RISCURI MAJORE PENTRU ECOSISTEMUL RÂULUI PRUT

• În urma studiilor privind evaluarea biodiversității și a calității habitatelor acvatice transfrontaliere din Bazinul hidrografic al râului Prut, realizate de Institutul de Zoologie al Academiei Republicii Moldova, în calitate de parteneri ai Universității Alexandru Ioan Cuza, în cadrul proiectului cu titlul "Centru de resurse pilot pentru conservarea transfrontalieră a biodiversității acvatice a râului Prut" s-au identificat o serie de categorii de riscuri majore, care exercită un impact ecologic negativ asupra comunităților sau asociațiilor zoo- și fito-bentonice, asociațiilor ihtiofaunistice, a stării generale de sănătate a habitatelor acvatice, afectând inclusiv capacitatea biogenică de auto-epurare a apelor râului.

• Riscurile majore de mediu s-au stabilit în conformitate cu prevederile legislative ale Legii Apelor și Directivei Cadru pentru ape, Directiva Habitate și Directiva Păsări ale Uniunii Europene.

• Aceste riscuri majore evidențiate prin studiu, în conformitate cu legislația de mediu aferentă a României și a Uniunii Europene sunt următoarele :

Poluarea • Analiza a evidențiat un nivel relativ ridicat de poluare cu fenoli și produse petroliere, atât în suspensie, cât și în

sedimente. Fenolii sunt considerate cele mai puternice substanțe cancerigene, efectul lor nociv se transmite prin toate verigile lanțurilor trofice, al cărui consumator final, din vârful piramidei trofice este omul. Investigațiile privind micro-organismele care participă la degradarea compușilor toxici (fenoli) sau biodegradabili (produse petroliere) au evidențiat faptul că aceste grupuri de bacterii sunt bine reprezentate. Astfel densitatea bacteriilor fenolitice a variat între 0,003 mii de celule/ml în stația Braniștea, la 1,3 mii celule/ml în stația Cahul. Similar, densitatea bacteriilor petrolitice a variat între 0 la Braniștea și 7 mii celule/ml la Stânca Costești.. Conform rezultatelor investigării bacterioplanctonului, calitatea apei variază între limitele puțin poluată – foarte poluată.

• Analiza dintre producția primară a fitoplanctonului și procesul de descompunere a materiei organice indică un raport subunitar, adică o balanță negativă a conținutului de substanțe organice adică aport de substanțe organice exogene, adică poluare cu substanțe organice. Aceeași concluzie reiese și din analiza compușilor azotului și a nivelului azotului total. De asemenea analizele au relevant faptul că, în vara anului 2012, concentrația fosforului mineral era, în cele mai multe din stații, mai mare decât cea a fosforului organic, în timp ce în toamnă raportul se inversase, ceea ce denotă poluare cu ape uzate insuficient epurate. De asemenea se evidențiază un potențial de purificare naturală ridicat.

• Legislația națională stabilește ca limite pentru clasa a II–a de calitate 7 mg/l azot total, valoare care este depășită arareori în analiza probelor colectate. Sunt însă situații în care este depășit chiar și nivelul corespunzător clasei a V–a de calitate (peste 16 mg/l). În ceea ce privește nivelul total al fosforului total acesta se menține în general la un nivel de 0,04 mg/l (clasa a II-a de calitate), dar sunt situații când depășește 0,14 mg/l, ceea ce se încadrează în categoriile III și chiar IV de calitate. Aceste rezultate denotă deversări necontrolate de ape insuficient epurate.

• Substanță organică în exces semnalată atât de analizele chimice, cât și de evaluarea speciilor planctonice indicatoare este rezultatul lipsei stațiilor de epurare in zona Prutului mijlociu si inferior, corelat cu deversări de ape reziduale, menajere, industriale și agricole.

• Corelația dintre compușii organici ușor degradabili (CCO-Mn) și densitatea totală a bacterioplanctonului în stațiile de colectare de pe râul Prut, care denotă un potențial de purificare ridicat.

• Exploatarea elementelor minerale• În ceea ce privește turbiditatea, analizele hidro-chimice arată o creștere abruptă a nivelului suspensiilor din râul

Prut (de 10 ori!) după confluența cu râul Jijia. Suspensiile, predominant de origine minerală, exercită o influență negativă pregnantă asupra planctonului și implicit a proceselor de producție și descompunere a materiilor organice. Predominanța suspensiilor minerale în creșterea accentuată a turbidității dezvăluie un alt risc major, general valabil pentru râurile din România, reprezentat de exploatarea elementelor minerale, prin autorizații obținute la limita legii sau cu încălcarea flagrantă a acesteia. Extinderea exploatărilor de albia majoră și chiar din albia minoră unde extragerea lor este mult facilitată dar expres interzisă de legislație are efecte negative pe termen lung, nu numai asupra proceselor de producție și descompunere a materiilor organice, ci și asupra modificării patului albiei și a structurii biocenozelor reofile, care își modifică caracterul natural cu implicații asupra biodiversității vegetale și animale.

• Considerăm că există un risc major de scădere a populațiilor speciilor zoo- și fitobentonice și mai ales a celor de pești, în toate stadiile, de la puiet la adulți reproducători, ceea ce duce la reducerea producției și productivității biologice a ecosistemelor acvatice, în special a populațiilor piscicole ca urmare a acestor exploatări necontrolate.

• Braconaj și suprapescuit• Analiza faunei piscicole indică o diversitate mare de specii și familii (38 de specii grupate în 9 familii). Însă,

structura pe vârste a comunităților piscicole este dezechilibrată, cu o pondere mare a juvenililor ceea ce denotă o presiune antropică semnificativă în recoltarea adulților prin suprapescuit.

• Analizele de teren au evidențiat, de asemenea, un suprapescuit la speciile valoroase de pești migratori (rizeafcă) prin bararea cu setci a căilor de migrație, înainte ca acești pești să reușească să ajungă la locurile de reproducere.

• Evidențiem un risc major asupra diversității și integrității comunităților piscicole în condițiile în care exploatarea speciilor comerciale continuă în ritmul actual.

• Specii alohtone• Comparativ cu studiile anterioare se evidențiază o creștere semnificativă a ponderii speciilor alohtone de

ciprinide asiatice (amur, sânger, novac), care exercită o influență negativă asupra comunităților piscicole autohtone, prin concurența la sursele de hrană, ca urmare a talie lor mari și a ritmului de creștere ridicat. Creșterea ponderii acestor specii este pusă pe seama inundațiilor puternice din vara anului 2010, care au afectat fermele piscicole din vecinătatea Prutului. De asemenea arealul de răspândire al speciei Perccottus glenii Dibowski 1877 localizat anterior la afluenți ai Prutului se mărește, peștele fiind detectat și în cursul principal al Prutului. Pătrunderea acestei specii în bazinul Prutului a fost semnalată pentru prima dată acum mai mult de 25 ani iar implicațiile acestei colonizări asupra ihtiofaunei autohtone sunt încă greu de determinat, întrucât colonizarea acestei specii în bazinul Prutului continuă.

• Alte specii alohtone, cu o colonizare anterioară a bazinului Prutului și cu influențe negative recunoscute asupra comunităților piscicole autohtone sunt murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva) și soretele (Lepomis gibbosus).

• Desecarea luncii inundabile• Desecarea luncii inundabile este un proces care continuă și astăzi la o scară mai redusă. Motivația unor astfel de

acțiuni ține de protecția împotriva inundațiilor, în condițiile în care lunca inundabilă a râului a fost sever restrânsă. De asemenea, astfel de desecări urmăresc punerea în valoare economică și exploatarea terenurilor pentru agricultură, sau izolarea bălților de inundație din lunca râului și transformarea acestora în amenajări piscicole. Efectele sunt nefaste, întrucât se reduce biodiversitatea floristică și faunistică, cele mai afectate fiind speciile de pești, multe cu valoare comercială ridicată care folosesc lunca inundabilă ca loc de reproducere și de creștere a larvelor în primele stadii de dezvoltare. În acest sens, cea mai afectată specie pare să fie rizeafca.

• Riscul de inundații • Are cauze multiple ale căror efecte se pot cumula: schimbări climatice, despăduriri masive în sectorul din

amonte, distrugerea vegetației de luncă, îndiguirea luncii de pe cursul râului. Inundațiile pot avea efecte nefaste asupra biodiversității prin creșterea turbidității și a vitezei de curgere a apei care poate antrena în aval întregi comunități acvatice, mai ales în condițiile în care zonele de luncă inundabilă și-au redus mult ponderea.

21

2

1

3

34

b

b-o

b-a

o

o-b

a

Distribuirea speciilor indicatoare din componenţa fitoplanctonului estival al r. Prut conform zonelor de saprobitate

Din cele 56 de specii de fitoplancton identificate, 35 sunt indicatoare ale saprobităţii apei. Din ele, 68% sunt specii β-mezosaprobe, 12% sunt specii α-mezosaprobe, iar 10% sunt specii β-ο şi ο-β saprobe.

Valorile indicelui saprobic, conform speciilor indicatoare din componenţa fitoplanctonului, au variat între 1,69 - 2,26 şi s-au încadrat în limitele zonei β-mezosaprobe, calitatea apei fiind mai bună în sectorul medial al rîului şi apa fiind mai poluată în sectorul inferior al rîului. Calitatea cea mai bună a fost în sectorul inferior al lacului Costeşti-Stînca (Isr=1,74).

• Analizele fitoplanctonului au determinat un index saprobic al speciilor indicatoare care variază între 1,69 și 2,26 ceea ce încadrează apa Prutului în zona de calitate β – mezosaprobă. Adică o calitate bună a apei (clasa a doua de calitate) pe cea mai mare parte din sectorul median al râului și o reducere progresivă a acestei calități în sectorul inferior. Conform legislației naționale, adaptată după cea comunitară, un indice de saprobitate de 1,8 indică o apă în categoria I de calitate, în timp ce un indice de 2,3 caracterizează apele din categoria a II-a de calitate.

• Analiza dintre producția primară a fitoplanctonului și procesul de descompunere a materiei organice indică un raport subunitar, adică o balanță negativă a conținutului de substanțe organice, adică aport de substanțe organice exogene, adică poluare cu substanțe organice. Aceeași concluzie reiese și din analiza compușilor azotului și a nivelului azotului total. De asemenea analizele au relevat faptul că, în vara anului 2012, concentrația fosforului mineral era, în cele mai multe din stații, mai mare decât cea a fosforului organic, în timp ce în toamnă raportul se inversase, ceea ce denotă poluare cu ape uzate insuficient epurate. De asemenea se evidențiază un potențial de purificare naturală ridicat.

Evoluția diversității taxonomice a nevertebratelor bentonice pe râul Prut

• Analiza faunei bentonice confirmă datele obținute la analiza fitoplanctonului.

• Creșterea nivelului de poluare (fenoli și produse petroliere, detergenți și alte produse) și a turbidității se evidențiază prin scăderea abruptă a diversității taxonomice a nevertebratelor bentonice, din aval de lacul de la Stânca – Costești și până la vărsarea Prutului în Dunăre.

În stația Braniște, din totalul de 61 taxoni identificați 27 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei. Dintre aceștia, 55,55 % sunt specii β-mezosaprobe, 25,9 % β-α-mezosaprobe, 7,4 % o-β mezosaprobe, 7,4 % α-mezosaprobe și 3,7% sunt specii α-p-mezosaprobe.

Distribuția speciilor macrozoobentonice indicatoare din râul Prut în funcție de zona de saprobitate

în stația Braniște

β-mezosaprobeβ-α-mezosaprobeβ mezosaprobeα-mezosaprobe α-p-mezosaprobe

În stația Sculeni, din totalul de 61 taxoni identificați 17 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei. Dintre aceștia 64,70 % sunt specii β-mezosaprobe, 11,76 % β-α-mezosaprobe, 5,88 % o-β mezosaprobe, 5,88 % α-mezosaprobe și 5,88 % sunt specii α-p-mezosaprobe.

Distribuția speciilor macrozoobentonice indicatoare din râul Prut în funcție de zona de saprobitate

în stația Sculeni

β-mezosaprobeβ-α-mezosaprobeo-β mezosaprobeα-mezosaprobe α-p-mezosaprobe

În stația Leușeni, din totalul de 21 taxoni identificați, 6 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei. Dintre aceștia, 66,66 % sunt specii β-mezosaprobe, 16,66 % α-mezosaprobe și 16,66 % sunt specii p-mezosaprobe.

Distribuția speciilor macrozoobentonice indicatoare din râul Prut în funcție de zona de saprobitate

în stația Leușeni

β-mezosaprobeα-mezosaprobe p-mezosaprobe

În stația Leova, din totalul de 28 taxoni identificați, 14 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei. Dintre aceștia, 64,28 % sunt specii β-mezosaprobe, 14,28 % β-α-mezosaprobe, 7,14 % o-β-mezosaprobe, 7,14 % α-mezosaprobe și 7,14 % sunt specii p-mezosaprobe.

Distribuția speciilor macrozoobentonice indicatoare din râul Prut în funcție de zona de saprobitate

în stația Leova

β-mezosaprobeβ-α-mezosaprobeo-β-mezosaprobeα-mezosaprobe p-mezosaprobe

În stația Cahul, din totalul de 24 taxoni identificați, 9 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei. Dintre aceștia, 66,66 % sunt specii β-mezosaprobe, 11,11 % β-α-mezosaprobe, 11,11 %, o-β-mezosaprobe și 11,11 % α-p-mezosaprobe.

Distribuția speciilor macrozoobentonice indicatoare din râul Prut în funcție de zona de saprobitate

în stația Cahul

β-mezosaprobeβ-α-mezosaprobeo-β-mezosaprobe α-p-mezosaprobe

În stația Cislita-Prut, din totalul de 24 taxoni identificați, 11 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei. Dintre aceștia, 90,9 % sunt specii β-mezosaprobe și 9,09 % o-β mezosaprobe.

Distribuția speciilor macrozoobentonice indicatoare din râul Prut în funcție de zona de saprobitate

în stația Cislita-Prut

β-mezosaprobe o-β mezosaprobe

Distribuția speciilor macrozoobentonice indicatoare din râul Prut în funcție de zona de saprobitate în stația Giurgiulești

β-α-mezosaprobeα-p-mezosaprobe

În stația Giurgiulești, din totalul de 6 taxoni identificați, 3 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei. Dintre aceștia, 66,66 % sunt specii β-α-mezosaprobe și 33,33 % α-p-mezosaprobe.

Zonele de saprobitate calculate pe baza macrozoobentosului din sectorul inferior al râului Prut au variat între β-mezosaprobe și α-mezosaprobe, calitatea apei fiind încadrată în grupul celor moderat poluate.

15

Metoda de analiză a impactului şi riscului asupra mediului

•Componenta mediului analizată face parte din categoria apelor de suprafaţă.• Impactul şi riscul au fost analizate pe baza a 5 indicatori de calitate: CBO5 (mg O2/l), CCO-Cr (mg O2/l), SO4

-2 (mg/l), NO2- (mg/l), NO3

- (mg/l).• Calitatea componentei de mediu evaluate Q = CMA/Cdet (CMA – concentraţia maximă admisă pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată; Cdet – concentraţia determinată pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată, la un moment dat).

•IM = UI/Q = (UI*Cdet)/CMA unde: IM – impactul asupra componentei de mediu; UI – unităţile de importanţă obţinute de componenta de mediu; Q – calitatea componentei de mediu.• Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o scară de la 0 la 1, unde valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”. Valorile au fost date în funcţie de activităţile economice şi de importanţa râului Prut în cazul fiecărei staţii de recoltare.

• RMx = IMx*Px unde: RMx – riscul asupra componentei de mediu “x”; IMx – impactul indus asupra componentei de mediu “x”; Px – probabilitatea calculată ca impactul să se producă asupra componentei de mediu “x”.• Probabilitatea de producere a impactelor de mediu se calculează aplicând aceeaşi matrice de calculare a “unităţilor de importanţă” pentru fiecare componentă de mediu. Evaluatorul de mediu acordă valori de la 0 la 1, având în vedere principalii poluatori şi activităţi din jurul staţiilor de recoltare.

(modificat după Robu şi Macoveanu, 2010)

EI –Impactul asupra mediuluiClasa impactului:A – mediu neafectat de către activităţile antropiceB – mediu supus efectelor activităţilor antropice în limitele admise de legeC – mediu supus efectelor antropice provocând perturbări uşoare asupra organismelorD – mediu supus efectelor activităţilor antropice provocând tulburări asupra organismelor E – mediu foarte grav afectat datorită activităţile antropice

ER – Riscul asupra mediuluiClasa riscului:A – riscuri nesemnificativeB – riscuri minore, activitatea de monitorizare nu este obligatorieC – riscuri medii la un nivel acceptabil care necesită un grad înalt şi intens de monitorizareD – riscuri ridicate, necesită măsuri de prevenire şi controlE – riscuri majore care necesită măsuri de prevenire, remediere şi de încetare a anumitor activităţi

(modificat după Robu şi Macoveanu, 2010)

16

1. Analiza impactului şi riscului pentru fiecare staţie, total produs de CBO5

ER – Riscul asupra mediuluiClasa riscului:A – riscuri nesemnificativeB – riscuri minore, activitatea de monitorizare nu este obligatorieC – riscuri medii la un nivel acceptabil care necesită un grad înalt şi intens de monitorizareD – riscuri ridicate, necesită măsuri de prevenire şi controlE – riscuri majore care necesită măsuri de prevenire, remediere şi de încetare a anumitor activităţi

EI –Impactul asupra mediuluiClasa impactului:A – mediu neafectat de către activităţile antropiceB – mediu supus efectelor activităţilor antropice în limitele admise de legeC – mediu supus efectelor antropice provocând perturbări uşoare asupra organismelorD – mediu supus efectelor activităţilor antropice provocând tulburări asupra organismelor E – mediu foarte grav afectat datorită activităţile antropice

(modificat după Robu şi Macoveanu, 2010)

17

2. Analiza impactului şi riscului pentru fiecare staţie, total produs de CCO-Cr

ER – Riscul asupra mediuluiClasa riscului:A – riscuri nesemnificativeB – riscuri minore, activitatea de monitorizare nu este obligatorieC – riscuri medii la un nivel acceptabil care necesită un grad înalt şi intens de monitorizareD – riscuri ridicate, necesită măsuri de prevenire şi controlE – riscuri majore care necesită măsuri de prevenire, remediere şi de încetare a anumitor activităţi

EI –Impactul asupra mediuluiClasa impactului:A – mediu neafectat de către activităţile antropiceB – mediu supus efectelor activităţilor antropice în limitele admise de legeC – mediu supus efectelor antropice provocând perturbări uşoare asupra organismelorD – mediu supus efectelor activităţilor antropice provocând tulburări asupra organismelor E – mediu foarte grav afectat datorită activităţile antropice

(modificat după Robu şi Macoveanu, 2010)

3. Analiza impactului şi riscului pentru fiecare staţie, total de către SO4-2

ER – Riscul asupra mediuluiClasa riscului:A – riscuri nesemnificativeB – riscuri minore, activitatea de monitorizare nu este obligatorieC – riscuri medii la un nivel acceptabil care necesită un grad înalt şi intens de monitorizareD – riscuri ridicate, necesită măsuri de prevenire şi controlE – riscuri majore care necesită măsuri de prevenire, remediere şi de încetare a anumitor activităţi

EI –Impactul asupra mediuluiClasa impactului:A – mediu neafectat de către activităţile antropiceB – mediu supus efectelor activităţilor antropice în limitele admise de legeC – mediu supus efectelor antropice provocând perturbări uşoare asupra organismelorD – mediu supus efectelor activităţilor antropice provocând tulburări asupra organismelor E – mediu foarte grav afectat datorită activităţile antropice

(modificat după Robu şi Macoveanu, 2010)

19

4. Analiza impactului şi riscului pentru fiecare staţie, total produs de NO2-

ER – Riscul asupra mediuluiClasa riscului:A – riscuri nesemnificativeB – riscuri minore, activitatea de monitorizare nu este obligatorieC – riscuri medii la un nivel acceptabil care necesită un grad înalt şi intens de monitorizareD – riscuri ridicate, necesită măsuri de prevenire şi controlE – riscuri majore care necesită măsuri de prevenire, remediere şi de încetare a anumitor activităţi

EI –Impactul asupra mediuluiClasa impactului:A – mediu neafectat de către activităţile antropiceB – mediu supus efectelor activităţilor antropice în limitele admise de legeC – mediu supus efectelor antropice provocând perturbări uşoare asupra organismelorD – mediu supus efectelor activităţilor antropice provocând tulburări asupra organismelor E – mediu foarte grav afectat datorită activităţile antropice

(modificat după Robu şi Macoveanu, 2010)

20

5. Analiza impactului şi riscului pentru fiecare staţie, total produs de NO3-

21

6. Analiza impactului şi riscului pentru fiecare staţie, cumulativ şi total