Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

Cuprins:

Definirea securitații și siguranței alimantare…….…………………….…pag. 2

Sistemul de inspecție și legislație sanitar-veterinar………………………...pag. 4

Funcțiile ANSVSA……………………………………………………...….pag. 5

Substanțe interzise folosite ca stimulatori de creștere……………………….pag. 8

Medicamente tireostatice…………………………………………………pag. 11

Bibliografie………………………………………………………………...pag. 14

1

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

DEFINIREA SECURITĂŢII ŞI SIGURANŢEI ALIMENTARE

Securitatea alimentară. Conform „Declaraţiei Mondiale asupra Nutriţiei" (FAO/OMS, Roma, 1992) şi a „Declaraţiei asupra Securităţii Alimentare Mondiale" (FAO/OMS, 1996), „securitatea alimentară există atunci când toţi oamenii, în orice moment, au acces fizic şi economic la alimente sigure şi nutritive care îndeplinesc necesităţile de hrană ale organismului uman, pentru a duce o viaţă sănătoasă şi activă".

Securitatea alimentară este o politică la nivel de stat şi global. Alimentaţia populaţiei Terrei constituie o preocupare intrenaţională a OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), FAO (Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie), a Comisiei Codex Alimentarius etc.

Securitatea alimentară a fiecarei ţări poate fi asigurată în primul rând din resursele interne prin politicile practicate de fiecare ţară.Securitatea alimentară la nivel individual este ”dreptul de a mânca”. După Mircea Bulgaru “securitatea alimentară este dată de cantitatea de alimente necesară pentru un individ exprimată în unitaţi fizice, convenţionale (calorii), şi trofine pentru a-şi asigura echilibrul fiziologic şi a-şi acoperi raţiile zilnice de consum: raţia de întreţinere, raţia de crestere şi raţia de activitate.”

În urma dezbaterilor, la Bonn, în cadrul simpozionului cu tema "Securitatea alimentară durabilă pentru toti, până în 2020" s-a concluzionat o serie de priorităţi, în ceea ce priveşte securitatea alimentară, cum ar fi:

- igienizarea surselor de apă;

- promovarea agriculturii şi dezvoltării rurale;

- dezvoltarea cercetării agricole, în scopul promovării noilor tehnologii agricole

moderne;

- îmbunătăţirea administrării resurselor naturale;

2

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

- promovarea dezvoltării durabile în zone defavorizate;

- sprijinirea unui comerţ naţional şi internaţional sănătos şi a politicilor

macroeconomice;

- efectuarea globalizării în sprijinul săracilor.

Măsurile care se pot lua pot avea caracter stimulativ sau restrictiv în raport cu producţia de alimente.

Siguranţa alimentară - componentă a securităţii alimentare care este determinată obligatoriu de 3 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească un produs neprelucrat, prelucrat parţial, prelucrat total sau nou creat:

1) Să aibă inocuitate, să fie salubru, să nu pună în pericol organismul uman, respectiv consumatorul normal şi sănătos.

2) Să aibă valoare nutritivă şi energetică.

3) Nutrienţii alimentari să fie disponibili pentru organism.

Siguranţa alimentară este un parametru care priveşte consumatorul şi în asigurarea ei sunt implicate toate părţile componente care participa la producerea, procesarea, transportul şi distribuţia alimentelor. La baza conservării siguranţei alimentare în U.E. stau pregătirea profesională, educaţia civică, conştiinţa şi controlul instituţiilor statului şi al organizaţiilor neguvernamentale, realizate la cele mai înalte standarde.

3

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

Sistemul de inspecție și legislație sanitar-veterinar

În zootehnie și medicina veterinară se utilizează numeroase substanțe pentru tratarea animalelor și profilaxia diverselor boli, pentru menținerea igienei și sanitarizarea incintelor, pentru tratarea furajelor ca adaosuri ce accelerează creșterea și îngrășarea animalelor.Multe preparate veterinare se regăsesc in lanțul alimentar în cantități relativ mici, cu efect acut sau cronic prin acumulare in timp, ceea ce devine un important risc de îmbolnăvire a consumatorilor.Spre deosebire de pesticide, reziduurile de substanțe veterinare pot prezenta subproduse de degradare biologică cu efecte mai grave decât substanța ingerată, pentru care nu se cunosc metode de control certe ,tabloul clinic al efectelor pe care le pot cauza oamenilor este insuficient conturat .Principalele produse destinate sectorului veterinar sunt următoarele: antibiotice, sulfamide, antihelmintice, ectoparazitice, hormoni sexuali și corticoizi, agenți psihosomatici, tireostatice, coccidiostatice și altele . Sistemul veterinar de stat este organizat ca sistem piramidal fiind reprezentat la nivel central de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor.Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor organizeaza activitatea veterinara pe intreg teritoriul tarii dupa o conceptie unitara care sa asigure apararea sanatatii animalelor, sanatatii publice si protectia mediului.

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor are in structura sa urmatoarele directii:

- Directia Generala Sanitara Veterinara;- Directia Generala Siguranta Alimentelor;- Directia de Inspectii si Coordonare Posturi de Inspectie la Frontiera;- Directia de Relatii Internationale si Programe Comunitare;- Directia Juridica si Resurse Umane;- Directia Economica si Financiar Contabila;- Directia de Coordonare Tehnica a Institutelor de Referinta, LSVSA siFarmacovigilenta.

Funcțiile ANSVSA

4

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, denumita in continuare Autoritate, se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, autoritate de reglementare si control in domeniul sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor, in subordinea Guvernului si in coordonarea primului-ministru. Autoritatea este reprezentata la nivel judetean de directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, iar la nivel local, de circumscriptiile sanitar-veterinare zonale si de circumscriptiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor.Domeniul de activitate al Autoritatii consta in totalitatea actiunilor si activitatilor sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor initiate, desfasurate si finalizate, in vederea asigurarii si garantarii sanatatii animalelor, sanatatii publice, protectiei animalelor, protectiei mediului si a sigurantei alimentelor.

Pentru realizarea obiectivelor din domeniul sau de activitate, Autoritatea exercita urmatoarele functii:

a) de reglementare, prin care se asigura, in conformitate cu strategia adoptata, realizarea cadrului juridic si elaborarea reglementarilor specifice activitatilor din domeniul sanitar veterinar si al sigurantei alimentelor, cu respectarea legislatiei nationale si europene;

b) de control, prin care se dispune si se asigura supravegherea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul sau de activitate;

c) de strategie, prin care se elaboreaza, in conformitate cu politica Guvernului si cu tendintele pe plan international, strategia in domeniul sau de activitate, evaluarea, analiza, managementul si comunicarea riscului in domeniul sau de activitate, precum si proiecte de cercetare la nivel national si european cu referire la domeniul sau de activitate;

d) de administrare a structurilor din subordine, prin care se asigura coordonarea si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil in domeniul sanitar-veterinar si al sigurantei alimentelor;

e) de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului sau al Guvernului Romaniei, reprezentarea pe plan intern si extern in domeniul sau de activitate.

5

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

In exercitarea functiilor prevazute mai sus, Autoritatea are urmatoarele atributii principale:

A. In domeniul sanitar-veterinar:

1. organizeaza activitatile sanitar-veterinare publice pe intregul teritoriu al tarii, dupa o conceptie unitara in domeniul sau de activitate;

2. conduce serviciile sanitar-veterinare de stat si stabileste necesitatile de finantare a acestora;

3. elaboreaza norme sanitar-veterinare, aprobate prin ordin al presedintelui Autoritatii, pentru domeniul sau de activitate, unice si obligatorii pentru toate persoanele fizice si juridice;

4. stabileste responsabilitatile medicilor veterinari pentru domeniul sau de activitate;

5. stabileste drepturile si obligatiile medicilor veterinari oficiali; 6. stabileste drepturile si obligatiile medicilor veterinari de libera practica imputerniciti pentru efectuarea unor activitati sanitar-veterinare publice;

7. elaboreaza si avizeaza conventii, parteneriate, protocoale si acordurile interguvernamentale si cu autoritatile centrale similare din alte state privind colaborarea in domeniul sanitarveterinar, cu respectarea legislatiei europene si nationale;

8. coopereaza si raspunde impreuna cu autoritatile administratiei publice centrale de organizarea si aplicarea masurilor necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor animalelor si a celor comune omului si animalelor, precum si pentru siguranta alimentelor;

9. organizeaza, coordoneaza, gestioneaza si controleaza activitatea privind identificarea si inregistrarea animalelor si a exploatatiilor, precum si radierea acestora din evidentele veterinare, conform cu realitatea din teren, prin directiile sanitarveterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti si medicii veterinari de libera practica imputerniciti pentru efectuarea acestei activitati;

6

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

10. organizeaza, coordoneaza, gestioneaza si controleaza activitatea de comert, import, export, tranzit si inspectie la frontiera, precum si comertul intracomunitar;

11. organizeaza si asigura functionarea sistemului informatic sanitar-veterinar national si conectarea acestuia la sistemul informatic veterinar comunitar;

12. elaboreaza regulamentul de organizare si functionare si stabileste atributiile si responsabilitatile unitatilor din subordine;

13. organizeaza, conform legii, prin directiile sanitarveterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti, activitatile sanitar-veterinare publice de interes national, care controleaza si raspund de efectuarea acestora de catre medicii veterinari de libera practica imputerniciti;

14. organizeaza activitatile sanitar-veterinare publice de interes la nivel national, prin incheierea de acorduri-cadru, conform legislatiei privind achizitiile publice, sau prin directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti, dupa caz, stabilite prin ordin al presedintelui Autoritatii;

15. stabileste cerintele sanitar-veterinare pentru: anuntarea, declararea, notificarea interna si internationala a oricarei suspiciuni de boala sau imbolnavire; producerea, comercializarea, detinerea si utilizarea substantelor tireostatice, hormonale, beta-agoniste ori a altor substante similare, pentru administrare la animale producatoare de hrana; supravegherea si monitorizarea unor substante si a reziduurilor la animale vii, produse si subproduse destinate consumului uman; supravegherea, prevenirea si controlul zoonozelor; producerea, testarea, autorizarea, prescrierea, utilizarea, importul, comertul intracomunitar, tranzitul si exportul de furaje medicamentate, aditivi furajeri si de hrana concentrata pentru animale de companie; inspectii si controale sanitar-veterinare; organizarea si functionarea posturilor de inspectie la frontiera, precum si procedurile de efectuare a acestor inspectii si controale; producerea, testarea, autorizarea, depozitarea, transportul, comercializarea, utilizarea, importul, tranzitul, exportul si comertul intracomunitar cu furaje, materii furajere, premixuri, zooforturi, aditivi furajeri, furaje complete, furaje suplimentare, furaje combinate, alte materii si produse utilizate in furajarea si nutritia animalelor; producerea, testarea, autorizarea, depozitarea, transportul, comercializarea, utilizarea, importul, tranzitul, exportul si comertul intracomunitar cu produse medicinale veterinare, precum si pentru alte activitati specifice domeniului sanitar-veterinar;

7

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

16. stabileste politicile in domeniul bunastarii animalelor, la ferma, in timpul transportului si la sacrificare sau ucidere.

Substanțe interzise folosite ca stimulatori de creștere

Încă din 1988 Comunitatea Europeană a interzis utilizarea următoarelor substanțe hormonale, folosite ca stimulatori de creștere, la animale:

17β-estradiol testosteron progesteron zeranol acetat de trenbolon acetat de melengestrol

Această interdicție trebuia să se aplice fără discriminare în cadrul Comunității Europene în așa fel încât pentru importurile care proveneau din țările terțe să se țină cont de la 1 ianuarie 1989.Unele țări terțe, printe care Statele Unite și Canada, au contestat interzicerea utilizării hormonilor de către U.E. Pentru evitarea conflictelor, doar din anul 1996 a apărut legislația definitiva referitoare la substanțele interzise și la controlul acestora (valabilă și în zilele noastre),precum:

Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor β-agoniste în creșterea animalelor (1) interzice utilizarea anumitor substanțe în scopuri precise în cazul animalelor de la care se obțin produse alimentare. Prezentul regulament ar trebui săse aplice fără a aduce atingere niciunei legislații comunitare de interzicere a utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal în producția animalelor de la care se obțin produse alimentare.

Ulterior a apărut Directiva 2003/74/CE a Parlamentului și Consiliului European din 22 septembrie 2003, de modificare a Directivei 96/22/CE), și Directiva 96/23/CE Măsuri de monitorizare a anumitor substanțe și reziduuri de la animalele în viață sau din produsele de origine animal.

Regulamentul 2377/90 Stabilește limitele maxime de reziduuri pentru diferite substanțe în produsele de origine animal.

8

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

În Monitorul Oficial, Regulamentul 470/2009/CE din 6 mai 2009,de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanțelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului 2377/90 și de modificare a Directivei 2001/82/CE și a Regulamentului 726/2004/CE.

Grupuri de substanțe cu efect anabolic sau care sunt interzise

Principalele substanțe din grup

Stilbene, derivați de stilbene și esteri DietilstilboestrolDienoestrolHexoestrol

Agenți antitiroidieni ThiouracilMethylthiouracilPropylthiouracilPhenylthiouracil

Steroizi Trenbolon 17-alfa și –beta19 Nortestosteron 17-alfa și -betaTestosteronOestradiol și esteri Medroxyprogesteron NandrolonMetiltestosteronMelengestrolMegestrolEtilestrenolBoldenonCortizonDexametazonPredninsonChlormadionStanozololClortestosteronStanozonolNorgestrelMethandriolFluoxymesteronFlumetazonFlugestonCloroandostadionCaproxyprogesteron

9

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

Lactonele acidului rezorcilic incluzând zeranol

TaleranolZearalenolEtinilestradiol,Estradiol benzoate

Beta agoniști ClenbuterolSalbutamolCimaterolMabuterolRactopamineTerbutalinBrombuterolIsoxsuprineMethyl-clenbuterolHidroximetil-clenbuterolClenproperol

Medicamente tireostatice

10

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

Medicamentele tireostatice reprezintă un grup complex de substanţe care se utilizează la animale şi om pentru tratarea hipertiroidiei.Ca si exemple avem:

- metiltiouracil

- propiltiouracil

- tiamazol

11

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

- carbimazol

12

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

Aceste substanţe inhibă funcţia glandei tiroidă şi, ca o consecinţă, reduc nivelul de hormoni tiroidieni din sânge.În urma acestui proces, are loc o creştere a greutăţii individului respectiv în principal prin creşterea cantităţii de apă reţinută în organism.Ca atare, utilizarea tireostaticelor la animalele de fermă duce la creşterea greutăţii acestora şi la acumularea reziduurilor substanţelor respective în ţesuturi.

Interdicţia utilizării tireostaticelor la animalele de fermă se bazează pe următoarele motivații:

reziduurile substanţelor antitiroidiene prezente în alimentele de origine animală pot perturba statusul hormonal al consumatorului prin acţiunea pe care o au asupra glandei tiroide;

consumatorul este indus în eroare în mod deliberat, prin faptul că ţesutul muscular (carnea) provenit de la animalele tratate este inferioară calitativ, prin conţinutul mare de apă („consumatorului i se vinde apă la preţ de carne”).

sinteza hormonala este inhibata de actiunea substantelor tireostatice, administrate in tratamentul hipertiroidismului putând sa apară hipotiroidismul

13

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

Bibliografie

BONDOC Ionel, Note de curs și lucrări practice – ”Contolul produselor

alimentare de origine animală”, 2012 – 2013

BONDOC Ionel, Note de curs și lucrări practice – ”Siguranța alimentelor”,

2013 – 2014

http://biblioteca.regielive.ro/download-194400.html

http://ec.europa.eu/health/files/eudralex/vol-5/reg_2009-470/ reg_470_2009_ro.pdf

http://biblioteca.regielive.ro/referate/industria-alimentara/contaminarea- produselor-alimentare-cu-medicamente-veterinare-223487.html?s=tireostat

http://biblioteca.regielive.ro/referate/industria-alimentara/sistemul-de-inspectie- si-legislatie-sanitar-veterinar-147481.html?s=tireostat

http://www.oie.int/doc/ged/D3547.PDF

http://www.veterinarypharmacon.com/docs/787-Substante%20anabolizante %20interzise,%20periculoase%20pentru%20consumatorii%20umani.pdf

http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/industria-alimentara/securitate-si-siguranta- alimentara-209356.html?s=pericol%20chimic%20din%20prod%20aliment

14

Bunea Tudor, Grupa 782 A, Anul VI

Directiva 96/22/CE

Directiva 2003/74/CE

Regulamentul 2377/90

Regulamentul 470/2009/CE

http://www.fsis.usda.gov/wps/wcm/connect/2532ac6e-c30b-4ea7-adc6- 334563c1c700/PFEU.pdf?MOD=AJPERES

http://aei.pitt.edu/12284/1/12284.pdf

http://nhathuocphuongchinh.com.vn/thuoc-he-noi-tiet/thyrozol-5mg

http://www.drogariaminasbrasil.com.br/medicamentos/indicacao-terapeutica/ tireoide/propilracil-100-mg-c-30-comprimidos.html

http://www.la-boticaria.com/tiamazol-gi-tecnofarma.html

http://medipharco.com.vn/portal/? GiaoDien=6&ChucNang=693&NewsID=20091224110539

15