Raportul auditului asupra raportului Guvernului privind ... · Web viewasupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015 s-a desfăşurat la Ministerul

A

Raportul auditului asupra raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015

Anexa nr.1 la Hotărîrea Curții de Conturi

nr.16 din 30 mai 2016

Curtea de Conturi a Republicii Moldova

Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015

Cuprins

Lista abrevierilor..............................................................................................................4SUMAR EXECUTIV........................................................................................................6I. INTRODUCERE........................................................................................................11II. PREZENTAREA GENERALĂ...........................................................................12

2.1. Contextul macroeconomic aferent exerciţiului bugetar 2015.....................................................12

2.2. Sumarul executării generale a indicatorilor sintetici ai bugetului de stat...............................................................................................................................................13

2.3. Intrările surselor externe în anul 2015 s-au diminuat comparativ cu anul precedent...........14

III. CONSTATĂRI......................................................................................................153.1. Relevanța indicatorilor bugetari și nivelul de executare a acestora necesită îmbunătățire.......15

3.1.1. Concludența prognozelor utilizate la elaborarea CBTM pe anul 2015..............................153.1.2.Modificările operate la Legea bugetului de stat pe anul 2015 au inclus diminuarea

indicatorilor bugetari comparativ cu cei aprobați inițial............................................................153.2.Executarea per ansamblu a veniturilor BPN................................................................................16

3.2.1.Ponderea semnificativă în totalul veniturilor BPN revine veniturilor bugetului de stat........................................................................................................................................17

3.2.2.Executarea veniturilor bugetului de stat sub nivelul prognozat a fost influențată de imprecizia prognozelor macroeconomice....................................................................................17

3.3. Sinteza executării veniturilor bugetului de stat............................................................................19

3.3.1. Veniturile bugetului de stat s-au realizat sub nivelul prognozat........................................193.3.2. Se atestă diminuarea față de anul precedent a ponderii veniturilor bugetului de stat în

PIB ........................................................................................................................................203.3.3. În anul 2015 executarea veniturilor a înregistrat cel mai scăzut nivel din anii 2009-2015

.......................................................................................................................................203.3.4. Ca și în anii precedenți, executarea veniturilor la nivel de tip s-a realizat neuniform......213.3.5. Încasările din amenzi și sancțiuni administrative au depășit prevederile anuale..............223.3.6. Defălcările din profitul net al Î.S. și dividendele aferente cotei de participare a statului

în S.A. s-au realizat la nivelul prevăzut de Legea bugetului de stat pe anul 2015....................233.3.7.Nivelul de colectare a veniturilor de către principalii administratori de buget și al

executării lunare și trimestriale este neuniform.........................................................................243.3.8.Analiza încasărilor trimestriale.............................................................................................253.3.9.Analiza încasărilor lunare.....................................................................................................253.3.10.Restituirea TVA și a accizelor, deși a înregistrat o tendință de diminuare față de anul

precedent, continuă să dețină ponderea semnificativă în totalul veniturilor bugetului de stat........................................................................................................................................25

3.3.11.Veniturile la alte componente ale bugetului de stat s-au realizat sub nivelul prognozat.......................................................................................................................................27

3.3.12.Rezultatele controalelor fiscale și măsurilor de combatere a evaziunilor fiscale.............283.3.13. Ca și în anii precedenți, facilitățile fiscale și vamale au înregistrat o creștere față de

anul precedent, influențînd semnificativ încasările la BPN.......................................................29

1 | P a g e


3.3.14.Deși restanțele de plată a obligațiunilor contribuabililor făță de BPN s-au diminuat față de anul precedent, ele continuă să rămînă semnificative...........................................................30

3.3.15.Deși restanțele la plata obligațiunilor contribuabililor față de bugetul de stat au înregistrat o diminuare față de anul precedent, menținerea acestora la un nivel semnificativ duce la neasigurarea bugetului de stat cu resurse disponibile...................................................31

3.3.16.Ca și în anii precedenți, eficacitatea colectării neplăților față de bugetul de stat rămîne limitată..........................................................................................................................................32

3.3.17.Impactul politicii bugetar-fiscale în anii 2013-2015..........................................................333.4.Partea de cheltuieli s-a realizat sub nivelul prognozat.................................................................36

3.4.1.Executarea per ansamblu a cheltuielilor bugetului de stat s-a realizat sub nivelul prognozat......................................................................................................................................36

3.4.2.Prognoza cheltuielilor încluse în CBTM pentru anul 2015, ca și în anii precedenți, necesită îmbunătățire...................................................................................................................37

3.4.3 Spre deosebire de anii precedenți, limitele de cheltuieli aprobate inițial în Legea bugetului de stat pe anul 2015 au fost diminuate.......................................................................38

3.4.4. Nivelul scăzut de executare a cheltuielilor a fost influențat de posibilitățile reale de finanțare........................................................................................................................................38

3.4.5.Nivelul de executare a cheltuielilor în aspect funcțional este neuniform, fiind influențat atît de calitatea prognozelor, cît și de insuficiența resurselor financiare la bugetul de stat

........................................................................................................................................393.4.6. Nivelul de executare a cheltuielilor sub aspectul clasificației economice este variabil.....403.4.7.Realizarea prognozelor de către executorii de buget necesită îmbunătățire.......................423.4.8.Nivelul de executare a bugetelor pe programe de performanță este în descreștere

continuă........................................................................................................................................423.5. Sinteza executării prevederilor unor articole din Legea bugetului de stat pe anul 2015...........45

3.6.Cheltuielile pentru achitarea documentelor executorii au înregistrat o creștere față de anul precedent...............................................................................................................................................51

3.7. Investițiile capitale s-au realizat sub nivelul prevăzut.................................................................59

3.8. Alocarea mijloacelor din Fondul de rezervă al Guvernului a înregistrat în ultimii ani o tendință descedentă..............................................................................................................................60

3.9. Ca și în anii precedenți, se atestă necesitatea unor reglementări referitor la raportarea bazată pe rezultate privind gestionarea mijloacelor fondului rutier..............................................................62

3.10.Transferurile interbugetare dețin ponderea semnificativă în totalul cheltuielilor bugetului de stat.........................................................................................................................................................65

3.11.Creditarea netă (gr.23).................................................................................................................69

3.12.Datoriile debitoare și creditoare au înregistrat o creștere semnificativă...................................70

3.13. Deficitul bugetar s-a realizat sub nivelul prognozat..................................................................71

3.13.1.Sursele de finanțare a deficitului relevă o creștere continuă............................................723.13.2.Vînzarea și privatizarea bunurilor proprietate publică (gr.29)..........................................74

3.14.Se atestă creșterea continuă a datoriei de stat interne și externe...............................................75

3.15.Alte aspecte ce țin raportarea de către executorii primari de buget a situațiilor patrimoniale aferente valorii cotelor statului în capitalul social..............................................................................75

3.16.Sinteza executării recomandărilor auditului precedent..............................................................80

2 | P a g e


IV. RECOMANDĂRI.....................................................................................................80Anexa nr. 1 la Raport (Tabele)......................................................................................82Anexa nr. 2 la Raport (Diagrame)...............................................................................101Anexa nr.3. Lista neconformităţilor constatate în cadrul auditului..........................107Anexa nr. 4 la Raport (Metodologia, sfera de abordare și responsabilităţile părţilor auditului)....................................................................................................108

3 | P a g e


Lista abrevierilorAIPA Agenția de Intervenție și Plăți pentru AgriculturăAPC Administrația publică centralăAPL Administrația publică localăAPP Agenţia Proprietăţii PubliceARFC Agenția Relații Funciare și CadastruBASS Bugetul asigurărilor sociale de statBC Banca comercialăBERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi DezvoltareBIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi DezvoltareBNM Banca Naţională a MoldoveiBNS Biroul Național de StatisticăBPN Bugetul public naționalBUAT Bugetul unităţilor administrativ-teritorialeCBTM Cadrul Bugetar pe Termen MediuCC Consiliul ConcurențeiCEC Comisia Electorală CentralăCEDO Curtea Europeană a Drepturilor OmuluiCNAM Compania Națională de Asigurări în MedicinăCNAS Casa Naţională de Asigurări SocialeCt Datorii creditoareCUT Contul Unic TrezorerialDLC Directoratul Liniei de CreditFAOAM Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicalăFIDA Fondul Internațional pentru Dezvoltare AgricolăFNDR Fondul Naţional de Dezvoltare RegionalăFS Fondurile specialeFEE Fondul pentru Eficiență EnergeticăFSPA Fondul de Subvenţionare a Producătorilor AgricoliHG Hotărîre de GuvernIDA Asociația Internațională de DezvoltareIFPS Inspectoratul Fiscal Principal de StatIFST Inspectoratul Fiscal de Stat TeritorialIPNA Instituția Publică Națională a AudiovizualuluiÎ.S. Întreprindere de StatMAEIE Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării EuropeneMAI Ministerul Afacerilor InterneMAIA Ministerul Agriculturii şi Industriei AlimentareMC Ministerul Culturii

4 | P a g e


MDRC Ministerul Dezvoltării Regionale și ConstrucțiilorMEc Ministerul EconomieiMEd Ministerul EducațieiMF Ministerul FinanţelorMIGA Agenţia Multilaterală de Garantare a InvestiţiilorMS Mijloace specialeMTID Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii DrumurilorOIM Organizaţia Internaţională a MunciiOMS Organizaţia Mondială a SănătăţiiPEFA Performanţa Managementului Finanţelor PublicePI Proiecte investiționalePIB Produsul Intern BrutRM Republica MoldovaS.A. Societate pe AcțiuniSFS Serviciul Fiscal de StatSP Secretariatul ParlamentuluiSV Serviciul VamalTVA Taxa pe valoarea adăugatăUAT Unitatea administrativ-teritorialăUIP Unitatea de implementare a proiectuluiVMS Valori mobiliare de stat

DPF Departamentul Poliția de Frontieră

5 | P a g e


SUMAR EXECUTIV

Bugetul de stat pe anul 2015 s-a executat în condiții dificile de recesiune a dezvoltării economice, cu toate că PIB nominal, faţă de anul precedent, a înregistrat o creștere cu 8,7%, şi faţă de indicatorul prognozat – cu 1,7%. Concomitent, contextul macroeconomic aferent anului 2015 se mai caracterizează prin: creșterea nivelului inflației, creșterea indicilor prețurilor de consum, deprecierea semnificativă a leului moldovenesc în raport cu valutele principale, scăderea importurilor şi exporturilor, creșterea continuă a datoriei sectorului public etc.. Deși evoluția principalilor indicatori bugetari în ultimii 3 ani a indicat o creștere continuă a veniturilor și cheltuielilor, dar și o dinamică neuniformă la executarea deficitului bugetar, principalii indicatori ai bugetului de stat realizați în anul 2015 au fost sub nivelul prognozat, situație determinată de contextul macroeconomic și de aplicarea procedurii de executare de buget provizoriu pe o perioadă de circa 4 luni. Astfel, veniturile au fost executate în sumă de 28054,6 mil.lei (95,5%), cheltuielile – în sumă de 30101,1 mil.lei (91,0%), și deficitul bugetar – în sumă de 2046,5 mil.lei (55,5%). Din insuficiența resurselor financiare necesare, soldul alocațiilor neutilizate a constituit 2961,6 mil.lei. Totodată, datoria de stat internă a depășit plafonul stabilit cu 3,5 %, iar datoria de stat externă s-a realizat sub plafonul stabilit.

În condițiile neaprobării bugetului de stat pe anul 2015 în termenele legale, indicatorii macroeconomici utilizați la elaborarea proiectului de buget diferă mult de situația reală, iar imprecizia acestora a condiționat și operarea modificării indicatorilor bugetari. Astfel, în rezultatul modificării operate la Legea bugetului de stat, veniturile și cheltuielile au fost diminuate cu 1186,2 mil.lei (-3,9%) și, respectiv, cu 1590,4 mil.lei (-4,6%), pe cînd deficitul bugetar s-a majorat cu 404,2 mil.lei (+10,2%).Cu toate că rezervele valutare internaționale acoperă datoria de stat externă, ritmul de creștere a datoriei de stat externe (+30,9 mil.dol.SUA/+2,4%) a devansat ritmul de creștere a rezervelor valutare (-399,0 mil.dol.SUA/-18,5%), coeficientul de acoperire fiind în descreștere de la 1,65 în anul 2014 pînă la 1,31 în anul 2015. În circumstanțele insuficienței lichidităților pentru necesitățile bugetului de stat, s-a efectuat vînzarea VMS peste limitele aprobate cu 205,1 mil.lei, au fost atrase mijloace financiare sub formă de împrumuturi de la proiectele finanțate din surse externe (432,2 mil.lei) și de la instituțiile publice la autofinanțare -170,0 mil.lei.

Deși veniturile bugetului de stat dețin o pondere de 64,5 % în totalul veniturilor BPN, se atestă o încetinire semnificativă a ritmului de creștere atît a veniturilor BPN, cît si a veniturilor BS.

Relevanța prognozelor de încasare a veniturilor și surselor de finanțare a deficitului bugetar este unul dintre principalii factori ai evaluării eficacității bugetului, deoarece

6 | P a g e


aceste prognoze stau la baza calculării și justificării cheltuielilor incluse în buget. Compararea indicatorilor prognozați cu cei realizați permite formarea unei viziuni generale asupra calității, predictibilității şi credibilității prognozelor la venituri. Trendul nivelului de executare a veniturilor bugetului de stat în perioada ultimilor 7 ani este unul neuniform, în anul 2015 fiind înregistrat cel mai jos nivel de executare.

Constatările aferente executării veniturilor bugetului de stat denotă:(i) nivelul neuniform de realizare, cauzat de supraestimarea și/sau subestimarea

indicatorilor în aspect de tip;(ii) scutirile acordate la plata dividendelor/defalcărilor de la profitul net obținut în

perioadele precedente prin majorarea capitalului social nu în toate cazurile au asigurat capitalizarea obligatorie a acestora;

(iii) nivelul neuniform de colectare a veniturilor de către principalii administratori de buget, precum și de executare lunară și trimestrială;

(iv) sumele aferente restituirilor TVA și accizelor continuă să dețină o pondere semnificativă în totalul veniturilor bugetului de stat, iar în condițiile insuficienței resurselor financiare, în anul 2015 a fost aplicată compensarea restituirilor prin cesiune agenților economici terți, cu stingerea concomitentă a obligațiunilor fiscale față de BPN, deși aceste prevederi sînt declarate neconstituționale încă din anul 1999;

(v) veniturile bugetului public național sînt afectate de creșterea semnificativă a facilităților fiscale și vamale, acesta în ultimii ani înregistrînd o insuficiență sporită de resurse necesare pentru satisfacerea necesităților tuturor nivelurilor de buget;

(vi) menținerea unui nivel impunător al restanțelor față de bugetul de stat a influențat nivelul încasărilor la buget și a limitat finanțarea activităților prevăzute în buget, fiind restituite ordine de plată neexecutate din lipsa/insuficiența resurselor bugetare în valoare totală de 850,4 mil.lei, fapt ce a dus la creșterea datoriilor creditoare față de furnizorii de lucrări și servicii;

(vii) rezultatele estimării impactului măsurilor de politică bugetar-fiscală asupra încasărilor la BPN atestă tendințe și valori fluctuante, iar prezentarea măsurilor estimate și a celor raportate necesită îmbunătățire, pentru a reda situația reală la estimarea impactului așteptat atît al realizării politicilor bugetar-fiscale, cît și al implementării acestora ;

Deși, în comparație cu anul 2014, cheltuielile bugetului de stat au crescut cu 2,6%, spre deosebire de anii precedenți, în anul 2015 ritmul de creștere a acestor cheltuieli a încetinit. Conform datelor raportate de MF și verificărilor efectuate de audit, partea de cheltuieli s-a executat la nivel de 91,0%, sau în sumă de 30101,1 mil.lei, soldul alocațiilor neutilizate la finele anului 2015 constituind 2961,6 mil.lei.

Constatările aferente executării cheltuielilor bugetului de stat relevă:(i) prognoza cheltuielilor incluse în CBTM pentru anul 2015, ca și în anii precedenți,

necesită îmbunătățire profundă, imprecizia acestora cauzînd modificări periodice și frecvente ale indicatorilor bugetari aprobați;

7 | P a g e


(ii) nivelul de executare a cheltuielilor este mai jos decît nivelul tolerabil stabilit de practicile internaționale (-5%)1 și cel mai jos din ultimii 3 ani, această situație fiind determinată de neîncasarea veniturilor la nivelul prognozat (- 1318,2 mil.lei), inclusiv a granturilor externe, precum și de nedebursarea integrală a împrumuturilor externe incluse în buget (- 1617,2 mil.lei);

(iii) executarea cheltuielilor sub aspectul Clasificației economice denotă că ponderea majoră o dețin cheltuielile curente – 80,5 %, cheltuielile capitale fiind în diminuare față de anul precedent;

(iv) nivelul de executare a cheltuielilor de către executorii de buget indică că prognozele bugetare ale acestora trebuie îmbunătățite semnificativ, fiind evidențiată necesitatea unor constrîngeri puternice, astfel ca solicitările celor care cheltuiesc banii publici să exprime cu maximă exactitate ,,nevoile” corelate cu plafonul resurselor disponibile ale statului;

(v) gradul de executare a bugetelor pe programe de performanță este în descreștere continuă, iar analiza calității sistemului de planificare și caracteristicilor bugetelor pe programe a relevat că: 1) principiul de formare și modificare a programelor de performanță, reieșind din volumul de alocare a resurselor bugetare, nu corespunde scopului de trecere la bugetarea pe programe, bugetele instituțiilor fiind doar transformate în formatul programelor (un clasificator adițional). În astfel de condiții, programele de stat nu pot fi vizate ca un instrument complet și eficace de planificare și executare, cu toate că Guvernul deleagă programelor anume acest rol- сheie; 2) indicatorii de performanță nu sînt generalizați printr-un sistem automatizat, ceea ce face imposibilă evaluarea în dinamică a indicatorilor realizați și a performanțelor atinse în cadrul programelor respective; 3) lipsa pașapoartelor programelor de performanță, ca documente care ar defini scopurile, obiectivele, domeniile de utilizare a fondurilor bugetare, organele responsabile de executare/implementare, indicatorii de performanță intermediari și finali, termenul de realizare, precum și alte caracteristici ale bugetului programului, ceea ce face imposibilă evaluarea performanțelor intermediare atinse în cadrul programelor de performanță;

(vi) Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli nu a fost finanțat intergral, fapt cauzat de insuficiența resurselor financiare, precum și de achitarea titlurilor executorii;

(vii) se reiterează problematicile constatate și în anii precedenți la compartimentul evidența datoriilor la plata cotizațiilor în organizațiile internaționale al căror membru este RM, prin intermediul MF și executorilor de buget, precum și privind nerestabilirea și neluarea la evidență a cotelor RM în capitalul a 4 organizații internaționale (capitalul străin) sub formă de cambii;

(viii) cheltuielile pentru achitarea documentelor executorii au crescut față de anul precedent, în anul 2015 fiind achitate 85,8 mil.lei. Datorită lipsei unor politici de evidență a datoriilor/creanțelor contingente, nu este cunoscută valoarea totală a cauzelor înaintate pentru a fi achitate de la bugetul de stat în cazul pierderii cauzei de judecată, și nici posibilele riscuri cu impact pentru bugetele ulterioare;

1 PEFA (PI 3 – Structura cheltuielilor în comparație cu bugetul aprobat inițial).

8 | P a g e


(ix) cele mai semnificative cheltuieli pentru investițiile capitale au fost finanțate de la componenta proiecte finanțate din surse externe, ponderea acestora în totalul investițiilor capitale fiind de 95,0%;

(x) este pentru prima dată în ultimii ani cînd volumul mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului este în diminuare, comparativ cu volumul cheltuielilor bugetului de stat, care este în creștere. De asemenea, spre deosebire de anii precedenți, la finele anului 2015, la cheltuielile efectuate din contul mijloacelor Fondului de rezervă nu au fost înregistrate datorii debitoare sau creditoare;

(xi) ca și în anii precedenți, relevăm necesitatea unor reglementări referitor la raportarea bazată pe rezultate privind gestionarea mijloacelor fondului rutier;

(xii) volumul transferurilor alocate de la bugetul de stat către bugetele de alt nivel a constituit 13,5 mlrd.lei, fiind în creștere față de anul precedent. Datorită insuficienței resurselor bugetului de stat, nivelul de executate a transferurilor către BASS a constituit 93,7% (-278,9 mil.lei), respectiv, către FAOAM – 94,7% (-121,8 mil.lei), BUAT – 93,3% (-527,0 mil.lei);

(xiii) la finele anului 2015, executorii de buget au înregistrat datorii debitoare și datorii creditoare la toate componentele (1123,3 mil.lei și, respectiv, 1225,0 mil.lei), acestea fiind în creștere semnificativă la componenta de bază și la componenta proiecte finanțate din surse externe.Bugetul de stat în anul 2015 s-a realizat cu un deficit de 2046,5 mil.lei, sau sub nivelul prognozat, care, ca pondere în PIB, a constituit 1,7 %, sau cu 1,3 p.p. mai puțin decît indicatorul prognozat (3%). Pe parcursul anului, pentru acoperirea deficitului bugetar, au fost atrase surse interne în valoare totală netă de 437,5 mil.lei și surse externe nete în valoare de 1805,8 mil.lei. Principala sursă internă de finanțare a deficitului au fost VMS. Totodată, pentru necesitățile bugetului de stat au fost împrumutate mijloacele bănești din soldurile la componentele mijloace speciale, fonduri speciale și proiecte finanțate din surse externe, precum și din soldurile la conturile autorităților și instituțiilor publice cu autonomie financiară, care se deservesc în CUT, în valoare totală de 1246,2 mil.lei, din care pină la finele anului au rămas nerambursate 357,9 mil.lei.

Datoria de stat internă si externă a înregistrat o evoluție ascendentă față de anul precedent, constituind la finele anului 2015 suma de 33 509,2 mil.lei, fiind în creștere cu 6 038,6 mil.lei. Urmare neexecutării obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat acordate BNM pentru creditele de urgență acordate unor instituții financiare (13.583.717 mii lei), datoria de stat internă va crește semnificativ, ceea ce va împovăra bugetele pentru următorii ani. Valoarea garanțiilor acordare de stat, fără costurile de deservire, constituie circa 57,6% din veniturile fiscale ale bugetului de stat și 45,2% din cheltuielile bugetului de stat. Ca pondere în PIB, estimat pentru anul 2016, datoria de stat internă va crește cu circa (+9,8 p.p.). Deși s-au efectuat mai multe înregistrări în evidența contabilă de către fondatori ale cotei de participare a statului în capitatul social al Î.S. și S.A., problema respectivă rămîne actuală și în continuare. Dată fiind abordarea sistemică pe parcursul mai multor ani a

9 | P a g e


acestei probleme, urmare a activităților de audit efectuate, în anul 2015, a fost restabilită în evidența contabilă o mare parte a cotei capitalului social al Î.S., S.A. și instituțiilor publice ai căror fondatori sînt APC. Astfel, urmare activităților de audit desfășurate, executorii de buget au luat la evidență cote ale statului în valoare totală de 5407,6 mil.lei.

Se evidențiază problematici privind plenitudinea, veridicitatea și relevanța datelor deținute de MF, APP, SFS, Î.S. „Camera Înregistrării de Stat” și BNS referitoare la numărul Î.S. și S.A. în care statul are cote de participare, evidența și raportarea de către fondatori a cotei de participare a statului în capitatul social, confirmarea documentară a componenței acestor valori etc. În urma activităţilor de audit, au fost constatate neconformităţi în valoare totală de 6603,2 mil.lei, din care, pe parcursul auditului, au fost corectare 6133,2 mil.lei (vezi Lista neconformităţilor din Anexa nr.3 la prezentul Raport). Opinia echipei de audit cu referire la Raportul Guvernului privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 2015 este că la capitolele partea de venituri, partea de cheltuieli, deficitul bugetar și sursele de finanțare acesta a fost întocmit în conformitate cu prevederile acceptabile și prezintă fidel situațiile aferente exercițiului bugetar încheiat pe 31.12.2015, informațiile financiare fiind bazate pe datele evidenței sistemului trezorerial și datele consolidate ale rapoartelor executorilor de buget. Totodată, în baza activităților desfășurate și avînd în vedere responsabilitatea Ministerului Finanțelor pentru executarea bugetului de stat prin metoda de casă, echipa de audit exprimă o opinie fără rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015, la componenta executarea de casă.

Constatările de audit sînt expuse în prezentul Raport și vin în sprijinul acestor concluzii și opinii de audit. Concomitent, Raportul dat prezintă recomandări specifice de remediere a neconformităților constatate și de îmbunătățire a performanțelor în domeniile auditate.

10 | P a g e


I. INTRODUCERE

Misiunea de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015 s-a desfăşurat la Ministerul Finanţelor, în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi2, potrivit Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 20153.

Scopul misiunii de audit Scopul misiunii de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015, în aspectele semnificative, este elaborat în conformitate cu prevederile legale, prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial şi datele consolidate ale rapoartelor executorilor de buget.

Destinatarii Raportului de auditRaportul de audit este destinat MF, Parlamentului și Guvernului RM, societății civile și altor părți interesate.

Metodologia, sfera de abordare și responsabilităţile părţilor auditului sînt prezentate în Anexa nr.4 la prezentul Raport.Subiecţii supuşi audităriiMinisterul Finanţelor - în calitate de administrator al bugetului de stat și organ responsabil de procesul bugetar.Trezoreria de Stat - în calitate de subdiviziune responsabilă de asigurarea executării BPN prin sistemul trezorerial.De asemenea, probe de audit au fost colectate de la IFPS, SV, APP, BNS, Î.S.Camera Înregistrării de Stat, precum și de la 51 de executori primari de buget.Aspecte referitoare la prezentarea situaţiilor financiare auditateRaportul de audit vizează situaţiile privind executarea bugetului de stat pe anul 2015, încheiat la 31.12.2015. Auditul s-a efectuat asupra situaţiilor prezentate de Trezoreria de Stat la data de 15 aprilie 2016. Echipa de audit nu poartă răspundere pentru modificările prezentate ulterior datei menţionate. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

2 Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).3 Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 „Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015” (cu modificările şi completările ulterioare).

11 | P a g e


II. PREZENTAREA GENERALĂ2.1. Contextul macroeconomic aferent exerciţiului bugetar 20154

Bugetul de stat pe anul 2015 s-a executat în condiții de recesiune a dezvoltării economice, iar în unele domenii de activitate - în condițiile scăderii dezvoltării economice, creșterii indicilor de inflație, deprecierii semnificative a monedei naționale față de dolarul SUA și euro, diminuării rezervelor valutare, reducerii importurilor și exporturilor. Astfel, contextul macroeconomic aferent anului 2015 se caracterizează prin:

creșterea PIB nominal faţă de anul precedent cu 8,7%, sau cu 9,8 mlrd.lei, constituind 121,9 mlrd.lei, precum şi faţă de indicatorul prognozat (119,8 mlrd.lei)5 – cu 1,7%, sau cu 2,1 mlrd.lei . Cu toate acestea, se atestă scăderea ritmului de creştere a PIB nominal în ultimii 3 ani. Totodată, în prețuri comparabile, PIB a înregistrat o reducere față de anul precedent cu 0,5%, înregistrînd indicatorul de 99,5% (vezi Diagrama nr.1 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit);

creșterea nivelului inflaţiei la finele anului 2015, faţă de finele anului 2014 (4,7%), cu 8,9%, constituind– 13,6%, cauzată, în mare parte, de majorarea preţurilor/tarifelor la produsele alimentare și nealimentare, tarifelor la servicii etc., depășind ținta inflației (5%) cu 8,6 p.p. (vezi Diagrama nr.2 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit);

creșterea indicilor prețurilor de consum, la finele anului 2015 înregistrîndu-se un indice cu 2 cifre de 13,6%. În condițiile anului 2015, prețurile la produsele alimentare au crescut față de cele de la începutul anului cu 14,3%, la mărfurile nealimentare – cu 14,1%, la servicii – cu 11,3%, devansînd ritmul de creștere a prețirilor în anul trecut, respectiv, cu 9,2 p.p., 7,6 p.p. și cu 9,7 p.p. (vezi Diagrama nr.3 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit);

deprecierea semnificativă a leului moldovenesc în raport cu valutele principale: dolarul SUA şi euro, care, comparativ cu cursul de la începutul anului, a înregistrat o creştere cu 25,9%6 şi, respectiv, cu 13,1%7. Cea mai mare depreciere a leului moldovenesc s-a consemnat pe data de 18.02.2015, dolarul SUA constituind 20,9933 lei, iar euro - 24,0154 lei (vezi Diagramele nr.4, nr.5 și nr.6 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit);

scăderea importurilor şi exporturilor în anul 2015, faţă de anul 2014, cu 1330,2 mil.dol. SUA (-25,0%)8 şi, respectiv, cu 372,6 mil.dol. SUA (-15,9%)9, care se datorează, în mare parte, menţinerii volatilităţii ridicate a monedei naţionale, cu tendinţa generală spre o slăbire a leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi euro, comparativ cu anul 2014, fiind înregistrată și diminuarea ponderii importurilor în PIB cu 5,0 p.p.,

4 La analiza informaţiilor prezentate s-au utilizat mai multe surse: www.statistica.md, www.bnm.md, www.mec.gov.md, www.mf.gov.md, Nota la Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015.5 PIB estiman la rectificarea bugetului de stat.6 Cursul dolarului SUA la 01.01.2015 – 15,6152 lei, la 31.12.2015 – 19,6585 lei.7 Cursul euro la 01.01.2015 – 18,9966 lei, la 31.12.2015 – 21,4779 lei.8 Scăderea importurilor de la 5317,0 mil.dol.SUA în anul 2014 pînă la 3986,8 mil.dol.SUA în anul 2015.9 Scăderea exporturilor de la 2339,5 mil.dol.SUA în anul 2014 pînă la 1966,9 mil.dol.SUA în anul 2015.

12 | P a g e

http://www.mf.gov.md/

http://www.bnm.md/

http://www.statistica.md/


constituind la finele anului 61,6%, iar ponderea exporturilor în PIB a crescut cu1,1 p.p., constituind 30,4% la finele anului (vezi Diagrama nr.7 din Anexa nr.2 și Tabelul nr. 1 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit).

creșterea continuă a datoriei de stat externe cu 30,9 mil.dol.SUA față de anul precedent, la finele anului 2015 însumînd 1337,0 mil.dol.SUA, sau 76,1% din volumul rezervelor internaționale valutare ale BNM (1756,8 mil.dol.SUA), care, în comparație cu anul 2014, au înregistrat o diminuare de 399,8 mil.dol.SUA, sau cu 18,5%. Datoria de stat externă, ca pondere în totalul rezervelor internaționale, a crescut cu 16,1% față de anul precedent. Devalorizarea semnificativă a cursului leului moldovenesc față de alte valute generează creșterea costurilor la creditele externe la care a survenit termenul de rambursare, precum și a costurilor de deservire a acestora (vezi Diagrama nr.8 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit).

2.2. Sumarul executării generale a indicatorilor sintetici ai bugetului de statDatele din Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015, precum și activitățile de audit efectuate atestă că principalii indicatori ai bugetului de stat au fost realizați:

la venituri – în sumă de 28054,6 mil.lei (95,5%), sau cu 1318,2 mil.lei sub nivelul prognozat;

la cheltuieli – în sumă de 30101,1 mil.lei (91,0%), sau cu 2961,6 mil.lei sub nivelul prognozat;

la deficitul bugetar – în sumă de 2046,5 mil.lei (55,5%), sau cu 1643,4 mil.lei sub nivelul prognozat.

Totodată, datoria de stat internă a constituit 7225,4 mil.lei, depășind plafonul stabilit10 cu 243,2 mil.lei, sau cu 3,5%, iar datoria de stat externă s-a realizat sub plafonul stabilit11 cu 151,0 mil.dol.SUA, la finele anului constituind 1337,0 mil.dol.SUA (echivalentul a 26283,8 mil.lei). Sinteza principalilor indicatori aferenți executării bugetului de stat este prezentată în tabelul ce urmează.

Tabelul nr.1. Analiza indicatorilor sintetici privind executarea bugetului de stat pe anul 2015, mil.lei

Indicatorii

Prevederile bugetare

Exe

cuta

t Nivelul executării Devieri

Apr

obat

Prec

izat

Def

initi

vat Executat faţă de

precizatExecutat faţă de

definitivat precizat/aprobat

definitivat /precizatsuma % suma %

Venituri, total 30338,6 29152,4 29372,7 28054,6 -1.097,8 96,2% -1318,2 95,5% -1186,2 220,4Venituri fără granturi și transferuri 27572,3 26837,1 26848,8 26238,5 -598,7 97,7% -610,3 97,7% -735,2 11,9

Cheltuieli, total 34315,1 32724,7 33062,6 30101,1 -2.623,6 92,0% -2961,6 91,0% -1590,4 338,0inclusiv:Cheltuieli cu dobîndă 1260,5 1064,1 1064,1 1043,3 -20,8 98,0% -20,8 98,0% -196,4 0,0

Cheltuieli total fără cheltuieli cu dobîndă 33054,1 31660,6 31998,5 29057,8 -2602,8 91,8% -2940,7 90,8% -1393,5 +338,1

Deficit -3976,5 -3572,3 -3689,9 -2046,5 1.525,8 57,3% 1643,4 55,5% 404,2 -117,6

10 Plafonul stabilit prin art.7 din Legea bugetului de stat pe anul 2015 constituie 6982,2 mil.lei.11 Plafonul stabilit prin art.7 din Legea bugetului de stat pe anul 2015 constituie 1488,0 mil.dol. SUA.

13 | P a g e


Plafonul datoriei de stat interne 7.582,2 6.982,2 6.982,2 7.225,4 243,2 103,5% 243,2 103,5% -600,0 0,0

Plafonul datoriei de stat externe 28.417,3 28.420,8 28.420,8 26.283,4 -2.137,4 92,5% -2137,4 92,5% 3,5 0,0

Echivalentul în mil.dol.SUA 1.472,4 1.488,0 1.488,0 1.337,0 -151,0 89,9% -151,0 89,9% 15,6 0,0

Sursă: Legea bugetului de stat pe anul 2015; Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015.

Datele din tabel relevă că nivelul de executare a veniturilor,per total, a fost influențat de nedebursarea granturilor externe în valoare totală de 696,1 mil.lei (-28,5%), ce constituie 52,8% din totalul veniturilor nerealizate (-1318,2 mil.lei). Plafonul datoriei de stat interne a fost depășit cu 243,2 mil.lei, iar datoria de stat externă s-a încadrat în plafonul stabilit.Excluzînd cheltuielile cu dobîndă (gr.pr.17 ,,Serviciul datoriei de stat”), nivelul de executare a cheltuielilor a constituit 90,8% .Soldul alocațiilor neutilizat a constituit 2961,6 mil.lei, din care 850,4 mil.lei reprezintă valoarea ordinelor de plată nefinanțate și restituite de către Trezoreriile teritoriale din insuficiența resurselor financiare necesare. II.3. Intrările surselor externe în anul 2015 s-au diminuat comparativ cu anul precedentIntrările de surse externe în anul 2015 au constituit 4276,0 mil.lei, inclusiv 1746,0 mil.lei - din granturi externe, și 2530,0 mil.lei - din împrumuturile externe. Totodată, față de anul precedent, intrările totale din surse externe s-au diminuat cu 1777,1 mil.ei, inclusiv din contul diminuării intrărilor din granturi externe cu 2173,8 mil.lei și al creșterii volumului de împrumuturi externe cu 396,7 mil.lei. Analiza comparativă cu perioadele precedente (2012-2014) este prezentată în Tabelul nr. 2 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.Din totalul surselor externe prevăzute în bugetul de stat pe anul 2015, pentru suport bugetar au fost prevăzute granturi externe - 20,3 mil.dol.SUA, și împrumuturi externe – 83,4 mil.dol.SUA. Din cauza sistării debursărilor de către donatorii externi, bugetul de stat nu a primit 20,3 mil.dol.SUA din granturi externe (391,4 mil.lei) și 68,4 mil.dol.SUA - împrumutul de la Guvernul României (1320,1 mil.lei), fiind debursate doar împrumuturile externe în valoare totală de 287,2 mil.lei (echivalentul de 15,0 mil.dol.SUA). Analiza detaliată a debursărilor aferente surselor externe pentru susținerea bugetului de stat denotă că suportul bugetar din contul granturilor externe a fost sistat de către Banca Mondială - 2,8 mil.dol.SUA, destinate educației vocaționale, de Comisia Europeană - 13,7 mil.dol.SUA, destinate sectorului rural, și de către Guvernul României - 3,8 mil.dol.SUA, destinate pentru finanțarea instituțiilor publice.Direcțiile de utilizare a suportului bugetar din împrumuturile externe debursate în anul 2015 sînt prezentate în Tabelul nr.2.Tabelul nr.2. Direcțiile de utilizare a împrumuturilor externe primite sub formă de suport bugetar în anul 2015

Donatorul Debursat (mii dol.SUA) Echivalent (mil. lei)

14 | P a g e


Educația 5955,8 112,9Ajutorul social 3486,1 65,5Reforma sănătății 2705,9 54,1Agricultura 2863,4 54,7

Total 15011,2 287,2Sursă: Datele MF.

III. CONSTATĂRI

3.1. Relevanța indicatorilor bugetari și nivelul de executare a acestora necesită îmbunătățire3.1.1. Concludența prognozelor utilizate la elaborarea CBTM pe anul 2015 Dat fiind faptul că bugetul pentru anul 2015, din cauza factorilor politici, nu a fost aprobat pînă la finele anului 2014, în lunile ianuarie-aprilie 2015 a fost aplicată procedura de executare a bugetului provizoriu. Analiza efectuată de audit relevă că indicatorii macroeconomici utilizați la elaborarea CBTM 2015-2017 pentru anul 2015, care urmau a fi utilizați la elaborarea proiectului bugetului, diferă semnificativ față de cei utilizați la aprobarea bugetului în luna aprilie 2015. Imprecizia indicatorilor macroeconomici cauzează operarea modificărilor semnificative ale indicatorilor bugetari.Tabelul nr.3. Sinteza principalilor indicatori bugetari pentru anul 2015, mlrd.lei

IndicatoriCBTM 2015 Plan

Executat2013-2015

Anul 1

2014-2016

Anul 22015-2017

Anul 3 AprobatRectificat

(octombrie 2015)

Definitivat

PIB , mlrd.lei , prognozat 121,4 116,8 119,4 118,3 119,8 121,9 121,9Modificat x -5,0 +2,6 -1,1 +1,5 +2,1 xCursul de schimb al leului (mediu anual), lei/USD

12,41 12,95 13,59 19,30 19,0 19,0 18,82

Modificat x +0,54 +0,64 +5,71 -0,30 X -0,18Exporturi, mil.USD 3505 2775 2750 2100 1950 1950 1966,9Modificat x -730 -25 -650 -150 X +16,9Importuri 7360 6500 6200 4500 4100 4100 3986,8Modificat x -860 -300 -1700 -400 X -113,2Venituri, mlrd.lei 25,7 27,0 28,9 30,3 29,2 29,4 28,0Modificat x +1,3 +1,9 +1,4 -1,1 +0,2 -1,4în % faţă de PIB 21,2% 23,1% 24,2% 25,6% 24,4% 24,1% 23,0%Cheltuieli, mlrd.lei 27,0 29,8 31,8 34,3 32,7 33,1 30,1Modificat x +2,8 +2,0 +2,5 -1,6 +2,0 -3,0în % faţă de PIB 22,2% 25,5% 26,6% 29,0% 27,3% 27,2% 24,7%Deficit(-)/proficit (+), mlrd.lei -1,3 -2,8 -2,9 -4,0 -3,5 -3,7 -2,1Modificat x +1,5 +0,1 +1,1 -0,5 +0,2 -1,6în % faţă de PIB pentru perioada respectivă 1,1% 2,4% 2,4% 3,4% 2,9% 3,0% 1,7%Plafonul datoriei de stat interne la 31.12.2015, mlrd.lei

6,4 7,2 7,6 7,6 7,0 7,0 7.2

Modificat x +0,8 +0,4 - -0,6 - +0.2în % faţă de PIB 5,2% 6,6% 6,3% 6,4% 5,8% 5,7% 5,9%Plafonul datoriei de stat externe la 31.12.2014, mlrd. lei

18,0 20,4 21,1 28,7* 28,3* 28,3 26,3*

Modificat x +2,4 +0,7 +7,6 -0,4 - -2,0în % faţă de PIB 14,8% 17,5% 17,7% 24,3% 23,6% 23,2% 21,6%

15 | P a g e


Sursă: CBTM 2013-2015, CBTM 2014-2016, CBTM 2015-2017; Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015.Notă: În Legea bugetului de stat pe anul 2015 este indicată doar datoria estimată în dol.SUA; pentru a calcula echivalentul în lei, s-a aplicat cursul dolarului SUA aplicat la elaborarea bugetului pentru anul 2015, egal cu 19,30 lei (1488,0 mil.dol.SUA), executat -1337,0 mil.dol.SUA, cursul la finele anului -19,6585 lei.

3.1.2. Modificările operate la Legea bugetului de stat pe anul 2015 au inclus diminuarea indicatorilor bugetari comparativ cu cei aprobați inițial Pe parcursul anului bugetar, la Legea bugetului de stat pe anul 2015 a fost operată o modificare, urmare căreia principalii indicatori bugetari s-au diminuat față de cei aprobați inițial cu 1186,2 mil.lei (-3,9%) la venituri și cu 1590,4 mil.lei (-4,6%) la cheltuieli, deficitul bugetar fiind majorat cu 404,2 mil.lei (+10,2%). Totodată, pe parcursul anului, în temeiul art.16 din Legea bugetului de stat pe anul 2015, indicatorii bugetari au fost majorați la venituri cu 220,4 mil.lei, la cheltuieli – cu 338,0 mil.lei, și la deficitul bugetar - cu 117,6 mil.lei. Analiza efectuată de audit în acest sens este prezentată în Tabelul nr.4

Tabelul nr. 4. Sinteza modificărilor operate în anul 2015 la principalii indicatori bugetari, mil.lei

N/o IndicatoriiLegea bugetară anuală

DefinitivatDevieri

Aprobat Precizat Precizat/ Aprobat

Definitivat/ Precizat

Definitivat/ Aprobat

Venituri1. Toate componentele 30338,6 29152,4 29372,8 -1186,2 220,4 -965,8

1.1. Baza 27354,4 26114,4 26114,4 -1240 0 -12401.2. Mijloace speciale 741,1 799,7 827,6 58,6 27,9 86,51.3. Fonduri speciale 411,4 408 408 -3,4 0 -3,4

1.4. Proiecte investiţionale finanțate din surse externe 1849,3 1849,3 2045,8 0 196,5 196,5

Cheltuieli2. Toate componentele 34315,1 32724,7 33062,7 -1590,4 338,0 -1252,4

2.1. Baza 28563,2 26903,7 26903,7 -1659,5 0 -1659,52.2. Mijloace speciale 769,9 840,4 867,8 70,5 27,7 97,92.3. Fonduri speciale 601,4 601,4 604,7 0 3,3 3,3

2.4. Proiecte investiţionale finanțate din surse externe 4398,2 4398,2 4712,4 0 314,2 314,2

Deficit3. Toate componentele -3976,5 -3572,3 -3689,9 404,2 -117,6 286,6

3.1. Baza -1208,8 -789,3 -789,3 419,5 0 419,53.2. Mijloace speciale -28,8 -40,7 -40,5 -11,9 0,2 -11,73.3. Fonduri speciale -190 -193,4 -193,4 -3,4 - -3,4

3.4. Proiecte investiţionale finanțate din surse externe -2548,9 -2548,9 -2666,7 0 -117,8 -117,8

Sursă: Datele MF.

Cele mai semnificative modificări, aprobate de Parlament, au fost operate la componenta de bază, în mare parte fiind condiționate de diminuarea importurilor, ceea ce a cauzat diminuarea încasărilor de TVA la mărfurile importate (cap.115.02), de sistarea debursărilor de granturi externe pentru susținerea bugetului de stat (cap.412.01).Cele mai semnificative modificări operate de executorii de buget, în temeiul art.16 din Legea bugetului de stat pe anul 2015, au fost efectuate la componenta proiecte finanțate din surse externe. 3.2. Executarea per ansamblu a veniturilor BPNÎn anul 2015, la BPN au fost încasate 43,7 mlrd.lei, sau 97,5% față de prevederile aprobate. În comparație cu anul precedent, veniturile BPN sînt în creștere cu 1,2

16 | P a g e


mlrd.lei, sau cu 2,9%. Ponderea majoră în totalul BPN o dețin veniturile bugetului de stat (28,1 mlrd.lei), care în anul 2015 au constituit 64,3%.Ca pondere în PIB, veniturile BPN au contituit 35,8%, fiind în diminuare față de anul precedent cu 2,1 p.p., iar ponderea veniturilor fiscale ale BPN s-a diminuat cu 0,5 p.p.. Analiza efectuată de audit denotă că ponderea veniturilor BPN în PIB în anii 2009-2015 a variat de la 38,9% pînă la 35,8% în anul 2015, înregistrînd o dinamică neuniformă. Sinteza ponderii în PIB a veniturilor BPN în anii 2009-2015 este prezentată în Tabelul nr.3 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.În perioada menționată, ponderea veniturior fiscale în PIB, care reprezintă povara fiscală, a variat de la 32,3% în anul 2009 pînă la 31,3% în anul 2015, cel mai înalt nivel fiind înregistrat în anul 2012 (32,7%), iar cel mai scăzut nivel - în anul 2011 (31,0%). Analiza ponderii în totalul veniturilor BPN a veniturilor directe și indirecte relevă că acestea au înregistrat o dinamică neuniformă. Cel mai înalt nivel al ponderii veniturilor directe a fost atins în anul 2015 (47,3%), care a crescut față de anul precedent cu 2,4 p.p.. Ponderea veniturilor indirecte în totalul veniturilor fiscale a înregistrat cel mai scăzut nivel din perioada 2009-2015, constituind 49,6%, sau cu 0,2 p.p. mai puțin față de anul precedent. 3.2.1. Ponderea semnificativă în totalul veniturilor BPN revine veniturilor bugetului de statPe parcursul anilor 2012-2015, veniturile BPN au crescut de la 33,5 mlrd.lei pînă la 43,7 mlrd.lei, sau cu 30,4%. Ritmul de creștere a veniturilor bugetului de stat în anii 2012-2014 a devansat ritmul de creștere a veniturilor BPN, în anul 2015 fiind inferior (+1,2%) celui înregistrat la BPN (+2,9%). În anul 2015 se atestă încetinirea semnificativă a ritmului de creștere atît a veniturilor BPN, cît și a veniturilor BS. Ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul veniturilor BPN în anii 2012-2015 a variat de la 59,9% (în anul 2012) pînă la 65,2% (în anul 2014), în anul 2015 constituind 64,2%, cauza fiind aplicarea formulei noi pentru transferurile interbugetare. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr. 4 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.Ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor BPN în anii 2012-2015, de asemenea, a variat, cea mai mare pondere fiind înregistrată în anul 2015 (87,3%), iar cea mai mică - în anul 2014 (83,9%). Sinteza structurală a veniturilor BPN este prezentată în Diagrama nr.9 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.3.2.2. Executarea veniturilor bugetului de stat sub nivelul prognozat a fost influențată de imprecizia prognozelor macroeconomice Verificările efectuate de audit asupra relevanței unor indicatori macroeconomici utilizați la estimarea veniturilor au relevat următoarele.

17 | P a g e


La baza estimării accizelor la benzină și motorină (cap.115.16) au stat datele privind cantitatea importată (mii tone) în anul 2014 și indexarea cotelor accizelor la ritmul de creștere a PIB nominal față de anul precedent12 (+6,1%)13, estimările la proiectul bugetului de stat însumînd 1482,5 mil.lei. Ținînd cont de faptul că bugetul pentru anul 2015 a fost aprobat în luna aprilie, pînă la aprobarea bugetului fiind aplicat bugetul provizoriu, estimările au fost revizuite reieșind din realizarea pe 4 luni ale anului 2015, cu unele ajustări pentru celelalte 8 luni. Încasările în bugetul de stat aprobate au fost diminuate, față de proiect, cu 54,1 mil.lei, iar urmare rectificărilor la buget, încasările s-au diminuat față de volumul aprobat inițial cu 0,4 mil.lei. Încasările la capitolul de venituri menționat au constituit 1411,1 mil.lei, sau cu 16,9 mil.lei mai puțin decît a fost prevăzut, cauza fiind diminuarea importului de benzină cu 10,4 mii tone (-50,0 mil.lei) și de alt combustibil decît benzina și motorina cu 3,0 mii tone14 (-5,9 mil.lei), în timp ce volumul importului de motorină a depășit indicatorul estimativ cu 60,8 mii tone, supraîncasările față de veniturile estimate fiind de 39,0 mil.lei. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr. 5 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.La estimarea încasărilor din „Proceduri vamale” (116.03) s-au utilizat volumele de import și export. La elaborarea CBTM 2015-2017 (anul 2015 - baza formării bugetului de stat pentru anul 2015), importurile și exporturile au fost estimate cu 883,0 mil.dol.SUA și, respectiv, cu 411,0 mil.dol.SUA mai mult față de anul 2014. Urmare aplicării procedurii de buget provizoriu și aprobării bugetului de stat în luna aprilie 2015, estimările volumelor de import și export revizuite s-au diminuat față de cele din CBTM (propunerile de buget), respectiv, cu 1700,0 mil.dol.SUA și cu 650,0 mil.dol.SUA, precum și ale prognozei cursului leului moldovenesc, care a crescut de la 14,04 lei în anul 2014 pînă la 19,30 lei, utilizat la aprobarea bugetului. În urma rectificării bugetului, volumele de import și export au fost reestimate spre diminuare față de cele utilizate la aprobarea bugetului: importurile - cu (-400,0 mil.dol.SUA), exporturile - cu (-150,0 mil.dol.SUA). Deși importurile și exporturile s-au diminuat față de cele aprobate inițial, în total, cu 550,0 mil.dol.SUA, urmare creșterii cotei efective de la 0,24% pînă la 0,30%, estimările de încasări s-au majorat cu 38,7 mil.lei ( de la 311,3 mil.lei aprobate inițial pînă la 350,0 mil.lei rectificate), nivelul de realizare constituind 106,5%, sau cu 22,7 mil.lei mai mult față de indicatorul estimat. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.6 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.La baza estimării încasărilor la „Taxa vamală” (116.02) au stat importurile, cursul dolarului SUA și cota efectivă a acesteia. Urmare trendurilor neuniforme ale importurilor15 (acestea fiind în descreștere față de anul precedent), devalorizării leul moldovenesc față de dolarul SUA (anul 2014 - 14,04 lei, rectificat - 19,10 lei) și

12 Art.122 din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997.13 PIB 2015 utilizat la elaborarea bugetului (118,3 mlrd.lei)/PIB realizat 2014 (111,5 mlrd.lei)= +6,1%.14 Importul la derivate (+14,7 mii tone), la păcură (-11,7 mii tone)= (+3,0 mii tone).15 Tendința neuniformă a importurilor: anul 2014 – 5317,0 mil.dol.SUA, CBTM - 6200,0 mil.dol.SUA, bugetul aprobat - 4500,0 mil.dol.SUA, rectificat - 4100,0 mil.dol.SUA.

18 | P a g e


diminuării cotei efective (anul 2014 - 1,41%, rectificat – 1,10%), estimările anuale s-au diminuat față de anul 2014 cu 195,1 mil.lei, constituind 858,5 mil.lei, fiind încasate 908,0 mil.lei (105,8%), sau cu 49,5 mil.lei mai mult. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr. 7 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.La baza estimării TVA la import (115.02) au stat importurile, cursul valutar al dolarului SUA și cota efectivă a acesteia. Diminuarea bazei impozabile față de anul precedent a fost condiționată de diminuarea semnificativă a importurilor (de la 5317,0 mil.dol.SUA în anul 2014 pînă la 4100,0 mil. dol. SUA în bugetul rectificat), de deprecierea leului moldovenesc față de dolarul SUA (de la 14,04 lei pînă la 19,1 lei) și de diminuarea cotei efective față de anul precedent cu 0,11 p.p. (de la 14,59% pînă la 14,48%), încasările estimate constituind 11339,5 mil.lei. Încasările efective au constituit 10952,4 mil.lei (96,6%), sau cu 387,2 mil.lei mai puțin decît indicatorul estimat. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr. 8 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. La baza estimării TVA pe teritoriul republicii (115.01) stă prognoza consumului intern. Astfel, urmare estimării creșterii consumului cu 5%, a crescut și baza impozabilă cu 5%. Totodată, a crescut cota efectivă cu 0,24% (de la 3,54% pînă la 3,78%), încasările estimate pentru bugetul de stat constituind 4867,0 mil.lei, față de nivelul de executare - 4788,4 mil.lei (98,4%), sau cu 78,6 mil.lei mai puțin. S-a redus și cota efectivă realizată față de indicatorul prognozat cu 0,1 p.p., în anul 2015 constituind 3,68%. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.9 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

3.3. Sinteza executării veniturilor bugetului de stat

3.3.1. Veniturile bugetului de stat s-au realizat sub nivelul prognozat

Veniturile bugetului de stat s-au realizat la nivel de 95,5%, fiind încasate în volumul total de 28054,6 mil.lei.Neîncasările la venituri au constituit 1318,2 mil.lei. Excluzînd granturile și transferurile interbugetare, veniturile bugetului de stat s-au realizat la nivel de 97,7% (26338,6 mil.lei). Analiza efectuată de audit privind sinteza executării bugetului de stat în anii 2012-2015 este prezentată în Tabelul nr.10 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.În comparație cu anul precedent, nivelul de executare a veniturilor a scăzut cu 2,8% la veniturile totale (de la 98,3% în anul 2014 pînă la 95,5% în anul 2015), iar la veniturile fără granturi și transferurile interbugetare a scăzut cu 0,4% (de la 98,1% în anul 2014 pînă la 97,7% în anul 2015). Analiza structurală a veniturilor bugetului de stat denotă că, la fel ca și în anii precedenți, ponderea majoră în totalul veniturilor bugetului de stat revine veniturilor fiscale - 84,3% (23648,5 mil.lei), fiind urmate de granturi – 6,3% (1762,8 mil.lei), venituri nefiscale – 5,4% (1515,1 mil.lei), mijloace speciale – 2,5% (703,1 mil.lei), fonduri speciale – 1,3% (371,6 mil.lei), transferuri – 0,2% (53,2 mil.lei). Analiza

19 | P a g e


efectuată de audit privind structura veniturilor bugetului de stat în anii 2012-2015 este prezentată în Diagrama nr. 10 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.Deși, în comparație cu anul precedent, veniturile fiscale, per total, au înregistrat o creștere, încasările din taxe vamale (cap.116.02) s-au diminuat cu 145,6 mil.lei, totodată, indicatorul estimat pentru anul 2015 înregistrînd o supraîncasare de 49,5 mil.lei, sau cu 5,8%. Creșterea veniturilor nefiscale față de anul precedent este condiționată, în mare parte, de creșterea defălcărilor din profitul net al BNM, care a crescut față de anul precedent cu 764,4 mil.lei, constituind 889,4 mil.lei. Diminuarea intrărilor de granturi în anul 2015, față de anul 2014, este condiționată de factorii externi (sistarea debursărilor de granturi externe de către donatorii externi, destinate susținerii bugetului).

3.3.2. Se atestă diminuarea față de anul precedent a ponderii veniturilor bugetului de stat în PIB Ponderea în PIB a veniturilor bugetului de stat pe anul 2015 a constituit 23,0%, fiind în diminuare față de anul 2014 cu 1,7 p.p.. Ponderea veniturilor fiscale în PIB a scăzut față de anul precedent cu 0,2 p.p., constituind 19,4%. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr. 11 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

3.3.3. În anul 2015 executarea veniturilor a înregistrat cel mai scăzut nivel din anii 2009-2015Relevanţa prognozelor de încasare a veniturilor şi surselor de finanţare a deficitului este unul dintre factorii principali ai evaluării eficacităţii bugetului, deoarece aceste prognoze stau la baza calculării și justificării cheltuielilor incluse în buget. Compararea indicatorilor prognozaţi cu cei realizaţi permite formarea unei viziuni generale asupra calităţii, predictibilităţii şi credibilităţii prognozelor la venituri. Deși veniturile bugetului de stat în anii 2009-2015 sînt în creştere continuă, totuşi, trendul nivelului de executare a veniturilor în perioada menţionată este unul neuniform, cel mai scăzut nivel de executare a veniturilor fiind înregistrat în anul 2015. Analiza acestei situaţii este prezentată în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5 . Nivelul de executare a veniturilor în anii 2009-2015, mil.leiAnul Plan Realizat Devieri % executării2009 13.177,1 13.833,0 +655,9 104,9%2010 16.557,0 17.167,7 +610,7 103,7%2011 19.067,8 18.639,0 -428,8 97,8%2012 20.783,5 20.090,6 -692,9 96,7%2013 22.544,7 22.436,7 -108,0 99,5%2014 28.198,9 27.717,7 -481,2 98,3%2015 29.372,8 28.054,6 -1.318,2 95,5%Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului de stat pe anii 2009-2014.

20 | P a g e


Auditul relevă că, deşi în anul 2015 veniturile percepute în bugetul de stat sînt în creştere faţă de anul 2014 cu 0,3 mlrd.lei, totuşi, spre deosebire de anii precedenți, cînd nivelul de executare se încadra în plafoanele acceptabile de practicile internaționale (+6%/-3%)16, în anul 2015 se atestă o deviere între indicatorii definitivați şi cei efectiv realizați, care depășește limitele menționate. Nivelul de executare a veniturilor la finele anului auditat a fost de 95,5%, sau (-4,5%), cu 2,8 p.p. mai mic față de cel înregistrat în anul 2014. Totodată, analiza față de indicatorii aprobați inițial relevă că bugetul s-a realizat la nivel de 92,4%, ce depășeste cu 4,6% limitele stabilite de PEFA, prin care se măsoară performanța managementului finanțelor publice. Excluzînd, ca factor imprevizibil, granturile externe, nivelul de executare față de indicatorii aprobați inițial a constituit 95,3%, iar față de cei definitivați – 97,7%.Această situație este condiționată și de factorii externi, și de nivelul scăzut al preciziei prognozelor macroeconomice care stau la baza formării indicatorilor bugetari (scăderea importurilor față de cele prognozate, ceea ce a condiționat neîncasarea TVA la mărfurile importate (cap.115.02) în sumă de 387,2 mil.lei, sistarea finanțării externe, nefiind debursate granturi externe prevăzute în buget în valoare de 696,1 mil.lei, precum și neîncasarea taxei de licență pentru anumite genuri de activitate (cap.115.55) în sumă de 403,1 mil.lei). Referitor la neîncasarea taxei de licență, se relevă că, potrivitHotărîrii Guvernului nr.316 din 02.06.201517, în anul 2015 urmau a fi vîndute 6 licențe pentru resurse de spectru radio. În urma licitațiilor, au fost vîndute doar 2 licențe18 („Orange Moldova” S.A.), a căror valoare constituie 11,9 mil.euro, mijloacele fiind încasare în lunile noiembrie și decembrie 2015. Din cauza lipsei de solicitanți ai licențelor expuse la licitație, în buget nu au fost încasate mijlocele prevăzute, nivelul de executare la cap.115.55 constituind doar 50,2%.3.3.4. Ca și în anii precedenți, executarea veniturilor la nivel de tip s-a realizat neuniformDeși partea de venituri s-a realizat la nivel de 95,5%, verificările efectuate de audit relevă că nivelul de executare a veniturilor în aspect de tip de venituri19 a variat de la 71,5% - la granturi externe, pînă la 109,0% - la amenzi și sancțiuni administrative. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr. 12 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.Analiza detaliată în aspect de capitol/paragraf denotă că nivelul de executare a veniturilor a variat de la 50,2% pînă la 339,0%,supraestimările/neîncasările constituind

16 Indicatorul PEFA (PI 3 „Executarea veniturilor în comparație cu indicatorii aprobați”).17 Hotărîrea Guvernului nr. 316 din 02.06.2015 „Cu privire la modificarea anexei nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.116 din 11 februarie2013 şi stabilirea valorilor minime de expunere la concurs ale taxelor de licenţă pentru resursele de spectru radio disponibile din benzile de frecvenţe 800 MHz, 900 MHz, 2100 MHz, 2600 MHz, 3400-3600 MHz şi 3600-3800 MHz”.18 O licență pentru frecvențe în banda 800MHz și o licență din banda e900 MHz.19 Analiza efectuată la nivel de capitol, conform structurii aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2015.

21 | P a g e


(-1722,8 mil.lei), iar subestimările/supraîncasările – (+404,6 mil.lei). Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr. 13 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.Supraestimarea veniturilor aferente anului de gestiune este cauzată de sistarea granturilor externe (-696,1 mil.lei), de neîncasarea mijloacelor de la vînzarea a 2 licențe (-403,1 mil.lei) și de neîncasarea în volumele prevăzute a TVA de la mărfurile importate (-387,2 mil.lei), toate acestea, în mare parte, fiind legate de diminuarea semnificativă a importurilor (4500,0 mil.dol.SUA aprobate, 4100,0 mil.dol.SUA precizate, 3986,8 mil.dol.SUA executate).Analiza efectuată de audit în aspectul celor mai semnificative subestimări/supraîncasări și al factorilor care au influențat, conform explicațiilor MF20,este prezentată în continuare.

CBV Denumirea Suma % execurării Factorii determinanți

111.01 Impozitul pe venitul din salariu +15,0 mil.lei 101,3% creșterea veniturilor sub formă de salariu, urmînd și creșterea bazei impozabile

111.20Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător, reţinut la sursa de plată

+20,0 mil.lei 105,5%

111.21 Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător +29,7 mil.lei 101,6% creșterea inflației și devalorizarea semnificativă a

monedei naționale

115.14 Accize la produsele din tutun +83,9 mil.lei 106,5%majorarea cotelor de acciz la produsele din tutun și majorarea volumului de importuri la țigările cu filtru

115.18 Accize la autoturisme +30,2 mil.lei 105,8%devalorizarea monedei naționale (cantitatea autoturismelor importate a scăzut față de anul precedent)

116.02 Taxa vamală +49,5 mil.lei 105,8% creșterea cantității mărfurilor supuse impozitării cu taxa vamală

116.03 Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale +22,7 mil.lei 106,5% creșterea cantității mărfurilor supuse impozitării

cu taxa pentru efectuarea procedurilor vamale

Analiza efectuată de audit în aspectul constatării celor mai semnificative supraestimări/neîncasărieste prezentată în continuare.

CBV Denumirea Suma, mil.lei

% execut

ăriiFactorii determinanți

115.01

Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile, produsele şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova

-78,6 98,4%reducerea volumului producției agricole ca urmare a secetei din vara anului 2015, accelerarea inflației, devalorizarea semnificativă a monedei naționale

115.02

Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate -387,1 96,6%

modificările operate în art.96 al Codului fiscal – cota TVA de 8% la producția din fitotehnie și horticultură importată, reducerea volumelor cantitative ale importurilor de băuturi, combustibil mineral, mașini și echipamente, produse chimice și organice, făinuri, îngrășăminte minerale etc., precum și scăderea semnificativă a prețurilor mondiale la produsele alimentare și nealimentare, inclusiv la produsele petroliere

20 Nota explicativă la Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015; Notele explicative ale principalilor administratori de venituri (IFPS și SV).

22 | P a g e


115.55

Taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate -403,1 50,2% lipsa de solicitanți ai licențelor expuse la licitație (situația a

fost expusă mai sus)161.03

Veniturile fondurilor speciale încasate de organul vamal -24,8 90,3%

412.01

Granturi externe pentru susţinerea bugetului -391,4 0,0% sistarea debursărior de către donatorii externi

412.02

Granturi pentru proiecte finanţate din surse externe -298,8 85,1% sistarea debursărior de către donatorii externi

3.3.5. Încasările din amenzi și sancțiuni administrative au depășit prevederile anualeÎn anul 2015 încasările din amenzi și sancțiuni administrative au constituit 199,9 mil.lei (109,0%), depășind prevederile anuale cu 16,5 mil.lei și fiind în creștere față de anul precedent cu 2,2 mil.lei. Din totalul amenzilor și sancțiunior, cele mai semnificative au fost colectate de: Inspectoratul Național de Patrulare (cap.123.02, cap.123.23) – 58,5 mil.lei, inclusiv încălcările constatate cu ajutorul mijloacelor audio-video – 18,0 mil.lei; SFS (cap.123.07, cap.123.20) – 70,3 mil.lei, inclusiv amenzi contravenționale – 10,5 mil.lei; instanțele judecătoresți în cauzele administrative și penale (cap.123.14) – 30,1 mil.lei. Deși, față de anul precedent, încasările menționate au înregistrat o creștere, ca pondere în veniturile nefiscale, acestea s-au diminuat de la 26,4% în anul 2014 pînă la 13,3% în anul 2015. 3.3.6. Defălcările din profitul net al Î.S. și dividendele aferente cotei de participare a statului în S.A. s-au realizat la nivelul prevăzut de Legea bugetului de stat pe anul 2015Încasările de la dividendele aferente cotei de participare a statului în S.A. (121.02) s-au realizat la nivel de 100,0%, constituind 70,7 mil.lei, iar defălcările din profitul net al Î.S. (121.03) - la nivel de 100,8%, constituind 63,2 mil.lei.Prin derogare de la prevederile pct.1 subpct.3) și subpct.4) din Hotărîrea Guvernului nr.110 din 23.02.201121, în anul 2015, prin Hotărîrea Guvernului nr.193 din 22.04.201522, încasările de la dividendele/defalcările din profitul net pentru bunurile nepasibile de privatizare au fost majorate de la 25% pînă la 50%. Urmare acestor modificări, în buget au fost încasate suplimentar 19,7 mil.lei, inclusiv defalcări din profitul net al Î.S.- 18,5 mil.lei, și plata dividendelor de către S.A. – 1,2 mil.lei.Totodată, se relevă că, în suma totală a defalcărilor din profitul net (63,2 mil.lei), plățile în avans constituie 7,1 mil.lei, plățile ajustate aferente recalculărilor la „plus” pentru perioadele precedente și curentă – 2,3 mil.lei, plățile transferate greșit – 2,0 mil.lei, din care la Î.S. „Calea Ferată din Moldova” – 1,9 mil.lei. Restanțele aferente anului 2014 la finele anului 2015 au constituit 1,0 mil.lei.21

Hotîrîrea Guvernului nr.110 din 23.02.2011 „Cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat”, care prevede că întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni vor efectua plata dividendelor și defalcărilor din profitul net în proporţie nu mai mică de 50 la sută din valoarea totală a acestuia, iar societăţile pe acţiuni incluse în Lista bunurilor nepasibile de privatizare - nu mai mică de 25 la sută.22 Hotărărea Guvernului nr.193 din 22.04.2015 cu privire la repartizarea profitului net obținut în anul 2014 de către societățile pe acțiuni cu cota de participare a statului și întreprinderile de stat.

23 | P a g e


În totalul încasărilor de la plata dividendelor (70,7 mil.lei), plățile în avans constituie doar 256,2 mii lei, iar restanțele achitate aferente perioadelor precedente - 55,7 mii leiTotodată, urmare scutirilor acordate prin pct.1 subpct.5) lit.b)23, în buget nu au fost încasate 2,7 mil.lei, iar urmare scutirilor acordate prin lit.c) din pct.1 subpct.5) – 0,4 mil.lei, valoarea totală a scutirilor constituind 3,1 mil.lei. Concomitent, este necesar de revizuit prevederile pct.1 subpct.5) lit.c), în special, referitor la deducerea din plata dividendelor sau defalcărilor din profitul net a subvențiilor primite de la bugetul de stat, deoarece, conform prevederilor SNC 20 „Contabilitatea subvențiilor și publicarea informației aferente asistenței de stat”, trecerea la venituri a subvențiilor se face în mărimea cheltuielilor pentru acoperirea cărora acestea au fost acordate. Potrivit prevederilor pct.18 din SNC 20, „subvențiile de stat se recunosc drep venit al acelor perioade în care sînt efectuate cheltuielile corespunzătoare, pe care subvențiile urmează a le compensa”, fiind aplicate metoda venitului sau metoda capitalului.Verificările efectuate de audit referitor la capitalizarea obligatorie a scutirilor acordate la plata dividendelor/defalcărilor din profitul net obținut în anul 2013 prin majorarea capitalului social, care a constituit 25,2 mil.lei, au relevat că, pe parcursul anilor 2014-2015, din 32 de întreprinderi care au beneficiat de scutiri, doar 28 au majorat capitalul social cu 21,0 mil.lei, din care în anul 2014 – 3,2 mil.lei, și în anul 2015 – 17,8 mil.lei). Acestă situație denotă disciplina scăzută și lipsa controlului din partea administratorilor întreprinderilor, consiliilor de administrație ale Î.S. și reprezențanților statului la adunările generale ale acționarilor, precum și a fondatorilor Î.S. referitor la adoptarea deciziilor de majorare a capitalului social cu suma scutirilor acordate. Astfel, 4 beneficiari ai scutirilor acordate (4,2 mil.lei) nu au majorat capitalul social. Conform informațiilor obținute de la fondatorii Î.S. și APP, cauzele nemajorării capitalului social sînt prezentate în tabelul ce urmează. Tabelul nr.6. Cauzele nemajorării capitalului social al statului din contul scutirilor acordate la plata dividendelor/defalcărilor din profitul net obținut în anul 2013, mii lei

Nr.d/o Fondatorul CBO Î.S./S.A. Suma scutirii Notă

1 Ministerul Apărării

132 Î.S. „Centru de pregătire a specialiștilor

petru Armata Națională”

629,6 Nu a modificat

2 Agenția Relații Funciare și Cadastru

155 Î.S.„Cadastru” 1876,1 Mijloacele respective au fost utilizate la crearea activelor care fac parte din baze de date privind drepturile patrimoniale față de bunurile imobile. Capitalul social va fi majorat după finalizarea creării activelor și evaluarea acestora.

3 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimetare

125 S.A. Combinatul de Panificație din Chișinău „Franzeluța”

1450,2 Conform deciziei adunării gnerale ordinare anuale a acționarilor S.A.„Franzeluța” din 22.05.2015, majorarea capitalului social al S.A. din contul capitalizării profitului net obținut în anul 2013 va fi examinată la adunarea generală a acționarilor din anul 2018, după finalizarea implementării strategiei de dezvoltare a S.A. pe perioada 2013-2017.

23 Hotîrîrea Guvernului nr.110 din 23.02.2011 „Cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat” ministerele şi alte autorităţi administrative centrale nu vor promova decizii cu privire la plata dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat, în cazul în care: lit.b)valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ al întreprinderii, este mai mică decît capitalul ei social sau va deveni mai mică în urma plăţii dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat;lit.c) profitul net, în totalitate, a fost obţinut în urma casării datoriilor întreprinderii şi/sau din subvenţii de stat. În caz contrar, se va distribui valoarea obţinută din diferenţa profitului net şi valoarea datoriilor casate şi/sau subvenţiilor de stat.

24 | P a g e


4 Ministerul Economiei

121 S.A. Uzina de tractoare „Tracom”

191,5 La adunarea generală a acționarilor S.A. „Tracom” din 30.05.2014 a fost luată decizia de a îndrepta 50% din profitul net la acoperirea pierderilor anilor precedenți.

Total x x 4147,4 xSursă: Informațiile prezentate de fondatorii Î.S. și AAP pentru S.A.

Urmare consultărilor cu responsabilii de la MF24, în cazul cînd întreprinderile au pierderi cumulate, deși prevederile HG stipulează expres majorarea capitalului social, regulile generale prevăd că profitul obținut, în primul rînd, se îndreaptă la acoperirea pierderilor din anii precedenți, și apoi se repartizează. Astfel, din 4 întreprinderi care nu au majorat capitalul social, urmare analizei Rapoartelor financiare ale acestora pentru anul 2014, doar S.A. Uzina de tractoare „Tracom” înregistrează pierderi. Astfel, în condițiile menționate, 3 întreprinderi nu au majorat cota statului în capitalul social în valoare de 3955,9 mii lei, urmînd a fi întreprinse măsurile respective de către fondatorii și reprezentanții statului în aceste Î.S. și S.A. 3.3.7. Nivelul de colectare a veniturilor de către principalii administratori de buget și al executării lunare și trimestriale este neuniformAnaliza executării veniturilor de către principalii administratori de venituri denotă că IFPS a îndeplinit prognoza de încasare a veniturilor la bugetul de stat la nivel de 102,8% (10,5 mlrd.lei), iar SV – de 98,8% (15,8 mlrd.lei). Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr. 14 din Anexa 1 la prezentul Raport de audit.Din totalul veniturilor bugetului de stat, de către SFS și SV, în anul 2015, au fost încasate 94,1% (26,4 mlrd.lei), inclusiv 37,6% (10,5 mlrd.lei) de către SFS și 56,5% (15,8 mlrd.lei) de către SV. Prognoza de venituri a fost supraîndeplinită de către SFS cu 34,0 mil.lei (+0,3%), cele mai semnificative supraîncasări fiind înregistrate la capitolul 111 „Impozit pe venit” (+63,3 mil.lei) și la capitolul 123 „Amenzi și sancțiuni administrative” (+15,2 mil.lei), iar la capitolul 115 „Impozite interne pe mărfuri şi servicii” s-a înregistrat o neîncasare de 43,2 mil.lei. SV nu a încasat 197,1 mil.lei (-1,2%), cele mai semnificative neîncasări fiind înregistrate la capitolul 115 „Impozite interne pe mărfuri şi servicii” (-270,3 mil.lei), la capitolul 116 „Impozit asupra comerţului exterior şi asupra operaţiunilor externe” fiind înregistrate supraîncasări de 72,2 mil.lei.III.3.8. Analiza încasărilor trimestrialeAnaliza încasărilor trimestriale ale veniturilor denotă că, la fel ca și în anii precedenți, cele mai semnificative încasări se atestă în trimestrul IV, încasările în luna decembrie constituind 10,1% din totalul încasărilor. Încasările în trimestrul IV au depășit încasările medii lunare cu 547,4 mil.lei (+7,6%), iar încasările în luna decembrie au depășit încasările medii lunare cu 508,7 mil.lei, sau cu 21,8%. Conform explicațiilor responsabililor de la MF, încasarea mai sporită a veniturilor în semestrul II este condiționată de încasarea în această perioadă a veniturilor de la prelucrarea producției agricole. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr. 15 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

24 Direcția reglementare a contabilității și auditului în sectorul corporativ.

25 | P a g e


III.3.9. Analiza încasărilor lunareAnaliza nivelului de încasare lunară a veniturilor la componenta de bază denotă că, pe parcursul anului 2015, veniturile au fost diminuate față de indicatorii aprobați inițial cu 1240,2 mil.lei, cele mai semnificative diminuări înregistrîndu-se în lunile iunie (-250,8 mil.lei), septembrie (-280,5 mil.lei), noiembrie (-464,3 mil.lei) și decembrie (-179,8 mil.lei). Analiza nivelului de colectare a veniturilor lunare denotă că în lunile ianuarie, februarie, martie, aprilie, iulie și decembrie nivelul de executare lunară a variat între 100,4% și 102,3%, iar în lunile mai, iunie, august, septembrie, octombrie și noiembrie nivelul de colectare a veniturilor a fost mai scăzut decît nivelul prognozat, variind între 89,6% și 98,1%. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr. 16 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.III.3.10. Restituirea TVA și a accizelor, deși a înregistrat o tendință de diminuare față de anul precedent, continuă să dețină ponderea semnificativă în totalul veniturilor bugetului de stat

Pe parcursul anului, au fost restituite TVA și accize în sumă totală de 2289,6 mil.lei, inclusiv TVA – 2068,8 mil.lei, și accize – 220,8 mil.lei. Din totalul restituirilor, la contul agenților economici au fost transferate 321,1 mil.lei (14,0%), celelalte fiind redistribuite între bugetele componente ale BPN în contul datoriilor la alte tipuri de venituri: la bugetul de stat – 1442,3 mil.lei (63,0%), la BUAT – 87,6 mil.lei (3,8%), la CNAM – 70,8 mil.lei (3,1%), la BASS – 367,8 mil.lei (16,1%). Vezi tabelul ce urmează.Tabelul nr.7. Încasările la BPN din costul restituirilor la TVA și accizelor în anul 2015, mil.lei

Indicatorii Total

Redirecționarea/redistribuirea/compensarea (mil.lei)

Bugetul de stat BUAT FAOAM BASS

La contul agentului economic

Restituirea TVA 2068,8 1231,8 85,9 68,6 362,7 319,8Restituirea accizelor

220,8 210,5 1,7 2,1 5,2 1,3

Total 2289,6 1442,3 87,6 70,7 367,9 321,1Sursă:Datele MF.

Majoritatea veniturilor redistribuite bugetului de stat s-au trecut în contul Drepturilor de export-import achitate în avans (cap.116 par.15). Analiza efectuată de audit privind sinteza restituirilor TVA și accizelor este prezentată în Tabelul nr. 17 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.Datele din tabelul respectiv relevă că, în anul 2015, restituirile TVA și accizelor s-au diminuat față de anul precedent cu 341,4 mil.lei (-14,2%) și, respectiv, cu 38,6 mil.lei (-14,9%). În comparație cu anul trecut, s-a diminuat și ponderea restituirilor TVA și accizelor în totalul veniturilor - de la 8,7% pînă la 7,4% și, respectiv, de la 0,9% pînă la 0,8%, ponderea restituirilor totale, de asemenea, diminuîndu-se de la 9,6% pînă la 8,2%.Totodată, s-a diminuat ponderea TVA restituită în totalul TVA încasată - de la 15,8% pînă la 13,1%, și a accizelor - de la 7,0% pînă la 5,4%. Pe parcursul ultimilor 3 ani,

26 | P a g e


ritmul restituirilor TVA a fost în creștere în anii 2013-2014 și în diminuare în anul 2015. Ritmul restituirilor accizelor a crescut în anul 2013 și s-a diminuat în anii 2014-2015. Din totalul restituirilor accizelor (220,8 mil.lei), de cele mai semnificative restituiri, ca și în anii precedenți, au beneficiat 2 agenți economici25, ponderea restituirilor de accize ale cărora a constituit 206,4 mil.lei, sau 93,5% din totalul restituirilor accizelor.Totodată, verificările auditului au relevat că, urmare aplicării prevederilor art.1011 alin.(4) din Codul fiscal26, care prevede că „restituirea TVA se efectuează în contul stingerii datoriilor agenților economici (sau a creditorilor lor), iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligațiuni ale acestora față de BPN sau la contul bancar al agentului economic”, în anul 2015, din totalul restituirilor TVA (2068,8 mil.lei) au fost stinse obigațiuni față de BPN ale agenților economici terți (creditorilor) în valoare totală de 681,7 mil.lei, ce constituie 33% din totalul restituirilor TVA. Deși aplicarea prevederilor menționate, în condițiile în care s-a executat BPN (insuficiența resurselor financiare), a fost benefică, mijloacele respective au rămas la dispoziția BPN. Cu toate acestea, aplicarea procedurii de stingere a obligațiunilor față de BPN ale persoanelor terțe cade sub interdicțiile impuse de Hotărîrea Curții Constituționale nr.62 din 23.11.199927, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul de executare a bugetului de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.318 din 21.04.199928.Totodată, sesizînd această situație, pentru a evita cazurile de compensare a obligațiunilor fiscale față de BPN ale agenților economici terți și a pune în condiții egale agenții economici care așteaptă restituirea TVA în contul său bancar și pe cei care obțin restituirea prin cesiune, MF a elaborat un proiect de Lege privind modificarea prevederilor art.101 alin.(8), art.1011 alin.(4) și art.1013 alin.(2) din Codul fiscal29 , prin care s-a propus excluderea prevederilor aferente achitării din contul restituirilor TVA a obligațiunilor agenților economici terți (creditorilor). Reieșind din faptul că, la data de 29.10.2015, Parlamentul a exprimat votul de neîncredere Guvernului și pînă la finele anului bugetar a activat Guvernul în exercițiu (demisionar), atribuțiile căruia în aprobarea noilor inițiative legislative au fost limitate30, la 25.11.2015, MF a luat decizia de a include prevederile din proiectul de lege menționat în Politica bugetar-fiscală pentru anul 2016.

25 „Reniessance Perfect” SRL – 128,8 mil.lei (58,3% din totalul restituirilor TVA) și SRL „Lukoil – Moldova” – 77,6 mil.lei (35,1% din totalul restituirilor TVA).26 Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997.27 Hotărîrea Curții Constituționale nr.62 din 23.11.1999 „Despre controlul constituționalității Hotărîrilor Guvernului nr.318 din 21.04.1999, nr.530 din 10.06.1999, nr.616 din 01.07.1999 și nr.825 din 03.09.1999.28 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 318 din 21 aprilie 1999 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat" a fost abrogate prin Hotîrîrea Guvernuui nr.232 din 10.03.2000.29 Proiectul de Lege menționat a fost avizat de părțile implicate conform procedurii stabilite de legislație.30

Pct.24 din Hotărîrea Curții Constituționale nr.7 din 18.05.2013 „Pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, în redacţia Legilor nr.107 şi nr.110 din 3 mai 2013, şi a Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr.634-VII şi nr.635-VII din 16 mai 2013 şi a Hotărîrii Guvernului nr.295 din 16 mai 2013(Sesizarea nr.16a/2013) care stipulează că „Guvernul, limitat exclusiv la îndeplinirea funcţiilor de administrare a treburilor publice, emite numai acte cu caracter general obligatoriu necesare pentru conducerea generală a administraţiei publice”.

27 | P a g e


III.3.11. Veniturile la alte componente ale bugetului de stat s-au realizat sub nivelul prognozatExaminările auditului și analiza datelor raportate atestă următoarele:

Veniturile la componenta mijloace speciale s-au realizat la nivelul de 94,1% (784,6 mil.lei), sau cu 13,5 mil.lei mai puțin decît în anul precedent, în anul 2015 diminuarea fiind legată de micșorarea încasărilor la cat.3 „Granturi, sponsorizări/ filantropie şi donaţii”. Ca și în anii precedenți, ponderea majoră în totalul veniturilor din mijloace speciale revine serviciilor prestate contra plată (cat.1) – 549,6 mil.lei (70,0%), fiind urmate de veniturile din chiria/arenda bunurilor proprietate publică (cat.2) – 122,3 mil.lei (15,6%). Sinteza executării veniturilor din mijloace speciale în anii 2012-2015 este prezentată în Tabelul nr.18 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

În cadrul componentei fonduri speciale sînt gestionate 5 fonduri speciale, încasările la care în anul 2015 au însumat 373,7 mil.lei (91,6%), sau cu 100,4 mil.lei mai puțin față de încasările din anul precedent. Doar la 2 fonduri („Fondul republican de susţinere socială a populaţiei” și „Fondurile ecologice locale”) încasările au depașit nivelul prevăzut, constituind, respectiv, 110,3% și 100,3%, iar la celelalte 3 fonduri speciale („Fondul ecologic național”, „Fondul viei şi vinului” și „Fondul special pentru manuale”) veniturile s-au realizat sub nivelul prognozat, constituind 83,2%, 35,3% și, respectiv, 90,0%. Analiza efectuată de audit relevă că, în afara „Fondurilor ecologice locale”, care înregistrează o creștere continuă pe parcursul anilor 2012-2015 (de la 10,9 mil.lei în anul 2012 pînă la 17,2 mil.lei (+57,8% față de anul 2012)), celelalte fonduri speciale au înregistrat o dinamică neuniformă. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.19 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

Veniturile aferente proiectelor finanțate din surse externe au fost realizate la nivelul de 85,7%, sau în sumă de 1752,8 mil.lei, veniturile neîncasate constituind 292,9 mil.lei. Din suma totală a veniturilor aferente proiectelor finanțate din surse externe, granturilor externe le revine 1712,2 mil.lei (97,6%), încasarea granturilor externe sub nivelul prognozat fiind condiționată de tergiversarea executării lucrărilor/activităților prevăzute în proiectele respective. Cele mai importante granturi externe au fost acordate de Guvernul SUA - 1334,8 mil.lei, Comisia Europeană – 125,6 mil.lei, Banca Mondială – 91,1 mil.lei, Fondul Internațional pentru Dezvoltare Internațională – 35,7 mil.lei, BERD – 23,3 mil.lei, Guvernul României – 22,9 mil.lei. Cele mai semnificative nedebursări se atestă la granturile acordate de Comisia Europeană – (-194,8 mil.lei) și de Guvernul SUA – (-91,9 mil.lei).Principalele direcții de destinație a surselor externe debursate în anul 2015 sînt prezentate în Tabelul nr.20 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.În anul 2015, de cele mai semnificative debursări de surse externe au beneficiat „Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor” (1678,0 mil.lei/42,5%), „Transporturile, gospodăria

28 | P a g e


drumurilor, comunicaţiile şi informatica” (843,2 mil.lei /21,3%) și „Ocrotirea sănătăţii” (625,7 mil.lei/15,8%).III.3.12. Rezultatele controalelor fiscale și măsurilor de combatere a evaziunilor fiscaleDeși, în comparație cu anul precedent, numărul controalelor fiscale a scăzut cu 5,7% (-3464 controale fiscale), în anul 2015 fiind efectuate 56 936 de controale fiscale, numărul încălcărilor legislației fiscale s-a majorat cu 9% (+2,6 mii controale fiscale). Rezultativitatea controalelor fiscale a crescut, față de anul precedent, cu 7,6%, fiind calculate suplimentar 1,5 mlrd.lei, sau cu 269,0 mil.lei mai mult față de anul precedent. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.21 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

Urmare efectuării de către SV a controalelor ulterioare, au fost verificați 244 agenți economici și calculate suplimentar la bugetul de stat 35,1 mil.lei. Deși în anul 2015 rezultativitatea controalelor a crescut, față de anul 2014, cu 9,9 p.p., constituind 67,6%, valoarea sumelor calculate față de bugetul de stat suplimentar a scăzut cu 8,5 mil.lei. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.22 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.Pe parcursul a 4 ani, numărul controalelor ulterioare a scăzut, atingînd în anul 2015 cel mai jos nivel. Rezultativitatea controalelor ulterioare a înregistrat o tendință neuniformă, cel mai scăzut nivel fiind înregistrat în anul 2014 (57,7%), iar cel mai înalt nivel - în anul 2013 (79,5%). Totodată, sumele calculate suplimentar în anii 2013-2015 au înregistrat o descreștere de la 162,5 mil.lei în anul 2013 pînă la 35,1 mil.lei în anul 2015, sau cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Totodată, sumele calculate suplimentar de la controalele ulterioare încă nu înseamnă că vor fi încasate integral în bugetul de stat. Conform prevederilor art.2024 lit.d) din Codul vamal, acestea devin plăți față de bugetul de stat doar în cazul în care agentul economic supus controlului ulterior nu și-a utilizat dreptul de a contesta „în modul stabilit de legislaţie, deciziile, acţiunile sau inacţiunile organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali”, iar instanța de judecată nu s-a expus pozitiv asupra deciziei organului vamal. În cazul cînd instanța de judecată nu admite sumele calculte de SV, acestea sînt anulate.

3.3.13. Ca și în anii precedenți, facilitățile fiscale și vamale au înregistrat o creștere față de anul precedent, influențînd semnificativ încasările la BPN

În anul 2015, conform datelor MF, volumul facilităților fiscale și vamale a constituit 7,9 mlrd.lei, înregistrînd o creștere față de anul 2014 cu 2,4 mlrd.lei, sau cu 43,9%, iar ca pondere în totalul veniturilor BPN – 18,4%, sau cu 5,5 p.p. mai mult față de anul precedent.

29 | P a g e


Prezintă îngrijorare ritmul de creștere a facilităților acordate, acestea înregistrînd o creștere cu 53,2% în anul 2014, față de anul 2013 (+1,9 mlrd.lei). În condițiile creșterii sporite și rapide a facilităților fiscale și vamale, sînt afectate veniturile bugetului public național, înregistrîndu-se în ultimii 2 ani o insuficiență de resurse necesare pentru satisfacerea necesităților tuturor nivelurilor de buget. (Vezi tabelul ce urmează).

Tabelul nr. 8. Sinteza facilităților acordate în anii 2012-2015Indicatorii 2012 2013 2014 2015

1.Total facilități fiscale și vamale, mil.lei 3251,0 3564,8 5462,2 7857,92.PIB, mlrd.lei 88,2 100,5 112,1* 121,93.% în PIB 3,7% 3,6% 4,9% 6,4%4. Veniturile BPN, mlrd.lei 33,5 36,9 42,4 43,75. % în veniturile BPN 9,7% 9,7% 12,9% 18,4%6. Total facilități acordate la TVA și accize, mil.lei 2849,4 3179,0 3831,8 5457,07. Ponderea facilităților acordate la TVA și accize în totalul facilităților acordate (rd.6/rd.1)

87,6% 89,2% 70,2% 69,8%

8. Informativ, soldul facilităților fiscale și vamale neachitare la finele anului 2015 conform informației SFS, mil.lei

826,1 465,3

9. Ponderea în PIB a datoriilor neachitate pentru facilitățile fiscale și vamale pe anul 2015 0,7% 0,4%Sursă: Notele informative ale MF privind executarea bugetului de stat pe anii 2013-2015.

Auditul atestă că suma de 465,3 mil.lei, care reprezintă obligațiunile statului față de agenții economici pentru TVA și accize, nu a fost reflectată de MF în conturile extrabilanțiere, care, conform regulilor MF, reflectă obligațiunile statului.Totodată, se menționează că la finele anului 2015, din lipsa/insuficiența resurselor financiare, Trezoreria de Stat a restituit IFPS ordinele de plată neexecutate aferente restituirii TVA și accizelor în valoare totală de 188,3 mil.lei.În comparație cu anul 2012, facilitățile fiscale au crescut de circa 2,4 ori (de la 3,2 mlrd.lei în anul 2012 pînă la 7,9 mlrd.lei în anul 2015).Ponderea în PIB a facilităților fiscale și vamale, de asemenea, este în creștere cu 1,5 p.p. față de anul precedent, în anul 2015 constituind 6,4%. În anul 2015 se atestă creșterea semnificativă, față de anul precedent, a facilităților la TVA – (+869,5 mil.lei/+38,7%), la accize (+255,7 mil.lei/+87,7%) și la taxele vamale (+769,4 mil.lei/+56,2%). Luînd în considerație situația BPN, în special austeritatea bugetului de stat, precum și faptul că încasările la cele 3 tipuri de venituri menționate mai sus prezintă o pondere semnificativă în veniturile BPN și bugetului de stat, fiind principalele surse de formare a veniturilor fiscale, ar fi oportună revizuirea categoriilor de beneficiari ai scutirilor acordate, pentru a spori încasările la BPN și bugetul de stat. Astfel, ca pondere în totalul veniturilor BPN, facilitățile acordate în anul 2015 au înregistrat cel mai înalt indicator (18,4%), fiind în creștere față de anul 2012 cu 8,7 p.p., sau de circa 1,9 ori.Deși facilitățile fiscale și vamale înregistrează o creștere continuă, ponderea în total a facilităților fiscale și vamale acordate la TVA și accize a atins cel mai scăzut nivel în ultimii 4 ani (69,8%), diminuîndu-se față de anul precedent cu 0,4 p.p..

Nota nr.1. Curtea de Conturi efectuează separat auditul facilităților fiscale acordate, ale cărui rezultate vor fi raportate separat.

30 | P a g e


În condițiile de insuficiență a resurselor pentru necesitățile curente și cele pentru deservirea datoriilor de stat externă și internă, creşterea continuă a volumului facilităţilor fiscale şi vamale acordate duce la neîncasări semificative la bugetul de stat ale unor venituri, fiind necesară sporirea prudenței în acordarea facilităților fiscale și vamale, îndeosebi, în condițiile poverii bugetare, rezultată din creșterea datoriei de stat interne. Reieșind din condițiile create, auditul reiterează faptul privind oportunitatea revizuirii de către Guvern a politicilor de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale, inclusiv cu stabilirea unor obiective de performanță pentru acordarea acestor facilități, ceea ce ar diminua riscurile și impactul ulterior asupra bugetelor pentru anii următori.

3.3.14. Deși restanțele de plată a obligațiunilor contribuabililor făță de BPN s-au diminuat față de anul precedent, ele continuă să rămînă semnificativeRestanțele de plată a obligațiunilor contribuabililor făță de BPN la finele anului 2015 au constituit 2169,9 mil.lei (plăți de bază, penalități, sancțiuni), fiind în diminuare față de anul precedent cu 736,0 mil.lei, sau cu 25,5%.Tabelul nr. 9. Sinteza restanțelor de plată a obligațiunilor contribuabililor față de BPN, mil.lei

IndicatoriiTotal

inclusiv:Plăți de bază Sancțiuni/amenzi Penalități

2014 2015 2014 2015 2014 2015 2014 2015BPN 2905,9 2169,9 1876,3 1203,5 397,6 394,6 632,0 571,8BS 1562,9 1436,7 820,3 742,6 392,7 389,2 349,9 304,9BUAT 292,8 228,6 203,2 166,2 - - 89,6 62,4BASS 1000,1 444,7 830,1 263,3 3,0 3,3 167,0 178,1FAOAM 50,1 59,9 22,7 31,4 1,9 2,1 25,5 26,4

Sursă: Datele SV și SFS.

Cele mai semnificative diminuări ale restanțelor la plata obligațiunilor față de BPN se înregistrează la BASS – cu (-55,5%), urmate de BUAT – cu (-21,9%), și bugetul de stat – cu (- 8,1%), iar restanțele față de FAOAM au înregistrat o creștere de 19,6%. În totalul restanțelor față de BPN, restanțele administrate de SFS constituie 1862,7 mil.lei, iar cele administrate de SV – 307,2 mil.lei. Urmare activităților SFS și SV, restanțele față de BPN administrate de acestea s-au diminuat, respectiv, cu 707,1 mil.lei (-27,5%) și cu 28,9 mil.lei (-8,6%). Ca pondere în totalul veniturilor BPN, restanțele au constituit 5,0%, diminuîndu-se față de anul precedent cu 1,8 p.p. (în anul 2014 – 6,8%).Totodată, auditul relevă că, deși restanțele față de bugetul de stat administrate de SFS s-au diminuat cu 98,9 mil.lei, la 16 IFST se atestă creșterea restanțelor cu 28,1 mil.lei (IFST: Anenii Noi – cu 7,6 mil.lei, Călărași – cu 2,5 mil.lei, Căușeni – cu 1,2 mil.lei, Cimișlia – cu 0,5 mil.lei, Edineț – cu 0,9 mil.lei, Fălești – cu 2,5 mil.lei, Hîncești – cu 1,6 mil.lei, Leova – cu 1,8 mil.lei, Nisporeni – cu 1,3 mil.lei, Orhei – cu 0,6 mil.lei, Rezina – cu 1,1mil.lei, Rîșcani – cu 0,2 mil.lei, Strășeni- cu 3,8 mil.lei, Ștefan Vodă – cu 0,1 mil.lei, Telenești – cu 0,9 mil.lei, Ungheni – cu 1,5 mil.lei). 3.3.15. Deși restanțele la plata obligațiunilor contribuabililor față de bugetul de stat au înregistrat o diminuare față de anul precedent, menținerea acestora la un nivel semnificativ duce la neasigurarea bugetului de stat cu resurse disponibile

31 | P a g e


La finele anului 2015, restanțele la plata obligațiunilor contribuabililor față de bugetul de stat (plăți de bază, amenzi, penalități) au constituit 1436,7 mil.lei, inclusiv administrate de SFS – 1129,5 mil.lei (78,6%), și de SV – 307,2 mil.lei (21,4%). Față de anul precedent, restanțele s-au diminuat cu 126,2 mil.lei, sau cu 8,1%, din care administrte de SFS – cu 97,3 mil.lei (-7,9%), și administrare de SV – cu 28,9 mil.lei (-8,6%). În totalul neplăților față de bugetul de stat, restanțele de bază constituie 742,6 mil.lei (51,7%), amenzie – 389,2 mil.lei (27,1%), și penalitățile – 304,9 mil.lei (21,2%). Deși, din totalul veniturilor (28,0 mlrd.lei), veniturile administrate de SV constituie 15,8 mlrd.lei (56,4%), iar de către SFS – 10,5 mlrd.lei (37,5%), restanțele față de bugetul de stat au înregistrat o situație inversă. Astfel, restanțele administrate de SFS au constituit 1,1 mlrd.lei, sau 10,5% din încasările SFS pe anul 2015, iar neplățile administrate de SV la finele anului au constituit 0,3 mlrd.lei, sau 1,9% din veniturile încasate de SV în anul 2015. Analiza efectuată de audit este prezentată în Diagramele nr.11 și nr.12 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.Datele analizate denotă că, deși, față de anul precedent, SFS și SV au înregistrat diminuarea restanțelor, totuși, ambii administratori de venituri se confruntă cu dificultăți la colectarea neplăților. Astfel, în totalul neplăților față de bugetul de stat administrate de SFS, 44,1% (498,4 mil.lei) constituie neplățile curente aferente anului 2015, iar 55,9%, sau 631,1 mil.lei, reprezintă neplățile din anii precedenți.În totalul restanțelor administrare de SV (307,2 mil.lei) sînt incluse și restanțele cu termenul de prescripție expirat (mai mare de 6 ani) în valoare de 50,0 mil.lei (16,3%). Totodată, în totalul neplăților administrate de SV, suma de 212,2 mil.lei, sau 69,1%, reprezintă plățile calculate suplimentar în baza deciziilor regularizatoare (inclusiv penalități), întocmite în urma controalelor ulterioare. Pe parcursul anului 2015, SV a anulat 6,3 mil.lei, ca urmare a survenirii termenului de prescripție (6 ani)31 , și a încheiat contracte privind prelungirea termenului de plată a TVA (eșalonarea plăților) în sumă de 0,9 mil.lei.3.3.16. Ca și în anii precedenți, eficacitatea colectării neplăților față de bugetul de stat rămîne limitatăMenținerea la un nivel semnificativ a restanțelor față de bugetul de stat a influențat nivelul încasărilor la buget, ceea ce a limitat finanțarea activităților prevăzute în buget, fiind restituite ordine de plată neexecutate din lipsa/insuficiența resurselor bugetare în valoare totală de 850,4 mil.lei, și, ca urmare, a dus la creșterea datoriilor față de furnizorii de lucrări și servicii.Verificările auditului denotă că, din totalul neplăților aferente bugetului de stat, formate la începutul anului 2015 (1562,9 mil.lei), au fost încasate 637,1 mil.lei, sau 40,8%. În 31 Regulamentul privind stingerea obligației vamale și/sau a sumelor plătite în plus al căror termen de prescripție a expirat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 28.12.2012.

32 | P a g e


comparație cu anul precedent, nivelul de încasare a neplăților față de bugetul de stat a sporit cu 13,3 p.p. (în anul 2014 – 27,5%). Sporirea încasărilor la bugetul de stat a restanțelor la plata veniturilor se atestă și la SFS (+15,8 p.p.), și la SV (+4,3p.p.). Tabelul nr. 10 Analiza nivelului de colectare a neplăţilor la bugetul de stat de către SFS şi SV, mil.lei

Indicatorii Total Inclusiv:SFS SV

1. Sold la 01.01.2015 1562,9 1226,8 336,12. Sold la 31.12.2015 1436,7 1129,5 307,2inclusiv:2.1. Aferente anului 2015 510,9 498.4 12,53. Neplăţile din anii precedenţi achitate în anul 2015 (rd.1- rd.2+rd.2.1) 637,1 595,7 41,44. % neplăților achitate din anii precedenți în soldul la începutul anului (rd.3/rd.1)

40,8% 48,6% 12,3%

Sursă: Informaţiile SFS şi SV aferente neplăţilor la buget.

Deși, ca pondere în totalul veniturilor încasate, neplățile față de bugetul de stat au constituit 5,1%32, diminuîndu-se față de anul precedent cu 0,5 p.p. (în anul 2014 – 5,6%33), nivelul realizat în 2015 a depășit nivelul tolerabil stabilit de PEFA34 (2%) cu peste 2,5 ori, menținîndu-se la un nivel semnificativ.Conform explicațiilor principalilor administratori de venituri (SFS și SV), principalii factori care au influențat menținerea restanțelor față de BPN la un nivel semnificativ au fost:

calcularea sumelor în rezultatul controalelor fiscale și vamale, inclusiv prin metode indirecte, care deseori sînt contestate;

neachitarea în termen a obligaţiei fiscale din cauza situaţiei economice precare la entităţile economice, precum şi eschivarea de la plată;

o bună parte din agenţii economici care admit restanţe nu dispun de patrimoniu (sau acesta este gajat insituțiilor financiare), au activitate stopată, sau sînt urmărite de alți creditori prin intermediul executorilor judecătorești.Întru stingerea obligațiunilor fiscale ale contribuabililor restanțieri, SFS, prin aplicarea procedurilor de executare silită prevăzute de Codul fiscal, a încasat la BPN 879,2 mil.lei35, inclusiv: 710,1 mil.lei - prin încasare din conturile bancare ale restanțierilor și debitorilor acestora; 83,4 mil.lei – prin ridicarea mijloacelor bănești din casieriile agenților economici restanțieri; 82,5 mil.lei – achitate benevol de restanțieri drept aplicare a sechestrelor pe bunurile deținute; 3,2 mil.lei – încasate în urma comercializării bunurilor sechestrate. Începînd cu anul 2015, pentru prima dată, SV a emis 97 de decizii cu privire la executarea silită a obligației vamale, în valoare de 84,5 mil. lei, fiind încasate mijloace în sumă de 17,1 mil.lei. 3.3.17. Impactul politicii bugetar-fiscale în anii 2013-2015

32 Calculul:1436,7 mil.lei/28054,6 mil.lei=5,1%.33 Calculul: 1562,9 mil.lei/27717,7 mil.lei=5,6%.34 PEFA PI 15 „Eficacitatea colectării impozitelor” – volumul restanțelor în totalul veniturilor (<2%).35 Inclusiv la bugetul de stat – 348,7 mil.lei.

33 | P a g e


Conform cadrului legislativ36, politica bugetar-fiscală reprezintă un set de măsuri legate de formarea, administrarea şi utilizarea resurselor bugetare pentru realizarea priorităţilor de politici economice şi sociale și stă la baza estimării cadrului general de resurse ale BPN. Verificările auditilui privind realizarea politicilor bugetar-fiscale aprobate pentru bugetele pe anii 2013-2015 și raportarea impactului acestora relevă unele carențe și necesitatea de îmbunătățire a cadrului metodologic privind prognozarea și raportarea impactului măsurilor incluse în politicile bugetar-fiscale aferente anilor bugetari respectivi. Astfel, deși cadrul metodologic intern37 cuprinde prevederi generale de elaborare a CBTM, auditul atestă lipsa procedurilor scrise/descrise privind prognozarea, evaluarea și raportarea impactului măsurilor de politică bugetar-fiscală, fiind necesare unele completări.În cadrul verificărilor efectuate, s-a identificat că măsurile raportate38 nu corespund celor incluse în politica bugetar-fiscală aferentă anului bugetar fiscal respectiv, precum și că nu toate dintre acestea, deși țin de încasările la buget, au fost cuantificate, ceea ce face imposibilă evaluarea impactului măsurilor aprobate. La evaluarea impactului politicilor bugetar-fiscale, MF se axează doar pe măsurile care pot fi cuantificate. Situația privind impactul politicilor bugetar-fiscale realizate în anii 2013-2015 este prezentată în tabelul ce urmează.

Tabelul nr. 11. Impactul politicilor bugetar-fiscate realizate în anii 2013-2015

Anul

Numărul măsurilor de politică bugetar-fiscală CostulPrevăzute în CBTM Raportate Devieri

Prognozat Raportat DiferențaTotalinclusiv măsurile

cuantificateTotal

inclusiv măsurile

cuantificateTotal

inclusiv măsurile

cuantificatePolitica bugetar-fiscală

2013 13 13 13 13 - - +1065,9 +1008,0 -57,92014 13 8 13 10 - +2 +69,1 -1254,9 -1324,02015 15 8 15 6 - -2 +330,3 +855,9 +525,6

Măsuri suplimentare2013 x x 5 4 +5 +4 x +414,5 +414,52014 x x 9 2 +9 +2 x -41,1 -41,12015 x x 4 1 +4 +1 x +863,6 +863,6

Total măsuri2013 13 13 18 17 +5 +4 +1065,9 +1422,5 +356,62014 13 8 22 12 +9 +4 +69,1 -1296,0 -1365,12015 15 8 19 7 +4 -1 +330,3 +1719,5 +1389,2

Sursă: Politica bugetar-fiscală pe anii 2013, 2014, 2015 și Nota explicativă la Raportul privind executarea bugetului de stat pe anii bugetari respectivi.

Datele din tabel relevă că numărul măsurilor de politică bugetar-fiscală incluse în CBTM diferă de numărul raportat, la raportare fiind incluse și măsurile aprobate pe parcursul anului bugetar. Totodată, spre deosebire de anul 2013, cînd toate măsurile

36 Art. 3 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25.07. 2014 .37 Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.191 din 31.12.2014.38 Nota explicativă la Raportul privind executarea bugetului de stat pe anii 2013-2015.

34 | P a g e


bugetar-fiscale aprobate au fost cuantificate și, respectiv, raportate, în anii 2014 și 2015, în politica bugetar-fiscală au fost incluse măsuri care nu au fost cuantificate nici la aprobare, nici la raportare. Această situație a dus la imposibilitatea evaluării impactului asupra încasărilor în BPN la măsurile respective, precum și a eficienței acestor politici (stimularea business-ului). Totodată, se atestă că în măsurile de politică bugetar-fiscală sînt incluse și măsuri nefinanciare, al căror impact nu poate fi cuantificat (spre exemplu, măsura nr.15 din politica bugetar-fiscală pe anul 2014 „Reglementarea conceptelor de proceduri simplificate și a culoarelor de control vamal”, sau măsura nr.19 din politica bugetar-fiscală pe anul 2015 „Armonizarea în continuare a calendarului stabilit în Acordul de Asociere dintre UE și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, a actelor legislative din domeniul fiscal și vamal cu cele ale UE”). Totodată, unele măsuri nu sînt valorificate (spre exemplu, măsura nr.6 din politica bugetar-fiscală pe anul 2015 „Revizuirea cheltuielilor permise spre deducere în scopurile fiscale, inclusiv prin revederea sistemului de deduceri în scopuri fiscale a reziduurilor, deșeurilor și perisabilității naturale”, sau măsura nr.3 din anul 2015 „Acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilității fiscale privind scutirea pe veniturile obținute din dobînzi aferente VMS pentru persoanele fizice și juridice”). În opinia auditului, nevalorificarea măsurilor care au impact financiar asupra încasărilor la BPN se datorează lipsei de rapoarte separate sau informații la raportul financiar ale agenților economici privind scutirile acordate și impozitele necalculate urmare a scutirilor acordate, ceea ce ar face posibilă cuantificarea măsurilor. Totodată, în cazul acordării scutirilor, indiferent sub ce formă (taxe reduse, deduceri etc.), MF ar trebui sa dețină informații referitor la volumul bazei impozabile pentru cel puțin 3 ani precedenți și al încasărilor pentru perioadele precedente. Spre exemplu, urmare scutirii la veniturile obținute din dobînzile aferente VMS pentru persoanele fizice și juridice, bugetul de stat, reieșind din suma dobînzilor achitate în anul 2015 pentru VMS (793,6 mil.lei) și din cota aplicată pentru dobînzile la VMS pînă la introducerea scutirii (15%)39, la bugetul de stat nu s-au încasat circa 119,0 mil.lei.În condițiile achitării, în anul 2015, a ratelor dobînzii ridicate la VMS, precum și reieșind din prevederile anuale aferente achitării serviciului datoriei de stat interne (aprobat - 863,7 mil.lei), care au crescut semnificativ față de anul precedent (+486,1 mil.lei), deja urma să fie sesizat că veniturile obținute de deținătorii VMS vor crește și, respectiv, veniturile la buget vor crește. Astfel, în situația creșterii cheltuielilor pentru serviciul datoriei de stat interne, MF a acordat deținătorilor de VMS o scutire estimativă de circa (-129,6 mil.lei)40, care urma a fi inclusă ca impact scontat asupra bugetului de stat.Totodată, auditul atestă că, la raportarea impactului politicilor bugetar-fiscale, MF nu divizează măsurile aprobate în politica bugetar-fiscală la elaborarea și aprobarea bugetului de cele care apar pe parcursul anului, precum și nu compară impactul estimat

39 Art.901 alin.(31) din Codul fiscal.40 863,7 mil.lei (x) 15%=129,6 mil.lei.

35 | P a g e


cu cel realizat, pentru a evalua eficiența politicilor aplicate pe parcursul anului bugetar-fiscal.Datele prezentate în tabel atestă că în anul 2013 impactul măsurilor cuantificabile a fost mai mic cu 57,9 mil.lei decît cel estimat, iar urmare introducerii pe parcursul anului a măsurilor noi de politică bugetar-fiscală (+414,5 mil.lei), dintre care „Indexarea cotelor pentru combustibil la coeficientul de creștere a PIB nominal prognozat pentru anul 2013 față de anul 2012 (+175,4 mil.lei) și „Majorarea cotelor accizelor pentru autoturismele cu termenul de exploatare mai mare de 7 ani cu 5% pentru fiecare an de exploatare, ce depășește 7 ani, concomitent cu extinderea cotelor suplimentare ale accizului pentru autoturismele cu termenul de exploatare între 7 și 10 ani” (+194,9 mil.lei), impactul total fiind raportat ca pozitiv (+356,6 mil.lei).

Obținerea impactului negativ în anul 2014 în urma aplicării măsurilor de politică bugetar-fiscală aprobată față de măsurile realizate (-1254,9 mil.lei) se datorează, în mare parte, „Reintroducerii cotei reduse a TVA de 8% pentru producția agricolă primară produsă și/sau livrată pe teritoriul RM și zahărul din sfeclă de zahăr produs, importat și/sau livrat pe teritoriul RM” (-1074,2 mil.lei), ce constituie 86,6% din totalul măsurilor cuantificate.Referitor la impactul politicilor bugetar-fiscale, se atestă că, din totalul măsurilor bugetar-fiscale valorificate la aprobarea bugetului, 4 măsuri, deși au fost valorificate (măsura nr.1 (-90,4 mil.lei)41, măsura nr.4 (+20,1 mil.lei)42, măsura nr.5 (+7,2 mil.lei)43, măsura nr.18 (-283,5 mil.lei)44), la raportarea impactului, nu au fost evaluate, deși în Nota explicativă a SV se indică că impactul acordului de aderare la UE a fost negativ (-759,0 mil.lei), sau cu 455,5 mil.lei mai mult decît s-a estimat ( de peste 2,7 ori). De asemenea, se atestă că măsura nr.1 „Menținerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, concomitent cu majorarea tranșelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute la rata inflației prognozată pentru 2015-2017” (-90,4 mil.lei), precum și alte măsuri necuantificate nu au fost raportate. Totodată, măsura nr.8 „Extinderea mecanismului de restituire a TVA la investiții (cheltuieli) capitale în clădiri cu destinație de producere”, de asemenea, nu a fost evaluată. În anul 2015, au fost introduse 4 măsuri suplimentare, dintre care una cuantificată (măsura „Menținerea și revederea facilităţii fiscale privind cota redusă a TVA de 8% pentru producţia agricolă primară, prin aplicarea acesteia faţă de producţia din zootehnie în formă naturală şi masă vie destinate reproducerii, fitotehnie şi horticultură în formă naturală”), impactul căreia a fost estimat ca pozitiv (+863,6 mil.lei). Impactul politicii bugetar-fiscale realizat

41 Măsura nr.1 „Menținerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, concomitent cu majorarea tranșelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute la rata inflației prognozată pentru 2015 – 2017”.42 Măsura nr.4 „Anularea facilităților fiscale acordate persoanelor juridice pentru veniturile obținute din dobînzile de la depozitele bancare depuse pe un termen ce depășește 3 ani și valorile mobiliare corporative sub formă de obligațiuni emise pe un termen ce depășește 3 ani”.43 Măsura nr.5 „Anularea scutirii de impozitul pe veniturile obținute din creditele și împrumuturile acordate pe un termen de peste 3 ani și în proporție de 50% – pe venitul obținut din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani de către băncile comerciale și organizațiile de microfinanțare”.44 Măsura nr. 18 „Stabilirea taxei pentru efectuarea procedurilor vamale în sumă fixă pentru unele servicii specifice activității vamale în conformitate cu Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, alte programe și strategii naționale”.

36 | P a g e


în anul 2015, raportat de MF, a constituit (+1719,5 mil.lei). Totodată, excluzînd impactul neinclus de la aderarea la UE (-759,0 mil.lei), precum și scutirea de plata impozitului pe veniturile din dobînzile la VMS obținite sub formă de venit (-119,0 mil.lei), impactul realizat ar constitui (+841,5 mil.lei), din care (+863,6 mil.lei) - din contul măsurilor adiționale, și (-22,0 mil.lei) - impactul politicii bugetar-fiscale aprobate inițial.

Nedivizarea măsurilor politicii bugetar-fiscale în impactul acesteia la nivelul măsurilor aprobate, cu divizarea impactului măsurilor suplimentare, modifică imaginea situației reale privind impactul politicii bugetar-fiscale. De asemenea, reieșind din constatările auditului, se cere divizarea măsurilor în cuantificabile și necuantificabile, fără impact financiar, care țin de modificarea/ajustarea cadrului regulator.Situațiile constatate (nevalorificarea măsurilor care au impact financiar, sau neevaluarea la raportare a celor care au fost valorificate la aprobarea politicilor bugetar-ficale) sînt consecințele lipsei procedurilor interne scrise referitor la procesul de estimare a costurilor măsurilor de politică bugetar-fiscală prognozate, care ar include descrierea la nivel de măsură a calculelor utilizate la estimarea costurilor, ceea ce ar spori atît exactitatea, cît și imaginea reală a evaluării impactului politicilor bugetar-fisacale.3.4. Partea de cheltuieli s-a realizat sub nivelul prognozat

3.4.1. Executarea per ansamblu a cheltuielilor bugetului de stat s-a realizat sub nivelul prognozatConform datelor raportate de MF și verificărilor auditului, partea de cheltuieli s-a realizat la nivelul de 91,0%, sau în sumă de 30101,1 mil.lei, soldul alocațiilor neutilizate la finele anului 2015 constituind 2961,6 mil.lei. În comparație cu anul precedent, cheltuielile au crescut cu 753,2 mil.lei, sau cu 2,6% (în anul 2014 – 29347,9 mil.lei). Executarea cheltuielilor pe componentele bugetului de stat, în dinamica anilor 2012-2015, este prezentată în Diagrama nr.13 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Spre deosebire de anii precedenți, în anul 2015 se atestă încetinirea ritmului de creștere a cheltuielilor la componenta de bază. Astfel, ritmul de creștere a cheltuielilor la componenta de bază în anul 2013 față de anul 2012 constituie (+10,7%), în anul 2014 față de anul 2013 – (+20,5%), iar în anul 2015 față de anul 2014 – (+1,8%).Analiza alocațiilor nevalorificate la finele anului 2015 denotă că acestea au crescut, față de anul 2014, cu 1328,4 mil.lei (+81,3%), constituind 2961,6 mil.lei, sau 9,0% din totalul cheltuielilor prevăzute. Nevalorificarea alocațiilor este cauzată de neîncasarea veniturilor la nivelul prognozat (-1318,2 mil.lei), inclusiv a granturilor externe în valoare totală de 695,7 mil.lei, din care 391,4 mil.lei - pentru suport bugetar, precum și de nedebursarea împrumuturilor externe prognozate (-1617,2 mil.lei). Nivelul alocațiilor nevalorificate în anii 2012-2015 este prezentat în Diagrama ce urmează. Diagrama nr. 1. Soldul alocaţiilor neutilizate în anii 2012-2015

37 | P a g e


2012 2013 2014 20150

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

733629.3

1633.2

2961.6

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului de stat pe anii 2012-2015.

Ponderea majoră în totalul alocațiilor nevalorificate revine componentei de bază – 2144,6 mil.lei (72,4%) și componentei proiecte finanțate din surse externe – 610,1 mil.lei (20,6%), componentei mijloace speciale revenindu-i 57,5 mil.lei (1,9%) și componentei fonduri speciale – 26,5 mil.lei (0,9%).

Referitor la nivelul de executare a cheltuielilor în anul 2015, acesta este cel mai scăzut din ultimii 4 ani. Sinteza nivelului de executare a cheltuielilor este prezentată în Diagrama nr.14 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.De asemenea, nivelul scăzut al executării cheltuielilor bugetului de stat a fost influențat și de insuficiența resurselor financiare, la finele anului 2015 fiind restituite ordinele de plată neexecutate în valoare totală de 850,4 mil.lei, ce constituie 28,7% din volumul total al alocațiilor bugetare neutilizate (2961,6 mil.lei), sau 2,6% din totalul cheltuielilor executate (30101,1 mil.lei).

3.4.2. Prognoza cheltuielilor încluse în CBTM pentru anul 2015, ca și în anii precedenți, necesită îmbunătățireSinteza prognozelor la cheltuielile încluse în CBTM pentru anul 2015 denotă că acestea au crescut cu 4,8 mlrd.lei (+17,7%) - de la 27,0 mlrd.lei în CBTM pentru anii 2013-2015 pînă la 31,8 mlrd.lei în CBTM pentru anii 2015-2017. De asemenea, a crescut și ponderea cheltuielilor în PIB cu 4,4 p.p. (de la 22,2% în CBTM pentru anii 2013-2015 pînă la 26,6% în CBTM pentru anii 2015-2017). Cele mai semnificative modificări au fost operate la „Cheltuieli de ordin social”, acestea fiind majorate de la 10,5 mil.lei pînă la 18,3 mil.lei (+7,8%), și la „Alte cheltuieli”, care au fost diminuate cu 2,8 mil.lei, la celelalte domenii cheltuielile fiind diminuate nesemnificativ- de la 0,1 mil.lei pînă la 0,2 mil.lei și/sau majorate de la 0,1 mil.lei pînă la 0,5 mil.lei.3.4.3 . Spre deosebire de anii precedenți, limitele de cheltuieli aprobate inițial în Legea bugetului de stat pe anul 2015 au fost diminuatePe parcursul anului 2015, indicatorii bugetari au fost modificați doar o singură dată, prin Legea nr.200 din 20.11.201545, aceștia fiind diminuați cu 1590,4 mil.lei (-4,6%) față de indicatorii aprobați inițial (34315,1 mil.lei) și constituind 32724,7 mil.lei. Din totalul

45 Legea nr. 200 din 20.11.2015 „Pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12 aprilie 2015

38 | P a g e


modificărilor operate de Parlament46, majorările au constituit 304,4 mil.lei, iar diminuările - 1894,8 mil.lei. Din totalul de 22 grupe funcționale, cele mai semnificaive modificări spre majorare au fost înregistrate la 6 grupe funcționale, printre care: la gr.19 „Alte servicii legate de activitatea economică” (+170,2mil.lei); gr.1 „Servicii de stat cu destinaţie generală” (+65,0 mil.lei); gr.15 „Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe” (+49,1 mil.lei); gr.7 „Ştiinţă şi inovare” (+18,3 mil.lei) etc.. Din totalul modificărilor operate, componentei de bază îi revin 1659,6 mil.lei, din care din totalul de 51 executori principali de buget, la 7 executori primari de buget indicatorii bugetari aprobați inițial au fost majorați cu 55,2 mil.lei (SP - (+31,6 mil.lei), MDRC - (+9,8 mil.lei), CEC - (+7,4 mil.lei), ARFC - (+3,3 mil.lei), CC (+2,4 mil.lei) etc.), iar cele mai semnificative diminuări de alocații bugetare la componenta de bază au fost la MEc - (-423,4 mil.lei), acțiunile generale ale MF (-303,4 mil.lei), MTID - (-485,7 mil.lei), MEd - (-95,1 mil.lei) etc.. Totodată, urmare aplicării prevederilor art.16 din Legea bugetului de stat pe anul 2015, prin care „MF se autorizează să modifice, la cererea întemeiată a executorilor primari de buget, indicatorii stabiliţi ai bugetului de stat, parametrii bugetari”, partea de cheltuieli a fost majorată pînă la 33062,7 mil.lei, sau cu (+338,0 mil.lei/+1,0%) față de parametrii aprobați de Parlament. Cele mai semnificative modificări în temeiul art.16 din Legea bugtului de stat pe anul 2015 au fost operate la componenta proiecte finanțate din surse externe - (+ 314,2 mil.lei), ce constituie 93,0% din totalul modificărilor operate de MF. Acest fapt se datorează caracterului imprevizibil al intrărilor de granturi și credite externe destinate implementării proiectelor finanțate de donatorii externi. Sinteza modificărilor operate în temeiul art.16 din Legea bugetului de stat pe anul 2015 este prezentată în Diagrama nr.15 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.3.4.4. Nivelul scăzut de executare a cheltuielilor a fost influențat de posibilitățile reale de finanțare

În anul 2015, partea de cheltuieli s-a realizat la nivelul de 91,0%, constituind 30101,1 mil.lei. Nivelul de executare a cheltuielilor este mai scăzut decît nivelul tolerabil stabilit de practicile internaționale (-5%)47. Această situație se datorează neîncasării veniturilor la nivelul prognozat (-1318,2 mil.lei), inclusiv a granturilor externe, precum și nedebursării integrale a împrumuturilor externe incluse în buget (- 1617,2 mil.lei).

Situația dată a influențat și executarea prognozelor lunare. Astfel, analiza executării prognozelor lunare la cheltuielile de bază a relevat că nivelul total de realizare a cheltuielilor de bază a constituit 92,0%. Se atestă situații cînd, în mare parte, nivelul de 46 Legea nr.200 din 20.11.201547 PEFA (PI 3 – Structura cheltuielilor în comparație cu bugetul aprobat inițial).

39 | P a g e


realizare a cheltuielilor este inferior celui mediu realizat. Astfel, deși repartizarea pe luni a alocațiilor bugetare anuale se efectuează de către executorii de buget, realizarea prognozelor de cheltuieli denotă că, din lipsa/insuficiența resurselor financiare, măsurile incluse în buget nu au fost finanțate la nivelul prognozat. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.23 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.Analiza executării prognozelor de cheltuieli (componenta de bază) relevă că, pe parcursul întregului an bugetar 2015, bugetul de stat a fost administrat în condiții de lipsă/insuficiență de resurse financiare, condițonată și de neîncasarea la nivelul prognozat a veniturilor fiscale și nefiscale, precum și de nedebursarea unor surse externe incluse în bugetul de stat. În condiții austere, nivelul de executare a cheltuielilor la componenta de bază a variat de la 65,6% în luna septembrie pînă la 928,0% în luna decembrie. La nivel devansat față de cel mediu (92,0%) s-a realizat finanțarea în lunile martie (101,1%), aprilie (92,1%) și decembrie (929,0%), în celelalte luni ale anului finanțarea fiind sub nivelul inferior celui mediu. Totodată, ca valoare, cele mai mari sume de finanțare a cheltuielilor au fost efectuate în luna decembrie (2770,1 mil.lei).De asemenea, auditul atestă că, deși alocațiile aprobate inițial au fost diminuate cu (-1,7 mlrd.lei/-5,8%), nici nivelul precizat nu a fost realizat cu 2,1 mlrd.lei (-8,0%). Nerealizarea părții de cheltuieli a fost influențată și de insuficiența mijloacelor financiare, urmare cărui fapt Trezoreriile teritoriale au restituit executorilor de buget ordinele de plată neexecutate pînă la finele anului în valoare totală de 850,4 mil.lei, ce constituie 3,2% din alocațiile prevăzute pentru componenta de bază.3.4.5. Nivelul de executare a cheltuielilor în aspect funcțional este neuniform, fiind influențat atît de calitatea prognozelor, cît și de insuficiența resurselor financiare la bugetul de statAnaliza executării cheltuielilor în aspect funcțional denotă că o mare parte a acestora s-a realizat sub nivelul prognozat. În anul 2015, din 22 grupe funcționale, sub nivelul mediu de 91,0% s-au executat 8 grupe funcționale, nivelul de executare la care variază de la 43,3%48 pînă la 90,8%49. La 9 grupe funcționale nivelul de executare a variat de la 91,6% pînă la 94,8%. Astfel, din totalul de 22 grupe funcționale, 17 grupe funcționale au fost finanțate sub nivelul tolerabil (95,0%), utilizat de organizațiile internaționale la evaluarea performanțelor managementului50. Doar la 5 grupe funcționale s-a înregistrat un nivel de executare superior celui tolerabil de 95,0%. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.24 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.Analiza nivelului de executare pe componentele bugetului de stat denotă că sub nivelul mediu s-au executat cheltuielile la componenta proiecte finanțate din surse externe (87,1%). Nivelul de executare a cheltuielilor la componenta de bază, deși este superior celui mediu realizat (91,0%), se află sub nivelul tolerabil de 95,0%, constituind 92,0%. Nivelul de executare a cheluielilor la componenta fonduri speciale a constituit 95,6%, iar 48 43,3% - gr.16 „Complexul pentru combustibil și energie”.49 90,9% - gr.1 „Servicii de stat cu destinație generală”.50 Indicatorul PI – 2 „Structura cheltuielilor real efectuate în comparație cu bugetul inițial aprobat”.

40 | P a g e


la componenta mijloace speciale – 106,6%. Nivelul de executare a cheltuielilor la componenta mijloace speciale, superior celui de 100,0%, a fost atins în urma trecerii la componenta de bază a soldurilor de mijloace speciale formate la finele anului 2015, reflectarea în rapoarte fiind efectuată fără indicatorii de plan. Transferul soldurilor de la componenta mijloace speciale la componenta de bază au fost condiționate de aplicarea metodologiei noi începînd cu 01.01.2016 (unificarea componentelor bugetului de stat „surse unice”).

Analiza calității și exactității prognozelor de cheltuieli în anii 2013-2015 denotă o dinamică descendentă a nivelului de executare a cheltuielilor, cel mai scăzut nivel de executare find înregistrat în anul 2015 (91,0%), în anul 2013 - 97,4%, în anul 2014 – 94,7%. Executarea cheltuielilor a fost afectată de neîncasarea veniturilor la nivelul prevăzut și de sistarea debursărilor de surse externe, care urmau să servească ca surse de finanțare a cheltuielilor. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.25 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

Cele mai semnificative neutilizări ale alocațiilor bugetate s-au înregistrat la gr.6 „Învățămînt” (473,6 mil.lei), urmată de gr.11 „Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă și gospodăria apelor” – 441,4 mil.lei, gr.14 „Tansporturile, gospodăria drumurilor, comunicațiile și informatica” - 382,7 mil.lei etc..

3.4.6. Nivelul de executare a cheltuielilor sub aspectul clasificației economice este variabilAnaliza executării cheltuielilor în aspectul clasificației economice denotă că ponderea majoră o dețin plățile pentru transferuri curente (art.130) – 15,3 mlrd.lei (50,7%), fiind urmate de transferurile capitale pentru proiectele finanțate din surse externe (art.290) – 4,3 mlrd.lei (14,1%), retribuirea muncii (art.111) – 4,1 mlrd.lei (13,6%), plata mărfurilor și serviciilor (art.113) - 2,9 mlrd.lei (9,7%), transferuri capitale (art.270) – 1,6 mlrd.lei (5,2%), plata dobînzilor (art.120) – 1,0 mlrd.lei (3,5%). Sinteza executării cheltuielilor sub aspectul clasificației economice este prezentată în Tabelul nr.12.

Tabelul nr.12. Sinteza executării cheltuielilor sub aspectul clasificaţiei economice, 2015, mil.lei

CBE Denumirea Definitivat Executat Sold neexecutat % executării

Structura în

cheltuielile de casă, %

Cheltuieli curente 25.626,0 24.219,3 -1.406,9 94,6% 80,5%111 Retribuirea muncii 4.131,6 4.098,4 -33,3 99,2% 13,6%112 Contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii 538,0 528,5 -9,5 98,2% 1,8%

113 Plata mărfurilor şi serviciilor 3.199,8 2.924,1 -275,8 91,4% 9,7%114 Deplasări în interes de serviciu 191,6 177,5 -14,1 92,6% 0,6%

116 Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patron

110,8 108,5 -2,3 97,9% 0,4%

41 | P a g e


118 Documente executorii 24,8 85,8 61,0 346,0% 0,3%120 Plata dobînzilor 1.064,1 1.043,3 -20,8 98,0% 3,5%130 Transferuri curente 16.365,3 15.253,2 -1.112,1 93,2% 50,7%

Cheltuieli capitale 7625,4 6192,6 -1432,9 81,2% 20,6%241 Investiţii capitale 131,8 98,0 -33,8 74,4% 0,3%242 Procurarea mijloacelor fixe 271,6 179,5 -92,2 66,1% 0,6%243 Reparaţii capitale 166,8 80,3 -86,5 48,1% 0,3%250 Crearea rezervelor de stat 29,8 21,7 -8,1 72,8% 0,1%270 Transferuri capitale 2.248,9 1.556,2 -692,7 69,2% 5,2%

290 Transferuri capitale pentru PI finanţate din surse externe

4.776,5 4.256,9 -519,6 89,1% 14,1%

Creditarea netă -188,8 -310,7 -121,9 164,6% -1,0%611 Creditarea netă -188,8 -310,7 -121,9 164,6% -1,0%

Total 33062,6 30101,2 -2961,7 91,0% 100,0%Sursă: Datele din sistemul trezorerial.

Cel mai scăzut nivel de realizare s-a înregistrat la art.243 „Reparații capitale” (48,1%), sub nivelul mediu de 91,0% fiind executate cheltuielile la art.242 „Procurarea mijloacelor fixe” (66,1%), la art. 270 „Transferuri capitale” (69,2%), la art.250 „Crearea rezervelor de stat” (72,8%), la art.241 „Investiții capitale” (74,4%) și la art.290 „Transferuri capitale pentru proiectele finanțate din surse externe” (89,1%).Cele mai semnificative solduri neutilizate s-au înregistrat la art.130 „Transferuri curente” – 1,1 mlrd.lei, din care 0,5 mlrd.lei - soldul transferurilor către BUAT(45,5% din soldul total la art.130), la art.270 „Transferuri capitale” – 0,7 mlrd.lei , și la art.113 „Plata mărfurilor și serviciilor” – 0,3 mlrd.lei. În comparație cu anii precedenți, cheltuielile au înregistrat o creștere continuă, nivelul total de executare fiind cel mai scăzut (91,0%). Totodată, în aspect de articol, la 4 poziții s-au înregistrat performanțe, nivelul de executare în anul 3 fiind cel mai înalt, la 5 poziții - o dinamică neuniformă, iar la 6 poziții - descreșterea nivelului de executare. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.26 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.Auditul atestă o diminuare față de anul precedent a cheltuielilor capitale alocate de la bugetul de stat pentru proiectele finanțate din surse externe sub formă de contribuții ale Guvernului, acestea constituind 50,6 mil.lei, sau 70,1% din prevederile anuale. De menționat că în bugetul inițial, pentru transferuri sub formă de contribuții ale Guvernului, au fost aprobate 373,9 mil.lei. Urmare rectificării bugetului, alocațiile au fost diminuate pînă la 72,2 mil.lei (au fost excluse 300,0 mil.lei, destinate Proiectului „Construcția conductei de gaze naturale pe direcția Ungheni-Chișinău”). Cele mai semnificative cheltuieli se atestă la art.130 „Transferuri curente” – 15,3 mlrd.lei (50,7% din totalul cheltuielilor), din care 13,8 mlrd.lei (84,3% din totalul transferurilor) - aferente transferurilor interbugetare, incluiv: 7,5 mlrd.lei către BUAT, 4,1 mlrd.lei către BASS și 2,2 mlrd.lei către FAOAM.

3.4.7. Realizarea prognozelor de către executorii de buget necesită îmbunătățireAnaliza executării cheltuielilor de către executorii de buget relevă că nivelul de executare în anul 2015 a fost neuniform, variind de la 39,6% la MDRC pînă la 100,0%

42 | P a g e


la IPNA Compania „Teleradio-Moldova”. Sub nivelul mediu de 91,0% au fost executate bugetele la 15 executori primari de buget, din totalul de 51 executori primari de buget. Cele mai semificative alocații neutilizate se atestă la Acțiunile generale ale MF (-927,1 mil.lei), din care 527,0 mil.lei - transferuri față de BUAT, MAIA (-385,2 mil.lei), MTID (-330,1 mil.lei), MEc (-300,4 mil.lei), MDRC (-212,3 mil.lei), etc.. În comparație cu anul precedent, soldul alocațiilor neutilizate a crescut cu 1328,4 mil.lei, sau cu 81,3%, creșterea fiind cauzată de insuficința resurselor bugetare necesare, urmare cărui fapt, la finele anului 2015 Trezoreriile teritoriale au restituit ordinele de plată înaintate de executorii de buget spre finanțare și neexecutate în valoare totală de 850,4 mil.lei, sau 28,7% din totalul alocațiilor neutilizate. Astfel, soldul alocațiilor neutilizate, fără ordinele de plată restituite, a constituit 2111,2 mil.lei, sau 6,4% din totalul alocațiilor definitivate (33062,7 mil.lei), fapt ce îndică existența problemelor aferente relevanței prognozelor de cheltuieli prezentate de către executorii de buget. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr. 27 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.Datele relevă că, deși la unii executori de buget alocațiile inițiale au fost diminuate la rectificarea bugetului, aceștia nu au realizat bugetele proprii la nivelul prognozat. Totodată, nici executorii de buget la care alocațiile bugetare au fost majorate nu au realizat bugetele proprii la nivelul prognozat.Cel mai semnificativ volum de ordine pe plată a fost restituit instituțiilor subordonate MAIA (în valoare de 331,8 mil.lei), ce constituie 39,0% din totalul ordinelor de plată restituite executorilor de buget de către Trezoreriile teritoriale și MTID (282,5 mil.lei), sau 33,2% din totalul ordinelor de plată restituite.3.4.8. Nivelul de executare a bugetelor pe programe de performanță este în descreștere continuăConform prevederilor Regulamentului privind modul de elaborare, monitorizare și raportare a bugetelor pe programe51, „bugetarea pe programe reprezintă o metodă de prezentare și fundamentare a bugetelor, avînd la bază programe cu scopuri, obiective și indicatorii de evaluare a performanței acestora”, fiind „un instrument eficient de management bugetar, care asigură stabilirea priorităților și luarea deciziilor privind alocarea resurselor bugetare”.În anul 2015, de la bugetul de stat au fost finanțate 44 programe de performanță, pentru care s-au alocat 30101,1 mil.lei, sau 91,0% din alocațiile definitivate. Deși volumul alocațiilor este în creștere față de anul precedent (29347,9 mil.lei), nivelul de executare a bugetelor pe programe este în descreștere în ultimii 3 ani (2013 - 28 programe (95,8%), 2014 - 43 de programe (94,7%), 2015 - 44 programe (91,0%)), soldul alocațiilor neutilizate majorîndu-se de la 1,6 mlrd.lei în anul 2014 pînă la 2,9 mlrd.lei în anul 2015. Nivelul de executare a programelor de performanță a variat de la 29,5% pînă la 100,0%.

51 Regulamentul privind modul de elaborare, monitorizare și raportare a bugetelor pe programe, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.187 din 24.12.2013.

43 | P a g e


Analiza efectuată de audit este prezentată în Diagrama nr.16 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.În anul 2015, numărul de programe cu nivelul de executare peste 95% a scăzut de la 26 de programe în anul 2014 pînă la 16 programe în anul 2015. Cele mai semnificative nevalorificări de resurse se atestă la programele „Dezvoltarea agriculturii” (-440,5 mil.lei), „Dezvoltarea transporturilor” (-382,7 mil.lei), „ Învățămîntul public și serviciile de educație” (-474,8 mil.lei), „Protecția socială” (-347,2 mil.lei), „Servicii generale economice și comerciale” (-248,8 mil.lei), ,,Dezvoltarea sectorului energetic” (-139,6 mil.lei), „Sănătatea publică și serviciile medicale” (-187,0 ml.lei) etc. Cel mai scăzut nivel de executare s-a înregistrat la programele: „Dezvoltarea industriei” – 29,5% (plan -1,0 mil.lei/executat – 0,3 mil.lei), „Dezvoltarea sectorului energetic” – 43,3% (plan- 246,4 mil.lei/executat -106,8 mil.lei) etc.Principiul de formare și modificare a programelor de performanță, reieșind din volumul de resurse bugetare alocare, nu corespunde scopului de trecere la bugetarea pe programe, bugetele instituțiilor fiind doar transformate în formatul programelor (un clasificator adițional). În astfel de condiții, programele de stat nu pot fi vizate ca un instrument complet și eficace de planificare și executare, cu toate că Guvernul deleagă programelor anume acest rol-сheie. Totodată, se relevă că, deși executorii de buget raportează partea financiară pe programe, care poate fi generalizată la nivel de program de performanță pe întregul sistem bugetar (SIMF MF), partea nefinanciară (indicatorii de performanță) nu este generalizată printr-un sistem automatizat, ceea ce face imposibilă evaluarea în dinamică a indicatorilor realizați și performanțelor atinse în cadrul programelor respective.Lipsa pașapoartelor programelor de performanță, care ar reprezenta un document ce definește scopurile, obiectivele, domeniile de utilizare a fondurilor bugetare, organele responsabile de executare/implementare, indicatorii de performanță intermediari și finali, termenul de realizare, precum și alte caracteristici ale bugetului programului, face impozibilă evaluarea performanțelor intermediare atinse în cadrul programelor de performanță.Deși cheltuielile alocate pentru programe sînt în creștere continuă, analiza nivelului de realizare a indicatorilor de performanță prevăzuți denotă insuficiența dinamicii acestora, astfel bugetarea pe programe, bazată pe rezultat, nu atinge scopul principal - corelarea volumului de alocații cu nivelul de realizare a indicatorilor pe performanță stabiliți. (Vezi Diagrama ce urmează).Diagrama nr. 2. Nivelul de executare a indicatorilor de performanță aprobați în cadrul bugetării pe programe (2015)Sursă: Rapoartele executorilor de buget pentru anul 2015.

44 | P a g e


Nivelul de realizare a 1498 de indicatori de performanță este variabil, indicatorii cu nivelul de executare de peste 100% fiind în număr de 488 , cu nivelul de la 95% pînă la 100% - 404 indicatori, cu nivelul de 90%-95% - 85 de indicatori, cu nivelul de 70%-90% - 144 indicatori, pînă la 70% -377 de indicatori. Analiza indicatorilor de rezultat (426 de indicatori) relevă că la nivelul de executare mai mare de 95% s-au realizat mai puțin de jumătate din indicatori (186 de indicatori), iar partea majoră este la nivelul de realizare sub 95% (240 indicatori). Nivelul de realizare a indicatorilor de performanță: de eficiență, de produs și de rezultat este prezentat în Diagrama nr. 2.Totodată, deși unii indicatori stabiliți sînt clari, nu este stipulat mecanismul de atingere a acestora. Astfel, în cazul programelor multianuale, din lipsa pașapoartelor programelor de performanță, în care să fie inclusă perioada de realizare, indicatorii de performanță pentru fiecare an, alocațiile bugetare necesare, nu este posibilă evaluarea nici a măsurii de atingere a acestora, nici eficacitatea activității organelor care le implementează. Pașaportul programelor de performanță ar trebui să includă cel puțin: executorul responsabil de executarea programului; participanții la executarea programului; coexecutorii programului; lista subprogramelor; scopul programului; obiectivele programului; etapele și termenele de realizare a programului; indicatorii-țintă și indicatorii intermediari ai programului (pe ani); volumul alocațiilor necesare, per total, cu divizarea după surse; volumul alocațiilor la nivel de subprogram; volumul alocațiilor pe ani; rezultatele scontate ale programului total și pentru fiecare an.Pentru o corelare mai strînsă între obiective și indicatori, este necesar de creat un sistem de planificare strategică, care va necesita o revizuire amplă și ajustarea actelor normative actuale aferente planificării strategice, iar în majoritatea cazurilor - pregătirea și aprobarea unor documente strategice noi. Deși una dintre caracteristicile principale ale bugetului pe programe este „legătura cu cadrul de politici asumate în documentele de planificare strategică pe termen mediu și lung”, se constată că indicatorii incluși în documentele strategice și programele naționale nu se regăsesc în programele de performanță, finanțate de la bugetul de stat, aferente domeniilor respective. Totodată, verificările auditului au relevat că în sistemul informațional, în Raportul privind executarea pe programe, suma de 1,9 mil.lei a fost reflectată la programul 122, care în Lista programelor nu există, corect urmînd a fi reflectată la programul 17.02 „Datoria de stat internă”.

45 | P a g e


Nota nr.2: Se ia act că MF a corectat codul programei (1,9 mil.lei).

3.5. Sinteza executării prevederilor unor articole din Legea bugetului de stat pe anul 2015

art.2 alin. (1): FSPA nu a fost finanțat integral, fapt cauzat de insuficiența resurselor financiare, precum și de achitarea titlurilor executorii În bugetul pe anul 2015, pentru FSPA s-au prevăzut 610,0 mil.lei, din care 110,0 mil.lei - din contul Programului Comisiei Europene de suport financiar sectorial „Stimularea Economică în Zonele Rurale”, fiind finanțate 288,0 mil.lei, sau 47,2% din prevederile anuale. Gestionarea mijloacelor FSPA s-a efectuat în conformitate cu prevderile Hotărîrii Guvernului nr.352 din 10.06.2015 „Cu privire la aprobarea modului de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2015”. De menționat că, potrivit pct.4 din HG menționată, „Se acceptă achitarea din contul mijloacelor prevăzute la punctul 1 al prezentei hotărîri pentru dosarele de subvenţionare neautorizate, depuse pînă la 31.10.2014, iar în cazul dosarelor de subvenţionare a primelor de asigurare ale producătorilor agricoli, depuse pînă la 15.12.2014 şi neachitate, în ambele cazuri, pînă la 31.12.2014, ca urmare a nefinanţării din contul fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2014. Autorizarea şi achitarea acestora se va efectua în conformitate cu prevederile Regulamentului de subvenţionare pentru anul 2014”. Astfel, din contul alocațiilor prevăzute pentru anul 2015, au fost achitate datoriile aferente anului 2014, în valoare totală de 231,5 mil.lei, și solicitările aferente anului 2015, în valoare de 56,4 mil.lei. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.28 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

AIPA a înaintat spre executare Trezoreriei teritoriale deservente ordinele de plată în valoare totală de 321,8 mil.lei, acestea nefiind executate, din lipsa/insuficiența resurselor financiare la bugetul de stat, și restituite la finele anului bugetar.La finele anului 2015, conform datelor raportate de MAIA, datoriile față de producătorii agricoli au constituit 308,8 mil.lei, dintre care, pentru susținerea viticulturii – 14,8 mil.lei, pentru susținerea pomiculturii – 44,9 mil.lei, pentru susținerea sectorului de zootehnie – 45,2 mil.lei, pentru procurarea tehnicii și utilajului – 76,8 mil.lei, alte transferuri de capilal – 91,0 mil.lei, și transferuri curente – 36,1 mil.lei.

Susţinerea financiară a producătorilor agricoli în scopul diminuării impactului negativ ca urmare a restricţiilor impuse de Federaţia Rusă – 179,5 mil.lei, din contul împrumutului acordat de Banca Mondială în cadrul Proiectului „Agricultura competitivă” (art.2 pct.(1), subpct.2)

Întru susţinerea producătorilor agricoli, în scopul diminuării impactului negativ ca urmare a restricţiilor impuse de Federaţia Rusă, prin intermediul Proiectului „Agricultura competitivă”, finanțat de Banca Mondială, pentru anul 2015 s-au prevăzut

46 | P a g e


alocații în valoare totală de 179,5 mil.lei, fiind acordate subvenții în valoare totală de 73,1 mil.lei, sau la nivel de 40,7%.

Totodată, se menționează că volumul total al resurselor gestionate în anul 2015 prin intermediul Proiectului „Agricultura competitivă” a constituit 192,9 mil.lei, din care 73,1 mil.lei au fost alocate pentru susţinerea producătorilor agricoli, în scopul diminuării impactului negativ ca urmare a restricţiilor impuse de Federaţia Rusă. Celelalte mijloace acordate producătorilor agricoli au fost direcționate pentru: (i) alocarea granturilor post-investiționale (Linia II „Managementul durabil al terenurilor”) – 16,7 mil.lei; (ii) plăți directe prin sistemul bancar (pentru sursa IDA 50950 în Client Conection) – 103,1 mil.lei.Pe lîngă mijloacele gestionate prin Proiectul „Agricultura competitivă”, ramura agriculturii a mai beneficiat de mijloace financiare de la alte proiecte finanțate de donatorii externi. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.29 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

Astfel, în anul 2015, ramura agriculturii a beneficiat de mijloace financiare de circa 1480,4 mil.lei, sau 4,9% din totalul cheltuielilor bugetului de stat.

Pentru FNDR (art.2 alin. (2), în bugetul pe anul 2015 au fost prevăzute 169,9 mil.lei, fiind finanțate 112,8 mil.lei, sau 66,4%. Mijloacele respective au fost direcționate la 5 grupe funcționale, nivelurile de executare a cărora au variat de la 55,2% pînă la 79,8%. (Vezi tabelul ce urmează).Tabelul nr. 13. Sinteza cheltuielilor efectuate din FNDR, anul 2015

N/o CBF Denumirea Definitivat Executat Devieri % executării1. 12 Protecția mediului și hidrometeorologia 3,0 1,6 -1,4 55,2%2. 13 Industrie și construcții 7,9 6,7 -1,2 79,8%3. 14 Transporturi și gospodăria drumurilor 101,3 72,3 -29,0 71,3%4. 15 Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a

fondului de locuinţe21,0 11,1 -9,9 52,9%

5. 19 Alte servicii legate de activitatea economică 36,7 21,1 -15,6 57,4%Total 169,9 112,8 -57,1 66,4%

Sursă: Datele MF și ale Raportului MDRC.

La finele anului bugetar, datoriile FNDR față de beneficiarii mijloacelor au constituit suma de 39,4 mil.lei. Ordine de plată privind achitarea datoriilor respective au fost prezentate Trezoreriilor teritoriale deservente spre executare52, dar din lipsa/insuficiența resurselor financiare nu au fost executate, fiind restituite la finele anului bugetar. Pentru compensarea parţială a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, care se plătesc de către organizaţiile şi întreprinderile Societăţii Orbilor, Asociaţiei Surzilor şi ale Societăţii Invalizilor (art.2 pct.(3) subpct.1), în bugetul de stat au fost prevăzute 1288,3 mii lei. Finanțarea organizațiilor obștești menționate a fost efectuată integral.

52 Agenția de Dezvoltare Regională Nord – 3,4 mil.lei, Agenția de Dezvoltare Regională Sud – 29,7 mil.lei, Agenția de Dezvoltare Regională Centru – 4,8 mil.lei.

47 | P a g e


Pentru procurarea de utilaj şi materie primă de către organizațiile și întreprinderile Societăţii Orbilor, Asociaţiei Surzilor şi ale Societăţii Invalizilor (art.2 pct.(3) subpct.2), în buget au fost prevăzute 2658,9 mii lei, acestea fiind finanțate integral.

Pentru plata de către Asociaţia Surzilor a serviciilor de traducere a limbajului prin semne al persoanelor surde, mute ori surdomute, acordate de interpreţi la solicitarea acestor persoane (art.2 pct. (3) subpct.3), în buget au fost prevăzute 200,0 mii lei, finanțarea constituind 119,4 mii lei, sau 59,7%.

Pentru susţinerea proiectelor/programelor culturale ale asociaţiilor obşteşti şi pentru susţinerea activităţii instituţiilor teatral-concertistice (art.2 pct.(4)) au fost prevăzute alocații în valoare totală de 116 688,4 mii lei, fiind finanțate 116 528,7 mii lei (99,9%), din care activităţile instituţiilor teatral-concertistice au fost finanțate integral (112623,7 mii lei). Pentru proiectele/programele culturale ale asociaţiilor obşteşti au fost direcționate 3905,0 mii lei.

FEE –50,0 mil.lei (art.2 alin.(5), pct.1) . Urmare rectificării bugetului, pentru suplinirea resurselor FEE, în bugetul pe anul 2015 au fost prevăzute 50,0 mil.lei. Ordinele de plată nu au fost finanțate din lipsa/insuficiența resurselor financiare la buget. Totodată, conform informațiilor MEc, din soldul mijloacelor bănești formate la începutul anului (248,6 mil.lei) și din încasările în anul curent (14,7 mil.le)53, în anul 2015, beneficiarilor de proiecte le-au fost alocate 98,6 mil.lei, pentru întreținerea FEE (cheltuieli operaționale) – 10,5 mil.lei, soldul mijloacelor bănești la finele perioadei de gestiune constituind 154,2 mil.lei.

Plata cotizațiilor în organizațiile internaționale al căror membru este RM, art.3 alin.(3). În bugetul de stat, pentru plata cotizațiilor în organizațiile internaționale al căror membru este RM, au fost prevăzute 111,1 mil.lei, fiind executate 109,4 mil.lei, sau 98,5%. Din totalul alocațiilor executate, prin intermediul MF au fost executate 64,5 mil.lei, și prin intermediul executorilor de buget – 44,9 mil.lei. Verificările auditului referitor la mijloacele gestionate de MF atestă situații cînd alocațiile aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.380 din 16.06.201554, la nivel de organizații, au fost redistribuite urmare formării unor economii în monedă națională, condiționate de fluctuația cursului leului moldovenesc față de alte valute, din contul economiilor fiind achitate datorii care urmau a fi achitate către data de 01.01.2016, alocațiile aprobate în buget fiind utilizate integral. Analiza efectuată de audit este prezentată în Tabelul nr.30 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Datele raportate relevă că ponderea majoră în totalul plăților aferente cotizațiilor de membru achitate de MF revine organizațiilor internaționale – 86,7% (56,1 mil.lei), organizațiilor parlamentare revenindu-le 6,8% (4,4 mil.lei), iar organizațiilor CSI – 6,5% (4,2 mil.lei) . Conform informației prezentate de responsabilii de la MF, la finele anului 2015, datoriile pentru plata cotizațiilor de membru s-au înregistrat la 7 organizații, constituind în total 77,0 mil.lei.53 Incasările FEE în anul 2015: 14,4 mil.lei – dobînzile încasate la cont, 0,3 mil.lei – comisioanele de administrare.54 Hotărîrea Guvernului nr.380 din 16.06.2015 „Cu privire la achitarea din bugetul de stat pe anul 2015 a cotelor de membru și a datoriilor Republicii Moldova față de organismele internaționale și regionale”.

48 | P a g e


Urmare faptului că datoriile pentru plata cotizațiilor sînt formate în diferite valute55, verificările auditului privind raportarea și reflectarea conformă a echivalentului în lei au relevat că la convertirea datoriilor din diferite valute nu a fost aplicat cursul stabilit de BNM la 31.12.2015 pentru fiecate tip de valută, datoria la finele anului fiind calculată ca diferență între soldul în valută exprimat în monedă națională la începutul anului 2015 și achitările efectuate în anul 2015 exprimate în valută. În aceste condiții, datoria la plata cotizațiilor a fost diminută cu 19,7 mil.lei. (Vezi tabelul ce urmează). Tabelul nr. 14. Conformitatea calculării datoriilor la plata cotizațiilor de membru, 2015

N/o Denumirea Valuta

Sold final prezentat de MF

Sold final recalculat de Curtea de Conturi Devieri,

leivaluta lei cursul BNM

echivalent în lei

1. Adunarea Internațională CSI $ 254.400 4.139.337 19,6585 5.001.122 -1.023.724rub 603.800 0,2682 161.9392. BIRD (cambii) MDL 13.052.622 13.052.622 - 13.052.622 -3. BERD (cambii) $ 561467 7.389.096 19,6585 11.037.599 -3.648.5034. MIGA (cambii) $ 1038720 16.219.821 19,6585 20.419.677 -4.199.8565. OIM CHF 1353261 20.709.286 19,8460 26.856.818 -6.147.5326. OMS $ 924050 13.844.680 19,6585 18.165.437 -4.320.757

7. ONU pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) Euro 93367 1.664.195 21,4779 2.005.327 -341.132

Total x 77.019.037 x 96.700.541 -19.681.504Sursă: Informațiile MF.

Totodată, auditul constată că soldul datoriei pentru plata cotizațiilor a fost prezentat greșit Trezoreriei de Stat de către Direcția responsabilă, pentru a fi inclus în conturile extrabilanțiere (96,7 mil.lei)56, care, conform regulilor MF, reprezintă obligațiunile statului (datorii și creanțe) formate la finele anului.

Nota nr.3. Se ia act că MF a ajustat datoriile la plata cotizațiilor de membru, fiind prezentate informațiile corectate la Trezoreria de Stat și echipei de audit, datoria la finele anului constituind 96,7 mil.lei.

De asemenea, se atestă neraportarea la art.136 a datoriilor creditoare pentru plata cotizațiilor de membru, formate la finele anului 2015 în valoare de 96,7 mil.lei, precum și reflectarea neveridică în Nota explicativă la Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015 a informației referitoare la datoriile pentru plata cotizațiilor de membru atît la începutul anului (+2,7 mil.lei)57 , cît și la finele anului 2015 (-0,9 mil.lei). Conform explicațiilor MF, neraportarea la art.136 a datoriilor pentru plata cotizațiilor este condiționată de extinderea termenului de executare a recomandării nr.2 din Raportul de audit pe anul precedent.

55 Dolari SUA (2.778.637), Euro (93367), Rub. (603800), CHF (1353261), MDL (13052622).56 Sursa: Raportul privind situația conturilor extrabilanțiere la situația din 31.12.2015, prezentat eechipei de audit la data de 22.04.2016 (contul 1020 „Datoria bugetului de stat privind transferurile peste hotare”). 57 Datoria la începutul anului 2015 raportată – 95,9 mil.lei, în Nota explicativă la Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015 (pag.125) – 98,6 mil.lei, diferența (+2,7 mil.lei). Datoria la finele anului 2015 raportată – 96,7 mil.lei, în Nota explicativă la Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015 (pag.125) – 95,8 mil.lei, diferența (-0,9 mil.lei).

49 | P a g e


În condițiile constatărilor din anul precedent, auditul a reiterat problema privind restabilirea și luarea la evidență a cotei RM în capitalul organizațiilor internaționale (capitalul străin) sub formă de cambii. Astfel, în anul 2015, MF a înaintat o scrisoare către BNM pentru a confirma valoarea capitalului străin sub formă de cambii în organizațiile internaționale. Urmare răspunsului BNM, RM deține cambiile emise în 4 organizații internaționale, în valoare totală de circa 19,6 mil.lei și 5,7 mil.dol.SUA. (Vezi tabelul ce urmează).Tabelul nr.15. Sinteza situației privind cota statului în capitalul străin, 2015

N/o Denumirea Valuta Data emiteriiSuma

cambiilor emise

Sold la 31.12.2015

Achitat cumulativ

inclusiv:în anul 2015

1. BIRD MDL2006 9.166.385 8.682.661 483.724 483.7232007 6.088.970 - 6.088.970 1.516.2772009 4.369.961 4.369.961 - -

Total BIRD X x 19.625.316 13.052.622 6.572.694 2.000.0002. BERD dol.SUA 1995-2012 1.816.019 561.476 1.254.543 304.776

Total BERD X x 1.816.019 561.476 1.254.543 304.776

3. MIGA dol.SUA 1993 830.976 830.976 - -Paid-in 207.744 207.744 - -

Total MIGA x x 1.038.720 1.038.720 - -

4. IDA dol.SUA

1993 2.213.120 2.213.120 - -2005 179.908 179.908 - -2009 144.144 144.144 - -2012 326.655 326.655 - -

Total IDA x x 2.863.827 2.863.827 - -

Total general lei x 19.625.316 13.052.622 6.572.694 2.000.000dol.SUA 5.718.566 4.464.023 1.254.543 304.776

Sursă: Informațiile MF.

Reieșind din informația BNM, din data emiterii cambiilor pînă în prezent, RM a achitat 6,6 mil.lei și 1,3 mil.dol.SUA. Totodată, auditul atestă că Fișele de evidență a cotizațiilor de membru includ doar unele referințe privind subscrierile la cambii (unități și costul unei unități), dar nu reflectă situația financiară, care relevă valoarea cambiilor subscrise, achitate și soldul de răscumpărat/rambursat, ceea ce face dificilă restabilirea sumelor achitate de RM din data emiterii cambiilor pînă în prezent. În aceste condiții, reieșind din informațiile narative din fișele de evidență ale BIRD și BERD (verificare prin eșantion), conform calculelor efectuate de echipa de audit, RM a achitat valoarea cambiilor emise de BIRD în valoare de 95.342.224 lei și cambiile emise de BERD în valoare de 11.108.533 dol.SUA. (Vezi tabelul ce urmează).

Tabelul nr. 16. Calculele efectuate de echipa de audit privind sumele achitate de RM în contul cambiilor emise de BIRD și BERD conform datelor din fișe, 2015, u.m..

50 | P a g e


Denumirea Cambii (unit.)

Valoarea unei unități, u.m.

Valoarea totală a cambiilor emise

Soldul raportat de MF la

31.12.2015

Achitat din data emiterii pînă la

31.12.2015A 1 2 3=1x2 4 5=3-4

BIRD 616 120 635 dol.SUA 108 394 846 lei* 13 052 622 lei 95 342 224 leiBERD 1000 11 670 dol.SUA 11670 000 dol.SUA 561 467 dol.SUA 11 108 533 dol.SUA

Sursă: Datele MF din Fișele de evidență a cotizațiilor de membru al BIRD și BERD la situația din 31.12.2015.*Notă: Conform informației din Fișa de evidență ,valoarea totală a cambiilor emise constituie 108 394 846 lei.58

De asemenea, verificările auditului au relevat că datoria RM față de BERD este majorată cu 45.001 dol.SUA. Astfel, conform informațiilor din Fișa de evidență a BERD, soldul la 01.01.2013 a constituit 1.480.095 dol.SUA, achitările efectuate în anii 2013-2015 au constituit în total 963.629 dol.SUA59, soldul calculat din datele disponibile constituie 516.466 dol.SUA, pe cînd de către MF este raportat în valoare de 561.467 dol.SUA, sau cu 45.001 dol.SUA mai mult. Această siuație afectează corectitudinea datelor raportate, datoriile la plata cotizațiilor de membru fiind majorate cu 45,0 mii dol.SUA, sau cu circa 884,7 mii lei.

Totodată, întru executarea recomandărilor CC din cadrul auditului precedent, în urma căruia s-a constatat lipsa unor prevederi exhaustive aferente evidenței contabile și raportării cotelor de participare a RM în capitalul străin60, care, conform regulilor stabilite de donator, sînt supuse restituirii61, se menționează că MF a introdus în „Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile bugetare”, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr.93 din 19.07.2010, un cont nou – contul 138 „Investiţii pe termen lung în capitalul străin” (pct.1391 din Instrucțiune), fiind introduse și poziții separate în Formularul nr.1 „Bilanțul executării bugetului autorităților publice”.

Verificările auditului privind raportatea cotei RM în capitalul străin denotă neraportarea acesteia. Conform explicațiilor responsabililor de la MF, neraportarea cotei de participare în capitalul străin se datorează faptului că, deși MF a obținut informația de la BNM privind cambiile emise și soldul acestora la situația din 01.09.2015, aceasta nu coincide cu datele din Fișele de evidență ale MF, astfel urmînd a fi efectuată o verificare cu emitenții cambiilor respective, după ce MF va reflecta situația reală aferentă cotei RM în capitalul străin.3.6. Cheltuielile pentru achitarea documentelor executorii au înregistrat o creștere față de anul precedentPentru executarea documentelor executorii, în anul 2015 au fost prevăzute 24,8 mil.lei, fiind achitate 85,8 mil.lei, sau cu 24,0 mil.lei mai mult față de anul precedent. De menționat că în anul 2015 s-au înregistrat cele mai mari cheltuieli din ultimii 3 ani (în anul 2013 – 68,2 mil.lei, în anul 2014 – 61,8 mil.lei), creșterea cea mai semnificativă 58 Cambii emise în anii: 1992 – de 687,5 mii lei, 1994 – de 6 607,2 mii lei, 1995 – de 20 565,7 mii lei, 1996 – de 3 350,0 mii lei, 2002 – de 63 648,1 mii lei, 2007 – de 9 166,4 mii lei, 2009 – de 4 370,0 mii lei. 59 Sursă: HG pentru anii respectivi: Achitările față de BERD în anul 2013 (Hotărîrea Guvernului nr. 88 din 01.02.2013) - 361.110 dol.SUA, în anul 2014 (Hotărîrea Guvernului nr.107 din 12.02.2014) – 297.743 dol.SUA, și în anul 2015 (datele Trezoreriei de Stat) – 304.716 dol.SUA.60 Capitolul 4.3.3 din Raportul auditului asupra Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2014, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.20 din 25.06.2015;61 Conform prevederilor Regulamentelor BIRD și BERD, cotele de participare achitate sînt supuse restabilirii în cazul deciziei de diminuare sau retragere a acestora de la organizațiile menționate.

51 | P a g e


fiind înregistrată la achitarea documentelor executorii de către MF. Analiza evoluției achitării titlurilor executorii relevă că acestea au înregistrat o dinamică neuniformă, atît la achitarea lor de către MF, cît și de către executorii de buget (vezi Diagrama de mai jos). Diagrama nr.3. Cheltuielile pentru achitarea documentelor executorii în anii 2012- 2015 (mil.lei)

total Ministerul Finanțelor Executorii de buget0

10

20

30

40

50

60

70

80

90


În totalul plăților pentru executarea silită a sumelor adjudecate conform documentelor executorii predomină documentele emise de organele arbitrare internaționale și de organele de drept ale RM.Analiza achitării documentelor executorii prin intermediul MF (61,6 mil.lei) denotă că ponderea majoră în totalul plăților efectuate de MF (57,0%/35,1 mil.lei) o deține plata efectuată urmare a Hotărîrii Centrului Internațional pentru Soluționarea Diferențelor legate de Investiții (în continuare – CISDI), emise la 08.04.2013, pentru încălcarea de către RM a art.3 din Tratatul Bilateral de Investiții dintre Franța și RM, prin faptul că RM nu a reușit să asigure un tratament just și echitabil investițiilor lui Frank Charles Arif în magazinul duty-free de la Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, prin Hotărîrea CISDI menționată mai sus, s-au propus 2 soluții: (i) pînă la data de 08.06.2013, în cazul în care RM va alege restituirea investițiilor în magazinul din aeroport, inclusiv propuneri cu privire la garanțiile adecvate privind legalitatea noului contract de locațiune, RM va achita reclamantului o despăgubire în sumă de 6,6 mil.lei; (ii) în cazul în care reclamantul va respinge restituirea sau din orice alte motive RM nu va face astfel de propunere reclamantului în termen de 60 de zile de la data de 08.04.2013, RM va plăti despăgubiri în suma de 35,1 mil.lei. Drept urmare, în scopul neadmiterii prejudicierii intereselor statului ca urmare a pronunțării de către CISDI a Hotărîrii arbitrare (ICSID case No.Arb/11/23 din 08.04.2013), la 27.05.2013 prin Dispoziția Guvernului nr.53-d a fost instituit grupul de lucru, în sarcina căruia, „în termen de 7 zile”, a fost pusă „analiza tuturor aspectelor necesare în vederea executării hotărîrii arbitrale; elaborarea și prezentarea Guvernului a propunerilor privind modalitatea de executare a acestei hotărîri; inițierea negocierilor și înaintarea, după caz, de propuneri reclamantului în privința executării hotărîrii arbitrale în cauză”.Astfel, termenul limită de prezentare a propunerilor a fost 05.06.2013. Totodată, ședința grupului de lucru a avut loc la data de 15.07.2014 (sau cu un an mai tîrziu de termenul

52 | P a g e


limită stabilit pentru înaintarea propunerilor), la care s-a luat decizia de a restitui reclamantului investițiile făcute la Aeroportul Internațional Chișinău, inclusiv înaintarea propunerii cu privire la garanțiile încheierii unui contrat nou de locațiune. Totodată, conform explicațiilor MEc62, executarea propunerilor grupului de lucru nu este posibilă, urmare a faptului că „activele Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” și terenul aferent acestuia au fost transmise întreprinderii concesionale SC „Avia Invest” SRL (contractul de concesiune nr.4/03 din 30.08.2013). Drept urmare a mesajului primit de la MEc, grupul de lucru a propus Guvernului executarea directă a sentinței arbitrare prin plata despăgubirilor de 35,1 mil.lei, fără calcularea penalităților aferente. Urmare a propunerilor grupului de lucru, la data de 29.12.2014, prin Decizia protocolară a Guvernului nr.19, s-a dispus achitarea de către MF „din contul mijloacelor BS în beneficiul lui Frank Charles Arif a mijloacelor financiare în sumă de 35136294 lei”. Achitarea mijloacelor s-a efectuat în 3 tranșe: 500,0 mii euro (10,1 mil.lei) la data de 27.05.2015, 600,0 mii euro (11,8 mil.lei) la data de 29.05.2015 și 640,5 mii euro (13,2 mil.lei) la data de 22.07.2015.Este de menționat și faptul că darea în concesie a Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” a avut loc la 2,5 luni după termenul limită stabilit grupului de lucru pentru înaintarea propunerilor privind soluționarea cazului menționat. Totodată, pct.3 din Decizia protocolară a Guvernului nr.19 din 29.12.2014, stipulează că Ministerul Justiției va informa Procuratura Generală și va prezenta acesteia toate actele referitoare la emiterea Hotărîrii arbitrare nominalizate, pentru înaintarea acțiunii de regres împotriva persoanelor vinovate. În acest context informăm că, încă la 19.01.2015, prin scrisoarea nr.10/211, Ministerul Justiției a remis către Procuratura Generală „sesizarea în vederea înaintării acțiunii de regres și stabilirii faptului dacă pot fi calificate drept infracțiuni acțiunile sau inacțiunile persoanei (persoanelor) cu funcții de răspundere sau ale altor persoane care au cauzat prejudiciul material statului”, răspunsul Procuraturii Generale nefiind primit.Pe lîngă cele 35,1 mil.lei, ca sume semnificative, de la BS au fost achitate 2 documente executorii în valoare totală de 14,5 mil.lei (23,5% din totalul documentelor executorii achitate prin intermediul MF). Astfel, de la BS a fost efectuată plată către Î.M. „Solutions” SRL pentru achitarea datoriiei Ministerului Administrației Publice Locale (în continuare – MAPL) pentru serviciile prestate în baza contractului nr.95/10 din 26.12.2008. În anul 2009 MAPL a fost reorganizat prin lichidare în baza Hotărîrii Guvernului nr.597 din 21.10.200963, iar competențele ce țin de relațiile Guvernului cu autoritățile APL, exercitate de MAPL, au fost transferate Cancelariei de Stat. Urmare a acestui fapt, precum și conform prevederilor art.72 (5) din Codul Civil, care stipulează că „Membrii organului executiv al persoanei juridice participante la reorganizare răspund solidar, pe parcursul a 3 ani de la data reorganizări, pentru prejudiciul cauzat prin reorganizare participanților sau creditorilor persoanelor juridice reorganizate”, a 62 Scrisorile MEc nr.11-4404 din 28.07.2014, nr.12/238 din 22.07.2014, nr. 12/245 din 24.07.2014.63 Hotărîrea Guvernului nr.597 din 21.10.2009 privind unele măsuri de executare a Legii nr.21-XVIII din 18.09.2009 „Pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31.05.1990 „Cu privire la Guvern”.

53 | P a g e


fost admisă achitarea de la bugetul de stat, în baza Încheierii Curții Supreme de Justiție din 19.11.2014, datoriei în valoare de 4,5 mil.lei. Totodată, deși ca temei pentru achitarea sumei menționate de la bugetul de stat au servit actul de verificare între MAPL și agentul economic, precum și factura privind prestarea serviciilor, verificările auditului au constatat că în bilanțul de divizare transmis Cancelariei de Stat suma menționată nu a fost reflectată. Obținerea copiei de pe actul de primire-predare a activelor și pasivelor între MAPL și Cancelaria de Stat de la MF nu a fost posibilă, documentele fiind deja nimicite (reorganizarea a avut loc în anul 2009).De asemenea, de la bugetul de stat a fost achitat documentul executoriu care reprezintă datoria Î.S. „Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău” față de „Centrul Științifico-Pratic „Protecția Plantelor” SRL, în valoare totală de 10,0 mil.lei64. Deși, conform prevederilor art.179 (4) din Codul Civil, „Statul nu poartă răspundere pentru obligațiile întreprinderilor de stat”, precum și prevederilor art.1 alin.(4) din Legea nr.146 din 16.06.1994 „Cu privire la întreprinderea de stat”, conform cărora „organul admnistrației de stat nu poartă răspundere pentru obligațiunile întreprinderii pe care a înfiintat-o”, instanțele de judecată, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, au aplicat prevederile practicii internaționale, făcînd trimitere la cazurile CEDO din alte țări: „statul este responsabil pentru datoriile întreprinderilor de stat”. În condițiile create, nu este exclus faptul că și alți agenți economici cărora Î.S. le sînt datoare vor înainta cereri de achitare a obligațiunilor de către stat, ca fondator al acestora.

Totodată, conform prevederilor art.2 alin.(5) din Legea nr.87 din 21.04.201165, se stipulează că, „după repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, statul are dreptul de regres față de persoana vinovată”. În temeiul prevederilor menționate, după executarea documentului executoriu privind achitarea datoriei Î.S. „Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău” față de „Centrul Științifico-Pratic „Protecția Plantelor” SRL în valoare totală de 10,0 mil.lei, MF urma să remită o sesizare în adresa Procuraturii Generale în vederea tragerii la răspundere a persoanelor vinovate de prejudicierea bugetului de stat. Demersurile în acest sens au fost emise și de Ministerul Justiției și de MF. Drept urmare a examinării demersurilor/sesizărilor respective, Procuratura Generală a „constatat lipsa temeiurilor de inițiere a unei acțiuni civile în ordine de regres”.Verificările auditului atestă că, cheltuielile aferente achitării documentelor executorii în urma deciziilor CEDO și organelor de drept ale RM au înregistrat o diminuare față de anul precedent, respectiv, cu 5,9 mil.lei și cu 6,6 mil.lei. În comparație cu anul precedent, în cazul deciziilor emise de organele de drept ale RM s-a înregistrat o situația inversă, fiind înregistrată creșterea volumului de cheltuieli aferente achitării documentelor executorii față de persoanele juridice (vezi diagramele de mai jos).

64 Ordin de plată nr.84 din 29.04.2015 (3,0 nil.lei), ordin de plată nr.89 din 07.05.2015 (3,0 mil.lei), ordin de plată nr.102 din 15.05.2015 (4,0 mil.lei).65 Legea nr.87 din 21.04.2011 „Privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen a cauzei sau a dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești”.

54 | P a g e


Diagrama nr.4. Documentele executorii(CEDO, organele de drept ale RM, CISDI) în anul 2014 (mil.lei)

Diagrama nr.5 . Documentele executorii(CEDO, organele de drept ale RM, CISDI) în anul 2015 (mil.lei)

Total (mil.lei) CEDO Organele de drept ale RM

CISDI Total (mil.lei) CEDO Organele de drept ale RM

CISDI

Sursă: Informaţiile prezentate de responsabilii MF şi de executorii de buget.

Verificările auditului denotă că printre cele mai frecvente cazuri de înaintare a documentelor executorii la CEDO se numără: detenţia în condiţii inumane, tratamentele rele în custodia poliţiei, omisiunile de a oferi protecţie cuvenită victimelor violenţei domestice66.Analiza efectuată de către audit privind conformitatea achitării documentelor executorii în baza hotărîrilor judecătoreși irevocabile, prin contrapunerea sumelor indicate în titlurile executorii și rechizitele bancare indicate în acestea cu sumele și rechizitele bancare indicate în ordinele de plată, nu au constatat divergențe (24 titluri executorii/56,8 mil.lei/92,2% din valoarea totală). Verificările privind respectarea ordinii cronologice de achitare a documentelor executorii după data de intrare au constatat 14 cazuri (177,7 mii lei) în care, deși au fost achitate în limita a 6 luni stabilită de MF pentru achitarea documentelor executorii, la achitarea acestora nu s-a respectat cronologia de achitare reieșind din data înregistrării setului de documente la Trezoreria de Stat, ca urmare unii beneficiari fiind favorizați.De asemenea, se atestă că, la finele anului 2015, au rămas neexecutate documentele executorii în valoare totală de 1,1 mil.lei, termenul limită de achitare al cărora expiră/survine în anul 2016 (din 2015 MF aplică prevederile art.361 din Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar, adică de 6 luni de la prezentarea documentelor executorii spre achitare). De menționat că, deși documentele executorii au fost prezentate spre executare Trezoreriei de Stat și apoi la finele anului bugetar restituite pentru a fi reperfectate conform cerințelor noi (clasificația bugetară nouă, IBAN etc.), suma respectivă nu a fost inclusă în conturile extrabilanțiere ale Trezoreriei de Stat, destinate reflectării obligațiunilor de plată asumate de administratorul de buget (în cazul bugetului de stat de către MF), astfel fiind diminuate obligațiunile administratorului de buget cu suma de 1,1 mil.lei.Executarea documentelor executorii prin intermediul executorilor de buget în anul 2015 a constituit 24,2 mil.lei, majorîndu-se în comparație cu anul precedent cu 1,3 66 www.agent.gov.md

55 | P a g e

http://www.agent.gov.md/


mil.lei. Verificările asupra achitării documentelor executorii au inclus un eşantion în valoare totală de 14,9 mil.lei (61,6% din total). Din totalul documentelor executorii verificate, cele mai semnificative au fost constatate la MC – 9,1 mil.lei, la MAI – 5,0 mil.lei, la MAIA – 0,9 mil.lei. Achitarea documentelor executorii de către MC (9,1 mil.lei) reprezintă achitarea datoriilor cumulate de SRL „Glorinal”, aferente lucrărilor de reconstrucție și restaurare a monumentelor de arhitectură de importanță națională – Complexul monastic „Curchi”, preluate de MC în baza Legii nr.167 din 21.07.2014 „Privind preluarea unei datorii de stat”. Din suma totală, 5,5 mil.lei reprezintă achitarea unor titluri executorii înaintate față de SRL „Glorinal”, transferate la contul executorului judecătoresc, și 3,6 mil.lei – achitarea impozitelor față de BPN, prin înaintarea ordinelor INCASO de către IFPS în temeiul art.205 alin.(4) din Titlu V al Codului Fiscal nr.1163-XII din 24.04.1997, capitolul 9 „Executarea silită a obligației fiscale”.În totalul documentelor executorii achitate de MAI (5,0 mil.lei), ponderea majoră revine cazurilor de achitare pe cale judiciară a indemnizațiilor de maternitate și concediilor pentru îngrijirea copilului acordate soției aflate la întreținerea polițistului. Această șituație este condiționată de faptul că subdiviziunile subordonate MAI nu aplică prevederile art.37 din Legea nr.320 din 27.12.2012 „Cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului”. Astfel, deși Curtea Supremă de Justiție s-a expus de nenumărate ori în cazurile similare, MAI continuă să refuze achitarea indemnizației pentru întreținerea copilului pînă la 3 ani, impunînd faptul că colaboratorii poliției, potrivit legislației în domeniul asigurărilor sociale, nu fac parte din persoanele asigurate. Totodată, art.37 (4) din Legea nr.320 din 27.12.2012, stipulează expres că, „Concediul de maternitate şi concediul pentru îngrijirea copilului se acordă poliţistului conform dispoziţiilor generale. Baza de calcul al indemnizaţiilor de maternitate, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul mediu lunar realizat de către poliţist în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul. Baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate acordate soţiei aflate la întreţinerea poliţistului o constituie venitul mediu lunar al poliţistului. Indemnizaţiile se plătesc la locul de serviciu al poliţistului, din bugetul de stat”. Astfel, situațiile de refuz de achitare a concediilor pentru îngrijirea copilului sînt condiționate de imperfecțiunea prevederilor menționate mai sus, care prevăd expres acordarea poliţistului a concediului de maternitate şi concediului pentru îngrijirea copilului, iar achiarea la locul de muncă al polițistului pentru soția aflată la întreținere – doar a indemnizației de maternitate. Această situație a condus la multiple cazuri de refuz din partea instituțiilor subordonate MAI de a achita soțiilor aflate la întreținerea polițistului a indemnizației pentru îngrijirea copilului. Astfel, imperfecțiunea cadrului regulator cauzează suportarea cheltuielilor adiționale aferente titlulurilor executorii. Din 18 cazuri, în valoare totală de 790,5 mii lei, au fost achitate suplimentar 52,7 mii lei (6,6% din suma adjudecată), din care 50,7 mii lei – cheltuieli pentru asistența juridică, și 2,0 mii lei – achitarea prejudiciului moral.

56 | P a g e


În opinia auditului, MAI urmează să revizuiască oportunitatea de completare/modificare a prevederilor art.37 (4) din Legea nr. 320 din 27.12.2012 „Cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului” cu prevederile exprese referitor la achitarea din contul bugetului de stat și a indemnizațiilor pentru îngrijirea copilului pentru soțiile aflate la întreținerea polițiștilor.Situații similare se atestă și la acordarea indemnizațiilor de maternitate și indemnizațiilor pentru îngrijirea copilului colaboratorilor sistemului penitenciar, în Legea nr.1036 din 17.12.1996 „Cu privire la sistemul penitenciar” nefiind stipulate prevederi referitor la achitarea de la bugetul de stat a indemnizațiilor de maternitate și indemizațiilor pentru îngrijirea copilului colaboratorilor și soțiilor aflate la întreținerea angajaților sistemului penitenciar. În acest sens, se impune operarea modificărilor în cadrul regulator.În totalul documentelor executorii achitate de MAIA (0,9 mil.lei), ponderea majoră (0,8 mil.lei) o reprezintă 2 documente executorii67 privind achitarea subvențiilor din Fondul de susținere a producătorilor agricoli. În ambele cazuri, deciziile judecătorești au menționat lacune în cadrul regulator aferent acordării subvențiilor producătorilor agricoli. În acest sens exemplificăm cazul S.A. „Orhei-Vit”, care a înaintat două cereri în instanța de judecată privind neachitarea subvențiilor pentru anii 2010-2011 (măsura nr.9 „Stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesare”), urmare a depunerii dosarelor la oficiile teritoriale Orhei (la 09.09.2011) și Căușeni (la 23.09.2011), transmiterea acestora către Direcția administrare și control al AIPA (sediul central) avînd loc la 17.09.2011 și, respectiv, la 23.09.2011. Deși, AIPA, conform prevederilor pct.99 din Regulmentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.369 din 24.05.2011, urma să informeze solicitantul în termen de 30 zile de la recepționarea dosarului de către Direcţia administrare şi control și Direcţia inspecţii şi control pe teren, acest lucru nu a fost făcut. Astfel, dat fiind faptul că S.A. „Orhei-Vit” nu a primit un răspuns pozitiv sau negativ din partea AIPA, la data de 22.02.2012 a înaintat către MAIA o cerere prealabilă prin care a solicitat finanțarea cererilor depuse la AIPA. Prin răspunsul nr.07-5/132/973 din 10.04.2012, MAIA a comunicat S.A. „Orhei-Vit” că, potrivit cadrului regulator68, cu dreptul de distribuire a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli este investită AIPA și răspunsul final pe marginea cererii prealabile urmează să fie acordat de AIPA. Volumul total al subvențiilor, conform dosarelor depuse de S.A. „Orhei-Vit”, a constituit 744,5 mii lei.Urmare a neexpedierii de către AIPA către S.A. „Orhei-Vit” a înștiințării referitor la acceptarea/refuzul dosarului, ultima, la data 07.11.2012, a înaintat la Curtea de Apel o cerere de chemare în judecată, cu formularea pretențiilor față de AIPA, MAIA și MF. Curtea de Apel, prin încheierea din 04.03.2013, a transmis cauza civilă pentru examinare Judecătoriei Buiucani, care la 03.02.2014 a respins acțiunea depusă de S.A. „Orhei-Vit” ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție. Ulterior, S.A. „Orhei-Vit”, invocînd ilegalitatea hotărîrii instanței de fond, a declarat apel împotriva hotărîrii 67 GȚ „Pogor Timofei Nicolae” - 23,1 mii lei, S.A. „Orhei-Vit” – 744,5 mil.lei.68 Pct.3 alin.1) din Hotărîrea Guvernului nr.369 din 24.05.2011 „Cu privire la aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2011” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.369 din 24.05.2011).

57 | P a g e


Judecătoriei Buiucani, menționînd că „concluzia instanței de fond este eronată, deoarece, prin prevederile Hotărîrii Guvernului nr.369 din 24.05.2011 „Cu privire la aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2011”, sînt instituite termene speciale de soluționare a cererilor de acordare a sprijinului financiar”. Colegiul Civil și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău examinînd dosarul depus, a considerat că S.A. „Orhei-Vit” a depus cererea prealabilă către AIPA și MAIA în termen, deoarece cadrul normativ nu stabilește un termen exact de înaintare a cererii prealabile, deoarece „termenul de 30 de zile, urma a fi respectat de către AIPA în situația în care ar fi existat temeiuri pentru emiterea unei decizii de refuz pentru a supune în continuare procedurii de examinare cererile de acordare a sprijinului financiar înaintate de SA„Orhei-Vit”, și nu de aceasta din urmă, care nu a fost înștiințată despre refuzul de a-i satisface cererile de acordare a sprijinului financiar solicitat”.

Totodată, AIPA a argumentat refuzul de a acorda subvenția S.A. „Orhei-Vit” prin faptul că de subvențiile prevăzute la măsura nr.9, potrivit prevederilor pct.78 din Hotărîrea Guvernului nr.369 din 24.05.2011, pot beneficia „doar întreprinderile mici și mijlocii, pe cînd S.A. „Orhei-Vit” este o întreprindere mare”. Colegiul Civil și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău a considerat acest argument „ca fiind neîntemeiat, deoarece sintagma „doar întreprinderilor mici și mijlocii” se conține doar în pct.78 al Hotărîrii Guvernului nr.369 din 24.05.2011”. În aceste condiții, auditul atestă că nici pct.12 din Regulament, care stabilește documente obligatorii pentru obținerea subvențiilor, nici pct.81, care stabilește lista documentelor suplimentare solicitate pentru obținerea sprijinului din contul mijloacelor alocate măsurii 9, nu stabilesc necesitatea prezentării Declaraţiei pe propria răspundere, în conformitate cu cadrul regulator69, care reglementează susținerea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, conform căruia „agentul economic afirmă, pe propria răspundere, corespunderea sa criteriilor de subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”, fapt ce nu a fost impus de AIPA. Astfel, lipsa cerinței respective a determinat achitarea silită de către AIPA a subvențiilor S.A. „Orhei-Vit”, care are statut de întreprindere mare. Totodată, auditul menționează că, începînd cu anul 2013, sintagma „întreprinderi mici și mijlocii” a fost exclusă din Regulamentul privind acordarea subvențiilor producătorilor agricoli.Analiza datoriilor aferente documentelor excutorii raportate de către executorii de buget la art.118 „Documente executorii” relevă prezența datoriilor debitoare în valoare totală de 0,6 mil.lei, dintre care 0,5 mil.lei cu termenul de achitare expirat. Cele mai semnificative datorii debitoare se numără la MAI (0,4 mil.lei), din care 0,3 mil.lei reprezintă un titlu executoriu prin care a fost transferar ÎMSIA „Moldasig” SRL 69 Art.3 alin.2) lit.a) din Legea nr.206-XVI din 07.07.2006 „Privind susținerea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii”.

58 | P a g e


despăgubirea asigurării auto, urmare a unui accident rutier comis de un fost angajat al MAI (ieșit la pensie). Recuperarea mijloacelor respective se efectuează de executorul judecătoresc din contul pensiei angajatului sus-numit. Datoria debitoare (0,2 mil.lei) înregistrată la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor reprezintă datoria SC „Serviciul Veterinar de Liberă Pratică” pentru contractul de achiziție70 din anul 2011, recuperarea mijloacelor fiind efectuată prin executorul judecătoresc care efectuează măsurile executorii de rigoare.Datoriile debitoare față de bugetul de stat pentru titlurile executorii achitate anterior de MF și care urmează a fi restituite la bugetul de stat la finele anului au constituit 24,7 mil.lei, care se numără după „Glassis Enterprises” LLC – din anul 2000 (0,4 mil.lei), „Swan Laboratories” – din anul 2000 (3,4 mil.lei), S.A. „Aroma” – 12,7 mil.lei, Sandulachi Pantelei – din anul 2012 (8,1 mil.lei/378.8 mii euro) , 2 persoane fizice71 – din anul 2015 (0,1 mil.lei). În anul 2015, sub formă de cauțiune (120% din suma titlului execitoriu) de la bugetul de stat au fost achitate 1,0 mil.lei. Verificările auditului au constatat nereflectarea datoriei de 1,1 mil.lei în conturile extrabilanțiere distincte.

Nota nr.4. Se ia act că pe parcursul auditului, situațiile de evidență și raportare a situațiilor extrabilanțiere au fost corectate cu suma de 1,1 mil.lei.

Totodată, referitor la acțiunile de regres întreprinse asupra documentelor deja executate, auditul atestă lipsa politicilor de evidență și raportare a acestora. Astfel, exemplificăm cazul Frank Charles Arif (35,1 mil.lei) față de RM și cazul „Centrului Științifico-Pratic „Protecția Plantelor” SRL față de Î.S. „Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău” (10,0 mil.lei), la care deși sesizările au fost transmise Procuraturii Generale, dar ca posibile datorii față de bugetul de stat, urmare a aplicării procedurilor de regres nu au fost reflectate/raportate. Aceste situații sînt condiționate de lipsa unor politici de evidență a datoriilor/creanțelor contingente.

Referitor la datoriile contingente aferente documentelor executorii, se menționează că, prin prisma prevederilor Legii nr.87 din 21.04.201172 și Legii nr.1545 din 25.02.199873, nu este cunoscută valoarea totală a cauzelor înaintate către Ministerul Justiției, care vor fi achitate de la bugetul de stat în cazul pierderii cauzei de judecată, nefiind cunoscute posibilele riscuri cu impact pentru bugetele ulterioare.

În condițiile menținerii pe parcursul mai multor ani a creanțelor față de bugetul de stat pentru plata documentelor executorii achitate de la bugetul de stat în anii pecedenți, iar ulterior, urmare a acțiunilor de regres urmau a fi restituite bugetului de stat, se atestă că măsurile întreprinse de MF nu sînt rezultative.70 Contractul nr.61 din 10.10.2011 încheiat cu SC „Serviciul Veterinr de Liberă Practică”.71 Date cu character personal.72 Legea nr.87 din 21.04.2011 „Privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen a cauzei sau a dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești”.73 Legea nr.1545 din 25.02.1998 „Privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești”.

59 | P a g e


Verificările auditului atestă aplicarea diferitor reguli de către MF, în calitate de administrator de buget, și de către executorii de buget pentru achitarea documentelor executorii. Astfel, achitarea documentelor executorii de către executorii de buget se efectuează cu identificarea obligatorie a resurselor necesare din contul rezervelor interne în bugetele proprii (redistribuirea alocațiilor prin întocmirea planurilor de finanțare), iar achitarea documentelor executorii de către MF se efectuează în lipsa unor surse de acoperire a cheltuielilor respective (fară planuri de finanțare). Efectuarea cheltuielilor fără plan afectează nivelul real de executare a cheltuielilor bugetului de stat. Ținînd cont de imprevizibilitatea cheltuielor destinate achitării documentelor executorii, în opinia auditului ar fi oportună revizuirea posibilității de creare a unui fond de rezervă sau posibilitatea de a utiliza mijloacele Fondului de urgență al Guvernului pentru achitarea documentelor executorii, ceea ce nu ar influența prezentarea situației reale de executare a cheltuielilor bugetului de stat.3.7. Investițiile capitale s-au realizat sub nivelul prevăzut

Conform Anexei nr.3 la Legea bugetului de stat pe anul 2015, pentru investiții capitale au fost alocate 2473,8 mil.lei. Urmare a aplicării prevederilor art.16 din Legea menționată, volumul total al alocațiilor a fost majorat cu 100,0 mil.lei la componenta proiecte finanțate din surse externe, constituind 2573,8 mil.lei și incluzînd finanțarea a 50 obiecte de investiții capitale. Finanțarea obiectelor de investiții capitale în anul 2015 a constituit 2308,9 mil.lei, sau 89,7% din alocațiile prevăzute, fiind finanțate doar 45 obiecte, cele 5 obiecte nefinanțate la componenta de bază (3 obiecte/7,5 mil.lei)74, la componenta mijloace speciale (1 obiect/0,4 mil.lei)75, la componenta proiecte finanțate din surse externe (1 obiect/42,6 mil.lei)76. Ponderea majoră în totalul investițiilor capitale o dețin obiectele finanțate de la componenta proiecte finanțate din surse externe (2193,6 mil.lei/95,0%), urmate de componenta de bază (109,7 mil.lei/4,7%), componenta mijloace speciale (1,5 mil.ei/0,1%) și componenta fonduri speciale (4,1 mil.lei/0,2%).

În anul 2015 de la bugetul de stat au fost finanțate 45 obiecte de investiții capitale, din care finanțate integral de la: componenta de bază – 31 obiecte (92,4 mil.lei), de la componenta mijloace speciale – 3 obiecte (1,5 mil.lei), de la componenta fonduri speciale – 1 obiect (4,1 mil.lei), de la proiecte finanțate din surse externe – 6 obiecte (1412,7 mil.lei) și 4 obiecte cu finanțare comună: de la componenta de bază (17,3 mil.lei) și de la componenta proiecte finanțate din surse externe (776,6 mil.lei). Analiza auditului se prezintă în Tabelul nr.31 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit și Diagrama nr.17 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

74 Obiectul 4742 „Reconstrucția blocului nr.4 și blocului de reanimare ale Centrului Național Științifico-Practic de Medicină de Urgență, str.T.Ciorba, nr.1 – 7090.1 mii lei, obiectul 4903 „Construcția terenului de fotbal al Școlii sportive specializate de fotbal, com.Stăuceni, mun.Chișinău – 150,0 mii lei, obiectul 9859 „Reconstrucția sălii sportive de haltere a Centrului sportiv de pregătire a loturilor naționale, str.A.Lăpușneanu, nr.2, mun.Chișinău”.75 Obiectul 1489 „Gazigicarea sediului Direcției raionale pentru Siguranța Alimentelor Soroca” – 375,0 mii lei;76 Obiectul 4880 „Proiectul „Reabilitarea rețelelor electrice” – 42637,7 mil.lei”.

60 | P a g e


Analiza executării cheltuielilor pentru investiții capitale, în aspectul direcțiilor de utilizare, denotă că, din totalul alocațiilor (2308,9 mil.lei), circa 47,3% (1091,8 mil.lei) au fost destinate „Agriculturii, gospodăriei silvice, gospodăriei piscicole şi gospodăriei apelor”, pentru „Transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica” – 37,6% (868,4 mil.lei). Analiza auditului se prezintă în Tabelul nr.32 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit .Sinteza nivelului de valorificare a cheltuielilor pentru investiții capitale denotă că componenta de bază a fost executată la nivel de 70,4% (-46,1 mil.lei), componenta mijloace speciale – 44,4% (-1,9 mil.lei), componenta fonduri speciale – 85,7% (-0,7 mil.lei), componenta proiecte finanțate din surse externe – 91,0% (2193,6 mil.lei). Gradul de executare al alocațiilor după direcțiile de utilizare denotă că cel mai scăzut nivel de executare s-a realizat la gr.9 „Ocrotirea sănătății” – 16,9%, și la gr.16 „Complexul pentru combustibil și energie” – 39,5%. Analiza auditului se prezintă în Tabelul nr.33 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Cele mai semnificative nevalorificări se constată la MEc (-65,2 mil.lei), MDRC (-40,4 mil.lei), MTID (-54,7 mil.lei) etc..

3.8. Alocarea mijloacelor din Fondul de rezervă al Guvernului a înregistrat în ultimii ani o tendință descedentă

În anul 2015, alocațiile aprobate inițial pentru Fondul de rezervă au constituit 50,0 mil.lei, fiind emise 24 HG în valoare totală de 51,5 mil.lei. În totalul HG emise, 3 HG (30,8 mil.lei) urmau a fi restituite la rectificarea bugetului prin trecerea cheltuielilor la componenta de bază (executat 22,8 mil.lei)77, operațiunile de trecere fiind efectuate în luna decembrie 2015. Urmare a rectificării bugetului de stat, Fondul de rezervă a fost diminuat pînă la 36,9 mil.lei, fiind emise HG în valoare totală de 20,7 mil.lei și finanțate 20,0 mil.lei, sau la nivel de 96,6%. Din totalul deciziilor de repartizare a mijloacelor Fondului de rezervă, APC au beneficiat de 6,7 mil.lei, fiind executate 6,0 mil.lei (90,9%), iar APL au beneficiat de 14,0 mil.lei, fiind transferate BUAT integral.

Auditul menționează faptul că, deși activitățile desfășurate la nivelul bugetului de stat au fost finalizate cu alocații mai mici decît volumul prevăzut în HG, reprezentînd economie de resurse (0,7 mil.lei), cadrul regulator nu prevede ajustarea HG privind alocarea resurselor din Fondul de rezervă cu sumele economisite pentru a putea fi realocate la alte activități.Analiza valorificării mijloacelor alocate din Fondul de rezervă de către BUAT denotă că, din totalul mijloacelor alocate (14,0 mil.lei), au fost executate 5,5 mil.lei, sau 39,3%. La finele anului 2015, soldul nevalorificat de către BUAT a constituit 8,5 mil.lei, din care la Consiliul raional Dubăsari – 8,0 mil.lei, și la Consiliul raional Cantemir – 0,5 mil.lei, destinate lucrărilor de demolare a părții deteriorate a blocului și scării urmare 77 Hotărîrea Guvernului nr.642-2 din 09.10.2015 (plan 10,0 mil.lei/executat 7,7 mil.lei), Hotărîrea Guvernului nr.406 din 16.06.2015 (plan 5,0 mil.lei/4,9 mil.lei), Hotărîrea Guvernului nr.354 din 10.06.2015 (plan 15,8 mil.lei/executat 10,0 mil.lei).

61 | P a g e


exploziei de gaze în blocul locativ din or.Cantemir78. Conform explicațiilor responsabililor de la Consiliul raional Cantemir, „la moment, Proiectul Tehnic de Renovare a casei de locuit din or. Cantemir este în stadie de expertizare, după care se va anunța licitația de lucrări”. Nevalorificarea de către Consiliul raional Dubăsari a 8,0 mil.lei, destinate acoperirii cheltuielilor în vederea acordării unor plăți directe proprietarilor de terenuri agricole amplasate după traseul Rîbnița - Tiraspol pentru anul 201579 a fost condiționată de efectuarea transferului de la bugetul de stat la BUAT la data de 28.12.2015, mijloacele repective urmînd a fi valorificate în anul 2016. În comparație cu anii precedenți, auditul atestă o tendință descedentă și a alocațiilor prevăzute în buget pentru Fondul de rezervă al Guvernului și a deciziilor de repartizare emise. Analiza auditului se prezintă în Diagrama nr.18 din Anexa 2 la prezentul Raport de audit. Deși volumul cheltuielilor bugetului de stat este în continuă creștere, volumul mijloacelor Fondului de rezervă în ultimii ani este descedent, diminuîndu-se față de anul 2013 cu 40,5% (-25,1 mil.lei), iar mijloacele finanțate s-au diminuat de la 55,5 mil.lei în anul 2013 pînă la 20,0 mil.lei în anul 2015.Principalele direcții de utilizare a mijloacelor Fndului de rezervă sînt: (i) înlăturarea consecințelor calamităților naturale – 6,1 mil.lei (30,5%), (ii) acțiuni culturale și sportive – 0,4 mil.lei (1,9%), (iii) cheltuieli pentru deplasările delegațiilor oficiale – 2,6 mil.lei (13,4%), (iv) cheltuieli pentru plata onorariilor, avocatură și proceduri de arbitraj – 0,3 mil.lei (1,7%), ajutor financiar APL – 7,9 mil.lei (40,0%), decernarea premiilor, confecționarea și decernarea destincțiilor de stat, procurarea monedelor comemorative – 1,4 mil.lei (7,0%) și alte cheltuieli – 1,2 mil.lei (5,6%).Verificările auditului relevă că, pe parcursul a ultimilor 3 ani, din Fondul de rezervă s-au alocat mijloace financiare pentru aceleași măsuri. Astfel, din totalul HG emise urmare a rectificării bugetului (21 HG/20,7 mil.lei), în 2 cazuri80 (1,3 mil.lei) HG se repetă 3 ani consecutivi, iar în 3 cazuri81 (1,5 mil.lei) se repetă 2 ani consecutivi. Reieșind din faptul că acțiunile menționate în HG respective poartă caracter permanent, ce rezultă din repetarea acțiunilor pe parcursul mai multor ani, ar fi oportun ca executorii de buget să prevadă mijloacele necesare pentru desfășurarea activităților respective în bugetele proprii. Ca și în anii precedenți, în 2 cazuri (10,2 mil.lei) se atestă situații cînd MF emite un aviz negativ, menţionînd că „posibilitățile limitate ale bugetului de stat în anul curent, identificarea unor mijloace suplimentare pentru a fi direcționate în scopul propus este

78 Hotărîrea Guvernului nr.347 din 05.06.2015 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.79 Hotărîrea Guvernului nr.859 din 18.12.2015 „Cu privire la acordarea unor plăţi directe proprietarilor de terenuri agricole amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol în anul 2015”.80 Hotărîrea Guvernului nr.569 din 19.08.2015 „Pentru acoperirea cheltuielilor aferente desfășurării Galei Premiului Național, ediția 2015” și Hotărîrea Guvernului nr.270 din 18.05.2015 „Privind participarea delegaţiei tripartite a Republicii Moldova la cea de-a 104-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii (or.Geneva, Elveţia)”.81 Hotărîrea Guvernului nr.296 din 25.05.2015 „Cu privire la aloarea mijloacelor financiare”; Hotărîrea Guvernului nr.3 din 25.02.2015 „Cu privire la aloarea mijloacelor financiare”; Hotărîrea Guvernului nr.382 din 16.06.2015 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.

62 | P a g e


dificilă, solicitarea dată urmînd a fi examinată de către Ministerul Culturii, din contul alocațiilor bugetare disponibile”, proiectele HG fiind aprobate de Guvern82. Deși au fost prezentate avize negative ale MF privind emiterea HG cu mențiuni de restabilire ulterioară a mijloacelor alocate din Fondul de rezervă la rectificarea bugetului de stat, se denotă lipsa unor criterii clare şi formalizate de clasificare a cheltuielilor ca fiind imprevizibile şi urgente, necesare pentru justificarea luării deciziilor de alocare a resurselor financiare din Fondul de rezervă. În astfel de condiții, mijloacele Fondului de rezervă au fost utilizate de către unii executori de buget ca sursă adiţională de finanţare, ocolind procedurile standardizate de includere a cheltuielilor în bugetele proprii.Referitor la lipsa unor prevederi exhaustive privind executarea prevederilor pct.18 din Regulamentul Fondului de rezervă, care stipulează că „Soldul neutilizat al mijloacelor alocate din fondul de rezervă se restituie în bugetul de stat”, auditul menționează că, prin Hotărîrea Guvernului nr.862 din 18.12.201583, a fost aprobat Regulamentul privind gestionarea fondurilor de urgență ale Guvernului, pct.23 stipulînd că „Soldul neutilizat al mijloacelor alocate din fondurile de urgenţă se restituie în bugetul de stat pe parcursul anului bugetar respectiv sau în trimestrul I al anului bugetar viitor. Excepţie fac mijloacele alocate APL care nu au fost valorificate integral în anul bugetar în curs, dar sînt necesare pentru realizarea integrală a scopului în anul bugetar următor”.Spre deosebire de anii precedenți, la finele anului 2015, la cheltuieile efectuate din contul mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului nu au fost înregistrate datorii debitoare sau creditoare nici la instituțiile finanțate de la bugetul de stat, nici la BUAT. 3.9. Ca și în anii precedenți, se atestă necesitatea unor reglementări referitor la raportarea bazată pe rezultate privind gestionarea mijloacelor fondului rutier

Conform prevederilor art.2 din Legea fondului rutier84, sursele de constituire a fondului rutier sînt: (i) 80% din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepţia gazului lichefiat, supuse accizelor; (ii) taxele rutiere percepute conform legislaţiei fiscale; (iii) taxele pentru eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi auto internaţionale de mărfuri şi ocazionale de călători, în limita în care acestea nu formează bugetul autorităţii publice responsabile de eliberarea lor; (iv) amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor; (v) taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto. Inițial, în bugetul de stat pentru anul 2015 au fost prevăzute 1523,5 mil.lei, ulterior, urmare a rectificării bugetului de stat, prin completarea Legii bugetului de stat pe anul 2015 cu un articol nou cu următorul cuprins „Art.51. – Prin derogare de la prevederile art.2 alin.(1) lit.a) din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 2 februarie 1996, în anul 2015 defalcările la fondul rutier din volumul total al accizelor la produsele petroliere 82 Hotărîrea Guvernului nr.749 din 28.10.2015 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare” și Hotărîrea Guvernului nr.694-2 din 09.10.2015, cu titlul secret.83 Hotărîrea Guvernului nr.862 din 18.12.2015 „Pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea fondurilor de urgență ale Guvernului”.84 Legea fondului rutier nr. 720-XIII din 02.02.1996.

63 | P a g e


(cu excepţia gazului lichefiat) nu vor depăşi 46,05%”, mijloacele destinate fondului rutier, aprobate în Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.235 din 06.05.2015 „Pentru aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2015”, au constituit 1038,55 mil.lei.

Verificările auditului referitor la volumul mijloacelor acumulate în conturile trezoreriale destinate fondului rutier denotă că, în anul 2015, la bugetul de stat, în condițiile Legii fondului rutier, au fost încasate mijloace destinate fondului rutier în valoare totală de 1542,6 mil.lei, inclusiv 1129,3 mil.lei de la încasarea accizelor și 413,3 mil.lei din taxe. Din acestea, în condițiile modificării Legii bugetului de stat pe anul 2015, fondului rutier i-au fost alocate/finanțate 765,6 mil.lei față de 1038,55 mil.lei (73,7%) și față de încasat 1542,6 mil.lei ( 49,63%). Analiza auditului se prezintă în Tabelul nr.34 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit .Mijloacele Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2015 au fost repartizate astfel: fondului rutier – 911,2 mil.lei, și BUAT – 127,3 mil.lei. Din contul mijloacelor fondului rutier urmau a fi finanțate 3 măsuri, iar din BUAT – 1 măsură. Analiza auditului se prezintă în Tabelul nr.35 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit Conform informației prezentate de MTID privind finanțarea lucrărilor din fondul rutier în anul 2015, volumul lucrărilor îndeplinite a constituit 911,2 mil.lei, fiind finanțate lucrări de 711,4 mil.lei, sau cu 72,4 mil.lei mai mult față de volumul finanțat de MF (639,0 mil.lei). Suprafinanțarea lucrărilor s-a efectuat din contul soldurilor formate la începutul anului bugetar (78,1 mil.lei). Totodată, la finele anului fondul rutier a înregistrat datorii creditoare față de agenții economici, în valoare totală de 241,7 mil.lei, și datorii debitoare, în valoare de 3,8 mil.lei. Soldul mijloacelor bănești neutilizat la finele anului a constitit 5,7 mil.lei, diminuîndu-se față de anul 2014 cu 72,4 mil.lei, mijloacele fiind utilizate la achitarea datoriilor formate la începutul anului 2015 (38,0 mil.lei) și achitarea volumelor de lucrări executate în anul 2015 – 34,4 mil.lei.MF a raportat la obligațiunile statului față de fondul rutier la finele anului 232,2 mil.lei, inclusiv datorii cu termenul de achitare expirat (peste 30 zile) – 208,9 mil.lei, politicile de evidență și raportare a obligațiunilor statului față de fondul rutier urmînd a fi aprobate pînă la finele anului 2016. Totodată, MF a elaborat proiectul de ordin privind structura Raportului privind executarea mijloacelor fondului rutier, care va face parte din setul de rapoarte financiare prezentate MF de către executorii de buget.În afară de mijloacele obținute de la componenta de bază, ramura 14.07 „Gospodăria drumurilor” a mai beneficiat și de resurse de la componenta proiecte finanțate din surse externe, în valoare totală de 868,3 mil.lei. Astfel, în anul 2015 ramura „Gospodăria drumurilor” a beneficiat de mijloace financiare în valoare totală de 1706,3 mil.lei. În comparație cu anul precedent, resursele destinate acestei ramuri s-au diminuat cu 1161,0 mil.lei (în 2014 – 2867,3 mil.lei).

64 | P a g e


Referitor la raportarea indicatorilor de rezultat de către MTID, se relevă că, conform evaluării indicatorilor de produs, în anul 2015 au fost reabilitate 770 km și reparate 3690 km de drumuri, din care 1700 km – drumuri publice locale, și 1990 km – drumuri publice naționale, indicatorii prognozați fiind realizați integral. Totodată, deși sarcina de reparare și reabilitare a drumurilor a fost realizată integral, auditul atestă că, potrivit indicatorilor de rezultat raportați de MTID aferenți calității drumurilor, aceștia nu au fost atinși (vezi diagrama de mai jos). Diagrama nr.6. Sinteza realizării indicatorilor de rezultat pe programul de performanță 62.02 „Gospodăria drumurilor”, anul 2015, % din lungimea drumurilor publice naționale

2014 realizat 2015 prognozat 2015 realizat

Sursă: Raportul de performanță al MTID pe programul 64.02 „Gospodăria drumurilor”.

Astfel, deș sarcina de reparare a drumurilor a fost indeplinită integral (4460 km drumuri reparate și reabilitate), ceea ce se confirmă și prin raportul MTID privind utilizarea mijloacelor fondului rutier și prin rapoartele privind executarea componentei proiecte finanțate din surse externe, auditui atestă că sarcina privind îmbunătățirea calității drumurilor nu a fost îndeplinită. Urmare a situațiilor raportate, deși procentul drumurilor rele urma să fie diminuat față de indicatorul realizat în 2014 de la 38% pînă la 27%, lungimea drumurilor rele s-a menținut la nivelul anului precedent. Totodată, se atestă că procentul drumurilor de calitate mediocră deși urma a fi redus de la 26% în 2014 pînă la 24%, nivelul de realizare a înregistrat creșterea ponderii atît față indicatorul prognozat, cît și față de indicatorul din anul precedent. Auditul atestă înrăutățirea situației cu drumurile bune, care deși în anul precedent au constiuit 36%, în 2015 a fost prognozată ponderea de 27% (-9,0%), indicatorii realizați fiind sub nivelul prognozat, constituind 16%. În anul 2015 se atestă că drumurile cu calitate foarte bună au constituit 16% din lungimea drumurilor publice naționale, fiind realizate sub nivelul prognozat (22%). Situația prezentată în diagramă denotă că o parte din drumurile calificate în anul 2014 ca drumuri bune, urmare a efectuării lucrărilor de raparație, au trecut în categoria drumurilor foarte bune (-16%), iar o parte au trecut în categoria drumuri rele (-4%), drumurilor bune revenindu-le 16%. Este îngijorătoare situația menținerii la nivelul anului trecut a ponderii în lungimea drumurilor publice naționale a drumurilor rele (38%), fiind necesare măsuri stringente de reabilitare a acestora. Astfel, la elaborarea Programului de finanțare a mijloacelor din fondul rutier pe anii următori, ar fi necesar să fie elaborată o strategie de reparare și reabilitare a drumurilor reieșind din starea acestora. Pentru a spori transparența mijloacelor utilizate, ar fi oportun de a include în Raportul privind utilizarea mijloacelor fondului rutier o informație care să releve

65 | P a g e


drumurile pentru care au fost efectuate investiții, cu divizarea pe categorii de calitate a drumurilor și lungimea acestora.

3.10. Transferurile interbugetare dețin ponderea semnificativă în totalul cheltuielilor bugetului de stat

În bugetul anului 2015, pentru transferuri interbugetare de alt nivel au fost aprobate 14,2 mlrd.lei, inclusiv: BASS – 4,4 mlrd.lei, FAOAM – 2,2 mlrd.lei, BUAT – 7,6 mlrd.lei.Diagrama nr.7. Transferurile interbugetate alocate de la bugetul de stat în anul

2015 (mlrd.lei)

Sursă: Raportul privind executarea BPN.Notă: Analiza nu include transferuri între componentele bugetului (cap.360).

Analiza datelor denotă că volumul transferurilor alocate de la bugetul de stat către bugetele de alt nivel a constituit 13,5 mlrd.lei, fiind în creștere față de anul precedent cu 1,0 mlrd.lei. Ca pondere în totalul veniturilor bugetului de stat, transferurile alocate bugetelor de alt nivel au constituit 44,9%, sau cu 2,2 p.p. mai mult față de anul 2014 (42,7%). Transferurile de la bugetul de stat în totalul veniturilor bugetelor de alt nivel dețin o pondere semnificativă. Astfel, în totalul veniturilor BASS, transferurile de la bugetul de stat au constituit 31,3% (4,2 mlrd.lei), sau (+0,5 p.p.) față de anul 2014, în totalul veniturilor FAOAM – 43,1% (2,3 mlrd.lei), ca pondere diminuîndu-se față de anul precedent cu 4,7 p.p., în totalul veniturilor BUAT – 64,5% (7,1 mlrd.lei), fiind în creștere cu 5,0 p.p. Se relevă că toate 3 nivele ale bugetului nu au beneficiat integral de volumul transferurilor alocate de la bugetul de stat, astfel nivelul de încasare a transferurilor de la bugetul de stat de către BASS a constituit 93,7% (-278,9 mil.lei), FAOAM – 94,7% (-121,8 mil.lei), BUAT – 93,3% (-527,0 mil.lei).

66 | P a g e

Guvernul

Autoritățile centrale

Bugetul de stat

Cheltuieli, 30,1 mld.lei

Către BASS, 4,2 mlrd. lei

Către FAOAM, 2,3 mlrd. lei

Către UAT, 7,1 mlrd. lei

BASS

Venituri, 13,4 mld.lei

De la bugetul de stat, 4,2 mlrd. lei

FAOAM


De la bugetul de stat, 2,2 mlrd.lei

Autoritățile locale

BUAT


De bugetul de stat, 7,1 mlrd.lei


Din totalul transferurilor neîncasate de BASS (-278,9 mil.lei), soldul transferurilor pentru prestațiile sociale constituie (-75,4 mil.lei), soldul transferurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS (-200,0 mil.lei), soldul transferurilor pentru susținerea financiară suplimentară a unor beneficiari de pensii și alocații sociale (-3,4 mil.lei) și soldul pentru compensarea sumelor anulate ale contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (-0,1 mil.lei). Conform datelor raportate de BASS, datoriile față de beneficiarii de plăți au constituit 53,5 mil.lei, din care la plățile efectuate din veniturile proprii ale BASS – 17,8 mil.lei, iar la plățile efectuate din contul mijloacelor bugetului de stat – 35,8 mil.lei. Totodată, se atestă că deficitul BASS s-a realizat cu 6,8 mil.lei mai mult față de cel planificat (50,9 mil.lei), constituind 57,7 mil.lei, iar veniturile proprii ale BASS s-au realizat la nivel de 101,0% (+91,7 mil.lei). Soldul netransferat a fost condiționat și de faptul că numărul beneficiarilor de plăți de la BASS la unele tipuri de plăți s-a diminuat față de numărul beneficiarilor incluși în calcul la aprobarea/precizarea bugetului de stat, urmare a cărui fapt CNAS a restituit în anul 2016 la bugetul de stat 13,9 mil.lei transferate în plus85. Astfel, soldul netransferat de la bugetul de stat față de BASS nu reprezintă datorii interbugetare pentru transferuri.Soldul nevirat al transterurilor de la bugetul de stat față de FAOAM (-121,8 mil.lei) reprezintă (-108,7 mil.lei) transferuri de la bugetul de stat pentru asigurarea medicală a categoriilor de persoane asigurate de Guvern, (-13,1 mil.lei) – alte transferuri cu destinație specială, și (-0,1 mil.lei) – transferuri de la bugetul de stat pentru compensarea veniturilor ratate, conform art.3 din Legea nr.39-XVI din 02.03.200686. Veniturile proprii ale FAOAM s-au realizat la nivel de 100,9% (+24,7 mil.lei), iar deficitul s-a realizat sub nivelul prognozat (100,0 mil.lei), constituind 89,5 mil.lei. Totodată, datoriile creditoare ale FAOAM la finele anului au constituit 3,1 mil.lei, dintre care 2,9 mil.lei pentru asistența medicală spitaliceasă. Referitor la executarea transferurilor de la bugetul de stat către BUAT se relevă că acestea au fost aprobate inițal la nivel de 7403,5 mil.lei, iar urmare a rectificării bugetului de stat, volumul transferurilor a fost majorat pînă la 7414,2 mil.lei (+10,7 mil.lei). Conform prevederilor legale, BUAT beneficiază de transferuri generale, destinate pentru nivelarea bugetară și transferuri cu destinație specială. În anul 2015, nivelul de executare al transferurilor care urmau a fi transferate BUAT a constituit 6887,2 mil.lei, sau 93,0%. Sinteza executării transferurilor de la bugetul de stat aprobate în Legea bugetului de stat pe anul 2015 se prezintă în Tabelul nr.36 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit .Astfel, la finele anului bugetar, soldul transferurilor de la bugetul de stat la BUAT a constutuit 527,0 mil.lei, dintre care la transferuri cu destinație generală – 127,9 mil.lei,

85 30 ordine de plată din data de 20 și 21 aprilie 2016 în valoare totală de 13 885 263 lei.86 Legea nr.39-XVI din 02.03.2006 „Privind instituirea unor măsuri suplimentare de susţinere a activităţii de întreprinzător desfăşurate în localităţile din stînga Nistrului ale raionului Dubăsari”.

67 | P a g e


la transferuri cu destinație specială – 394,2 mil.lei, iar la transferuri din fondul de compensare – 4,9 mil.lei.Verificările auditului au constatat că, în Rapotul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015 (Formularul nr.4.1), transferurile către BUAT pentru plata sporului în mărime de 30% din salariul de baza pentru personalul unităților bugetare din stînga Nistrului și transferurile pentru compensarea de către BUAT a scutirilor de la plata impozitului funciar au fost reflectate greșit (±616,3 mii lei) urmare a aplicării neconforme a algoritmurilor în sistemul informațional privind generalizarea rapoartelor.

Nota nr.5. Se i-a act că MF a corectat sumele între transterurile pentru plata sporului în mărime de 30% din salariul de bază pentru personalul unităților bugetare din stînga Nistrului și transferurile pentru compensarea de către BUAT a scutirilor de la plata impozitului funciar (cu 616,3 mii lei).

În afara transferurilor menționate mai sus, BUAT au mai beneficiat de transferuri din fondul rutier – 126,6 mil.lei, din Fondul de rezervă al Guvernului – 14,0 mil.lei, precum și de transferuri cu destinație specială alocate prin HG – 43,6 mil.lei. Ca și în anii precedenți, se menține dependența bugetelor de alt nivel de transferurile primite de la bugetul de stat. Astfel, analiza ponderii transferurilor în totalul veniturilor BUAT relevă că aceasta a variat de la 47,2% pentru mun.Chișinău pînă la 80,2% pentru BUAT Dubăsari. Totodată, ponderea transferurilor în totalul veniturilor BUAT sub nivelul de 50% se atestă la 2 BUAT (mun. Chișinău și Nisporeni), de la 50% pînă la 60% – pentru 3 BUAT (Bălți, Dondușeni și Hîncești), de la 60% pînă la 70% – pentru 13 BUAT (Anenii Noi, Cahul, Cantemir, Călărași, Cimișlia, Criuleni, Drochia, Ialoveni, Orhei, Leova, Rîșcani, Sîngerei și Ungheni), de la 70% pînă la 80% – 16 BUAT (Basarabeasca, Briceni, Căușeni, UAT Găgăuzia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rezina, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia și Telenești).La finele anului au rămas nefinanțate 527,0 mil.lei, MF neacceptîndu-le ca datorii integral. Astfel, ca și în anii precedenți, auditul atestă că, deși Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 include noțiunea angajament (obligaţiune de plată, asumată de către administratorul de buget şi/sau de alte autorităţi/instituţii bugetare în conformitate cu legislaţia), pînă în prezent MF nu a elaborat prevederi exhaustive referitor la determinarea datoriilor bugetului de stat față de bugetele de alt nivel pe tipuri de transferuri. Conform Planului de măsuri aprobat de MF pentru remedierea neconformităților și recomandărilor din Raportul auditului din anul precedent, elaborarea regulilor de determinare a obligațiunilor de plată asumate de administratorul de buget (în cazul dat MF în calitate de administrator al bugetului de stat) se va efectua pe parcursul anului 2016.Verificările auditului asupra veridicității calculării volumelor de transferuri cu destinație specială către BUAT pentru învățămîntul preșcolar, primar, secundar general, special și extrașcolar au constatat următoarele.

68 | P a g e


Alocațiile destinate transferurilor cu destinație specială către BUAT pentru învățămîntul preșcolar, primar, secundar general, special și extrașcolar au fost modificate între nivelul I și nivelul II, în temeiul prevederilor art.16 alin.(8) din Legea bugetului de stat pe anul 2015 (±229,5 mil.lei)87, constituind pentru UAT de nivelul I – 1295,3 mil.lei, iar pentru nivelul II – 4607,6 mil.lei. Compararea sumelor transferate de la bugetul de stat cu cele utilizate de BUAT (sursa 3T) a relevat că unele UAT de nivelul II au atras pentru necesitățile învățămîntului preșcolar, primar și secundar general mijloace proprii în valoare totală de 78,5 mil.lei. Totodată, la finele anului bugetar, în conturile UAT au rămas neutilizate transferuri în valoare totală de 79,5 mil.lei, inclusiv la UAT de nivelul II – 18,6 mil.lei, și la UAT de nivelul I – 60,9 mil.lei. Analiza auditului se prezintă în tabelul de mai jos. Tabelul nr.17. Sinteza utilizării de către BUAT a transferurilor pentru învățămînt, anul 2015 (mil.lei)

IndicatoriTransferat de la bugetul de

stat

Achitat de BUAT

(sursa 3T)Devieri

inclusiv:

surse proprii

mijloace neutilizate rămase în

contul UATTransferuri pentru învățămînt, total 5533,3 5532,3 -1,0 +78,5 -79,5

-nivelul II 4238,0 4297,9 +59,9 +78,5 -18,6-nivelul I 1295,3 1234,4 -60,9 - -60,9Sursă: Datele MF.

Astfel, deși soldul transferurilor pentru învățămînt nefinanțate de la bugetul de stat, destinate UAT de nivelul II a constituit 369,6 mil.lei, în conturile UAT de nivelul II au rămas 18,6 mil.lei. Referitor la mijloacele neutilizate rămase în conturile UAT de nivelul II (18,6 mil.lei), conform prevederilor Regulamentelor aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.868 din 08.10.201488 soldurile de mijloace bănești formate din transferurile categoriale neutilizate la finele anului bugetar rămîn la dispoziția UAT respective și se utilizează conform destinațiilor prevăzute în Regulamentele aferente. Totodată, se atestă lipsa unor reglementări referitor la soldul mijloacelor bănești, rămas la finele anului bugtar neutilizat de către UAT de nivelul I.Volumul transterurilor pentru învățămîntul primar și general se calculează în conformitate cu Regulamentele aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.868 din 08.10.2014 și Notele metodologice privind elaborarea de către autoritățile APL a proiectelor de buget pe anul 2015 și estimărilor pe anii 2016-201789. Totodată, auditul atestă lipsa unui regulament privind determinarea volumului transferurilor către bugetele unităților administrativ-teritoriale pentru învăţămîntul preșcolar. Conform Notelor metodologice, transferurile pentru învățămîntul preșcolar pentru anul 2015, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, au fost calculate în baza cheltuielilor aprobate de către autoritățile publice locale pentru anul bugetar 87 Consiliul raional Cimișlia (+229,5 mil.lei), primăria or.Cimișlia (-229,5 mil.lei).88 Hotărîrea Guvernului nr.868 din 08.10.2014 „Privind finanţarea în bază de cost standard per elev a instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general din subordinea autorităţilor publice locale de nivelul al doilea”.89 Anexa nr.1 la Circulara MF nr. 06/2-07 din 12.06.2014 Note Metodologice privind elaborarea de către autoritățile APL a proiectelor de buget pe anul 2015 și estimărilor pe anii 2016-2017.

69 | P a g e


precedent și ajustate la prevederile noi ale cadrului regulator (majorarea plăților salariale etc.).Verificările auditului au constatat că, deși conform pct.6 subpct.1 și subpct.2 din Regulamentul privind finanţarea în bază de cost standard per elev al instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general din subordinea APL de nivelul II (Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.868 din 8.10.2014), „MF estimează, în modul stabilit, plafonul de cheltuieli şi îl comunică MEd, iar MEd calculează transferurile categoriale de la bugetul de stat la BUAT de nivelul al II pentru finanțarea instituțiilor de învăţămînt”, iar conform prevederilor din pct.6 alin.10), „autorităţile APL din UAT de nivelul al II, în baza datelor din Notele metodologice ale MF şi a formulei (1), estimează volumul cheltuielilor pentru toate instituţiile de învăţămînt şi le prezintă MF şi MEd”, de fapt, calculele privind transferurile categoriale de la bugetul de stat la BUAT de nivelul al II la total sînt efectuate integral de către responsabilii de la MF, iar divizarea pe institiții se efectuează de către UAT respective.

3.11. Creditarea netă (gr.23)

Grupa 23 „Creditarea netă” reprezintă obligaţiunile faţă de bugetul de stat ale beneficiarilor de împrumuturi bugetare, recreditate etc..

Analiza structurală a operaţiunilor efectuate în anul 2015 denotă că în anul 2015 de la bugetul de stat au fost acordate împrumuturi bugetare în valoare totală de 280,055 mil.lei. Din totalul împrumuturilor acordate, CNAS a beneficiat de 280,0 mil.lei, fiind restituite integral la bugetul de stat pînă la finele anului bugetar, iar candidații la posturile de primar și aleșii locali, participanți la alegerile locale, au beneficiat de 55,0 mii lei. Referitor la împrumuturile alocate pentru alegeri, se menționează că pe parcursul anului 2015 au fost restituite 68,9 mii lei, dintre care 25,0 mii lei au fost restituite de către „Partidul Popular Creștin-Democrat” (participare la alegeri parlamentare), iar 43,9 mii lei au fost stinse de beneficiarii de împrumuturi la alegerile locale.

Nota nr.6. Urmare a verificărilor auditului, s-a constatat că suma rambursată de 25,0 mii lei nu a fost reflectată corect, pe parcursul auditului fiind întocmită o Notă internă de corectare.

Totodată, urmare a aplicării prevederilor pct.6 din Regulamentul aprobat prin ordinul MF nr.71 din 25 mai 2015, au fost stinse/anulate 6,1 mii lei. La finele anului 2015 a rămas nerambursat împrumutul acordat unei persoane fizice90 (r-nul Briceni, com.Larga), fiindu-i calculate și penalitățile pentru nerambursarea în termen. Urmare a acțiunilor întreprinse de MF, la 26.02.2016 a fost emisă o Încheiere privind intentarea procedurii de executare documentului executoriu, prin care la bugetul de stat urmează a fi încasată de la persoana fizică respectivă suma totală de 6114,73 lei91.90 Date cu caracter personal.91 Suma împrumutului – 5000 lei, penalități – 670 lei, dobînda – 444,83 lei.

70 | P a g e


Pe parcursul anului de referință, la bugetul de stat au fost rambursate împrumuturile acordate anterior: instituțiilor nefinanciare (56,9 mil.lei), instituțiilor financiare (29,3 mil.lei), restabilirea mijloacelor dezafectate pentru onorarea garanțiilor de stat externe (28,3 mil.lei), rambursarea de către BUAT a împrumuturilor recreditate din surse externe (42,3 mil.lei). Totodată, la bugetul de stat au fost restituite mijoacele neutilizate în anii precedenți în valoare totală de 41,6 mil.lei.

Urmare a verificărilor privind raportarea conformă și veridică a sumelor reflectate la gr.23 „Creditarea netă” prin contrapunerea datelor raportate cu datele evidenței analitice și datele Sistemului evidenței trezoreriale, auditul nu a constatat carențe și neconformități.Totodată, referitor la rambursarea împrumutului în valoare de 98,2 mil.lei de către Agenția Rezerve Materiale, se menționează că termenul de achitare a fost extins pînă la 31.12.2016. 3.12. Datoriile debitoare și creditoare au înregistrat o creștere semnificativă

La finele anului 2015, executorii de buget au înregistrat datorii debitoare la toate componentele în valoare de 1123,3 mil.lei și datorii creditoare în valoare de 1225,0 mil.lei, cele mai semnificative fiind înregistrate la componenta de bază și la componenta proiecte finanțate din surse externe.Diagrama nr.8. Datoriile debitoare şi creditoare pe anul 2015 (mil.lei)

Datorii debitoare inclusiv cu termen de achitare expirat

Datorii creditoare inclusiv cu termen de achitare expirat

-100.0

100.0

300.0

500.0

700.0

900.0

1,100.0

Sursă: Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015.

Totodată, se atestă o pondere semnificativă în totalul datoriilor creditoare a datoriilor cu termenul de achitare expirat (peste 30 de zile), care au constituit 657,7 mil.lei, sau 53,7% din total. Analiza datoriilor pe componente relevă că, în totalul datoriilor debitoare, ponderea semnificativă revine datoriilor componentei proiecte finanțate din surse externe (781,5 mil.lei), sau 69,6% din total, iar în totalul datoriilor creditoare, ponderea semnificativă revine datoriilor componentei de bază (1046,1 mil.lei), sau 85,4% din total.De menționat că în ultimii 3 ani se atestă creșterea continuă și a datoriilor totale, precum și creșterea celor cu termenul de achitare expirat. Analiza auditului se prezintă în Diagramele nr.19 și nr.20 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

71 | P a g e


Sub aspectul clasificației economice, cele mai semnificative datorii debitoare se atestă la cheltuieli capitale (954,2 mil.lei), din care 777,6 mil.lei aferente transferurilor capitale pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe (art.290) și crearea rezervelor materiale de stat și de mobilizare (art.251), în valoare de 142,6 mil.lei. În totalul datoriilor creditoare, cele mai semnificative datorii se atestă la art.271„Transferuri capitale” – 547,6 mil.lei, la art.111 Retribuirea muncii” – 286,3 mil.lei și la art.290 „Transferurile capitale pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe”.Totodată, auditul atestă că, la finele anului, datoriile la plata salariilor cu termenul de achitare expirat au constituit 1,5 mil.lei, din care 1,2 mil.lei la MAI. Conform explicațiilor responsabilior de la MAI, din suma datoriilor la plata salariilor cu termenul de achitare expirat, „825,2 mii lei reprezintă salariul deponat al foştilor angajaţi ai MAI, care nu s-au prezentat pentru ridicarea salariului şi nu dispun de card bancar, iar 400,9 mii lei, s-a format la DPF (anul 2014) și constituie mijloacele financiare calculate angajaţilor subdiviziunilor Departamentului care au activat peste programul normal de muncă. Datoria menţionată va fi achitată după finalizarea verificării corectitudinii stabilirii şi calculării orelor lucrate peste programul normal de muncă”. La nivel de executor de buget, cele mai semificative datorii debitoare se atestă la MAIA – 328,6 mil.lei (inclusiv cu termenul de achitare expirat – 314,7mil.lei), la MTID – 315,3 mil.lei (inclusiv cu termenul de achitare expirat – 208,9 mil.lei), la MAI – 141,8 mil.lei (inclusiv 12,4 mil.lei cu termenul de achitare expirat).Analiza datoriilor debitoare și creditoare denotă că ponderea acestora în totalul cheltuielilor bugetului de stat a constituit 3,7% și, respectiv, 4,1%, iar a celor cu termenul de achitare expirat – 0,4% și, respectiv, 2,2%. Se atestă că este prima dată cînd ponderea datoriilor cu termenul de achitare expirat în totalul cheltuielilor a depășit plafonul limită de 2% stabilit de practicele internaționale92. Creșterea datoriilor creditoare cu termenul de achitare expirat se datorează și reflectării pentru prima dată în Raportul financiar al executorilor de buget a datoriilor fondului rutier față de executorii de lucrări și a datoriilor AIPA față de producărorii agricoli pentru transferurile acordate din fondul de subvenționare a producătorilor agricoli.Creșterea datoriilor creditoare, în special a datoriilor cu termenul de achitare expirat, este condiționată și de lipsa/insuficiența mijloacelor în bugetul de stat, urmare a cărui fapt la finele anului bugetar Trezoreriile teritoriale au restituit executorilor de buget ordinele de plată neexecutate pînă la finele anului bugetar, în valoare totală de 850,4 mil.lei.3.13. Deficitul bugetar s-a realizat sub nivelul prognozat

Conform prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2015, inițial deficitul bugetului de stat a fost aprobat în volum de 3976,5 mil.lei, sau 3,3% din PIB. Urmare a modificărilor

92 PEFA PI 4 „Soldul și monitorizarea restanțelor la efectuarea plăților”.

72 | P a g e


operate de Parlament, deficitul a constituit 3572,4 mil.lei, sau 3,0% din PIB prognozat. Totodată, urmare a aplicării prevederilor art.16 din Legea bugetului de stat pentru anul 2015, deficitul definitivat a constituit 3689,9 mil.lei, sau 3,0% din PIB prognozat. Anul bugetar 2015 s-a realizat cu un deficit de 2046,5 mil.lei, fiind sub nivelul prognozat. Ca pondre în PIB, deficitul realizat în anul 2015 a constituit 1,7%, sau cu 1,3 p.p. mai puțin decît indicatorul prognozat (3%). Structura deficitului pe componente ale bugetului de stat se prezintă în Diagrama nr.21 din Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

În totalul deficitului bugetului de stat, ponderea semnificativă revine deficitului realizat la componenta proiectele finanțate din surse externe (-2349,6 mil.lei). Spre deosebire de anii precedenți, componenta de bază s-a realizat cu proficit în mărime de 650,9 mil.lei. Totodată, la formarea deficitului pe componentele mijloace speciale și fonduri speciale a influiențat procedura de transfer al soldurilor formate la finele anului bugetar la componenta de bază, care a fost efectuată prin reflectarea operațiunilor la partea de cheltuieli (de la mijloacele speciale – 179,9 mil.lei, și de la fondurile speciale – 73,7 mil.lei) la articolele supuse consolidării, fară indicatorii de plan.

3.13.1. Sursele de finanțare a deficitului relevă o creștere continuă

Conform datelor raportate și verificărilor efectuate de audit, pe parcursul anului 2015 pentru acoperirea deficitului bugetar au fost atrase surse interne în valoare totală netă de 240,7 mil.lei și surse externe nete în valoare de 1805,8 mil.lei.Sursele internePrincipala sursă internă de finanțare a deficitului sînt VMS. În anul 2015, MF urma să emită VMS în volum total de 16516,2 mil.lei și să le răscumpere în același volum. Datele raportate și verificările auditului denotă că emisiunile de VMS au constituit 16721,3 mil.lei, sau cu 205,1 mil.lei mai mult față de indicatorii prognozați, iar răscumpărarea a constituit 16571,2 mil.lei, sau cu 38,1 mil.lei mai puțin față de prevederile bugetare. Conform explicațiilor responsabililor de la MF, depășirea valorii VMS emise față de indicatorul prognozat a fost condiționată de necesitatea stringentă de finanțare a deficitului bugetar în legătură cu sistarea de către donatorii externi a debursărilor de împrumuturi externe. Situația este redată în tabelul de mai jos.Tabelul nr.19. Structura VMS în anul 2015 (mil.lei)

Nr.d/o Indicatori Aprobat pe

anPrecizat pe

an Executat Executat/precizatsuma %

1 VMS emise prin licitație publică, nete 600,0 - 243,2 243,2 x1.1 Emise (gr.27.9) 8486,2 8084,0 8289,1 +205,1 102,5%1.2 Răscumpărate (gr.27.10) -7886,2 -8084,0 -8045,9 -38,1 99,5%2 VMS convertite, nete - - - x x

2.1 Emise (gr.27.18) 8432,2 8432,2 8432,2 - 100,0%2.2 Răscumpărate (gr.27.19) -8432,2 -8432,2 -8432,2 - 100,0%3 VMS emise pentru stabilitate financiară -93,1 -93,1 -93,1 - -

3.1 Emise (gr.27.20) - - - - -3.2 Răscumpărate (gr.27.21) -93,1 -93,1 -93,1 - -4 VMS total 506,9 -93,1 150,1 243,2 x

4.1 Emise 16918,4 16516,2 16721,3 +205,1 101,2%

73 | P a g e


4.2 Răscumpărate -16411,5 16609,3 16571,2 -38,1 99,8%Sursă: Datele MF.

Totodată, auditul atestă că rambursarea VMS convertite se efectuează prin reemiterea lor cu achitarea ratelor de dobîndă mai mare decît cele precedente, ceea ce a determinat majorarea costurilor pentru deservirea lor. Valoarea netă a mijloacelor bănești obținute din emisiunea VMS pe piața primară pentru necesitățile bugetului a constituit 243,2 mil.lei.În afară de VMS emise prin licitație publică și cele convertite, la bugetul de stat au fost răscumpărate integral VMS emise pentru asigurarea stabilității financiare (93,1 mil.lei), urmare a prevederilor Legii privind unele măsuri suplimentare de asigurare a stabilităţii financiare93 (B.C. „Investprivatbank” S.A.).Pentru necesitățile bugetare, la bugetul de stat au fost atrase și alte surse interne. Astfel, conform art.16 alin.(11) din Legea bugetului de stat pe anul 2015, inițial MF a fost autorizat „să utilizeze temporar soldurile disponibile de mijloace speciale şi fonduri speciale din conturile instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat, proiectelor finanţate din surse externe, precum şi soldurile de mijloace financiare din conturile autorităţilor/instituţiilor publice la autogestiune, deschise în CUT al MF, pentru efectuarea de cheltuieli la componenta de bază a bugetului de stat, restituindu-le pînă la sfărșitul anului bugetar”, apoi, prin rectificarea bugetului, sintagma „restituindu-le pînă la sfărșitul anului bugetar” a fost exclusă. Urmare a acestei excluderi, conform datelor raportate și evidenței analitice, în anul 2015 pentru necesitățile bugetului de stat au fost împrumutate mijloace bănești din soldurile componentelor mijloace speciale, fonduri speciale și proiectelor finanțate din surse externe, precum și din soldurile în conturile autorităților și instituțiilor publice cu autonomie financiară, care se deservesc în CUT, în valoare totală de 1246,2 mil.lei, fiind restituite pînă la finele anului 888,3 mil.lei. Sinteza mijloacelor bănești împrumutate se prezintă în tabelul de mai jos.Tabelul nr.20. Informația privind soldul împrumuturilor atrase pentru necesitățile bugetului din conturile bancare din CUT (mil.lei)

Nr.d/o

Indicatori Total inclusiv:

MS FS PI

autoritățile și instituțiile publice cu autonomie financiară

DLC

1 Împrumuturi nete (sold nerambursat)

357,9 - - -250,2 -87,7 -20,0

1.1 -atrase 1246,2 -367,5 -276,5 -432,2 -150,0 -201.2 -rambursate 888,3 367,5 276,5 182,0 62,3 -

Sursă: Datele MF.

Astfel, la finele anului bugetar au rămas nerambursate 357,9 mil.lei, dintre care: (i) la proiectele finanțate din surse externe – 250,2 mil.lei, inclusiv Fondul de Investiții Sociale – 45,3 mil.lei, și Proiectul de susţinere a Programului în sectorul drumurilor –

93 Legea nr.190 din 30.09.11 privind unele măsuri suplimentare de asigurare a stabilităţii financiare.

74 | P a g e


204,9 mil.lei; (ii) autoritățile și instituțiile publice cu autonomie financiară – 87,7 mil.lei; (iii) și DLC – 20,0 mil.lei.Verificările auditului constată că, deși legal MF este autorizat „să împrumute temporar soldurile disponibile de mijloace speciale şi fonduri speciale din conturile instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat, proiectelor finanţate din surse externe, precum şi soldurile de mijloace financiare din conturile autorităţilor/instituţiilor publice la autogestiune, deschise în CUT al MF, pentru efectuarea de cheltuieli la componenta de bază a bugetului de stat”, acesta nu dispune de reglementări interne (proceduri scrise) care ar descrie procesul de împrumut temporar pentru necesitățile componentei de bază (condițiile, termenul de rambusare etc.). Astfel, în aceste condiții împrumutarea mijloacelor financiare din contul soldurilor de mijloace speciale, fondurilor speciale și din conturile autorităţilor/instituţiilor publice la autogestiune, deschise în CUT s-a efectuat prin transferul din contul bancar, gestionar al căruia este MF, fără informarea deținătorilor de conturi trezoreriale, mijloacele cărora au fost atrase pe un termen nedeterminat.Totodată, în cazul împrumuturilor din conturile proiectelor investiționale, acestea s-au efectuat cu consimțămîntul gestionarilor proiectelor respective, dar nefiind încheiate contracte de împrumut, în care să fie stipulate condițiile de acordare. Decizia MF de a împrumuta mijloace bănești din conturile altor componente ale bugetului de stat, precum și din mijloacele autorităților la autogestiune care au deschise conturi în CUT, s-a efectuat la repartizarea zilnică a mijloacelor bugetului de stat în funcție de necesitățile în resurse financiare. Astfel, se evidențiază necesitatea aprobării unor reglementări interne în vederea asigurării implementării drepturilor legale referitor la atragerea mijloacelor financiare sub formă de împrumut din conturile CUT pentru necesitățile bugetului de stat.De asemenea, ca sursă adițională pentru acoperirea decalajului de casă a mai servit diferența de curs pozitivă, care a constituit 174,8 mil.lei, și mijloacele obținute de la valorificarea activelor B.C. „Investprivatbank”S.A. pentru stingerea obligațiunilor de stat emise (5,0 mil.lei).Sursele externeÎn anul 2015 pentru acoperirea deficitului au fost atrase surse externe, valoarea netă a cărora a constituit 1805,8 mil.lei, din care intrările de împrumuturi – 2530,0 mil.lei, și rambursările – 724,4 mil.lei. Nivelul de executare a surselor externe nete a constituit 52,9%, din care la intrările de împumuturi – 61,0% (-1617,8 mil.lei), iar la rambursarea împrumuturilor externe – 99,1% (-6,5 mil.lei).

3.13.2. Vînzarea și privatizarea bunurilor proprietate publică (gr.29)

O altă sursă de acoperire a deficutului bugetar au servit mijloacele din vînzarea și privatizarea bunurilor proprietate publică (gr.29), bugetul aprobat inițial preconizînd încasarea a 230,0 mil.lei, iar urmare a modificărilor operate, indicatorul a fost diminuat

75 | P a g e


pînă la 120,0 mil.lei. Pe parcursul anului, din vînzarea și privatizarea bunurilor proprietate publică s-au încasat la bugetul de stat 35,2 mil.lei, sau 29,4% din prevederile anuale. Analiza auditului se prezintă în Tabelul nr.37 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.Astfel, „Mijloacele din vînzarea bunurilor proprietate publică” (gr.29.03) au fost realizate cu depășirea prevederilor anuale – 146,7% (+5,7 mil.lei), „Mijloacele băneşti de la privatizarea terenurilor proprietate publică a statului” (gr.29.07) – 102,3% (+0,3 mil.lei), „Mijloacele din privatizarea bunurilor proprietate publică” (gr.29.01) fiind realizate la nivel de 100%. Totodată, la gr.29.05 „Mijloace din vînzarea pachetelor de acţiuni şi/sau părţilor sociale” s-au încasat doar 1,6 mil.lei (1,7%) din totalul mijloacelor prevăzute. Pe parcursul anului, APP a expus spre privatizare 67 bunuri proprietate publică de stat94, majoritatea fiind expuse repetat. Conform explicațiilor APP, neîncasarea mijloacelor de la vînzarea și privatizarea bunurilor proprietate publică este condiționată de „fluctuațiile de pe piața financiar-bancară, influența crizelor economice și politice interne și regionale și alți factori determinanți”.3.14. Se atestă creșterea continuă a datoriei de stat interne și externe

Datoria de stat internă și externă a înregistrat o evoluție ascedentă față de anul precedent, constituind la finele anului 33509,2 mil.lei, fiind în creștere cu 6038,6 mil.lei. În totalul datoriei de stat, datoria de stat internă deține 7225,4 mil.lei, iar datoria de stat externă – 1337,0 mil.dol. SUA (26 283,8 mil.lei), înregistrînd o creștere față de anul precedent cu 150,0 mil.lei și, respectiv, cu 5888,5mil.lei. Urmare a semnării la 09.03.2016 a Memorandumului de înțelegere între MF și BNM privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către MF a obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat, acordate BNM de către MF pentru garantarea creditelor de urgență (13.583.717 mii lei), datoria de stat internă va crește semnificativ, ceea ce va împovăra bugetele pentru următorii ani. Valoarea garanțiilor acordate de stat constituie circa 57,6% din veniturile fiscale ale bugetului de stat și 45,2% – din cheltuielile bugetului de stat. Ca pondere în PIB, estimată pentru anul 2016, datoria de stat internă va crește cu circa (+9,8 p.p.).

Nota nr.7: Constatările, concluziile și recomandările aferente datoriei de stat interne (inclusiv a garanțiilor de stat), datoriei de stat externe și serviciului de stat sînt prezentate separat în Raportul auditului datoriei sectotului public, garanțiilor de stat și recreditării de stat pe anul 2015 (Anexa nr.2 la Hotîrirea Curții de Conturi).

3.15. Alte aspecte ce țin raportarea de către executorii primari de buget a situațiilor patrimoniale aferente valorii cotelor statului în capitalul social

94 31 pachete de acțiuni, 34 bunuri, 2 complexe de bunuri.

76 | P a g e


Urmare a activităților de audit desfășurate, a fost restabilită în evidența contabilă a APC o mare parte a cotei capitalului social al întreprinderilor de stat, societăților pe acțiuni și instituțiilor publice ale căror fondatori sînt acestea.

Verificările auditului privind plenitudinea și corectitudinea raportării de cătrte APC fondatori a datelor privind valoarea cotelor de participare a statului în capitatul social al Î.S. și S.A, cu includerea ulterioară în Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat, au constatat următoarele.

Conform prevederilor art.8 din Legea nr.121-XVI din 04.05.200795,,Privind administrarea și deetatizarea proprietății publice”, APC urmează să ţină evidenţa patrimoniului de stat din ramură, inclusiv a celui aflat în administrarea întreprinderilor de stat. Totodată, pct.137 și pct.138 din Instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice96 stabilesc că APC, în calitate de fondatori ai agenţilor economici, înregistrează existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în capitalul altor întreprinderi, organizaţii la subcontul 135 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” şi la subcontul 136 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”.Conform datelor APP, 24 APC din totalul de 51 sînt fondatori ai Î.S. și S.A.. Astfel, verificările auditului au constatat că 20 din 24 APC fondatori au reflectat integral sau parțial cota statului în capitalul social, celelalte 4 autorități ale APC al căror capital social constituie 644,3 mil.lei nu au reflectat valoarea acestuia pînă în prezent (vezi tabelul de mai jos).Tabelul nr.21. Lista autorităților APC care nu au reflectat valoarea capitalului social în evidența contabilă

Nr. d/o

Fondatorii Nr. de Î.S. conform datelor APP

Valoarea capitalului social care urmează să fie

reflectată în evidența contabilă a fondatorilor,

mil.lei1 Cancelaria de Stat 10 508,12 Ministerul Culturii 1 26,73 Agenția Relații Funciare și Cadastru 4 109,44 Consiliul Coordonator al Audiovizualului 1 0,005

Total 17 644,3Sursă: Datele MF, APP.

În vederea stabilirii valorii cotei statului în capitalul social al S.A. și Î.S., echipa de audit, prin intermediul MF, a solicitat de la executorii primari de buget copiile statutelor și modificările la acestea, la situația din 31.12.2014, precum și informații sintetizate în tabele, care ar releva numărul Î.S. și S.A în care executorii de buget sînt fondatorii, valoarea capitalului social și componența acestuia.

Nota nr.8. Urmare a acestor solicitări, executorii de buget au înregistrat în evidența contabilă și raportat valoarea cotelor statului în sumă totală de 5407,6 mil.lei. Sinteza

95 Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 „Privind administrarea și deetatizarea proprietății publice”.96 Ordinul ministrului Finanțelor nr.93 din 19.07.2010 „Cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”.

77 | P a g e


ajustărilor la nivel de APC se prezintă detaliat în Tabelul nr.38 din Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

Este de menționat că în conturile de evidență a cotei statului în capitalul social (conturile 135 și 136) sînt reflectate și cotele fondatorilor în instituțiile publice în afara sistemului bugetar. În urma ajustărilor efectuate de către executorii de buget primari în anul 2015, cota statului în capitalul social reflectată în evidența contabilă și raportată însumează 8772,9 mil.lei, dintre care la contul 135 (S.A.) – 232,2 mil.lei, și la contul 136 (Î.S.) – 8540,7 mil.lei.De asemenea, auditul relevă că Ministerul Sănătății și Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor au diminuat cota statului față de datele reflectate la începutul anului respectiv, cu (-187,0 mil.lei) și (-3,0 mil.lei). Conform explicațiilor acestora, Ministerul Sănătății a corectat capitalul social al Instituției publice Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” cu 187,0 mil.lei, iar MDRC a corectat valoarea capitalului social al S.A. și Î.S. lichidate, respectiv, cu 3,0 mil.lei.Compararea datelor reflectate în bilanțurile executorilor de buget cu cele prezentate de fondatorii S.A. și Î.S. a constatat că, deși o mare parte a cotei statului în capitalul social a fost restabilită de către autoritățile APC, totuși valoarea capitalului social al unor Î.S. și S.A. urmează să fie restabilită. Astfel, datele prezentate auditului de către APC fondatori includ o valoare a capitalului social de 11670,1 mil.lei, din care la 217 Î.S. – 6172,0 mil.lei, 81 S.A. – 2803,4 mil.lei, la 19 instituții publice cu autonomie financiară – 2 694,7 mil.lei. APP monitorizează activitatea a 243 Î.S. cu capitalul social de 6303,8 mil.lei și 112 S.A. cu capitalul social de 3427,5 mil.lei. Analiza auditului se prezintă în tabelul de mai jos.Tabelul nr.22. Informația cu privire la numărul de Î.S. și valoarea capitalului social (mil.lei)

Contul

Conform Bilanțului consolidat de MF, la situația

din:

Date prezentate de:

Fondatori APP MF

01.01.2015 01.01.2016 01.01.2015 01.01.2015 01.01.2015

135 226,5 232,2 2803,4 81 S.A. 3427,5 112.S.A. 3427,5 112 S.A*.

136 3138,8 8540,7 6172,0 217 Î.S. 6303,8 243 Î.S. 6303,8 243 Î.S.Instituții publice cu autonomie financiară x x 2694,7 19 I.P. x x

Total 3365,3 8772,9 11670,1 9731,3 9731,3Sursă: Datele MF, APP, APC.*Notă: Deși MF deține informații privind toate S.A., monitoringului financial supune doar 71 S.A. cu cota statului mai mare de 50%, din care active sînt doar 44 S.A.

Conform datelor prezentate APP de către APC fondatori, potrivit cerințelor Regulamentului cu privire la Registrul Patrimoniului Public (Anexa nr.9)97, la situația din 31.12.2014, suprafața totală a terenurilor aflate în folosința Î.S. constituie 9030,8 ha, dintre care 1879,9 ha, sau 20,8%, sînt evaluate în sumă de 613,3 mil.lei, restul 7150,9 ha

97 Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008 „Cu privire la Registrul patrimoniului public”.

78 | P a g e


ramînînd neevaluate și nereflectate în evidența contabilă a acestora, ca rezultat fiind diminuată valoarea cotelor statului în capitalul social și, respectiv, raportată APC. În circumstanțele create de neevaluarea terenurilor, pentru minimizarea/excluderea cazurilor de înstrăinare a terenurilor care sînt proprietate a statului, urmează să fie aprobate reglementări în politicile de evidență contabilă referitor la înregistrarea valorii terenurilor cel puțin la prețul nominal utilizat pentru calcularea impozitului funciar (valoare provizorie). Pentru a verifica plenitudinea raportării valorii capitalului social la contul 136, echipa de audit a colectat probe la MF, APP, SFS, Î.S. „Camera Înregistrării de Stat” și la BNS. Astfel, potrivit datelor Î.S. „Camera Înregistrării de Stat”, care este responsabilă de ținerea Registrului de Stat al persoanelor juridice, sînt înregistrate 812 persoane juridice cu forma de organizare juridică „Întreprindere de Stat”, însumînd o valoare a capitalului social de 7227,9 mil.lei. Analiza auditului referitor la datele privind unii indicatori raportați de entitățile de la care au fost colectate probe a determinat prezența mai multor divergențe cu referire la numărul întreprinderilor, acestea fiind prezentate în tabelul de mai jos.Tabelul nr.23. Analiza situației privind numărul de întreprinderi de stat incluse în Registrul de Stat al persoanelor juridice deținut de Camera Înregistrării de Stat și în Registrul persoanelor juridice deținut de SFS

Indicatorii Conform datelor din Registrul persoanelor

juridice al IFPS

Conform datelor din Registru de

stat*

inclusiv monitorizate de:

MF APP

Nr. întreprinderilor de stat 1464 812 240* 240*inclusiv:

- cu coduri fiscale vechi 849 494 6 6- cu IDNO (cod fiscal nou) 615 318 235* 235*

Capital social al statului (100%), mil.lei x 7227,9 6132,1 6132,1Sursa: Datele MF, ÎFPS, APP și Î.S. „Camera Înregistrării de Stat”.*Notă: Pentru efectuarea analizelor comparabile, la APP și MF au fost excluse 3 Î.S. monitorizate, care în Registrul de Stat sînt incluse în Registrul instituțiilor publice.

Auditul constată că aceaste divergențe sînt cauzate preponderent de prezența în Registrul de stat al întreprinderilor de stat a personelor juridice cu coduri fiscale vechi (pasive). Conform prevederilor pct.4 subpct.2) din Hotărîrea Guvernului nr.861 din 14.07.2003 ,,Cu privire la punerea în aplicare a numărului de identificare de stat unic al întreprinderilor și organizațiilor”, organele responsabile (SFS și MTIC) urmau „după 1 ianuarie 2004, să anuleze certificatele de înregistrare şi de atribuire a codului fiscal cu radierea din Registru, în temeiul deciziei instanţei de judecată, a agenţilor economici ce nu deţin număr de identificare de stat unic”.

Potrivit informațiilor prezentate de IFPS98, „au fost înaintate propuneri la proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2016 în partea ce ține de modificarea și completarea Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a

98 Scrisoarea nr.26-15/1-10-672/3693 din 17.05.2015.

79 | P a g e


întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19.10.2007, conform căreia contribuabilii care nu au prezentat în ultimii trei ani dări de seamă fiscale, nu au efectuat operațiuni pe nici un cont bancar, nu sînt contribuabili ai TVA, nu au restanțe la bugetul public național vor fi radiați din oficiu de către Î.S. „Camera Înregistrării de Stat” în baza listei prezentate de IFPS. Astfel, după aprobarea Legii menționate vor fi radiați din oficiu contribuabilii care corespund condițiilor stabilite de Lege”.

Nota nr.9. Examinările și analizele efectuate au constatat și alte aspecte problematice, neconformități și nereguli pe care auditul consideră oportun să le includă în prezentul Raport, luînd în considerare importanța/relevanța informării referitor la acestea a destinatarilor Raportului de audit.

Astfel, în baza studierii informațiilor oferite de entitățile de la care au fost colectate probe de audit, s-a constatat că:

la 332 de persoane juridice, cu valoarea capitalului social de 206,3 mil.lei, în denumire nu se conține referința la forma juridică de organizare „întreprindere de stat”, deși prevederile art.9 alin.(4) din Legea nr.220 din 19.10.200799 stipulează că „denumirea persoanei juridice include, în limba de stat, forma de organizare juridică”;

151 de persoane juridice au valoarea capitalului social ,,zero”, deși conform prevederilor art.2 alin.(3) lit.e) din Legea nr.146 din 16.06.1994100la statutul întreprinderii de stat urmează să fie anexate obligatoriu lista bunurilor transmise în gestiune întreprinderii de către fondator și componența capitalului social;

din totalul de 812 Î.S. înregistrate în Registrul de Stat, doar 240 de Î.S. cu valoarea capitalului social de 6132,1 mil.lei sînt monitorizate de APP;

din totalul Î.S. înregistrate în Registrul de Stat (812), rămîn nemonitorizate de AAP 240 de Î.S. cu o valoare a capitalului social de 889,5 mil.lei;

din totalul celor înregistrate în Registrul de Stat, 9 Î.S. cu valoarea capitalului social de 728,9 mil.lei sînt amplasate în stînga Nistrului;

134 de Î.S. cu valoarea capitalului de 759,5 mil.lei nu prezintă Rapoarte financiare la BNS101, iar alte 88, cu valoarea capitalului social de 125,7 mil.lei, au prezentat ultimele rapoarte financiare BNS în perioada 1998-2013.

Totodată, urmare examinării la Î.S. „Camera Înregistrării de Stat” a 25 de dosare aferente Î.S., capitalul social al cărora constituie 238,9 mil.lei, s-au constatat următoarele nereguli:

în dosarele a 3 Î.S. cu capitalul social de 1742,4 mii lei nu a fost identificată prezența documentelor necesare în cazul schimbării formei de organizare juridică pentru efectuarea înscrierilor în Registrul de Stat;

99 Legea nr.220 din 19.10.2007 „Privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali”.100 Legea nr.146 din 16.06.1994 „Cu privire la întreprinderea de stat”.101 Sistemul informațional gestionat din anul 1998.

80 | P a g e


2 Î.S. cu capitalul social de 200,2 mii lei au în calitate de fondator alte instituții decît autritățile publice;

în dosarele a 5 Î.S. se atestă lipsa listelor bunurilor transmise în gestiune întreprinderii de către fondator, precum și a componenței capitalului social al Î.S., acestea avînd valoarea capitalului social „zero”;

la 2 Î.S. s-au stabilit diferențe de 82,0 mil.lei între valoarea capitalului social indicată în cererile de înregistrare sau în statut și valoarea capitalului social indicată în Registrul de Stat.

Nota nr.10: Se ia act că, pe parcursul auditului, divergențele constatate au fost corectate, prin indicarea în Registrul de Stat a sumelor din statute, astfel valoarea capitalului social fiind diminuată cu 82,0 mil.lei.

În mod eronat o instituție publică a fost inclusă în Registrul de stat al întreprinderilor de stat, iar o persoană juridică cu statut de Î.S. a fost inclusă în Registrul de stat al instituțiilor publice.

De asemenea, se relevă că, potrivit cadrului normativ ce reglementează activitatea autorităților APC, acestea sînt fondatoare a 225 Î.S., pe cînd informația generată din Registrul de Stat pe autoritățile APC conține un număr de două ori mai mare – 451 de Î.S.. Conform motivațiilor Î.S. „Camera Înregistrării de Stat”, nu toate autoritățile APC se conformează obligațiilor de a prezenta în termen documentele necesare pentru efectuarea înscrisurilor în Registrul de Stat al întreprinderilor de stat.

3.16. Sinteza executării recomandărilor auditului precedentUrmare a auditului precedent, prin Hotărîrea Curții de Conturi102 au fost înaintate 3 cerințe, care au fost executate integral. Din 12 recomandări incluse în Raportul de audit, prin prisma responsabilităților ce revin MF, au fost executate integral 8 recomandări, iar la 4, conform Planului de măsuri privind realizarea recomandărilor misiunii de audit ce ține de executarea bugetului de stat, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.174 din 29.09.2015, termenul de realizare a fost extins: la recomandarea nr.1 – pentru perioada 2016-2017, iar la celelalte 3 recomandări (nr.2, nr.4 și nr.12) – pînă la finele anului 2016. Monitorizarea realizării recomandărilor cu termenul de executare extins se va efectua în cadrul auditurilor ulterioare.

IV. RECOMANDĂRI1. MF, să întreprindă, în condițiile reformei managementului

finanțelor publice, măsuri de îmbunătățire pe termen mediu a calității prognozelor la venituri, pentru a spori credibilitatea bugetului de stat aprobat (constatările nr.3.1.1, nr.3.1.2 și nr.3.2.2).

102 Hotîrărea Curții de Conturi nr.20 din 25.06.2015 „Cu privire la misiunile de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2014 și asupra datoriei sectorului public, garanțiilor de stat și recreditării de stat pe anul 2014”.

81 | P a g e


2. MF, de comun cu IFPS, să excludă efectuarea restituirilor la TVA și accize pentru restanțele la impozite și taxe față de BPN ale terților, în vederea conformării la prevederile Hotărîrii Curții Constituționale nr.62 din 23.11.1999 (constatarea nr.3.3.10).

3. IFPS și SV, să intensifice măsurile pentru combaterea evaziunilor fiscale (constatarea nr.3.3.12).

4. MF, de comun cu IFPS și SV, să intensifice măsurile de colectare a restanțelor la plata impozitelor și taxelor față de BPN, pentru sporirea încasărilor la buget (constatările nr.3.3.14, 3.3.15 și 3.3.16).

5. MF, să asigure, la elaborarea politicilor bugetar-fiscale, cuantificarea măsurilor cu impact financiar, cu raportarea integrală a impactului realizat (constatarea nr.3.3.17).

6. MF, de comun cu executorii de buget, să întreprindă acțiuni concrete pentru sporirea calității prognozelor de cheltuieli, prin implementarea conformă a metodelor de prognozare, aprobate prin Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului (constatarea nr.3.4.7).

7. MF, de comun cu MJ, să întreprindă măsuri de aplicare a procedurilor de regres în condițiile prevederilor legale, pentru recuperarea sumelor achitate anterior de la bugetul de stat (constatarea nr.3.6).

8. MF să asigure evidența separată a sumelor achitate sub formă de cauțiune și să monitorizeze restituirea acestora (constatarea nr.3.6).

9. MF să aprobe reglementări interne în vederea asigurării implementării drepturilor legale referitor la atragerea mijloacelor financiare sub formă de împrumut din conturile CUT pentru necesitățile bugetului de stat (constatarea nr.3.13.1).

10. MF, de comun cu autoritățile APC fondatori ai Î.S., S.A. și instituțiilor publice cu autonomie financiară, să întreprindă măsuri concrete în vederea restabilirii integrale a valorii capitalului social al statului în evidența contabilă a fondatorilor (constatarea nr.3.15).

11. MF, să efectueze verificarea cu organizațiile internaționale în care RM are cote în capitalul social (BERD, BIRD etc.), pentru evaluarea volumului acestuia (cambiile emise, răscumpărate și soldul nerăscumpărat), cu luarea în evidență contabilă și raportarea lor obligatorie (constatarea nr.3.5).

12. MF, să elaboreze setul de politici de evidență contabilă aferente reflectării în conturile extrabilanțiere ale Trezoreriei de Stat a valorii documentelor executorii neachitate pînă la finele anului, precum și a datoriilor bugetului de stat față de agenții economici pentru restituirea TVA și accizelor (constatările nr.3.3.13 și 3.6).

82 | P a g e


13. MF, să elaboreze pentru executorii de buget politicile de evedență afrente reflectării datoriilor contingente/pasibile (constatarea 3.6).

Responsabil de monitorizarea executăriiși de asigurarea calității misiunii de audit:Șeful Direcției generale I (Auditul bugetului de stat și patrimoniului), auditor public Natalia Trofim

Șeful echipei de audit,șeful direcției în cadrul Direcției generale I Svetlana Purici

Misiunea de audit a fost efectuată de echipa de audit în următoarea componență:Svetlana Purici, șeful echipei de audit; Irina Buga, Roman Fricățel, Irina Postolachi, Tatiana Ailoi și Tudor Sula – membri ai echipei de audit.

83 | P a g e


Anexa nr. 1 la Raport (Tabele)

Tabelul nr.1. Ponderea în PIB a exporturilor și importurilor, %, în anii 2013-2015Indicatorii 2013 2014 2015PIB,mil.lei 100510,0 112050,0* 121851,0Cursul mediu al dol.SUA 12,5907 14,0388 18,8161PIB, mil.dol.SUA 7982,9 7981,5 6475,9Export, mil.dol.SUA 2428,3 2339,5 1966,9Import, mil.dol.SUA 5492,4 5317,0 3986,8Ponderea exporturilor în PIB 30,4% 29,3% 30,4%Ponderea importurilor în PIB 68,8% 66,6% 61,6%

Sursă: Datele BNS.

Tabelul nr.2. Sinteza intrărilor surselor externe în anii 2012-2015, mil.lei

Ani

i

Surse externe

împr

umut

uri

inclusiv:

tota

l

gran

turi

baza PI MSto

tal

inclusiv

tota

l

inclusiv

tota

l

inclusiv

gran

turi

împr

umut

uri

gran

turi

împr

umut

uri

gran

turi

împr

umut

uri

2012 3283,1 1519,9 1763,2 1214,8 760,2 454,7 2016,9 708,4 1308,5 51,4 51,4 0

2013 3215,5 1944,2 1271,3 803,7 704,4 99,3 2360,4 1188,4 1172 51,4 51,4 0

2014 6053,1 3919,8 2133,3 2070,8 1606,4 464,4 3888,2 2219,3 1668,9 94,1 94,1 0

2015 4276,0 1746,0 2530,0 287,2 - 287,2 3952,9 1710,1 2242,8 35,9 35,9 0

-2,1% 27,9% -27,90% ritmul de creştere a surselor externe, total, 2013/2012 (%) 84,4% 157,9% 21,00% ritmul de creştere a surselor externe , total, 2014/2012 (%)

88,5% 106,6% 67,80% ritmul de creştere a surselor externe, total, 2014/2013 (%)

30,3% 14,9% 43,50% ritmul de creştere a surselor externe, total, 2015/2012 (%)

33,0% -10,2% 99,00% ritmul de creştere a surselor externe, total, 2015/2013 (%)

-29,4% -55,4% 18,60% ritmul de creştere a surselor externe, total, 2015/2014 (%)Sursă: Datele MF.

Tabelul nr. 3. Sinteza ponderii în PIB a veniturilor bugetului public național în anii 2009-2015, mil.lei

Anul

Executat

PIB

% în PIB % in totalul veniturilor fiscale

Totalinclusiv venituri fiscale

din care:


impozite

directe

impozite

indirecte

impozite

directe

impozite

indirecte

2009 23517,7 19531,7 9124,3 10040,2 60.430,0 38,9% 32,3% 46,7% 51,4%2010 27540,2 22541,2 9789,9 12297,9 71.885,0 38,3% 31,4% 43,4% 54,6%2011 30139,7 25580,0 10840,0 14309,5 82.439,0 36,6% 31,0% 42,4% 55,9%2012 33530,3 28863,2 13241,7 14850,6 88228,0 38,0% 32,7% 45,9% 51,5%2013 36899,5 32173,2 14295,4 17099,5 100510,

0 36,7% 32,0% 44,4% 53,1%

2014 42446,8 35630,8 15997,0 17738,0 112050* 37,9% 31,8% 44,9% 49,8%2015 43681,1 38111,0 18040,8 18886,2 121851 35,8% 31,3% 47,3% 49,6%

Sursă: Raportul privind executarea bugetului public național în anii 2009-2015 şi datele statistice aferente PIB.

84 | P a g e


Tabelul nr.4. Sinteza ritmului de creștere a veniturilor BPN și BS și ponderii veniturilot BS în totalul veniturilor BPN în anii 2012-2015

Tipul bugetului Venituri, mil.lei2012 2013 2014 2015

BPN 33530,3 36899,5 42446,8 43681,1modificarea, mil.lei x +3369,2 +5547,3 +1234,3modificarea, % x +10,0% +15,0% +2,9%inclusiv:BS 20090,6 22436,7 27717,7 28054,6modificarea, mil.lei x +2346,1 +5281,0 +336,9modificarea, % x +11,7% +23,5% +1,2%Ponderea veniturilor BS în totalul veniturilor BPN

59,9% 60,8% 65,2% 64,2%

Sursă: Datele MF.

Tabela nr. 5 Sinteza modificărilor operate la estimarea accizelor la benzină si motorină (cap.115.16)

Den

umir

ea Tip

Mii tone Cota accizului (lei)Încasări (mil.lei)

Exe

cuta

t 20

14

Estimat

Exe

cuta

t 20

15

Exe

cuta

t 201

4

Proi

ect

2015

Bug

et20

15

Rec

tific

at

2015

Exe

cuta

t 201

5

Exe

cuta

t 201

4

Proi

ect

2015

103

Bug

et20

1510

4

Rec

tific

at

2015

105

Proi

ect

2015

Bug

et20

15

Rec

tific

at

2015

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9=1*5 10 11 12PIB (mlrd.lei) x x x x 121,9 111,5 121,8 118,3 119,8 x x x x xCreșterea PIB (%) x x x x x +9,24% -2,87% +1,26% x x x x x

(115.16) Accizeze la benzina și motorina

benzină 151,3 193,4 175,0106 175,0 161,7 3500 3825 3500/ 3715

3500/ 3715

529,6 739,7 642,6 642,6 592,6

motorină 415,6 420,0 450,0107 450,0 476,4 1455 1590 1455/ 1545

1455/ 1545

604,7 667,8 685,4 685,4 724,4

Altele decît benzină și motorină

18,2+27,6=42,8

x x x 6,5+42,3=48,8

x x x x 128,6 75,0 100,5 100,1 6,4+87,8=94,2

total x x x x x x x x x 1262,9 1482,5 1428,5 1428,1 1411,2(115.19) Accize la gazele lichefiate

Gaze lichefiate

78,5 90,0 80,0108 72,3 73,9 2180 2380 2180/2315

2180/2315

171,3 214,2 182,5 164,5 168,2

Total general

x x x x x x x x x x 1434,2 1696,7 1611,0 1592,6 1579,4

Sursă: Calculele MF, datele SV, Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015.

103 A fost aplicată indexarea la ritmul de creștere a PIB nominal utilizat la elaborarea CBTM (121,8/111,5 mlrd.lei=+9,3%).104 Pentru 4 luni 2015 (bugetul provizoriu) a fost aplicată cota accizului aplicată pentru anul 2014, iar pentru 8 luni 2015 a fost aplicată cota indexată la ritmul de creștere a PIB nominal actualizat (118,3/111,5 mlrd.lei=(+6,1%).105 Pentru 4 luni ale anului 2015 a fost aplicată cota anului 2014 (nu a fost aprobat bugetuil pentru anul 2015 (aplicată procedura bugetului provizoriu), iar după aprobarea bugetului de stat pe anul 2015 s-au aplicat cotele noi conform politicii bugetare pe anul 2015.106 Țînînd cont de faptul că bugetul pe anul 2015 a fost aprobat în luna aprilie 2015, la baza calculului au stat încasările pentru 4 luni 2015, în comparație cu 4 luni 2014 (49,0/42,2 mii tone =coeficientul 1,16). Coeficientul de 1,16 a fost aplicat la încasările pentru 8 luni 2014 (109,1 (x) coef.1,16=126,8 mii tone). Suma celor doi indicatori a constituit 175,8 mii tone.107 Ținînd cont de faptul că bugetul pe anul 2015 a fost aprobat în luna aprilie 2015, la baza calculului au stat încasările pentru 4 luni 2015, în comparație cu 4 luni 2014 (109,6/101,2 mii tone =coeficientul 1,08). Coeficientul de 1,08 a fost aplicat la încasările pentru 8 luni 2014 (314,5(x)coef.1,08=340,4 mii tone). Suma celor doi indicatori a constituit 450,0 mii tone.108 Ținînd cont de faptul că bugetul pe anul 2015 a fost aprobat în luna aprilie 2015, la baza calculului au stat încasările pentru 4 luni 2015, în comparație cu 4 luni 2014 (22,2/21,8 mii tone =coeficientul 1,02). Coeficientul de 1,02 a fost aplicat la încasările pentru 8 luni 2014 (56,7(x)coef.1,02=57,9 mii tone). Suma celor doi indicatori a constituit 80,1 mii tone.

85 | P a g e


Tabelul nr. 6. Sinteza modificărilor operate la estimarea încasărilor din „Proceduri vamale” (116.03) Indicatorii Executat 2014 CBTM 2015-

2017 (anul 2015)

Aprobat (estimat în martie 2015)

2015 (rectificat în octombrie)

Realizat 2015

Baza impozabilă (import+export)

107490 121631 127380 115555 112048,6

Import $ 5317 6200 4500 4100 3986,8Export $ 2339 2750 2100 1950 1966,9Cursul de schimb (lei) 14,04 13,59 19,30 19,10 18,82

Încasările în buget (mil.lei) (116.03)

366,6 291,3 311,3 350,0 372,7

Cota efectivă 0,34% 0,24% 0,24% 0,30% 0,33%Sursă: Informațiile MF, datele SV și BNS, Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015.

Tabelul nr.7. Sinteza modificărilor operate la estimarea încasărilor din „Taxa vamală” (116.02)Indicatorii Executat 2014 CBTM 2015-2017

(anul 2015)Aprobat (estimate martie 2015)

2015 rectificat (octombrie 2015)

Realizat 2015

Baza impozabilă 74651 84258 86850 78310 75031,6

Import $ 5317 6200 4500 4100 3986,8

Cursul de schimb 14,04 13,59 19,30 19,10 18,82

Încasări în buget (116.02)

1053,6 1255,4 1003,1 858,5 908,0


Tabelul nr.8. Sinteza modificărilor operate la estimarea încasărilor din TVA din import (115.02)Indicatorii Executat 2014 CBTM 2015-2017

(anul 2015)Aprobat (estimate martie 2015)


Realizat 2015

Baza impozabilă 74651 84258 86850 78310 75031,6Import $ 5317 6200 4500 4100 3986,8Cursul de schimb 14,04 13,59 19,30 19,10 18,82

PIB 111,5 119,4 118,3 119,8 121,9% în PIB 67,0% 70,6% 73,4% 65,4% 61,5%Încasări în buget (115.02)

10892,4 12426,3 12575,4 11339,5 10952,4


Tabelul nr.9. Sinteza modificărilor operate la estimarea încasărilor din TVA pe teritoriul republicii (115.01) Indicatorii Executat 2014 CBTM 2015-

2017 (anul 2015)Aprobat (estimate martie 2015)


Realizat 2015

Baza impozabilă consumul 123357 130507 118260 129525 131230Creșterea consumului (indexarea)

109,0% 108,5% 95,9% 105,0% 98,1%

PIB 111510 119400 118300 119800 121851% în PIB 110,6% 109,3% 100,0% 108,1% 107,7%Încasări în buget, total (115.01) 4369,8 4760,7 4845,8 4900,0 4830,4-bugetul de stat 4332,8 4716,7 4812,8 4867,0 4788,4-BUAT (UTA Găgăuzia) 37,0 44,0 33,0 33,0 42,0Cota efectivă 3,54% 3,65% 4,10% 3,78% 3,68%

86 | P a g e


Sursă: Informațiile MF, datele SV și BNS, Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015.

Tabelul nr. 10. Sintesa executării veniturilor bugetului de stat în anii 2012-2015 (mil.lei)

Indicatori Aprobat Precizat Executat Devieri executat/precizat

1.Venituri, total2012 21367,3 20783,5 20090,6 -692,9 96,7%2013 22736,6 22544,7 22436,7 -108,0 99,5%2014 25814,8 28198,9 27717,7 -481,2 98,3%2015 30338,6 29372,8 28054,6 -1318,2 95,5%

2. Venituri fără transferuri interbugetare și granturi2012 18968,9 18950,5 18488,4 -462,1 97,7%2013 20112,1 20354,3 20449,8 +95,5 100,5%2014 23345,6 24197,3 23731,2 -466,1 98,1%2015 27572,3 26848,8 26238,5 -610,3 97,7%

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr. 11 . Ponderea în PIB a veniturilor bugetului de stat în anii 2013-2014 (mil.lei)

AnulExecutat

PIB% în PIB



2013 22.436,7 18396,8 100510,0 22,3% 18,3%2014 27.717,7 21929,2 112050,0* 24,7%* 19,6%2015 28.054,6 23648,5 121851,0 23,0% 19,4%

Sursă: Rapoartele MF.

Tabelul nr. 12 . Sinteza executării veniturilor sub aspectul indicatorilor (capitol) aprobați prin Legea bugetului de stat (mil.lei)

Indicatori

CB

V

apro

bat

defin

itiva

t

exec

utat

devieri % executării Supra- estimate

Sub- estimate

defin

itiva

t/apr

obat

exec

utat

/apr

obat

exec

utat

/def

initi

vat

exec

utat

/apr

obat

exec

utat

/def

initi

vat

exec

utat

/def

initi

vat (

-)

exec

utat

/def

initi

vat (

+)

VENITURI, TOTAL 30.338,6 29.372,8 28.054,6 -965,8 -2.284,0 -

1.318,2 92,4% 95,5% -1.722,8 404,9

Venituri fiscale 110 25.145,1 24.242,7 23.648,5 -902,4 -1.496,6 -594,2 94,0% 97,5% -961,6 367,4

Impozite pe venit 111 3.717,6 3.919,6 3.983,1 202,0 265,5 63,5 107,1% 101,6% -6,9 70,4

Impozite interne pe mărfuri și servicii

115 20.069,7 19.071,3 18.337,1 -998,4 -1.732,6 -734,2 91,4% 96,2% -954,7 220,5

dintre care:

Taxa pe valoarea adăugată, total

115 (1- 4) 15.388,3 14.206,5 13.672,0

-1.181,

8-1.716,3 -534,5 88,8% 96,2% -534,5 X

Accize, total115 (11-15)

3.928,3 3.673,0 3.844,0 -255,3 -84,3 171,0 97,9% 104,7% X 171,0

Taxele rutiere, total

115 (43-63)

380,8 380,8 413,2 0,0 32,4 32,4 108,5% 108,5% X 32,4

Impozite asupra comerțului exterior și asupra

116 1.357,7 1.251,8 1.328,3 -105,9 -29,4 76,5 97,8% 106,1% X 76,5

87 | P a g e


operațiunilor externe

Încasări nefiscale 120 1.313,1 1.481,4 1.515,1 168,3 202,0 33,7 115,3% 102,2% -2,8 36,5

Alte venituri din activitatea de întreprinzător și din proprietate

121 1.106,7 1.096,2 1.107,3 -10,5 -0,6 -11,1 100,0% 101,0% X 11,1

Taxele și plățile administrative 122 206,5 201,8 207,9 -4,7 1,4 6,1 100,7% 103,0% -3,6 9,7

Amenzi și sancțiuni administrative

123 0,0 183,4 199,9 183,4 199,9 16,5 - 109,0% X 16,5

Mijloace speciale ale instituțiilor publice

151 720,3 734,3 703,1 14,0 -17,2 -31,2 97,6% 95,7% -31,6 X

Veniturile fondurilor speciale

161 393,8 390,4 371,9 -3,4 -21,9 -18,5 94,4% 95,3% --18,5 X

Transferuri 300 0,0 62,2 53,2 62,2 53,2 -9,0 85,5% -9,0 X

Transferuri între componentele bugetului de alt nivel

360 0,0 62,2 53,2 62,2 53,2 -9,0 85,5% -9,0 X

Granturi 400 2.766,3 2.461,7 1.762,8 -304,6 -1.003,5 -698,9 63,7% 71,6% -698,9 X

Granturi interne 411 6,3 19,6 16,8 -2,3 +10,5 -2,8 266,7% 85,7% -2,8 X

Granturi externe 412 2.760,0 2.442,1 1.746,0 -317,9 -1.014,0 -696,1 63,3% 71,5% -696,1 X

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.13. Sinteza efectuată de audit referitor la analiza veniturilor supraestimate, subestimate şi neplanificate în anii 2012-2015

Indicatorii Anii Tipuri de venituri (unit.)Total inclusiv

Subestimate/ supraîncasate

Supraestimate/ neîncasate

Neplanificate

Tipuri de venituri, unit. 2012 91 31 36 242013 86 50 24 122014 89 37 34 182015 77 52 16 9

Nivelul de executare 2012 96,7% (≥100%≤690,1%109)

(>28,2%110<100

%)

x

2013 99,5% (≥100%≤299,9%111)

(>59,0%112<100

%)

x

2014 98,3% (≥100%≤354,8%113)

(>49,1%114<100

%)

x

109 (115.12 ) Accize la vinurile din struguri şi vinurile efervescente (+690,1%), plan -1,5 mil.lei/executat-10,4 mil.lei/devieri (+8,9 mil.lei).110 115.49) Taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare (28,2%), plan-4,0 mil.lei/executat- 1,1 mil.lei, devieri (-2,9 mil.lei).111 (123.06) Amenzi pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor (299,9%), plan – 1,9 mil.lei/executat-5,7 mil.lei/devieri (+3,8 mil.lei).112 (123,23) Amenzi aplicate de Inspectoratul naţional de patrulare pentru încălcarea traficului rutier (59,0%), plan - 5,4 mil.lei/executat – 3,2 mil.lei/ devieri (-2,2 mil.lei).113 (123.23) Amenzi aplicate de Inspectoratul naţional de patrulare pentru încălcarea traficului rutier (354,8%), plan – 8,0 mil.lei/executat – 28,4 mil.lei/devieri (+ 20,4 mil.lei).114 (111.09) Alte impozite pe venit (49,1%), plan – 22,8 mil.lei/executat – 11,2 mil.lei/devieri (- 11,6 mil.lei).

88 | P a g e


2015 95,5% (≥100%≤339%115) (>50,2%116<100

%)

x

Suma, mil.lei 2012 -692,9 +369,7 -1077,3 +14,7 2013 -108,0 +272,3 -382,7 +2,2 2014 -482,0 +200,5 -686,8 +4,3 2015 -1335,2 +349,6 -1739,1 +9,3

% în totalul veniturilor 2012 -3,3% +1,8% -5,2% 0,1%2013 -0,5% +1,2% -1,7% +0,01%2014 -1,7% +0,7% -2,4% +0,02%2015 -4,5% +1,3% -5,8% +0,03%


Tabelul nr.14. Sinteza executării prognozelor de venituri de către SFS și SV, 2015, mil.lei

115 (122.40) Alte încasări (339,3%), plan -2,8 mil.lei/executat – 9,5 mil.lei/devieri (+6,7 mil.lei).116 (115.55) Taxa de licență pentru anumite genuri de activitate (50,2%), plan – 810,0 mil.lei/executat- 406,9 mil.lei/devieri (-403,1 mil.lei).

89 | P a g e


Sursă: Datele SFS și SV.

90 | P a g e

Venituri Total inclusiv Devieri, suma

CBV

Den

umir

ea

Prog

noza

(d

efini

tiva

t)

Exec

utat

% e

xecu

tări

i SFS SV

Tota

l

inclusiv

Prog

noza

(d

efini

tiva

t)

Exec

utat

%

exec

utăr

ii

Prog

noza

(d

efini

tiva

t)

Exec

utat

%

exec

utăr

ii

SFS

SV

111

Imp. pe

venit, total 3919,6 3983,0

101,6%

3919,6

3983,0

101,6% - - -

+63,3

+63,3 -

115

Imp. interne

pe mărfuri

şi servicii

20928,2

20614,7 98,5%

6125,1

6081,9 99,3%

14803,1

14532,8

98,2%

-313,5 -43,2

-270,

3115.

01 115.

02 TVA16206,

515740,

8 97,1%4867

,04788

,4 98,4%11339

,510952

,496,6

%-

465,7 -78,6

-387,

1115.

11 115.

12115.13115.

14115.15115.

16115.17 Accize 3948,0 4064,7

103,0%

562,9

580,9

103,2%

3385,1

3483,8

102,9%

+116,7

+18,0

+98,7

116

Imp. asupra comerţu-lui exterior şi asupra operaţiu-nilor externe 1208,5 1280,7

106,0% - - -

1208,5

1280,7

106,0%

+72,2 -

+72,2

121

Alte venituri din activitatea de întreprin-zător şi din proprieta-te 133,5 134,1

100,4% 133,5 134,1

100,4% - - - +0,6 +0,6 -

122

Taxele şi plăţile administ-rative 165,5 163,7 98,9% 164,5 162,5 98,8% 1,0 1,2

120,0% -1,8 -2,0 +0,2

123

Amenzi şi sancţiuni administ-rative 179,9 195,9

108,9% 165,4 180,6

109,2% 14,5 15,3

105,3%

+16,0

+15,2 +0,8

Total 26535,

226372,

1 99,4%1050

8,11054

2,1 100,3%16027,

115830,

098,8

%-

163,1 +34,0

-197,

1


Tabelul nr.15. Analiza încasărilor trimestriale în anii 2012-2015 (mil.lei)

Trimestrul2012 2013 2014 2015

Suma Structura, % Suma Structura

, % Suma Structura, % Suma Structura,

%I 3.804,9 18,9% 4.469,6 19,9% 5151,9 18,6% 6744,4 24,1%II 5.131,0 25,5% 5.369,2 23,9% 6716,8 24,2% 6581,1 23,5%III 5.345,8 26,6% 5.624,6 25,1% 7965 28,7% 7155,5 25,5%IV 5.808,9 28,9% 6.973,3 31,1% 7884 28,4% 7573,6 27,0%

inclusiv decembrie 2.009,1 10,0% 2.487,3 11,1% 3172,6 11,4% 2845,2 10,1%

Total, venituri 20.090,6 100,0% 22.436,7 100,0% 27717,7 100,0% 28054,6 100,0%

Încasări medii trimestriale 5.022,7 x 5.609,2 x 6929,4 x 7.009,5 x

Încasări medii lunare 1.674,2 x 1.869,7 x 2309,8 x 2.336,5 x

Devieri trim.IV faţă de încasări medii trimestriale

786,2x

1.364,1x

954,8x

547,4 x

(+15,7%) (+24,3%) (+13,8%) (+7,6%) x

Devieri luna decembrie faţă de încasări medii lunare

334,9x

617,6x

862,9x

508,7 x

(+20%) (+33,0%) (+37,4%) (+21,8%) x

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.16. Sinteza executării lunare a veniturilor de bază față de cele prognozate (mil.lei)Indicatorii Total Lunile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 121.Venituri aprobate

27354,3 1413,2 1587,6 3229,6 1839 2001,4 2507,1 2166,6 2052,5 2592,3 2259,4 2673,9 3031,7

2.Venituri precizate

26114,1 1413,2 1587,6 3229,6 1839 2001,9 2256,3 2101,1 2052,7 2311,8 2259,4 2209,6 2851,9

Devieri precizat/ aprobat

suma -1240,2 0 0 0 0 0,5 -250,8 -65,5 0,2 -280,5 0 -464,3 -179,8

% -4,5% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% -10,0% -3,0% 0,0% -10,8% 0,0% -17,4% -5,9%

4. Executat suma 25409 1424,0 1599,7 3243,4 1871,2 1806,9 2123,9 2127,8 1951,1 2266,9 2024,2 2052,7 2917,2

5. Executat / aprobat

suma -1945,3 10,8 12,1 13,8 32,2 -194,5 -383,2 -38,8 -101,4 -325,4 -235,2 -621,2 -114,5

% realizat 92,9% 112,9% 113,0% 154,7% 107,9% 103,3% 83,7% 113,2% 103,9% 101,3% 109,5% 85,3% 129,1%

6. Executat/ precizat

suma -705,1 10,8 12,1 13,8 32,2 -195 -132,4 26,7 -101,6 -44,9 -235,2 -156,9 65,3

% realizat97,3% 100,8% 100,8% 100,4% 101,8% 90,3% 94,1% 101,3% 95,1% 98,1% 89,6% 92,9% 102,3%

Sursă: Datele MF.

91 | P a g e


Tabelul nr.17. Sinteza restituirilor la TVA şi accize în anii 2012-2015 (mil.lei)

Venituri CBVExecutat

2012 2013 2014 20151.Restituirea TVA 115.03 1.745,0 1.921,9 2.410,2 2.068,82.Restituirea accizelor 115.25 80,0 261,6 259,4 220,83. Total restituite x 1.825,0 2.183,5 2.669,6 2.289,6

Informativ:4. Total venituri X 20.090,6 22.436,7 27.717,7 28.054,65.% restituirilor la TVA în totalul veniturilor x 8,7% 8,6% 8,7% 7,4%

6. % restituirilor la accize în totalul veniturilor x 0,4% 1,2% 0,9% 0,8%

7. % restituirilor totale în totalul veniturilor X 9,1% 9,7% 9,6% 8,2%

8. TVA încasat 115 (01-02) 12.383,8 14.051,4 15.225,2 15.740,89. % restituirilor la TVA în totalul TVA încasat X 14,1% 13,7% 15,8% 13,1%

10. Accize încasate 115 (11-24) 2.968,0 3.762,4 3.686,5 4.064,811. % restituirii accizelor în totalul accizelor încasate x 2,7% 7,0% 7,0% 5,4%

12. Ritmul de creștere a restituirilor la TVA x x 10,1% 25,4% -14,2%13. Ritmul de creștere a restituirilor la accize x x 227,0% -0,8% -14,9%13. Ritmul de creștere a totalului restituirilor la TVA și accize x x 19,6% 22,3% -14,2%

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.18. Sinteza executării veniturilor din mijloace speciale în anii 2012-2015 (mil.lei)

Categoriile MS Denumirea

VenituriExecutat % executării

2012 2013 2014 2015 2012 2013 2014 2015Cat.1 Servicii cu plată 935,5 499 524,2 549,6 95,1% 99,4% 98,6% 96,8%

Cat.2 Сhiria/arenda bunurilor proprietate publică 131,3 110,7 111,5 122,3 96,5% 100,4% 100,7% 96,9%

Cat.3 Granturi, sponsorizări/ filantropie şi donaţii 79,7 63,8 136 75,7 105,2% 99,6% 121,7% 81,4%

Cat.4

Mijloace provenite din prestarea serviciilor în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

13,2 14,5 15,7 18,2 101,0% 113,7% 101,7% 101,0%

Cat.5 Alte mijloace speciale 26,6 31,2 10,7 18,8 70,7% 94,0% 30,7% 64,4%Total 1186,3 719,2 798,1 784,6 95,2% 99,6% 99,2% 94,1%

Sursă: Datele MF.

92 | P a g e


Tabelul nr.19. Sinteza încasării veniturilor fondurilor speciale în anii 2012-2015 (mil.lei)

Cod

ul C

BO

Adm

inis

trat

orul

Denumirea FS C

od F

S

Venituri2012 2013 2014 2015

Sum

a

%

exec

utăr

ii

Sum

a

%

exec

utăr

ii

Sum

a

%

exec

utăr

ii

Sum

a

%

exec

utăr

ii

127

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Fondul republican de susţinere socială a populaţiei

512 98,1 103,6% 100,1 106,4% 98,8 102,8% 101 110,3%

129 Ministerul Educaţiei

Fondul special pentru manuale

504 17,6 97,0% 15,3 89,4% 13,1 89,3% 16,3 90,0%

284 Ministerul Mediului

Fondul ecologic naţional

502 243,7 99,8% 275,9 97,5% 317,3 193,0% 242,6 83,2%

Fondurile ecologice locale

514 10,9 120,6% 13,1 118,8% 15,4 82,0% 17,2 100,3%

125

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Fondul viei şi vinului 517 x x 13 129,6% 26 56,5% 9,4 35,3%

Total 370,3 101,2% 417,4 100,5% 474,1 91,3% 373,7 91,6%Sursă: Datele din sistemul informaţional al Ministerului Finanţelor (fără consolidare).Notă: Veniturile și cheltuielile sînt prezentate fără consolidarea transferurilor între fondurile ecologice (2012 – 11,2 mil.lei, 2013 – 31,7 mil.lei, 2014 – 72,8 mil.lei, 2015 – 12,8 mil.lei).

Tabelul nr. 20. Direcțiile de destinație ale surselor externe debursate în 2015, mil.leiGr.pr. Denumirea Surse externe debursate Structura, %

total Inclusiv:granturi împrumuturi

1 Serviciile de stat cu destinaţie generală 137,5 52,6 84,9 3,5%2 Activitatea externă - - - -3 Apărarea naţională - - - -4 Justiţia - - - -41 Jurisdicţia constituţională - - - -5 Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională 96,4 46,4 50,0 2,4%6 Învăţămîntul 5,9 2,9 3,0 0,1%7 Ştiinţa şi inovarea 35,3 35,3 - 0,9%8 Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret - - - -9 Ocrotirea sănătăţii 625,7 51,0 574,7 15,8%10 Asigurarea şi asistenţa socială 18,0 0,4 17,6 0,5%11 Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi

gospodăria apelor 1678,0 1187,4 490,6 42,5%

12 Protecţia mediului înconjurător şi hidrometeorologia 44,8 20,6 24,2 1,1%13 Industria şi construcţiile - - - -14 Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi

informatica 843,2 164,1 679,1 21,3%

15 Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe

116,0 13,9 102,1 2,9%

93 | P a g e


16 Complexul pentru combustibil şi energie 70,2 24,8 45,4 1,8%17 Serviciul datoriei de stat - - - -18 Completarea rezervelor de stat - - - -19 Alte servicii legate de activitatea economică 176,8 5,5 171,3 4,5%20 Activităţile şi serviciile neatribuite la alte grupe

principale 105,1 105,1 - 2,7%

23 Creditarea netă - - - -total 3952,9 1710,0 2242,9 100,0%

Sursă: Informațiile MF.

Tabelul nr.21. Dinamica controalelor fiscale efectuate de SFS în perioada 2012-2015 și rezultatele acestora

Nr.rd. Indicatorii Unit.de măsură

2012 2013 2014 2015

Rd.1 Controalele fiscale efectuate prin toate metodele de verificare

nr.controale 63527 74029 60400 56936

Rd.2 Controalele fiscale rezultative

nr.controale 43670 40118 30475 33101

Rd.3 Rezultativitatea Rd.2/rd.1 68,7% 54,2% 50,5% 58,1%

Rd.4 Suma totală a calculărilor ca rezultat al controaleor fiscale

mil.lei 596,0 653,0 1201,2 1470,2

Rd.5 Creșterea/descreșterea rezultativității

% x -14,5% -3,7% +7,6%

Rd.6 Creșterea/diminuarea sumelor calculate suplimentar

mil.lei x +57,0 +548,2 +269,0

Sursă: Datele SFS.

Tabelul nr.22. Dinamica controalelor ulterioare efectuate de SV în anul 2012-2015 și rezultativitatea acestoraNr.rd. Indicatorii Unit.de

măsură2012 2013 2014 2015

Rd.1 Controalele post-vămuire efectuate nr.controale 493 370 319 244

Rd.2 Controalele post-vămuire rezultative nr.controale 367 294 184 165

Rd.3 Rezultativitatea Rd.2/rd.1 74,4% 79,5% 57,7% 67,6%

Rd.4 Suma totală a calculărilor ca rezultat al controalelor post-vămuire

mil.lei 162,5 71,3 43,6 35,1

Rd.5 Creșterea/descreșterea rezultativității % x +5,1% -21,8% +9,9%

Rd.6 Creșterea/diminuarea sumelor calculate suplimentar mil.lei x -91,2 -27,7 -8,5

Sursă: Datele SV.

Tabelul nr.23. Sinteza executării lunare a cheltuielilor de bază față de cele prognozate, 2015 (mil.lei)

Indi

cato

rii Total

Lunile1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1.C

heltu

ieli

apro

bate 28563,2 2.479,

3 2.184,2 2.226,5 2.312,5 2.650,7 2.910,3 2.577,

0 2.346,0 2.309,7 2.343,2 2.257,2 1966,6

2.C

heltu

ieli

prec

izat

e

26903,7 2.480,8 2.184,2 2.228,0 2.313,7 2.654,

7 2.713,8 2.505,8 1.902,1 2.758,3 2.598,

6 2.265,5 298,2

3.D

evie

ri

Sum

a

-1.659,5 1,5 0,0 1,5 1,2 4,0 -196,5 -71,2 -443,9 448,6 255,4 8,3 -1.668,4

% -5,8% 0,1% 0,0% 0,1% 0,1% 0,2% -6,8% -2,8% -18,9% 19,4% 10,9% 0,4% -84,8%

4. Executat 24.759,0 1.931,9 1.694,

8 2.259,8 2.130,7 2.035,1 2.383,

0 2.048,2 1.707,6 1.808,2 1.971,8 2.017,

7 2.770,2

5.

Exec

uta

t

Sum

a

-3.804,2 -547,4 -489,4 33,3 -181,8 -615,6 -527,3 -528,8 -638,4 -501,5 -371,4 -239,5 803,6

94 | P a g e


faţă

de

apro

bat

% re

aliz

at

86,7% 77,9% 77,6% 101,5% 92,1% 76,8% 81,9% 79,5% 72,8% 78,3% 84,1% 89,4% 140,9%

6. E

xecu

tat f

aţă

de

prec

izat Su

ma

-2.144,7 -548,9 -489,4 31,8 -183,0 -619,6 -330,8 -457,6 -194,5 -950,1 -626,8 -247,8 2.472,0%

real

izat

92,0% 77,9% 77,6% 101,4% 92,1% 76,7% 87,8% 81,7% 89,8% 65,6% 75,9% 89,1% 929,0%

Sursă: Extrasele din sistemul trezorerial privind executarea pe luni şi repartizarea lunară.

Tabelul nr.24. Sinteza executării cheltuielilor sub aspectul funcțional, anul 2015 (mil.lei)

CBF Denumirea Precizat pe an Executat Devieri % executării

% executării pînă la 91%

16 Complexul pentru combustibil și energie 246,4 106,8 -139,6 43,3

12 Protecția mediului și hidrometeorologia 293,8 175,9 -118,0 59,9

19 Alte servicii legate de activitatea economică 545,7 343,9 -201,9 63,0

15 Gospodăria comunală și gospodăria de exploatare a fondului de locuințe 521,3 381,9 -139,4 73,3

18 Completarea rezervelor de stat 44,1 34,9 -9,2 79,1

14 Transporturi, gospodăria drumurilor, comunicații și informatică 2.103,8 1.721,1 -382,7 81,8

11 Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă și gospodăria apelor 2.614,7 2.173,3 -441,4 83,1

1 Serviciile de stat cu destinație generală 1.520,7 1.380,2 -140,5 90,8

% executării de la 91%-95%

4 Justiția 663,9 608,2 -55,8 91,6

8 Cultura, arta, sportul și activitățile pentru tineret 585,2 540,4 -44,8 92,4

20 Activitățile și serviciile neatribuite la alte grupe principale 1.374,2 1.273,4 -100,8 92,7

13 Industria și construcțiile 44,5 41,6 -2,9 93,4

2 Activitatea externă 360,8 337,1 -23,7 93,4

6 Învățămîntul 8.194,2 7.720,6 -473,6 94,2

10 Asigurarea și asistența socială 6.128,3 5.781,0 -347,2 94,3

7 Știința și inovarea 442,0 418,7 -23,2 94,7

9 Ocrotirea sănătății 3.576,8 3.389,8 -187,0 94,8

% executării de la 95%-100%

5 Menținerea ordinii publice și securitatea națională 2.451,4 2.364,7 -86,7 96,5

3 Apărarea națională 462,9 450,3 -12,6 97,3

17 Serviciul datoriei de stat 1.064,1 1.043,3 -20,8 98,0

4' Jurisdicția constituțională 12,4 12,4 0,0 99,9

95 | P a g e


23 Creditarea netă -188,7 -198,4 -9,7 105,1

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.25. Sinteza preciziei prognozelor la cheltuieli sub aspectul functional, anii 2013-2015 (mil.lei)CBF Denumirea % executării Alocații neutilizate

2013 2014 2015 2013 2014 20151 2 3 4 5 6 7 81 Serviciile de stat cu destinaţie generală 97,1% 95,1% 90,8% -41,5 -73,7 -140,52 Activitatea externă 98,4% 97,1% 93,4% -4,1 -9,1 -23,73 Apărarea naţională 99,0% 97,7% 97,3% -3,2 -9,3 -12,64 Justiţia 94,5% 92,1% 91,6% -33,7 -53,0 -55,84' Jurisdicţia constituţională 99,5% 100,0% 99,9% -0,1 0,0 0,05 Menţinerea ordinii publice şi securitatea

naţională97,7% 97,0% 96,5% -43,8 -67,3 -86,7

6 Învăţămîntul 97,7% 89,4% 94,2% -42,9 -408,3 -473,67 Ştiinţa şi inovarea 96,5% 94,6% 94,7% -12,1 -22,1 -23,28 Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru

tineret99,0% 90,7% 92,4% -3,8 -38,2 -44,8

9 Ocrotirea sănătăţii 98,8% 99,4% 94,8% -35,8 -21,5 -187,010 Asigurarea şi asistenţa socială 99,0% 96,1% 94,3% -40,8 -211,1 -347,211 Agricultura, gospodăria silvică,

gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor90,4% 91,2% 83,1% -144,8 -193,4 -441,4

12 Protecţia mediului înconjurător şi hidrometeorologia

81,9% 97,0% 59,9% -88,5 -17,4 -118,0

13 Industria şi construcţiile 98,9% 96,0% 93,4% -0,4 -1,6 -2,914 Transporturile, gospodăria drumurilor,

comunicaţiile şi informatica97,5% 97,8% 81,8% -58,3 -64,8 -382,7

15 Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe

95,5% 99,3% 73,3% -16,5 -3,2 -139,4

16 Complexul pentru combustibil şi energie 87,0% 37,0% 43,3% -36,3 -282,3 -139,617 Serviciul datoriei de stat 95,8% 96,1% 98,0% -21,6 -24,2 -20,818 Completarea rezervelor de stat 69,6% 18,9% 79,1% -13,5 -118,8 -9,219 Alte servicii legate de activitatea

economică94,8% 98,4% 63,0% -13,1 -4,6 -201,9

20 Activităţile şi serviciile neatribuite la alte grupe principale

100,8% 99,8% 92,7% 32,7 -10,1 -100,8

23 Creditarea netă 106,4% 99,5% 105,1% -6,9 0,7 -9,7Total 97,4% 94,7% 91,0% -629,3 -1.633,3 -2.961,6

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr. 26. Sinteza nivelului de executare a cheltuielilor sub aspectul clasificației economice, 2013-2015, mil.leiCBE Denumirea Executat % executării

2013 2014 2015 2013 2014 2015111 Retribuirea muncii 3.337,6 3.369,1 4.098,4 99,4% 99,1% 99,2%●112 Contribuții de asigurări sociale de stat

obligatorii 456,1 490,1 528,4 99,1% 98,8% 98,2%●

113 Plata mărfurilor şi serviciilor 2.723,7 3.034,0 2.924,1 96,2% 93,2% 91,4%↓114 Deplasări în interes de serviciu 130,9 168,2 177,5 95,3% 95,6% 92,6%●116 Prime de asigurare obligatorie de

asistenţă medicală achitate de patroni 80,7 92,0 108,5 98,9% 98,9% 97,9%↓

118 Documente executorii 68,2 61,8 85,8 253,5% 257,5% 346,0%↑120 Plata dobînzilor 492,6 591,8 1.043,3 95,8% 96,1% 98,0%↑

130* Transferuri curente 8.724,6 13.719,4 15.253,3 99,3% 98,5% 93,2%↓241 Investiţii capitale 120,6 196,5 98,0 89,6% 81,7% 74,4%↓242 Procurarea mijloacelor fixe 357,6 385,0 179,5 84,1% 86,6% 66,1%●243 Reparaţii capitale 348,3 247,7 80,2 97,0% 84,6% 48,2%↓250 Crearea rezervelor de stat 19,5 20,0 21,7 61,3% 14,6% 72,8%↑270 Transferuri capitale 2.418,3 3.064,4 1.556,0 97,6% 91,6% 69,2%↓

96 | P a g e


290 Transferuri capitale pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe

2.568,6 3.787,2 4.259,4 91,0% 86,8% 89,1%●

611 Creditarea netă -112,2 -179,1 -310,7 111,9% 127,6% 164,6%↑Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului de stat pe anii 2013–2015.

Tabelul nr. 27 . Analiza preciziei prognozelor la cheltuieli operate de către executorii de buget (mil.lei)

Nr.d/o Indicatori CBO

Def

initi

vat f

aţă

de

apro

bat

Sold

ul n

eexe

cuta

t

Din care Supraestimarea

Ord

ine

de p

lată

re

stitu

ite

Sold

neu

tiliz

at fă

ră

ordi

ne d

e pl

ată

rest

ituite

la aprobat

la definitivat

A B C 1 2 3 4=2-3 5 6Cheltuieli, total -1252,3 -2961,6 -850,4 -2111,2 -2736,7 -224,9

1. Secretariatul Parlamentului 101 +32,3 -42,6 -0,047 -42,6 -10,2 -32,42. Aparatul Preşedintelui

Republicii Moldova102 -0,5 -1,9 - -1,9 -1,9 -

3. Curtea de Conturi 103 +6,1 -1,4 -0,012 -1,4 - -1,44. Cancelaria de Stat 104 +27,4 -8,8 -0,050 -8,8 - -8,85. Curtea Constituţională 106 +0,3 - - - - -6. Consiliul Superior al

Magistraturii107 -56,8 -23,0 -4,1 -18,9 -23,0

7. Curtea Supremă de Justiţie 108 - - - - - -8. Procuratura Generală 113 -4,0 -20,8 -0,3 -20,5 -20,8 -9. Ministerul Economiei 121 -209,5 -300,4 -86,6 -213,8 -300,4 -10. Ministerul Finanţelor 122 +2,3 -61,9 -20,6 -41,3 -59,6 -2,311. Ministerul Agriculturii şi

Industriei Alimentare125 -36,2 -385,2 -331,8 -53,4 -385,2 -

12. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

127 -46,3 -29,3 -2,3 -27,0 -29,3 -

13. Ministerul Sănătăţii 128 -197,5 -70,4 -9,7 -60,7 -70,4 -14. Ministerul Educaţiei 129 -92,2 -60,7 -6,5 -54,2 -60,7 -15. Ministerul Culturii 130 -11,4 -15,7 -1,8 -13,9 -15,7 -16. Ministerul Justiţiei 131 -35,6 -37,3 -5,6 -31,7 -37,3 -17. Ministerul Apărării 132 +9,2 -14,3 -9,1 -5,2 -5,1 -9,218. Ministerul Afacerilor Interne 133 +21,4 -62,7 -27,4 -35,3 -41,3 -21,419. Ministerul Afacerilor Externe şi

Integrării Europene135 -3,7 -23,7 - -23,7 -23,7 -

20. Institutul Naţional al Justiţiei 139 0,0 -0,3 -0,3 - -0,3 -21. Biroul Naţional de Statistică 143 +0,7 -3,0 -0,3 -2,7 -2,0 -0,722. Ministerul Dezvoltării

Regionale şi Construcţiilor147 +52,5 -212,3 -38,6 -174,0 -159,8 -52,5

23. Ministerul Tineretului şi Sportului

148 -50,2 -21,2 -10,1 -11,1 -21,2 -

24. Biroul Relaţii Interetnice 149 +0,4 -0,2 -0,1 -0,1 - -0,225. Serviciul de Stat de Arhivă 154 0,0 -0,4 -0,032 -0,4 -0,4 -26. Agenţia Relaţii Funciare şi

Cadastru155 +3,3 -0,3 -0,1 -0,2 - -0,3

27. Academia de Ştiinţe a Moldovei

157 +16,7 -23,2 -3,5 -19,7 -6,5 -16,7

28. Comisia Naţională de Integritate

159 -1,0 -0,1 - -0,1 -0,1 -

29. Consiliul Coordonator al Audiovizualului

161 -0,7 -0,2 -0,1 -0,1 -0,2 -

30. Agenţia Rezerve Materiale 169 -5,0 -9,2 -0,005 -9,2 -9,2 -31. Instituţia Publică Naţională a

Audiovizualului Compania 173 0,0 0,0 - - - -

97 | P a g e


"Teleradio-Moldova"32. Agenţia "Moldsilva" 178 -1,0 -0,9 - -0,9 -0,9 -33. Serviciul de Protecţie şi Pază de

Stat183 +0,4 -1,2 -0,7 -0,5 -0,8 -0,4

34. Comisia Electorală Centrală 195 +7,4 -0,5 -0,3 -0,2 - -0,535. Serviciul de Curieri Speciali 199 +0,2 -0,1 - -0,1 - -0,136. Acţiuni generale 200 -308,9 -927,1 - -927,1 -927,1 -37. Agenţia Turismului 205 +0,2 -0,3 -0,3 - -0,1 -0,238. Fondul de Investiţii Sociale 249 +133,2 -26,9 -1,9 -25,0 - -26,939. Centrul pentru Drepturile

Omului257 -20,6 -0,4 -0,1 -0,3 -0,4 -

40. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor

264 -484,1 -330,1 -282,5 -47,6 -330,1 -

41. Ministerul Mediului 284 +50,7 -135,6 -0,2 -135,4 -84,9 -50,742. Serviciul de Informaţii și

Securitate285 -5,2 -6,0 - -6,0 -6,0 -

43. Casa Naţională de Asigurări Sociale

289 - - - - - -

44. Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

296 -2,4 0.0 - - - -

45. Centrul Naţional Anticorupţie 297 -1,0 -4,9 - -4,9 -4,9 -46. Centrul Serviciului Civil 312 0,0 0,0 - - - -47. Compania Naţională de

Asigurări în Medicină322 - - - - - -

48. Consiliul Concurenţei 453 +2,3 -0,2 -0,1 -0,1 - -0,249. Consiliul Naţional pentru

Acreditare şi Atestare454 -0,2 -0,8 -0,2 -0,6 -0,8 -

50. Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal

455 -0,9 -0,2 -0,2 - -0,2 -

51. Fondul Provocările Mileniului Moldova

456 -26,5 -73,8 - -73,8 -73,8 -

52. Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității

457 -10,9 -0,6 -0,021 -6,0 -0,6 -

53. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor

458 -5,2 -21,1 -4,8 -16,3 -21,1 -

54. Agenția Națională Antidoping 459 -0,2 -0,1 -0,032 -0,1 -0,1 -55. Agenția Națională de Asigurare

a Calității în Învățămîntul Profesional

460 -2,0 -0,3 -0,071 -0,3 -0,3 -

Sursă: Legea bugetară anuală; Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015.Notă: Cu semnul galben sînt marcate situaţiile cu sume semnificative.

Tabelul nr.28. Direcțiile de utilizare în anul 2015 a miloacelor Fodului pentru subvenționarea producătorilor agricoli (mil.lei)

Nr. d/o

Denumirea total inclusiv2014 2015

1. Stimularea creditării producătorilor agricoli de către instituțiile finaniare, inclusiv de către asociațiile de economii și împrumut (M1/M1.7)

40,1 38,9 1,2

2. Stimularea asigurării riscurilor de producție în agricultură (M2) 27,7 3,0 24,73. Stimularea procurării animalelor de prăsilă și menținerii fondului genetic al

acestora (M7/M1.5)34,6 29,1 5,5

4. Stimularea consolidării terenurilor agricole (M9/M2.1) 0,02 0,02 l/fin.*5. Stimularea irigării terenurilor agricole (M10) 10,6 10,6 -6. Stimularea constituirii și funcționării grupurilor de producători agricoli

(M-/M1.8)- n/a* l/fin.

7. Stimularea investițiilor 167,1 142,9 24,27.1. pentru înființarea plantațiilor multianuale, a sistemelor antiîngheț și instalațiilor

antigrindină, pentru defrișarea plantațiilor multianuale supuse casării și promovarea producției vitivinicole (M3/M1.2)

46,1 43,2 2,9

98 | P a g e


7.2. pentru producerea legumelor și căpșunilor pe teren protejat (sere de iarnă, solare, tuneluri) (M4/M 1.1)

3,6 3,6 -

7.3. pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol, echipamentului ce formează sisteme de irigare (M5/M1.3)

80,7 75,6 5,1

7.4. pentru procurarea echipamentului de irigare (M-/M2.2) 0,5 n/a 0,57.5. pentru compensarea cheltuielilor la irigare (M-/M2.3) - n/a l/fin.7.6. pentru procurarea echipamentului No-Till și mini-Till (M-/M2.4) 0,2 n/a 0,27.7. pentru infrastructură aferentă întreprinderilor agricole plasate în extravilan

(M-/M3.1)0,7 n/a 0,7

7.8. pentru utilarea și renovarea tehnologică a fermelor zootehnice (M6/M1.4) 10,5 7,0 3,57.9. pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare și procesare (M8/M1.6) 31,8 20,5 11,38. Documentele executorii 0,8 n/a 0,8

Total 287,92 231,52 56,4Sursă: Nota la Raportul privind executarea bugetului Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.Notă:* Mențiunea n/a – nu este aplicabil, mențiunea l/fin. – lipsa finanțării

Tabelul nr. 29. Sinteza surselor alocate ramurii agriculturii prin intermediul proiectelor finanțate din surse externe, 2015, mil.lei

Nr. d/o

Denumirea PI Sursa Definitivat Executat Devierisuma %

1. Proiectul de restructurare a sectorului vituculturii și vinificației

externă 118,2 118,2 - 100,0%Contribuția Guvernului 6,2 6,2 - 100,0%

2. Proiectul pentru servicii de finanțare rurală și dezvoltarea business-ului agricol (IFAD-V)

externă 22,1 19,7 -2,4 89,5%Contribuția Guvernului 1,9 1,9 - 99,9%

3. Proiectul IFAD-VI externă 70,2 55,1 -15,1 78,5%Contribuția Guvernului 0,2 0,2 - 99,6%

4. Proiectul Asistența în cadtul Acordului între Guvernul RM și Guvernul Poloniei

externă - - - -Contribuția Guvernului 2,5 2,3 -0,2 92,%

5. Proiectul „Livada Moldovei” * externă - - - -Contribuția Guvernului - - - -

6. Proiectul „Servicii de finanțare rurală și marcheting”

externă - - - -Contribuția Guvernului - - - -

7. Programul Tranziția la Agricultură externă 1094,5 1094,5 - 100,0%Contribuția Guvernului - - - -

Total externă 1305,0 1287,5 -17,5 98,7%Contribuția Guvernului 10,8 8,3 -2,5 76,9%

Sursă: Nota informativă la Raportul privind executarea bugetului MAIA și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.*Banca Mondială nu a emis Declarația de efectuare a împrumutului.

Tabelul nr.30. Sinteza plăților efectuate sub formă de cotizații de membru, 2015, mil.leiDenumirea Repartizat

conform HG

Executat Devieri %

Organizații parlamentare 4,4 4,1 -0,3 93,2%Organizații internaționale 55,9 56,1 +0,2 100,4%Organizații CSI 4,2 4,3 +0,1 102,4%

99 | P a g e


Total 64,5 64,5 - 100,0%Sursă: Informațiile MF.

Tabelul nr. 31. Sinteza executării cheltuielilor pentru investiţii capitale (mil.lei)Anii Aprobat Precizat Executat Executat faţă de

precizat Numărul obiectelor finanţatesuma %

2012 1562,9 1346 1273,1 -72,9 94,6% 942013 1849,4 1975,6 1808,8 -166,8 91,6% 692014 2453,3 2978,3 2766,7 -211,6 92,9% 662015 2728,7 2573,8 2308,9 -264,9 89,7% 45

Sursă: Datele din sistemul informațional trezorerial.

Tabelul nr. 32. Sinteza executării investiţiilor capitale pe domenii (mil.lei)Denumirea CBF Executat

2012 2013 2014 2015Serviciile de stat cu destinaţie generală 1 3,7 22,3 10,3 48,7Activitatea externă 2 0,7 - 0,1 -Apărarea naţională 3 1,0 - - -Justiţia 4 6,2 28,4 50,6 49,8Jurisdicţia constituţională 4' 0,2 0,4 8,0 -Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională 5 21,8 32,7 38,4 20,2Învăţămîntul 6 65,2 15,1 22,2 6,2Ştiinţa şi inovarea 7 3,3 0,5 0,2Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret 8 8,8 14,8 11,3 11,0Ocrotirea sănătăţii 9 28,2 138,5 84,9 1,7Asigurarea şi asistenţa socială 10 0 1,1 -Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor

11 120,2 207,8 611,71091,8

Protecţia mediului înconjurător şi hidrometeorologia 12 0,3 1,1 0,1 -Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica

14 623 902 1421,8 868,4

Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe

15 121 304,7 337,8 139,0

Complexul pentru combustibil şi energie 16 51,5 29,6 102,5 42,5Activităţile şi serviciile neatribuite la alte grupe principale 20 218 111,4 65,6 29,3Total 1273

,11808,8

2766,7

2308,9

Sursă: Datele din sistemul informaţional trezorerial.Notă: Cu semnul () au fost marcate situaţiile cu creştere continuă în ultimii 4 ani.

Tabelul nr. 33, Nivelul de executare a cheltuielilor pentru investiții capitale pe domenii, 2015 (mil.lei)

Nr. d/o Indicatori Gr.pr.

Total

Executat % executării Sold neutilizat

A B C 1 200,0% 3 Cheltuieli, total 2.304,61 86,8% 351,68

Procentul executării: < 50%1. Ocrotirea sănătății 9 1,7 16,9% 8,52. Complexul pentru combustibil și energie 16 42,5 39,5% 65,2

Procentul executării: 50%-80%1. Serviciile de stat cu destinație generală 1 48,7 73,4% 17,72. Menținerea ordinii publice și securitatea națională 5 20,3 51,7% 18,93. Știința și inovarea 7 0,2 70,9% 0,14. Cultura, arta, sportul și activitățile pentru tineret 8 11,0 55,3% 8,95. Gospodăria comunală și gospodăria de exploatare a fondului de locuințe 15 139,0 74,5% 47,56. Activitățile și serviciile neatribuite la alte grupe principale 20 29,3 74,2% 10,2

Procentul executării: 80%-90%1. Transportirile, gospodăria drumurilor, comunicațiile și informatica 14 868,4 91,7% 78,3

Procentul executării: 90%-100%

100 | P a g e


1. Justiția 4 49,8 90,9% 5,02. Învățămîntul 6 6,2 99,4% 0,03. Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă și gospodăria apelor 11 1.091,8 99,6% 4,6

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.34. Sinteza resurselor destinate fondului rutier, 2015, mil.lei

Indi

cato

rii

Plan Fondul rutier conform

Aprobat prin HG nr.235/2015

Repartizat

Leg

ii fo

ndul

ui

rutie

r (8

0%/1

00%

)

Leg

ii bu

getu

lui d

e st

at p

e an

ul 2

015

(46,

05%

/100

%)

iniți

al

după

rec

tific

are

tota

l Inclusiv conform:

Leg

ii fo

ndul

ui

rutie

r*

(80%

/100

%)

Leg

ii bu

getu

lui

de st

at p

e 2

015

(46,

05%

/100

%)

Accize (115.16, 115.24) 1428,9 1143,1 658,0 1073,5 911,2 1411,6

1129,3 650,0

Taxe (115.43-115.50, 115.58, 123.06)

380,9 380,9 380,9 450,0 127,3 413,3 413,3 413,3

x 1524,0 1038,9 1523,5 1038,5 1542,6

1542,6 1063,3

Sursă: Informațiile MF.*Notă: Mijloacele care urmau a fi repartizate în cazul aplicării prevederilor Legii fondului rutier.

Tabelul nr. 35 . Sinteza executării resurselor destinate fondului rutier, 2015, mil.leiIndicatorii Plan Executat Devieri

suma %1. Lucrări de întreţinere şi reparaţie a drumurilor publice (fondul ritier)

1.1. Întreținerea drumurilor – total 864,1 594,7 -269,4 68,8%1.2. Executarea lucrărilor de proiectare, evaluare a drumurilor şi de

procurare a terenurilor29,1 26,3 -2,8 90,4%

1.3. Procurarea de maşini şi utilaje pentru întreţinerea şi administrarea drumurilor

18,0 18,0 - 100,0%

Total fondul rutier 911,2 639,0 -272,2 70,1%2. Lucrări de întreţinere şi reparaţie a căilor de acces la instituţiile de menire social-culturală din intravilanul

localităţilor (BUAT)2.1. Lucrări de reparaţie periodică şi tratament bituminos 127,3 126,6 -0,7 99,5%Total BUAT 127,3 126,6 -0,7 99,5%Total general 1038,5 765,6 -272,9 73,7%

Sursă: Datele MF.

Tabelul nr.36. Sinteza executării transferurilor de la bugetul de stat alocate BUAT în anul 2015, mil.leiNr. d/o

Denumirea Aprobat Precizat Executat Executat față de precizatsuma %

1. Transferuri cu destinație generală 980,8 980,8 852,9 -127,9 87,0%1.1. - UAT nivelul II 539,4 539,4 411,5 -127,9 76,3%

101 | P a g e


1.2. - UAT nivelul I 441,4 441,4 441,4 - 100,0%2. Transferuri cu destinație specială 6211,2 6220,2 5826,0 -394,2 93,7%

- UAT nivelul II 4897,8 4871,4 4477,2 -394,2 91,9%- UAT nivelul I 1313,5 1348,8 1348,8 - 100,0%

2.1. Total pentru învățămînt, inclusiv: 5881,2 5902,9 5533,3 -369,6 93,7%2.1.1. - UAT nivelul II 4588,6 4607,6 4238,0 -369,6 92,0%2.1.2. - UAT nivelul I 1292,6 1295,3 1295,3 - 100,0%2.2. Total pentru școli sportive 145,0 145,7 136,1 -9,6 93,4%2.2.1. - UAT nivelul II 126,4 127,0 117,4 9,6 92,5%2.2.2. - UAT nivelul I 18,6 18,7 18,7 - 100,0%2.3. Total pentru asistența socială 179,6 166,2 152,3 -13,9 91,6%2.3.1. - UAT nivelul II 179,6 133,6 119,7 -13,9 89,62.3.2. - UAT nivelul I - 32,7 32,7 - 100,0%2.4. Plata sporului în mărime de 30% din salariul de

bază pentru personalul unităților bugetare din stînga Nistrului

3,7 3,7 3,0 -0,7 80,8%

2.4.1. - UAT nivelul II 2,1 2,1 1,4 -0,7 66,6%2.4.2. - UAT nivelul I 1,6 1,6 1,6 - 100,0%2.5. Compensarea în BUAT a scutirilor de plata

impozitului funciar0,6 0,6 0,6 - 100,0%

2.5.1. - UAT nivelul II - - - - -2.5.2. - UAT nivelul I 0,6 0,6 0,6 - 100,0%2.6. Paza depozitelor de pesticide 1,1 1,1 0,7 -0,4 57,9%2.5.1. - UAT nivelul II 1,1 1,1 0,7 -0,4 57,9%2.5.2. - UAT nivelul I - - - - -3. Total transferuri din fondul de compensare 211,4 213,2 208,3 -4,9 97,7%3.1. - UAT nivelul II 172,2 172,2 167,3 -4,9 97,7%3.2. - UAT nivelul I 39,2 41,0 41,0 - 100,0%

Total transferuri 7403,5 7414,2 6887,2 -527,0 93,0% - UAT nivelul II 5609,5 5583,1 5056,1 -527,0 90,6%- UAT nivelul I 1794,0 1831,2 1831,2 - 100,0%

Sursă: Datele MF.

Sursa: Datele MF.

Tabelul nr. 37. Sinteza încasării mijloacelor de la vînzarea și privatizarea proprietății publice, 2015, mil.lei

Gr.pr. Denumirea Precizat Executat Devierisuma %

29.01 Mijloace din privatizarea bunurilor proprietate publică 2,2 2,2 - 100,0%29.03 Mijloace din vînzarea bunurilor proprietate publică 12,2 17,9 +5,7 146,7%29.05 Mijloace din vînzarea pachetelor de acţiuni şi/sau părţilor sociale 92,4 1,6 -90,8 1,7%

29.07 Mijloace băneşti de la privatizarea terenurilor proprietate publică a statului

13,2 13,5 +0,3 102,3%

Total 120,0 35,2 -84,8 29,3%Sursă: Raportul privind executarea bugetului de tat pe anul 2015.

Tabelul nr.38. Sinteza ajustărilor valorii capitalului social în evidența contabilă la nivel de APC (mii lei)

Nr. d/o Fondatorul Subc

ontu

l La situația din: Valoarea capitalului social reflectat în evidența contabilă în anul 201501.01.2015 01.01.2016

1. Ministerul Economiei 135 126534,4 126534,4 0

102 | P a g e


2. Ministerul Finanțelor135 0 0 0136 89529,1 117091,1 27562

3.Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

135 59013,4 66207 7193,6

136 397152,3 1679339,3 1282187

4Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

135 0 0136 19631,5 19631,5

5. Ministerul Sănătății 136 936252,5 749277,3 -186975,26. Ministerul Educației 136 1313778,7 1313778,7 07. Ministerul Culturii 136 32744 518483,4 485739,4

8. Ministerul Justiției135 10,6 10,6 0136 18757,3 18757,3 0

9. Ministerul Apărării 136 11000 396796,2 385796,210. Ministerul Afacerilor Interne 136 71585,2 71585,2

11.Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene 136 3630,2 3630,2 0

12. Biroul Național de Statistică 136 6191,5 6191,5

13.Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor 136 81916 78924,2 -2991,8

14. Academia de Științe a Moldovei135 24260,8 24260,8 0136 11106,6 11106,6 0

15. Agenția „Moldsilva” 136 62163,4 62949,3 785,9

16Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor

135 1451,9 0 -1451,9136 113929,5 3046240 2932310,5

17. Ministerul Mediului 136 107648,1 107648,118. Agenția Rezerve Materiale 135 15208,8 15208,8 019. Serviciul Informații și Securitate 136 66808,6 66808,6 0

20.Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor 136 272450,4 272450,4

Total

135 226479,9 232221,6 5741,7136 3138768,2 8540688,9 5401921

Total general 135+136 3365248,1 8772910,5 5407662,4

103 | P a g e


Anexa nr. 2 la Raport (Diagrame)

Diagrama nr.1. Dinamica PIB realizat în anii 2012-2014 (mlrd.lei )

2012 2013 2014 20150

20

40

60

80

100

120

140

88.2100.5

112.1 121.9

Realizat

Sursă: Datele BNS; calculele efectuate de echipa de audit.

Diagrama nr.2 Evoluția ratei inflației în anul 2015

12/2014 1/2015 2/2015 3/2015 4/2015 5/2015 6/2015 7/2015 8/2015 9/2015 10/2015 11/2015 12/20150%

3%

5%

8%

10%

13%

15%

5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

4.7% 4.7%6.5%

7.1% 7.6% 8.1% 8.3% 8.6%

12.2% 12.6%13.2% 13.5% 13.6%

ținta inflației Realizat

Sursă: Datele BNS și BNM.

Diagrama nr.3 . Nivelul inflaţiei la sfîrșitul anilor 2012, 2013, 2014 și 2015, (%)

2012 2013 2014 20150.0%

2.0%

4.0%

6.0%

8.0%

10.0%

12.0%

14.0%

16.0%

Sursă: Datele BNS.

104 | P a g e


Diagrama nr.4. Evoluția lunară a cursului de schimb valutar (euro/dolari SUA)

Dec/14 Jan/15 Feb/15 Mar/15 Apr/15 May/15 Jun/15 Jul/15 Aug/15 Sep/15 Oct/15 Nov/15 Dec/1514

15

16

17

18

19

20

21

22

23

Evoluțua lunară a cursului de schimb valutar (euro/dolari SUA)

dolar SUA Euro

Sursă: Datele BNS și BNM.

Diagrama nr.5. Cursul dolarului SUA față de leul moldovenesc, 2013-2015

Diagrama nr.6. Cursul euro față de leul moldovenesc, 2013-2015

2013 2014 2015

12.06

34

13.05

70

15.61

52

13.05

70 15.61

52 19.65

85

12.590714.0388

18.8161

Cursul dolarului SUA față de leul moldovenesc, 2013-2015

la inceputul anului la finele anului mediu

2013 2014 2015

15.99

67

17.96

97 18.99

66

17.96

97 18.99

66

21.47

79

16.724118.6321

20.8980

Cursul euro față de leul moldovenesc, 2013-2015

la inceputul anului la finele anului mediu

Sursă: Datele BNM. Sursă: Datele BNM.

Diagrama nr. 7. Dinamica importurilor și exporturilor în anii 2012-2015, mil.dol.SUA

I m p o r t E x p o r t

5,2

12

.9

2,1

61

.95,4

92

.4

2,4

28

.3

5,3

17

.0

2,3

39

.53,9

86

.8

1,9

66

.9

D i n a m i c a i m p o r t u r i l o r ș i ex p o r t u r i l o r î n a n i i 2 0 1 2 - 2 0 1 5

2012 2013 2014 2015

Sursă: Datele BNS.

105 | P a g e


Diagrama nr.8. Corelaţia datoriei de stat externe şi rezervelor valutare internaţionale în anii 2013-2015 (mil.dolari SUA)

2013 2014 20150.0

500.0

1,000.0

1,500.0

2,000.0

2,500.0

3,000.0

2,820.6

2,156.6 1,756.8

1,290.21,306.1 1,337.0

Rezerve valutare internaționale Datoria de stat externă

Sursă: Datele BNM și MF.

Diagrama nr.9. Structura veniturilor BPN în anii 2012-2015


Diagrama nr.10. Structura veniturilor bugetului de stat în anii 2013-2015 (mil.lei)

2013 2014 2015


106 | P a g e


Diagrama nr.11. Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat în anii 2013 - 2015 (mil.lei)

2013 2014 20150.0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1.0

721.8 820.3 742.6

399.2 392.7 389.2

302.4 349.9 304.9

penalitățiamenzibaza

Sursă: Datele SFS şi SV pentru anii 2013-2015.

Diagrama nr.12 . Restanţele agenţilor economici față de bugetul de stat administrate de SFS şi SV în anul 2015 (mil.lei)

Total SFS SV0.0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1.0

742.6 559.6183.0

389.2 356.2 33.0

304.9 213.7 91.2

penalitățiamenzibaza

Sursă: Datele SFS şi SV pe anul 2015.

Diagrama nr.13. Executarea cheltuielilor pe componente în anii 2012-2015 (mil.lei)

2012 2013 2014 2015


107 | P a g e


Diagrama nr.14. Nivelul de executare a cheltuielilor în anii 2012-2015

2012 2013 2014 201586.0%

88.0%

90.0%

92.0%

94.0%

96.0%

98.0%

Sursă: Datele MF.

Diagrama nr. 15. Modificările operate la cheltuieli în temeiul art.16 din Legea bugetului de stat pe anul 2015 (mil.lei)

32

,72

4.7

26

,90

3.7

84

0.4

60

1.1

4,3

98

.2

33

,06

2.7

26

,90

3.7

86

7.8

60

1.4

4,7

12

.4

33

8.0

0.0

27

.4

0.3

31

4.2

Sursă: Datele MF și Legea bugetului de stat pe anul 2015.

Diagrama nr. 16. Nivelul de executare a cheltuielilor pe programe, 2014-2015

total nr. programe (91,0%)

pînă la 50% 50%-70% 70%-90% 90%-95% 95%-100%0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Sursă: Extrasul din sistemul informațional al Ministerului Finanțelor.

Diagrama nr. 17. Sinteza nivelului de executare a cheltuielilor pentru investiții capitale, 2015

total (86,8%) 0% 0%- 50% 50%-80% 80%-90% 90%-95% 95%-100%

Sursă: Datele din sistemul trezorerial.

108 | P a g e


Diagrama nr.18. Sinteza executării mijloacelor alocate din Fondul de rezervă al Guvernului în anii 2013-2015, mil.lei

Fonful de rezervă definitivat

HG emise mijloace alocate realizat

Sursă: Datele MF.

Diagrama nr.19. Datoriile debitoare în anii 2013-2015

Diagrama nr.20. Datoriile creditoare în anii 2013-2015

Datorii debitoare inclusiv cu termen de achitare expirat-100.0

100.0

300.0

500.0

700.0

900.0

1,100.0

Datorii creditoare inclusiv cu termen de achitare expirat-100.0

100.0

300.0

500.0

700.0

900.0

1,100.0

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului de stat în anii 2013, 2014, 2015.

Diagrama nr.21. Structura deficitului pe componentele bugetului de stat, 2015

Total baza MS FS PI

-4,000.0-3,500.0-3,000.0

-2,500.0-2,000.0-1,500.0-1,000.0

-500.00.0

500.01,000.0

Sursă: Datele MF.

109 | P a g e


Anexa nr.3. Lista neconformităţilor constatate în cadrul auditului

Nr. d/o Indicatorii Unit.de

măsură

Constatat, mil.lei

totalinclusiv:corectat necorectat

1.

Neaplicarea conformă a cursului BNM pentru calcularea echivalentului în lei al datoriilor pentru plata cotizațiilot de membru (constatarea nr.3.5. )

mil.lei 19,7 19,7

2.Prezentarea neveridică în Nota explicativă a datoriilor la plata cotizaților de membru (constatarea nr.3.5.)

mil.lei 2,7 2,7

mil.lei 0,9 0,9

3.

Reflectarea neconformă a plăților efectuate pentru serviciul datoriei de stat (aplicarea neconformă a codului programei), constatarea 3.4.7.

mil.lei 1,9 1,9

4.Reflectarea neconformă a operațiunilor aferente datoriei de stat interne (împrumutul BNM), constatarea nr.3.13.1.

mil.lei 4,6 4,6

5.Neluarea la evidență a cotei statului în capitalul social al Î.S. și S.A. (conturile 135 și 136), constatarea 3.15.

mil.lei 5.407,6 5.407,6

6.Nereflectarea în conturile extrabilanțiere ale Trezoreriei de Stat a cauțiunilor transferate în anul 2015 (constatarea 3.5.)

mil.lei 1,1 1,1

7.

Nereflectarea în conturile extrabilanțiere ale Trezoreriei de Stat a valorii documentelor executorii restituite la finele anului ca neexecutate (constatarea 3.5.)

mil.lei 1,1 1,1

8.Reflectarea neconformă a transferurilor interbugetare transferate de la BS către BUAT (constatarea nr.3.10.)

mil.lei 616,3 616,3

9.Neconformități la reflectarea în Registrul de stat a datelor privind capitalul social al Î.S. (constatarea nr.3.15.)

mil.lei 82,0 82,0

10.

Nereflectarea în conturile extrabilanțiere ale Trezoreriei de Stat a restanțelor la restituirea TVA și accizelor, formate la finele anului 2015 (constatarea 3.3.13.)

mil.lei 465,3 465,3

Total 6.603,2 6.133,2 470,0

110 | P a g e


Anexa nr. 4 la Raport (Metodologia, sfera de abordare și responsabilităţile părţilor auditului)

Metodologia şi sfera de abordare a audituluiAuditul s-a efectuat conform Standardelor de audit117, cu aplicarea bunelor practici în domeniul auditului conformităţii asociat situaţiilor financiare. Totodată, auditul a inclus şi examinarea unor aspecte, precum:

credibilitatea indicatorilor bugetari-fiscali – bugetul este realist şi s-a executat după cum a fost planificat;

nivelul de îndatorare (datoriile debitoare şi creditoare) pentru cheltuieli şi modificarea acestuia;

transparenţa la toate etapele procesului bugetar; nivelul de îndatorare la venituri (restanţele la buget); eficacitatea colectării restanţelor la buget.

În scopul obţinerii unor probe relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor din Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015, echipa de audit, prin aplicarea pragului de semnificaţie, a utilizat diferite proceduri, tehnici de audit, inclusiv: examinarea registrelor trezoreriale de evidenţă, rapoartelor lunare, trimestriale şi anuale privind executarea de casă a bugetului de stat prin sistemul trezorerial, rapoartelor executorilor de buget etc., precum şi:

determinarea faptului dacă controalele financiare şi manageriale au asigurat raportarea veridică a datelor şi informaţiilor cuprinse în Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015;

verificarea unor tranzacţii şi a soldurilor conturilor; efectuarea analizelor pentru identificarea neconformităţilor în datele raportate; analiza unor estimări bugetare semnificative şi a bazei de justificare a acestora; verificarea conformităţii soldurilor la finele anului bugetar; efectuarea de analize pentru determinarea conformităţii executării unor prevederi

din Legea bugetului de stat pe anul 2015118; determinarea faptului dacă politicile de evidenţă şi raportare sînt corespunzătoare

şi se aplică în mod consecvent şi adecvat; stabilirea faptului dacă situaţiile privind executarea bugetului de stat pe anul 2015

prezentate sînt adecvate şi realiste.

Nu au fost supuse examinării de audit toate tranzacţiile, motiv din care auditul nu poate garanta o asigurare absolută privind exactitatea şi completitudinea indicatorilor incluşi în Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015.În cadrul misiunii de audit au fost colectate şi analizate probe de audit analitice şi atestate documentar, solicitate explicaţii şi informaţii de la persoanele responsabile din

117 Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.118 Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015.

111 | P a g e


cadrul MF şi de la executorii de buget, precum şi s-au discutat cu MF unele problematici aferente domeniului auditat.În vederea realizării scopului propus, urmare identificării domeniilor cu probabilitate de apariţie a riscurilor şi posibilului impact asupra bugetului de stat, au fost auditate următoarele subiecte/aspecte: veniturile; cheltuielile; deficitul bugetar; sursele de finanţare a deficitului; datoriile debitoare şi creditoare; resursele alocate din Fondul de rezervă al Guvernului şi fondul rutier; transferurile interbugetare; deservirea datoriei de stat interne şi externe etc.Auditul a evaluat toate informaţiile necesare şi explicaţiile obţinute pentru a sprijini constatările şi concluziile auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015.Criteriile de audit definite pentru auditarea subiectelor de referinţă au fost legislaţia şi reglementările aplicabile subiectelor auditate, precum şi cadrul regulator aferent evidenţei contabile şi raportării. De asemenea, au fost utilizate practicile internaționale de evaluare a performanței managementului finanțelor publice119.Responsabilităţile părţilorGuvernului, în condiţiile prevederilor legale, îi revine conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publice, în conformitate cu condiţiile şi regulile stabilite, asigurarea durabilităţii Programului de guvernare şi altor documente de politici din punct de vedere bugetar-fiscal, asigurarea administrării datoriei de stat şi monitorizarea datoriei publice, aprobarea CBTM, aprobarea şi prezentarea în Parlament a proiectelor de legi bugetare anuale, precum şi a proiectelor de legi privind modificarea bugetelor, asigurarea gestionării eficiente şi transparente a Fondului de rezervă al Guvernului etc.Ministerul Finanţelor, în calitate de autoritate publică centrală în domeniul finanţelor publice, este responsabil de asigurarea şi coordonarea generală a procesului bugetar, elaborarea şi asigurarea implementării politicii bugetar-fiscale în conformitate cu principiile şi regulile bugetar-fiscale stabilite de cadrul regulator, elaborarea şi prezentarea către Guvern a CBTM, a proiectului Legii bugetului de stat pe anul respectiv şi a modificărilor la aceasta, administrarea datoriei de stat şi garanţiilor de stat, precum şi monitorizarea datoriei publice, elaborarea şi aprobarea actelor normative şi legislative aferente domeniului bugetar şi finanţelor publice, asigurarea gestionării mijloacelor financiare ale BPN prin CUT şi prin conturile deschise la BNM şi în instituţiile financiare, monitorizarea executării bugetelor pe componentele BPN, organizarea şi asigurarea funcţionării sistemului trezorerial, întocmirea şi publicarea rapoartelor periodice şi anuale privind executarea bugetului de stat, precum şi executarea BPN. Trezoreria de Stat poartă răspundere pentru executarea de casă prin intermediul sistemului trezorerial a operaţiunilor bugetelor de toate nivelurile care sînt parte a BPN,

119 Manualul PEFA „Performanța Managementului Finanțelor Publice”.

112 | P a g e


asigurînd evidenţa veniturilor în baza încasărilor efective în ordinea colectării; efectuarea de cheltuieli în conformitate cu Legea bugetară anuală; administrarea veniturilor şi cheltuielilor prin conturi distincte, bazate pe clasificaţia bugetară120, şi asigurarea serviciului datoriei de stat, reglementarea metodologiei contabile, evidenţa, întocmirea şi raportarea fidelă a executării bugetului de stat în conformitate cu practicile contabile general acceptate în RM. Aceste rapoarte trebuie să reflecte în mod echitabil poziţia financiară a Guvernului la situaţia din 31.12.2015. Responsabilitatea executorilor de buget constă în organizarea şi controlul asupra planificării, utilizării alocaţiilor conform destinaţiei prevăzute în bugetele proprii şi ale instituţiilor subordonate, efectuarea operaţiunilor în corespundere cu cadrul general, ţinerea evidenţei contabile şi raportarea conform cadrului regulator, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, asigurînd buna guvernare a fondurilor publice, inclusiv a mijloacelor și fondurilor speciale, precum și gestionarea eficientă a patrimoniului public, inclusiv prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor. De asemenea, executorii primari de buget, în calitate de organe ierarhic superioare pentru instituţiile din subordine, sînt responsabili de prezentarea către MF, în termenele stabilite, a rapoartelor consolidate pe domeniul patronat.Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra executării de casă, evidenţei şi raportării, întocmirii şi prezentării către Guvern a Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015, cu formularea recomandărilor şi exprimarea opiniei de audit asupra executării de casă a bugetului de stat prin sistemul trezorerial al MF.

120 Clasificaţia bugetară, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.91 din 20.10.2008 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Clasificaţia bugetară).

113 | P a g e

Documents

Raportul auditului asupra raportului Guvernului privind ... · Web viewasupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015 s-a desfăşurat la Ministerul