• N

R.

5/2

01

3 •

36

PA

GIN

Iw

ww

.pol

itiad

efro

ntie

ra.r

o

Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

Nr4.2013.indd 1 04.06.2013 10:48:20

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 736

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)

Redactor-æef:subcomisar Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:inspector principal Ætefan ANDREESCU

inspector principal Iulian PUICÃinspector Elena URSACHIinspector Petre BUCUR

Fotoreporter & layout:agent principal Mihai BEJENARUagent principal Andrei ROMAN

Abonamente, difuzare:Elena URSACHI

ADRESA: Bd. Geniului nr. 42 C, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-408.74.34;021- 316.25.98 -

int. 19364, 19334, 19335

Banii pentru abonamentele la revista „FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul de venituri al fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare inspectorat teritorial, æcoalã sau altã structurã PFR are deschis la trezoreria localã un numãr de cont, care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:Ætefan ANDREESCU

TiparART GROUP INT - Bucureæti

Tel. 021-3209280; FAX 021-3209277

Ediåia s-a încheiat la 22 aprilie 2013

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

Preå: 2 lei

- Poliåia de Frontierã Românã - prezenåã activã în cadrul agenåiei FRONTEX 4-5

- Douã nave maritime, donate Poliåiei de Frontierã Române de cãtre Garda de Finanåe Italianã 8-9

- „Stop contrabandei cu åigarete! Eæti fie de partea lor, fie de partea legii” 11

- Prezentarea SELEC 12-16- Ziua Poråilor Deschise pentru copii 18- 9 mai – triplã aniversare 28-29- „Cupa Regelui la Oinã” 30- Hobby: Colecåionarea de timbre 32-33- Divertisment, integramã æi sudoku 34-35

Din sumar

Nr. 5/2013F R O N T I E R A 2

Direcåia Generalã Anticorupåie a aniversat joi, 30 mai, opt ani de la înfiinåare. În contextul activitãåilor desfãæurate la sediul instituåiei DGA, æapte poliåiæti au fost premiaåi, în semn de apreciere a modului în care au înåeles sã sesizeze intenåia de a li se oferi bani sau bunuri pentru a nu-æi îndeplini atribuåiile de serviciu.

Activitãåile au avut loc la sediul DGA, în prezenåa subsecretarului de stat, chestor-æef de poliåie Marian Tutilescu, din Ministerul Afacerilor Interne, inspectorului general al PFR, chestor-æef Ioan Buda, reprezentanåi ai Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie, Serviciului Român de Informaåii, Departamentului de Informaåii æi Protecåie Internã, Inspectoratului General al Poliåiei Române, oficiali din conducerea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Evenimentul s-a desfãæurat în prezenåa Excelenåei sale, domnul Matthijs van Bonzel, ambasadorul Olandei în România, reprezentanåi ai ambasadelor Ucrainei, Serbiei æi Moldovei, precum æi ai ONG-urilor partenere ale Direcåiei Generale Anticorupåie, în activitãåile de prevenire a corupåiei.

Din numãrul tot mai mare de angajaåi ai MAI, care au înåeles cã statutul pe care îl au presupune nu doar profesionalism, în exercitarea atribuåiilor de serviciu, ci æi respectarea eticii æi deontologiei profesionale, anul acesta au fost selectaåi 7 poliåiæti care s-au remarcat în mod deosebit prin integritate, 3 dintre aceætia fiind din cadrul Poliåiei de Frontierã:

Agent-æef de poliåie Dumitru Irimia din cadrul ITPF Iaæi - SPF Bivolari, care, în luna mai 2012, a denunåat faptul cã i s-au promis 50.000 de euro pentru ca lucrãtorii sectorului sã permitã contrabanda cu åigãri;

Comisar-æef de poliåie Constantin Bejinariu din cadrul ITPF Iaæi - SPF Stânca, care, la data de 26 iulie 2012, a refuzat suma de 1.400 de euro æi 920 de lei, oferiåi de cãtre un cetãåean moldovean care transporta cu maæina personalã åigãri de contrabandã;

Agent de poliåie Vasile - Florin Rad din cadrul ITPF Sighetu Marmaåiei - SPF Sighetu Marmaåiei - Combaterea Migraåiei Ilegale æi Infracåionalitãåii Transfrontaliere care, în luna septembrie 2012, a refuzat 5.000 de lei, cu titlu de mitã, oferiåi de o persoanã, prinsã în timp ce fãcea contrabandã cu åigãri.

Ca urmare a desistãrilor la nivelul ministerului, au fost formate 87 de dosare penale, iar procurorii de caz, din cadrul structurilor de parchet, au emis 384 de rechizitorii în dosarele penale instrumentate cu sprijinul Poliåiei Judiciare din cadrul DGA.

Totodatã, de la începutul acestui an æi pânã în prezent s-au înregistrat, deja, 55 de situaåii, în care funcåionarii MAI au sesizat lucrãtorii DGA atunci când li s-au oferit sume de bani sau alte foloase în schimbul unor servicii.

Poliåiæti de frontierã premiaåi pentru integritate

Nr4.2013.indd 2 04.06.2013 10:48:21

3F R O N T I E R A Nr. 5/2013

The border policemen were awarded for integrity on the occasion of the anniversary of eight years since the foundation. The General Anticorruption Directorate awarded seven policemen, as a sign of appreciation for the way they understood to seize the intention of offering money or goods in order not to fulfill their work duties, out of which three of them were border policemen.

Page 2

Romanian Border Police - active presence within Frontex Agency: during 21 - 24 of May, the 44th meeting of Frontex Management Board, as well as the European Day for Border Guards took place in Warsaw. Pages 4-5

Official launching of a new product of great impact on the development and harmonization of training and

improvement standards of the border policemen: „Sectoral Qualifications

Framework for Border Guarding” (SQF) Pages 6-7

The Southeast European Law Enforcement Center (SELEC) awards the

Romanian border policemen. SELEC presentation. Pages 12-16

9 of May - triple anniversary: Independence Day of Romania (1877),

Day of United Nations Coalition Victory in the Second World War (1945) and

Europe Day (1950). Pages 28-29

Hobby: Collecting stamps or also known as philately. Pages 32-33

Tomis Constanta border won the „King’s Cup at Oina”, first edition, event carried

out under the auspices of Romanian Royal House. HRH Prince Nicolae

participated in this event. The Romanian Oina Federation is under the High

Patronage of His Majesty, King Mihai I. Page 30

Two vessels were donated to the Romanian Border Police by the Italian Finance Guard. Pages 8-9

The Border Police, with the support of JTI Romania, launched the information campaign „Stop smuggling with cigarettes! You are either on their side or on the law side”. Page 11

Vizita inspectorului general al PFR la ambasada României în Italia

O delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române, condusã de inspectorul general chestor-æef de poliåie Ioan Buda, a participat la ceremonia de predare – primire a celor douã unitãåi navale din clasa BIGLIANI, care au fost cesionate cu titlu gratuit, de cãtre Garda de Finanåe Italianã, activitate care s-a desfãæurat la Gaeta (Republica Italianã), în data de 27 mai.

Cu aceastã ocazie, în aceeaæi zi, la ora 11, la învitaåia noului ambasador al României în Italia, E.S. Dana Constantinescu, inspectorul general al PFR a efectuat o vizitã informalã la Ambasada României din Roma. Aici au fost prezentate aspecte generale privind securizarea frontierei de stat a României, proiectele în care este implicatã instituåia noastrã, precum æi cooperarea cu Agenåia FRONTEX, privind securizarea frontierei externe a UE.

SUMMARY

Nr4.2013.indd 3 04.06.2013 10:48:27

Eveniment

F R O N T I E R A 4 Nr. 5/2013

POLIÅIA DE FRONTIERÃ ROMÂNÃ,

În perioada 21 - 24 mai, la Varæovia - Polonia, inspectorul general al Poliåiei de Frontierã Române, chestor-æef de poliåie Ioan Buda, a participat la cea de-a 44-a întâlnire a Consiliului Director al FRONTEX (Agenåia Europeanã pentru Managementul Cooperãrii Operaåionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene).

În aceeaæi perioadã, tot la Varæovia, a fost sãrbãtoritã æi Ziua Europeanã a Poliåiilor de Frontierã, ocazie ce a prilejuit delegaåiei Poliåiei de Frontierã Române, condusã de inspectorul general, participarea activã la activitãåile organizate de Agenåia FRONTEX - standuri de prezentare, expoziåii de tehnicã æi fotografii, sesiuni de lucru, discuåii specializate æi schimburi de experienåã.

Astfel, cu ocazia desfãæurãrii întâlnirii Consiliului Director FRONTEX, România a fost reprezentatã de æeful Poliåiei de Frontierã Române, chestor-æef de poliåie Ioan Buda, membru titular în Consiliul Director al Agenåiei.

Scopul acestei sesiuni a fost de a analiza acåiunile derulate, pânã în prezent, sub egida agenåiei europene, stadiul cooperãrii operative între statele participante în domeniul supravegherii æi controlului frontierelor, precum æi mãsurile comune de viitor, organizate sub egida FRONTEX.

De asemenea, la data de 23 mai Agenåia FRONTEX a organizat Ziua Europeanã a Poliåiilor de Frontierã (European Day for Border Guards).

Organizarea acestui eveniment a avut ca principal scop consolidarea æi îmbunãtãåirea comunitãåii europene a poliåiilor de frontierã, prin afirmarea muncii celor 400.000 de poliåiæti de frontierã ai Europei, fiind organizate o serie de dezbateri pentru

a aborda diferite aspecte ale managementului frontierelor UE. Evenimentul se organizeazã anual, menirea acestuia fiind

de a populariza bunele practici æi experienåa acumulatã, prin desfãæurarea æi participarea în activitãåi æi proiecte coordonate de Agenåia FRONTEX la frontierele externe ale Uniunii Europene æi de a împãrtãæi participanåilor prioritãåile pentru perioada imediat urmãtoare.

Au avut loc discuåii æi schimburi de opinii între reprezentanåii cu funcåii de conducere ai autoritãåilor de frontierã din Statele Membre, reprezentanåi ai furnizorilor de servicii publice asociate acestui sector æi ai companiilor producãtoare de tehnologii æi echipamente inteligente de supraveghere æi control la frontierã.

Printre invitaåi s-au numãrat reprezentanåi ai Comisiei

PREZENÅÃ ACTIVÃ ÎN CADRUL AGENÅIEI FRONTEX

Nr4.2013.indd 4 04.06.2013 10:48:28

F R O N T I E R A 5Nr. 5/2013

Eveniment

Europene, autoritãåile Republicii Polone, conducerea Agenåiei FRONTEX, agenåiile partenere, organizaåii internaåionale æi reprezentanåi ai conducerii Poliåiilor de Frontierã din Europa.

Un aspect important l-a constituit participarea comisarului-æef Andreea Niculiu - æeful Serviciului Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale æi membru supleant în Consiliul Director FRONTEX - la „Forumul de discuåii EUROSUR æi viitorul

gestionãrii frontierelor”. În cadrul discuåiilor, Andreea Niculiu a detaliat stadiul implementãrii EUROSUR în România, precum æi Centrul Operaåional de Comandã al IGPF, care a constituit, totodatã, ideea de bazã a prezentãrii la standul României. Progresele înregistrate de cãtre PFR, în acest domeniu, au fost apreciate, atât de cãtre membrii forumului de discuåii, cât æi de asistenåã.

Un alt eveniment important l-a constituit participarea a doi reprezentanåi din PFR Iulia Vãlianu - SFICPPF Iaæi æi Violeta Ungureanu IGPF, respectiv dr. Sergiu Vasile din Academia

de Poliåie „A.I. Cuza”, în perioada 22 - 23 mai, la „Prima Reuniune a Comitetului de Experåi SQF (Sectoral Qualifications Framework)”.

Obiectivul SQF este acela de a oferi statelor membre sau åãrilor asociate Schengen un instrument care sã faciliteze integrarea, la nivel naåional, a standardelor comune FRONTEX în domeniul pregãtirii, precum æi de a promova cea mai bunã practicã, la

nivel european, în elaborarea æi dezvoltarea programelor de pregãtire. SQF reflectã æi, în acelaæi timp, vine în sprijinul abordãrii strategice a FRONTEX, în ceea ce priveæte educaåia æi pregãtirea poliåiætilor de frontierã, având ca scop promovarea unei abordãri comune la nivelul UE pentru un management integrat al frontierei, prin dezvoltarea standardelor comune de pregãtire, care vin în întâmpinarea nevoilor organizaåionale, facilitând interoperabilitatea, armonizarea æi mobilitatea învãåãrii în domeniul Poliåiei de Frontierã, în întreg spaåiul UE.

Prima reuniune a Comitetului de Experåi SQF a fost direct legatã æi de organizarea Zilei Europene a Poliåiætilor de Frontierã Europeni (ED4BG), ocazie cu care, în data de 23 mai 2013 a avut loc ceremonia de lansare a SQF, eveniment la care au fost invitaåi sã participe toåi experåii care au contribuit la dezvoltarea SQF.

De menåionat este faptul cã managerul de proiect, din partea Unitãåii de Pregãtire FRONTEX, este Anemona Pereæ, care æi-a început cariera, în cadrul Agenåiei, în calitate de Expert Naåional Detaæat (SNE) de cãtre PFR æi a pus bazele acestui proiect de amploare la nivel european.

Participarea la cele douã reuniuni reprezintã o dovadã a implicãrii Poliåiei de Frontierã Române în derularea acåiunilor organizate de Agenåia Europeanã FRONTEX, precum æi o oportunitate pentru întãrirea relaåiilor de cooperare cu autoritãåile æi organizaåiile åãrilor comunitare, implicate în lupta împotriva criminalitãåii organizate transnaåionale.

PREZENÅÃ ACTIVÃ ÎN CADRUL AGENÅIEI FRONTEX

Nr4.2013.indd 5 04.06.2013 10:48:29

6 F R O N T I E R A

Pregãtire

Nr. 5/2013

Cu ocazia Conferinåei anuale dedicate Zilei Europene a Poliåiætilor de Frontierã, organizatã de Agenåia FRONTEX la Varæovia, în data de 23 mai 2013, a avut loc lansarea oficialã a unui nou produs de mare impact pentru dezvoltarea æi armonizarea standardelor de pregãtire æi perfecåionare a poliåiætilor de frontierã: „Sectoral Qualifications Framework for Border Guarding” (SQF) - Cadrul European al Calificãrilor profesionale în domeniul Poliåiei de Frontierã.

SQF reflectã orientarea strategicã a FRONTEX în domeniul educaåiei æi dezvoltãrii continue a poliåiætilor de frontierã din Europa, centratã pe asigurarea calitãåii æi a mobilitãåii profesionale, precum æi pe crearea unui set de standarde comune la nivel european, aplicabile tuturor organizaåiilor cu responsabilitãåi în domeniul managementului frontierelor, precum æi oricãrui tip de sistem educaåional, atât în ce priveæte pregãtirea superioarã, academicã (guvernatã de Procesul de la Bologna), cât æi cea vocaåionalã (Procesul Copenhaga).

SQF include standardele ocupaåionale validate la nivel european pentru activitatea de poliåie de frontierã, la toate nivelurile (de bazã, mediu æi superior) æi în toate domeniile, inclusiv cele de specializare (documente false, maæini furate, investigaåii în domeniul criminalitãåii transfrontaliere etc). Este o sintezã comprehensivã, care conåine definiåii generice ale competenåelor profesionale æi a cerinåelor de învãåare (learning outcomes), referenåiate pe patru nivele (4 - 7) corespondente Cadrului European al Calificãrilor (European Qualiffications Framework for Life Long Learning: EQF). Validarea largã a asigurat natura europeanã a produsului, demonstrându-i relevanåa æi reprezentativitatea, precum æi aplicabilitatea general valabilã (în etapa de validare a SQF, au fost implicate peste 30 de organizaåii, structuri de management al frontierelor din 26 de state, cât æi alte organizaåii partenere FRONTEX: Fundamental Rights Agency, OSCE, UNHCR, ODIHR, DCAF æi EASO).

SQF asigurã relevanåa operativã a cursurilor æi a programelor de pregãtire dezvoltate pe baza sa, întrucât oferã un set exhaustiv de competenåe profesionale, la îndemâna experåilor care elaboreazã programele de pregãtire. Unul dintre cele mai importante beneficii aduse de SQF este faptul cã asigurã legãtura dintre practicã æi teorie, dintre cerinåele activitãåii profesionale concrete, practice æi nevoile de pregãtire, asigurând o bunã reflectare a nevoilor operative la nivel curricular. SQF defineæte cunoætinåele, abilitãåile æi competenåele necesare poliåistului de frontierã, pentru a efectua activitatea specificã în toate domeniile æi ariile ocupaåionale, asigurând, astfel, definirea unor programe de pregãtire adecvate, autentice æi care rãspund, cu adevãrat, nevoilor operative. Identificarea competenåelor profesionale a fost rezultatul unui exerciåiu extins de „job mapping” (conturarea hãråii profesionale a activitãåilor de poliåie de frontierã æi formularea consecutivã a standardelor ocupaåionale, în baza cãrora s-au definit cerinåele de învãåare - „learning outcomes”).

Dacã una dintre criticile frecvente aduse învãåãmântului, în general, este faptul cã pregãteæte absolvenåi care ætiu sã „povesteascã” despre ceea ce ar trebui sã facã la serviciu, dar nu sunt cu totul pregãtiåi pentru provocãrile activitãåii profesionale (vorbind în general de sistemele educaåionale care pun accent pe asimilarea de informaåie æi mai puåin pe dezvoltarea abilitãåilor æi competenåelor de a aplica, de a practica o profesie), existenåa unui sistem de referinåã european, care descrie în detaliu competenåele profesionale necesare, rezolvã exact aceastã problemã, creând legãtura dintre activitatea profesionalã æi sistemul de pregãtire. Un concept de bazã al SQF, introdus, de altfel, de procesele Bologna/Copenhaga este cel de „professional learning”, învãåarea, asimilarea de cunoætinåe, abilitãåi æi formarea de competenåe transferabile unui loc de muncã bine determinat,

specifice cerinåelor profesionale.Printre alte beneficii,

pentru instituåiile naåionale, cu responsabilitãåi în domeniul frontierelor, aduse de existenåa unui SQF european, enumerãm:

- Posibilitatea acreditãrii æi reacreditãrii de cursuri æi programe de pregãtire la orice nivel, atât vocaåionale cât æi academice;

- Alinierea la standardele europene, precum æi promovarea æi aplicarea corectã a principiilor Bologna/Copenhaga;

- Revizuirea standardelor ocupaåionale (în mãsura necesitãåii, dacã æi doar atunci când se impune);

- Crearea de parteneriate europene, programe de mobilitate

æi schimb de cursanåi/studenåi, de tip Erasmus, aplicabile nu doar pentru sistemul academic, dar æi pentru învãåãmântul de tip profesional/vocaåional, întrucât SQF creeazã o referinåã comunã;

- Facilitarea integrãrii æi implementãrii produselor de pregãtire elaborate de FRONTEX în cooperare cu statele membre („curricula comune” pentru diverse domenii æi specializãri);

- Introducerea/accentuarea elementelor privind drepturile fundamentale æi etica profesionalã, integrate ca elemente fundamentale, specifice oricãrei secvenåe de învãåare;

- Facilitarea managementului calitãåii în domeniul pregãtirii, precum æi a managementului competenåelor, a identificãrii nevoilor de pregãtire æi dezvoltare profesionalã;

Cadrul European al Calificãrilor (SQF)

Anemona Pereæ, expert în cadrul Unitãåii de Pregãtire a Agenåiei FRONTEX, manager de proiect SQF

Ilkka Laitinen, Director executiv al AFRONTEX, Ralf Gobel, Presþedinte al

Consiliului Director FRONTEX

Nr4.2013.indd 6 04.06.2013 10:48:29

F R O N T I E R A 7

Pregãtire

Nr. 5/2013

- Recunoaæterea profesiunii de „poliåist de frontierã” ca profesiune distinctã æi introducerea în nomenclatorul clasificãrii ocupaåiilor.

În ce priveæte FRONTEX, SQF joacã un rol strategic în perspectiva revizuirii produselor de pregãtire æi a alinierii acestora la standardele Bologna/Copenhaga. În consecinåã, FRONTEX va fi în mãsurã sã ofere cursuri acreditate æi certificate de pregãtire validate æi recunoscute oriunde în Europa, lucru valabil atât pentru cursurile de formare a formatorilor, cât æi pentru livrarea directã de cursuri.

Pe lângã acreditare æi certificare, obiectivele atinse de FRONTEX, prin crearea SQF, includ: armonizarea standardelor de pregãtire în domeniul specific, contribuind, astfel, la asigurarea interoperabilitãåii la nivel european, interoperabilitate ce trebuie înåeleasã nu doar în ce priveæte activitatea operativã, dar æi interoperabilitatea sistemelor de pregãtire æi calificare profesionalã crearea de sinergii la nivel european, asigurând contribuåia agenåiei la Schema Europeanã de Pregãtire de Ordine Publicã (specificatã în programul Stockholm), în domeniul Poliåiei de Frontierã promovarea drepturilor fundamentale æi a eticii profesionale, la toate nivelurile æi în toate domeniile de pregãtire promovarea standardelor europene în domeniul educaåiei æi pregãtirii (Bologna/Copenhaga) sprijinirea statelor membre în ce priveæte dezvoltarea capacitãåii instituåionale în domeniul pregãtirii crearea de programe de mobilitate/schimb, în cadrul activitãåilor de pregãtire FRONTEX, în care sã fie implicaåi poliåiæti de frontierã de la toate nivelurile, atât de bazã, cât æi management de nivel mediu sau superior asigurarea unui limbaj comun, care sã descrie standardele ocupaåionale æi cerinåele de învãåare în domeniul specific, la nivel UE facilitarea comparabilitãåii æi compatibilitãåii programelor de pregãtire æi a calificãrilor în domeniul specific asigurarea calitãåii ofertei de pregãtire æi a standardelor comune, precum æi a relevanåei operative a cursurilor (pregãtire profesionalã, pliatã pe nevoile operative).

România a fost implicatã în acest proiect, în toate etapele acestuia, încã din momentul iniåierii, prin experåi nominalizaåi de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã (Iulian Vãlianu - ÆFICPPF Iaæi) æi de Academia de Poliåie (dr. Sergiu Vasile), precum æi prin activitatea Coordonatoarei Naåionale de Pregãtire FRONTEX, Violeta Ungureanu (IGPF), care a coordonat exerciåiul de validare la nivel naåional, implicând numeroase instituåii de pregãtire, formare iniåialã æi continuã, precum æi de specializare din cadrul PFR, asigurând, astfel, o reprezentare corectã æi adecvatã la nivelul SQF a standardelor ocupaåionale æi a cerinåelor de pregãtire specifice Poliåiei de Frontierã Române. Datoritã profesionalismului æi implicãrii în proiect a acestor experåi, avem certitudinea cã SQF este aplicabil structurilor organizaåionale din România, precum æi instituåiilor de învãåãmânt din cadrul PFR, astfel încât România poate beneficia, în mod direct, de existenåa standardului european.

Ulterior validãrii europene, SQF a fost supus unei evaluãri de cãtre o echipã de experåi Bologna care au exprimat aprecieri

deosebite la adresa calitãåii produsului, recomandându-l ca æi „bunã practicã” în termeni de m e t o d o l o g i e , proces de

elaborare, implicare a beneficiarilor, calitatea procesului de consultare la nivel naåional, valoarea produsului pentru comunitatea poliåiilor de frontierã europene, cât æi pentru alte agenåii care intenåioneazã sã creeze cadre sectoriale, cãrora li se recomandã adoptarea metodologiei create de FRONTEX pentru elaborarea SQF. Putem spune, astfel, cã experåii Bologna au acordat „certificatul de calitate” produsului SQF.

În consecinåã, SQF a fost adoptat de Management Board-ul FRONTEX, în æedinåa din noiembrie 2012, în cadrul celei de-a 41 sesiuni ce a avut loc în Nicosia, Cipru. Adoptarea de cãtre Management Board, cu 26 de voturi favorabile æi o abåinere, precum æi semnarea oficialã a documentului, pe 23 mai 2013, în cadrul ED4BG, de cãtre Directorul Executiv FRONTEX, Ilkka Laitinen æi Preæedintele Management Board, Ralf Goebl, reprezintã declaraåia politicã æi responsabilitatea asumatã de statele membre æi de FRONTEX, în ce priveste adoptarea SQF.

Odatã cu lansarea oficialã, produsul a suscitat un interes deosebit la nivelul organizaåiilor internaåionale care desfãæoarã activitãåi în domeniul pregãtirii; spre exemplu, Agenåia Europeanã de Apãrare (EDA), precum æi CEPOL intenåioneazã sã creeze cadre sectoriale ale calificãrilor în zonele respective de competenåã (domeniul de apãrare, respectiv cel poliåienesc) æi au solicitat, în acest sens, sprijinul FRONTEX în direcåia aplicãrii unei metodologii similare, precum æi schimburi de experåi pentru diseminarea bunelor practici æi a experienåei acumulate.

Aæadar, deæi este o foarte recentã realizare a Agenåiei FRONTEX, SQF a demonstrat, deja, a fi un produs de succes, util atât statelor membre, cât æi altor organizaåii europene, iar participarea semnificativã a României la acest proiect este un lucru cu care se pot mândri, atât Poliåia de Frontierã Românã, IGPF, ÆFICPPF Iaæi, cât æi Academia de Poliåie.

În continuare, FRONTEX oferã suport statelor membre interesate în adoptarea æi utilizarea SQF, concretizat în organizarea de workshopuri pentru traducerea oficialã a SQF în limbile naåionale, precum æi oferirea de cursuri în Design educaåional/Curriculum design, în concordanåã cu principiile Bologna/Copenhaga, în baza utilizãrii SQF. Æi aici, România este reprezentatã, la ambele niveluri, prin expertiza ca trainer/multiplicator pentru SQF Course design: Iulian Valianu (ÆFICPPF Iaæi) æi participare în SQF Expert Board: dr. Sergiu Vasile, Academia de Poliåie „Al.I. Cuza”.

Utilizarea SQF ca referinåã pentru standardele ocupaåionale/competenåele profesionale în domeniul Poliåiei de Frontierã, precum æi pentru standardele de pregãtire/perfecåionare, asigurã premisele recunoaæterii æi certificãrii naåionale æi europene

a cursurilor æi calificãrilor dobândite astfel, prin referenåierea la Cadrul Naåional al Calificãrilor (CNC), respectiv la Cadrul European al Calificãrilor (EQF), la care sunt afiliate toate sistemele de învãåãmânt ale statelor europene semnatare ale declaraåiilor Bologna æi Copenhaga, dedicate armonizãrii sistemelor educaåionale naåionale, compatibilizãrii æi asigurãrii comparabilitãåii calificãrilor profesionale æi a mobilitãåii - principii aplicabile, acum, æi învãåãmântului de Poliåie de Frontierã, la nivel european.

Henrik Warnhjelm, scms. de poliåie, conf.univ.dr. Sergiu Adrian VASILE, din cadrul Academiei de Poliåie „Al. I. Cuza”, Departamentul Poliåie de Frontierã, Pregãtire Schengen æi Limbi Strãine, expert SQF

Henrik Warnhjelm, æeful Unitãåii de Pregãtire a Agenåiei FRONTEX cms. de poliåie Iulian Vãlianu, profesor în cadrul Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului PFR Iaæi, expert SQF

Nr4.2013.indd 7 04.06.2013 10:48:30

8 F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Prin Memorandumul de Înåelegere, semnat între Ministerul Economiei æi Finanåelor din Republica Italianã æi Ministerul Afacerilor Interne din România, în domeniul colaborãrii informative pentru combaterea criminalitãåii economico-financiare, Garda de Finanåe Italianã æi Poliåia de Frontierã Românã au iniåiat æi finalizat o serie de activitãåi ce au condus la semnarea, la Bucureæti, a contractului de donaåie a douã unitãåi rapide, din clasa BIGLIANI, în data de 24 aprilie 2013.

Navele maritime sunt destinate a fi folosite în zona de responsabilitate a Gãrzii de Coastã, exclusiv pentru urmãtoarele scopuri: supravegherea æi controlul frontierei la Marea Neagrã, în vederea combaterii contrabandei, migraåiei ilegale, traficului de droguri æi de persoane, precum æi pentru misiuni de abordaj æi control al navelor considerate, pe baza informaåiilor existente, ca fiind suspecte æi vor fi integrate în subsistemul de mobilitate navalã al Gãrzii de Coastã, cu scopul întãririi capacitãåii de control æi supraveghere a frontierei maritime.

Totodatã, cooperarea cu partea italianã a presupus æi pregãtirea echipajelor PFR, activitate desfãæuratã la Æcoala Nauticã a Gãrzii de Finanåe din localitatea Gaeta - Republica Italianã, în perioada 10-27 mai, sesiune ce a cuprins atât o parte teoreticã, cât æi practicã pe mare. De asemenea, în aceeaæi perioadã, au avut loc æi activitãåile procedurale legate de predarea-primirea celor douã nave, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. De remarcat, a fost disponibilitatea reprezentanåilor Gãrzii de Finanåe, care au creat o impresie deosebitã prin implicarea de care au dat dovadã pe perioada stagiului, cât æi prin sprijinul acordat echipajelor româneæti, acestea simåindu-se ca acasã.

Activitatea s-a finalizat, în data de 27 mai, cu ceremonia de predare - primire a celor douã unitãåi navale, din clasa „Bigliani”, în prezenåa delegaåiei Poliåiei de Frontierã Române, condusã de cãtre inspectorul general al IGPF, chestor-æef de poliåie Ioan Buda æi formatã din comisar-æef de poliåie Tomiåã Dogaru, æeful Serviciului Supraveghere æi Control Naval - Direcåia de Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei, comisar de poliåie Adrian Sbarcea, ofiåer specialist în cadrul Serviciului Supraveghere æi Control Naval - Direcåia de Supraveghere

æi Controlul Trecerii Frontierei, IGPF, comisar de poliåie Codin Avram, ofiåer specialist în cadrul Gãrzii de Coastã, comisar-æef de poliåie Costin Cicic - ofiåer specialist în cadrul Direcåiei Logistice - IGPF, a ataæatului de afaceri interne al României în Republica Italianã, comisar-æef de poliåie Georgeta Bãdilã, a însãrcinatului cu afaceri externe din cadrul Ambasadei României în Republica Italia, Aura Lovin, precum æi a oficialitãåilor italiene, conduse de cãtre General de Corp de Armatà Emilio Spaziante, comandant secund în comanda Gãrzii de Finanåe (GdF).

Din delegaåia italianã au mai fãcut parte general de corp de armatã Vito Bardi, inspector pentru Departamentul de Educaåie din GdF, general de corp de armatã Pasquale Debidda, Comandantul interregional pentru centrul Italiei, general de brigadã Gennaro Vecchione, comandant al Legiunii Studenåi GdF - primul în comandã la æcolile/Academiile de Pregãtire, colonel Quirino Cera, comandant al Centrului de Cooperare de Aero-Naval al GdF, din Gaeta, colonel Antonino Iraso, æef al Departamentului Naval din Comandamentul GdF, colonel Marcello Marzocca, comandant al Æcolii Navale din Gaeta, colonel Paollo Kalenda, comandantul militar din provincia Latina, colonel Angelo Senese, comandantul Departamentului Tehnic Logistic Administrativ, din Formia al GdF æi locotenent-colonel Vincenzo Caci, comandantul Centrului Naval, din

Douã nave maritime, donate Poliåiei de Frontierã Române de cãtre Garda de Finanåe Italianã

Detalii tehnice: MAI 2113 (ex. G.80 BIGLIANI) MAI 2114 (ex. G.81 CAVAGLIA)Æantier constructor: Crestitalia S.p.A. Intrarea în serviciu: Generaåia 1990Lungime: 26,4 mLãåime: 6,95 mÎnãlåime de construcåie: 3,45 mPescaj mediu: 1,14 mDeplasament: 82,478 tPropulsie: 2 x MTU 16V396 TB 94 (3482 CP la 2100 rpm) Materialul din care este confecåionat corpul navei: fibrã de sticlãEchipaj: 12 Autonomie la vitezã maximã: 38 NdAutonomie la viteza de croazierã: 28 Nd (1600 rpm) 613 Mm (22 ore) Locul de serviciu în România: Garda de Coastã – Grup Nave Constanåa, Grup Nave Mangalia

Eveniment

Nr4.2013.indd 8 04.06.2013 10:48:31

Nr. 5/2013 9F R O N T I E R A

Gaeta, al GdF.Tot în cadrul activitãåilor, æeful delegaåiei Poliåiei de Frontierã

Române a mulåumit pentru suportul oferit de partea italianã prin donarea celor douã nave æi pentru buna colaborare existentã între autoritatea de frontierã românã æi Garda de Finanåe italianã, precizând cã „Poliåiætii de Frontierã din România îæi vor îndeplinii misiunile pe mare cu devotament æi onoare æi vor pune în valoare nu numai calitãåile de poliåiæti de frontierã,

ci æi calitãåile de marinari, pentru cã, în opinia noastrã, aceste unitãåi navale sunt una dintre realizãrile inginereæti de seamã ale constructorilor de nave din Republica Italianã æi, de asemenea, sunt perfect adaptate scopului pentru care au fost create.

Finalizarea acestui proiect nu reprezintã un sfâræit al cãråii sau al poveætii, ci garanåia începutului unui nou capitol, respectiv promovarea, în continuare, a cooperãrii dintre cele douã instituåii æi prin intermediul: cursurilor de formare æi de specializare în domeniile de interes comun; participarea la proiectele din cadrul programelor finanåate de Uniunea Europeanã.… Am deosebita plãcere æi onoare de a vã mulåumi pentru sprijinul acordat de dumneavoastrã æi toåi specialiætii din Serviciul Naval al Gãrzii de Finanåe æi de a mulåumi, de asemenea, specialiætilor ce aparåin Componentei Navale a Poliåiei de Frontierã pentru eforturile depuse în vederea finalizãrii acestor activitãåi.”

A doua zi dupã festivitatea de ceremonie, în prezenåa æefului delegaåiei Poliåiei de Frontierã Române, chestor-æef de poliåie Ioan Buda, cele douã nave, având pavilioane æi echipaje româneæti, au pãrãsit portul Gaeta, cu destinaåia portul Constanåa unde poliåiætii de frontierã români îæi vor îndeplini misiunile specifice în Marea Neagrã.

Nu putem încheia acest articol fãrã a transmite salutãri echipajelor Poliåiei de Frontierã Române, precum æi tradiåionalul „BUN CART ÎNAINTE!”

Scurtã descriere tehnicã a celor douã unitãåi navale

Cele douã nave dispun, în prezent, de certificate de clasã, emise de cãtre societatea de clasificare RINA, cu valabilitate pânã la 08.02.2018 æi care atestã cã aceste nave pot naviga la o distanåã de 200 mile marine, faåã de åãrm, cu o autonomie de 600 mile marine. Navele au fost construite, în anul 1986, la Æantierul naval Crestitalia - Amelia, în Italia æi au fost concepute special pentru misiunile specifice Gãrzii de Finanåe Italiene, structurã de ordine publicã similarã, ca æi misiuni pe apã, cu Poliåia de Frontierã Românã.

Compartimentajul navelor asigurã un confort sporit pentru echipaj, ceea ce permite executarea unor misiuni specifice componentei navale, pentru perioade de timp cuprinse intre 3-5 zile.

Aparatura de navigaåie, ce include un sistem integrat de navigaåie modern, FURUNO, instalat în anul 2010, format din Radar navigaåie - Navnet 3D MFDBB, cu antena de 4 picioare, radar descoperire - FAR2127BB, cu antena de 6 picioare, ARPA, Satellite Compass Sistem GPS cu 3 antene pentru indicarea drumului, harta de navigaåie, inclusiv zona Mãrii Negre æi sistem de procesare a tuturor datelor de navigaåie æi afiæare a

acestora, personalizabil pe 3 Display-uri cu LCD în comandã æi un display rezistent la intemperii, pentru comanda de rezervã de pe puntea etalon.

Aparatura de comunicaåii, de la bordul navelor, este compatibilã cu cea a structurilor similare din Uniunea Europeanã æi se ridicã la nivelul cerinåelor actuale privind supravegherea frontierei maritime.

Propulsia navelor este asiguratã de motoare, de câte 2 motoare tipul MTU 16V396 TB94, æi permite atingerea unor viteze de, aproximativ, 38 de noduri, vitezã ce satisface capacitatea de intervenåie a structurilor Gãrzii de Coastã.

Starea tehnicã a navelor poate permite exploatarea, în continuare, a acestora, în condiåii corespunzãtoare, pentru o perioadã de cel puåin 5 ani, în condiåiile asigurãrii fondurilor financiare necesare efectuãrii, la timp æi în volum complet, a operaåiunilor de întreåinere, prevãzute în documentaåia tehnicã.

Tomiåã DOGARUAdrian SBARCEA

Costin CICIC

Eveniment

Nr4.2013.indd 9 04.06.2013 10:48:32

10 F R O N T I E R A Nr. 5/2013 10F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Cooperare

O delegaåie a Prezidiului Poliåiei Federale din Postdam - Republica Federalã Germania, condusã de Jürgen Schubert, vicepreæedintele Prezidiului Poliåiei Federale din Postdam, dând curs invitaåiei inspectorului general al Poliåiei de Frontierã Române, chestor-æef de poliåie Ioan Buda, a efectuat, în perioada 25-26 aprilie, o vizitã oficialã, la Poliåia de Frontierã Românã.

Cu aceastã ocazie, oficialilor germani li s-au prezentat structura, competenåele æi atribuåiile Poliåiei de Frontierã Române, activitãåile desfãæurate æi rezultatele înregistrate pe linia combaterii infracåionalitãåii tranfrontaliere, tendinåele fenomenului infracåional, precum æi activitãåile derulate pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de cãtre Poliåia de Frontierã pentru aderarea la Spaåiul Schengen.

Delegaåia germanã a vizitat, la sediul IGPF, Centrul de Comandã æi Control al Poliåiei de Frontierã Române, finalizat æi recepåionat în anul 2012, care are ca principalã utilitate colectarea æi procesarea informaåiilor de la sistemele de supraveghere æi

control instalate pe frontierã, în scopul optimizãrii timpului de rãspuns æi al gestionãrii resurselor, la un nivel unitar.

Poliåia de Frontierã Românã a fost apreciatã ca fiind un partener competent æi credibil, în lupta împotriva infractionalitãåii transfrontaliere æi, de asemenea, se bucurã de respectul æi aprecierea structurilor similare din åãrile membre UE æi nu numai.

Totodatã, reprezentanåii PFR au fost familiarizaåi cu privire la experienåa Germaniei dupã aderarea la Spaåiul Schengen, au fost dezbãtute problemele actuale înregistrate la frontierele externe ale spaåiului comunitar, precum æi identificarea unor noi metode de cooperare, între autoritãåile de frontierã ale celor douã state.

Aceastã vizitã se înscrie în programul derulat de Poliåia de Frontierã Românã, în scopul intensificãrii relaåiilor de colaborare inter-instituåionale internaåionale, în domeniul frontalier, în vederea asigurãrii securitãåii frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Oficiali germani, în vizitã la Poliåia de Frontierã

Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea æi-a confirmat, încã o datã, statutul de instituåie de învãåãmânt care asigurã o dimensiune europeanã a instruirii, dar æi o recunoaætere a multitudinii de activitãåi organizate în parteneriat cu æcoli de profil din alte state europene, prin primirea titlului de „Æcoala Europeanã”, în cadrul unei ceremonii desfãæurate la Palatul Parlamentului. La activitate au participat, alãturi de ministrul educaåiei Remus Pricopie, personalitãåi cu înalte responsabilitãåi în destinele învãåãmântuluui românesc.

Competiåia Naåionalã „Æcoala Europeanã” se adreseazã tuturor unitãåilor de învãåãmânt preuniversitar implicate în activitãåi, programe sau proiecte europene. În acest an, alãturi de æcoala orãdeanã, acest certificat a fost acordat æi altor 63 unitãåi de învãåãmânt preuniversitar din 36 judeåe æi Bucureæti.

Cele 64 æcoli au fost desemnate pe baza unui clasament întocmit de o comisie naåionalã reunitã la Inspectoratul Æcolar al Judeåului Bistriåa-Nãsãud. Criteriile care au stat la baza evaluãrii dosarelor depuse de æcoli, în vederea acordãrii punctajelor, au fost: coerenåa activitãåilor derulate în cadrul proiectelor sau programelor comunitare, cu politica generalã a instituåiei æcolare; integrarea activitãåilor derulate în cadrul proiectelor, în programul curent al æcolii; performanåele æcolare, continuitate æi constanåã în derularea acestor activitãåi;

strategie æi modalitãåi de implementare æi evaluare; strategie æi modalitãåi de diseminare æi exploatare a rezultatelor æi, nu în ultimul rând, dezvoltarea dimensiunii europene a educaåiei prin activitãåile de cooperare europeanã.

Titlul de „Æcoala Europeanã”, obåinut de instituåia noastrã, marcheazã o recunoaætere a eforturilor întregului personal æi elevilor æcolii, implicaåi în activitãåile de parteneriat internaåional æi proiecte europene. Alãturi de conducerea æcolii, la eveniment au participat æi un reprezentant al elevilor, dar æi reprezentanåi ai eæaloanelor superioare cu atribuåii în managementul formãrii iniåiale æi continue, respectiv chestor de poliåie Vasile Guæatu -

directorul Direcåiei Resurse Umane din IGPF, comisar-æef de poliåie Valentin Minoiu - director al Direcåiei Generale, adjunct al DGMRU din MAI, comisar-æef de poliåie Florin Andrei - æeful Serviciului Formare Iniåialã æi Continuã, CEPOL æi Formare Schengen.

A fost un eveniment emoåionant, prin splendoarea locaåiei în care s-a desfãæurat æi prin mesajul transmis participanåilor de cãtre Ministrul Educaåiei, pe care îl esenåializez în cuvintele: „Æcoala româneascã are valoare!”

Ionel HOTNOGA

În Europa, prin „Æcoala Europeanã”

Nr4.2013.indd 10 04.06.2013 10:48:34

11F R O N T I E R A Nr. 5/2013Nr. 5/2013F R O N T I E R A 11

Poliåia de Frontierã, cu sprijinul JTI România, a lansat, în data de 17 mai a.c., la Poråile de Fier, campania „Stop contrabandei cu åigarete! Eæti fie de partea lor, fie de partea legii”.

Desfãæuratã în perioada 17 mai-17 iunie, în sud-vestul åãrii, campania are scopul de a educa æi conætientiza publicul local cu privire la efectele æi implicaåiile negative pe care le are contrabanda asupra societãåii æi a fiecãruia dintre noi.

Campania se desfãæoarã în presa scrisã, TV æi posturi de radio locale. De asemenea, se vor trimite prin poætã, cãtre cetãåenii din judeåele din sud-vestul åãrii (Arad, Caraæ-Severin, Hunedoara, Timiæ, Bihor, Gorj, Mehedinåi), comunicãri scrise prin care Poliåia de Frontierã atrage atenåia asupra efectelor negative ale contrabandei cu åigarete.

Totodatã, cetãåenii care trec prin punctele de frontierã din sud-vestul åãrii vor primi, de la lucrãtorii Poliåiei de Frontierã, materiale informative, cu privire la amenzile æi sancåiunile prevãzute de legislaåie pentru comeråul ilicit cu åigarete.

Campania a debutat în Punctul de Frontierã Poråile de Fier I, din judeåul Mehedinåi. La deschiderea acesteia au participat directorul Direcåiei de Combatere a Migraåiei Ilegale æi a Infracåionalitãåii Transfrontaliere, chestor Mihai-Cristinel Brãtan, directorul Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Timiæoara, cms-æef Ion Mirescu, precum æi Directorul Corporate Affairs al Companiei Japan Tobacco International, Gilda Lazãr.

Cu ocazia prezentãrii campaniei, inspectorul general al Poliåiei de Frontierã Române, chestor-æef de poliåie Ioan Buda, a transmis mesajul sãu:

„Având în vedere, inclusiv, prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliåia de Frontierã Românã a întreprins æi va continua sã aplice, independent sau împreunã cu celelalte instituåii abilitate, mãsuri ferme în toate zonele de competenåã, în vederea depistãrii æi sancåionãrii persoanelor implicate în traficul ilegal cu bunuri

de larg consum æi produse accizabile, precum æi reåinerii în vederea confiscãrii a mãrfurilor traficate. Dovadã stau zecile de grupuri infracåionale anihilate æi peste 28 de milioane de pachete de åigãri de contrabandã, a cãror valoare depãæeæte 30 de milioane de euro, confiscate de Poliåia de Frontierã numai în ultimii 3 ani.

Totodatã, consider cã un rol important în prevenirea æi combaterea acestui fenomen îl au cetãåenii, care pot sprijini autoritãåile statului prin semnalarea unor astfel de activitãåi

infracåionale. Drept urmare, prin aceastã campanie, dorim sã atragem cetãåenii de bunã credinåã de partea autoritãåilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numãrul unic al Poliåiei de Frontierã, 021.9590, unde pot semnala sau sesiza despre sãvâræirea unor fapte ilegale în zona noastrã de competenåã.”

Cu aceastã ocazie, Gilda Lazãr, directorul Corporate Affair JTI, a declarat:

„Combaterea contrabandei este o prioritate comunã pentru industria tutunului æi pentru autoritãåi, obiectivul fiind creæterea pieåei legale a åigaretelor æi implicit a taxelor plãtite la buget. Am iniåiat aceastã campanie pentru cã era nevoie sã acåionãm æi în plan local, nu numai la nivel naåional. Studiul Novel aratã

o medie constantã a contrabandei, în 2012 æi în prima parte a anului în curs, de circa 13%. La nivel regional lucrurile stau diferit, în sud-vestul åãrii contrabanda se situa, în ianuarie, la peste 20%, în martie la 15,5%, însã în unele judeåe, precum Mehedinåi, atinge æi 30-40% cotã de piaåã. Aæadar, am considerat cã este necesar sã contribuim la educarea æi conætientizarea publicului local cu privire la efectele æi implicaåiile negative pe care le are contrabanda asupra societãåii æi a fiecãruia dintre noi.

JTI oferã Poliåiei de Frontierã expertizã æi sprijin pentru limitarea contrabandei, aæa cum s-a întâmplat în cazul capturii fãcute de Garda de Coastã (în luna mai). În viitorul apropiat, sperãm sã încheiem un protocol de colaborare cu Poliåia de Frontierã, aæa cum sunt cele deja semnate cu Autoritatea Naåionalã a Vãmilor æi Inspectoratul General al Poliåiei.” Ulterior, în

cadrul punctului a avut loc o demonstraåie prin care Poliåia de Frontierã a arãtat modul de depistare a åigãrilor ascunse într-un autoturism, demonstraåie efectuatã de echipa caninã formatã din agent principal Constantin Balica æi câinele Nadana, specializat în depistarea åigãrilor.

„Stop contrabandei cu åigarete! Eæti fie de partea lor, fie de partea legii”

Poliåia de Frontierã a lansat campania de informare

Biroul de Informare æi Relaåii Publice din cadrul IGPF

Campanie

Nr4.2013.indd 11 04.06.2013 10:48:49

Nr. 5/2013F R O N T I E R A 12

Cooperare

În data de 8 mai a.c., Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii-SELEC (Southeast European Law Enforcement Center) a oferit premiile sale pentru cele mai bune rezultate în lupta cu criminalitatea transfrontalierã. Premiile SELEC sunt oferite de douã ori pe an æi reprezintã o recunoaætere a activitãåilor remarcabile din domeniul de aplicare a legii, fiind acordate acelor cazuri de succes, care folosesc canalele de comunicare SELEC æi implicã cel puåin douã state. Scopul acestor premii este nu numai sã ofere un suport material, dar, mai ales, sã ofere o motivaåie autoritãåilor de aplicare a legii din statele membre

SELEC, pentru a folosi reåeaua de colaborare existentã la nivelul Centrului, cu scopul de a combate crima organizatã în Sud-Estul Europei.

Aceste premii oferã ocazia încoronãrii celor mai deosebite operaåiuni internaåionale, iar, în cadrul ultimei ediåii, Poliåia de Frontierã Românã, alãturi de autoritãåile maghiare, a primit locul al II-lea.

Produse, în valoare de peste 2 milioane de euro, confiscate - Operaåiunea numitã „LION”, a fost o acåiune comunã a Poliåiei de Frontierã Române, cu Administraåia Naåionalã Vamalã æi

Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii - SELEC

premiazã poliåiætii de frontierã români!

Nr4.2013.indd 12 04.06.2013 10:48:51

Nr. 5/2013 13F R O N T I E R A

Cooperare

Fiscalã din Ungaria, dar æi cu autoritãåi din Republica Moldova, Italia æi Marea Britanie. Aceastã acåiune a dus la arestarea a patru lideri ai unei grupãri de crimã organizatã, care acåionau pe teritoriul Ungariei æi care coordonau o grupare formatã din cetãåeni români, moldoveni æi maghiari, specializatã în producåia de åigarete contrafãcute. Totodatã, aceætia distribuiau æi valorificau åigãrile pe piaåa neagrã din România, Ungaria æi Italia. Valorificându-se informaåiile oferite de poliåiætii de frontierã români, în cooperare, conform competenåelor, cu autoritãåile din Ungaria, s-a reuæit, arestarea celor patru lideri ai grupãrii. Astfel, în data de 20 noiembrie 2012, autoritãåile maghiare au descins în douã locaåii din localitatea Syolnok - Ungaria, unde au fost descoperite æi confiscate douã linii complete de producåie de åigãri, încluzând maæini de tãiat æi fermentat tutun, precum æi 22.500.000 de pachete de åigãri „Plugarul”, contrafãcute, 31.000 de kg de tutun mãrunåit, ce urma sã fie folosit pentru 1.650.000 de pachete de åigãri, 363.000 de timbre/sigilii fiscale moldoveneæti contrafãcute æi 1.230 de km de hârtie ce urma sã fie folositã la confecåionarea cutiilor de ambalare a åigãrilor.

Valoarea, pentru produsele accizabile confiscate, se ridicã la 2.077.561 de euro.

Cu ocazia înmânãrii premiului obåinut de Poliåia de Frontierã Românã, directorul de operaåiuni SELEC, comisar-æef Cristian Duåã

a avut amabilitatea de a adresa cititorilor câteva precizãri privind activitatea poliåiætilor de frontierã români:

„SELEC se ocupã de combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere, iar atunci când vorbim de acest aspect avem în vedere autoritãåile de aplicare a legii din åãrile respective, iar acestea sunt cu precãdere autoritãåi de Poliåie, Poliåie de Frontierã, dar æi Autoritatea Vamalã. SELEC - ul este de fapt o organizaåie unicã din acest punct de vedere, care reuneæte sub umbrela sa atât ofiåeri vamali cât æi ofiåeri de poliåie din statele membre. Principalele beneficii ale SELEC-ului sunt rapiditatea cu care se pot întâlni ofiåerii de investigaåii din statele semnatare ale acordului, timpul foarte scurt de schimb de date æi informaåii între åãri æi, totodatã, faptul cã aceste informaåii pot fi folosite în instanåã, ulterior, ca mijloace de probã.

Colaborarea cu Poliåia de Frontierã din România este una dintre cele mai bune avute la nivelul SELEC-ului. Profit de aceastã ocazie pentru a aprecia, în mod deosebit, profesionalismul colegilor din Poliåia de Frontierã Românã. Nu de puåine ori, au fost soluåionate cu sprijinul colegilor dumneavoastrã cazuri complexe, la nivel internaåional, unde au fost destructurate reåele de crimã organizatã, inclusiv pe linia traficului de migranåi, de åigãri, pe linia evaziunii fiscale, motiv pentru care dorim sã mulåumim colegilor din Poliåia de Frontierã pentru efortul depus æi profesionalismul de care au dat dovadã în soluåionarea cazurilor complexe.”

Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii - SELEC

Nr4.2013.indd 13 04.06.2013 10:48:54

14 F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Centrului.La 26 mai 1999, a avut loc, la Palatul Parlamentului din

Bucureæti, reuniunea dedicatã ceremoniei de semnare a Acordului de cooperare pentru prevenirea æi combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere, având ca parte integrantã Carta de organizare æi funcåionare a Centrului Regional SECI.

Statele semnatare erau Albania, Bosnia æi Heråegovina, Bulgaria, Grecia, Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei, Moldova, România, Turcia æi Ungaria. România a ratificat Acordul de cooperare pentru prevenirea æi combaterea infracåionalitatii transfrontaliere prin Legea nr. 208 din 1999, iar acordul a intrat în vigoare la 1 februarie 2000.

În luna iulie 2001, la Bucureæti, a fost negociat Acordul de sediu (tratat bilateral) cu Centrul SECI privind statutul juridic, regimul oficialilor iniåiativei æi delegaåiilor la reuniuni, precum æi sprijinul acordat de România. Acesta a fost semnat, la 2 octombrie 2001, de cãtre general Constantin Degeratu, pentru åara noastrã æi de Erhard Busek, Coordonatorul SECI. Acordul se înscria în limitele tradiåionale ale practicilor diplomatice dintre un stat æi o organizaåie internaåionalã, recunoscând æi garantând o gamã de imunitãåi, privilegii æi facilitãåi.

Proiectul avea douã componente: - Componenta externã era Centrul SECI, instituåie

internaåionalã interguvernamentalã, cu statut de misiune diplomaticã. Directorul Centrului avea rang de ambasador, iar membrii instituåiei aveau statut diplomatic. Organismul principal era Comitetul Comun de Cooperare (Joint Cooperation Committee), care reunea reprezentanåi ai statelor membre din cadrul administraåiei vamale æi poliåiei. La reuniunile Comitetului participau, alãturi de statele membre, æi numeroæi reprezentanåi din partea unor state sau organizaåii internaåionale, precum Organizaåia Mondialã a Vãmilor æi INTERPOL, care aveau fie statut de consilieri permanenåi, fie de observatori.

- Componenta internã, Punctul Naåional Focal, a fost creat în

statele membre ale Centrului SECI ca o interfaåã între Centru æi agenåiile de urmãrire a aplicãrii legii, din capitalele respective.

Ulterior, prin Strategia Centrului SECI pentru perioada 2005 - 2010, aprobatã la reuniunea Comitetului Comun de Cooperare din martie 2005, s-a stabilit, ca obiectiv pe termen lung, „transformarea Centrului Regional SECI într-o organizaåie internaåionalã de aplicare a legii, în conformitate cu standardele europene æi internaåionale”.

În 2006 a fost creat un grup de lucru pentru negocierea proiectului de Convenåie pentru stabilirea Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii (Convenåia SELEC). Textul acestei Convenåii a fost adoptat, în septembrie 2009, la reuniunea de la Salonic a Comitetului Comun de Cooperare.

Conventia SELEC a fost semnatã într-un cadru festiv de reprezentanåii statelor membre pe data de 9 decembrie 2009, cu ocazia organizãrii unei ceremonii la Bucureæti, ce a coincis cu sãrbãtorirea a 10 ani de la înfiinåarea Centrului SECI.

În cursul anului 2011, au avut loc mai multe reuniuni pregãtitoare æi a fost adoptatã o strategie de tranziåie a Centrului SECI la SELEC, care are un spectru mai larg de activitãåi, inclusiv în domeniul cooperãrii, în combaterea terorismului. România s-a implicat activ în eforturile de redactare æi adoptare a acestei convenåii.

Urmare a încheierii procedurilor de ratificare, în statele semnatare, Convenåia SELEC a intrat în vigoare la 7 octombrie 2011, iar Centrul SECI devine SELEC, în timp ce capacitãåile sale operaåionale æi strategice au fost întreåinute æi transferate la noul SELEC.

SELEC moæteneæte succesul Centrului SECI - 12 ani de activitãåi operaåionale, investigaåii comune, întâlniri, ateliere de lucru æi analize strategice, care acoperã domeniile infracåionale transfrontaliere cele mai sensibile din regiunea sud-est

Locul organizaåiei în ansamblul politicii externe a României

SELEC (Southeast European Law Enforcement Center) are sediul la Bucureæti, în Palatul Parlamentului æi este continuatorul Centrului SECI (Southeast European Cooperative Initiative - Regional Center for Combating Transborder Crime), fiind singura organizaåie din sud-estul Europei care acåioneazã în domeniul combaterii criminalitãåii transfrontaliere, la nivel operaåional, æi reuneæte autoritãåile poliåieneæti æi vamale din 12 state din Europa de Sud-Est, care sunt membre sau non-membre ale Uniunii Europene.

Scurt istoricIniåiativa de Cooperare din Sud-Estul Europei (SECI) a fost

lansatã în decembrie 1996, dupã semnarea acordurilor de pace de la Dayton, la propunerea comunã a Uniunii Europene æi a Statelor Unite, cu scopul dezvoltãrii unei strategii economice æi de mediu viabile, în regiune. Reuniunea inauguralã a avut loc la Geneva, în perioada 5 - 6 decembrie 1996, la 6 decembrie fiind adoptatã Declaraåia de principiu privind cooperarea în cadrul SECI.

SECI a fost conceputã ca o structurã subregionalã, care încuraja cooperarea între statele participante æi facilita integrarea lor în structurile europene. Aceastã structurã urmãrea coordonarea planurilor de dezvoltare regionalã, asigura o mai bunã prezenåã a sectorului privat în economia zonei æi încuraja transferul de „know-how” æi realizarea de investiåii în sectorul privat.

Organismul decizional al SECI era Comitetul de Agendã („Agenda Committee”), format din coordonatorii naåionali pentru SECI. Comitetul de Agendã avea drept sarcinã identificarea preocupãrilor comune legate de economia æi protecåia mediului în regiune, precum æi stabilirea listei de prioritãåi pe baza cãrora erau concepute æi dezvoltate proiecte concrete.

Centrul Regional pentru Combaterea Criminalitãåii Transfrontaliere

Cu ocazia reuniunii Comitetului de Agendã al SECI, din 26 ianuarie 1998, România a propus înfiinåarea, la Bucureæti, a unui Centru Regional SECI pentru combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere. În cadrul reuniunii de la Geneva, din 15 aprilie 1998, a fost acceptat proiectul åãrii noastre privind crearea

SELEC - Centrul Sud - Est European de Aplicare a Legii

Cooperare

Nr4.2013.indd 14 04.06.2013 10:48:54

15F R O N T I E R A Nr. 5/2013

CooperareCentrului.

La 26 mai 1999, a avut loc, la Palatul Parlamentului din Bucureæti, reuniunea dedicatã ceremoniei de semnare a Acordului de cooperare pentru prevenirea æi combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere, având ca parte integrantã Carta de organizare æi funcåionare a Centrului Regional SECI.

Statele semnatare erau Albania, Bosnia æi Heråegovina, Bulgaria, Grecia, Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei, Moldova, România, Turcia æi Ungaria. România a ratificat Acordul de cooperare pentru prevenirea æi combaterea infracåionalitatii transfrontaliere prin Legea nr. 208 din 1999, iar acordul a intrat în vigoare la 1 februarie 2000.

În luna iulie 2001, la Bucureæti, a fost negociat Acordul de sediu (tratat bilateral) cu Centrul SECI privind statutul juridic, regimul oficialilor iniåiativei æi delegaåiilor la reuniuni, precum æi sprijinul acordat de România. Acesta a fost semnat, la 2 octombrie 2001, de cãtre general Constantin Degeratu, pentru åara noastrã æi de Erhard Busek, Coordonatorul SECI. Acordul se înscria în limitele tradiåionale ale practicilor diplomatice dintre un stat æi o organizaåie internaåionalã, recunoscând æi garantând o gamã de imunitãåi, privilegii æi facilitãåi.

Proiectul avea douã componente: - Componenta externã era Centrul SECI, instituåie

internaåionalã interguvernamentalã, cu statut de misiune diplomaticã. Directorul Centrului avea rang de ambasador, iar membrii instituåiei aveau statut diplomatic. Organismul principal era Comitetul Comun de Cooperare (Joint Cooperation Committee), care reunea reprezentanåi ai statelor membre din cadrul administraåiei vamale æi poliåiei. La reuniunile Comitetului participau, alãturi de statele membre, æi numeroæi reprezentanåi din partea unor state sau organizaåii internaåionale, precum Organizaåia Mondialã a Vãmilor æi INTERPOL, care aveau fie statut de consilieri permanenåi, fie de observatori.

- Componenta internã, Punctul Naåional Focal, a fost creat în

statele membre ale Centrului SECI ca o interfaåã între Centru æi agenåiile de urmãrire a aplicãrii legii, din capitalele respective.

Ulterior, prin Strategia Centrului SECI pentru perioada 2005 - 2010, aprobatã la reuniunea Comitetului Comun de Cooperare din martie 2005, s-a stabilit, ca obiectiv pe termen lung, „transformarea Centrului Regional SECI într-o organizaåie internaåionalã de aplicare a legii, în conformitate cu standardele europene æi internaåionale”.

În 2006 a fost creat un grup de lucru pentru negocierea proiectului de Convenåie pentru stabilirea Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii (Convenåia SELEC). Textul acestei Convenåii a fost adoptat, în septembrie 2009, la reuniunea de la Salonic a Comitetului Comun de Cooperare.

Conventia SELEC a fost semnatã într-un cadru festiv de reprezentanåii statelor membre pe data de 9 decembrie 2009, cu ocazia organizãrii unei ceremonii la Bucureæti, ce a coincis cu sãrbãtorirea a 10 ani de la înfiinåarea Centrului SECI.

În cursul anului 2011, au avut loc mai multe reuniuni pregãtitoare æi a fost adoptatã o strategie de tranziåie a Centrului SECI la SELEC, care are un spectru mai larg de activitãåi, inclusiv în domeniul cooperãrii, în combaterea terorismului. România s-a implicat activ în eforturile de redactare æi adoptare a acestei convenåii.

Urmare a încheierii procedurilor de ratificare, în statele semnatare, Convenåia SELEC a intrat în vigoare la 7 octombrie 2011, iar Centrul SECI devine SELEC, în timp ce capacitãåile sale operaåionale æi strategice au fost întreåinute æi transferate la noul SELEC.

SELEC moæteneæte succesul Centrului SECI - 12 ani de activitãåi operaåionale, investigaåii comune, întâlniri, ateliere de lucru æi analize strategice, care acoperã domeniile infracåionale transfrontaliere cele mai sensibile din regiunea sud-est

Locul organizaåiei în ansamblul politicii externe a RomânieiSELEC (Southeast European Law Enforcement Center) are

sediul la Bucureæti, în Palatul Parlamentului æi este continuatorul Centrului SECI (Southeast European Cooperative Initiative - Regional Center for Combating Transborder Crime), fiind singura organizaåie din sud-estul Europei care acåioneazã în domeniul combaterii criminalitãåii transfrontaliere, la nivel operaåional, æi reuneæte autoritãåile poliåieneæti æi vamale din 12 state din Europa de Sud-Est, care sunt membre sau non-membre ale Uniunii Europene.

Scurt istoric

Iniåiativa de Cooperare din Sud-Estul Europei (SECI) a fost lansatã în decembrie 1996, dupã semnarea acordurilor de pace de la Dayton, la propunerea comunã a Uniunii Europene æi a Statelor Unite, cu scopul dezvoltãrii unei strategii economice æi de mediu viabile, în regiune. Reuniunea inauguralã a avut loc la Geneva, în perioada 5 - 6 decembrie 1996, la 6 decembrie fiind adoptatã Declaraåia de principiu privind cooperarea în cadrul SECI.

SECI a fost conceputã ca o structurã subregionalã, care încuraja cooperarea între statele participante æi facilita integrarea lor în structurile europene. Aceastã structurã urmãrea coordonarea planurilor de dezvoltare regionalã, asigura o mai bunã prezenåã a sectorului privat în economia zonei æi încuraja transferul de „know-how” æi realizarea de investiåii în sectorul privat.

Organismul decizional al SECI era Comitetul de Agendã („Agenda Committee”), format din coordonatorii naåionali pentru SECI. Comitetul de Agendã avea drept sarcinã identificarea preocupãrilor comune legate de economia æi protecåia mediului în regiune, precum æi stabilirea listei de prioritãåi pe baza cãrora erau concepute æi dezvoltate proiecte concrete.

Centrul Regional pentru Combaterea Criminalitãåii Transfrontaliere

Cu ocazia reuniunii Comitetului de Agendã al SECI, din 26 ianuarie 1998, România a propus înfiinåarea, la Bucureæti, a unui Centru Regional SECI pentru combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere. În cadrul reuniunii de la Geneva, din 15 aprilie 1998, a fost acceptat proiectul åãrii noastre privind crearea

SELEC - Centrul Sud - Est European de Aplicare a Legii

Gürbüz Bahadir, Director general al SELECCorneliu Dragne, Analist de informaåii

Nr4.2013.indd 15 04.06.2013 10:48:55

16 F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Cooperareeuropeanã. De-a lungul acestei perioade, schimbul intens de informaåii, prin intermediul ofiåerilor de legãturã æi canalele de comunicare ale Centrului, au sprijinit cu succes eforturile depuse de agenåiile de aplicare a legii din statele membre.

Statele membre semnatare ale Convenåiei sunt Republica Albania, Bosnia æi Heråegovina, Republica Bulgaria, Republica Croaåia, Republica Elenã, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Republica Moldova, Muntenegru, România, Republica Serbia, Republica Turcia æi Ungaria.

Misiunea SELEC, în cadrul cooperãrii între autoritãåile competente, este de a oferi sprijin pentru statele membre æi de a îmbunãtãåi coordonarea în prevenirea æi combaterea criminalitãåii, inclusiv a criminalitãåii grave æi organizate, în cazul în care astfel de infracåiuni implicã sau par sã implice un element de activitate transfrontalierã.

Din punct de vedere operaåional, noul SELEC menåine flexibilitatea æi eficienåa operaåionalã dar îmbunãtãåeste capacitãåile de analizã, oferind un sistem informaåional mai complex æi un nivel adecvat de protejare a datelor cu caracter personal, în conformitate cu standardele europene. Noua Convenåie prevede o personalitate juridicã internaåionalã a Centrului æi, de asemenea, defineæte æi susåine cooperarea cu alte organizaåii internaåionale de aplicare a legii.

Cooperarea cu SELEC este posibilã pentru orice stat sau organizaåie sau organism internaåional, care are un interes special în cooperarea în domeniul de aplicare a legii, în regiunea Europei de Sud-Est.

Statutul de Observator în SELEC este deschis, la cerere, oricãrui stat sau organizaåie sau organism internaåional care îæi exprimã disponibilitatea de a coopera æi de a contribui pentru punerea în aplicare a obiectivului SELEC. Statutul de Observator oferã posibilitatea de a primi informaåii strategice æi de a participa la diferite æedinåe, traininguri sau seminarii organizate de SELEC.

Statutul de Partener Operaåional este posibil pentru orice stat, organizaåie sau organism internaåional care îæi exprimã disponibilitatea de a coopera cu SELEC, este de acord sã ofere sprijin Centrului, inclusiv de naturã financiarã æi agreeazã sã semneze un acord de colaborare. Statutul de Partener Operaåional conferã dreptul de a participa la activitãåile operaåionale æi de

a schimba informaåii clasificate æi date cu caracter personal. În acelaæi timp, oferã privilegiul de a participa la toate întâlnirile organizate de SELEC.

Partenerii SELEC au posibilitatea de a posta, pe cheltuiala proprie, ofiåeri de legaturã la sediul SELEC, pentru a colabora cu Centrul.

SELEC dispune de 8 Grupuri de lucru specializate pe: Traficul de persoane æi migraåia ilegalã; Traficul de droguri; Autoturismele furate; Fraudele vamale æi contrabandã; Criminalitatea IT æi financiarã; Terorismul; Securitatea containerelor; Criminalitatea privind natura æi mediul.De menåionat, cã Grupul de lucru Mirage, privind traficul de

persoane æi migraåia ilegalã a fost primul grup de lucru înfiinåat în mai 2000, fiind coordonat de România.

SELEC este condusã de un director general, care acåioneazã în calitate de ofiåer director executiv æi reprezentant legal. Directorul general este asistat de doi directori, respectiv directorul de operaåiuni æi directorul pentru afaceri juridice æi interne.

În prezent, Gürbüz Bahadir, din Turcia, este director general al SELEC, iar comisar-æef Cristian Duåã, din România, cu o bogatã experienåã în lupta cu criminalitatea organizatã, ocupã funcåia de director de operaåiuni, în timp ce Snejana Maleeva, din Bulgaria, ocupã funcåia de director pentru afaceri juridice æi interne.

Consiliul SELEC, organul suprem decizional, este format din reprezentanåii la nivel înalt desemnaåi de autoritãåile competente din statele membre. Poziåiile de preæedinte æi respectiv vicepreæedinte sunt atribuite pe o perioadã de un an, prin rotaåie alfabeticã între statele membre. Rotaåia alfabeticã începe cu prima literã a alfabetului englez, pentru statul membru care asigurã preæedinåia æi în ordine inversã, cu ultima literã, pentru statul membru care o deåine pe cea de vicepreæedinte. Consiliul alege managementul SELEC, în conformitate cu termenii æi condiåiile stabilite în Convenåia SELEC.

Gabriel CRÃCIUNAndrei ROMAN

Nr4.2013.indd 16 04.06.2013 10:48:56

17F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Punctul de Trecere a Frontierei Poråile de Fier I, a sãrbãtorit, în data de 17 mai, 41 de ani de existenåã.

La eveniment au fost prezenåi chestor Mihai Brãtan, æeful Direcåiei de Combatere a Migraåiei Ilegale æi Infracåionalitãåii Transfrontaliere æi comisar-æef Ion Mirescu, æeful Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Timiæoara, acesta coincizând cu iniåierea campaniei de combatere a contrabandei cu åigarete, iniåiatã de Poliåia de Frontierã Românã, cu sprijinul JTI Romania SRL.

Construcåia Punctului de Trecere a Frontierei Poråile de Fier I a început, efectiv, odatã cu edificarea unuia din cele mai mari proiecte postbelice ale României: Sistemul Hidroenergetic æi de Navigaåie Poråile de Fier I, în anul 1963.

În data de 17 mai 1972, în baza Hotãrârii Cosiliului de Miniætrii nr 658/16.05.1972, a fost deschis traficului internaåional de mãrfuri æi cãlãtori Punctul de Trecere a Frontierei Poråile de Fier I. La acea datã, la festivitãåile prilejuite de deschiderea noului punct de trecere a frontierei au participat cei doi preæedinåi, Nicolae Ceauæescu æi Iosip Broz Tito, cele douã state, România æi Iugoslavia, având consolidate puternice relaåii economice æi politice.

Deschis ca o necesitate de a scurta cu mult distanåa dintre estul æi vestul Europei æi a dezvolta schimburile comerciale dintre România æi vestul Europei, Punctul de Trecere a Frontierei Poråile de Fier I æi-a dovedit din plin utilitatea. Astfel, cele opt artere de circulaåie, patru pe sensul de ieæire din åarã æi patru pe sensul de intrare în åarã, puteau fi folosite de autoturisme, autocare æi automarfare. În anul 2011, locaåia punctului de trecere a fost reabilitatã æi adusã la standarde Schengen, iar pentru efectuarea controlului de frontierã a fost destinat

PTF Poråile de Fier I -41 de ani de existenåã

personal specializat, dotatat cu tehnicã de comunicaåii æi aparaturã performantã de control, conform cerinåelor Uniunii Europene. Anual, prin acest punct de trecere a frontierei tranziteazã peste 1.300.000 de persoane æi peste 400.000 de mijloace de transport, iar tendinåele sunt în creætere.

Primul comandant al Punctului de Trecere a Frontierei Poråile de Fier I a fost maiorul Vasile Prundu, urmându-i, într-o ordine aproximativã, colonel Ion Teodorescu, colonel Æerban Marinache, colonel Ion Paæolea, colonel Constantin Achim, colonel Tamara Åintã, colonel Florea Meche æi actualul æef al punctului, inspector principal Irinel Coman.

Indiferent de vremuri, lucrãtorii, comandanåii sau æefii acestui punct de trecere a frontierei, situat în sud-vestul României, æi-au fãcut cu prisosinåã datoria.

Valeriu PERA

Aniversare

Nr4.2013.indd 17 04.06.2013 10:48:57

Nr. 5/2013

Eveniment

Peste 1.700 de copii, de la preæcolari la elevi de liceu, însoåiåi de pãrinåi æi cadre didactice au vizitat, în ziua de 1 iunie, sediul Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul unei acåiuni organizate cu prilejul „Zilei Internaåionale a Copilului”.

Cei prezenåi au avut ocazia sã se familiarizeze cu specificul instituåiei, cu istoricul acesteia æi al structurilor sale componente æi sã se informeze asupra activitãåilor desfãæurate de Poliåia de Frontierã, Poliåie, Jandarmerie, Inspectoratul General pentru Situaåii de Urgenåã, Direcåia Generalã de Paæapoarte, Direcåia Regim Permise de Conducere æi Înmatriculare a Vehiculelor, Direcåia pentru Evidenåa Persoanelor æi Administrarea Bazelor de Date, Direcåia Generalã Anticorupåie, Agenåia Naåionalã Antidrog æi Agenåia Naåionalã Împotriva Traficului de Persoane, vizitând standurile expoziåionale amenajate de cãtre aceste structuri ale MAI.

De ziua lor, copiii au vizitat cele mai importante încãperi ale MAI - Sala de Marmurã, Sala de Colegiu, Sala de Briefing, Cabinetul ministrului, precum æi celebrul balcon al Revoluåiei din 1989. Vizitatorilor le-au fost prezentate uniforme æi documente de epocã, reprezentative pentru istoria æi tradiåiile principalelor structuri ale MAI.

Printre punctele de atracåie care au stârnit curiozitatea æi entuziasmul copiilor au fost autospecialele æi echipamentele performante folosite de Poliåia de Frontierã, Poliåia Românã, Jandarmeria Românã, Inspectoratul pentru Situaåii de Urgenåã, precum æi o ambarcaåiune a Poliåiei de Frontierã æi unul dintre elicopterele Inspectoratului General de Aviaåie.

Structurile subordonate ale Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Iaæi æi-au „deschis poråile” pentru a primi sãrbãtoriåii Zilei de 1 Iunie. Astfel, peste 1.000 de copii, care au fost musafirii poliåiætilor de frontierã din cadrul STPF Botoæani, STPF Vaslui æi STPF Galaåi, au desluæit primele taine ale meseriei de poliåist de frontierã.

Sãrbatoarea a debutat cu prezentarea tehnicii de mobilitate terestrã, a aparaturii æi tehnicii folosite pentru supravegherea æi controlul frontierei de stat. Copiii au avut ocazia sã vadã cum funcåioneazã autospeciala cu termoviziune, dar æi aparatele de vedere pe timp de noapte folosite la spravegherea frontierei.

Cei mici au luat parte la prezentarea unor exerciåii demonstrative desfãæurate cu ajutorul câinilor de serviciu specializaåi în detectarea stupefiantelor, produselor din tutun, explozibilior æi de exerciåiile de predresaj a tineretului canin, ce participã la misiune alãturi de poliåiætii de frontierã.

Sediul Grupului de Nave Constanåa au primit vizita a douã grupuri de copii însoåiåi de profesori æi pãrinåi, 32 de elevi ai Æcolii Generale nr. 39 „Nicolae Tonitza” din Constanåa æi 30 de la Æcoala Generalã nr. 33 „Anghel Saligny” din Constanåa. Aceætia au vizitat nava amiral a Poliåiei de Frontierã Române „Ætefan cel Mare” æi o navã de patrulare æi supraveghere maritimã, fiindu-le prezentate modalitãåile prin care Garda de Coastã îæi îndeplineæte misiunea de control æi supraveghere a frontierei de stat la Marea Neagrã.

La Serviciul Teritorial al Poliåiei de Frontierã Tulcea, copiilor le-a fost prezentatã tehnica din dotare æi modul în care aceasta poate fi folositã în desfãæurarea activitãåilor specifice. Totodatã au avut loc scurte demonstraåii, în care cei mici au participat alãturi de poliåiætii de frontierã la interceptarea æi imobilizarea unui grup de migranåi, precum æi la o misiune de patrulare cu autospeciala Nissan Terano æi ATV-ul Arctic Cap. De asemenea,

au putut fi urmãrite exerciåii demonstrative cu câinii de serviciu æi vizitat un atelier criminalistic.

Poliåiætii de frontierã din cadrul ITPF Sighetu Marmaåiei æi-au deschis poråile pentru vizita unui grup de copii de la Æcoala Generalã Ioan Mihalyi de Apæa, precum æi de la 3 Case de Tip Familial din Sighetu Marmaåiei.

Poliåiætii de frontierã le-au explicat copiilor care sunt atribuåiile lor æi cum se munceæte într-un punct de trecere al frontierei de stat. Micuåii au fost fericiåi sã vadã aparatele de termoviziune, sã urce alãturi de poliåiætii de frontierã în autospecialele de intervenåie, iar momentul de mare atracåie a fost demonstraåia fãcutã de câinele de serviciu.

Petre BUCUR

F R O N T I E R A 18

Ziua poråi lor deschise pentru copi iBucureæti

Nr4.2013.indd 18 04.06.2013 10:48:59

Eveniment

Nr. 5/2013

În perioada 14 - 16 mai 2013, la sediul Gãrzii de Coastã, s-a desfãæurat întânirea Grupului de Lucru al Autoritãåilor de Frontierã din Statele Riverane Mãrii Negre, la care au participat câte doi reprezentanåi din R. Turcia, R. Georgia, Federaåia Rusã æi unul din Bulgaria. Delegaåia României a fost formatã din opt persoane, æi a fost condusã de adjunctul directorului Gãrzii de Coastã, comisar-æef de poliåie Leontin Cezar.

Tema principalã a lucrãrilor a fost „Dezvoltarea unui sistem comun de prevenire pentru detectarea timpurie a activitãåilor ilegale, în bazinul Mãrii Negre”.

Partea românã a supus aprobãrii grupului de lucru înfiinåarea unui proiect pilot de implementare a obiectivelor propuse de tema analizatã, care sã fie întocmit æi prezentat, ulterior, de România. Reprezentanåii

statelor participante au aprobat propunerea pãråii române, precum æi celelalte obiective stabilite la finalul æedinåei de lucru.

Prezentul grup de lucru este o continuare a echipelor de experåi care au dezbãtut tema „Elaborarea profilelor de risc la Marea Neagrã”, activitate gestionatã de specialiæti din cadrul Poliåiei de Frontierã Române æi încheiatã, cu succes, în anul 2012.

Marius Ovidiu NICULESCU

Cooperare pentru combatea activitãåilor ilegale din bazinul

Mãrii Negre

19F R O N T I E R A

Ziua poråi lor deschise pentru copi i

Galaåi

Iaæi

Constanåa

Nr4.2013.indd 19 04.06.2013 10:49:01

20 F R O N T I E R A Nr. 5/2013

În judeåul Satu Mare, la PTF Urziceni - Vallaj, a avut loc, în data de 22 mai, predarea oficialã, cãtre proprietarul de drept, a douã obiecte de cult, care fac parte din Patrimoniul Cultural Naåional al Ungariei.

Obiectele, în valoare de aproximativ 30.000 de euro, furate de cãtre doi sãtmãreni, au fost descoperite de cãtre poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Carei, în luna aprilie a acestui an. Predarea a avut loc în prezenåa unei delegaåii din cadrul Inspectoratului de Poliåie Budapesta.

Cele douã obiecte de cult sunt douã cupe: una din argint, care simbolizeazã cele æapte zile ale sãptãmânii ale zeilor romani, de Jorg Kottimeir, evaluatã la 8 milioane de forinåi æi una din nucã de cocos, placatã cu argint, care prezintã urme de suflare cu aur æi are semne minore de uzurã din secolul XVII-lea, în valoare de 600.000 de forinåi.

Cupele au fost descoperite în urma unei acåiuni, desfãæuratã în prima parte a acestui an, a poliåiætilor de frontierã sãtmãreni din cadrul SPF Carei, în colaborare cu ofiåeri DIPI, sub îndrumarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Carei, desfãæuratã în lunile martie æi aprilie 2013.

Încã din luna martie 2013, poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Carei - ITPF Sighetu Marmaåiei s-au sesizat din oficiu, cu privire la faptul cã mai multe persoane, din municipiului Carei, deåin æi intenåioneazã sã comercializeze, pe teritoriul României, bunuri de cult æi antichitãåi care fac parte din Patrimoniul Cultural Naåional al Ungariei.

La începutul lunii aprilie, poliåiætii de frontierã, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Carei, æi cu sprijinul de specialitate al ofiåerilor DIPI, au demarat mai multe activitãåi informativ-operative, precum æi de monitorizare a persoanelor în cauzã.

Munca lor, în acest caz, s-a încheiat, în data de 19 aprilie, în jurul orei 12.00, când douã dintre persoanele monitorizate, cetãåenii români, A. Cristian, în vârstã de 32 de ani æi V. Norbert, de 34 de ani, au fost prinse în flagrant delict, în timp ce intenåionau sã vândã cele douã obiecte de cult contra sumei de 17.500 de euro. Cei doi au fost reåinuåi, iar cele douã cupe, una din argint æi una din nucã de cocos, au fost confiscate.

Cupele au fost declarate ca fiind furate, din data de 28 februarie a.c., dintr-o colecåie privatã ce aparåinea unui cetãåean maghiar æi cãruia, la momentul respectiv, i-au dispãrut, în total, 39 de asemenea obiecte.

Celor în cauzã, le-au fost întocmite dosare penale sub aspectul

Obiecte de cult din Patrimoniul Cultural Naåional al Ungariei, predate proprietarului

sãvâræirii infracåiunilor de tãinuire la furt æi introducerea pe teritoriul statului român, precum æi deåinerea, comercializarea, organizarea de expoziåii sau orice operaåie privind circulaåia bunurilor culturale mobile ori provenite din dezmembrarea de bunuri culturale imobile, care fac parte din patrimoniul cultural al unui stat strãin, conform dispoziåiilor legale ale statului respectiv, æi care au fost exportate ilegal.

Pe tot parcursul anchetei, poliåiætii de frontierã români au colaborat cu poliåia maghiarã, care, la rândul ei, a desfãæurat mai multe percheziåii domiciliare, pe teritoriul propriu, în vederea depistãrii æi a celorlalte obiecte de cult.

Ulterior, în data de 22 mai, bunurile recuperate au fost înmânate proprietarului de drept, care a fost recunoscãtor æi a åinut sã mulåumeascã poliåiætilor de frontierã români, apreciind eficienåa æi modul în care au acåionat pentru soluåionarea cazului.

Totodatã, reprezentanåii ITPF Sighetu Marmaåiei æi cei din cadrul Inspectoratului de Poliåie Budapesta æi-au exprimat aprecierea pentru buna colaborare derulatã între instituåiile celor douã state æi au subliniat necesitatea continuãrii acesteia, în scopul prevenirii æi combaterii eficiente a infracåionalitãåii transnaåionale.

Oana TOTOREAN

Ætiri

Nr4.2013.indd 20 04.06.2013 10:49:02

21F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Ætiri

Alexandra POPESCU

În data de 17 aprilie, în jurul orei 7.00, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Ostrov au fost informaåi de cãtre autoritãåile de frontierã bulgare despre un grup de migranåi, care intenåioneazã sã intre ilegal în România.

Lucrãtorii noætri au intensificat verificãrile în zona de competenåã æi au depistat, pe raza localitãåii Almãlãu - judeåul Constanåa, aflatã în apropierea frontierei cu Bulgaria, trei autoturisme: un VW Golf, un Opel Astra æi un Peugeot, toate înmatriculate în Bulgaria, conduse de trei bãrbaåi æi în care se mai aflau zece persoane, care nu îæi justificau prezenåa în zonã.

Astfel, poliåiætii de frontierã au procedat la oprirea maæinilor æi legitimarea celor în cauzã.

Cu aceastã ocazie, s-a stabilit cã cei trei æoferi sunt cetãåeni bulgari, iar pasagerii sunt de origine arabã - nouã sirieni, din care opt erau minori, cu vârste cuprinse între 1 æi 12 ani, precum æi un cetãåean irakian. Din declaraåiile acestora, s-a stabilit cã pasagerii formeazã o familie cu opt copii.

Cele treisprezece persoane au fost conduse la sediul SPF Ostrov, iar în urma percehziåiilor, asupra lor, au fost descoperite æase paæapoarte cu însemnele autoritãåilor bulgare, care aveau aplicate poze cu cei opt minori depistaåi. În urma verificãrilor efectuate, cu ajutorul poliåiætilor de frontierã bulgari, s-a stabilit cã acestea sunt false.

În aceeaæi zi, în jurul orei 8.30, în zona debarcaderului bacului din zona Ostrov a fost oprit un autoturism marca Mercedes, de culoare neagrã, în care se aflau alåi doi bãrbaåi - un cetãåean german, în vârstã de 29 de ani æi un cetãåean bulgar, de 19 ani.

Iniåial, cei doi bãrbaåii au declarat cã au intrat legal în åarã, prin PTF Ostrov, æi cã se aflã în scop turistic în localitatea de frontierã, însã, din primele cercetãri, a rezultat cã cei doi sunt implicaåi în cãlãuzirea grupului de migranåi, reåinut anterior.

Fiind aprofundate cercetãrile, împreunã cu autoritãåile bulgare, s-a stabilit cã cei cinci bulgari æi cetãåenul german au preluat migranåii, de origine arabã, din localitatea bulgãreascã

Targovisthe, æi i-au transportat pânã în apropierea frontierei cu România. De aici, cei æase membri ai reåelei i-au îndrumat pe migranåi sã traverseze pe jos graniåa, urmând ca ei sã intre legal în åarã, prin punctul de frontierã æi sã-i preia pe migranåi din localitatea Almãlãu.

Din declaraåiile capului familiei, a rezultat cã acesta a plãtit suma de 10.000 de euro pentru a ajunge ilegal în Bulgaria, din Turcia, iar pentru facilitarea ajungerii în Germania, le-a promis cãlãuzelor suma de 30.000 de euro, pe care urma sã le-o înmâneze când ajungeau la destinaåie.

Poliåiætii de frontierã au întocmit dosare penale pentru trecere frauduloasã a frontierei, celor zece cetãåeni arabi, iar cetãåenilor bulgari æi celui german, pentru infracåiunea de trafic de migranåi, toåi fiind prezentaåi procurorilor, în vederea luãrii mãsurilor legale. Cele trei autoturisme au fost reåinute, în vederea confiscãrii, fiind indisponiblizate la sediul SPF Ostrov.

Cercetãrile sunt continuate, în colaborare cu autoritãåile bulgare, pentru depistarea tuturor persoanelor implicate æi stabilirea întregii activitãåi infractionale.

Marius Ovidiu NICULESCU

În data de 22 aprilie, în jurul orei 10.00, poliåiætii de frontierã, din cadrul PTF Sulina au efectuat controlul de frontierã, la intrarea

în åarã, asupra unei nave sub pavilion Turcia, sositã în Portul Sulina, din direcåia Maroc, având un echipaj format din 13 marinari, de

naåionalitate turcã.În urma controlului, a fost descoperit un pasager clandestin, în vârstã

de 22 de ani, care s-a dovedit a fi cetãåean marocan.Persoana respectivã, nu a putut prezenta niciun document de identitate æi

a declarat faptul cã a urcat la bordul navei în data de 31 martie, ascunzându-se într-o magazie din prova, cu scopul de a ajunge într-o åarã scandinavã pentru a-æi cãuta un loc de muncã.

Cetãåeanul marocan a fost descoperit de membrii echipajului dupã æapte zile de la plecarea navei din portul Jorf Lasfer (Maroc).

Colegii noætri l-au sancåionat contravenåional, cu suma de 8.000 de lei, pe comandantul navei, pentru faptul cã a transportat, în România, un pasager clandestin fãrã documente de trecere a frontierei de stat.

În data de 14 mai, ora 18.20, la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, s-a prezentat pe sensul de intrare în åarã, un cetãåean român, æofer al unui autocamion cu remorcã, care, conform documentelor de însoåire ale mãrfii, transporta cauciuc presat din Turcia, pentru o societate comercialã din România.

La controlul de frontierã, lucrãtorii noætri au constatat cã ænurul pentru sigilarea remorcii este rupt în partea din stânga spate, motiv pentru care au trecut la verificarea autovehiculului. Cu aceastã ocazie au descoperit, doi bãrbaåi, ascunæi în partea din faåã a remorcii.

În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã persoanele în cauzã sunt cetãåeni iranieni, în vârstã de 23, respectiv 24 de ani, care au declarat cã s-au ascuns în remorca autocamionului, în timp ce æoferul se odihnea, într-o parcare din Turcia, fãrã ætirea acestuia, cu scopul de a ajunge în Germania.

Poliåiætii de frontierã au întrerupt cãlãtoria persoanelor respective æi, conform protocolului româno-bulgar, au fost predate autoritãåilor de frontierã bulgare pentru continuarea cercetãrilor.

Nr4.2013.indd 21 04.06.2013 10:49:03

22 F R O N T I E R A Nr. 5/2013

ÆtiriÎn luna februarie a acestui an,

poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã au identificat, în Portul Constanåa Sud Agigea, opt containere, sosite la bordul a douã nave, sub pavilion Marea Britanie, respectiv Turcia, încãrcate, conform documentelor de însoåire, cu åigãri.

Primele æase containere au sosit pe adresa unei societãåi comerciale din Bulgaria, iar celelalte douã pe adresa unei alte societãåi comerciale, cu sediul în municipiul Constanåa.

Primul transport a fost efectuat pe ruta Grecia-România, urmând, apoi, traseul Bulgaria-Olanda æi conåinea 7.876 de baxuri cu åigarete, iar al doilea transport s-a derulat pe ruta Grecia-Olanda-România, ce conåinea 1.516 baxuri.

În baza analizei de risc, având suspiciuni cã acestea ar putea fi contrafãcute, poliåiætii de frontierã au procedat la efectuarea unui control amãnunåit al acestora, în urma cãruia a rezultat faptul cã respectivele åigarete sunt într-o stare avansatã de degradare, din fiecare container fiind ridicate mostre pentru a fi expertizate la o firmã specializatã din Bucureæti.

Din informaåiile deåinute de poliåiætii de frontierã constãnåeni, care au fost coordonaåi, în timpul cercetãrilor, de cãtre ofiåeri specializaåi din cadrul IGPF æi în colaborare cu reprezentanåi ai INTERPOL æi ai Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii din Bucureæti, a rezultat faptul cã åigaretele urmau sã ajungã pe piaåa neagrã din åãri ale Uniunii Europene.

În data de 8 mai, în urma rezultatelor primite de la producãtorii de åigãri, s-a stabilit faptul cã întreaga cantitate este improprie consumului, atât pe teritoriul Uniunii Europene, cât æi în afara acestuia, fiind

invocat art. 5 din Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European.Åigaretele urmeazã sã fie distruse conform procedurilor legale.

Marius Ovidiu NICULESCU

Poliåiætii de frontierã, din cadrul SPF Deta, împreunã cu lucrãtori din cadrul STPF Timiæ au desfãæurat, în data de 11 mai, o acåiune pe linia combaterii contrabandei cu åigãri.

Printre mai multe autoturisme oprite, în zona de competenåã, s-a aflat æi un Opel înmatriculat în România, despre care existau suspiciuni cã ar putea transporta åigãri. Poliåiætii de frontierã au trecut la identificarea æoferului, o româncã, în vârstã de 41 de ani, domiciliatã pe raza judeåului Arad. La controlul fizic al autoturismului s-au gãsit, în portbagaj, mai multe pachete de åigãri, de diferite mãrci, cu timbru de Muntenegru. În urma inventarierii åigãrilor, descoperite în interiorul autoturismului, a rezultat cantitatea de 2.469 de pachete, în valoare de 24.690 de lei.

În aceeaæi zi, o acåiune similarã, desfãæuratã la SPF Jimbolia, a dus la descoperirea a 1.645 de pachete de åigãri, diferite mãrci, de provenienåã sârbeascã. Acestea erau disimulate în bagaje æi pe corpul a patru cetãåeni români, toåi domiciliaåi pe raza judeåului Timiæ, æoferul æi trei ocupanåi ai unui autovehicul, marca „Opel

Vectra”, înmatriculat în România. În ambele cazuri, au fost întocmite actele premergãtoare

începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de deåinere, de cãtre orice persoanã, în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcãrii, sau marcate necorespunzãtor ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 de åigarete. Mihaela LEÆ

Efectuând o acåiune pe linia combaterii contrabandei cu produse accizabile, pentru valorificarea unor informaåii aflate în lucru, poliåiætii de frontierã, din cadrul SPF Iaæi, au oprit, în trafic, pe raza localitãåii de frontierã Holboca, în ziua de 1 mai, în jurul orei 9.00, un autovehicul marca Ford Tranzit, condus de un cetãåean român, în vârstã de 37 de ani. Despre acesta, existau informaåii potrivit cãrora transporta åigãri de contrabandã.

În urma controlului, au fost descoperite, în interiorul autoturismului, 10 colete învelite în folie neagrã, ce conåineau åigarete, de diferite mãrci, cu timbru de accizã din Republica Moldova.

Pentru continuarea cercetãrilor, maæina æi æoferul acesteia au fost conduse la sediul SPF Iaæi. Acolo, bãrbatul a declarat cã nu avea cunoætinåã despre existenåa åigaretelor, el trebuind doar sã transporte coletele în municipiul Iaæi.

Astfel, au fost confiscate 17.500 de pachete de åigãri, în valoare de peste 151.329 de lei. Cel în cauzã este cercetat pentru sãvâræirea infracåiunii de contrabandã.

Denis Mihaela LAZÃR

Nr4.2013.indd 22 04.06.2013 10:49:04

23F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Ætiri

Ion IRIMIA

Un cetãåean român, în vârstã de 36 de ani, pasager într-un autocar care efectua cursã regulatã pe ruta Chiæinãu - Italia, s-a prezentat în data de 16 mai în jurul orei 2.40 în Punctul de Trecere a Frontierei Oancea, pentru efectuarea formalitãåilor necesare trecerii frontierei.

Pentru valorificarea unei informaåii, poliåiætii de frontierã au solicitat inspectorilor vamali efectuarea unui control amãnunåit asupra bagajelor persoanei în cauzã.

În urma controlului efectuat, echipa comunã, formatã din poliåiæti de frontierã æi inspectori vamali, a descoperit ascunse æi nedeclarate în bagajele personale ale bãrbatului, disimulate în cutii de bomboane æi în ziare, 290 de pachete de åigãri de diferite mãrci cu timbru de accizã R. Moldova.

Autoritatea vamalã a luat mãsura ridicãrii åigaretelor, în valoare de 1.256 de lei, în vederea confiscãrii æi a sancåionat persoana în cauzã, cu amendã contravenåionalã, în valoare de 5.000 de lei.

Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Valea Viæeului au declanæat o acåiune, în data de 18 mai, pentru combaterea contrabandei cu åigãri, de provenienåã ucraineanã.

Astfel, în jurul orei 8.00, o patrulã a Poliåiei de Frontierã a observat, într-o zonã muntoasã, mai multe persoane care se deplasau de la frontiera de stat spre interior transportând mai multe colete voluminoase.

Poliåiætii de frontierã au procedat la somarea verbalã a bãrbaåilor, moment în care aceætia au abandonat coletele, fugind în direcåii diferite.

Deoarece persoanele reåinute au ignorat somaåiile, poliåiæti de frontierã au folosit, conform legii, armamentul din dotare, fiind trase æase focuri de avertisment în plan vertical. Astfel, s-a reuæit reåinerea unui bãrbat, domiciliat pe raza

judeåului Maramureæ, la scurt timp fiind identificate æi celelalte persoane, domiciliate pe raza comunei Bistra, care au fost supuse audierii de cãtre poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Valea Viæeului.

La cercetarea terenului, au fost descoperite 8 colete care s-au dovedit a conåine 3.888 de pachete cu åigãri, de provenienåã ucraineanã, în valoare de peste 33.650 de lei, cantitate ce a fost ridicatã în vederea confiscãrii.

În prezent, se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de contrabandã æi trecere ilegalã a frontierei de stat, la finalul documentãrii întregii activitãåi infracåionale urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Iulia STAN

Poliåiætii de frontierã din cadrul STPF Satu Mare, în data de 16 mai, au desfãæurat o acåiune pe linia combaterii contrabandei cu produse accizabile, în zona de competenåã.

Astfel, în jurul orei 8.00, poliåiætii de frontierã au oprit pentru control, pe o stradã din municipiul Satu Mare, o autoutilitarã, marca Peugeot Boxer, condusã de un bãrbat în vârstã de 46 de ani, din localitatea Lazuri, judeåul Satu Mare.

Existând suspiciuni cã transportã åigãri, s-a procedat la efectuarea unui control amãnunåit asupra maæinii. Drept urmare, s-a constatat cã autovehiculul are amenajat, în compartimentul marfã, un locaæ special, unde au fost descoperite într-un perete dublu, în spatele cabinei, 8.745 de pachete de åigãri, marca Jin Ling, de provenienåã ucraineanã, în valoare de 39.544 de lei.

Æoferul a declarat cã a închiriat maæina de la o persoanã, pentru a o folosi la transportul legumelor æi al fructelor æi cã nu ætia despre existenåa locaæului ori prezenåa åigãrilor în maæinã.

Întreaga cantitate de åigãri, precum æi maæina au fost ridicate, în vederea confiscãrii, iar æoferul a fost supus cercetãrii pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã, evaziune fiscalã æi deåinerea de cãtre orice persoanã în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcãrii. Radu LUNGU

Nr4.2013.indd 23 04.06.2013 10:49:06

Ætiri

F R O N T I E R A 24 Nr. 5/2013

• La PTF Ostrov, în data de 8 mai, în jurul orei 10.00, s-a prezentat, pentru efectuarea formalitãåilor de frontierã, un cetãåean român, în vârstã de 31 de ani, la volanul unui autoturism marca Renault Espace.

În urma verificãrilor, a fost constatat faptul cã autoturismul figureazã ca fiind furat din Franåa, cu 5 luni în urmã.

Persoana domiciliatã în judeåul Constanåa, a declarat faptul cã a achiziåionat autoturismul de la un cetãåean francez, fãrã a cunoaæte faptul cã acesta este furat.

Autoturismul, evaluat la aproximativ 15.000 de euro, a fost indisponibilizat la sediul PPF Ostrov, pentru continuarea cercetãrilor.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit cetãåeanului român dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunii de „complicitate la furt”.

• În data de 20 mai, în jurul orei 8.45, în PTF Negru Vodã s-au prezentat, pentru efectuarea formalitãåilor de frontierã, doi cetãåeni români, care cãlãtoreau cu un autovehicul marca Renault Master, cu numere de R. Bulgaria.

La solicitarea documentelor, pasagerul din dreapta, în vârstã de 35 de ani, domiciliat în judeåul Constanåa, a declarat cã este proprietarul autovehiculului æi a prezentat un certificat de înmatriculare.

În urma verificãrilor, a rezultat faptul cã respectivul document prezintã indicii de falsificare.

Persoana respectivã a declarat cã a achiziåionat autovehiculul în luna martie a acestui an, de la un cetãåean român, fãrã a cunoaæte faptul cã documentul în cauzã este fals.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit cetãåeanului român dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunii de uz de fals.

• În data de 22 mai, în jurul orei 6.45, în PTF Negru Vodã, s-au prezentat pentru efectuarea formalitãåilor de frontierã doi cetãåeni români, care cãlãtoreau cu un autoturism, marca Opel Vectra, la care era ataæatã o platformã.

Pe respectiva platformã era transportat un autoturism marca Audi A6, fãrã plãcuåe de înmatriculare, despre care pasagerul din dreapta, botoæãnean în vârstã de 22 de ani, a declarat cã îi aparåine.

În urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã autoturismul figureazã ca fiind furat din Italia, din luna mai 2007.

Persoana în cauzã, a declarat cã a achiziåionat autoturismul de la un cetãåean român, cãruia i-a plãtit suma de 2.500 de euro, fãrã a cunoaæte faptul cã este furat.

Autoturismul, în valoare de 10.500 de lei, a fost indisponibilizat la sediul SPF Negru Vodã, pentru continuarea cercetãrilor.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit cetãåeanului român dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt.

Marius Ovidiu NICULESCU

Nr4.2013.indd 24 04.06.2013 10:49:07

Ætiri

F R O N T I E R A 25Nr. 5/2013

Un cetãåean român, în vârstã de 55 de ani, la volanul unui autoturism marca BMW X5, s-a prezentat, în ziua de 30 aprilie, ora 15.40, la PTF Giurgiu pentru a efectua formalitãåile de frontierã

În urma controlului documentelor autovehiculului lucrãtorii poliåiei de frontierã au constatat cã acesta are certificatul æi numerele de înmatriculare false æi figureazã ca fiind furat din Ungaria, din data de decembrie 2007. Persoana a declarat cã a cumpãrat autoturismul de la un cetãåean român dintr-un târg de maæini æi cã nu avea cunoætinåã despre faptul cã acesta era furat.

Poliåiætii de frontierã au întocmit æoferului acte premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunilor de tãinuire la furt, uz de fals æi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat æi cu numere false de înmatriculare, iar autoturismul, în valoare de 7.500 de euro, a fost indisponibilizat la sediul ITPF Giurgiu.

În urma unei acåiuni desfãæurate pe linia combaterii traficului internaåional de autovehicule furate, poliåiætii de frontierã, din PTF Poråile de Fier I, au indisponibilizat un autoturism, marca Mini Cooper, cãutat de autoritãåile spaniole.

În dimineaåa zilei de 15 mai, s-a prezentat la controlul de frontierã, în PTF Poråile de Fier I, pentru a efectua formalitãåile la frontierã, conducând un autoturism marca „MINI COOPER”, un cetãåean român, în vârstã de 44 de ani.

La controlul de frontierã, existând suspiciuni în legãturã cu modul legal de deåinere al autoturismului de cãtre acesta, poliåiætii de frontierã au verificat amãnunåit documentele de identificare ale autovehiculului prezentate. Cercetãrile realizate de cãtre poliåiætii de frontierã, în baza de date, au stabilit cã autoturismul figureazã ca fiind bun supus confiscãrii de cãtre autoritãåile din Spania.

Conducãtorul autoturismului a declarat cã l-a cumpãrat dintr-un târg auto din municipiul Bucureæti. Autoturismul, cãutat pentru confiscare, este fabricat în anul 2011 æi are o valoare de 10.000 de euro.

Bãrbatul este cercetat de cãtre poliåiætii de frontierã mehedinåeni, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tãinuire.

Un ieæean, în vârstã de 31 de ani, conducând un autoturism Porsche 911 Carrera, s-a prezentat, pentru efectuarea controlului de frontierã, în PTF Albiåa, luni 29 aprilie în jurul orei 7.30.

Existând suspiciuni privind autenticitatea documentelor prezentate la control pentru autoturismul în cauzã, au fost efectuate verificãri suplimentare, ocazie cu care s-a constatat faptul cã autoturismul respectiv figureazã furat din Spania, din luna martie.

Conducãtorul autovehiculului a declarat cã a cumpãrat autoturismul contra sumei de 15.500 de euro, plus un autoturism marca BMW Z4, fãrã sã cunoascã faptul cã autoturismul Porsche este furat.

Poliåiætii de frontierã vasluieni i-au întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de furt, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Huæi, cu propunerile legale.

Autoturismul, în valoare de aproximativ 40.000 de euro, a fost indisponibilizat, în vederea recuperãrii acestuia de cãtre proprietar.

Autovehiculul a fost indisponibilizat, la sediul STPF Mehedinåi, urmând, ca la definitivarea cercetãrilor, sã fie înapoiat proprietarului legal.

Valeriu PERA

Alexandra POPESCU

Denis LAZÃR

Nr4.2013.indd 25 04.06.2013 10:49:08

Nr. 5/2013F R O N T I E R A 26

Eveniment

Oræova dezvoltã o serie de activitãåi didactice specifice, în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu diferite structuri operative din cadrul MAI, dar æi cu alte organisme care desfãæoarã activitãåi ce au legãturã cu atribuåiile Poliåiei de Frontierã, în vederea eficientizãrii procesului de învãåãmânt, prin valorificarea experienåei acestora. Colaborarea dintre Catedra de Pregãtire Specificã din cadrul æcolii, pe de o parte, UNHCR - Reprezentanåa în România æi Consiliul Naåional Român pentru Refugiaåi, pe de altã parte, se înscrie în agenda de succes privind parteneriatele educaåionale ale æcolii. Oferta educaåionalã a æcolii, promovatã la nivelul structurilor operative din cadrul IGPF, este trimisã, la începutul fiecãrui an, æi acestor douã organisme în vederea consultãrii æi stabilirii de comun acord a activitãåilor comune desfãæurate în cadrul Æcolii Oræova.

În baza unei bune colaborãri, în primele patru luni ale acestui an s-au desfãæurat douã activitãåi comune. Astfel, în data de 4 aprilie, participanåii la cursul de perfecåionare a agenåilor Poliåiei de Frontierã „Prevenirea æi combaterea migraåiei ilegale, au fost onoraåi sã-l aibã ca invitat pe Nicolae Cârcu, preæedintele CNRR, care a prezentat evoluåia migraåiei ilegale în România æi problematica azilului la frontierã. În data de 19 aprile, Cristina Bunea, din cadrul aceleaæi reprezentanåe din România, a avut amabilitatea sã prezinte participanåilor la cursul „Cunoaæterea æi aplicarea legislaåiei în domeniul azilului în România”, aspecte legate de principiile directoare privind protecåia internaåionalã a refugiaåilor. Cele douã activitãåi s-au desfãæurat în mod interactiv, cursanåii au pus întrebãri, æi-au clarificat unele lacune, iar feedback-ul a fost unul pozitiv.

Cu ocazia acestei activitãåi, Catedra de Pregãtire Specificã a fost invitatã, de cãtre reprezentanåii UNHCR, sã participe æi la alte activitãåi de colaborare, iar în urma acestor discuåii la nivelul conducerii æcolii, s-a stabilit includerea SPCPF Oræova pe agenda unei activitãåi comune cu UNHCR, Reprezentanåa în România æi structura similarã din Bulgaria.

Scopul este de a iniåia o colaborare educaåionalã cu æcoli interesate din åara vecinã æi de a dezvolta parteneriate cu Æcoala Oræova, pe linia derulãrii activitãåilor didactice privind protecåia internaåionalã a refugiaåilor, dar æi în alte domenii de interes.

A fost apreciat, de cãtre gazde, sprijinul acordat din partea celor douã instituåii de cooperare, care æi-au exprimat convingerea cã, pe viitor, vor fi dezvoltate aceste relaåii, în vederea desfãæurãrii procesului de învãåãmânt, la un nivel superior.

George GHERGULESCU

Parteneriat instituåional la Æcoala Oræova

Nr4.2013.indd 26 04.06.2013 10:49:10

27F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Tradiåie

Muzeul Militar Naåional „Regele Ferdinand I”, a organizat în perioada 18-19 mai, cea de-a XIII-a ediåie a „Zilelor Muzeului Militar Naåional”, sub logo-ul „90 de ani de muzeografie militarã”. Cu acest prilej, între orele 10.00 æi 14.00, au fost organizate standuri de prezentare, printre care æi cel al Muzeului Poliåiei de Frontierã. Este pentru prima datã când Muzeul Militar Naåional a invitat sã participe muzeele de armã din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. La standul Poliåiei de Frontierã, directorul muzeului, comisar-æef de poliåie Cristian Fiera, le-a vorbit celor interesaåi despre tradiåia armei de veghe la fruntarii æi uniformele pe care grãnicerii le-au purtat de-a lungul timpului.

Au putut fi admirate, cu aceastã ocazie, diverse colecåii ale muzeului, piese de echipament æi armament de epocã, special pregãtite în acest scop, grupuri de reconstituire istorico-militarã, româneæti æi strãine, cu care muzeul colaboreazã, îmbrãcate în uniforme de epocã. Uniformele, armamentul æi demonstraåiile de instrucåie de front, au fost prezentate de asociaåiile de reconstituire istoricã 6 Dorobanåi, Tradiåia Militarã, Deutsche Freikorps, Societas Militae Getae, care au acordat primului ajutor militarilor rãniåi pe front, prin amenajarea unui post de prim ajutor asemãnãtoare celor din 1917.

Au fost efectuate demonstraåii de instrucåie de front æi tragere cu armament istoric de infanterie æi artilerie æi au fost organizate concursuri pe teme istorice, de cunoaætere a faptelor de eroism æi a tradiåiilor militare.

Totodatã, au fost prezentate filme documentare cu subiect istorico-militar, au fost intonate maræuri æi cântece vechi ostãæeæti æi s-a asistat la parade ale costumelor de epocã. De asemenea, s-a putut gusta din „hrana de rãzboi”, preparatã într-o bucãtãrie rulantã de campanie, în timp ce copiii au putut trage la åintã cu puæti cu aer comprimat, dupã reguli militare, într-un stand special amenajat etc.

Toate aceste manifestãri au avut scopul de a valorifica în mod complex patrimoniul muzeal militar, de a capta æi de a suscita interesul publicului larg, mai ales al tinerei generaåii, în cunoaæterea istoriei noastre militare.

Poliåia de Frontierã prezentã la cea de-a XIII-a ediåie a „Zilelor

Muzeului Militar Naåional”

Gabriel CRÃCIUNAndrei ROMAN

Nr4.2013.indd 27 04.06.2013 10:49:10

28 F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Aniversare

Prin tripla sa relevanåã istoricã, ziua de 9 mai readuce, în fiecare an, în conætiinåa

românilor, evenimente istorice marcante ce au determinat destinul naåional æi recunoaæterea apartenenåei României la zona europeanã. Zi predestinatã pentru viitorul acestei naåiuni, este scrisã în istorie ca Ziua Proclamãrii Independenåeii de Stat a României (1877), Ziua Victoriei Coaliåiei Naåiunilor Unite în cel de-Al Doilea Rãboi Mondial (1945), Ziua Europei (1950).

Succesiunea celor trei evenimente s-a derulat în cadrul unui proces istoric de lupte armate æi diplomatice, de sacrificii pentru dreptul ancestral al românilor de a fi liberi, independenåi, de a-æi hotãrî

singuri calea, sau pentru dreptul de a i se recunoaæte, României, statutul sãu de stat european.

Dupã constituirea statului naåional modern român, poporul român a urmat calea dezvoltãrii de sine stãtãtoare, astfel cã România dorea, tot mai mult, æi îndreptãåit, sã se afirme liber pe scena europeanã æi sã nu mai accepte obligaåiile impuse de Poarta Otomanã. Noul context internaåional, apãrut odatã cu declanæarea luptei antiotomane, a popoarelor de la sud de Dunãre, creazã premisele îndeplinirii dezideratului de recunoaætere a „individualitãåii statului român” æi a „numelui de România”, deziderat consemnat de cãtre Mihail Kogãlniceanu, prim-ministru, la 16 iunie 1876, într-un memoriu adresat Poråii æi puterilor garante. Rãspunsul ofensator æi poziåia ostilã din partea autoritãåilor turceæti, dar æi a marilor puteri, reflectate în noua Constituåie otomanã, din 11 decembrie 1876, în care s-a consemnat

plasarea României între „provinciile privilegiate” ale Imperiului, determinã semnarea, la 4 aprilie 1877, de cãtre Mihail Kogãlniceanu, a unei Convenåii cu Rusia prin care armatele acesteia sunt lãsate sã treacã pe teritoriul României, în condiåiile respectãrii integritãåii åãrii. Rusia æi-a localizat, astfel, trupele la sud de Dunãre æi, în data de 24 aprilie, declarã rãzboi Turciei. Ca urmare, aceasta îæi îndreaptã ostilitãåile împotriva României, fãrã declaraåie de rãzboi, bombardând malul românesc al Dunãrii. Armata românã, mobilizatã în jurul localitãåii Calafat, riposteazã prin bombardarea Vidinului.

Se crease situaåia care a determinat ca, în cadrul sesiunii Adunãrii

deputaåilor, din 29 aprilie, æi a Senatului de a doua zi, Parlamentul României sã declare rupte legãturile diplomatice cu Imperiul Otoman æi, ieæind din starea de vasalitate, se admitea existenåa stãrii de rãzboi dintre cele douã state. Pe 9 mai 1877, Parlamentul åãrii proclamã „Independenåa absolutã a României”, iar prim-ministrul Mihail Kogãlniceanu declarã oficial cã România este „în stare de rezbel (…), dezlegaåi de legãturile noastre cu Înalta Poartã æi prin urmare ce suntem? Suntem independenåi, suntem naåiune de sine stãtãtoare”. Proclamaåia de Independenåã a fost primitã cu rezervã æi chiar cu ostilitate de cãtre puterile europene - Franåa, respectiv Imperiul Otoman æi Regatul Unit - a primit, însã, un vot favorabil din partea opiniei publice internaåionale. Intrat în rãzboi, pentru independenåa åãrii, în primãvara lui 1877, poporul român a participat, la bãtãliile purtate, cu peste 58.000 de ostaæi, dintre care mai mult de jumãtate

au fost rãniåi sau au semãnat câmpurile de luptã, cu trupurile lor. Armata românã, însã, a triumfat, cucerind, una dupã alta, redutele otomane de la Plevna, Griviåa, Opanez, Smârdan, Vidin. Tratatul de pace de la San-Stefano, din 3 martie 1878, semnat de cãtre Imperiul Rus æi cel Otoman, dupã încheierea rãzboiului rus-turc din 1877-1878, a recunoscut independenåa României, dar i-a impus sã retrocedeze sudul Basarabiei, Rusiei, aceasta oferindu-i, în compensaåie, Dobrogea æi Delta Dunãrii. Cucerirea independenåei avea sã fie fundamentul pentru construcåia marelui ideal al românilor, reîntregirea åãrii, prin înåeleptul act istoric al Marii Uniri, din anul 1918.

Al doilea eveniment, reper în istoria, nu numai a åãrii noastre, ci æi mondialã, îl reprezintã sfâræitul celei de-a doua conflagraåii mondiale, în Europa, urmarea acåiunilor militare concentrice ale foråelor Naåiunilor Unite. Oficial, cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial avea sã ia sfâræit prin semnarea actului de capitulare necondiåionatã, în noaptea de 8 spre 9 mai, la ora 02.00, în cartierul berlinez Karlshorst, de cãtre cãpeteniile celui de-

T R I P L Ã A N I V E R S A R E - 9 M A I

Nr4.2013.indd 28 04.06.2013 10:49:12

Istorie

29F R O N T I E R A Nr. 5/2013

al treilea Reich, în faåa reprezentanåilor principalelor puteri aliate. Astfel, ziua de 9 mai a fost proclamatã Ziua Victoriei.

Aportul României, în cadrul coaliåiei antihitleriste, la victoria asupra armatei naziste, din mai 1945, deæi considerabil - contribuind cu resurse economice æi financiare proprii, fapt aproape singular în rândurile coaliåiei, armata fiind înzestratã æi aprovizionatã prin efort propriu - nu a contat, astfel cã, prin Tratatul de Pace cu România, semnat la 10 februarie 1947, România nu a fost recunoscutã nici, cel puåin, ca actor participant la acåiunea militarã desfãæuratã în cadrul coaliåiei antihitleriste, ce sã mai fie menåionate rolul æi importanåa strategicã æi operativ-tacticã a intervenåiei armatei române!

Cel mai mare æi mai ucigãtor rãzboi, neîntrerupt, din istoria omenirii, Rãzboiul Mondial, din perioada 1939-1945, a însemnat, pentru România - pe lângã imensele pagube materiale, traume psihice æi sufleteæti pentru cei din spatele frontului - peste 850 de mii de militari moråi, rãniåi æi dispãruåi, iar din 23 august, pâna la 25 octombrie 1944, alåi zeci de mii de militari, continuând luptele pe

frontul de vest, pânã la victoria finalã, au scris istorie cu sângele lor.

T u t u r o r celor care au luptat æi au murit pentru

independenåã, libertate, identitate naåionalã, integritate teritoarialã, sau au continuat, sub diverse manifestãri, acåiunile de îndeplinire a nãzuinåelor neamului românesc, celor care au dus greul în spatele frontului, celor care, prin sacrificiile lor, ne-au fãcut sã fim mândrii cã suntem români, cã avem o åarã, un pãmânt românesc, le suntem datori cu respectarea æi apãrarea celor obåinute prin suferinåa lor. Sã le omagiem amintirea, cãci numai aæa ætim cine suntem noi, astãzi, æi putem sã ne asigurãm un viitor în ordinea fireascã a unei realitãåi de coexistenåã æi înåelegere europeanã, într-un efort de recunoaætere æi apreciere reciprocã, în cadrul unei societãåi mai ample, în care libertatea nu este doar un concept, ci o realitate.

„Unitã în diversitate”, deviza Uniunii Europene, menåionatã oficial, pentru prima datã, în Tratatul de instituire a unei Constituåii pentru Europa, încheiat în 2004, reflectã principiul de bazã al acestei comunitãåi economice, bazatã pe libera circulaåie a bunurilor, persoanelor, serviciilor æi capitalurilor. „Prima fundaåie concretã a unei federaåii europene” - în exprimarea lui Robert Schuman, ministru francez al afacerilor externe - noua comunitate avea ca scop punerea sub controlul comun al membrilor ei, a producåiei de oåel æi cãrbune, ca bazã a puterii militare a Franåei æi Germaniei, în scopul evitãrii izbucnirii unui nou rãzboi. La 9 mai 1950, într-o declaraåie, în numele Guvernului francez, Robert

Schuman declara: „Prin controlul producåiei de bazã æi prin instituirea unei Înalte Autoritãåi, ale cãrei decizii vor uni Franåa, G e r m a n i a æi alte state membre, aceastã propunere va conduce la crearea unei

prime baze concrete a federaåiei europene, indispensabilã pentru menåinerea pãcii”.

La iniåiativa lui Robert Schuman, æase åãri - Belgia, Franåa, Germania, Italia, Luxemburg æi Olanda - au semnat, la 18 aprilie 1951, Tratatul de la Paris privind prima dintre comunitãåile europene, Comunitatea Economicã a Cãrbunelui æi Oåelului (CECO). Ulterior, cele æase state au decis sã edifice o comunitate economicã, bazatã pe libera circulaåie a bunurilor, persoanelor, serviciilor æi capitalurilor æi, în 1957, prin Tratatul de la Roma, au înfiinåat Comunitatea Economicã Europeanã, precursoare a Uniunii Europene. Se puneau, astfel, bazele unei noi etape în evoluåia Europei, fãrã violenåã æi confruntãri sângeroase, constituitã pe cooperare economicã æi armonizare legislativã. Pentru îndeplinirea planului prin care se urmãrea, în primul rând, o consolidare a Europei, din punct de vedere economic æi eliminarea condiåiilor æi factorilor ce ar fi favorizat o a treia conflagraåie mondialã, Schuman apeleazã la Jean Monnet, secretar general al Ligii Naåiunilor, care fãrã sã fii avut, vreodatã, un mandat politic, deåinea reputaåia de a fi pragmatic, preocupat de gãsirea celor mai eficiente soluåii. Numit æi „Père de l'Europe”, fiind unul dintre cei unsprezece fondatori ai unei Europe paænice, unite æi prospere, Jean Monnet, cu o vastã experienåã, rezultat al unei excepåionale cariere internaåionale, a conceput ideea de Comunitate Europeanã, pe care Schuman a adoptat-o, fãcând-o public sub numele de Declaraåia sau Planul Schuman. Se constituia, astfel, un nou tip de cooperare economicã între state, bazat pe o formulã nouã, numitã „integrare”, în care statele transferã unele competenåe proprii, în domenii bine delimitate, cãtre o nouã entitate supranaåionalã, creatã prin voinåa lor suveranã. Ziua în care aceastã Declaraåie a fost fãcutã public, 9 mai (1950), a devenit „Ziua Europei”, sãrbãtoare anualã a pãcii æi unitãåii, a cooperãrii între popoarele Europei.

E. U.

Ziua de 9 Mai a

prilejuit desfãæurarea unei ceremonii militare de depunere a

coroanelor de flori, ce a avut loc în Bucureæti, la Universitatea Naåionalã de Aparare „Carol I”. Poliåia de Frontierã Românã æi-a adus omagiul eroilor naåiunii prin depunerea de coroane,

de cãtre chestorul de poliåie Ionel Tîrsînoagã - director

DMOCP-IGPF.

Nr4.2013.indd 29 04.06.2013 10:49:12

30 F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Duminicã, 12 mai, începând cu ora 9.30, s-a desfãæurat pe Stadionul Naåional de Rugby „Arcul de Triumf”, prima ediåie a „Cupei Regelui la Oinã”, competiåie la startul cãreia s-au aliniat cele mai bune trei echipe ale sezonului anterior al competiåiilor organizate de Federaåia Românã de Oinã: Frontiera Tomis Constanåa, campioana naåionalã, Straja Bucureæti - câætigãtoarea Cupei Federaåiei æi Biruinåa Gherãeæti - câætigãtoarea Cupei Satelor.

Evenimentul a fost un adevarat regal de oinã pentru publicul bucureætean, toate cele trei echipe prestând un joc spectaculos, la cel mai înalt nivel. Competitia a fost desfãæuratã în sistem turneu simplu, fiecare cu fiecare. Deæi, oricare dintre cele trei combatante ar fi meritat sã câætige competiåia, ele aflându-se la final la egalitate de puncte, Frontiera Tomis Constanåa a fost declaratã câætigãtoare a primei ediåii a „Cupei Regelui”, graåie unui punctaveraj mai bun. Pe locul doi s-a clasat echipa Biruinåa

Gherãeæti, iar pe locul trei Straja Bucureæti.Printre invitaåii de onoare ai evenimentului s-a numãrat Alteåa

Sa Regalã Principele Nicolae. Dupã prezentarea echipelor æi intonarea Imnului Naåional al României æi Imnului Casei Regale, Alteåa Sa a dat startul oficial al competiåiei. La final, Principele Nicolae a semnat tricourile de campioni, realizate special pentru acest eveniment de designerul Cãtãlin Botezatu, æi a oficiat festivitatea de premiere, împreunã cu preæedintele Federaåiei Române de Oinã Nicu Dobre, care, totodatã, este æi poliåist de frontierã.

Dupã înmânarea cupei de campioni, Alteåa Sa Regalã Principele Nicolae a participat, la invitaåia jucãtorilor echipei Frontiera Tomis Constaåa, în hora bucuriei pornitã ad-hoc. Federaåia Românã de Oinã se aflã de curând sub Înaltul Patronaj al Majestãåii Sale Regele Mihai I, Supercupa României la Oinã

fiind primul eveniment desfãæurat sub aceste auspicii, totodatã el fiind inclus în calendarul evenimentelor ce au marcat ziua de 10 Mai - Ziua Regalitãåii.

Competiåia din acest an a avut loc la 114 ani de la desfãæurarea primului Campionat Naåional de Oinã - Bucureæti, 9 Mai 1899.

Toåi cei prezenåi în tribunele Stadionului Naåional de Rugby „Arcul de Triumf” au primit, la intrate, materiale ce prezentau regulile jocului de oinã. În plus, evenimentul a fost însoåit de comentarii în direct, realizate cu sprijinul specialiætilor în acest sport, astfel cã au putut sã se familiarizeze æi sã înåeleagã mai uæor regulile æi modul de desfãæurare a partidelor de oinã.

ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a ediåie a Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”Cupei Regelui la Oinã”

Sport

Ætefan ANDREESCUPetre BUCUR

Nr4.2013.indd 30 04.06.2013 10:49:13

31F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Sport

Lansare de carte, la Institutul de Studii pentru Ordine PublicãÎn data de 19 aprilie, la sediul ISOP, a avut loc lansarea cãråii „Educaåia psiho-fizicã în Institutul

de Studii pentru Ordine Publicã”. Autorii cãråii, Doru Gãlan æi Ion Gârbea, au urmãrit sã conceapã un curs de bazã, care sã fie folositor, în primul rând poliåiætilor, dar æi altor persoane, dornice sã se iniåieze în artele maråiale, precum æi celor familiarizaåi, care doresc o mai bunã aprofundare a acestor tactici.

„În condiåiile amplificãrii fenomenului infracåional, oamenii legii vin în contact direct, nu de puåine ori, cu situaåii care le pun viaåa în pericol, ori sunt angrenaåi în acåiuni de apãrare a ordinii æi liniætii publice cu risc ridicat.

Pe parcursul desfãæurãrii unui curs se vor întâlni trei, patru sau chiar cinci teme, care, la o analizã mai atentã, se va observa cã, se întrepãtrund æi/sau se completezã, fiind reluate, în vederea consolidãrii deprinderilor, în cursul urmãtor”.

Cartea este structuratã în douã pãråi: Generalitãåi Privind educaåia psiho-fizicã pentru cadrele MAI æi Temele æi obiectivele cursurilor de pregãtire psiho-fizicã æi autoapãrare. Cursurile sunt în numãr de 22, fiecare având de la 2, la 5 teme, ultimul curs fiind cel de Verificare Finalã.

Poliåistã de frontierã - campioanã naåionalã la tir

Municipiul Târgu Jiu a gãzduit, în perioada 16-19 aprilie, Campionatul Naåional de Tir, organizat de MAI, la care au participat cei mai buni poliåiæti de frontierã, poliåiæti, jandarmi æi pompieri, campioni la competiåiile de tir, din structurile operative ale ministerului.

Din echipa Poliåiei de Frontierã Române a fãcut parte æi agentul principal Corina Moraru, poliåistã de frontierã din cadrul Serviciului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Mehedinåi - Biroul de Supraveghere æi Control Naval. La

competiåia de tir individual fete, aceasta a ocupat locul I, obåinând 199 de puncte, din 200 posibile. De altfel, æi în anul 2012 a obåinut tot locul I, în municipul Suceava, în cadrul aceleiaæi competiåii. Poliåista de frontierã este o participantã activã la competiåiile de tir ale MAI, iar de, aproximativ 4 ani a obåinut mereu locuri pe podium, la concursurile judeåene æi regionale. Este angajatã din sursã externã, lucreazã în Poliåia de Frontierã Românã de 7 ani, iar în anul 2011 a obåinut competenåe ca instructor de tir în poligon.

Competiåiile de tir cu arme de foc atrag participarea celor mai buni trãgãtori din structurile Ministerului Afacerilor Interne, iar pregãtirea acestora presupune mult antrenament psihologic, multe exerciåii de respiraåie æi fineåe în mânuirea trãgaciului. Unui bun trãgãtor i se cere îndemânare, calm, precizie æi foarte multã determinare.

Teoretic, în ceea ce priveæte participarea la competiåiile de tir, unul din atributele trãgãtorului trebuie sã fie cel al unei mari puteri de concentrare pe acåiunea în sine, æi sã nu se lase distras de niciun stimul exterior. În esenåã, tirul se defineæte ca un sport al cãrui succes este influenåat de doi factori: controlul minåii æi antrenementul continuu.

Ætefan ANDREESCU

Valeriu PERA

Ætefan ANDREESCUPetre BUCUR

Ministerul Afacerilor Interne a organizat, în perioada 27 mai - 1 iunie, Campionatul Mondial de Tenis de Câmp al Poliåiætilor. Competiåia a reprezentat o premierã æi a fost organizatã de Uniunea Sportivã a Ministerului de Interne din România (USMIR), sub patronajul Uniunii Sportive Internaåionale a Poliåiilor (USIP).

Alãturi de oficialii MAI, pe parcursul derulãrii competiåiei, a fost prezent æi preæedintele USIP, Excelenåa Sa, Æeicul Ahmad Nawaf Al-Ahmad Al-Sabah.

În concurs s-au înscris peste 100 de poliåiæti din 15 åãri reprezentând ministerele de interne din România, Ungaria, Arabia Sauditã, Brazilia, Bahrein, Bulgaria, Cehia, China, Columbia, Ecuador, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Palestina æi Turcia.

Medalia de aur la simplu bãrbaåi a fost câætigatã de reprezentantul României, Dacian Crãciun, iar argintul a fost câætigat tot de un reprezentant al României, Gabriel Moraru. Medalia de aur la simplu fete i-a revenit sportivei din China, Li Hui, ea disputând finala cu reprezentanta României, Andreea Ghinescu.

Finala la „dublu-bãrbaåi” a fost o „afacere” româneascã, Dacian Crãciun æi Remus Farcaæi învigându-i pe George Cosac æi Gabriel Moraru. În finala „dublu-fete” am obåinut locul secund,

Ghinescu Andreea æi Æiplea Lavinia au fost învinse de reprezentantele chinei Li Hui æi Jiang Yanyan.

Urmãtoarea ediåie se va desfãæura peste doi ani în Qatar, unde echipa României sperã sã obåinã rezultate la fel de bune.

Andrei ROMAN

Nr4.2013.indd 31 04.06.2013 10:49:15

Indiferent de vârstã, este important ca orice persoanã sã aibã o activitate preferatã, pe care sã o desfãæoare

cu plãcere, pentru a se relaxa æi a se deconecta de la rutina zilnicã. Un hobby este sãnãtos atât pentru minte, cât æi pentru trup. Chiar dacã citiåi, colecåionaåi sau faceåi miæcare, atât corpul, cât æi mintea, se vor relaxa. Colecåionarea de timbre sau filatelia, aæa cum mai este cunoscutã, este unul dintre cele mai vechi æi mai populare hobby-uri, existând o comunitate foarte numeroasã de colecåionari pe întreg globul. De peste 150 de ani, colecåionarea timbrelor este una din preocupãrile familiilor regale, vedetelor de film, celebritãåilor din lumea sportului æi a altor persoane din viaåa publicã.

Ce este timbrul?Înainte de apariåia mãrcii poætale, costurile livrãrii scrisorilor erau achitate de destinatar. Realizarea primelor mãrci poætale a revoluåionat serviciile poætale deoarece funcåia de bazã a timbrelor o reprezintã plata în avans a unui serviciu poætal. De-a lungul timpului, aceastã funcåie s-a diversificat, dar se bazeazã pe acelaæi principiu.Primul timbru din lume a apãrut în Marea Britanie, în 1840, æi s-a numit Penny Black. Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apãrut prima emisiune de mãrci poætale româneæti intitulatã Cap de bour. Emisiunea a fost tipãritã în Moldova æi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. Prima emisiune de mãrci poætale din spaåiul românesc a fost formatã din patru valori: 27, 54, 81 æi 108 parale.Mãrcile poætale îndeplinesc trei roluri principale: chitanåã cu o anumitã valoare pentru o platã în avans a unui serviciu poætal, mijloc de celebrare, promovare a patrimoniului naåional æi piesã de colecåie. Dar, mai presus de orice, marca poætalã este un veritabil ambasador al istoriei, culturii æi civilizaåiei umane, deoarece, forma æi funcåia sa îi conferã libertate de miæcare æi posibilitatea de a transmite informaåii în toate colåurile lumii.

Timbrul capãtã valoare pentru privitor fiind, totodatã, o plãcere pentru ochi, prin frumuseåea desenului, a culorii æi a tehnicii de tipãrire, dar æi un studiu al istoriei, culturii æi civilizaåiei întregii lumi, deoarece îåi poate dezvãlui detalii despre evenimente, persoane æi locuri, dar mai ales drumul parcurs de un plic pânã la destinaåie.Colecåiile de timbre pãstreazã imortalizate diverse perioade ale istoriei, ale unor personalitãåi din prezent sau din trecut, evenimente æi comemorãri de pe întreg globul. Astfel, fiecare timbru are o poveste a lui æi transmite amintirea unor vremuri trecute, frânturi din istoria åãrii unde a circulat, odatã, de mult.

De ce timbre?Odatã început acest hobby în copilãrie, pasionatul, de cele mai multe ori, va continua colecåionarea de timbre æi la maturitate, rãmânând la fel de entuziasmat ca în tinereåe. Acest hobby poate fi uæor îndrãgit de cãtre copii, aceætia având ocazia sã socializeze, sã cunoascã alåi colecåionari de aceeaæi

vârstã æi sã facã schimb de timbrele duplicat. Este un hobby care captiveazã pasionaåii, fãcându-i sã îæi doreascã sã îæi mãreascã colecåia din ce în ce mai mult.Unul dintre avantajele colecåionãrii de timbre este spaåiul foarte mic ocupat de o astfel de colecåie. Investiåia în aceste colecåii este de obicei micã, excepåie fãcând timbrele foarte rare obåinute, de obicei, în urma unei negocieri sau a unei licitaåii.Filatelia nu necesitã o instruire anume pentru începãtorii în domeniu, fiind necesarã, în schimb, doar informarea asupra poveætii fiecãrui timbru, ca, de exemplu, anul apariåiei, åara, ediåia din care face parte æi preåul corect al acestuia.Pe de altã parte, este o pasiune pe cât de interesantã, pe atât de profitabilã. Preåul timbrelor a crescut odatã cu numãrul celor pasionaåi de achiziåionarea acestora.Primul timbru emis de Principatul Moldovei, în 1858, Timbrul Cap de bour este cea mai scumpã marca poætalã din România æi, în acelaæi timp, un simbol,

Colecåionarea de timbre

Hobby

Petre BUCUR

32 F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Nr4.2013.indd 32 04.06.2013 10:49:20

Cap de bour

Hobby

la acea vreme fiind un afront clar adresat puterii otomane.Pe piaåa filatelicã nu sunt decât 750 de astfel de piese, având valori cuprinse între 5.000 æi 100.000 de euro. Potrivit unui catalog realizat de un colecåionar irlandez, un timbru de 81 de parale, nefolosit, în perfectã stare, este estimat la 70.000 - 100.000 de euro.Astãzi, cel mai scump timbru din lume este Treskilling galben, un timbru cu eroare de culoare, de provenienåã suedezã. În 1855, Suedia æi-a tipãrit prima serie de timbre oficiale, reprezentând stema åãrii, mãrcile având denominaåii între 3 æi 24 de skillings. În mod normal, timbrul de 3 skillings era tipãrit pe fond albastru - verzui, iar cel de 8 skillings pe fond galben - roæiatic. Tipografia a încurcat culorile, iar câteva sute de timbre de 3 skillings au fost tipãrite în culorile timbrului de 8 skillings. Nu se ætie exact câte exemplare au fost astfel tipãrite, cert este cã astãzi nu mai existã decât un asemenea timbru,

care a fost vândut, în 1996, de o casã de licitaåii din Viena pentru suma de 2,5 milioane de franci elveåieni (1,6 milioane de euro). În comparaåie cu greutatea sa (doar 0,3 grame), marca este consideratã nu numai cea mai scumpã din lume, ci æi cel mai scump obiect din lume.Printre marii colecåionari de timbre români se numãrã æi regele Carol al II-lea, cunoscut iubitor de muzicã æi colecåionar pasionat în domeniul artelor æi al filateliei, acesta având una din cele mai preåuite colecåii filatelice din lume, fiind estimatã la câteva zeci de milioane de euro. Dupã moartea sa, colecåia a dispãrut în condiåii neelucidate nici pânã în prezent.

Cum începem?Începem prin a colecåiona timbrele naåionale, din ediåiile recente, direct de la poætã sau cãutând vederile æi scrisorile vechi æi dezlipind cu grijã timbrele de pe acestea. Timbrele se dezlipesc uæor, fãrã a fi rupte, prin åinerea plicurilor câteva minute în abur fierbinte. De asemenea, de la poætã se mai pot procura timbre internaåionale, cele din ediåiile actuale, aflate încã în circulaåie, fiind, în mod evident, mult mai ieftine decât cele vechi. Periodic, se organizeazã, în åarã æi în strãinãtate, evenimente destinate împãtimiåilor filateliei, unde aceætia pot interacåiona.În orice achiziåie filatelicã trebuie sã existe puåin noroc, dar æi un dram de cunoaætere. Nimic nu este mai pãgubos decât sã cumperi timbre fãrã sã ai habar de cota lor æi, implicit, de raritatea fiecãruia în parte. Pentru asta s-au inventat primele cataloage filatelice, încã din 1861. Acestea au ajutat mulåi colecåionari în stabilirea prioritãåilor æi a unui „top” al celor mai valoroase mãrci poætale. Informaåii aprofundate, în domeniul filateliei, pot fi gãsite æi pe internet.

Sunt nenumãrate pagini oficiale care oferã informaåii despre emisiunea timbrelor, despre ediåiile anilor trecuåi, oferã posibilitatea înscrierii în Anuarul pasionaåilor æi a participãrii la licitaåii online pentru timbre. Tot pe internet, gãsim æi forumuri special destinate pasionaåilor de filatelie, unde aceætia pot interacåiona æi pot face schimb de experienåã.Clasificarea timbrelor în cadrul colecåiilor se poate face dupã mai multe criterii, cum ar fi, de exemplu, dupã categorie, dupã anul apariåiei æi åarã, dupã tipurile de sporturi sau speciile de pãsãri ilustrate, etc. Este importantã o astfel de clasificare a timbrelor în cadrul unei colecåii, aranjarea ordonatã a acestora permiåând colecåionarului sã le poatã localiza uæor, la nevoie.Timbrele sunt colecåionate în clasoare, cataloage special constituite pentru a pãstra æi proteja, în paginile lor, colecåiile de timbre. Pentru o mai bunã aranjare poate fi studiat modul de organizare al cataloagelor specializate de timbre sau chiar a clasoarelor colecåionarilor cu mai multã experienåã.Odatã începutã colecåionarea timbrelor, este recomandatã o mare atenåie pãstrãrii intacte a acestora, deteriorarea lor în timp ducând la scãderea valorii monetare a acestora.Timbrele trebuie mânuite întotdeauna cu atenåie, deoarece starea lor esteticã are o importanåã majorã în stabilirea preåului de vânzare. Existã cinci categorii în care pot fi clasate timbrele în funcåie de aspect: excelentã, foarte bunã, bunã, proastã æi foarte proastã. Exemplarele în stare excelentã sunt „vedetele” colecåiei, reprezentând o bunã parte din preåul vânzãrii.Fiecare pasionat de timbre trebuie sã aibã extrem de multã grijã faåã de colecåia sa, care va ajunge, în timp, sã fie foarte importantã æi valoroasã.

Treskilling galben

33F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Nr4.2013.indd 33 04.06.2013 10:49:25

Divertisment

Nr. 5/2013F R O N T I E R A 34

Doi amici stãteau de vorbã:- Sãptãmâna trecutã am gãsit o valizã,

în parc. Când am deschis-o, am vãzut cã are un fund fals æi acolo erau 100 000$. Nu-mi venea sã cred ce noroc a dat peste mine: toatã viaåa mi-am dorit o valizã cu fund fals.

Un grup de turiæti fãceau turul oraæului Praga. La un moment dat, ghidul spune:

- În acest moment, trecem pe lângã o renumitã berãrie praghezã.

Din mulåime se aude o voce:- Si de ce, mã rog, trecem pe lângã?

Vine mama soacrã acasã æi îæi gãseæte ginerele furios la culme, împachetându-æi bagajele.

- Ce s-a întâmplat? întrebã ea.- Ce s-a întâmplat?! rãbufni ginerele.

Îåi spun eu ce s-a întâmplat: i-am trimis un e-mail neveste-mi, în care i-am spus cã astãzi mã întorc acasã, din cãlãtorie. Când am ajuns acasã, ghici ce am gãsit? Nevasta-mea, adicã fiicã-ta, se tãvãlea cu un tip în patul nostru matrimonial! Acesta este sfâræitul cãsniciei noastre, voi pleca pentru totdeauna!

- Calmeazã-te, îi zice soacra. Ceva

nu e în regulã în toatã povestea asta. Ea nu ar face niciodatã aæa ceva! Stai numai o clipã, sã mã duc sã verific ce s-a întâmplat.

Dupã câteva momente, intrã soacrã-sa, înapoi în camerã, afiæând un zâmbet larg æi-i zice ginerelui:

- Vezi, åi-am spus eu cã trebuie sã existe o explicaåie simplã: fiicã-mea nu a primit nici un e-mail!

Soåul vine acasã beat mort, la mijitul zorilor, dimineaåa. Soåia începe sã-l apostrofeze:

- Câåi bani ai cheltuit, nenorocitule?- Vreo æase milioane…- Animalule, cu æase milioane pot trãi

o lunã!- Normal, tu nu bei, nu fumezi, nu te

duci la femei...

Soåia cãtre soå:- Dragul meu, uneori îmi vine sã cred

cã m-ai cerut în cãsãtorie doar fiindcã mãtuæa mea mi-a lãsat câteva sute de mii de dolari prin testament.

- Nu fi caraghioasã iubita mea, te-aæ fi luat de nevastã indiferent cine åi-ar fi lãsat banii ãætia.

Un profesor æi un muncitor, cãlãtoreau în acelaæi compartiment. De plictisealã, profesorul îi propune un joc:

- Uite care-i treaba, hai sã ne punem câte o întrebare, cine nu ætie rãspunsul, plãteæte câte o sutã de lei.

- Vai de mine, se vaitã muncitorul, dumneavoastrã sunteåi aæa un mare profesor, o sã-mi luaåi toåi banii.

Ca sã-l prindã în joc, profesorul îi spune:

- Dacã nu ætii sã rãspunzi la întrebarea mea, plãteæti o sutã, iar dacã eu nu ætiu rãspunsul, plãtesc o mie.

Muncitorul n-are încotro æi jocul întrebãrilor începe:

Perle din armatã:

Fruntaæul Popescu va fi pedepsit cu cinci zile de arest, pe motiv cã a fost gãsit cu o persoanã de sex feminin la gardul unitãåii, în loc sã fie în pat.

Fruntaæul Popescu va fi pedepsit cu cinci zile de arest pe motiv cã, imitând vocea locotenentului, a urlat ca un bou.

Instrucåia domnului medic militar, cu tema „Cum sã rãmân sãnãtos” se amânã, pe motiv de boalã.

Bãgaåi la tãrtãcuåã, regulamentul nu poate fi încãlcat absolut niciodatã, cu excepåia situaåiilor prevãzute de regulament!

Sã nu mai prind picior de soldat nebãrbierit prin unitate!

Noaptea trecutã, o mânã criminalã a spart chiuveta cu piciorul!

Am auzit un zâmbet în formaåie! Bateåi trei paæi æi începeåi sã cântaåi

cu stângul! Sã nu mai prind televizorul mergând

noaptea prin camerã! Dacã sunteåi proæti æi nu åineåi minte,

cumpãraåi-vã un carneåel æi un pix. Eu am chiar douã.

Aveåi grijã la pragul ãla de sus, dacã vã daåi cu capul de el, rãmâneåi proæti toatã viaåa. Eu m-am dat de trei ori, de aia ætiu...

Unui soldat i se face moralã în faåa plutonului: aveåi în faåã un porc æi un mãgar! Treci la loc în formaåie, mãgarule!

La instrucåia de front, comandantul ordonã: „Pluton, alinierea în front, câte unul! Pentru verificarea bocancilor, ridicaåi piciorul drept”. Unul dintre soldaåi ridicã, din greæealã, piciorul stâng, la care comandantul, vãzând æi un bocanc stâng ridicat, strigã imediat: „Bã, care ai ridicat amândouã picioarele?”

Comandantul cãtre soldaåi: „Trebuie sã åineåi duæmanul tot timpul în ochi... Ce te holbezi aæa la mine soldat?”

Nr4.2013.indd 34 04.06.2013 10:49:27

35F R O N T I E R A Nr. 5/2013

Regula cifrei unice presupune completarea careului de 81 cãsuåe

dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã de 9

cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã

conåinã, o singurã datã, fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9.Responsabili de paginã Ætefan ANDREESCU

æi Petre BUCUR

STAT

BLOC MILITAR

NUCLEU DE

COMETÃ!

OBIECTIV

STAT

INTRARE ÎN

DANEMARCA!

USTUROI

ASIA!

ACARI!

STAT

UNNECUNOSCUT

MURAÅI

NEAMÅUL

„PUR”

STAT

DEBUT LA ...

MOLDOVA

APÃ ÎN GERMANIA

CRAPÃ LEMNE

BAN DE

DUCÃ

STAT

RÂU LA

SPANIOLI

TINÃ!

SODIU ...

REDUS LA

SCARÃ

NINS PE MARGINI!ÅESUT DE

SUPRAFAÅÃ

STAT

DEMNITARI

LA LONDRA

STAT

CAIA!

ACUZE!

MARELE

SLAV

SALCÂM

A-ÆI ATRIBUI,

ABUZIV, UN

DREPT

SPIN

FLUIERE ÎN

SERIE

CARTE MARE

A DUÆMÃNI

ADIE PE

LITORAL

REPERE!

VAS DIN

LEMN

CURSE!

REFREN ÎN ARIE!

ZBUCIUM

PARADISSTAT

S T A T E E U R O P E N Ede Dumitru MOCANU

Divertisment

- Spune-mi, la ce datã a fost lupta de la Cãlugãreni?- Nu ætiu, spune muncitorul, poftim suta de lei.- Hai e rândul tãu, îl îndeamnã profesorul.Acesta se gândeæte o clipã æi întreabã:- Ce este galben pe spate, verde pe burtã, mãnâncã

raci, fluierã æi zboarã noaptea?Profesorul asudã, iese pe culoarul trenului, rãsfoieæte

enciclopedia æi abãtut, îi numãrã muncitorului mia de lei æi, apoi, îl întreabã:

- Acum, spune-mi, care era rãspunsul?- Nu ætiu, poftim o sutã de lei!

Un om destul de bogat este pe moarte. Copiii lui, care vor moæteni o avere însemnatã, s-au adunat în jurul patului muribundului æi discutã:

- Ar trebui, spune, cel mai mare dintre fraåi, sã-i facem o înmormântare de lux. Cu un „Mercedes”.

- Tu ætii cât costã aæa ceva? - întreabã cel mai mic dintre fraåi. Vreo 25.000 de euro…

Se aud câteva tusete, dupã care fiul cel mic adaugã:

- Cred cã ar trebui, totuæi, ceva mai modest, vreo 15.000, cu o maæinã mai micã.

Iarãæi aceleaæi tusete æi, unica fiicã a muribundului spune:

- Cred cã nu i-ar face plãcere lui tãticu sã ætie cã am cheltuit atâåia bani pe o festivitate fãrã sens. Eu îmi aduc aminte cã, mai demult, mi-a spus tata, cã vrea sã fie înmormântat ca sãracii…

Æi în momentul ãsta se aude din patul muribundului:

- Lãsaåi, lãsaåi, cã o sã mã duc pe jos…

Ce poate fi mai tare decât sã câætigi la loterie?

Sã câætigi la loterie a doua zi dupã divorå.

Cine fluierã dupã femeile trecute de 45 de ani?

Oala sub presiune.

Nr4.2013.indd 35 04.06.2013 10:49:28

Nr4.2013.indd 36 04.06.2013 10:49:29