardului Tineretului, amenajarea Bulevardului Tineretului in zona de sud pe distanta intre intersectia acestuia cu strada Gib Mihaescu si pichetul 8 aflat pe bretelele de acces care vor face legatura intre prelungirea Bulevardului Tineretului si pasajul denivelat amplasat pe bulevardul Tudor Vladimirescu, amenajarea Bulevardului Tineretului pe portiunea dintre bretelele de acces pe pasajul denivelat pana la intersectia acestuia cu strada Nicolae Balcescu, realizarea accesului pe pasaj din zona de centru a municipiului Ramnicu Valcea pe Bulevardul Tudor Vladimirescu prin reamenajarea intersectiei


138

acestuia cu strada Maior V. Popescu si amenajarea si prelungirea strazii Ferdinand pe portiunea aflata sub pasajul denivelat .

Aceasta alternativa de dezvoltare a Zonei Libertatii a fost selectata de beneficiar impreuna cu proiectantul general pentru elaborarea variantei finale a Planului Urbanistic Zonal si reprezinta proiectul care a fost analizat in prezentul raport.

A fost propus un plan de monitorizare a implementarii prevederilor planului si a efectelor semnificative ale acestuia asupra mediului care include, pentru fiecare factor de mediu relevant, indicatori specifici si responsabilitati. Indicatorii stabiliti permit, pe de o parte, monitorizarea modului de implementare a prevederilor planului si a masurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de alta parte, monitorizarea starii, calitatii si evolutiei factorilor/aspectelor de mediu.

In sinteza, se apreciaza ca Planul Urbanistic Zonal analizat reprezinta un important instrument pentru crearea premiselor, prin mijloace specifice, dezvoltarii durabile a Zonei Libertatii, conform prioritatilor Strategiei de dezvoltare a municipiului. Implementarea prevederilor planului va genera oportunitati viabile, directe si indirecte, de imbunatatire pe termen lung a mediului urban, a conditiilor de viata ale populatiei si a situatiei socio-economice a comunitatii, in conditiile asigurarii protectiei mediului.

Mentinerea situatiei actuale prin neimplementarea prevederilor PUZ nu reprezinta o solutie pentru dezvoltarea Zonei Libertatii din Muncipiul Ramnicu Valcea si cu atat mai mult nu se constituie intr-o premisa pentru dezvoltarea durabila a acesteia.

11.2.RECOMANDARI

Se fac urmatoarele recomandari cu privire la unele masuri suplimentare pentru protectia mediului care trebuie luate in considerare de catre autoritatile administratiei locale la implementarea prevederilor Planului Urbanistic Zonal al Zonei Libertatii:

• Elaborarea si implementarea planurilor urbanistice de detaliu pentru perimetrele destinate noilor zone de dezvoltare in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de operare si respectarea prevederilor PUZ si RLU cu privire la aceste perimetre.

• Implementarea planurilor urbanistice de detaliu si a proiectelor de dezvoltare numai dupa obtinerea avizelor/acordurilor de mediu.

• Elaborarea si implementarea proiectelor de extindere a echipamentelor edilitare in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de operare si implementarea proiectelor numai dupa obtinerea acordurilor de mediu.

• Respectarea prevederilor PUZ cu privire la asigurarea utilitatilor pentru toate perimetrele locuite.


139

• Asigurarea inlocuirii, modernizarii si extinderii retelelor de alimentare cu apasi de canalizare, de alimentare cu gaze naturale, retelelor electrice si de termoficare precum si a serviciilor de colectare a deseurilor conform noilor zone functionale, in mod corelat cu lucrarile de constructie.

• Verificarea selectarii si implementarii de solutii viabile cu privire la colectarea si epurarea apelor uzate tehnologice in cadrul proiectelor de dezvoltare sau de modernizare a unitatior de servicii.

• Respectarea prevederilor PUZ cu privire la zona spatiilor plantate in cadrul tuturor planurilor urbanistice de detaliu si a proiectelor de dezvoltare a diferitelor zone si activitati si interdictia conform legii de a schimba destinatia spatiilor verzi definite conform Legii 24/2007.

• Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora;

• Urmarirea, in colaborare cu autoritatile locale pentru protectia mediului si de sanatate publica, a calitatii factorilor de mediui in Zona Libertatii, astfel incat sa se limiteze nivelurile de poluare, generate de contributiile cumulate ale tuturor surselor existente si viitoare, la valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili.

• Evaluarea, pe masura dezvoltarii zonei, a oportunitatilor pentru proiectarea si implementarea unei retele de supraveghere a calitatii aerului care sapermita, impreuna cu un program de management al calitatii aerului, mentinerea acesteia in limitele legale pentru protectia populatiei, vegetatiei si ecosistemelor.

• Respectarea prevederilor Regulamentului Local de Urbanism inclusiv in ceea ce priveste interdictiile de construire

• Respectarea conditiilor impuse de avizatori la eliberarea avizelor tehnice pentru proiectul analizat

• Protectia sanatatii locuitorilor din zona prin montarea de panouri fonoabsorbante de-a lungul noii artere de circulatie care fluidizeaza traficul pe directia nord-sud cu precadere in zona pasajului rutier si utilizarea pe cat posibil a materialelor de constructii fonoabsorbante

• Realizarea de perdele verzi de protectie de-a lungul cailor de circulatie rutiere si CF (la amplasarea acestor perdele se va tine seama de necesitatea observarii semnelor de circulatie si semnalelor feroviare)

• Realizarea pe cat posibil de piste pentru circulatia biciclistilor pe noile artere si pe cele modernizate

• Respectarea perimetrelor de protectie ale constructiilor edilitare, ale digului mal drept Raul Olt si mal stang Raul Olanesti si ale lacaselor de cult

• Reglementarea circulatiei auto de-a lungul pasajului rutier, cu dirijarea traficului greu spre vama astfel incat sa se evite stationarea pe bretelele de circulatie si fragmentarea traficului

• Utilizarea mijloacelor moderne de dirijare a traficului (eventual semafoare inteligente) la intersectia dintre prelungirea Bulevardului Tineretului si Bulevardul Nicolae Balcescu, tinand cont de bariera CF


140

• Monitorizarea calitatii solului prin prelevare de probe si determinarea continutului de produse petroliere si de plumb la diferite adancimi precum si calitatea apei freatice din forajul existent in decursul procedurii de incetare a activitatii si de dezafectare a depozitului apartinand SNP Petrom SA. Aceasta activitate trebuie sa se desfasoare conform legislatiei, cu obtinerea avizelor si autorizatiilor de incetare a activitatii si de dezafectare. In functie de gradul de poluare constatat se va ecologiza zona pana la incadrarea la tipul de sol de folosinta sensibila.

.

Documents

RAPORT DE MEDIU - primariavl.ro Urbana/PUZ/In vigoare/PUZ... · legislatia sau cu practica nationala, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora; Evaluare de mediu - elaborarea