• N

R.1

/20

13

• 3

6 P

AG

INI

ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

Poliåiæti i de frontierã în luptã cu natura

dezlãnåuitã

Nr11-12iul.indd 1 04.02.2013 10:21:28

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 732

- Poliåia de Frontierã æi fondurile europene, 14 ani de realizãri notabile 4-7- Poliåiætii de frontierã în luptã cu natura dezlãnåuitã 10-12- Unirea micã – un pas mare spre România modernã 22- Mihai Eminescu – 162 de ani de la naæterea poetului naåional 23- Rãspunderea contravenåionalã a minorului (16 – 18 ani) 24-25- Hãråuirea sexualã ca formã a abuzului emoåional 27- Ghid pentru pasionaåii sporturilor de iarnã 28-31- HOBBY 33- Divertisment, integramã æi sudoku 34-35

Din sumar

Nr. 1/2013F R O N T I E R A 2

Nr11-12iul.indd 2 04.02.2013 10:21:31

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)

Redactor-æef:subcomisar Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:inspector principal Ætefan ANDREESCU

inspector principal Iulian PUICÃinspector Elena URSACHI

inspector inginer Petre BUCUR

Fotoreporter & layout:agent principal Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare:Elena URSACHI

ADRESA: Bd. Geniului nr. 42 C, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-408.74.34;021- 316.25.98 -

int. 19364, 19334, 19335

Banii pentru abonamentele la revista „FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul de venituri al fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare inspectorat teritorial, æcoalã sau altã structurã PFR are deschis la trezoreria localã un numãr de cont, care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:Elena URSACHI

TiparART GROUP INT - Bucureæti

Tel. 021-3209280; FAX 021-3209277

Ediåia s-a încheiat la 31 ianuarie 2013

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

Preå: 2 lei

Ronald K. Noble, secretarul general al INTERPOL, a efectuat, în perioada 23-24 ianuarie, prima vizitã oficialã în România, ca urmare a invitaåiei adresate de cãtre autoritãåile române. Prima sa vizitã a fost la Ministerul Afacerilor Interne, unde ministrul Radu Stroe a trecut în revistã stadiul colaborãrii României cu

Organizaåia Internaåionalã de Poliåie Criminalã. Ministrul Afacerilor Interne a subliniat, cu aceastã ocazie, faptul cã promovarea cooperãrii poliåieneæti la nivel mondial æi crearea de parteneriate solide între structurile de aplicare a legii reprezintã modalitãåi eficiente de diminuare a criminalitãåii. De asemenea, oficialul român a precizat cã o prioritate pentru Ministerul Afacerilor Interne o reprezintã cooperarea poliåieneascã internaåionalã în vederea combaterii criminalitãåii transfrontaliere.

La rândul sãu, Ronald K. Noble a apreciat implicarea activã a åãrii noastre în activitãåile æi proiectele INTERPOL, precum æi rezultatele deosebite obåinute în domeniu, menåionând cã România este un partener de încredere în combaterea criminalitãåii organizate internaåionale.

Referitor la bazele de date ale INTERPOL, Ronald K. Noble a arãtat cã România este pe locul trei, din cele 190

de state membre, în ceea ce priveæte eficienåa datelor comunicate, în urma cãrora sã se producã reåinerea unor infractori.

În aceeaæi zi, secretarul general INTERPOL a efectuat o vizitã la sediul IGPF, unde a fost întâmpinat de cãtre secretarul de stat, chestor-æef Marian -

Grigore Tutilescu, æef al Departamentului Schengen, Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale, inspectorul general al PFR, chestor-æef Ioan Buda æi adjunctul inspectorului general, chestor Bogdan Ivãnescu.

Delegaåia a vizitat Centrul de Comandã æi Control, unde comisar-æef Andreea Niculiu, æeful Serviciului Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale, a fãcut o prezentare interactivã a acestuia. Ronald K. Noble s-a arãtat foarte interesat de aplicaåii, solicitând informaåii suplimentare æi dorind sã vadã cum funcåioneazã practic aplicaåiile, urmãrind imagini live de pe frontierã.

La finalul vizitei, secretarul general al INTERPOL a apreciat æi lãudat efortul fãcut de Poliåia de Frontierã în vederea aderãrii la Spaåiul Schengen, precum æi munca depusã, asigurând gazdele de întregul sãu sprijin.

Vizitã a secretarului general al INTERPOL

3F R O N T I E R A Nr. 1/2013

SummaryBriefly:During 23-24 January, Ronald K. Noble,

the Secretary-General of INTERPOL, carried out a visit in Romania. He also

visited the General Inspectorate of Border Police. Page 2

The Romanian Border Police and European funds – 14 years of remarkable achievements: a retrospective of the activity of the specialized structures assigned with the attraction of modernization funds of the Border Police. Pages 4-7

„SCHENGEN Borders Code” on-line courses, a new approach in

the improvement of training tools, developed by FRONTEX Agency. Page 8

The border policemen from the Eastern border, fighting with the unleashed nature: starting from 9 December 2012, for a month, 91 border policemen, with 29 special vehicles, within the subunits of BPTI Iasi, acted in 27 intervention cases in order to get the citizens out of the snow who were blocked on the roads within their responsibility area. Pages 10-12

News regarding the trafficking with stolen vehicles and cigarette smuggling.

Pages 14-17

Little Union, a big step towards the edification of modern Romania – short analysis of the Union from 1859. Page 22

Mihai Eminescu, the eternity of Romanian culture – 162 years since the birth of the

national poet of Romania. Pages 23

Contraventional liability of the minor (16-18 years). Pages 24-25

Sexual harassment, as a form of emotional abuse – explanations about

sexual harassment. Page 27

Guide for winter sports enthusiasts – impressions of the readers on the places they visit – Bansko resort from Bulgaria. Pages 28-31

A new column named „HOBBY”. Within this page we will try to present the latest news from different areas (automobile, photography, IT, etc.).

Innovations in the automobile industry - presentation of airbag. Page 33

Nr11-12iul.indd 3 04.02.2013 10:21:39

F R O N T I E R A 4 Nr. 1/2013

Fondurile europene au fost æi sunt un punct de plecare pentru realizarea obiectivelor majore în toate domeniile de activitate (publice æi private), în vederea consolidãrii României ca stat membru UE. Deæi, în baza exerciåiilor financiare încheiate s-a dovedit o capacitate instituåionalã redusã în gestionarea mecanismelor financiare nerambursabile, la nivelul PFR, începând cu anul 1999 au fost iniåiate, derulate æi implementate o serie de proiecte care au fost puncte de referinåã în dezvoltarea instituåiei.

Fondurile primite din aceste proiecte au schimbat, pentru totdeauna, instituåia de la frontiere. Modernizarea Poliåiei de Frontierã Române a avut o evoluåie spectaculoasã, în doar câåiva ani, nivelul de dotare a sãrit de la „nesatisfãcãtor” la „excepåional”.

R e v i s t a „Frontiera” a oglindit de-a lungul anilor munca specialiætilor din structurile însãrcinate cu realizarea acestor proiecte, cu transformarea lor în realizãri.

În acest moment, ne propunem sã realizãm o retrospectivã a muncii acestora, a succeselor obåinute în cei 14 ani de activitate. Vom încerca apoi sã ne oprim æi asupra activitãåii prezente æi a proiectelor viitoare aflate pe agenda de lucru a colegilor din

structura de gestionare a fondurilor europene.Phare - primul mecanism financiar de care PFR a beneficiat

în vederea realizãrii æi sprijinirii obiectivelor urmãrite la nivel european æi naåional, respectiv îndeplinirea obligaåiilor instituåionale din punct de vedere al acquis-ului comunitar, întãrirea capacitãåii administrative, coeziune socialã æi economicã în vederea aderãrii la spaåiul european. În perioada de derulare a acestui instrument (1999 - 2005) au fost implementate o serie de proiecte care au reprezentat primele demersuri de schimbare a imaginii PFR într-o instituåie modernã, specializatã în domeniul gestionãrii viitoarelor frontiere externe ale UE. Printre proiectele de anvergurã implementate în perioada menåionatã æi dezvoltate ulterior amintim:

- SCOMAR, sistem operativ de supraveghere care beneficiazã de o tehnologie de ultimã generaåie, devenit operaåional din anul 2009 (tehnologie computerizatã, sateliåi, camere de vedere ultra-performante, nave de intervenåie æi æalupe rapide), fiind considerat unul dintre cele mai performante sisteme de supraveghere a graniåei maritime din cadrul UE;

- Facilitãåi de comunicaåii terestre æi la fluviul Dunãrea - Sisteme de comunicaåii voce-date fixe/mobile - tehnologii æi sisteme de telecomunicaåii, reåele æi software pentru telecomunicaåii, oferind servicii multiple, diversificate, reåele de telecomunicaåii cât mai întinse æi cât mai rapide, cu grad mare de acoperire æi accesibilitate, cu un numãr tot mai mare de aplicaåii care sã rãspundã cerinåelor operaåionale, etc.

În Poliåia de Frontierã Românã, Unitatea de Implementare a Programelor Phare (PIU) a apãrut pentru prima datã, într-o formulã instituåionalizatã, în data de 10 martie 2000, prin ordinul æefului Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, general de divizie Nicolae Oprea, pentru a consfinåi æi legaliza o activitate ce avea loc încã de la mijlocul anului 1999.

Principalele beneficii ale fondurilor europene s-au materializat în finalizarea construcåiei instituåionale æi, în particular, trebuie subliniate urmãtoarele rezultate, care evidenåiazã în mod categoric Poliåia de Frontierã pe ansamblul Ministerului Afacerilor Interne æi, chiar pe ansamblul instituåiilor

Poliåia de Frontierã æi fondurile europene -14 ani de realizãri notabile

Documentar

Nr11-12iul.indd 4 04.02.2013 10:21:41

F R O N T I E R A 5Nr. 1/2013

guvernamentale române.Noua structurã organizatoricã a Poliåiei de Frontierã a fost

realizatã în concordanåã cu standardele europene în domeniu. Un rezultat remarcabil se cuvine a fi menåionat: în 2004, pe ansamblul instituåiei, 80% din funcåii erau în domeniul operativ æi doar 1.67% dintre acestea se refereau la actul de comandã. Astfel, a fost adaptatã legislaåia de bazã, dar æi cea secundarã, privind frontiera de stat a României, la nivelul acquis-ului comunitar æi au fost efectuate demersurile necesare pentru armonizarea legislaåiei privind cooperarea cu statele vecine æi cu cele membre UE.

Împreunã cu experåi germani æi spanioli, s-au realizat Manualul Naåional Schengen, Manualul Poliåiei de Frontierã æi Strategia de securizare a frontierei de stat a României pentru perioada 2004-2006.

Au fost modificate Legea privind Regimul frontierei de stat a României æi Legea privind Organizarea æi funcåionarea Poliåiei de Frontierã Române, a fost fãcutã o analizã a infrastructurii informaåionale, o nouã structurã a carierei poliåistului de frontierã æi, totodatã, a avut loc îmbunãtãåirea selecåiei, educãrii æi sistemului de instruire în concordanåã cu standardele UE. Cu sprijinul experåilor din agenåiile de aplicare a legii din alte state ale UE, precum æi la nivelul instituåiilor proprii de învãåãmânt, au fost specializaåi, pe diverse domenii de infracåionalitate, 12.956 poliåiæti de frontierã în cadrul parteneriatelor cu instituåii similare din Statele Membre ale Uniunii Europene. Finanåarea a fost din fonduri europene, concomitent fiind restructurate æi modernizate, în conformitate cu normele europene, sistemul æi programele de învãåãmânt

ale Poliåiei de Frontierã Române – pe baza standardelor ocupaåionale. Au fost încheiate protocoale de colaborare între Æcoala de Agenåi de Poliåie de Frontierã Oradea æi instituåiile similare din Eschwege - Germania æi Miskolc - Ungaria, totodatã, fiind organizatã, în premierã în România, „Academia de Varã pentru Poliåiile de Frontierã Europene”, acåiune la care au participat poliåiæti de frontierã din state membre UE æi est-europene. Scopul acestor acåiuni a fost de intensificare a cooperãrii æi standardizarea pregãtirii (modului de acåiune) al autoritãåilor de frontierã din statele UE æi cele nemembre.

Cu aceastã ocazie s-a revizuit sistemul de recrutare, selecåionare, educare æi pregãtire pentru a fi aliniat celor mai bune practici în domeniu din Uniunea Europeanã, fiind stabilit un set de criterii de selecåionare a personalului pentru admiterea în Centrele de pregãtire ale Poliåiei de Frontierã.

Documentar

Nr11-12iul.indd 5 04.02.2013 10:21:42

6 F R O N T I E R A

Documentar

Nr. 1/2013

În aceastã perioadã Planul de învãåãmânt a fost adecvat specificului Poliåiei de Frontierã. Un aspect aparte al cooperãrii internaåionale, dezvoltate în cadrul programelor Phare, s-a referit la înfiinåarea Centrelor æi Punctelor de Contact la Frontierã (Punctul de Contact între România æi Bulgaria, la Giurgiu, Centrul de Contact România - Ucraina - R. Moldova, la Galaåi æi Punctul de Contact între România æi Franåa, la Oradea, la care au fost cooptaåi æi reprezentanåi austrieci æi germani), având ca scop combaterea infracåonalitãåii transfrontaliere, prin creæterea vitezei de transfer de informaåii operative. Parteneri æi consultanåi, Poliåia de Frontierã Germanã æi Poliåia Francezã au acordat sprijin juridic, logistic æi de pregãtire specificã pentru înfiinåarea Centrelor de Contact.

Principalii parteneri ai Poliåiei de Frontierã Române au fost Poliåia Federalã Germanã, Garda Civilã Spaniolã æi Poliåia Francezã, parteneri puternici æi cu o experienåã vastã, cu care s-a reuæit încheierea unei noi Convenåii de Înfrãåire Instituåionalã. Împreunã cu aceætia, în cadrul Programelor Phare, s-a reuæit finalizarea Strategiei de management integrat al frontierei României, Strategia de securizare a frontierelor, Manualul Poliåistului de Frontierã, care reprezintã aplicaåia naåionalã a Manualului Schengen, crearea bazei legale pentru înfiinåarea Centrelor æi Punctelor de contact æi cooperare la frontierã,

armonizarea cu prevederile europene a pregãtirii æi a bazei legale în lupta împotriva traficului de fiinåe umane æi de droguri.

Pentru prima datã în România, o instituåie publicã a primit aprobarea pentru un program de finanåare multianual. Astfel, Poliåia de Frontierã a elaborat Programul Phare multianual 2004-2006 în valoare totalã de 163 milioane Euro. Programul a avut ca scop îmbunãtãåirea managementului agenåiilor la frontierã, prin optimizarea sistemului instituåional al Poliåiei de Frontierã æi al Administraåiei Naåionale a Vãmilor æi dezvoltarea sistemelor pentru întãrirea frontierelor României.

Acest program conåinea proiecte ce vizau finalizarea cadrului legal pentru aplicarea Convenåiei Schengen, dezvoltarea strategiei de dezvoltare organizaåionalã, îmbunãtãåirea cooperãrii inter-instituåionale la viitoarele frontiere externe ale Uniunii Europene, combaterea corupåiei în

Poliåia de Frontierã æi în Administraåia Vamalã, compatibilizarea sistemelor de analizã a informaåiei æi a analizei de risc cu cele ale Uniunii Europene, finalizarea sistemului de comunicaåii æi conectãrii la Sistemul Informatic Schengen, al sistemelor de supraveghere la Marea Neagrã æi pe Dunãre, finalizarea dotãrii punctelor de frontierã æi a frontierei verzi cu aparaturã specificã, finalizarea dotãrii cu mijloace de patrulare æi intervenåie pe mare æi pe uscat.

Programul multianual a fost structurat pe cinci capitole: A. Reconstrucåia sistemului instituåional B. Perfecåionarea sistemului de cooperare naåionalã æi internaåionalã C. Implementarea unui sistem optimizat de management al resurselor umane D. Dezvoltarea unui sistem de întãrire a frontierelor României E. Reabilitarea infrastructurii.

Toate proiectele definite în cadrul celor cinci capitole au fost selectate cu mare grijã, în strânsã legãturã cu celelalte documente programatice elaborate de România æi transmise la Bruxelles, cum ar fi, Strategia de management integrat al Frontierelor României, Documentul complementar de poziåie referitor la capitolul de negociere 24 Justiåie æi Afaceri Interne, Planul de Acåiune Schengen. Proiectele s-au adresat unor domenii de maximã prioritate æi sensibilitate æi au asigurat atingerea

Nr11-12iul.indd 6 04.02.2013 10:21:42

F R O N T I E R A 7

Documentar

Nr.1/2013

scopurilor propuse. Este, de asemenea, de menåionat cã nu au existat suprapuneri între aceste proiecte æi altele, dezvoltate în anii precedenåi, nu au existat duplicãri de activitãåi, iar forma finalã a fost agreatã de cãtre Direcåiile Generale de Extindere æi Afaceri Interne ale Comisiei Europene.

Au existat premise foarte bune pentru finalizarea cu succes a acestor obiective, ceea ce s-a demonstrat dupã finalizarea ultimelor proiecte aprobate, în anul 2008. Poliåia de Frontierã a avut capacitatea instituåionalã æi de resurse umane necesare. În acest sens, este de remarcat poziåia exprimatã de Comisia Europeanã din Raportul de Åarã din 2005, referitoare la fondurile Phare pentru Poliåia de Frontierã:

„În general, impactul Phare a fost pozitiv. Transferul efectiv de cunoætinåe, de echipamente æi de resurse financiare a avut loc într-un numãr de domenii importante, cum ar fi: […]- Justiåie æi afaceri interne: consolidarea gestionãrii frontierelor æi gestionarea fenomenului migraåionist prin proiecte de înfrãåire instituåionalã pentru funcåionarea Poliåiei de Frontierã.”

Adãugând æi celelalte programe europene derulate la nivelul Poliåiei de Frontierã Române, cooperare transfrontalierã, facilitatea de tranziåie, facilitatea de pregãtire a proiectelor etc., putem spune cã s-a bucurat de un real succes. Astfel, o mânã de oameni, bucurându-se de entuziasmul tinereåii, dar æi de contextul istoric oferit de aderarea României la Uniunea Europeanã, reuæiserã sã atragã fondurile totale Phare pentru Poliåia de Frontierã de 215 milioane Euro, valoarea cofinanåãrii Phare fiind de aproximativ 95 milioane euro.

Ca o rezultantã a acestor eforturi, la evaluarea realizatã în 2004 de cãtre Delegaåia Comisiei Europene în România asupra capacitãåii de implementare a acquis-ului comunitar æi de absorbåie a fondurilor de cãtre diferite agenåii guvernamentale

române, Poliåia de Frontierã a fost menåionatã ca „una din primele din åarã, având în vedere performanåele æi posibilitãåile de dezvoltare”.

Câteva vorbe ar trebui spuse æi despre oamenii care au fãcut parte din Unitatea de Implementare a Programelor Phare:

La data înfiinåãrii, unitatea a fost formatã din maior ing. Gabriel Manolescu, æeful structurii în 2001, cpt. ing. Andrei Voicu, care a condus unitatea în perioada 2001-2007, cpt. ing. Bogdan Manolache, cpt. ing. Cornel Olteanu, lt. ing. Tiberiu Dendrino. Ulterior, echipa a fost completatã cu maior Anca Modoianu, maior Ioan Mustaåã, lt. c-dor Marius Sanda æi cpt. ing. Dan Nichita.

Gabriel Manolescu æi Anca Modoianu au plecat din IGPF, iar proiectele de înfrãåire instituåionalã au fost administrate de Carmen Bãrbarie. De-a lungul anilor, au mai contribuit æi: Anemona Pereæ la elaborare proiecte, Edward Bezman la implementare, Andrei Lucian la monitorizare-raportare, Marius Bizãu la elaborare, Nina Alexe æi Cristina Volosin la implementare.

Unitatea de Implementare a Programelor Phare este locul unde s-au pus în paginã, împreunã cu colegii din compartimentele specializate din IGPF, toate specificaåiile tehnice, toate solicitãrile de asistenåã pentru Poliåia de Frontierã, toate dosarele de licitaåie, rapoarte. Tot aceastã unitate a elaborat fiæele de susåinere financiarã, a negociat finanåãrile atât

în åarã cât æi la Bruxelles, a participat la evaluãrile care se fac la deschiderea ofertelor primite în cadrul licitaåiilor internaåionale, a participat la livrarea echipamentelor. În final, dar nu în ultimul rând, a executat controale pentru verificarea modului în care sunt utilizate echipamentele furnizate prin Programe Phare æi a

susåinut rapoarte, audituri æi controale din partea autoritãåilor statului æi ale Comisiei Europene.

Rezultatele extraordinare pe care acest colectiv le-a avut s-au bazat pe prietenie, colaborare în cel mai adevãrat sens al cuvântului, sinceritate - uneori dusã pânã la exprimarea în modul cel mai dur a pãrerilor, pionierat, pasiunea de a face ceva nou æi cu tot sufletul.

Nu trebuie sã încheiem aceastã înæiruire fãrã a-l aminti pe inspectorul general al PFR de la acea vreme, general (r) Aurel Neagu, care a reuæit sã aducã încredere, putere æi consistenåã activitãåii depuse de cãtre cei din Unitatea de Implementare a Programelor Phare, dar æi o realã susåinere a acesteia la nivel guvernamental æi internaåional.

Mulåumim æefului Serviciului Protocol æi Traduceri din IGPF, comisar-æef Andrei Voicu, pentru informaåiile æi fotografiile oferite, care au stat la baza acestui material.

Iulian PUICÃ

Echipa de fotbal PIU - în centru primul consilier de preaderare german Heinz Burkhart

Unitatea de Implementare a Programelor Phare - 2005

Nr11-12iul.indd 7 04.02.2013 10:21:43

8 F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Pregãtire

Agenåia FRONTEX, în cadrul Proiectului de dezvoltare a modulului de e-learning „Codul Frontierelor Schengen”, împreunã cu experåi din cadrul structurilor de Poliåie de Frontierã din România, Belgia, Olanda, Germania, Estonia, Slovenia æi Suedia, au demarat, începând cu luna iunie 2012, acåiunile necesare dezvoltãrii unui curs online de pregãtire a poliåiætilor de frontierã, la nivelul Uniunii Europene privind învãåarea æi cunoaæterea Codului Frontierelor Schengen.Prima fazã în dezvoltarea acestui proiect complex este dezvoltarea unui pilot, instrument ce urmeazã a fi lansat la jumãtatea lunii februarie 2013. Acesta va a fi distribuit tuturor statelor membre în vederea extinderii colaborãrii la nivel european æi are la bazã simularea activitãåilor prevãzute de Codul Frontierelor Schengen æi Manualul Practic, desfãæurate de cãtre fiecare poliåist de frontierã dintr-un punct de trecere a frontierei situat la frontiera externã a Spaåiului Schengen. Prin cursul on-line „Codul Frontierelor Schengen”, dezvoltatorii introduc o abordare nouã în ceea ce priveæte procesul de învãåare, aceasta se va desfãæura în mod interactiv prin intermediul simulãrilor. Simulãrile reflectã evenimente din activitatea zilnicã a poliåistului de frontierã.Conceptele de „serious gaming” (jocuri serioase) æi „gamification” (punerea sub formã de joc) au avut ca scop iniåial instruirea armatei æi presupune crearea unor aplicaåii care au ca principal obiectiv învãåarea interactivã dirijatã spre performanåã, prin crearea unui mediu virtual în cadrul cãruia utilizatorii sunt puæi în situaåii reale.Principalul avantaj al acestui concept constã în posibilitatea oferitã utilizatorului de a identifica singur soluåii

corecte, de a învãåa din propriile greæeli, evitându-se erorile „in real life” (în viaåa realã) - în cazul nostru, la locul de muncã.În mediul virtual, poliåistul de frontierã este pus în situaåia de a se afla în prima linie de control într-un punct de trecere a frontierei situat la frontiera externã Schengen æi de a participa la efectuarea unui control al documentelor de cãlãtorie ale persoanelor care solicitã intrarea pe teritoriul naåional.La finalul controlului de frontierã, poliåistul de frontierã va trebui sã ia o decizie, bazatã pe prevederile Codului Frontierelor Schengen æi a Manualului Practic, referitoare la permiterea intrãrii persoanei pe teritoriul naåional sau trimiterea acesteia în linia a doua pentru investigaåii suplimentare.În luarea deciziei, poliåistul de frontierã se poate folosi de toate instrumentele standard, ce se gãsesc în orice tonetã de control echipatã conform standardelor Schengen.„Jocul” constã în parcurgerea mai multor scenarii bazate, în aceastã fazã, pe trei cazuri identificate din legislaåia Schengen, fãrã a se face referire la legislaåia naåionalã, astfel:- controlul efectuat asupra unui cetãåean dintr-un stat membru al UE, care deåine o cetãåenie diferitã decât cea a poliåistului de frontierã;- controlul efectuat asupra unui cetãåean terå, pentru care intrarea în Spaåiul Schengen nu este condiåionatã de obåinerea unei vize;- controlul efectuat asupra unui cetãåean terå, pentru care intrarea în Spaåiul Schengen este condiåionatã de obåinerea unei vize.Simularea este structuratã pe mai multe niveluri de dificultate æi va oferi, în viitor, poliåiætilor de frontierã, oportunitatea de a parcurge toatã

cazuistica specificã Codului Frontierelor Schengen æi Manualului Practic.Pe toatã perioada simulãrii, poliåistul de frontierã are atât posibilitatea de a învãåa, cât æi de a-æi verifica cunoætinåele prin intermediul scenariilor parcurse, în acest sens fiindu-i asigurat feedback-ul, atât pozitiv, cât æi negativ, din legislaåia Schengen.În vederea creãrii unui standard unic de pregãtire în domeniile de competenåã, va fi dezvoltatã o platformã de e-learning gestionatã de cãtre Agenåia FRONTEX pentru a fi utilizatã, atât de cãtre poliåiætii de frontierã din poliåiile de frontierã europene, cât æi de poliåiætii de frontierã ce fac parte din EBGT (European Border Guard Teams), platformã ce va integra toate instrumentele dedicate pregãtirii æi va facilita accesul rapid æi securizat, al poliåiætilor de frontierã, la instrumentele dezvoltate de cãtre Agenåia FRONTEX, instrumente dedicate îmbunãtãåirii continue a standardelor de cunoætinåe ale acestora.Platforma de e-learning, integratã în cadrul platformei Virtual-Aula (platformã destinatã prezentãrii instituåiilor cu atribuåii la frontierã din Statele Membre æi proiectelor desfãæurate de cãtre Agenåia FRONTEX), este structuratã dupã modelul principalelor platforme de e-learning din Uniunea Europeanã æi SUA, similarã platformelor e-learning utilizate de cãtre principalele instituåii de învãåãmânt din lume (universitãåile Oxford, Harvard, Stanford, Michigan, Washington æi Columbia) æi va oferi posibilitatea tuturor poliåiætilor de frontierã din Uniunea Europeanã de a-æi perfecåiona cunoætinåele în Codul Frontierelor Schengen, traficul de fiinåe umane, documente falsificate, terminologia specificã în limba englezã etc.

Iulian IFTODE

Ne jucãm æi... învãåãm - Cursul on-line „Codul Frontierelor Schengen”

Noua abordare în îmbunãtãåirea instrumentelor de pregãtire, dezvoltate de cãtre Agenåia FRONTEX, are la bazã conceptele de „serious gaming” (jocuri serioase) æi „gamification” (punerea sub formã de joc), concepte dezvoltate în SUA, începând cu anul 1980.

Nr11-12iul.indd 8 04.02.2013 10:21:44

9F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Eveniment

În perioada 17 – 18 ianuarie, la Æcoala Iaæi s-a desfãæurat Întrevederea de lucru între specialiætii instituåiilor de învãåãmânt din Poliåiile de Frontierã ale României æi Republicii Moldova.

Delegaåia Departamentului de Poliåie de Frontierã din Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a fost compusã din locotenent colonel Ghenadie Maciura, profesor specialist al Secåiei Metodice a Colegiului Naåional de Poliåie de Frontierã, locotenent colonel Gheorghe Petic, æef al Catedrei Discipline Fundamentale a Colegiului Naåional de Poliåie de Frontierã Ungheni æi locotenent major Sergiu Micu, specialist principal al Direcåiei de Pregãtire Profesionalã din cadrul Departamentului de Poliåie de Frontierã al MAI din Republica Moldova. Partea românã implicatã în program a fost constituitã din comisar-æef de poliåie Gheorghe Vãleanu, directorul SFICPPF Iaæi, comisar Ionuå Åancov, ofiåer specialist în cadrul SFIC al IGPF, comisar-æef Nicolae Robu, æeful catedrei de Pregãtire Specificã din cadrul SFICPPF Iaæi æi comisar Narcis Isachi, æeful compartimentului Metodicã,

Planificare æi Biblioteci al SFIC PPF Iaæi.

Aspectele abordate pe parcursul întâlnirii au vizat metodologiile de elaborare a regulamentelor de ordine

interioarã æi regulamentelor de organizare æi funcåionare specifice instituåiilor de

învãåãmânt din Poliåia de Frontierã Românã. Cu aceastã ocazie, poliåiætii de frontierã moldoveni au manifestat interes faåã de experienåa colegilor români în domeniul identificãrii necesitãåilor de formare profesionalã pe nivel æi de procesul de instruire iniåialã æi continuã sã fie derulat în instituåiile Poliåiei de Frontierã Române.

Colegii moldoveni s-au documentat æi asupra formelor de pregãtire a

personalului didactic din æcolile Poliåiei de Frontierã Române, fiindu-le, astfel, expuse cerinåele de pregãtire (de bazã æi de specialitate), experienåã profesionalã, aptitudini æi abilitãåi impuse de fiæele posturilor pentru ocuparea unor funcåii de profesori/instructori de poliåie. În aceeaæi ordine de idei, oaspeåilor le-a fost

prezentatã æi concepåia FRONTEX referitoare la pregãtirea comunã a poliåiætilor de frontierã (CCC æi CMC), precum æi concepåia referitoare la pregãtirea pe nivele determinate, conform SQF (Cadrul Sectorial al Calificãrilor pentru poliåiætii de frontierã).

Specific întrevederii, profesorii SFICPPF Iaæi au expus principiile æi metodele de organizare a cursurilor de formare æi perfecåionare profesionalã derulate în cadrul instituåiei.

În concluziile de la finalul lucrãrilor, s-a stabilit necesitatea dezvoltãrii relaåiilor de cooperare bilaterale între instituåiile

de învãåãmânt ale Departamentului Poliåiei de Frontierã al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova æi Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã Române, analizându-se æi posibile modalitãåi concrete de realizare a acestei dezvoltãri.

Florin–Ioan BIBIRE

Întrevedere de lucru la Æcoala Iaæi

În premierã, în oraæul Arad, personalitãåi locale din diferite domenii au fost premiate, în seara zilei de 25 ianuarie 2013, în cadrul Premiilor ARQ, în urma unui concurs interactiv, în care cititorii site-ului au nominalizat æi ulterior au votat candidaåii.

Jurnaliæti, politicieni, patroni, administratori de diferite firme, oameni de culturã, sportivi, bloggeri, oameni din showbiz-ul local, funcåionari publici, voluntari æi alåii au fost prezenåi la Restaurantul Panoramic al Hotelului Continental, unde s-au acordat premiile site-ului ARQ.

Timp de 21 zile cititorii au votat favoriåii lor, propuæi tot de ei, din diverse categorii, pe ARQ.ro.

La categoria „Cel mai bun purtãtor de cuvânt”, diploma de excelenåã a fost acordatã colegei noastre Mihaela Leæ pentru perioada în care a fost purtãtor de cuvânt al IJPF Arad, în prezent Mihaela ocupând aceeaæi funcåie, dar în cadrul ITPF Timiæoara.

Acest titlu a fost acordat conform propunerii æi aprecierii cititorilor site-ului www.arq.ro, pentru activitatea desfãæuratã, adunând cele mai multe voturi în cadrul sesiunii de vot online.

Iulian PUICÃ

Nr11-12iul.indd 9 04.02.2013 10:21:45

Actualitate

10 F R O N T I E R A Nr.1/2013

Începând cu 9 decembrie 2012, timp de o lunã, 91 poliåiæti de frontierã, cu 29 autospeciale, din cadrul subunitãåilor ITPF Iaæi, au acåionat în 27 cazuri de intervenåie, pentru scoaterea din zãpadã a cetãåenilor rãmaæi blocaåi pe drumurile din zona de responsabilitate. Cu aceastã ocazie, au fost salvate æi transportate, în afara zonelor înzãpezite, 261 persoane æi 61 autoturisme.

La SPF Stânca, poliåiætii de frontierã au intervenit, în data de 12 decembrie 2012, în jurul orei 13.00, pentru a scoate din zãpadã un microbuz æcolar în care se aflau 19 copii împreunã cu æoferul microbuzului. Cele 20 de persoane se deplasau cãtre localitatea Ripiceni, însã autovehicolul în care se aflau a rãmas blocat în zãpadã. Microbuzul a fost tractat cu ajutorul a douã autospeciale Iveco pânã în parcarea liceului din Ætefãneæti, unde a rãmas pânã la deblocarea drumului.

Pe timpul deplasãrii dinspre Ripiceni spre Ætefãneæti, cele douã autospeciale ale Poliåiei de Frontierã au intervenit pentru a scoate din zãpadã încã douã autoturisme, în care se aflau æase persoane, care au fost direcåionate cãtre oraæul Ætefãneæti.

În aceeaæi zi, în jurul orei 16.00, poliåiætii de frontierã de la SPF Româneæti au evacuat dintr-un microbuz æcolar 25 de copii. Aceætia se deplasau spre domiciliu, dinspre Ætefãneæti spre Santa Mare, însã microbuzul a rãmas blocat în zãpadã. Cei 25 de copii au fost conduæi æi cazaåi la sediul SPF Româneæti.

Un alt echipaj format din poliåiæti de frontierã de la SPF Româneæti, împreunã cu poliåiæti æi reprezentanåi ai SDN, au acåionat în Ætefãneæti pentru deblocarea unui autoturism în care se aflau trei persoane, reuæind aducerea acestora în oraæul Ætefãneæti.

Tot în data de 12 decembrie, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF

Rãducãneni au intervenit cu o autospecialã Iveco Massif pe DJ 244F, comunicaåia Moæna-Grozeæti, pentru a deszãpezi o autospecialã sanitarã, care transporta douã persoane spre municipiul Iaæi, la dializã. Poliåiætii de frontierã au preluat persoanele æi le-au transportat în localitatea Rãducãneni, de unde au fost preluate de un echipaj SMURD. Alåi colegi, din cadrul aceluiaæi sector, au intervenit în apropierea localitãåii de frontierã Grozeæti pentru a deszãpezi un autovehicul, în care se aflau un adult æi 2 copii.

În jurul orei 17.30, în zona de responsabilitate a SPF Bivolari, æase poliåiæti de frontierã au intervenit, cu o autospecialã Iveco Massif æi cu un VW Transporter, pe comunicaåia DN 24C în apropierea localitãåii Tabãra, pentru a ajuta douã persoane, care rãmãseserã blocate într-un autoturism înzãpezit ce se

Poliå iæt i i de frontierã în luptã cu natura dezlãnåuitã

Nr11-12iul.indd 10 04.02.2013 10:21:46

Actualitate

11F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Poliå iæt i i de frontierã în luptã cu natura dezlãnåuitã

deplasa spre municipiul Iaæi. Persoane au fost conduse la Spitalul din Bivolari pentru acordarea de îngrijiri medicale, una dintre acestea, în vârstã de 70 de ani, având în antecedente un atac cerebral.

Câteva ore mai târziu, la cãderea serii, în jurul orei 19.00, poliåiætii de frontierã din cadrul STPF Botoæani au intervenit la ieæirea din Botoæani, în localitatea Baisa, pentru a deszãpezi o autospecialã de transport valori, în care se aflau 3 persoane. Autospeciala æi persoanele au fost adãpostite la sediul STPF Botoæani.

La solicitarea prefectului judeåului Botoæani, între orele 22.00-4.30, poliåiætii de frontierã botoæãneni au intervenit pentru a scoate din zãpadã douã autovehicule, cu 3 persoane rãmase înzãpezite în apropierea localitãåii Unåeni.

Poliåiætii de frontierã, din cadrul SPF Berezeni, care îæi executau misiunile specifice, au intervenit cu foråe æi mijloace proprii pe sectorul de drum situat între localitãåile Berezeni æi Vetriæoaia, pentru deblocarea din nãmeåi a 9 autovehicule, în care se gãseau 17 persoane.

Un alt echipaj, din cadrul aceluiaæi sector, care se afla în misiune pe raza localitãåii Vetriæoaia a intervenit pentru transportul a 9 elevi surprinæi de viscol pe DN 24A, în timp ce se deplasau pe jos din localitatea Vetriæoaia, unde frecventeazã cursurile Liceului Tehnologic „Petru-Rareæ”, spre localitatea de domiciliu, Berezeni.

În data de 20 decembrie, în jurul orei 8.45, un echipaj format din poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Berezeni, care executa o misiune spre municipiul Huæi, a fost solicitat de

cãtre o persoanã din localitatea Vetriæoaia - Pojorãni, aflatã în imposibilitatea de a se deplasa, pentru a fi transportatã la Spitalul municipal Huæi. Poliåiætii de frontierã au luat toate mãsurile necesare pentru a transporta persoana la spital, cu autospeciala Iveco, cu care efectuau misiunea.

În ziua urmãtoare, poliåiætii de frontierã din cadrul aceluiaæi sector au intervenit, cu foråe æi mijloace proprii, pe sectorul de drum situat între localitãåile Berezeni æi Vetriæoaia, pentru deblocarea din nãmeåi a 2 autovehicule, în care se gãseau 4 persoane.

În data de 8 ianuarie, între orele 3.00, æi 5.00, poliåiætii de frontierã din, cadrul SPF Berezeni, aflaåi în timpul serviciului, au intervenit cu foråe æi mijloace proprii pe drumul situat între localitãåile Berezeni æi Muæata, pentru deblocarea din nãmeåi a unei ambulanåe care trebuia sã preia un copil de 2 ani æi jumãtate. Minorul æi mama acestuia au fost preluaåi, de la domiciliu, de cãtre poliåiætii de frontierã æi transportaåi la ambulanåã, care, ulterior, æi-a continuat

Nr11-12iul.indd 11 04.02.2013 10:21:47

Actualitatetraseul spre spitalul municipal Huæi.

În jurul orei 15.00, æase poliåiæti de frontierã din cadrul aceluiaæi sector, care executau misiuni specifice, au intervenit cu mijloace proprii pe sectorul de drum situat între localitãåile Berezeni æi Vetriæoaia, pentru deblocarea din nãmeåi a douã

autoturisme, cu câte o persoanã fiecare, a unei autoutilitare, cu douã persoane, æi a unui autobuz cu 7 persoane. Intervenåia a durat aproximativ o orã, dupã care æoferii autovehiculelor æi-au putut continua cãlãtoria, toåi pasagerii fiind în afara oricãrui pericol.

În ziua de 26 ianuarie, timp de aproximativ 7 ore, 10 poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Huæi aflaåi în timpul lor liber, sub directa îndrumare a adjunctului æefului de sector, inspector Cornel Ursan, au intervenit benevol pentru a ajuta la deszãpezirea a 22 de gospodãrii din localitãåile Drînceni, Albiåa æi Rîæeæti, un segment de drum comunal din localitatea Rîæeæti æi 4 autoturisme blocate de zãpezi.

Întrucât în cursul zilei respective tronsonul de drum Huæi - Albiåa a fost închis circulaåiei, æi în localitãåile amintite nu s-a putut efectua aprovizionarea, poliåiætii de frontierã au dãruit proprietarilor gospodãriilor deszãpezite, persoane în vârstã, lipsite de putere æi de orice alt ajutor, pâine proaspãtã æi apã mineralã.

Denis Mihaela LAZÃR

Era 8 ianuarie dimineaåa...

Ninsese toatã noaptea, încã ningea æi viscolul se înteåise. Împreunã cu 5 colegi din compartimentul ture serviciu, agenåi din cadrul SPF Huæi am încãrcat în douã autospeciale Iveco Massif, lopeåi, æufe, canistre de motorinã æi ceai æi am pornit la drum. Am intrat pe DE 581, unde în dreptul localitãåii Chersãcosu, pe o distanåã de aproximativ 3 kilometri, drumul era înzãpezit cu valuri de zãpadã mai mari de un metru. Aici, trei autocare, un autobuz, peste 10 autoturisme æi un microbuz erau blocate, unele din autoturisme fiind aproape înghiåite de zãpadã. Ne aæteptam la un drum îngreunat dar parcã nici aæa... Condiåiile meteo erau groaznice, vântul bãtea cu putere, cred cã se apropia de 100 km pe orã. Ne åineam de multe ori unii de alåii. Ne deplasam cu greu prin zãpada pânã la brâu. Uneori am mai mers æi pe burtã. Am informat imediat ierarhic situaåia æi ne-am apucat de treabã. Ajungem primã datã la un autobuz, cursa Ghermãneæti - Huæi æi gãsim multe femei, unele în vârstã. Îi evacuãm pe pasageri (aproximativ 40 persoane) æi îi ducem la domiciliile lor de pe raza comunei Drânceni. Urmãtorul, un autoturism cu 3 persoane din R. Moldova. Le dãm ceai æi îi ajutãm sã alimenteze de la o staåie din zonã. Din microbuzul cursa regulatã Chiæinãu-Bucureæti evacuãm 5 persoane æi le transportãm în PTF Albiåa. Înaintãm cu greu æi pe masurã ce avansãm ajutãm æi alte persoane, câteva chiar mai speriate.Important este sã salvãm vieåi æi trebuie sã continuãm. Ajungem æi la autocare, discutãm cu æoferii æi persoanele din autocar. Sunt æi copii, familii. Alimentãm æi autocarele, cãldura începe sã funcåioneze din nou æi vor sã mai

aætepte în mijlocul de transport. Rãmâne câte un poliåist de frontierã la fiecare autocar æi ceilalåi continuãm. Ne întâlnim în mijlocul „iadului alb” cu colegii de la ISU æi Batalionului 202 Apãrare NBC din Huæi (oameni gospodari cum le zicem noi). Ne salutãm scurt æi trecem din nou la treabã cu lopeåile, un utilaj special, iar în jurul orei 12.00 reuæim sã scoatem toate persoanele æi mijloacele de transport din zãpadã. A fost un efort comun, colegii ISU, Batalionul de chimie, poliåiætii din Huæi æi poliåiætii de frontierã, tocmai de aceea am reuæit sã câætigãm bãtãlia contra naturii dezlãnåuite.Nu avem timp sã ne felicitãm pentru cã trebuie sã fim siguri cã toåi sunt în siguranåã æi nu avem persoane dispãrute sau accidentate. Verificãm din nou drumul æi în lateral dar nu sunt probleme, nu avem persoane dispãrute. Reuæim sã deblocam drumul pe un singur fir, iar în jurul orelor 16.00 toate persoanele æi mijloacele de transport ies în siguranåã din România prin PTF Albiåa. Trecând prin punct aceætia ne multumesc æi claxoneazã salutând la plecare. Blocãm circulaåia cu un post control

la ieæirea din localitatea Râæeæti pentru a se reuæi deszãpezirea drumului care din cauza viscolului foarte puternic se blocheazã din nou.În jurul orelor 17.00 - 18.00 ajungem æi noi acasã. Ne dezgheåãm æi ne uscãm, iar în jurul orei 20.00 se primeæte un apel de urgenåã la 112 æi colegii de la ISU ne solicitã sprijinul pentru a ajuta o mamã speriatã, care cere sprijin pentru a transporta bebeluæul ei cu febrã mare, din localitatea Râæeæti cãtre Spitalul din Huæi. În maximum 5 minute, ajungem la aceasta æi atât mama cât æi copilul sunt preluaåi cu un Iveco Massif æi transportaåi (destul de dificil dar în siguranåã) pânã în marginea localitãåii Huæi, de unde sunt urcaåi într-o ambulanåã.Am primit ulterior cele mai frumoase mulåumiri de la mama a cãrui copil se afla în siguranåã, internat la Spitalul din Huæi.În final, tot ceea ce conteazã este acea mulåumire interioarã cã am fãcut o treabã bunã. Am demonstrat în acest mod încã odatã cã suntem alãturi de oameni, æi cã DA, ei se pot baza pe noi.

Cornel URSAN

Nr. 1/2013F R O N T I E R A 12

Nr11-12iul.indd 12 04.02.2013 10:21:48

13F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Ultraj

Un caz de ultraj s-a petrecut la ITPF Sighetul Marmaåiei în ziua de 29 decembrie 2012, în jurul orei 2.40, când mai multe persoane, care au consumat bãuturi alcoolice la un bar din apropierea Punctului de Trecere a Frontierei Halmeu, au adresat injurii æi cuvinte jignitoare la adresa unui poliåist de frontierã care se afla în exercitarea atribuåiilor de serviciu, în punctul de control acces al PTF Halmeu, iar unul dintre bãrbaåi l-a lovit pe lucrãtorul nostru cu pumnul în faåã.

Imediat au intervenit colegii poliåistului de frontierã, agresorul fiind imobilizat æi condus la sediul SPF Halmeu în vederea continuãrii cercetãrilor. Acesta a fost introdus în camera de triere æi reåinere administrativã, moment în care a produs mai multe daune materiale.

În timpul intervenåiei pentru imobilizarea celui în cauzã, alte persoane au ieæit din barul respectiv, aruncând cu sticle de bere înspre poliåiætii de frontierã aflaåi la faåa locului æi rãnindu-l pe unul dintre ei. Ca urmare a acestui fapt, alte trei persoane au fost încãtuæate æi conduse la sediul sectorului.

Din cercetãrile efectuate, s-a stabilit cã persoanele care au participat la altercaåie se numesc Marian L., de 31 de ani, Adrian V. de 22 de ani, Viorel P. de 30 de ani æi Cristian G. de 22 de ani, domiciliaåi în localitatea Halmeu, jud. Satu Mare.

În cauzã s-a întocmit lucrare penalã în care cei patru bãrbaåi sunt cercetaåi sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de ultraj; ultraj contra bunelor moravuri æi tulburarea liniætii publice; împiedicarea sub orice formã a organului de urmãrire penalã sau de menåinere a ordinii publice de a-æi îndeplini obligaåiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliåiei ori al altui organ de stat, de a lua mãsurile necesare pentru menåinerea ori restabilirea ordinii publice; distrugere.

Numiåii Marian L. æi Adrian V. au fost prezentaåi Judecãtoriei

Satu Mare, care a emis pe numele lor mandat de arestare preventivã pentru 29 de zile.

Pe numele numiåilor Cristian G. æi Viorel P. au fost emise ordonanåe de reåinere pentru 24 de ore, iar procurorul de caz a dispus, faåã de aceætia, mãsura de a nu pãrãsi localitatea de domiciliu pentru o perioadã de 29 de zile.

La data de 15 decembrie 2011, a intrat în vigoare Legea 280/2011, care aduce completare OUG 104/2001, privind Organizarea æi funcåionarea PFR, reglementând inclusiv modalitãåile în care poliåistul de frontierã poate face uz de armamentul din dotare. Revista FRONTIERA a publicat, în nr. 1/2012, la pagina 26, Modificãrile Uzului de Armã. Astfel, prin articolele 32¹ æi 32², se stabilesc condiåiile în care poliåiætii de frontierã pot face uz de armã.

Radu LUNGU

Bãrbaåi arestaåi dupã ce au atacat un poliåist de frontierã

În ultimii ani, respectul faåã de

autoritãåile statului aproape

cã a dispãrut. Din ce în ce mai

des, vedem la televizor cazuri

cu poliåiæti ultragiaåi. Cauzele

sunt multiple, începând cu

lipsa de educaåiei sau a bunului

simå al agresorilor, continuând

cu consumul de alcool sau de

substanåe halucinogene.

Nr11-12iul.indd 13 04.02.2013 10:21:48

14 F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Ætiri

Autoturismele BMW, la mare cãutare!În primele zile ale acestui an, în urma controalelor efectuate la intrarea sau ieæirea din åarã æi a acåiunilor bazate pe informaåii, poliåiætii de frontierã români au descoperit mai

multe autoturisme marca BMW, furate din Europa.

La PTF Albiåa, judeåul Vaslui, în data de 9 ianuarie, poliåiætii de frontierã au depistat un autoturism BMW X1, furat. În jurul orei 19.30 s-a prezentat pentru efectuarea formalitãåilor necesare trecerii frontierei, un cetãåean român, în vârstã de 28 de ani, conducând un autoturism Audi, care tracta, pe o platformã, un autoturism marca BMW X1, înmatriculat în Italia.

În urma verificãrilor efectuate în bazele de date INTERPOL, s-a constatat cã autoturismul, fabricat în 2011, figureazã ca fiind bun cãutat în vederea confiscãrii, semnalare introdusã de cãtre autoritãåile din Italia.

Irina GHEUCÃ-MIRICÃ

În data de 10 ianuarie, acåionând în baza unor informaåii, poliåiætii de frontierã din cadrul ITPF Oradea au declanæat o acåiune pe linia combaterii traficului cu autoturisme furate.

Ca urmare, a fost identificat, pe raza municipiului Oradea, un autoturism marca BMW X6, fabricaåie 2008, ce aparåinea unui cetãåean român, în vârstã de 39 de ani, domiciliat în localitatea respectivã.

În urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã autoturismul figureazã ca fiind furat anul trecut din Italia. Dupã ce a fost condus la sediul inspectoratului, bãrbatul a declarat cã a achiziåionat autoturismul la începutul lunii octombrie 2012, contra sumei de 24.000 euro æi nu avea cunoætinåã despre faptul cã este declarat furat.

Autoturismul, cu o valoare de catalog de aproximativ 45.000 euro, a fost indisponibilizat, la sediul ITPF Oradea, pânã la finalizarea cercetãrilor. În acelaæi timp, bãrbatului i s-au întocmit actele premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la furt.

Dan LAZÃR

Sâmbãtã 12 ianuarie, o patrulã a Poliåiei de Frontierã din cadrul SPF Negreæti Oaæ, judeåul Satu Mare, a oprit un autoturism BMW X6, condus de un bãrbat în vârstã de 35 ani, domiciliat pe raza judeåului Satu Mare.

La controlul documentelor, conducãtorul auto a prezentat doar certificatul de înmatriculare al autoturismului, eliberat pe numele unui alt cetãåean român, domiciliat în judeåul Maramureæ.

Având suspiciuni, poliåiætii de frontierã au efectuat verificãri în bazele de date æi au descoperit faptul cã autoturismul în cauzã figureazã ca fiind furat, cu o lunã înainte, din Franåa.

Cei doi bãrbaåi, cetãåeni români, sunt cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la furt, iar autoturismul, în valoare de aproximativ 75.000 euro, a fost indisponibilizat pânã la finalizarea cercetãrilor.

Radu LUNGU

Câteva zile mai târziu, pe 15 ianuarie, de aceastã datã în sud-estul åãrii, poliåiæti de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã, împreunã cu poliåiæti ai Compartimentului Trafic æi Furturi Auto din cadrul IPJ Constanåa, au desfãæurat o acåiune pe linia combaterii traficului internaåional cu autoturisme furate. Ca urmare, au depistat în trafic, pe raza municipiului Constanåa, un autoturism BMW model 320, condus de un cetãåean român, în vârstã de 28 ani.

În urma verificãrilor a rezultat faptul cã autoturismul figura ca fiind furat din Spania, în vara anului trecut.

Conducãtorul auto, domiciliat în municipiul Medgidia, a declarat cã a cumpãrat autoturismul din România, fãrã a cunoaæte faptul cã este furat. Acesta este cercetat pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt, iar autoturismul, evaluat la aproximativ 27.000 lei, a fost ridicat în vederea indisponibilizãrii la sediul Gãrzii de Coastã.

Marius Ovidiu NICULESCU

Nr11-12iul.indd 14 04.02.2013 10:21:49

15F R O N T I E R A Nr. 1/2013

ÆtiriÎn data de 18 ianuarie, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF

Galaåi, pe timpul desfãæurãrii unei acåiuni specifice, pe linia traficului cu autovehicule furate, au oprit pentru control, pe raza municipiului Galaåi, un autoturism marca BMW X6, înmatriculat în Germania, condus de un cetãåean român.

În urma verificãrilor, poliåiætii de frontierã au descoperit cã seria înscrisã în certificatul de înmatriculare nu corespunde cu cea poansonatã pe æasiu. Ca urmare a acestui fapt, autoturismul æi conducãtorul auto au fost conduæi la sediul sectorului pentru a se continua cercetãrile. Ulterior, lucrãtorii noætri au constat cã autoturismul figureazã în bazele de date ca fiind furat din Italia.

Bãrbatul a povestit cã a cumpãrat autoturismul din Italia, cu suma de 58.000 euro æi ulterior æi-a procurat documentele prezentate la control æi plãcuåele de înmatriculare, de la o persoanã ale cãrei date de identitate nu le cunoaæte, contra sumei de 200 euro.

Poliåiætii de frontierã au întocmit cetãåeanului român lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, neînmatriculat sau neînregistrat, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu numãr fals de înmatriculare, uz de fals æi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, urmând a fi înaintatã Parchetului de pe lângã Judecãtoria Galaåi.

Ion IRIMIA

La aceeaæi datã, la PTF Siret, s-a prezentat, pentru a ieæi din åarã, un alt cetãåean român, domiciliat în Bucureæti, la volanul unui autoturism BMW X5, cu numere de înmatriculare specifice Bulgariei.

La controlul de frontierã, conducãtorul auto a prezentat certificatul de înmatriculare, cartea de identitate a autoturismului æi asigurarea internaåionalã tip carte verde. Poliåiætii de frontierã au constatat cã acestea nu îndeplinesc condiåiile de formã æi fond ale unor documente autentice, fiind false total. Astfel, lucrãtorii noætri au efectuat verificãri în bazele de date, în urma cãrora a rezultat faptul cã autoturismul în cauzã figureazã ca fiind furat din România, în luna mai 2012. Totodatã, s-a constatat cã numãrul de înmatriculare figureazã ca fiind atribuit unui alt

autoturism.Bãrbatul a declarat cã nu ætia cã autoturismul este furat æi cã

l-a cumpãrat de la un cetãåean român, contra sumei de 2.300 euro, iar acum este cercetat pentru sãvâræirea infracåiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autoturism neînmatriculat, punerea în circulaåie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu numere false de înmatriculare, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, tãinuire la furt. Totodatã, s-a luat mãsura indisponibilizãrii autovehiculului, pânã la finalizarea cercetãrilor.

Ilie POROCH

În ziua de 12 ianuarie, ora 23.15, la PTF Giurgiu, s-a prezentat, pentru a efectua formalitãåile de frontierã, un cetãåean iranian, în vârstã de 46 de ani, care conducea un autoturism marca Mercedes, cu numere de înmatriculare româneæti.

În urma verificãrilor în baza de date a rezultat cã autoturismul figureazã ca fiind furat din România, din data de 4 decembrie 2010.

Poliåiætii de frontierã au întocmit persoanei în cauzã acte premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt, iar autoturismul, în valoare de 120.000 lei, a fost indisponibilizat la sediul ITPF Giurgiu.

Alexandra POPESCU

În data de 21 ianuarie, la Punctul de Trecere a Frontierei Galaåi - Rutier, s-a prezentat pe sensul de ieæire din åarã, conducând un autoturism marca Mercedes Benz C200, un cetãåean cu dublã cetãåenie românã æi R. Moldova, în vârstã de 24 de ani.

În urma studierii æi verificãrilor efectuate asupra documentelor prezentate la controlul de frontierã, poliåiætii de frontierã au constatat cã autoturismul figureazã în bazele de date ca fiind bun cãutat în vederea confiscãrii, semnalare introdusã de cãtre autoritãåile din Spania.

Persoana în cauzã a declarat cã a achiziåionat autoturismul din municipiul Bârlad, plãtind suma de 2.000 de euro, precizând totodatã cã nu a avut cunoætinåã despre faptul cã autoturismul figureazã furat.

Documentele au fost ridicate, iar autoturismul a fost indisponibilizat în vederea continuãrii cercetãrilor.

Poliåiætii de frontierã au întocmit, pe numele bãrbatului, lucrare penalã pentru sãvãræirea infracåiunii de complicitate la furt, urmând a fi înaintatã Parchetului de pe lângã Judecãtoria Galaåi.

Ion IRIMIA

Nr11-12iul.indd 15 04.02.2013 10:21:50

16 F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Ætiri

În data de 12 ianuarie, ora 15.00, poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Giugiu au organizat æi desfãæurat, pe sensul de intrare în åarã, o acåiune specificã, pe linia prevenirii æi combaterii contrabandei.

Cu ocazia controlului amãnunåit efectuat asupra unui autocar, condus de un cetãåean român, în vârstã de 38 de ani, a fost descoperitã, ascunsã æi nedeclaratã, sub podeaua din dreptul culoarului, aflat în mijlocului autocarului, cantitatea de 3.500 pachete åigãri fãrã marcaje fiscale.

Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de 35.000 lei, a fost reåinutã în vederea continuãrii cercetãrilor, iar æoferului i s-a întocmit dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi de deåinere, în afara antrepozitului fiscal, de produse accizabile.

Alexandra POPESCU

• La PTF Moraviåa, în data de 10 ianuarie, pe sensul de intrare în åarã, s-au prezentat la controlul specific, la scurte intervale de timp, un cetãåean român, în vârstã de 34 ani, la volanul unei autoutilitare marca Iveco, înmatriculatã în România æi un cetãåean sârb în vârstã de 46 de ani, la volanul unui automarfar înmatriculat în Serbia.

Poliåiætii de frontierã, împreunã cu inspectorii vamali æi cu ajutorul câinelui poliåist Nefa, au gãsit la controlul fizic, efectuat asupra mijloacelor de transport, 597 pachete de åigãri de contrabandã, mãrcile Fast æi Marble, de provenienåã Serbia, ascunse în locaæuri special amenajate în pereåii æi sub salteaua din patul cabinei mijloacelor de transport.

Cei doi bãrbaåi au declarat cã au achiziåionat bunurile, în valoare de 5.970 lei, din Serbia. Åigaretele au fost confiscate de cãtre DRAOV Timiæoara, iar celor douã persoane li s-a aplicat câte o sancåiune contravenåionalã de 5.000 lei, în baza Legii 86 din 2006.

• Tot în aceeaæi zi, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Deta, împreunã cu Poliåia din acelaæi oraæ æi lucrãtori din cadrul STPF Timiæ au desfãæurat în zona de competenåã o acåiune pe linia combaterii contrabandei cu åigãri.

Astfel, au fost observate, pe comunicaåia din localitatea Voiteg, douã autoturisme mãrcile VW Golf 5 æi Audi A4, ai cãror æoferi au întors brusc la vederea echipajului poliåiætilor de frontierã æi s-au deplasat, în vitezã, cãtre localitatea Jebel, respectiv Æag.

Imediat, a fost demaratã o acåiune, ocazie cu care poliåiæti de frontierã împreunã cu poliåiæti din cadrul Poliåiei oraæului Deta, au gãsit abandonate la intrarea în localitatea Jebel, 810 pachete

åigãri marca Trocadero æi Marble, provenind din Serbia, care, în cadrul cercetãrilor, s-au dovedit a fi abandonate de cãtre æoferii urmãriåi. Æoferii, cetãåeni români, cu domiciliul în judeåul Timiæ, gãsiåi la scurt timp în zona de responsabilitate, au fost conduæi la sediul SPF pentru cercetãri.

Pe numele lor, au fost întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de deåinere în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcãrii sau marcate necorespunzãtor ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 åigarete.

Întreaga cantitate de åigãri, evaluatã la suma de 8.100 lei, a fost ridicatã în vederea confiscãrii.

• În dimineaåa zilei de 19 ianuarie, o patrulã a Poliåiei de Frontierã din cadrul SPF Socol a descoperit, în zona localitãåii Lescoviåa, urme proaspete ale unei maæini care duceau peste câmp, spre Dealul Piatra Albã. Urmele gãsite erau la aproximativ

4 km de DN 57, spre frontiera cu Serbia.În consecinåã, a fost declanæatã o acåiune pentru a se stabili cu

exactitate provenienåa urmelor. Ulterior, politiætii de frontierã au descoperit, abandonat, un autoturism de teren marca „Mitsubishi Shogun”, înmatriculat în Marea Britanie, încãrcat cu 19 colete voluminoase, conåinând 7.700 pachete de åigãri marca Marble æi Monte, de provenienåã Serbia.

Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de aproximativ 77.000 lei, a fost ridicatã în vederea confiscãrii, iar cercetãrile, în cauzã, sunt continuate pentru depistarea persoanelor implicate æi stabilirea întregii activitãåi infracåionale.

Mihaela LEÆ

Nr11-12iul.indd 16 04.02.2013 10:21:52

17F R O N T I E R A Nr.1/2013

ÆtiriÎn data de 23 ianuarie, la PTF Siret, judeåul Suceava, existând

suspiciuni cã o persoanã transportã åigãri de provenienåã ucraineanã, o echipã comunã formatã din poliåiæti de frontierã æi lucrãtori vamali, a hotãrât efectuarea unui control amãnunåit asupra mijlocului de transport cu care acesta se deplasa. În urma acåiunii respective, au fost gãsite în microbuzul marca Renault, ascunse æi nedeclarate, în cutii de absorbante, 1.360 pachete de åigãri, de provenienåã ucraineanã.

Ziua urmãtoare, la PTF Oancea, judeåul Galaåi, în urma controlului efectuat asupra unui autocar, echipa comunã, formatã

din poliåiætii de frontierã æi inspectorii vamali, a descoperit, ascunsã æi nedeclaratã, în bagajele personale ale unui bãrbat, cantitatea de 420 pachete de åigãri, de diferite mãrci, cu timbru de accizã R. Moldova æi duty-free. Acestea erau ascunse în douã boxe audio æi în cutii de bomboane.

În ambele cazuri, åigãrile, în valoare de peste 3.500 lei, au fost reåinute, în vederea confiscãrii, de cãtre autoritatea vamalã, iar persoanele supuse controlului au fost sancåionate contravenåional cu amendã în valoare de 10.000 lei, respectiv 5.000 lei.

În data de 27 ianuarie, în jurul orei 19.40, o patrulã a Poliåiei de Frontierã din cadrul SPF Sighet, judeåul Maramureæ, a observat mai multe persoane care transportau colete voluminoase prin apa râului Tisa, cãtre România. Ajunse pe malul românesc, acestea le-au încãrcat într-o autoutilitarã aflatã în curtea unui imobil din apropierea frontierei.

Poliåiætii de frontierã i-au interceptat æi i-au somat pe bãrbaåi, dar cum aceætia nu s-au supus somaåiilor, lucrãtorii noætri au fost nevoiåi sã foloseascã armamentul din dotare, trãgând cinci focuri de avertisment în plan vertical.

Persoanele în cauzã nu s-au supus nici de aceastã datã somaåiilor, au abandonat coletele æi au sãrit în apã, retrãgându-se pe teritoriul ucrainean.

La faåa locului æi în autoutilitarã au fost descoperite 15 colete ce conåineau 8.000 de pachete cu åigãri de provenienåã ucraineanã, în valoare de 69.700 lei. Întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã în vederea confiscãrii.

În prezent este cercetatã o persoanã implicatã în activitatea infracåionalã, totodatã fiind anunåate autoritãåile de frontierã ucrainene, în vederea cercetãrii în comun a cazului.

Radu Lungu

În data de 28 ianuarie, poliåiætii de frontierã din cadrul Serviciului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Caraæ-Severin au desfãæurat o acåiune pe linia combaterii contrabandei cu åigãri.

În jurul orei 16:00, poliåiætii de frontierã au oprit la control, pe D.N. 57, un autoturism marca „Peugeot 406”, înmatriculat în Spania. Autovehiculul era condus de cãtre o femeie, de cetãåenie românã, în vârstã de 44 ani, cu domiciliul în judeåul Caraæ-Severin.

La controlul fizic, efectuat asupra autoturismului, au fost descoperite 404 pachete de åigãri, de provenienåã R. Serbia, de diferite mãrci, disimulate în locaæuri special amenajate, în pragurile din spate.

De asemenea, la controlul specific s-a mai constatat cã asigurarea auto obligatorie era expiratã.

Poliåiætii de frontierã au indisponibilizat autoturismul, iar persoanei în cauzã i s-a întocmit lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi conducerea, pe drumurile publice, a unui autoturism înmatriculat în alt stat, fãrã drept de circulaåie în România.

Alina TÃNÃSESCU

Nr11-12iul.indd 17 04.02.2013 10:21:54

18 F R O N T I E R A

Criminalisticã

Nr. 1/2013

N O T Ã D E C O N S T A T A R E

DOCUMENT ÎN LITIGIUfila informatizatã

DOCUMENT MODEL DE COMPARAÅIE fila informatizatã

I. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ

1. Fila informatizatã

2. Vizualizare mãritã, în luminã albã, a unei poråiuni de pe fila informatizatã, care evidenåiazã modul de imprimare a desenului de fond æi a înscrisurilor

DOCUMENT ÎN LITIGIUDesenul de fond æi înscrisurile, care reprezintã rubrica

„Numele” æi grupul de litere „GRI” din numele persoanei în cauzã, sunt imprimate INKJET

DOCUMENT MODEL DE COMPARAÅIE Desenul de fond æi rubrica „Numele” sunt imprimate OFFSET, grupul de litere „SOL” din numele titularului

„SOLOMON” este imprimat INKJET

Nr11-12iul.indd 18 04.02.2013 10:21:55

19F R O N T I E R A

Criminalisticã

Nr. 1/2013

3. Vizualizare în luminã din spectrul infraroæu a filei informatizate

DOCUMENT ÎN LITIGIUSe evidenåiazã diferenåe clare, în ceea ce priveæte

reacåia filei informatizate, faåã de fila informatizatã din documentul model de comparaåie

DOCUMENT MODEL DE COMPARAÅIE

4. Vizualizare în luminã cu raze ultraviolete a filei informatizate

DOCUMENT ÎN LITIGIUNu se evidenåiazã impresiuni fluorescente

DOCUMENT MODEL DE COMPARAÅIE Se evidenåiazã impresiuni fluorescente în forma unor

desene tip Guilloche æi înscrisul „ROMANIA”

5. Vizualizare în luminã albã, prin transparenåã

CONCLUZIE:

Paæaportul românesc, model 2001, eliberat la data de 05.06.2006, are fila informatizatã CONTRAFÃCUTÃ (FALS TOTAL).

DOCUMENT ÎN LITIGIUNu se evidenåiazã filigran

DOCUMENT MODEL DE COMPARAÅIE Se evidenåiazã filigranul reprezentat de stemele

României, clar æi bine definit

Nr11-12iul.indd 19 04.02.2013 10:21:56

20 F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Ætiri

În luna noiembrie a anului 2012, poliåiætii de frontierã au intrat în posesia unor informaåii cu privire la faptul cã, mai mulåi cetãåeni egipteni, intraåi în mod legal în România, încearcã sã pãrãseascã teritoriul naåional, în baza unor documente false, cu intenåia de a ajunge în diferite state vest-europene.

Ca urmare a acestor informaåii, în perioada noiembrie 2012 - ianuarie 2013, poliåiætii de frontierã din cadrul IGPF æi Aeroportului „Henri Coandã”, sub coordonarea procurorului DIICOT æi cu sprijinul tehnic æi informativ al SRI, au reuæit documentarea æi probarea activitãåii infracåionale a unei grupãri infracåionale care se ocupa cu racolarea, cãlãuzirea æi transportul unor migranåi egipteni cãtre åãri din Spaåiul Schengen.

Astfel, s-a stabilit cã reåeaua era formatã din cinci persoane, patru cetãåeni români æi un cetãåean egiptean de 36 de ani, care era totodatã æi liderul grupãrii. Membrii grupãrii aveau roluri bine stabilite în reåea, în sensul cã se

ocupau cu racolarea, cazarea, obåinerea unor documente false æi transportul acestora în Italia.

Ca mod de operare, cetãåenii egipteni erau racolaåi în Egipt, li se obåineau vize pentru Cipru æi, în baza lor, puteau sã tranziteze legal teritoriul României.

Dupã ce intrau în åara noastrã, membrii reåelei cazau egiptenii în diferite locaåii din Bucureæti æi Giurgiu æi le procurau documente italiene false, cu ajutorul cãrora încercau sã-i scoatã ilegal din

România printr-un punct de frontierã aflat la graniåa de vest a åãrii.

În schimbul acestor „servicii”, fiecare migrant plãtea liderului grupãrii suma de 6.000 euro.

La data 19 decembrie 2012, în urma supravegherii operative, s-a reuæit prinderea în flagrant, la PTF Nãdlac, judeåul Arad, a patru migranåi egipteni, însoåit de cãtre un cetãåean român, membru al grupãrii infracåionale, care încercau sã iasã ilegal din åarã folosindu-se de documente de identitate italiene false.

Ca urmare a documentãrii activitãåii infracåionale, în data de 11 ianuarie, au fost puse în executare mandatele de aducere la sediul DIICOT a liderului grupãrii, cetãåeanul egiptean, precum æi a celorlalåi membri ai reåelei.

Cei în cauzã sunt cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunilor de trafic de migranåi æi constituirea unui grup infracåional organizat, iar la începutul

acestei sãptãmâni, Tribunalul Bucureæti, în baza probelor prezentate, a admis cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivã a patru persoane din cadrul grupãrii, pentru o perioadã de 29 de zile.

Reåea de migranåi egipteni destructuratã

Lucrãtorii specializaåi ai Poliåiei de Frontierã din Timiæoara au iniåiat, la sfâræitul lunii noiembrie, un complex de mãsuri informativ - operative în vederea destructurãrii unei reåele de traficanåi de migranåi.

Din investigaåiile preliminare efectuate, s-a stabilit cã grupul infracåional era extrem de bine organizat, cu atribuåii precis delimitate, având în componenåã mai mulåi cetãåeni pakistanezi æi români.

Ca mod de operare, membrii grupãrii se ocupau cu racolarea unor tineri din Pakistan, pe care apoi îi aduceau legal în

România, având vize legal obåinute, sub pretextul de a urma studii superioare în åara noastrã. Odatã ajunæi în România, aceætia nu se mai prezentau la facultate, ci solicitau azil. În timpul derulãrii procedurii de acordare a unei forme de protecåie din partea statului român, erau preluaåi de membrii reåelei pentru a fi transportaåi æi cãlãuziåi pânã la frontiera româno-ungarã, cu destinaåia finalã Italia sau Austria.

Din declaraåii a rezultat cã traficanåii solicitau de la fiecare migrant sume de bani cuprinse între 500 - 1.000 euro pentru a-l transporta la destinaåie.

În urma acåiunilor desfãæurate de anchetatori, în cursul zilei de 27 ianuarie, au fost reåinuåi cinci cetãåeni pakistanezi æi un român.

Cetãåeanul român æi doi dintre pakistanezi, membri ai reåelei, au primit ordonanåã de reåinere pentru 24 de ore, fiind cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunii de constituire de grup infracåional organizat, ceilalåi trei pakistanezi fiind cercetaåi sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat.

Destructurarea reåelei a fost facilitatã de faptul cã, în ultima lunã, un poliåist de frontierã, sub acoperire, a fost infiltrat în cadrul grupului organizat. Cercetãrile sunt continuate de poliåiætii de frontierã, sub coordonarea DIICOT - Serviciul Teritorial Timiæoara, în vederea depistãrii tuturor persoanelor implicate æi stabilirii întregii activitãåi infracåionale.

Mihaela LEÆ

Reåea specializatã în traficul de migranåi destructuratã de poliåiætii de frontierã timiæeni

Nr11-12iul.indd 20 04.02.2013 10:21:57

21F R O N T I E R A

Poliåiætii de frontierã din cadrul ITPF Giurgiu au depistat, pe Braåul Borcea al fluviului Dunãrea, doi bãrbaåi, care au capturat un peæte din specia morun, de aproximativ 3 metri lungime æi o greutate de peste 200 kg.

În data de 24 ianuarie, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Feteæti, judeåul Ialomiåa æi STPF Cãlãraæi au desfãæurat o acåiune specificã pe linia combaterii braconajului piscicol în zona de competenåã.

Astfel, în jurul orei 12.00, pe braåul Borcea al fluviului Dunãrea, la km 35, poliåiætii de frontierã au depistat o barcã pescãreascã în

care se aflau cetãåenii români Costel E. æi Gheorghe N., în vârstã de 22, respectiv 39 de ani, ambii domiciliaåi pe raza judeåului Ialomiåa.Aceætia capturaserã, cu ajutorul unor plase de pescuit, un morun, cu o lungime de 3 metri æi o greutate de aproximativ 200 kg.

Persoanele au fost conduse la pontonul de acostare al SPF Feteæti pentru continuarea cercetãrilor, iar peætele a fost redat mediului acvatic, dupã ce lucrãtorii din cadrul Gãrzii de Mediu i-au implantat un cip de monitorizare.

Alexandra POPESCU

Nr. 1/2013

Ætiri

Anul 2013 a debutat, pentru poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã, cu o serie de constatãri privind sãvâræirea unor fapte penale de cãtre aæa-ziæi „pescari”. Persoanele în cauzã nu au avut nicio remuæcare în a porni o nouã cruciadã împotriva speciilor de peæte, utilizând plase monofilament æi alte unelte de pescuit comercial, fãrã a deåine licenåã pentru desfãæurarea unor astfel de activitãåi în zona de competenåã a Gãrzii de Coastã.

În urma acåiunilor desfãæurate cu foråe proprii, dar æi în comun cu reprezentanåi ai Agenåiei Naåionale pentru Pescuit æi Acvaculturã (ANPA) æi Administraåiei Rezervaåiei Biosefera Delta Dunãrii (ARBDD), Garda de Coastã a înregistrat un numãr de 24 lucrãri penale privind braconajul piscicol, în care sunt cercetate 40 de persoane. În camera de corpuri delicte au ajuns 6.694 metri liniari de plase de pescuit, iar 2.312 kilograme de peæte, din specii diferite, au fost ridicate, în vederea confiscãrii.

În data de 21 ianuarie, în jurul orei 17.30, poliåiætii de frontierã, din cadrul STPF Tulcea æi reprezentanåi ai ARBDD au acåionat pe lacul Dunavãå din judeåul Tulcea, unde au identificat un tânãr de 24 de ani, care transporta, cu o barcã, cantitatea de 1.501 kilograme de peæte, de specii diferite, fãrã documente justificative.

A doua zi, în jurul orei 07.00, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Chilia au acåionat pe lacul Babina din judeåul Tulcea, unde au verificat o ambarcaåiune condusã de o persoanã în vârstã de 25 de ani. În urma controlului a fost descoperitã cantitatea de 154,4 kilograme de peæte æi 33 plase de pescuit tip setcã din aåã, în lungime de 2.929 metri.

Persoana în cauzã nu a putut prezenta documente justificative pentru desfãæurarea activitãåi de pescuit comercial, astfel încât poliåiætii de frontierã au ridicat, în vederea confiscãrii, plasele evaluate la 6.600 lei, precum æi ambarcaåiunea din fibrã de sticlã, un motor de barcã marca Suzuki, un rezervor de benzinã æi douã rame, valoarea acestor bunuri fiind de aproximativ 8.200 lei.

În aceaæi zi, în jurul orei 11.00, poliåiætii de frontierã din cadrul STPF Tulcea æi reprezentanåi ai ANPA au identificat, pe raza localitãåii Mãcin, un bãrbat de 46 de ani, care oferea spre comercializare, într-o piaåã agroalimentarã, cantitatea de 47

kilograme de peæte, fãrã documente legale.A fost confiscatã æi cantitatea de 1.813,4 kilograme peæte,

evaluatã la aproximativ 1.000 lei, pe care, ulterior, au predat-o, spre valorificare, unor societãåi comerciale de profil, în conformitate cu prevederile legale.

În data de 23 ianuarie, în jurul orei 12.30, poliåiætii de frontierã din cadrul Grupului de Nave Constanåa au acåionat în zona de competenåã a PPF Midia, unde au oprit, pentru control, un autoturism marca Dacia Logan, în care se aflau doi cetãåeni români, în vârstã de 41 æi 18 ani.

În interiorul autoturismului, înmatriculat în Tulcea, a fost descoperitã cantitatea de 354 kilograme de peæte, din specii diferite, pentru care cele douã persoane, domiciliate în municipiul Constanåa, nu au putut prezenta documente justificative.

Persoanele respective sunt cercetate pentru sãvâræirea infracåiunilor de braconaj piscicol.

Marius NICULESCU

Tone de peæte æ i ki lometri de plase, confiscate de Garda de Coastã

Morun, de 200 kg, redat mediului natural de cãtre poliå iæt i i de frontierã

Nr11-12iul.indd 21 04.02.2013 10:21:58

22 F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Celebrare

Unirea de la 1859 sau Mica Unire, cum mai este cunoscutã, a fost rezultatul voinåei, îndreptãåirii istorice a poporului român la unitate æi independenåã æi a acåiunii foætilor revoluåionari care, „au jucat un rol proeminent în revoluåia valahã din anul 1848”, aæa cum spunea cavalerul von Liehmann-Palmrode, reprezentant, la Bucureæti, al Austriei, în Comisia de informare a marilor puteri, însãrcinat sã raporteze asupra situaåiei din Principate. Reîntoræi din exil, cu permisiunea caimacamului Al. Ghica care, printr-o atitudine de deschidere faåã de unioniæti, spera ca, prin sprijinul acestora, sã ajungã domn, revoluåionarii de la 1848 organizau masele din oraæe æi sate în lupta pentru cauza unirii, pentru crearea unui stat român independent, în care sã fie reuniåi toåi românii ce trãiau în åinuturi aflate sub domninaåie strãinã.

Voinåa de unire a românilor avea sã fie dezbãtutã în cadrul lucrãrilor Congresului de la Paris din 1856, al cãrui scop principal a fost stabilirea „echilibrului european”, zdruncinat în urma Rãzboiului Crimeii. Deschizând, în ziua de 8 martie, dezbaterile asupra acestei probleme, Walewski, ministrul de externe francez æi preæedintele Congresului, a spus: „Înainte de a se atinge chestiunea noii organizãri a Principatelor, este de cercetat dacã ele trebuie a mai trãi sub o organizare separatã æi dacã nu ar fi în interesul atât al acestor åãri, cât æi al Europei, ca ele sã fie întrunite într-un singur stat”. Delegatul Angliei, Clarendon, sprijinind æi el propunerea ministrului francez, afirma cã „dorinåele poporului trebuiesc luate în seamã”. Congresul de pace de la Paris, în acest sens, a luat decizia ca locuitorii Principatelor sã se pronunåe asupra unirii în cadrul Divanurilor ad-hoc, organe cu caracter consultativ în Moldova æi în Åara Româneascã, alcãtuite din reprezentanåi aleæi ai tuturor claselor æi categoriilor sociale. „...Divanurile au, în aceeaæi mãsurã, dreptul de a da glas voinåei de reunire a Principatelor”, transmitea ministrul de externe al guvernului åarist, ambasadorului rus la Paris, Kiseleff, iar ministrul Belgiei la Poartã, îi scria, în iunie 1856, æefului sãu de la Bruxelles cã „Principatele vor fi ele însele consultate asupra reorganizãrii lor, pentru cã este sigur cã ele se vor pronunåa energic æi unanim pentru Unire”, ceea ce consemna, într-un raport, din Constantinopol æi ministrul Regatului celor douã Sicilii, Targioni: „E neîndoielnic cã opiniile populaåiei din Valahia æi Moldova sunt unanime în aceastã privinåã: cer Unirea...”.

În octombrie 1957, ministrul de externe otoman, îæi

exprima, printr-o depeæã adresatã r e p r e z e n t a n å i l o r Poråii pe lângã statele semnatare ale Tratatului de Pace de la Paris, ingrijorarea cu privire la opåiunea exprimatã de Adunãrile ad-hoc ale Munteniei æi Moldovei, æi anume: „Unirea celor douã provincii sub numele de România”, evidenåiind cã acest rezultat era inevitabil, atât timp cât la alegeri „au participat cu atâta ardoare acei oameni care erau pe punctul de a rãsturna întreaga Europã în anul 1848”.

Opåiunea fermã æi unanimã a maselor populare, pentru unire, în cadrul adunãrilor ad-hoc, „adevãrate adunãri reprezentative ale poporului... exprimând cu vigoare aspiraåia sa de unitate æi independenåã naåionalã”, atât în Moldova, cât æi în Muntenia, a fost recunoscutã prin Convenåia de la Paris, semnatã în ultima zi a Congresului, 7/19 august 1858, în care, încã din primul articol, s-a hotãrât organizarea celor douã Principate într-un singur stat „sub denumirea de Principatele Unite Moldova æi Valahia”, dar fiecare cu domn, guvern æi adunare legiuitoare proprie.

Unirea Moldovei cu Muntenia, consfinåitã prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor unic al celor douã Principate româneæti, este unul dintre evenimentele ce au scris un nou capitol în evoluåia întregii istorii de luptã a poporului român pentru apãrarea identitãåii æi demnitãåii sale naåionale æi teritoriale, în arealul locuit de români, este actul prin care s-a pus fundamentul constituirii statului român modern.

Dar, abia în 1861 „Unirea este îndeplinitã”, mãrturie istoricã stând Proclamaåia Domnitorului, din 11 decembrie: „Naåionalitatea Românã este întemeiatã. Acest fapt mãreå, dorit la generaåiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu cãldurã de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartã, de Puterile garante æi s-a înscris în datinile Naåiunilor. Dumnezeul pãrinåilor noætri a fost cu åara, a fost cu noi. El a întãrit silinåele noastre prin înåelepciunea poporului æi a condus Naåiunea cãtre un falnic viitor. În zilele de 5 æi 24 ianuarie aåi depus toatã a voastrã încredere în Alesul naåiei, aåi întrunit speranåele voastre

într-un singur Domn. Alesul vostru va da astãzi o singurã Românie. Vã iubiåi Patria, veåi æti a o întãri. Sã trãiascã România!”

Recunoaæterii Unirii depline, i-a urmat o perioadã de maximã dezvoltare a României moderne, marcatã prin crearea primului Parlament Unic al României æi al primului Guvern Unitar, prin adoptarea primei Constituåii româneæti; prin reformele sale: Reforma electoralã; Secularizarea averilor mãnãstireæti; Reforma agrarã; a învãåãmântului; adoptarea primului Cod Civil æi Cod Penal din Åãrile Române, inspirate dupã Codul Napoleonian. Reformele lui Cuza au vizat aproape toate domeniile: economic, social-politic, administrativ, cultural, militar, adaptate noilor cerinåe ale epocii, Domnitorul punând bazele dezvoltãrii moderne a României. Din 1866, potrivit Constituåiei, promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep sã se numeascã oficial, ROMÂNIA.

E.U.

UNIREA MICÃ UN PAS MARE SPRE

CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNE

Divanul Ad-Hoc 1857

„Unirea Principatelor” - Theodor Aman

Nr11-12iul.indd 22 04.02.2013 10:21:59

23F R O N T I E R A Nr.1/2013

Mihai Eminesu, a cãrui venire pe lume este sãrbãtoritã în prima lunã a anului, naæterea sa fiind înregistratã în data de 15 ianuarie 1850, întruchipeazã veænicia spiritualitãåii româneæti.

Personalitate marcantã, atemporalã, a fost, permanent, preocupat de destinul poporului sãu, de „simåãmintele æi aspiraåiunile legitime ale åãrii” de neatârnare a neamului.

Declarat, farã drept de tãgadã, ca fiind geniul poeziei româneæti, Eminescu este, în aceeaæi mãsurã, æi geniul publicisticii. Debutul sãu scriitoricesc a fost marcat de publicarea unui articol, într-un ziar din Pesta, în aprilie 1870, prin care susåinea organizarea unui congres menit sã proclame autonomia Transilvaniei, a cãrei populaåie majoritarã era reprezentatã de cãtre români. Perioada publicisticã de maximã intensitate este cea de dupã 1876, mãiestria sa regãsindu-se într-o serie de articole politice sau pe teme culturale, apãrute în „Curierul de Iaæi”, dar, mai ales, cea din perioada cuprinsã între 1877-1883, când activeazã la cotidianul bucureætean „Timpul”, în paginile cãruia cititorii descoperã „un intelectual modern, sincronizat cu ideile æi curentele de gândire din spaåiul european” (Titu Maiorescu), æi al cãrui redactor-æef este numit, în februarie 1880. Articolele publicate, în care abilitãåile sale polemice au fost relevate în critica bine-cunoscutelor „forme farã fond” - sintagmã ce definea procesul de modernizare româneascã, modernizare înfãptuitã prin introducerea reformelor europene, dar care nu erau compatibile cu tradiåia, cultura æi specificul românesc, expresia unei contradicåii între instituåiile de tip occidental introduse la noi æi spiritul românesc, „forma fãrã fond nu numai cã nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricãcioasã, fiincã nimiceæte un mijloc puternic de culturã”, spunea Eminescu, - reflectã o corelaåie între o gândire filosoficã fundamentatã, o cunoaætere istoricã æi politicã româneascã æi universalã profundã æi realã, reliefând o personalitae enciclopedicã a culturii române æi un om al timpului modern. Ca ziarist, Eminescu s-a exprimat în toate genurile ziaristice, a cultivat ætirea, cronica dramaticã, cronica muzicalã, revista ziarelor, recenzia æi editorialul, æi, aæa cum spunea Maiorescu, „a biciuit fraziologia neadevãratã” æi a formulat „sinteza unei direcåii istorice naåionale”. Publicistica eminescianã relevã autenticitatea gândirii lui Eminescu, originalitatea teoreticã a demersului sãu æi profunzimea analizelor pe care le-a fãcut asupra realitãåilor sociale, politice, economice, naåionale.

Aportul genialitãåii sale a fost prezent æi în ætiinåã, culturã, filosofie, istorie, conducerea administraåiei publice, politicã, ætiinåele economice, domeniu social etc.

Dar, Eminescu, „expresie integralã a sufletului românesc” (N. Iorga), rãmâne în eternitatea spiritului nostru æi ca prozator æi dramaturg, dar, mai ales, ca poet. „Eminescu a fãcut ca toatã poezia acestui secol sã evolueze sub auspiciile geniului sãu, iar forma înfãptuitã de el a limbii naåionale sã devinã punctul de

plecare pentru întreaga dezvoltare ulterioarã a veæmântului æi cugetãrii româneæti” (Titu Maiorescu). Æi nici nu putea fi altfel, cãci inima poetului bãtea în rime, sufletul vibra în strofe, natura æi pãmântul strãmoæesc i-au fost iubitã æi prieten, iar poporul, cu înåelepciunea sa ancestralã, mentor. Eminescu a studiat viaåa poporului român, a pornit de la izvoarele limbii: poezia popularã æi textele vechi care, prin profunzimea, autenticitatea æi conåinutul lor - ce reflectã trãirea æi experienåa istoricã a poporului român - au conservat formele cele mai rezistente din limbã, menite a valoriza æi a exprima cel mai bine individualitatea limbii române. „Poetul nepereche”, cu neasemuitã mãiestrie, valorizând-o, a turnat „în formã nouã, limba veche æi-nåeleaptã”.

„Eminescu e sinteza sufletului românesc din vremea netulbure. Sinteza ætiinåei, cugetãrii, simåirii æi instinctului acestui neam... Un om ca dânsul îl vom avea din nou numai când peste o epocã limpede va domina o minte înaltã, având curajul de a rãmânea sus pe pisc, orice ape învãlmãæite s-ar zbate la picioarele muntelui”, aprecia o altã minte luminatã a culturii române, Nicolae Iorga, ca æi Mircea Eliade, pentru care creaåia eminescianã este condiåia sine qua non a pãstrãrii caracterelor fundamentale de neam æi existenåã româneascã: „Petrolul æi aurul nostru pot, într-o zi, seca. Grâul nostru poate fi fãcut sã creascã æi aiurea. Æi s-ar putea ca, într-o zi, nu prea îndepãrtatã, strategia mondialã sã sufere asemenea modificãri, încât poziåia noastrã de popor de graniåã sã-æi piardã însemnãtatea pe care o are de un secol încoace. Toate acestea s-ar putea întâmpla. Un

singur lucru nu se poate întâmpla: dispariåia poemelor lui Eminescu. Æi cât timp va exista, undeva prin lume, un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvatã.”

Æi, pentru cã, prin opera lui genialã, creaåie izvorâtã din valorificarea culturii strãmoæeæti æi cunoaæterea æi asimilarea culturii universale, cultura româneascã a dobândit îndreptãåirea de a se regãsi în contextul culturii europene, ziua de naætere a lui Eminescu a devenit æi Ziua Culturii Naåionale. Zi ce a fost adoptatã, prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010.

E.U.

MIHAI EMINESCU ETERNITATEA CULTURII ROMÂNEÆTI

Casa pãrinteascã

Memorial

Nr11-12iul.indd 23 04.02.2013 10:21:59

Juridic

F R O N T I E R A 24 Nr. 1/2013

Temeiul rãspunderii civile delictuale îl reprezintã fapta ilicitã. Caracterul ilicit al faptei reprezintã unul dintre elementele noåiunii de „faptã ilicitã”, unde „ilicit” înseamnã nepermis, neîngãduit, nelegiuit, oprit, iar o faptã ilicitã este, deci, o acåiune sau o inacåiune nepermisã, opritã de lege.

Cel care, având discernãmânt îæi încalcã aceastã îndatorire, rãspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sã le repare integral.

Faptele ilicite aparåin, atât dreptului civil, atrãgând rãspunderea civilã, contractualã sau delictualã, cât æi dreptului penal æi administrativ. Ilicitul administrativ s-a desprins, în ce priveæte contravenåiile, din ilicitul penal, æi aceasta datoritã importanåei mai scãzute a valorilor sociale încãlcate.

Definiåia generalã a contravenåiei se gãseæte în art. 1 din Ordonanåa Guvernului nr. 2/2001, conform cãruia: „Constituie contravenåie fapta sãvâræitã cu vinovãåie, stabilitã æi sancåionatã prin lege, ordonanåã, prin hotãrâre a Guvernului sau, dupã caz, prin hotãrâre a consiliului local al comunei, oraæului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureæti, a consiliului judeåean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureæti”).

Cu privire la vinovãåie, art. 16 din Noul Cod civil prevede cã, dacã prin lege nu se prevede altfel, persoana rãspunde numai pentru faptele sale sãvâræite cu intenåie sau din culpã.

Persoana fizicã (minor) – subiect al contravenåiei

Rãspunderea contravenåionalã este tipicã pentru persoanele fizice, în calitate de simpli particulari, de cetãåeni, români sau strãini. Pentru ca o persoanã fizicã sã poatã fi subiect al contravenåiei, este necesar sã îndeplineascã un numãr de condiåii: sã aibã vârsta de cel puåin 14 ani; sã fie responsabilã; sã fi avut, în momentul comiterii faptei, libertatea de decizie æi acåiune.

Condiåia de vârstãPentru a putea fi considerat subiect activ

al contravenåiei, persoana fizicã trebuie sã fi împlinit vârsta de 14 ani, ceea ce se deduce per-a-contrario din dispoziåiile art. 11 alin. 2) din Ordonanåa Guvernului nr. 2/2001 (actualizatã). Rãspunderea minorilor, cu vârsta cuprinsã între 14 - 18 ani, este atenuatã. Minorul, care nu a împlinit 16 ani, nu poate fi sancåionat cu prestarea unei activitãåi în folosul comunitãåii.

Stabilirea unei vârste minime este justificatã de faptul cã aceastã calitate de subiect al contravenåiei presupune aptitudinea psihicã a persoanei de a înåelege æi a-æi asuma obligaåiile de comportare prevãzute de normele dreptului, precum æi capacitatea de a-æi stãpâni æi dirija în mod conætient actele de conduitã, în raport cu aceste norme. În acest sens, lipsa de discernãmânt înlãturã æi caracterul ilicit al faptei comise.

Prin minor, conform DEX, se înåelege persoana care nu a împlinit încã vârsta la care îæi poate exercita toate drepturile. Tot conform DEX, prin copil se înåelege bãiatul sau fata în primii ani ai vieåii (pânã la adolescenåã). Noåiunea de copil o gãsim definitã æi în Legea nr. 272/2004 la art. 4 alin. 1) lit. b), prin care se înåelege o persoanã care nu a împlinit vârsta de 18 ani

æi nu a dobândit capacitate deplinã de exerciåiu, în condiåiile legii.

Aplicarea sancåiunii - amendaÎn cazul sancåiunii cu amendã se va stabili limita

minimã æi maximã a acesteia sau, dupã caz, cote procentuale din anumite valori. În art. 11 alin. (3) din Ordonanåa Guvernului nr. 2/2001 (actualizatã) se prevede cã, pentru contravenåiile sãvâræite de minorii care au împlinit 14 ani, minimul æi maximul amenzii stabilite în actul normativ, pentru fapta sãvâræitã, se reduc la jumãtate. Cu alte cuvinte, beneficiazã de aceastã reducere tinerii cu vârsta între 14 æi 18 ani.

Dar, totuæi, existã situaåii când minorii, chiar dacã nu au împlinit 18 ani, nu vor beneficia de aceastã reducere a amenzii. Aceastã situaåie o putem întâlni în condiåiile prevãzute de art. 39 aliniatul (1) din Noul Cod Civil, care prevede, în mod expres, cã „minorul dobândeæte, prin cãsãtorie, capacitatea deplinã de exerciåiu”.

Când persoana care a sãvâræit contravenåia este minorã, la încheierea procesului-verbal de constatare æi sancåionare a faptei, agentul constatator va trebui sã respecte, obligatoriu, prevederile art. 16 alin. (5) din Ordonanåa Guvernului nr. 2/2001 (actualizatã) în care se prevede cã, „În cazul în care contravenientul este minor, procesul-verbal va cuprinde æi numele, prenumele æi domiciliul pãrinåilor sau ale altor reprezentanåi ori ocrotitori legali ai acestuia”, nerespectarea acestor prevederi putând atrage nulitatea relativã a acestuia.

Neindicarea sau indicarea greæitã a valorii a jumãtate din minimul amenzii va duce la anularea actului.

Rãspunderea contravenåionalã a minorului (16 – 18 ani)

Nr11-12iul.indd 24 04.02.2013 10:22:00

Juridic

F R O N T I E R A 25Nr. 1/2013

Aplicarea sancåiunii, prestarea unei activitãåi în folosul comunitãåii

Conform prevederilor actului normativ care reglementeazã materia în domeniu, sancåiunea prestãrii unei activitãåi în folosul comunitãåii poate fi aplicatã æi minorilor, dacã la data sãvâræirii faptei au împlinit vârsta de 16 ani.

Sancåiunea prestãrii unei activitãåi în folosul comunitãåii se executã dupã programul de muncã ori, dupã caz, programul æcolar al contravenientului, pe o duratã cuprinsã între 50 æi 300 de ore, de maximum 3 ore pe zi, iar în zilele nelucrãtoare, de 6-8 ore pe zi. Pentru minori, activitatea se presteazã pe o duratã cuprinsã între 25 de ore æi 150 de ore.

Persoana fizicã dobândeæte capacitate de muncã la împlinirea vârstei de 16 ani. Persoana fizicã poate încheia un contract de muncã, în calitate de salariat, æi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul pãrinåilor sau al reprezentanåilor legali, pentru activitãåi potrivite cu dezvoltarea fizicã, aptitudinile æi cunoætinåele sale, dacã astfel nu îi sunt periclitate sãnãtatea, dezvoltarea æi pregãtirea profesionalã.

De asemenea, în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rãmânerea definitivã a sancåiunii æi nu existã posibilitatea executãrii silite, organul, din care face parte agentul constatator, va sesiza instanåa în circumscripåia cãreia s-a sãvâræit contravenåia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancåiunea prestãrii unei activitãåi în folosul comunitãåii, åinându-se seama, dupã caz, æi de partea din amendã care a fost achitatã, dacã este cazul.

În cazul în care contravenientul, citat de instanåã, nu a achitat amenda în termenul prevãzut mai sus, instanåa procedeazã la înlocuirea amenzii cu sancåiunea prestãrii unei activitãåi în folosul comunitãåii, pe o duratã maximã de 50 de ore, iar pentru minori, începând cu vârsta de 16 ani, de 25 de ore (art. 391 din Ordonanåa Guvernului nr. 2/2001, actualizatã).

Cu toate acestea, din interpretarea æi aplicarea dispoziåiilor art. 9 alin. (3)-(5) din Ordonanåa Guvernului nr. 2/2001 (actualizatã), raportate la dispoziåiile art. 9 alin. (1)-(2) din acelaæi act normativ æi la art. 1 din Ordonanåa Guvernului nr. 55/2002 (actualizatã) asupra posibilitãåii de a se dispune înlocuirea sancåiunii amenzii contravenåionale, cu sancåiunea prestãrii unei activitãåi în folosul comunitãåii, instanåele pot decide înlocuirea amenzii cu prestarea unei activitãåi în folosul comunitãåii, indiferent dacã contravenåiile sãvâræite sunt prevãzute æi sancåionate prin legi, ordonanåe ale Guvernului sau alte acte cu caracter normativ (hotãrâri ale Guvernului sau hotãrâri ale autoritãåilor administraåiei publice locale sau judeåene) æi chiar dacã actul care stabileæte æi sancåioneazã contravenåiile nu prevede, alternativ cu sancåiunea amenzii, sancåiunea prestãrii unei activitãåi în folosul comunitãåii.

Rãspunderea minorului pentru pagubele produse, prin sãvâræirea contravenåiilor

Cel care cauzeazã altuia un prejudiciu, printr-o faptã ilicitã, sãvâræitã cu vinovãåie, este obligat sã îl repare.

Conform prevederilor art. 1366 din Noul Cod civil, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani rãspunde de prejudiciul cauzat, în afarã de cazul în care dovedeæte cã a fost lipsit de discernãmânt, la data sãvâræirii faptei.

Cel care în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotãrâri judecãtoreæti, este oligat sã supravegheze un minor sau o persoanã pusã sub interdicåie, rãspunde de prejudiciul cauzat altuia, de cãtre aceste din urmã persoane (art. 1372 Cod civil).

În cazul pãrinåilor sau, dupã caz, al tutorilor, dovada se considerã a fi fãcutã numai dacã ei probeazã cã fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze decât modul în care æi-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exerciåiul autoritãåii pãrinteæti.

ConcluziiÎn considerarea celor de mai sus, suntem de pãrere cã minorii

cãsãtoriåi nu trebuie sã beneficieze de clemenåa reducerii sancåiunii. Ne susåinem afirmaåia pe prevederile din C. Civ., în care se precizeazã expres cã minorii cãsãtoriåi dobândesc capacitate deplinã de exerciåiu (exercitarea drepturilor æi asumarea obligaåiilor) la fel ca un major.

De asemenea, în aceastã situaåie, nici procesul-verbal nu ar trebui sã mai conåinã prevederile referitoare la pãrinåi ori reprezentantul legal, mai ales dacã minorii cãsãtoriåi locuiesc separat sau dacã minorul este cãsãtorit cu un major. Avem în vedere, în afirmaåia noastrã, faptul cã însuæi legiuitorul a introdus materia contravenåionalã în sfera procedurii civile æi nu în sfera procedurii penale, ca formã a tragerii la rãspundere.

Cu toate acestea, în practica CEDO, contravenåionalul este asimilat penalului, vezi cauza Ozturk contra Germaniei, Anghel contra României, dacã persoanei i s-a cauzat o vãtãmare gravã în drepturile sale. Aceasta se datoreazã faptului cã, nici în statele UE, nu existã o practicã asemãnãtoare în ceea ce priveæte contravenåionalul. De exemplu, în Franåa, contravenåionalul este inclus în domeniul penalului, judecarea fãcându-se de cãtre instanåe de naturã penalã. În Italia, o serie de contravenåii sunt în domeniul penalului, judecându-se dupã procedura penalã, iar o parte dintre acestea au fost depenalizate, acestora din urmã aplicându-li-se procedura civilã.

De lege ferenda - opinãm cã cel mai corect ar fi elaborarea unui Cod contravenåional, dar, mai ales, a unui Cod de procedurã contravenåionalã.

Bibliografie 1. Legea nr. 287/2009 Codul civil, - republicat - Monitorul

Oficial al României, partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011.2. Legea nr. 272/2004 (actualizatã) privind protecåia æi

promovarea drepturilor copilului, publicatã în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004.

3. Legea nr. 53/2003 Codul muncii (republicat), publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 345 din 18 mai 2011.

4. Ordonanåa Guvernului, nr. 2/2001 (actualizatã) privind regimul juridic al contravenåiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001.

5. Decizia civiliã nr. 2366 din 13 octombrie 2005, Tribunalul Bucureæti, Secåia a VIII-a.

6. Decizia civilã nr. 857 din 24 martie 2005, Tribunalul Bucureæti, Secåia a VIII-a.

7. Decizia ÎCCJ nr. 7 din 20 septembrie 2010 privind examinarea recursului în interesul legii cu privire la interpretarea æi aplicarea dispoziåiilor art. 9 alin. (3)-(5) din Ordonanåa Guvernului nr. 2/2001, raportate la dispoziåiile art. 9 alin. (1)-(2) din acelaæi act normativ æi la art. 1 din Ordonanåa Guvernului nr. 55/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 126 din 18 februarie 2011.

Vasile MorarSPCPF ORÆOVA

Nr11-12iul.indd 25 04.02.2013 10:22:00

26 F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Cooperare

Fundaåia PRO PRIETENIA ARAD, în parteneriat cu organizaåia POINTMAN LEADERSHIP INSTITUTE, Agenåia Naåionalã Împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Timiæoara, Fundaåia World Teach æi European Christian Political Foundation au organizat, în ultimii ani, o serie de simpozioane internaåionale pe tema traficului de persoane.

Scopul acestor activitãåi este de a crea punåi de legãturã între instituåiile de stat, organizaåiile non-guvernamentale æi specialiætii naåionali æi internaåionali, al cãror obiect de activitate îl reprezintã prevenirea æi combaterea traficului de persoane, în vederea îmbunãtãåirii strategiilor, a metodelor de lucru æi colaborare a entitãåilor juridice vizate.

Aceste seminarii, la care au participat activ æi poliåiætii de frontierã, specialiæti în domeniul migraåiei ilegale, reprezintã un rãspuns la apelul Uniunii Europene cãtre comunitatea europeanã, inclusiv cãtre instituåiile de stat regionale æi naåionale, organizaåiile non-guvernamentale, precum æi cãtre instituåiile æi agenåiile Uniunii Europene, atât pentru a contracara provocãrile ridicate de infracåionalitatea transnaåionalã, cât æi pentru a

oferi o reacåie clarã æi cuprinzãtoare în direcåia unor politici mult idiscipl inare, coerente æi coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizaåi din åãrile de origine, tranzit æi destinaåie în vederea reducerii numãrului de victime traficate.

Lectori în cadrul acestor evenimente au fost: Bernie Gravett (fost æef al

Poliåiei Metropolitane Londra), Michael Craig Askew (director al Biroului Metropolitan de Informaåii - Londra æi Director General al Pointman - Europa), Nicholas A. Sensley (consultant strategic, dezvoltator æi antreprenor în combaterea traficului de persoane pe plan mondial, fost æef de Poliåie în Truckee, California).

Bernie Gravett, fost æef al Poliåiei Metropolitane Londra, actualmente în rezervã, este expert acreditat în combaterea transfrontalierã a crimei organizate æi a traficului de persoane. În prezent este directorul unei companii de consultanåã, Specialist Policing Consultancy Ltd. Aceastã companie reuneæte specialiæti în domeniul prevenirii æi combaterii criminalitãåii organizate æi a traficului de persoane, cu scopul de a disemina expertiza acumulatã din zona instituåiilor de aplicare a legii înspre personalul din sectorul privat.

Bernie Gravett a conceput æi condus „Operaåiunea Golf”, o anchetã comunã a instituåiilor cu atribuåii de combaterea crimei organizate din Marea Britanie æi România. Aceastã anchetã a vizat una dintre cele mai extinse acåiuni de investigare a traficului de persoane din Europa. Grupurile infracåionale investigate exploatau cu precãdere minori din familiile sãrace de etnie rromã, care erau obligaåi la ceræetorie æi furt în Marea Britanie æi Europa. Aceastã operaåiune s-a desfãæurat în parteneriat cu Parchetul Marii Britanii, Poliåia Românã, Centrul de Trafic de Persoane - Marea Britanie, EUROPOL æi EUROJUST. Parteneriatul a fost constituit dintr-o echipã comunã de anchetã, implementat în concordanåã cu legislaåia UE, fiind prima astfel de operaåiune din Europa.

În data de 28 noiembrie 2008, în cadrul „Operaåiunii Golf” s-a realizat prima condamnare din Marea Britanie pentru traficarea unui copil în scopul exploatãrii acestuia. Patru membri ai reåelei de crimã organizatã au fost condamnaåi la un total de 24 de ani închisoare.

Ancheta a fost centratã pe victime, conducând la dezvoltarea asistenåei acordatã victimelor în procesul de recuperare æi la o bunã colaborare interinstituåionalã la scarã largã. De asemenea, ancheta a condus la dezvoltarea procesului de identificare a victimelor, care, ulterior, a devenit parte integrantã din setul de instrumente folosite de Comisa pentru Protecåia Copiilor din Londra pentru cazurile de trafic de persoane. Ancheta a contribuit la pachetul de mãsuri ale Înaltei Curåi de Justiåie (Dreptul Familie) în sensul sporirii siguranåei victimelor traficului de persoane.

„Operaåiunea Golf” a fost sprijinitã financiar, cu succes, de cãtre Comisia Europeanã datoritã efortului deosebit manifestat de echipa comunã de anchetã. Acest efort a inclus detaæarea operaåionalã a unor ofiåeri ai poliåiei metropolitane pentru a desfãæura ancheta pe pãmânt românesc, în cadrul unor operaåiuni comune.

Operaåiunea a fost încheiatã în Decembrie 2010. Având ca rezultat cercetarea penalã a peste 130 de membri ai reåelei infracåionale din Marea Britanie æi România, 26 de inculpaåi au fost acuzaåi în România pentru traficarea a 181 de copii în Marea Britanie, pentru spãlare de bani æi pentru apartenenåã la o grupare infracåionalã organizatã. În Marea Britanie au fost acuzate 72 de persoane de trafic de minori în scopul exploatãrii acestora, spãlare de bani, abuz asupra minorilor æi fraude cu consecinåe deosebit de grave.

Aceastã operaåiune a fost unicã în istoria poliåiei, dezmembrând complet reåeaua æi reducând numãrul minorilor traficaåi în Europa. A reprezentat, de asemenea, întâia datã când ofiåeri de poliåie britanici au fost detaæaåi în România. În aprilie 2010, 26 de ofiåeri ai poliåiei metropolitane s-au alãturat celor 400 de ofiåeri români pentru a executa 34 de autorizaåii de percheziåie în oraæul Åãndãrei. Aceastã descindere a dus la arestarea a 18 suspecåi æi ridicarea de arme, bani, vehicule æi lingouri de aur.

Dupã aceatã operaåiune, Bernie Gravett a negociat æi condus „Operaåiunea Inspector” cu poliåia bulgarã; aceastã anchetã s-a axat pe grupuri infracåionale internaåionale de trafic de femei æi tinere din lume, foråându-le sã comitã diferite infracåiuni, multe dintre ele fiind traficate în scopul exploatãrii sexuale. Ancheta este în desfãæurare.

Bernie Gravett este consultant al Oficiului de Relaåii Externe æi Commonwealth pe probleme de trafic de persoane æi crimã organizatã. A susåinut prezentãri la Simpozionul Internaåional de Drept Penal de la Cambridge University, precum æi pentru un numãr de ONG-uri din Marea Britanie. A dezvoltat cursuri de formare pentru ofiåerii din instituåiile responsabile de aplicarea legii, cursuri predate în cadrul SOCA (Serious Organised Crime Agency) Marea Britanie, în cadrul foråelor de poliåie britanice, EUROPOL, INTERPOL, EUROJUST, UNODC æi TADOC.

Bernie Gravett este expert acreditat EUROPOL æi expert al Sistemului de Informaåii AWF EUROPOL, sistem care a asistat „Operaåiunea Golf” în pregãtirea æi detaæarea unei echipe mobile. Acesta este un sistem încriptat care poate fi detaæat în teren pentru operaåiuni care solicitã accesul la sistemul de informaåii al EUROPOL. În plus, este expert acreditat EUROJUST pe echipe comune de anchetã.

Dorim sã felicitãm organizatorii acestor seminarii æi îi aæteptãm cu noi propuneri pentru anul 2013.

Mihaela LEÆ

„Traficul de persoane - o problemã europeanã”

Nr11-12iul.indd 26 04.02.2013 10:22:01

27F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Psihologie

Ce este hãråuirea sexualã?Hãråuirea sexualã constã în comportamente de ameninåare,

constrângere, intimidare, umilire, realizate de cãtre o persoanã împotriva alteia. Aceste comportamente sunt de naturã sexualã æi pot fi verbale, non-verbale sau fizice. Comportamentul respectiv æi comentariile fãcute vin nesolicitate, sunt neplãcute æi nereciproce.

Persoana care abuzeazã afiæeazã unul sau mai multe din urmãtoarele comportamente: • ignorã frecvent sentimentele victimei • ridiculizeazã sau îi insultã pãrerile, abilitãåile, sexualitatea, vârsta, orientarea sexualã, religia, rasa, clasa socialã, limbajul • îæi ascunde aprecierea æi afecåiunea faåã de victimã • o criticã continuu, o jigneæte prin utilizarea diferitelor apelative mai puåin plãcute, åipã la ea • o umileæte atât în public, cât æi în privat • refuzã sã socializeze cu victima • nu o lasã sã munceascã, deåine controlul financiar, ia toate deciziile fãrã a se consulta cu ea • nu o lasã sã se întâlneascã cu colegii, prietenii sau cu membrii familiei • o ameninåã constant fie cã o pãrãseæte, fie cã a venit timpul sã plece de la acel loc de muncã • o manipuleazã prin intermediul minciunilor æi al contradicåiilor • recurge la mimicã æi la o atitudine ce inspirã fricã pentru a o intimida • o acuzã de infidelitate • foloseæte un limbaj cu multiple aluzii sexuale • abuzeazã verbal de copii.

Existã mai multe modalitãåi prin care se manifestã o hãråuire sexualã:

Privirea insistentã - privirea „concentratã”, care focalizeazã anumite pãråi ale corpului;

Remarcile sexuale - situaåiile æi conversaåiile banale se dovedesc a fi jenante æi inconfortabile pentru femei în momentul în care bãrbaåii fac comentarii cu dublã conotaåie - glume nesãrate, descrierea fanteziilor sexuale etc.;

Comentarii sub forma de propuneri - aluzii privind pãråi ale corpului; apelativele folosite – „draga mea”, „iubire”, „pãpuæã”, „drãguåo”, „pisi” etc.;

Atingeri - sub formã de ciupituri, îmbrãåiæãri, palme „amicale”, strângeri uæoare de diferite pãråi ale trupului, sãruturi „prieteneæti”, îmbrânceli, alunecãri intenåionate etc.;

Avansuri sexuale care se desfãæoarã în locuri ferite de prea multe priviri - pe coridoare, pe scãri (mai ales dupã orele când majoritatea angajaåilor pleacã de la serviciu);

Hãråuire sexualã deschisã - scoaterea femeilor în oraæ, oferirea unor recompense precum un program flexibil la locul de muncã, promovãri, comentarii elogioase în faåa celorlalåi colegi în schimbul obåinerii unor favoruri sexuale;

Violul - violenåã sexualã de toate tipurile.Cele mai recunoscute forme de agresiune sexualã la locul

de muncã sunt: • avansurile sau propunerile direct sexuale, mai ales privind promovarea personalului feminin pe scara ierarhicã a serviciului • intimidarea sau excluderea angajaåilor de sex feminin de la activitãåi importante • crearea unei atmosfere ostile la locul de muncã prin utilizarea glumelor æi informaåiilor sexuale sau prin afiæarea materialelor cu un conåinut sexual explicit.

Care sunt consecinåele?În funcåie de forma în care se manifestã æi de contextele

specifice în care apar, comportamentele de hãråuire sexualã au consecinåe foarte grave, care pot fi de naturã:

Psihologicã, precum: • depresie, anxietate, æoc, negare, stres, tulburãri ale somnului • furie, teamã, frustrare, iritare, instabilitate emoåionalã • nesiguranåã, jenã, ruæine • confuzie, neputinåã, tulburãri de concentrare, atacuri de panicã • stimã de sine scãzutã, neîncredere în capacitãåile proprii, hipersensibilitate • izolare, autoblamare.

Fizicã, precum: • dureri puternice de cap, migrene, obosealã, epuizare • letargie, ameåeli, tulburãri de vedere, afecåiuni dermatologice • probleme gastrointestinale, ulcer • fluctuaåii ale greutãåii, tulburãri de alimentaåie • palpitaåii, creæterea tensiunii arteriale • disfuncåii sexuale, tulburãri hormonale.

Cu impact asupra performanåei æi carierei, precum: •

satisfacåie scãzutã la locul de muncã, demotivare • p e r f o r m a n å ã scãzutã • p i e r d e r e a oportunitãå i lor de promovare • absenteism, mai mult timp petrecut în concediu medical • schimbarea obiectivelor de carierã • lipsa ataæamentului faåã de organizaåie, lipsa de iniåiativã, de interes pentru muncã • neîncredere în competenåele proprii • predispoziåie spre erori profesionale, depãæirea termenelor, neîndeplinirea sarcinilor, calitate scãzutã a modului de îndeplinire a sarcinilor • neutilizarea totalã a potenåialului.

Recomandãri pentru æefi: • sã stabileascã un exemplu personal, tratând subordonaåii cu demnitate æi respect • sã urmãreascã atent æi sã aibã o atitudine corectã, fermã æi intransigentã faåã de orice manifestare inacceptabilã • sã creeze un climat de muncã bazat pe comunicare æi încredere în cadrul colectivului • sã nu considere cã lipsa reclamaåiilor presupune (întotdeauna) lipsa oricãror manifestãri de hãråuire • sã nu-æi sfãtuiascã oamenii sã renunåe la reclamaåii (pentru a face uitat incidentul) • sã nu considere cã reclamaåiile denotã sensibilitãåi excesive ori dorinåa de a perturba procesul muncii • sã nu accepte scuze de tipul „Nu a fost cu rea intenåie!” ca justificãri pentru manifestãri de hãråuire • sã nu îngãduie rãzbunãri personale sau victimizãri - verificând cu atenåie æi discernãmânt dacã reclamaåia este sau nu o modalitate de rãzbunare între lucrãtori.

Recomandãri pentru lucrãtori: • sã adopte o atitudine tranæantã la apariåia oricãror semne de hãråuire • sã abordeze direct (în particular sau în prezenåa unui coleg) pe autorul comportamentului nedorit, explicându-i cã respectiva conduitã manifestatã de el/ea (cuvinte, expresii, gesturi etc.) l-a deranjat (sã-i spunã explicit ce a simåit atunci când el/ea a avut acea conduitã) æi cã doreæte sã înceteze acest comportament • sã nu permitã ca „accidentele” de limbaj, atitudine æi glumele „nevinovate” sã dea naætere unui climat de falsã intimitate (în acest caz, ambiguitatea privind intenåia realã a comportamentelor este foarte mare æi lasã loc multor interpretãri nedorite); sã-æi exprime clar æi direct poziåia, sã clarifice imediat situaåia • sã sesizeze æeful ierarhic direct/nemijlocit æi psihologul unitãåii cu privire la actele sau tentativele de hãråuire sexualã sau abuz emoåional la care este supus(ã) • sã afiæeze întotdeauna, chiar æi când nu este în uniformã, o åinutã decentã (sã evite åinutele care pot fi interpretate ca ostentative sau provocatoare) • sã fie atenåi la limbajul æi atitudinea personalã faåã de colegi, atât pentru a nu-i agresa cât æi pentru a nu lãsa loc de interpretãri greæite • sã ia în serios reacåia colegului/colegei atunci când observã cã a fost deranjat/deranjatã de comportamentul lor; sã discute, sã-æi cearã scuze æi sã nu mai repete comportamentul în cauzã (eventual, sã-æi revizuiascã conduita în ansamblu).

Ce spune legea despre hãråuirea sexualã la locul de muncã.Codul penal, art. 223 pedepseæte hãråuirea unei persoane,

care se manifestã prin ameninåare sau constrângere, având scopul de a obåine satisfacåii de naturã sexualã. Presupune în mod necesar ca persoana care hãråuieæte sã abuzeze de calitatea sau de influenåa pe care i-o conferã funcåia îndeplinitã la locul de muncã. Pentru ca un caz de hãråuire sexualã sã fie pedepsit penal, este necesar ca persoana hãråuitã sã facã plângere.

PsihologLaura NEGOIÅÃ

Hãråuirea sexualã ca formã a abuzului emoåional

Nr11-12iul.indd 27 04.02.2013 10:22:01

G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i s p o r t u r i l o r d e i a r n ãs p o r t u r i l o r d e i a r n ãs p o r t u r i l o r d e i a r n ã

G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i s p o r t u r i l o r d e i a r n ã

G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i s p o r t u r i l o r d e i a r n ã

G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i s p o r t u r i l o r d e i a r n ã

G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i s p o r t u r i l o r d e i a r n ã

G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i s p o r t u r i l o r d e i a r n ã

G h i d p e n t r u p a s i o n a å i i

Nr. 1/2013F R O N T I E R A 28

Nr11-12iul.indd 28 04.02.2013 10:22:03

CãlãtorieÎncercãm, din acest numãr, sã publicãm

impresii ale cititorilor despre locurile unde cãlãtoresc.

Pentru început am selecåionat impresiile dintr-o vacanåã la munte, în staåiunea Bansko din Bulgaria.

Înainte de a pleca la drum, am vrut sã mã interesez la pasionaåii de schi, prieteni sau necunoscuåi, care au scris pe diferite site-uri despre aceastã destinaåie, în scopul de a putea face o comparaåie cu alte locuri de schiat, din România sau Austria. Dacã existau comparaåii între pârtiile româno-bulgare, asemãnãrile sau deosebirile cu pârtiile din Austria lipseau cu desãvâræire. Aæa cã voi încerca, la rândul meu, dupã ce m-am întors din Bulgaria, sã ofer unele informaåii legate de aceastã staåiune.

DrumulDrumul din Bucureæti pânã la Bansko este

unul de 571 km æi poate fi strãbãtut în 8 ore. Traseul pe care l-am fãcut eu a fost Bucureæti-Ruse-Sofia-Simitli-Bansko. Acest drum coincide, pânã în localitatea Simitli, cu drumul spre Grecia. În localitatea Simitli se face stânga æi se merge încã aproximativ 50 km pânã în localitatea Bansko. Drumul este foarte bun, existând æi douã poråiuni de autostradã pe teritoriul Bulgariei, de aproximativ 100 km, înainte de Sofia, æi 40 km dupã capitala bulgarã.

HotelulPreåul de cazare la un hotel de 4 * a fost de

130 euro de persoanã, incluzând 7 nopåi de cazare, cu mic dejun æi cinã. Preåul s-a dovedit a fi unul foarte bun, întrucât condiåiile oferite au fost de foarte bunã calitate, iar mâncarea diversificatã æi foarte gustoasã. În plus, åi se oferea posibilitatea ca, la sfâræitul unei zile obositoare de schi, sã te relaxezi în piscina de 25x10 metri sau în sauna hotelului, toate incluse în preå. De asemenea, INTERNETUL la parter era gratis, iar cei care doreau sã beneficieze de acest serviciu æi în camerã trebuiau sã achite la recepåie echivalentul a 16 lei. În ceea ce priveæte personalul hotelului, acesta s-a dovedit a fi unul extrem de amabil, existând persoane care vorbeau inclusiv româneæte. Seara te puteai aduna la gura æemineului sau în holul prietenos pentru diverse jocuri sau doar pentru socializare.

Despre pârtiiÎn ceea ce priveæte schiatul am avut o

surprizã neplãcutã încã din prima zi. Firma de turism nu ne fãcuse rezervarea pentru ski pass (abonamentul pentru urcãri cu telegondola sau cu teleschiul) æi echipament, din anumite motive neelucidate. Firma din Bulgaria dãdea vina pe cea din România, iar cea din România pe cea din åara vecinã. Prin urmare, nu am mai putut beneficia nici de preåurile on-line reduse, întrucât de acestea puteai beneficia doar dacã plãteai cu douã sãptãmâni înainte. Aæa cã am recurs la varianta cea mai scumpã: cumpãratul ski-passului direct de la faåa locului. Dacã preåul echipamentului a putut fi negociat la 40 lei/zi, pentru ski pass, preåul a fost de 327 leva (720 lei) pentru 6 zile, pentru o singurã persoanã. În ansamblu, preåurile din Bansko sunt cu 10% mai mici decât cele din Austria.

Apoi, înarmându-ne cu tot echipamentul, ne-am aæezat la coada de 45 de minute. Este un timp destul de bun, întrucât perioada în care am fost noi nu mai coincidea cu vacanåa

29F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Nr11-12iul.indd 29 04.02.2013 10:22:05

30 F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Cãlãtoriecopiilor. De asemenea, timpul de aæteptare creæte pentru cei care se trezesc puåin mai târziu æi nu reuæesc sã ajungã la 8.30, când începe sã funcåioneze telegondola. Înghesuialã este numai la prima telegondolã. Dacã nu doreæti sã pierzi timpul, stând la coadã, poåi plãti o taxã de 6 leva (13 lei) pentru microbuz, care te duce în locul unde poåi lua telescaunul sau 5 leva (11 lei) pentru a plãti taxa VIP, fãrã a mai sta la coadã. Telegondola pleacã de la altitudinea de 936 m æi te lasã, dupã oprirea de la Chalin Vologa (1.467 m), la 1.635 m. Odatã ajuns aici, dupã aproximativ 25 de minute de urcare, ai mai multe variante de a continua urcarea, cu telescaunul. Cel mai lung traseu este pe Banderitza 1, de unde poåi urca, apoi, pe Banderitza 2, pânã la altitudinea de 2.600 m. Este o alegere îndrãzneaåã, întrucât telescaunele nu au geam de protecåie. Spun îndrãzneaåã, întrucât din cauza altitudinilor ridicate, vântul bate cu putere, fiind greu de suportat chiar æi de cãtre cei obiænuiåi cu temperaturile scãzute. Cea mai mare inconvenienåã, în cazul meu, nu a fost vântul, nici temperaturile de -10 grade Celsius, ci faptul cã pârtiile erau pregãtite seara, dupã închiderea telescaunului. Atunci când ningea noaptea, a doua zi pârtiile erau neîngrijite, uneori cu zãpadã de 20 cm. Ghinionul celor care au mers în aceastã perioadã (13-20 ianuarie) a fost cã patru zile a nins, iar schiurile noastre faceau faåã cu greu zãpezii abundente. Bucuroæi erau doar cei cu snow-board-uri æi schiuri late, potrivite pentru astfel de condiåii. Prin urmare, ne luptam dimineaåa cu zãpada nebãtoritã, iar dupã prânz încercam sã facem slalom printre dunele de aproape un metru create de cei cu snow-board-uri.

Ninsoarea cu fulgi apoæi, ce se topeau cu rapiditate, fãcea ca, dupã maxim douã ore, sã fii ud din cap pânã în picioare, indiferent cu ce costum de schi erai îmbrãcat. Când erai prea ud sau prea flãmând, erai nevoit sã intri în restaurantele de pe pârtie. Acestea sunt similare cu cele din Austria, ca arhitecturã, iar preåurile sunt cam de 2-3 ori mai mari decât în supermarketurile din staåiune. Nedorind sã influenåez sub nicio formã cititorii, pot da câteva informaåii celor interesaåi sã meargã în afara åãrii la schi æi nu ætiu ce sã aleagã, Bansko sau o staåiune din Austria:

Lucruri avantajoase Bansko:-70 km de pârtie;-lungimea totalã a infrastructurii pentru transport pe

cablu din staåiune este de 26 km;-cei care îæi pun pentru prima datã schiurile în

picioare pot cumpãra doar tichetul de o urcare æi pot beneficia, chiar la ieæirea din telegondolã, de o pârtie destinatã începãtorilor cu urcãri gratuie; la întoarcere, aceætia pot aluneca în voie, pe cei aproximativ 5 km de pârtie uæoarã, pânã în staåiune;

-distanåa mai micã pânã în staåiune (pentru cei din estul, centrul æi sudul åãrii);

-preåul cazãrii într-o camerã de hotel, cu mic dejun æi cinã, în Bansko, este similar doar cu cel al cazãrii în Austria, într-o camerã a unui apartament cu 3 camere, în care ar trebui sã împaråi spaåiul comun cu alåi turiæti;

-închirierea echipamentului este mult mai ieftinã (cu 50%);

-ski-passul mai ieftin cu 10%.Lucruri avantajoase Austria:-pârtii mai multe æi bine amenajate, în permanenåã;-telescaunele au geamuri de protecåie æi sunt

încãlzite;-cozile mai mici la prima urcare;-copiii de pânã la 6 ani beneficiazã de gratuitate la

urcare.Invitãm cititorii care doresc sã-æi împãrtãæeascã

impresiile æi trãirile, din destinaåiile de concediu sã ne scrie pe adresele redacåiei revista.frontiera@mai.gov.ro æi revistafrontiera@yahoo.com, telefon: 0214087434 sau interior 19364.

Nr11-12iul.indd 30 04.02.2013 10:22:06

31F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Cãlãtorie

Adulåi Elevi Studenåi Copii

1 zi 58 53 49 38

2 zile 112 101 96 74

3 zile 170 153 145 110

4 zile 224 202 190 145

5 zile 279 251 237 182

6 zile 327 294 277 212

9 zile 454 408 385 295

13 zile 629 566 534 408

½ dupã ora 12.30 45 43 41 32

Ski pass pentru telecabinã dus/întors

28 25 24 18

Preåuri pentru ski-pass (leva) pentru perioada 21 dec - 31 martie:

Nr11-12iul.indd 31 04.02.2013 10:22:07

32 F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Ætiri

În perioada 12-15 decembrie 2012, în localitatea Lido di Ostia - Italia, aflatã la aproximativ 20 de km de Roma, a avut loc un turneu internaåional de minifotbal, la care a participat echipa

femininã a Poliåiei de Frontierã Române.Turneul a fost organizat de Poliåia „Roma Capitale” æi a fãcut

parte din manifestãrile intitulate „Solidari cu Crãciunul”, aflate la cea de-a X-a ediåie. La aceste festivitãåi au participat reprezentanåi ai Foråelor de Ordine ale Republicii Italiene (Poliåia de Stat, Carabinierii, Garda de Finanåe), precum æi oameni de afaceri,

deoarece scopul principal al acestora a fost strângerea de fonduri pentru finalizarea unui important proiect social.

Alãturi de reprezentantele României au participat echipe din Spania, Ungaria æi Italia. Acestea au fost formate din opt jucãtoare, iar condiåia pentru fiecare în parte era sã facã dovada apartenenåei la o structurã de ordine publicã din åara respectivã.

La finalul competiåiei, echipa Poliåiei de Frontierã s-a clasat pe locul trei. Organizatorii au asigurat cazarea, precum æi trei mese pe zi, pentru fiecare delegaåie, care a cuprins un numãr de 15 persoane. Organizarea a fost una de excepåie æi sperãm, ca pe viitor, astfel de evenimente sã poatã fi organizate æi în åara noastrã.

Florin POPESCU

Fotbal Feminin cu rol caritabil

Pe faleza Cazinoului din municipiul Constanåa, a avut loc, de Boboteazã, un ceremonial foarte îndrãgit de locuitorii bãtrânului Tomis, recuperarea din apa mãrii a crucilor.

Dupã terminarea slujbei de sfinåire a apei, înaltpreasfinåitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a respectat tradiåia acestor locuri, lansarea crucilor în mare, de la bordul unei nave.

Mai mulåi tineri curajoæi æi cu credinåã în Dumnezeu s-au aruncat în apa rece ca gheaåa a Mãrii Negre pentru a recupera cele trei cruci de lemn.

Printre fericiåii care au recuperat obiectele sfinte s-a numãrat æi agentul æef Iulian Rusu, poliåist de frontierã al Gãrzii de Coastã, care îæi desfãæoarã activitatea pe nava amiral a Poliåiei de Frontierã Române „Ætefan cel Mare”.

„Din anul 2005 particip la ceremonia lansãrii crucilor în mare. Anul acesta am reuæit pentru prima datã sã gãsesc una

dintre ele. Îi mulåumesc lui Dumnezeu æi sper sã mã ocroteascã pe tot parcursul anului”, ne-a mãrturisit poliåistul de frontierã, în vârstã de 35 de ani.

Agentul æef Iulian Rusu este absolvent al Æcolii de maiætri militari de marinã din Constanåa, desfãæurându-æi activitatea în cadrul Grupurilor de Nave din Mangalia æi Constanåa.

Marius NICULESCU

Un poliåist de frontierã al Gãrzii de Coastã a recuperat din mare crucea de Boboteazã

Îl cheamã Rudolf æi este cel mai norocos pui de cãprioarã. Asta, fiindcã a fost salvat æi îngrijit de poliåiætii de frontierã oræoveni dupã ce cãzuse de pe o stâncã, în Viaductul Târziului, rãnindu-se grav la picioare.

La jumãtatea lunii ianuarie, poliåiætii de frontierã oræoveni au fost sesizaåi de cãtre doi tineri despre existenåa unui pui de cãprioarã lovit æi accidentat din cauza unei cãderi în apropierea Viaductului Târziului de pe Drumul European 70, între localitãåile Oræova æi Vârciorova.

Æeful Sectorului Poliåiei de Frontierã Oræova, comisar-æef Constantin Rãchiåeanu, s-a deplasat cu autoturismul personal la locul unde se afla puiul de cãprioarã rãnit, l-a ridicat æi l-a transportat în condiåii de siguranåã la sediul subunitãåii, solicitând ajutorul unui medic veterinar æi informând Asociaåia Judeåeanã a Vânãtorilor

æi Pescarilor.Cãpriorul avea rãni deschise la ambele picioare, lovituri pe

tot corpul æi pierduse foarte mult sânge.Norocos, puiul a ajuns sã fie îngrijit de Alina, Elena æi Camelia,

trei poliåiste de frontierã cu mult suflet care, împreunã cu Nea’ Licã, æoferul sectorului æi medicul veterinar Andreea Ghiocel i-au curãåat rãnile, i-au prins picioarele în atele, i-au administrat antiobiotice æi calciu æi i-au asigurat, din belæug, hrana zilnicã.

Rudolf, fiindcã aæa a fost botezat de poliåiætii de frontierã, a rãspuns bine la medicamentaåie æi, dupã numai douã zile, s-a ridicat în picioare. Acum, atent îngrijit de poliåiætii de frontierã oræoveni, cãpriorul mãnâncã muguri, frunze de rug, boabe de porumb, este blând æi tinde sã devinã rãsfãåatul sectorului.

Observând cum este îngrijit, reprezentanåii Asociaåiei Judeåene a Vânãtorilor æi Pescarilor Mehedinåi au fost de acord ca puiul de cãprioarã sã rãmânã în grija poliåiætilor de frontierã oræoveni pânã la vindecare, urmând apoi sã fie încredinåat unei grãdini zoologice sau unei rezervaåii naturale.

O misiune de suflet æi pentru suflet a poliåiætilor de frontierã oræoveni.

Valeriu PERA

Salvarea cãprioarei

Nr11-12iul.indd 32 04.02.2013 10:22:08

33F R O N T I E R A Nr.1/2013

Hobby

Volvo V40 - prima maæinã cu airbag pentru pietoni

Rezistenåa maæinilor în caz de accident æi protecåia pasagerilor constituie una dintre principalele preocupãri ale majoritãåii constructorilor. Aæa au apãrut caroseriile cu zone de deformare programate, centurile de siguranåã sau airbag-ul. Airbag-ul a fost inventat la începutul anilor 1950, dar nu a fost introdus în construcåia automobilelor decât 20 de ani mai târziu, când, în 1971, Ford a construit o primã flotã experimentalã de maæini

dotate cu „pungi de aer”. Apoi, din 1974, General Motors a oferit opåional sistemul ACRS (Air Cushion Restraint System), pe mai multe modele: Cadillac, Buick æi Oldsmobile. În Europa, Mercedes-Benz a fost primul constructor care a introdus airbag-ul (S-Class, W126 - 1981), iar în 1987 Porsche 944 Turbo a fost prima maæinã echipatã standard cu dublu-airbag, pentru æofer æi pasager. În ziua de azi, majoritatea maæinilor dispun, în medie, de æase airbag-uri: douã faåã, douã laterale æi douã tip cortinã.Normele de siguranåã au evoluat, iar clienåii au devenit din ce în ce mai atenåi la acest capitol, fapt care, în ultimii ani, a determinat o adevãratã „cursã a înarmãrii” cu airbag-uri æi fel de fel de alte sisteme de siguranåã activã sau pasivã. Dacã vorbim despre siguranåa autovehiculelor, nu putem sã nu menåionãm cea mai sigurã maæinã a tuturor timpurilor. Volvo V40 a fost desemnatã cea mai sigurã maæinã din toate timpurile, dupã ultimul set de teste Euro NCAP.Modelul V40, apãrut în anul 2012, este prima maæinã care a introdus æi are ca dotare standard airbag-ul pentru pietoni. Acesta este conceput pentru a proteja pietonii împotriva leziunilor ce pot fi cauzate de structura solidã de sub capotã, de marginea de jos a parbrizului æi de stâlpii acestuia.Modelul V40 a stabilit un nou record al siguranåei, rezultatele testelor Euro NCAP aratã cã pasagerii adulåi au un grad de protecåie de 98%, iar datoritã noului airbag, care iese de sub capotã la impact, pietonii sunt æi ei protejaåi, în proporåie de 88%. Volvo V40 a primit punctaj maxim la sistemele de siguranåã (100%) æi un punctaj ceva mai slab la protecåia copiilor din maæinã (75%).Reprezentantul Volvo, Thomass Broberg, a declarat cã „nimeni nu ar trebui sã moarã sau sã fie rãnit grav dacã æofeazã un

Volvo” (citat de www.autoworldnews.com), acesta fiind obiectivul companiei pentru 2020.

Airbag-ul flexibil pentru æofer

O altã inovaåie în domeniul siguranåei autovehiculelor este adusã de cei de la Chevrolet. În 2013, inginerii de la Chevrolet au introdus în premierã airbag-ul flexibil pentru æofer. Noul Chevrolet Cruze 2013 va avea un airbag pentru æofer dotat cu

sistem flexibil de activare æi va fi primul model de serie dotat cu o asemenea mãsurã de siguranåã.Spre deosebire de airbag-urile cu declanæare în douã trepte, ce utilizeazã un dispozitiv de umflare pentru impacturi la viteze reduse æi altul pentru impacturi la viteze mari, noul „airbag inteligent” montat pe modelul Cruze foloseæte un singur dispozitiv de umflare cu putere mai micã. Sistemul, mai compact æi mai uæor, gestioneazã foråele de impact apãrute atât la accidentele la vitezã redusã, cât æi în cazul celor la vitezã mare. Prin duza flexibilã de evacuare a aerului reduce riscul leziunilor provocate de umflarea airbag-ului, permiåând energiei cinetice, generate de miæcarea înainte a æoferului, sã împingã aerul în afarã æi sã îl elimine complet. Prin testele efectuate de GM, aceætia au demonstrat ca airbag-ul, cu declanæare într-o singurã etapã, le asigurã æoferilor de diferite

staturi o amortizare foarte bunã, indiferent de viteza la care are loc impactul.Acest sistem flexibil de activare a airbag-ului pentru æofer, prezentat pe modelul Cruze, reprezintã doar una dintre inovaåiile celor de la General Motors în 2013. Crossover-ul Chevrolet Traverse a contribuit la lansarea, în premierã, în industrie, a airbag-ului central faåã, airbag ce se deschide între

cei doi ocupanåi pentru a proteja æoferul sau pasagerul din faåã în cazul impacturilor laterale de pe partea opusã.În concluzie, vã putem spune cã producãtorii auto continuã cercetarea în domeniul siguranåei pasagerilor æi a pietonilor, iar familia airbag-urilor se înmulåeæte, protejându-ne din ce în ce mai eficent.

Petre BUCUR

O NOUA RUBRICÃ! Anul acesta ne-am propus sã introducem în paginile revistei o nouã rubricã intitulatã „HOBBY”. În cadrul

acestei pagini vom încerca sã prezentãm ultimele noutãåi din diverse domenii (auto, foto, IT etc.).În deschiderea acestei rubrici, vã vom vorbi despre inovaåii din industria auto:

Nr11-12iul.indd 33 04.02.2013 10:22:09

34 F R O N T I E R A Nr. 1/2013

Un ceræetor sunã la o uæã æi îi deschide o soåie vizibil nervoasã, cu mâinile în æolduri, pusã pe scandal:

- Ce mai vrei, bã, æi tu, ratatule?- Pãi ætiåi, dacã aåi avea niæte sticle

goale de bere, pe care le-aæ putea vinde ...

- Arãt eu ca æi cum aæ bea bere?!- Aaaa... atunci niæte sticle goale de

oået!?

Un sondaj pe stradã, în sezonul estival:

- Fiåi amabil! Unde aåi petrecut ultimele concedii? În åarã sau în strãinãtate?

- Acum doi ani am fost pe litoralul Românesc, cu cortul.

- Æi aåi fost mulåumit de condiåii?- Nu prea. Dupã douã zile au intrat

niæte derbedei peste noi în cort. M-au bãtut, mi-au furat camera foto æi au profitat æi de nevastã-mea.

- Oh, ce tragedie!- Da, æi anul trecut am fost tot acolo æi

am pãåit la fel.- Îmi pare rãu! Anul acesta unde

intenåionaåi sã mergeåi?- Pãi, tot acolo, cã aæa vrea nevastã-

mea...

Noapte de iarnã, furtunã. Un brutar tocmai voia sã închidã magazinul, când intrã pe uæã un client înfrigurat care voia sã cumpere un cozonac.

- Sunteåi însurat, domnule? întreabã brutarul.

- Bineînåeles! Dar ce, credeåi cã mama m-ar fi trimis la cumpãraturi pe o vreme ca asta?

Soåul unei blonde se întoarce din deplasare æi gãseæte în pat un tip gol. Deschide dulapul æi dã de soåie, cãreia îi spune:

- De câte ori sã-åi spun? El trebuie sã se ascundã, nu tu!

A doua zi, dupã ce maicã-sa îi fãcuse un frãåior, un copil se lãuda la colegii de æcoalã:

- Eu sunt tatãl copilului.- Cum aæa?- Pãi eu i-am gãurit prezervativul lui

tata.

Soåul intrã în dormitor åinând în mânã o aspirinã æi un pahar cu apã. Soåia îl întreabã:

- Pentru ce sunt astea?

- Pentru durerea ta de cap.- Dar nu mã doare capul- Te-am prins!!!

- S-ar putea ca la noapte sã fie furtunã, zice soåul.

- Dacã vii devreme acasã, nu o sã fie...

Soåia îl tot aæteaptã îngrijoratã pe soå. În sfâræit, acesta apare în zori.

Soåia: poåi sã-mi spui pentru ce vii la ora asta?

Soåul: pãi…, pentru micul dejun!

În timp ce se pregãteau de divorå, soåul æi soåia aveau un schimb de replici. Ea cãtre el:

- Sã ætii cã pãstrez copilul, eu l-am nãscut, este al meu!

- Nu este adevãrat, nu-i al tãu, i-a rãspuns soåul.

- Cine naiba crezi cã i-a dat naætere atunci? a replicat soåia.

- Îåi mai aduci aminte, în ziua în care s-a nãscut, a fãcut pe el æi m-ai rugat sã merg sã-l schimb? Ei bine, l-am schimbat!

Maxime• Diferenåa dintre o femeie æi o greæealã: când gãseæti

greæeala, problemele dispar. Când gãseæti o femeie, problemele încep sã aparã!

• Nu vã fie fricã de femeile inteligente. Când se îndrãgostesc, creierul lor se blocheazã!

• Fiecare bãrbat de succes are în spatele lui o femeie. Dacã succesul continuã, mai apar æi altele...

• Caut doamnã serioasã pentru o relaåie serioasã,... în fiecare miercuri seara!

• Bãrbaåii care zic cã locul femeii e la bucãtãrie, pur æi simplu nu ætiu ce sã facã cu ea în dormitor!

• Despre liberalism æi despre egalitatea dintre sexe: eu consider cã soåia are dreptul sã facã tot ce vrea. Numai sã fie gustos...

• În privinåa vaselor, am ajuns la un compromis cu nevastã-mea. Eu le spãl æi ea le lasã sã se usuce!

• Fosta soåie mi-a îndoit capota de la maæinã dupã ce ne-am despãråit. Într-un fel, a fost æi vina mea pentru cã aveam vitezã destul de mare.

• Cum duci o femeie la demenåã? Îi dai o mulåime de bani æi apoi închizi toate magazinele.

• La 9 bãrbaåi din 10 le plac femeile cu sâni mari. Celui de-al 10-lea îi place de ceilalåi 9.

• Dacã ai voinåã, poåi sã muåi æi munåii din loc. Dacã ai

creier, îi laæi acolo, cã nu te deranjeazã. • Dumnezeu a creat, în primul rând, bãrbatul, dupã aia a

creat femeia æi când a vãzut ce a fãcut, a creat alcoolul...• Pentru a pãstra liniætea æi pacea în familie, aveåi nevoie de

rãbdare, dragoste, înåelegere æi de cel puåin douã televizoare. • Emanciparea femeii este o prostie! Locul ei e în bucãtãrie...

picior peste picior, cu un pahar de vin în mânã, privindu-æi soåul cum gãteæte cina!

• Înainte fetele gãteau ca mama. Acum beau ca tata...• Nevasta e ca matematica, pur si simplu nu poate fi

contrazisã. • Bãrbatul aude cu o ureche, iar pe cealaltã iese totul; femeia

aude cu ambele urechi æi iese totul pe gurã. • Femeile se îndrãgostesc de ce aud, bãrbaåii de ce vãd... de

aceea femeile se machiazã æi bãrbaåii mint... • Care este asemãnarea dintre un barman æi un ginecolog?

Amândoi lucreazã unde se distreazã alåii. • Telefoanele sunt tot mai subåiri æi mai deætepte pe când

oamenii invers!• Soacrele au fost inventate deoarece diavolul nu isprãveæte

peste tot!• Logicã femininã: „Da, ætiu cã nu am dreptate, dar ai putea

mãcar sã îåi ceri scuze!”• Dacã toåi bãrbaåii sunt la fel, de ce femeile aleg?• Oamenii au fost creaåi ca sã fie iubiåi, iar obiectele ca sã fie

folosite. Motivul pentru care este acum haos în toatã lumea este pentru cã obiectele sunt iubite, iar oamenii sunt folosiåi.

Divertisment

Nr11-12iul.indd 34 04.02.2013 10:22:10

35F R O N T I E R A Nr.1/2013

Regula cifrei unice presupune completarea careului de 81 cãsuåe

dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã de 9

cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã

conåinã, o singurã datã, fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9.Responsabili de paginã Ætefan ANDREESCU

æi Petre BUCUR

STAÅIUNE

HANG FÃRÃ AN!

STAÅIUNE

2013

COLEA

ZGÂRIETURÃ

NEGAÅIE

VREDNIC

FATA DIN

ITALIA!

LOC DE

ODIHNÃ

ÆALÃU

CÃNI!

MIJLOC DE

ATOL!

LOC DE

VACANÅÃ

CIOLAN

TRAG ÎN TIBET

CRINI

„INGREDIENT”

PENTRU PLAJÃ

STAÅIUNE

OGOARE

MIROS

ÆOLD LA

ANIMAL

OSIE

PITIC

BRONZAT

RITM

STAÅIUNE

USTUROI

STAÅIUNE

A PIERI ÎN

APÃ

SERVEÆTE

ÆEFI ÎN

DEÆERT

JOC LA

„OASE”

SALCÂM

ULTIMILE...

LA CÃMILE!

NATRIU(SIMB)

PENE!

LINIÆTE!

ACUM!

CREANGA

POETULUI

STAÅIUNE

LOC DE

JOACÃ

APE

PÃSÃRI DE

BALTÃ

MÃSURÃ DE

TEREN

CARTE MARE

ATMOSFERÃ

OMUL

HANULUIDOAR

Î N V A C A N Å Ã de Dumitru MOCANU

- Ce åi-a zis nevasta când te-ai întors târziu de la chef?

- Nimic, oricum trebuia sã-mi scot dinåii din faåã...

Bãrbatul vine acasã:- Iubito, am o problemã...- De câte ori sã-åi spun? Acum suntem

cãsãtoriåi, nu mai vorbim la singular, ce e al meu e æi al tãu.

- Bine... secretara noastrã a rãmas însãrcinatã cu noi...

- Am fost oarbã æi surdã când te-am luat! strigã soåia furioasã.

- Vezi, draga mea, rãspunde soåul calm, de câte boli te-am vindecat?

Soåia i-a mãrturisit soåului cã l-a înæelat când el a fost la pescuit. Æi el a dispãrut. Nu l-a vãzut o sãptãmânã. Apoi a început, abia-abia, sã-l vadã cu ochiul drept.

- Spune-mi, draga mea, de ce te dai cu fãinã pe faåã?

- Ca sã mã fac frumoasã!- Æi, de ce nu te faci?

Soåul æi soåia se uitau atent în Fântâna Dorinåelor... Deodatã, soåia alunecã æi cade în fântânã... El se dã înapoi înmãrmurit æi exclamã: „Nu pot sã cred cã funcåioneazã!”

Divertisment

Nr11-12iul.indd 35 04.02.2013 10:22:11

Nr11-12iul.indd 36 04.02.2013 10:22:12