REVISTÃ EDITATÃ DE INSPECTORATUL DEJANDARMI JUDEÞEAN GIURGIU

“Jandarmeria este modulcel mai eficient de

menþinere a liniºtii unuipopor”

Napoleon Bonaparte

Anul I - Numãrul 1 - DECEMBRIE 2007

Inspectoratul de Jandarmi JudeþeanGiurgiu

Revista “Jandarmul Giurgiuvean”Nr. 1 Decembrie 200720 paginiNumãr inaugural

Preºedinte onorific: mr. Ruºanu DanielRedactor ºef: slt. Pîrvu NicoletaRedactor ºef adjunct: mr. Lungu LucianSecretar de redacþie: lt. Georgescu DanielaRedactori: lt. Vlãdan Mihaela

plt. maj. Ivan IulianTehnoredactare: Nedelca AndreiCulegere text: cpt. Paºol GabrielFotoreporter: plt. maj Rãdoi MihaiResponsabil de numãr: slt. Pîrvu Nicoleta

Editatã de SC PATY MEDIA SRLStr. Trandafirilor, bloc 11/2S, sc. A, ap. 3

Telefon 0246/225564

Rãspunderea pentru opiniile exprimate în

paginile revistei revine în exclusivitate

autorilor.

SSUUMMAARRGÂNDURI LA ÎNCEPUT DE DRUM 3

Lansarea revistei “Jandarmul Giurgiuvean”MESAJUL PREFECTULUI JUDEÞULUI ªI AL INSPECTORULUI ªEF 4

JANDARMERIA ROMÂNÃ LA CONDUCEREA F.I.E.P. 5

JANDARMERIA ROMÂNÃ - ARMÃ DE TRADIÞIE 6

REPERE ISTORICE ALE INSPECTORATULUI DE JANDARMI JUDEÞEAN GIURGIU 8

PROGRAM AUDIENÞE LA INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEÞEAN GIURGIU 9

HARTA JUDEÞULUI GIURGIU - OBIECTIVE JANDARMERIE 10

ATRIBUÞIILE JANDARMERIEI ROMÂNE 12

Educaþie motivaþionalãDEZVOLTAREA PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ 14

EDUCAÞIA - FACTOR IMPORTANT ÎN PREVENIREA COMPORTAMENTELOR VIOLENTE 15

INFO PRIM PLAN 16

RECUNOAªTEREA REZULTATELOR OBÞINUTE DE INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEÞEAN GIURGIU ÎN ACTIVITÃÞILE ªI MISIUNILE SPECIFICE 19

ISSN 1843 - 7729

Adresa: ªos. Bucureºti, nr. 57 Telefon: 0246/219631

3

Gânduri la început de drum

Revista „Jandarmul Giurgiuvean” reprezintã pentru noi toþi, cei care ne-am propus

realizarea acesteia, o provocare, dar ºi o obligaþie moralã. Provocarea constã în primul

rând din dorinþa de a evidenþia rolul Armei în Sistemul de Ordine, Apãrare ºi Siguranþã

Publicã la nivelul judeþului Giurgiu prin prezentarea misiunilor, participarea forþelor

la diferite acþiuni în cooperare cu alte instituþii, etc. În al doilea rând, provocarea vine

din responsabilitatea pe care o avem faþã de trecerea noastrã pe aceste meleaguri, prin

timp, dorindu-ne ca cei care urmeazã sã aibã un reper la care sã se raporteze.

Aºa cum nimic nu este întâmplãtor pe acest pãmânt, începând cu luna iunie a

anului 2005, Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Giurgiu a primit denumirea onorificã

„General de Divizie ªtefan ªtefãnescu”, fost Inspector General al Jandarmeriei Române

între anii 1919-1920 ºi 1922-1927, unul dintre cei mai longevivi comandanþi de Armã.

Sub comanda acestuia structurile de jandarmi de pe întreg teritoriul þãrii s-au

întãrit, iar la data de 15 decembrie 1922 a apãrut primul numãr din Revista

Jandarmeriei, publicaþie ce activeazã ºi în prezent. Onorând numele Generalului de

Divizie ªtefan ªtefãnescu avem obligaþia ca acum, dupã aproape un secol, sã

contribuim alãturi de celelalte publicaþii militare din unitãþile Jandarmeriei Române la

ceea ce s-a realizat sub comanda acestuia.

Asigurându-vã de faptul cã jandarmii giurgiuveni sunt pe deplin conºtienþi de

responsabilitãþile ce le revin pentru asigurarea ordinii ºi liniºtii publice, fiind

permanent în slujba cetãþeanului, vã invitãm la lecturã, iar criticile de orice fel sunt

binevenite ºi constructive, noi „suportând cu stoicism privaþiunile” inerente...

Redactia,

4

“Sunt emoþionat ºi mândrucã sub comanda mea se rea-lizeazã revista „JandarmulGiurgiuvean”. Apariþia acesteipublicaþii, acum cândJandarmeria Românã a prelu-at preºedinþia AsociaþieiForþelor de Poliþie ºiJandarmerie Europene ºiMediteraneene cu Statut Mili-tar, este onorantã ºi în acelaºitimp ne oferã ocazia sãarãtãm, prin modul de exe-cutare a misiunilor încre-dinþate cã, Jandarmeria estegarant al drepturilor ºi li-bertãþilor fundamentale alecetãþenilor, fiind genera-toare de ordine ºi stabilitatepentru cetãþeanul european.

Prin aceastã revistã nepropunem ca cetãþenii sãcreadã în noi, în jandarmi, sãºtie cã acþiunile noastre se

desfãºoarã înspiritul legii, nudoar în litera ei,iar cetãþenii nusunt supuºid e c â tî n g r ã d i r i l o rimpuse de legeºi de cerinþelefireºti alemoralei.

D o r e s crevistei drumlung ºi o bunãcolaborare cutoate celelalte publicaþii, baza-tã pe principiile echidistanþei,transparenþei ºi deschiderii cureprezentanþii mass-medieilocale ºi centrale.

Profit de ocazie ºi acum, înprag de sãrbãtoare, vã dorescdumneavoastrã tuturor citito-rilor ºi familiilor dumneavoas-

trã sãrbatori fericite, sãnãtateºi un an nou plin realizari ºifericire.”

Cu respect,Inspectorul ªef al

Inspectoratului de JandarmiJudeþean Giurgiu

Maior RUªANU PETRUÞ DANIEL

“Salut iniþiativa colectivu-lui de redacþie format dincadre ale unitãþii care, prinintermediul acestei reviste,

va aduce lac u n o º t i n þ acetãþenilor misi-unile specificepe care led e s f ã º o a r ãj a n d a r m i igiurgiuveni ºim o d a l i t ã þ i l eprin care aceºtiale oferã sprijinatunci când aunevoie.

R e v i s t a“ J a n d a r m u lG iurg iuvean”

aduce un suflu nou înpeisajul publicistic local: esteo revistã destinatã informãriicetãþenilor judeþului ºi

municipiului ºi o dovadã detransparenþã în activitate dinpartea Inspectoratului deJandarmi Judeþean Giurgiu.

Sunt convins cã publicaþiava reuºi sã ofere o imaginerealã Jandarmeriei Române ºidoresc sã felicit întreg colec-tivul redacþional ºi condu-cerea Inspectoratului deJandarmi Judeþean Giurgiupentru cã au gãsit o cale princare sã aducã la cunoºtinþaopiniei publice faptul cãjandarmul se aflã permanentîn slujba cetãþeanului ºi acomunitãþii.”

Prefectul judeþuluiNORUÞ STÃNIªTEANU

Mesajul Prefectului ºi al Inspectorului ªef alInspectoratului de Jandarmi Judeþean Giurgiu

Lansarea revistei “Jandarmul giurgiuvean”

În perioada 24-28 octombrie a.c., la Paris, a avut locReuniunea Consiliului Superior al F.I.E.P. (AsociaþiaForþelor de Poliþie ºi Jandarmerie Europene ºi Meditera-neene cu Statut Militar), prilej cu care JandarmeriaRomânã a preluat, pentru un an, preºedinþia acesteiprestigioase asociaþii, din care fac parte cele mai puter-nice instituþii militare similare din lume.

Principalele subiecte dezbãtute în cadrul acesteiîntruniri au fost:n coordonarea acþiunilor comune în cadrul PoliticiiEuropene de Securitate ºi Apãrare (PESA);n participarea forþelor membre F.I.E.P. la misiunile degestionare a crizelor civile ce pot apãrea în spaþiul euro-pean;n pregãtirea comunã a forþelor de tip jandarmerie;n intensificarea schimburilor de experienþã ºi coope-rarea, în cadrul comun european, în lupta contrainfracþionalitãþii transfrontaliere, precum ºi participareala misiunile internaþionale de menþinere a pãcii desfãºu-rate sub egida O.N.U., U.E. etc.

La încheierea reuniunii, Inspectorul general alJandarmeriei Române, domnul general locotenent dr.Costicã Silion a declarat:

„Suntem conºtienþi de responsabilitatea pe care oavem preluând preºedinþia F.I.E.P., dar am convingereacã la final vom avea satisfacþia de a realiza ceea ce ne-ampropus. Prin acþiunile noastre am câºtigat respectulcelor mai puternice Jandarmerii, iar acum avem prilejulsã arãtãm cã îl meritãm pe deplin.”

ISTORICUL F.I.E.P.

F.I.E.P. este o Asociaþie a Forþelor de PoliþieEuropene ºi Mediteraneene unite în jurul unui elementcomun - statutul lor militar.

Un prim moment al creãrii acestei Asociaþii a fostîntâlnirea tripartitã de la Paris în februarie 1993 întreDirectorii ºi Comandanþii Generali ai JandarmerieiNaþionale Franceze, ai Carabinierilor Italieni ºi ai GãrziiCivile Spaniole. S-a instituit atunci practica unei reuniu-ni anuale a înalþilor responsabili, exercitarea preºe-dinþiei Asociaþiei prin rotaþie, câte un an de cãtre fiecareinstituþie membrã, precum ºi crearea a patru Comisii,pentru facilitarea cooperãrii:n Comisia pentru Resurse Umane (schimburi de regle-mentãri între diferite structuri, contacte între specia-liºti);n Comisia pentru organizarea serviciului (luptaantiteroristã, împotriva criminalitãþii organizate, poliþia

mediului, conservarea patrimoniului artistic, luptaîmpotriva imigraþiei clandestine, menþinerea ordiniipublice);n Comisia pentru tehnologii noi ºi logisticã (informa-ticã, telecomunicaþii, transporturi);n Comisia pentru afaceri europene (are rolul de aobþine aprobarea proiectelor de interes comun în faþainstituþiilor U.E.);

Începând cu anul 1995, Asociaþia s-a extins, devenindmembri Garda Naþionalã Republicanã din Portugalia,Jandarmeria Turcã, Jandarmeria Regalã Olandezã,Jandarmeria Regalã Marocanã ºi Jandarmeria Românã.

Un moment important din existenþa F.I.E.P. este ºiadoptarea Statutului Asociaþiei, la 20 octombrie 1999, încare se precizeazã scopul acesteia: facilitarea înþelegeriiîntre instituþiile participante care doresc sã continue ºisã întãreascã relaþiile ºi legãturile stabilite, promovareaunei gândiri inovatoare ºi active asupra formelor decooperare poliþieneascã, întãrirea solidaritãþii reciproceºi punerea în valoare a modelelor lor de organizare ºi astructurilor cãtre exterior ºi punerea de acord, conformînþelegerilor internaþionale curente ºi reglementãrilorinterne, asupra schimbului de experienþã ºi informaþii.

Cereri de admiteri în cadrul Asociaþiei au fostdepuse ºi de cãtre alte instituþii reprezentând atât stateeuropene, cât ºi state de pe alte continente, interesatesã-ºi întãreascã sistemul de securitate internã prinadoptarea dualismului poliþienesc: Jandarmeria Argen-tinianã, Carabinierii Chilieni, Jandarmeria din Maurita-nia, Jandameria Bulgarã, Carabinierii din Moldova, Tru-pele Ministerului de Interne din Ucraina, JandarmeriaSârbã.

În anul 2004, cu prilejul Reuniunii Consiliului Supe-rior, Jandarmeria Argentinianã ºi Arma CarabinierilorChilieni au fost admise în F.I.E.P. cu statut de membruobservator.

JANDARMERIA ROMÂNÃ a preluat preºedinþia F.I.E.P.

JandarmeriaNaþionalãFrancezã

Arma Carabinierilor

Italieni

Garda NaþionalãRepublicanã Portughezã

Garda CivilãSpaniolã

JandarmeriaRegalã Olandezã

JandarmeriaTurcã

5

6

Momentul care marcheazã întemeiereaJandarmeriei Române a fost 3 aprilie 1850 când,printr-un ofis domnesc, domnitorul GrigoreAlexandru Ghica a aprobat hotãrârea Divanuluiobºtesc, semnând "Legiuirea pentru reformareaCorpului slujitorilor în jandarmi".

Prin aceastã lege, s-a dat statut juridic armeiJandarmeriei ºi i s-au stabilit principiile de organi-zare ºi funcþionare. Ca urmare, legea prevedea cãRegimentul de jandarmi din Moldova se împarte îndouã subdiviziuni, fiecare având zona de respon-sabilitate formatã din câte ºase þinuturi (judeþe).La fiecare þinut era repartizatã câte o companie dejandarmi, la care se adãuga câte o companie laIsprãvnicia Iaºului ºi la Poliþia Capitalei (Iaºi). În total, 14 companii de jandarmi ce totalizau unefectiv de 1433 jandarmi cãlãri ºi pedeºtri.

Totodatã, în aceastã lege i se stabileaJandarmeriei urmãtoarele misiuni: priveghereasiguranþei publice, þinerea unei bune orânduieli ºiducerea la îndeplinire a legilor.

Anii 1859 – 1878 au constituit o etapã deunificare a structurilor de menþinere ºi apãrare aordinii interne din Muntenia ºi Moldova în sis-temul statal al României moderne. Importantã s-a dovedit astfel dezvoltareaJandarmeriei, precizarea rolului ºi misiunilor ei întimp de pace, dar ºi în caz de rãzboi.

De-a lungul timpului evenimentele politiceºi sociale care au marcat istoria au demonstratimportanþa ºi profesionalismul armei.

Astfel, prin organizare, pregãtire ºi mod defuncþionare în timpul Rãzboiului de independenþãJandarmeria Românã a asigurat poliþia armatei, iarîn situaþii deosebite a fost angajatã în acþiuni deluptã împreunã cu unitãþile militare ºi chiar inde-

pendent. Necesitatea

unei forþespecializateputernice acãrei misiuneprincipalã são constituiepaza ºiordinea destat, asigu-rarea liniºtii ºil i b e r t ã þ i icetãþeanului,precum ºi amodului deaplicare ºirespectare alegilor þãrii, au determinat intensificarea acþiunilorfactorilor de conducere politicã ºi militarã pentruelaborarea unei legi de organizare a Jandarmerieiîn întreaga þarã.

Meritul pentru deplina clarificare a rolului,locului ºi organizãrii Jandarmeriei rurale i-arevenit Partidului Conservator condus de LascãrCatargiu, care a elaborat ºi prezentat Parlamentu-lui în ianuarie-februarie 1893, Legea pentru orga-nizarea Jandarmeriei rurale, la data de 1 septem-brie 1893 apãrând ºi Regulamentul de aplicare aLegii Jandarmeriei rurale. Prevederea cea maiimportantã a acestui document era urmãtoarea:

"Organizarea Jandarmeriei rurale, astfel cumeste prescrisã de lege, face din aceastã instituþiuneun corp militar, pus la dispoziþiunea ministruluide interne, pentru a asigura ordinea ºi siguranþapublicã. Ea se mai aflã sub ordinele ministrului dejustiþie, ale ministrului public în ce priveºteatribuþiunile de poliþie, precum ºi sub acela alministrului de rãzboi pentru tot ce se raportã ladisciplinã, comandament ºi instrucþie militarã atrupei"

Primul rãzboi mondial a oferit României prile-jul sã recurgã la mijloacele sale politico-militarepentru reîntregirea hotarelor fireºti: între compo-nentele Sistemului Militar Naþional care s-au anga-jat fãrã reþinere sã serveascã Drapelul tricolor, s-a

Jandarmeria Românã

7

aflat ºi Jandarmeria. În timpul retragerii, jandarmii au participat la

acþiunile de luptã ºi, totodatã, au asigurat poliþiafrontului, a comunicaþiilor, au asigurat mãsurilede ordine necesare deplasãrii coloanelor militareºi, pe timpul evacuãrii administraþiei, a unorobiective economice ºi a populaþiei care s-a refu-giat în Moldova.

În vara anului 1917 trupele de jandarmi aveausã înscrie pagini nepieritoare de eroism, alãturi dearmata românã, în marile bãtãlii desfãºurate.

În iulie 1918 armata se demobilizeazã, iarjandarmii organizeazã punctele de trecere pestedemobilizaþi, posturi, patrule ºi detaºamentepentru supravegherea acestora.

Prin decretarea în octombrie 1918 a celei de-adoua mobilizãri a armatei române, Jandarmeria acontribuit la desfãºurarea acesteia, concomitent cuorganizarea noilor servicii pretorale ºi amãsurilor pentru menþinerea ordinii ºi liniºtiiîn þarã. Armata românã reia lupta pentru eli-berarea întregului teritoriu naþional, iarJandarmeria începe sã instaureze ordinea ºiliniºtea, creând companii de poliþie înjudeþele eliberate.

La data de 23 martie 1929 Parlamentula pus bazele unei legi moderne ºi completede organizare a Jandarmeriei rurale. În acelaºian, se promulgã Statutul Jandarmeriei Ruralede cãtre regele Mihai I, statut ce garanta: sta-bilitate, înaintare, retribuþii ºi alte indem-nizaþii, gradaþii, pensii, condiþii de cãsãto-rie, recompense.

Din punct de vedere organizatoric,prezintã cel mai mare interes Legea nr.264 din 22 aprilie 1943 pentru organi-zarea ºi funcþionarea Jandarmeriei.

Dupã intrarea României în al doilearãzboi mondial, la 22 iunie 1941, trupele dejandarmi din interior au primit misiuni specificepentru starea respectivã: combaterea acþiunilorteroriste; paza unor obiective economice impor-tante; întãrirea mãsurilor de ordine internã, con-tracararea acþiunilor de desant ºi a paraºutiºtilor,supravegherea elementelor din opoziþie etc.Unitãþile de jandarmi din zona armatelor de ope-

raþii au îndeplinit, în mod firesc, misiuni cu uncaracter militar mai pronunþat decât cele din zonade interior.

În 1949 se desfiinþeazã Jandarmeria ºi secreeazã Trupele Ministerului Afacerilor Interne,care au purtat mai multe denumiri ºi au funcþio-nat în diferite structuri.

Începând cu anul 1989 se revine, parþial, ladenumirea ºi misiunile tradiþionaleJandarmeriei, iar la data de 5 iulie 1990 se înfi-

inþeazã Trupele de Jandarmi, instruite pen-tru a veghea la executarea legilor, lasupravegherea ºi informarea organelorsuperioare asupra stãrii de fapt în situaþiiîn care se ameninþã siguranþa ºi ordineapublicã în caz de tulburãri interne pen-tru intervenþia în scopul restabilirii ei.

Anul 1998 a însemnat înfiinþarea, prinlege organicã, a Jandarmeriei Române ca

structurã a Ministerului de Interne.Prin acest act legislativ se poate consi-dera cã s-a marcat un moment decisivîn procesul remodelãrii Armei noastreºi pe plan mai larg, al stabilizãriiRomâniei pe coordonate statului dedrept.

La 13 martie 2005 a intrat în vigoare o nouãlege de organizare a Jandarmeriei, iar prinacceptarea ca membru cu drepturi depline înAsociaþia Poliþiilor ºi Jandarmeriilor Europene ºiMediteraneene cu statut militar, Arma noastrãcapãtã vocaþie europeanã.

- Armã de Tradiþie

În zona judeþului Vlaºca armaJandarmeriei a apãrut sub denu-mirea de dorobanþi pe timpul dom-niei lui Barbu ªtirbei (1849-1853),fiind reorganizatã în 1865 de cãtreAl. I. Cuza care a introdus serviciilecãlãreþilor ºi straja de garnizoanã.Totodatã în acea perioadã a fostelaboratã o nouã lege cunoscutãsub denumirea de „Regulamentulpentru serviciul jandarmilor înoraº”.

La data de 1 septembrie 1893 afost promovatã „Legea asupraGendarmeriei Rurale”, lege care adat Armei noastre o personalitatedistinctã în stat. Conform acesteilegi, zona judeþului Vlaºca se afla încircumscripþia Bucureºti, în judeþulnostru existând posturi de jandarmicare îºi exercitau autoritatea asupramai multor comune. Fiecare postera condus de un jandarm - ºef depost- ajutat de jandarmii necesari,numarul lor neputând fi mai mic decinci. Mai multe posturi reunite pecriteriul geografic formau o secþiede jandarmi, transformatã la datade 24 martie 1929, prin reorgani-zarea Jandarmeriei, în sectoare dejandarmi. Sectoarele din cadruljudeþului alcãtuiau legiunea dejandarmi, condusã la început de uncapitan, apoi de un maior, pentruca anul 1944 sã-l gãseascã la con-ducere pe lt.col. Gh. Stroescu.

Din documentele pãstrate laDirecþia Judeþeanã a ArhivelorNaþionale – aproximativ 500 dedosare organizate în 41 de fonduriarhivistice – reiese cã pe razajudeþului existau opt sectoare dejandarmi: Arsache, Comana,Drãgãneºti-Vlaºca, Frãteºti, Ghim-paþi, Putineiu, Videle ºi AdunaþiiCopãceni ºi 33 de posturi dejandarmi.

Posturile de jandarmi erau însãmult mai multe, deoarece dupã1907 s-a înfiinþat în fiecare comunãcâte un asemenea post, iar în oraºulGiurgiu era o companie mobilã cuun efectiv de 200 jandarmi pentru aputea interveni cu operativitate peîntreaga razã a judeþului.

Jandarmii din judeþul nostru, cade altfel din întreaga þarã, aveau caobligaþie principalã sã suprave-gheze menþinerea ordinii ºi sigu-ranþei naþionale.

Aveau ca atribuþie sã efectuezeprima cercetare, sã urmareascã ºieventual sã aresteze persoanelecare se fãceau vinovate de infracþi-uni pedepsite de legile civile,penale sau militare ºi sã sprijineorganele locale ale puterii de stat înaplicarea tuturor legilor.

În vara anului 1990 la Giurgiuse înfiinþeazã un Detaºament dejandarmi, iar opt ani mai tãrziu,prin Legea nr.116/1998 privindorganizarea ºi funcþionareaJandarmeriei Române, se înfi-inþeazã Comandamentul de Jandar-mi Judeþean Giurgiu cu structurãmilitarã (în luna septembrie 1998).

Odatã cu apariþia în 2004 aLegii 550 privind organizarea ºifuncþionarea JandarmerieiRomâne i-a fost schimbatã denu-mirea în Inspectoratul deJandarmi Judeþean Giurgiu.

O nouã schimbare are loc înluna iulie 2005, când, prin ordin alMinistrului Adiministraþiei ºi Inter-nelor, Inspectoratul de JandarmiJudeþean Giurgiu a primit denu-mirea onorificã „General de divizieªtefan ªtefãnescu”, fost InspectorGeneral al Inspectoratului Generalal Jandarmeriei Române în perioa-dele 08.01.1919 – 04.08.1920 ºi18.03.1922 – 23.11.1927.

A fost unul dintre cei mailongevivi comandanþi de armã, iarîn intervalul 1918 – 1920 singurulgeneral activ din JandarmeriaRomânã.

De numele sãu se leagãfoarte multe evenimente din aceaperioadã, care au rãmas întipãriteîn istoria acelor vremuri.

Sub comanda acestuia s-auîntãrit structurile de jandarmi de peîntreg teritoriul þãrii, efectiveleJandarmeriei mãrindu-se în anul1920 cu un numãr de 2 000 demilitari. ªi tot sub comanda sa aapãrut, pe 15 decembrie 1922,primul numãr din RevistaJandarmeriei, publicaþie ceactiveazã ºi în prezent la nivelulJandarmeriei Române.

Aceasta titulaturã onorificã estefolositã de Inspectoratul deJandarmi Judeþean Giurgiu în rela-þiile cu alte structuri militare, pre-cum ºi în consemnarea diferitelorevenimente importante dinactivitatea unitãþii.

RRRREEEEPPPPEEEERRRREEEE IIII SSSSTTTTOOOORRRRIIII CCCCEEEE AAAALLLLEEEE IIIINNNNSSSSPPPPEEEECCCCTTTTOOOORRRRAAAATTTTUUUULLLLUUUUIIII DDDDEEEEJJJJAAAANNNNDDDDAAAARRRRMMMMIIII JJJJUUUUDDDDEEEEÞÞÞÞEEEEAAAANNNN GGGGIIIIUUUURRRRGGGGIIIIUUUU

„„„„GGGGeeeennnneeeerrrraaaallll ddddeeee dddd iiii vvvv iiii zzzz iiii eeee ªªªªTTTTEEEEFFFFAAAANNNN ªªªªTTTTEEEEFFFFÃÃÃÃNNNNEEEESSSSCCCCUUUU ””””

8

INSPECTOR ªEFMr. RUªANU PETRUÞ DANIEL

Miercuri 09.00- 11.00E-mail: inspsef@jandarmeriagiurgiu.ro

ADJUNCT AL INSPECTORULUI ªEFLt. col. RÃDUCANU ION

Joi 09.00- 11.00E-mail: adjunct@jandarmeriagiurgiu.ro

PRIM ADJUNCT AL INSPECTORULUI ªEFLt. col. STAN NICOLAE

Marþi 09.00- 11.00E-mail: primadj@jandarmeriagiurgiu.ro

9

PROGRAM AUDIENÞE LA INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEÞEAN GIURGIU

12

În conformitate cu Legea 550din 29 noiembrie 2004,Jandarmeria Românã are urmã-toarele atribuþii:

n apãrã, prin mijloacele ºimetodele prevãzute de lege,viaþa, integritatea corporalã ºilibertatea persoanei, propri-etatea publicã ºi privatã, intere-sele legitime ale cetãþenilor, alecomunitãþii ºi ale statului;

n executã misiuni de asigu-rare a ordinii publice cu ocaziamitingurilor, marºurilor, demon-straþiilor, procesiu-nilor, acþiunilor dep i c h e t a r e ,a c þ i u n i l o rp r o m o þ i o n a l e ,comerciale, mani-festãrilor cultural-artistice, sportive,religioase, come-morative, precumºi a altor asemeneaactivitãþi care se desfãºoarã înspaþiul public ºi care implicãaglomerãri de persoane;

n executã misiuni de resta-

bilire a ordinii publice cândaceasta a fost tulburatã prinorice fel de acþiuni sau fapte carecontravin legilor în vigoare;

n executã, la solicitareaInspectoratului General alPoliþiei de Frontierã, pe baza pla-nurilor de cooperare, misiuni deasigurare ºi restabilire a ordiniipublice în punctele de controlpentru trecerea frontierei destat;

n executã, pe baza planurilorde cooperare aprobate de

m i n i s t r u linternelor ºir e f o r m e iadminis tra -tive, misiunide menþinerea ordinii pu-blice pentruprevenirea ºidescoperireainfracþiunilor

în staþiuni montane ºi pe traseeturistice din zona acestora, pre-cum ºi pe litoralul Mãrii Negre,în Delta Dunãrii ori în staþiuni

balneare sau în alte zone deinteres operativ;

n executã, în cooperare cuinstituþiile abilitate ale statului,misiuni de asigurare a ordiniipublice pe timpul vizitelor ofi-ciale sau al altor activitãþi la careparticipã înalþi demnitari românisau strãini pe teritoriulRomâniei, în zona obiectivelor ºia locurilor de desfãºurare a acti-vitãþilor;

n executã, în condiþiile legii,la solicitarea autoritãþilor com-petente, misiuni de urmãrire ºiprindere a evadaþilor, dezerto-rilor ºi a altor persoane desprecare existã date ºi indiciitemeinice cã intenþioneazã sãsãvârºeascã sau au sãvârºitinfracþiuni ori care se sustragmãsurii arestãrii preventive sauexecutãrii pedepselor privativede libertate;

n executã misiuni de inter-venþie antiteroristã la obiectiveleaflate în responsabilitateajandarmeriei sau pentru cap-turarea ºi neutralizarea per-soanelor care folosesc arme defoc ori alte mijloace care potpune în pericol siguranþa per-soanelor, bunurilor, valorilor ºitransporturilor speciale;

n asigurã, în condiþiile legii,

ATRIBUÞIILE JANDARMERIEI ROMÂNE

13

paza sau protecþia ºi apãrareaobiectivelor, a bunurilor ºi valo-rilor de importanþã deosebitã,stabilite prin hotarâre a Guver-nului, ºi a obiectiveloraparþinând Ministerului Inter-nelor ºi Reformei Administrative,stabilite prin ordin al ministruluiadministraþiei ºi internelor;

n asigurã, în condiþiile legii,paza sau protecþia transportuluiunor valori importante, precumºi a transportului armelor,muniþiilor, materialelorexplozive, stupefiantelor, sub-stanþelor toxice sau radioactiveori al altor materii sau substanþepericuloase, definite astfel prinlege;

n participã, în cooperare cucelelalte instituþii ale statuluiabilitate prin lege, la misiuni deprevenire ºi neutralizare aactelor teroriste pe teritoriulRomâniei;

n participã, împreunã cu alteinstituþii abilitate, la suprave-gherea, controlul ºi asigurareaprotecþiei ºi conservãrii fonduluicinegetic ºi piscicol natural, afondului silvic ºi de protecþie amediului, prin mãsuri specificede prevenire ºi combatere aoricãror încãlcãri ale prevede-rilor normelor legale;

n participã la protecþia core-spondenþei secrete pe timpultransportului acesteia pe întreg

teritoriul României; n participã la limitarea ºi

înlãturarea consecinþelor dezas-trelor naturale, tehnologice, demediu sau complexe;

n participã, în condiþiile legii,la misiuni în afara teritoriuluistatului român, cu efective ºitehnicã din dotare, la activitãþide instruire, la constituireafortelor internaþionale destinateîndeplinirii unor misiuni încadrul acþiunilor de prevenire aconflictelor ºi gestionãrii situaþi-ilor de crizã, de întãrire - con-siliere, asistenþã, formare, con-trol - a forþelor de ordine localesau de substituþie a acestora întoate domeniile lor de activitate.

n asigurã mãsuri de ordine ºide protecþie a zonelor în care s-aprodus sau existã pericolul imi-nent de producere a unorincendii, explozii ori a altor situ-aþii de urgenþã ce pun în pericolviaþa, integritatea fizicã a per-soanelor sau bunurile acestora;

n constatã contravenþii ºiaplicã sancþiuni contra-venþionale, potrivit legii;

n efectueazã, în condiþiilelegii, acte necesare începerii

urmãririi penale pentru infracþi-unile constatate pe timpulexecutãrii misiunilor specifice,potrivit prevederilor art. 214 dinCodul de procedurã penalã;

n desfãºoarã activitãþi decercetare ºi documentare în ve-derea constituirii bazei de datede interes operativ, necesarãexecutãrii misiunilor specifice,cu persoanele cunoscute cuantecedente în comiterea de actede dezordine cu prilejul unormanifestãri publice, cu celecunoscute ca aparþinând unorgrupuri cu comportament huli-ganic, precum ºi cu alte infor-maþii de interes operativ nece-sare executãrii misiunilor;

n executã orice alte aplicaþiirevazute prin lege.

14

ªtiinþa conducerii esteaceeaºi, indiferent de timp ºispaþiu. Vremurile se schimbã,tehnologia avanseazã, culturilesunt diferite, dar principiile ºtiinþeiconducerii sunt aceleaºi peste tot –la grecii antici, în vechiul Testa-ment, la armatele din ultimii douãsute de ani, la liderii Europei mo-derne.

Aceste legi au rezistat timpului;sunt incontestabile ºi pot fiînvãþate. Unele sunt mai uºor deînvãþat ºi de aplicat, dar per ansam-blu sunt comprehensibile. Legilefuncþioneazã independent; fiecarele completeazã pe celelalte, dar nueste nevoie sã înveþi o anumitã legepentru a o înþelege pe alta.

Aplicarea acestora are con-secinþe, iar dacã le aplicaþi,oamenii vã vor urma. În schimb,dacã le ignoraþi sau le încãlcaþi, nuveþi avea capacitatea de a-i conducepe ceilalþi.

Vorbim aici despre legilecare stau la baza ºtiinþei condu-cerii.

Imediat ce aþi învãþat princi-piile, trebuie sã le exersaþi. Unadintre aceste legi este legea proce-sului. Potrivit acesteia, ºtiinþa con-ducerii nu se învaþã într-o zi, ci zil-nic; aceasta seamãnã cu oriceinvestiþie, ea se multiplicãcontinuu.

A deveni lider este un procescare poate fi asemãnat foarte binecu investiþiile în acþiuni, la bursade mãrfuri. Dacã speraþi ca într-o zisã faceþi avere, nu veþi avea succes;

ceea ce conteazã cu adevãrat esteceea ce faceþi zi de zi, privind petermen lung. Secretul succesuluieste ascuns în agenda noastrã zil-nicã. Dacã investiþi permanent îndezvoltarea ºtiinþei conducerii,lãsând cunoºtinþele sã se multi-plice, rezultatul este o dezvoltarearmonioasã în timp.

S-a pus inevitabil între-barea dacã existã persoane nãscutesã fie lideri. Întotdeauna rãspunsula fost: „Sigur cã existã, dar încã nus-a nãscut”. Subînþelesul acesteiîntrebãri este dacã ºtiinþa condu-cerii este ceva cu care eºti dotat saunu. Este adevãrat cã unii oameni senasc mai dotaþi decât alþii, abili-tatea de a conduce este de fapt uncumul de talente, care în majori-tatea lor pot fi învãþate sau per-fecþionate. Însã acest proces nu areloc peste noapte.

ªtiinþa conducerii estecomplicatã. Are multe faþete:respect, experienþã, putereemoþionalã, talent, disciplinã, vi-ziune, avânt, sincronizare, etc. Deaceea liderii au nevoie de atât demultã pregãtire pentru a fi efi-cienþi.

Liderii învaþã tot timpul.„Capacitatea unei persoane de adezvolta ºi a perfecþiona talenteeste ceea ce diferenþiazã liderii decei care îi urmeazã. Procesul deînvãþare este permanent, un rezul-tat al disciplinei ºi al perseverenþei.Scopul lor este ca în fiecare zi sã fiemai buni, sã continue progresuldin ziua anterioarã”.

Dezvoltarea personalã,evoluþia se realizeazã în etapesuccesive. Cât timp un om nu ºtieceea ce nu ºtie, nu poate evolua.ªtiinþa conducerii înseamnã influ-enþã.

Benjamin Disraeli a spus cã„a fi conºtient de faptul cã eºti unignorant este primul pas cãtrecunoaºtere”. Se întâmplã ca la un

moment în viaþã sã ne aflãm într-opoziþie de conducere doar pentru ane da seama cã nimeni din jurulnostru nu ne urmeazã. Atunci rea-lizãm cã trebuie sã învãþãm cum sãconducem.

Când îþi recunoºti lipsa detalent ºi începi ºã respecþi disci-plina zilnicã a dezvoltãrii perso-nale, lucruri emoþionale încep sãaparã. Secretul succesului în viaþãeste sã fii pregãtit atunci când avenit timpul. De aceea este impe-rios necesar sã ne facem o credinþãde viaþã din a învãþa în perma-nenþã. Indiferent de momentulcând porneºti, poþi deveni maibun; Pentru a conduce mâine,învaþã azi.

O veche zicalã spune:„Campionii nu devin campioni pering – acolo primesc doarrecunoaºterea”. Dacã vrei sã veziunde se transformã cineva în cam-pion, urmãreºte-i programul zilnic.

Cineva remarca: „Poþi punela punct un plan de luptã sau unplan de viaþã. Dar când intri în acþi-une, nu-þi mai rãmân decât refle-xele. Atunci se vãd rezultatelemuncii tale. Dacã ai triºat ºi nu þi-airespectat programul, acest lucru vaieºi la ivealã”.

De aceea ºtiinþa conduceriiare nevoie de pregãtire zilnicã.Chiar dacã o persoanã are talentînnãscut, ea trebuie sã sepregãteascã ºi sã exerseze pentru aavea succes. Cine vrea sã devinãlider poate face acest lucru. Fiecareare potenþial, dar rezultatele nuapar peste noapte; ele necesitã per-severenþã.

ªtiinþa conducerii nu seînvaþã într-o singurã zi... estenevoie de o viaþã de om.

Bibliografie John C. Maxwel „Cele 21 de legi supreme ale liderului”

editura Amaltea, p. 34-42

Educaþie Motivaþionalã

DEZVOLTAREA PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃMaior LUNGU LUCIAN

15

Violenþa în familie a crescut înproporþii alarmante în con-textul unei societãþi genera-

toare de frustãri ce oferãpremisele unui comportamentviolent în familie. Nu ne referimdoar la agresiunea fizicã, ci ºi lacelelalte forme: abuzuri verbale,intimidãri, izolarea de prieteni,familie sau alte potenþiale sursede sprijin ºi protecþie.

S-a constatat cã existã oanumitã legãturã în ceea cepriveºte transmiterea comporta-mentului violent de la o gene-raþie la alta. Acei copii care aufost victimele unuia sau mai mul-tor abuzuri fizice, au cele maimari ºanse de a dezvolta unasemenea comportament ºi înviaþa de adult.

Cercetãrile aratã cã traumacopiilor care cresc într-oatmosferã de violenþã, chiar

dacã nu ei sunt victimele directe,este mai intensã ºi cu consecinþemai profunde ºi mai de duratãdecât în cazul copiilor care suntvictime directe ale abuzurilor ºineglijãrii din partea pãrinþilor(Catheline Marcelli, 1999).

Acest fenomen nu se limiteazãla grupurile etnice, rasiale sau laanumite clase sociale, orientãrisexuale sau grupe de vârstã.Violenþa casnicã nu este unfenomen singular, ci se manifestãsub forma mai multor tiparecomportamentale coercitiveexercitate de abuzatori asupravictimelor; scopul principal fiindobþinerea puterii ºi a controlului.

Violenþa este un comporta-ment învãþat - învãþarea ei are

loc atât în familie, câtºi în societate, prinobservaþie ºi reîn-tãrire.

Modelul parental,ceea ce au vãzutîn familiile din

care provin, este interi-orizat atât de bãieþi, câtºi de fete, devenind unindicator pentru propriacãsnicie. ªansele sãaparã manifestãri vio-lente într-un cuplu crescdacã între pãrinþiisoþilor au existat con-flicte violente la careaceºtia au asistat. Copiiiînvaþã cã aºa este nor-mal ºi se comportã ca atare înpropria familie.

Copiii care cresc în familii vio-lente prezintã: probleme fizice,boli inexplicabile, neîncredere însine, depresie, anxietate mãritã,simþãmânt de culpabilitate, izo-lare, mânie, comparaþii cu viaþamai fericitã a colegilor, au pro-bleme ºcolare, de comportamentºi se identificã, de cele maimulte ori, cu eroi negativi.

Pentru prevenirea mani-festãrilor violente în rândultinerilor, în primul rând tre-

buie vorbit deschis despre acestlucru; ei au nevoie de anumitepuncte de sprijin din parteaadulþilor, adolescenþii fiindexpuºi violenþei prin programeletv, jocurile video, filme ºi chiar încadrul familiei.

Copiii au nevoie de asistenþaadulþilor pentru a dezvolta com-portamente non – violente. Sto-parea pornirilor violente în

relaþiile dintre tineri este proble-ma întregii societãþii, prinacceptarea existenþei acestui fla-gel; eleborarea de strategii deviaþã bazate pe egalitatea de gen,naþionalitate, religie; analizareaºi studierea fiecãrui caz pentru aînvãþa din fiecare cum putemevita repetarea lor; acþiuni desocializare / educare pentru agre-sori sau persoane cu risc; mãsuride ajutorare a victimelor ºi prinsolicitarea de sprijin din parteacelor care pot lua mãsuri:Jandarmerie, Poliþie, avocaþi,psihologi, medici, centre specia-lizate de primire ºi îndrumare avictimelor.

Fenomenul violenþei neaparþine nouã tuturor ºi nueste doar problema vic-

timelor, a agresorilor sau aautoritãþilor responsabile; chiardacã efectele nu sunt vizibile pemoment, riscãm sã creãm o nouãgeneraþie de agresori ºi victime,ca o moºtenire geneticã pe carenu o doreºte nimeni.

Educaþia – factor important în prevenirea comportamentelor violente

VIOLENÞA ESTE UN COMPORTAMENT ÎNVÃÞATLt. VLÃDAN MIHAELA

18

În conformitate cu Legea 550/2004privind organizarea ºi funcþionareaJandarmeriei Române, Legea 333/ 2003privind paza ºi protecþia obiectivelor,bunurilor ºi valorilor ºi protecþia per-soanelor ºi cu H.G. 1486/ 2005 privindprivind paza ºi protecþia obiectivelor,bunurilor ºi valorilor cu efective dejandarmi, Inspectoratul de JandarmiJudeþean Giurgiu asigurã paza, protecþia,supravegherea ºi intervenþia la con-ductele magistrale de transport produse

petroliere din zona de Nord ajudeþului.

Aceste conduce aparþin SCCompet S.A., care de altfel a ºiamenajat noul sediu ce aparþinePlutonului 1 din cadrul Detaºa-mentului 3 Jandarmi, în bazaunui contract încheiat cuInspectoratul de JandarmiJudeþean Giurgiu.

Pentru aceastã misiune, I.J.J.Giurgiu asigurã un efectiv

format din 21 de cadre: un ofiþer ºi 20 desubofiþeri, precum ºi mijloacele tehnicede executare a misiunii. Paza la con-ductele magistrale se asigurã încã dindata de 02.05.2007, pânã la inaugurareaacestei locaþii misiunea executându-se dela sediul Detaºamentului 3 din localitateaBolintin Vale.

Staþia de la Roata de Jos este punctulde colectare a þiþeiului provenit dinjudeþele Argeº, Olt ºi Teleorman ºi depompare cãtre rafinãriile din Ploieºti,

jandarmii asigurând paza pe 4 tronsoanede conductã ce au lungimea de 50 de km.Conducta magistralã traverseazã loca-litãþile: Roata de Jos, Mârºa, CrevediaMare, Floreºti-Stoeneºti, Floreºti, Gãiseniºi Cãrpeniºu.

Pentru executarea misiunii I.J.J.Giurgiu coopereazã cu reprezentanþiioperatorilor licenþiaþi, cu autoritãþileadministraþiei publice locale, cu Inspec-toratul de Poliþie Judeþean, Serviciul deInformaþii ºi Protecþie Internã, Inspec-toratul Judeþean pentru Situaþii deUrgenþã, Garda de Mediu, precum ºi cuGruparea Mobilã de Jandarmi Craiova.

Printre procedeele ºi formele speci-fice de acþiune adoptate de jandarmi pen-tru paza, protecþia, supravegherea ºi inter-venþia la conductele magistrale senumãrã ºi constatarea infracþiunilor ºicontravenþiilor, primarii din aceste loca-litãþi putând apela cu încredere lajandarmi atunci când se constatã deran-jarea ordinii ºi siguranþei publice.

DIN LUNA SEPTEMBRIE - NOU SEDIU DE JANDARMI LA ROATA DE JOS

Patrula mobilã din cadrul Inspectoratului de JandarmiJudeþean Giurgiu a observat trei persoane care sustrãgeaufier vechi din incinta unei centrale termice dezafectatedin municipiul Giurgiu. Drept urmare jandarmii au inter-venit ºi au procedat la identificarea persoanelor carescoteau þevi confecþionate din fier din interiorul clãdiriifolosindu-se de o rangã din fier ºi de un ciocan metalic,bunuri pe care urmau sã le transporte cu ajutorul uneibiciclete. Persoanele în cauzã, Z. Iulian, de 22 ani, C. A.de 15 ani ºi C. Marius, de 28 de ani, toþi din municipiulGiurgiu, au declarat cã au sustras fierul cu intenþia de a-l

comercializa la uncentru de colectare afierului vechi.

Celor în cauzãle-au fost întocmiteactele premergãtoareînceperii urmãririipenale pentrusãvârºirea infracþiu-nii de „furt calificat”, acestea fiind înaintate Parchetuluide pe lângã Judecãtoria Giurgiu.

LA FURAT DE FIER VECHI

8 persoaneau fost sancþio-nate contra-venþional în lunanoiembrie dej a n d a r m i igiurgiuveni pen-tru cã au pãtruns

fãrã drept, încãlcând normele legale deacces, în incinta instituþiilor deînvãþãmânt din municipiul Giurgiu.

Valoarea amenzilor se ridicã la 4.250

de lei, cele mai multe sancþiuni fiindaplicate la liceul Nicolae Cartojan.

Exemplificãm în aces sens cazul unuitânãr în vârstã de 21 de ani care apãtruns în curtea liceului mai susmenþionat cu un autoturism, jandarmiigiurgiuveni fiind sesizaþi de un cadrudidactic al instituþiei de învãþãmânt cãtânãrul respectiv deranjeazã orele decurs încercând sã atragã atenþia eleviloraflaþi în zonã prin semnale acustice ºiprin demonstraþii fãcute cu autoturis-

mul pe care îl conducea.Jandarmii s-au deplasat la faþa locului

ºi l-au identificat pe tânãr ca fiind L.Marian din municipiul Giurgiu.

Acesta a devenit recalcitrant ºi arefuzat iniþial sã pãrãseascã curtealiceului, motiv pentru care a fostsancþionat cu amendã contravenþionalãîn valoare de 800 lei, conform Legii61/1991 Republicatã.

CURTEA LICEULUI - PISTÃ AUTO PENTRU UN TÂNÃR GIURGIUVEAN

sublocotenent NICOLETA PÎRVU

16

Alãturi de Imn, Drapel, Stemã ºi Sigiliu, ZiuaNaþionalã este un simbol al naþiunii române ºi reme-moreazã momentul în care eforturile, idealurile ºisperanþele atâtor generaþii ºi-au gãsit împlinirea: înurmã cu 89 de ani, la 1 decembrie 1918, toate

ramurile naþiei române au devenit un stat unitar,naþional ºi indivizibil.

Aflaþi sub jurãmânt faþã de popor ºi þarãjandarmii au participat la toate campaniile militaredesfãºurate, începând cu Rãzboiul de Independenþã,asigurând ordinea în liniile din spatele frontului, darºi în prima linie ca forþã combatantã. Jandarmii aucontribuit astfel la împlinirea nãzuinþelor de veacuri- Unirea tuturor românilor într-un stat independent.

Ziua Naþionalã a României a fost marcatã încãde vineri, 30 noiembrie, la Inspectoratul de JandarmiJudeþean Giurgiu.

La începerea programului de activitate personalulmilitar ºi civil al unitãþii, odatã cu arborarea Drape-lului Naþional pe catarg, a intonat Imnul Naþional alRomâniei, iar apoi a fost prezentat mesajulInspectorului General al Jandarmeriei Române, gene-ral maior doctor Costicã Silion legat de aceastã sãrbã-toare.

De asemenea în unitate a fost amenajat un panouce cuprinde foto-documente referitoare la ZiuaNaþionalã.

Sâmbãtã, 01 decembrie 2007, Inspectoratul deJandarmi Judeþean Giurgiu a participat la ceremoni-alul militar ºi religios dedicat acestei zile. Activitãþilecomemorative au avut loc la Mausoleul Eroilor de laBiserica Înãlþarea Domnului, iar pentru a cinstimemoria eroilor, jandarmii au depus o coroanã deflori din partea Inspectoratului.

Acþiunile s-au încheiat cu defilarea Gãrzii de Onoare.

ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI MOMENT FESTIV PENTRUJANDARMII GIURGIUVENI

Biserica primelor veacuricreºtine a stabilit ziua de 8 noiem-brie ca sãrbãtoare închinatãSfinþilor Arhangheli Mihail ºiGavriil, conducãtorii oºtilorcereºti, care simbolizeazã luptapentru dreptate, împotriva rãului ºinecinstei.

Pornind de la aceste sim-boluri, Jandarmeria Românã a alesdrept patroni spirituali ai Armei peSfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil,iar aceastã zi cu semnificaþiideosebite a fost sãrbãtoritã cum secuvine de cãtre jandarmi, la sediulInspectoratul de JandarmiJudeþean Giurgiu fiind organizatã o

manifestare care sã marchezeevenimentul.

În deschiderea acþiunii, inspec-torul ºef al I.J.J. Giurgiu, maiorRuºanu Daniel a declarat:

"Dacã în fiecare an, pe data de3 aprilie, se sãrbãtoreºte înfiinþareaJandarmeriei Române, la 8 noiem-brie marcãm o zi la fel de impor-tantã: Ziua patronilor spirituali aiacestei arme: Sfinþii Mihail ºiGavriil. Aºa cum arhanghelii ºiîngerii luptã permanent pentru caoamenii sã fie liniºtiþi ºi pãziþi deduhurile rele tot astfel ºi jandarmii,zi ºi noapte, desfãºoarã activitãþi

pentru a asigura ordinea ºi sigu-ranþa publicã”.

A urmat apoi un cermonialreligios susþinut de un sobor depreoþi, la care au luat parte cadredin Inspectoratul de JandarmiJudeþean Giurgiu.

PATRONII SPIRITUALI AI JANDARMERIEI ROMÂNE nSfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil

INFO PRIM PLAN

17

În anul 1990 AdunareaGeneralã a Naþiunilor Unite astabilit ca data de 01 octombriesã fie dedicatã persoanelorvârstnice, pentru omagierea ºirespectarea acestora.

Inspectoratul de JandarmiJudeþean Giurgiu nu i-a uitatpe cei care, cu migalã, rãbdare,profesionalism ºi cu modestieau pus câte o cãrãmidã la edifi-carea generaþiei noastre ºi ainvitat pe data de 01 octombrie2007, la sediul unitãþii,veterani de rãzboi, jandarmi ºipensionari din cadrul I.J.J.Giurgiu.

În debutul întâlnirii, maiorRuºanu Daniel, inspectorul ºefal I.J.J. Giurgiu a afirmat:

„Aceastã zi ne-a oferit prile-jul de a organiza o astfel deîntâlnire la care sunt fericit sãparticip ºi sper ca pe viitor sãdevinã o tradiþie pentru uni-tatea noastrã. Doresc sã vã spuncã rolul pe care dumneavoastrãl-aþi avut de-a lungul timpuluieste unul deosebit ºi vã respect

pentru toater e a l i z ã r i l e .Fãrã acesteapoate astãzinu eram noi„ g e n e r a þ i anãscutã maitârziu” decâtdumneavoas-trã, aici,împreunã.

C u v i n t e l esunt preapuþine ºi sãrace pentru a expri-ma trãirile acestei întâlniri, cuatât mai mult cu cât avem însalã unii din foºtii noºtri colegi,o micã parte din tezaurul umanal instituþiei noastre.

Vreau sã vã mulþumesc pen-tru cã aþi dat curs invitaþiei,dumneavoastrã, celor care sun-teþi veterani jandarmi ºi pen-sionari din cadrul I.J.J.Giurgiu.

Pe lângã ziua Veteranilor deRãzboi pe care o sãrbãtorim înfiecare an pe data de 29 aprilie,astãzi de Ziua Internaþionalã

Persoanelor Vãrstnice vã privimcu emoþie ºi cu adânc respectchipurile marcate de trecereaanilor. În ochii dumneavoastrãînsã se vede liniºtea ºi mulþu-mirea cã v-aþi fãcut datoriafaþã de þarã cu credinþã.

Îmi exprim cea mai profundãbucurie cã vã avem lângã noi ºivreau sã vã urez multã sãnãtateºi fericire.”

În încheierea întâlniriiveteranii ºi pensionarii jandar-mi au primit dimplome de exce-lenþã din partea conduceriiInspectoratului de JandarmiJudeþean Giurgiu.

ZIUA INTERNAÞIONALÃ A PERSOANELOR VÂRSTNICE

În luna septembrie echipa de fotbal a Inspectora-tului de Jandami Judeþean Giurgiu a participat laCampionatul Internaþional de fotbal intitulat “CupaLotus”.

Competiþia, aflatã la cea de-a doua ediþie, a reunit16 echipe reprezentative ale InspectoratelorJudeþene de Jandarmi, de Poliþie, Situaþii de Urgenþã,precum ºi Poliþie de Frontierã din judeþele Giurgiu,Ialomiþa, Iaºi, Buzãu, Harghita, Hunedoara, Timiº,Cluj, Satu Mare, Bihor ºi din municipiul Bucureºti.

Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Giurgiu a par-

ticipat la aceasta competiþie cu o echipã de fotbal for-matã din 10 cadre, la nivelul unitãþii fiind constituitClubul Sportiv “Victoria” Giurgiu.

Toate partidele s-au disputat pe teren sintetic.Astfel în prima zi s-au jucat partidele din cadrul gru-pelor, I.J.J. Giurgiu disputând 3 meciuri, în urmacãrora a reuºit sã se califice în sferturi.

Reprezentanta judeþului Giurgiu a fost înfrântãînsã la limitã de echipa I.J.J. Ialomiþa ºi s-a clasatastfel pe poziþia a 8-a la finalul competiþiei.

Iatã câºtigãtorii: locul întâi a fost ocupat deechipa IJPF Bihor, locul al doilea de reprezentativaIJJ Satu Mare, poziþia a treia a revenit celor de la IJPBihor, iar pe locul al patrulea s-a situat echipa IJJIalomiþa.

A fost pentru prima datã când Inspectoratul deJandarmi Judeþean Giurgiu a participat la aceastãcompetiþie.

S-au întors de la Bãile Felix cu un trofeu de parti-cipare ºi cu motto-ul: “Ai pierdut, continuã! Aiînvins, continuã!”

LOCUL AL 8- LEA PENTRU I.J.J. GIURGIU LA “CUPA LOTUS” LA FOTBAL

sublocotenent NICOLETA PÎRVU

RRRREEEECCCCUUUUNNNNOOOOAAAAªªªªTTTTEEEERRRREEEEAAAA RRRREEEEZZZZUUUULLLLTTTTAAAATTTTEEEELLLLOOOORRRR OOOOBBBBÞÞÞÞ IIIINNNNUUUUTTTTEEEE DDDDEEEE IIIINNNNSSSSPPPPEEEECCCCTTTTOOOORRRRAAAATTTTUUUULLLL DDDDEEEE JJJJAAAANNNNDDDDAAAARRRRMMMMIIII JJJJUUUUDDDDEEEEÞÞÞÞEEEEAAAANNNN GGGGIIIIUUUURRRRGGGGIIIIUUUU

ÎÎÎÎNNNN AAAACCCCTTTT IIIIVVVVIIII TTTTÃÃÃÃÞÞÞÞ IIII LLLLEEEE ªªªª IIII MMMMIIII SSSS IIIIUUUUNNNNIIII LLLLEEEE SSSSPPPPEEEECCCC IIII FFFF IIII CCCCEEEE