Seminar 8 Anatomie

8/18/2019 Seminar 8 Anatomie

1/24


2/24

MUŞCHII MEMBRULUI INFERIOR MUŞCHII MEMBRULUI INFERIOR

MUŞCHII REGIUNII FESIEREMUŞCHII REGIUNII FESIERE –– sunt reprezentaţi dinsunt reprezentaţi din

plan superfcial în prounzime de:plan superfcial în prounzime de:• muşchiul fesier maremuşchiul fesier mare – are originea pe aţa laterală a– are originea pe aţa laterală aaripii osului iliac şi eţele posterolaterale ale oaseloraripii osului iliac şi eţele posterolaterale ale oaselorsacru şi coccis. Inserţia se realizează pe ramura lateralsacru şi coccis. Inserţia se realizează pe ramura laterală

a liniei aspre şi pe tuberozitatea esieră. Vascularizaţiaa liniei aspre şi pe tuberozitatea esieră. Vascularizaţiaeste asigurată de artera esieră inerioară, iar ineraţiaeste asigurată de artera esieră inerioară, iar ineraţiaeste asigurată de nerul esier inerior.este asigurată de nerul esier inerior. Acţiune: Acţiune: rotatorotatolateral, adductor şi e!tensor al coapsei"lateral, adductor şi e!tensor al coapsei"

• muşchiul fesier mijlociumuşchiul fesier mijlociu – are originea pe aţa lateral– are originea pe aţa laterala aripii osului iliac, pe spina iliacă anterosuperioară şi sa aripii osului iliac, pe spina iliacă anterosuperioară şi sinseră pe aţa laterală a tro#anterului mare.inseră pe aţa laterală a tro#anterului mare. Vascularizaţia este asigurată de artera esieră Vascularizaţia este asigurată de artera esierăsuperioară, ineraţia de nerul esier superior.superioară, ineraţia de nerul esier superior. Acţiune Acţiune:

rotator medial şi abductor al coapsei"rotator medial şi abductor al coapsei"


3/24

• muşchiul fesier micmuşchiul fesier mic –– are originea pe aţa laterală aare originea pe aţa laterală aaripii osului co!al şi se inseră pe marginea anterioară aaripii osului co!al şi se inseră pe marginea anterioară atro#anterului mare. Vascularizaţia, ineraţia şitro#anterului mare. Vascularizaţia, ineraţia şiacţiuneaacţiunea sunt identice cu cele ale esierului mi$lociu"sunt identice cu cele ale esierului mi$lociu"

• muşchiul piriform –muşchiul piriform – are originea pe aţa anterioară aare originea pe aţa anterioară asacrului, lateral de găurile sacrale II – IV şi se inseră pesacrului, lateral de găurile sacrale II – IV şi se inseră pe

%rul tro#anterului mare împreună cu muşc#ii gemeni %rul tro#anterului mare împreună cu muşc#ii gemenişi obturator intern. Vascularizaţia este asigurată deşi obturator intern. Vascularizaţia este asigurată de

ramurile arterei esiere superioare şi ineraţia proineramurile arterei esiere superioare şi ineraţia proinedin ramurile ple!ului sacral.din ramurile ple!ului sacral. Acţiune: Acţiune: abductor, rotatorabductor, rotatorlateral şi e!tensor al coapsei"lateral şi e!tensor al coapsei"

• muşchiul obturator intern –muşchiul obturator intern – are originea pe aţaare originea pe aţa

internă a găurii obturatorii şi inserţia în osainternă a găurii obturatorii şi inserţia în osaintertro#anterică şi %rul tro#anterului mare.intertro#anterică şi %rul tro#anterului mare. Vascularizaţia este asigurată de artera obturatorie, iar Vascularizaţia este asigurată de artera obturatorie, iarineraţia proine din ramurile ple!ului sacral.ineraţia proine din ramurile ple!ului sacral. Acţiune: Acţiune: rotator lateral al coapsei"rotator lateral al coapsei"


4/24

• muşchiul gemen superior –muşchiul gemen superior – are originea peare originea peaţa e!ternă a spinei isc#iadice"aţa e!ternă a spinei isc#iadice"

• muşchiul gemen inferior –muşchiul gemen inferior – are originea peare originea pe

tuberozitatea isc#iadică. &mbii muşc#i setuberozitatea isc#iadică. &mbii muşc#i seinseră printr'un tendon comum în osainseră printr'un tendon comum în osatro#anterică. Ineraţia se realizează dintro#anterică. Ineraţia se realizează dinramurile ple!ului sacral"ramurile ple!ului sacral"

• muşchiul pătrat femural –muşchiul pătrat femural – are originea peare originea petuberozitatea isc#iadică şi se inseră pe creastatuberozitatea isc#iadică şi se inseră pe creastaintertro#anterică de pe aţa posterioară aintertro#anterică de pe aţa posterioară aemurului.emurului. Acţiune: Acţiune: rotator lateral al coapsei"rotator lateral al coapsei"

• muşchiul obturator extern –muşchiul obturator extern – are originea peare originea peaţa e!ternă a găurii obturtorii, iar inserţia înaţa e!ternă a găurii obturtorii, iar inserţia înosa tro#anterică. Ineraţia este asigurată deosa tro#anterică. Ineraţia este asigurată denerul obturator.nerul obturator. Acţiune: Acţiune: rotator lateral alrotator lateral al

coapsei.coapsei.


5/24

MUŞCHII COAPSEIMUŞCHII COAPSEI –– se împart în muşc#ii regiuniise împart în muşc#ii regiunii

anterioare, muşc#ii regiunii mediale şi muşc#ii regiuniianterioare, muşc#ii regiunii mediale şi muşc#ii regiuniiposterioare:posterioare:

MUŞCHII REGIUNII ANTERIOAREMUŞCHII REGIUNII ANTERIOARE –– sunt reprezentaţsunt reprezentaţde:de:• muşchiul tensor al fasciei latamuşchiul tensor al fasciei lata – are originea pe spi– are originea pe spi

iliacă anterosuperioară şi inserţia prin tractul iliotibialiliacă anterosuperioară şi inserţia prin tractul iliotibial

pe condilul lateral al tibiei. Vascularizaţia se realizeazăpe condilul lateral al tibiei. Vascularizaţia se realizeazăde artera esieră superioară şi ineraţia este asiguratăde artera esieră superioară şi ineraţia este asiguratăde nerul omonim.de nerul omonim. Acţiune: Acţiune: (e!or al gambei şi f!ează(e!or al gambei şi f!eazăarticulaţia genunc#iului în e!tensie"articulaţia genunc#iului în e!tensie"

•muşchiul croitor –muşchiul croitor – are originea pe spina iliacăare originea pe spina iliacăanterosuperioară şi inserţia pe condilul medial al tibiei.anterosuperioară şi inserţia pe condilul medial al tibiei.

Vascularizaţia este dată de ramuri ale arterei emurale, Vascularizaţia este dată de ramuri ale arterei emurale,iar ineraţia de ramuri ale nerului emural.iar ineraţia de ramuri ale nerului emural. Acţiune: Acţiune: (e!or al coapsei, (e!or al gambei şi participă la(e!or al coapsei, (e!or al gambei şi participă la

mişcarea de rotaţie medială a gambei"mişcarea de rotaţie medială a gambei"


6/24

• muşchiul cvadricepsmuşchiul cvadriceps – este cel mai– este cel mai oluminos şi puternic muşc#i al regiunii oluminos şi puternic muşc#i al regiuniianterioare a coapsei, find ormat din ) muşc#ianterioare a coapsei, find ormat din ) muşc#i

**muşchiul drept femural, muşchiul vastmuşchiul drept femural, muşchiul vastlateral, muşchiul vast medial, muşchiullateral, muşchiul vast medial, muşchiulvast intermediar vast intermediar + ce au origini dierite, dar+ ce au origini dierite, darinserţia comună, printr'un tendon puternic peinserţia comună, printr'un tendon puternic petuberozitatea tibială. Vascularizaţia proinetuberozitatea tibială. Vascularizaţia proinedin artera emurală proundă şi ineraţia estedin artera emurală proundă şi ineraţia estedată de ramuri musculare ale neruluidată de ramuri musculare ale neruluiemural.emural. Acţiune: Acţiune: e!tensia gambei, iare!tensia gambei, iarîmpreună cu muşc#iul esier mare şi tricepsîmpreună cu muşc#iul esier mare şi tricepssural realizează lanţul triplei e!tensii-,sural realizează lanţul triplei e!tensii-,indispensabil staţiunii bipede.indispensabil staţiunii bipede.

• muşchiul articular al genunchiuluimuşchiul articular al genunchiului – cu rol– cu rolde tensor al articulaţiei sinoiale ade tensor al articulaţiei sinoiale agenunc#iului.genunc#iului.


7/24

MUŞCHII REGIUNII MEDIALEMUŞCHII REGIUNII MEDIALE –– sunt repezentaţisunt repezentaţide:de:

• muşchiul pectineu –muşchiul pectineu – are originea pe creastaare originea pe creasta

pectinee şi buza anterioară a şanţului obturator, iarpectinee şi buza anterioară a şanţului obturator, iarinserţia este situată pe linia pectinee. Vascularizaţiainserţia este situată pe linia pectinee. Vascularizaţiaeste dată de ramurile arterei circumle!e emuraleeste dată de ramurile arterei circumle!e emuralemediale, iar ineraţia este asigurată, pe aţamediale, iar ineraţia este asigurată, pe aţasuperfcială, de nerul emural şi pe aţa proundă,superfcială, de nerul emural şi pe aţa proundă,de ramura anterioară a nerului obturator.de ramura anterioară a nerului obturator. Acţiune: Acţiune: (e!ie, adducţie şi rotaţie laterală a coapsei.(e!ie, adducţie şi rotaţie laterală a coapsei.

• muşchiul adductor lung –muşchiul adductor lung – are originea pe aţaare originea pe aţalaterală a ramurii inerioare a pubisului şi inserţia pelaterală a ramurii inerioare a pubisului şi inserţia peinstestiţiul liniei aspre, în /0 mi$locie a emurului.instestiţiul liniei aspre, în /0 mi$locie a emurului.

Vascularizaţia este asigurată de ramurile arterei Vascularizaţia este asigurată de ramurile artereiemurale prounde, iar ineraţia este similarăemurale prounde, iar ineraţia este similarămuşc#iului pectineu.muşc#iului pectineu. Acţiune: Acţiune: adducţie, (e!ie şiadducţie, (e!ie şi

rotaţie laterală a coapsei"rotaţie laterală a coapsei"


8/24

• muşchiul adductor scurt –muşchiul adductor scurt – are originea pe ramuraare originea pe ramurainerioară a pubisului şi inserţia pe intestiţiul linieiinerioară a pubisului şi inserţia pe intestiţiul linieiaspre în /0 superioară. Vascularizaţia este asigurtă deaspre în /0 superioară. Vascularizaţia este asigurtă deartera emurală proundă şi ineraţia este asigurtă, peartera emurală proundă şi ineraţia este asigurtă, peaţa superfcială, de ramura anterioară a neruluiaţa superfcială, de ramura anterioară a neruluiobturator, iar pe aţa proundă, de ramura posterioarăobturator, iar pe aţa proundă, de ramura posterioarăa nerului obturtor.a nerului obturtor. Acţiune: Acţiune: adductor, (e!or şi rotatoradductor, (e!or şi rotatorlateral al coapsei.lateral al coapsei.

• muşchiul adductor mare –muşchiul adductor mare – are originea peare originea petuberozitatea isc#iadică şi ramura inerioară atuberozitatea isc#iadică şi ramura inerioară apubisului, iar inserţia prin 0 asciculle pe buza lateralăpubisului, iar inserţia prin 0 asciculle pe buza lateralăa liniei aspre. Vascularizaţia priine din arteraa liniei aspre. Vascularizaţia priine din arteraemurală proundă, iar ineraţia, pe aţa superfcială,emurală proundă, iar ineraţia, pe aţa superfcială,este asigurată din ramura posterioară a neruluieste asigurată din ramura posterioară a neruluiobturator şi pe aţa proundă de nerul isc#iadic.obturator şi pe aţa proundă de nerul isc#iadic.

Acţiune: Acţiune: adductor şi e!tensor al coapsei.adductor şi e!tensor al coapsei.• muşchiul Gracilis –muşchiul Gracilis – are originea pe ramura inerioarăare originea pe ramura inerioarăa pubisului şi inserţia pe condilul medial al tibiei.a pubisului şi inserţia pe condilul medial al tibiei. Vascularizaţia proine din artera emurală proundă şi Vascularizaţia proine din artera emurală proundă şiineraţia din ramura anterioară a nerului obturator.ineraţia din ramura anterioară a nerului obturator.

Acţiune: Acţiune: adductor al coapsei şi (e!or al gambei.adductor al coapsei şi (e!or al gambei.


9/24

MUŞCHII REGIUNII POSTERIOAREMUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE –– reprezentaţi de:reprezentaţi de:• muşchiul biceps femural –muşchiul biceps femural – are originea prin 1 capete:are originea prin 1 capete:

capul lung pe tuberozitatea isc#iadică şi capul scurt pecapul lung pe tuberozitatea isc#iadică şi capul scurt pe/0 inerioară a intertiţiului liniei aspre. 2ele 1 corpuri/0 inerioară a intertiţiului liniei aspre. 2ele 1 corpuri

musculare se unesc şi se inseră printr'un tendon comunmusculare se unesc şi se inseră printr'un tendon comunpe capul fbulei. Ineraţia este asigurată de nerulpe capul fbulei. Ineraţia este asigurată de nerulisc#iadic.isc#iadic. Acţiune: Acţiune: (e!or al gambei şi e!tensor al(e!or al gambei şi e!tensor alcoapsei"coapsei"

• muşchiul semitendinos –muşchiul semitendinos – are originea, împreună cuare originea, împreună cucapul lung al bicepsului emural, pe tuberozitateacapul lung al bicepsului emural, pe tuberozitateaisc#iadică şi se inseră pe condilul medial al tibiei.isc#iadică şi se inseră pe condilul medial al tibiei.

Vascularizaţia proine din artera emurală proundă, iar Vascularizaţia proine din artera emurală proundă, iarineraţie din nerul isc#iadic.ineraţie din nerul isc#iadic. Acţiune: Acţiune: e!tensor ale!tensor alcoapsei şi (e!or al gambei"coapsei şi (e!or al gambei"

• muşchiul semimembranos –muşchiul semimembranos – are originea peare originea petuberozitatea isc#iadică şi inserţia pe condilul medial altuberozitatea isc#iadică şi inserţia pe condilul medial altibiei. Vascularizaţia proine din artera emuralătibiei. Vascularizaţia proine din artera emuralăproundă, iar ineraţia din nerul isc#iadic.proundă, iar ineraţia din nerul isc#iadic. Acţiune: Acţiune:

e!tensor al coapsei şi (e!or al gambei.e!tensor al coapsei şi (e!or al gambei.


10/24

MUŞCHII GAMBEIMUŞCHII GAMBEI – se împart în muşc#ii– se împart în muşc#iiregiunii anterioare, laterale şi posterioare.regiunii anterioare, laterale şi posterioare.

MUŞCHII REGIUNII ANTERIOAREMUŞCHII REGIUNII ANTERIOARE – sunt– sunt

reprezentaţi de:reprezentaţi de:• muşchiul tibial anterior –muşchiul tibial anterior – are originea peare originea pecondilul lateral al tibiei şi aţa laterală acondilul lateral al tibiei şi aţa laterală aacestuia în /0 pro!imală. 3e inseră pe osulacestuia în /0 pro!imală. 3e inseră pe osul

cuneiorm medial şi pe baza primului oscuneiorm medial şi pe baza primului osmetatarsian.metatarsian. Acţiune: Acţiune: (e!ie dorsală,(e!ie dorsală,adducţie şi rotaţie medială a piciorului"adducţie şi rotaţie medială a piciorului"

• muşchiul lung extensor al degetelor –muşchiul lung extensor al degetelor – areareoriginea pe condilul lateral al tibiei şi peoriginea pe condilul lateral al tibiei şi pemarginea anterioară a fbulei. 3e inseră pemarginea anterioară a fbulei. 3e inseră pealangele medie şi distală a degetelor II' IV.alangele medie şi distală a degetelor II' IV.

Acţiune: Acţiune: e!tensor al degetelor, adductor şie!tensor al degetelor, adductor şi

(e!or dorsal al piciorului"(e!or dorsal al piciorului"


11/24

• muşchiul lung extensor al halucelui –muşchiul lung extensor al halucelui –

are originea pe aţa medială a fbulei şi seare originea pe aţa medială a fbulei şi seinseră pe alangele #alucelui. &cţiune:inseră pe alangele #alucelui. &cţiune:e!tensor al #alucelui"e!tensor al #alucelui"

• muşchiul al III-lea peronier muşchiul al III-lea peronier – are– areoriginea pe aţa medială a fbulei în 4originea pe aţa medială a fbulei în 4inerioară, iar inserţia pe al V'lea osinerioară, iar inserţia pe al V'lea osmetatarsian.metatarsian.

• 5oţi muşc#ii regiunii anterioare a gambei5oţi muşc#ii regiunii anterioare a gambeisunt ascularizaţi de ramuri ale artereisunt ascularizaţi de ramuri ale artereitibiale anterioare. Ineraţia lor estetibiale anterioare. Ineraţia lor este

asigurată de nerul peronier pround.asigurată de nerul peronier pround.


12/24

MUŞCHII REGIUNII LATERALEMUŞCHII REGIUNII LATERALE –– reprezentaţireprezentaţide:de:

• muşchiul peronier lung –muşchiul peronier lung – are originea pe capulare originea pe capul

fbulei şi aţa ei laterală în /0 pro!imală. 3efbulei şi aţa ei laterală în /0 pro!imală. 3einseră pe tuberculul primului os metatarsian.inseră pe tuberculul primului os metatarsian. Acţiune: Acţiune: (e!or plantar al piciorului şi are rol în(e!or plantar al piciorului şi are rol înormarea şi menţinerea boltei plantare"ormarea şi menţinerea boltei plantare"

• muşchiul peronier scurt –muşchiul peronier scurt – are originea pe aţaare originea pe aţalaterală a fbulei, în 4 distală şi se inseră pe bazalaterală a fbulei, în 4 distală şi se inseră pe bazaultimului os metatarsian.ultimului os metatarsian. Acţiune: Acţiune: (e!or plantar(e!or plantaral piciorului şi are rol în ormarea şi menţinereaal piciorului şi are rol în ormarea şi menţinerea

boltei plantare"boltei plantare"• 6uşc#ii regiunii laterale a gambei sunt6uşc#ii regiunii laterale a gambei sunt ascularizaţi de ramuri ale arterei tibiale ascularizaţi de ramuri ale arterei tibiale

anterioare şi ineraţi de nerul peronier pround.anterioare şi ineraţi de nerul peronier pround.


13/24

MUŞCHII REGIUNII POSTERIOAREMUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE –– sunt reprezentaţi de:sunt reprezentaţi de:• muşchiul triceps sural –muşchiul triceps sural – este ormat din 1 muşc#ieste ormat din 1 muşc#i

**muşchiul gastrocnemian, muşchiul solear muşchiul gastrocnemian, muşchiul solear + ce au origini+ ce au originiseparate, dar inserţie comună printr'un tendon puternicseparate, dar inserţie comună printr'un tendon puternic*tendonul calcaneu / tendonul lui &c#ile+ pe tuberozitatea*tendonul calcaneu / tendonul lui &c#ile+ pe tuberozitatea

calcaneeană.calcaneeană. Acţiune: Acţiune: cel mai puternic (e!or plantar alcel mai puternic (e!or plantar alpiciorului şi are rol în mers, dans, staţiune bipedă etc."piciorului şi are rol în mers, dans, staţiune bipedă etc."• muşchiul plantar –muşchiul plantar – are originea pe condilul lateral alare originea pe condilul lateral al

emurului şi inserţia pe tuberozitatea calcaneeană.emurului şi inserţia pe tuberozitatea calcaneeană. Acţiune: Acţiune: tensor al articulaţiei genunc#iului"tensor al articulaţiei genunc#iului"

• muşchiul exor lung al degetelor –muşchiul exor lung al degetelor – are originea pe liniaare originea pe liniasoleară şi se inseră pe baza alangelor distale ale degetelor II'soleară şi se inseră pe baza alangelor distale ale degetelor II' V ale piciorului" V ale piciorului"

• muşchiul exor lung al halucelui –muşchiul exor lung al halucelui – are originea pe aţaare originea pe aţaposterioară a fbulei şi se inseră pe alanga mi$locie aposterioară a fbulei şi se inseră pe alanga mi$locie a#alucelui.#alucelui. Acţiune: Acţiune: (e!ia #alucelui, (e!ia plantară, adducţie(e!ia #alucelui, (e!ia plantară, adducţieşi contribuie la menţinerea bolţii plantare"şi contribuie la menţinerea bolţii plantare"

• muşchiul tibial posterior –muşchiul tibial posterior – are originea pe tibie, inerior deare originea pe tibie, inerior delinia soleară şi pe fbulă, pe aţa posterioară în /0 eilinia soleară şi pe fbulă, pe aţa posterioară în /0 eisuperioară. Inserţia se a(ă pe osul naicular.superioară. Inserţia se a(ă pe osul naicular. Acţiune: Acţiune: menţine bolta plantară a piciorului"menţine bolta plantară a piciorului"

5oţi muşc#ii regiunii posterioare sunt ascularizaţi din ramuri5oţi muşc#ii regiunii posterioare sunt ascularizaţi din ramuri

ale arterelor peronieră şi tibială posterioară. Ineraţia lor esteale arterelor peronieră şi tibială posterioară. Ineraţia lor esteasigurată de ramuri ale nerului tibial.asigurată de ramuri ale nerului tibial.


14/24

MUŞCHII PICIORULUIMUŞCHII PICIORULUI –– se împart în muşc#iise împart în muşc#iiregiunii dorsal şi muşc#ii regiunii plantare:regiunii dorsal şi muşc#ii regiunii plantare:

MUŞCHII REGIUNII DORSALEMUŞCHII REGIUNII DORSALE –– reprezentaţireprezentaţi

de:de:

• muşchiul scurt extensor al degetelor –muşchiul scurt extensor al degetelor – areareoriginea pe aţa superioară a calcaneului şi seoriginea pe aţa superioară a calcaneului şi seinseră pe articulaţiile metatarsoalangiene aleinseră pe articulaţiile metatarsoalangiene aledegetelor II'IV.degetelor II'IV. Acţiune: Acţiune: e!tensia degetelor"e!tensia degetelor"

• muşchiul scurt extensor al halucelui –muşchiul scurt extensor al halucelui – areareoriginea pe aţa superioară a calcaneului şioriginea pe aţa superioară a calcaneului şiinserţia pe alanga pro!imală a #alucelui.inserţia pe alanga pro!imală a #alucelui.

Acţiune: Acţiune: e!tensia alangei pro!imale ae!tensia alangei pro!imale a#alucelui"#alucelui"

&mbii muşc#i reprezentatii pentru regiunea&mbii muşc#i reprezentatii pentru regiuneadorsală a piciorului sunt ascularizaţi de ramuridorsală a piciorului sunt ascularizaţi de ramuriale arterei dorsale a piciorului şi ineraţi deale arterei dorsale a piciorului şi ineraţi de

ramuri ale nerului peronier pround.ramuri ale nerului peronier pround.


15/24

MUŞCHII REGIUNII PLANTAREMUŞCHII REGIUNII PLANTARE –– seseîmpart în:împart în:

• muşchii lojei mediale –muşchii lojei mediale – reprezentaţi dereprezentaţi demuşc#ii:muşc#ii: adductor al halucelui, scurtadductor al halucelui, scurt exor al halucelui şi adductor al exor al halucelui şi adductor al

halucelui;halucelui;• muşchii lojei laterale –muşchii lojei laterale – reprezentaţi dereprezentaţi de

muşc#ii:muşc#ii: abductor al degetului mic,abductor al degetului mic,

scurt exor al degetului mic;scurt exor al degetului mic;

• muşchii lojei mijlocii –muşchii lojei mijlocii – reprezentaţi dereprezentaţi demuşc#ii:muşc#ii: scurt exor al degetelor, pătratscurt exor al degetelor, pătratal plantei, lombricali, interosoşial plantei, lombricali, interosoşi

plantariplantari

l l # i $i


16/24

INIMAINIMA –– este un organ musculo'caitar aleste un organ musculo'caitar al aa!a"u#ui ca!$i%&aa!a"u#ui ca!$i%& 'a(cu#a! 'a(cu#a! , care prezintă 0 eţe *, care prezintă 0 eţe *("e!n%&c%("a#)* u#+%na!)("e!n%&c%("a#)* u#+%na!) şişi$ia,!a-+a"ic).*$ia,!a-+a"ic).* un %r orientat inerior şi o bază orientatăun %r orientat inerior şi o bază orientatăsuperior şi este ormată din două caităţi aşezate superiorsuperior şi este ormată din două caităţi aşezate superior**atriul dreptatriul drept şişi atriul st!ngatriul st!ng+ şi două caităţi dispuse inerior+ şi două caităţi dispuse inerior

**ventriculul dreptventriculul drept şişi ventriculul st!ngventriculul st!ng+ separate – atriile de+ separate – atriile de entricul ' prin şanţul coronar. entricul ' prin şanţul coronar. "triile "triile sunt serprate între elesunt serprate între eleprin septul interatrial, iarprin septul interatrial, iar ventriculiiventriculii sunt separaţi între ei prinsunt separaţi între ei prinseptul interentricular.septul interentricular.

• 7n7n atriul dreptatriul drept se desc#id orifciile enelor caă superioară şise desc#id orifciile enelor caă superioară şi

inerioară şi orifciul sinusului coronar.inerioară şi orifciul sinusului coronar.

• 7n7n atriul st!ngatriul st!ng se desc#id orifciile celor ) ene pulmonare *1se desc#id orifciile celor ) ene pulmonare *1drepte şi 1 st%ngi+ şi prezintă în partea inerioară orifciul atrio'drepte şi 1 st%ngi+ şi prezintă în partea inerioară orifciul atrio'

entricular st%ng bicuspid sau mitral, iar în interior se desc#id entricular st%ng bicuspid sau mitral, iar în interior se desc#id enele mici ale inimii. enele mici ale inimii.

• #entriculul drept#entriculul drept comunică cu atriul drept prin orifciulcomunică cu atriul drept prin orifciul

tricuspid. 8entru fecare alulă a acestui orifciu e!istă c%te untricuspid. 8entru fecare alulă a acestui orifciu e!istă c%te unmuşc#i alungi –muşc#i alungi – muşchi papilar muşchi papilar . 9in entriculul drept pleacă. 9in entriculul drept pleacăsuperior trunc#iul pulmonar.superior trunc#iul pulmonar.

• #entriculul st!ng#entriculul st!ng comunică cu atriul st%ng prin ala mitrală.comunică cu atriul st%ng prin ala mitrală.7n interior entriculul st%ng prezintă 1 muşc#i papilari legaţi7n interior entriculul st%ng prezintă 1 muşc#i papilari legaţi

prin corzi tendinoase. 9in partea superioară a entricululuiprin corzi tendinoase. 9in partea superioară a entricululuipleacă aorta ascendentă.pleacă aorta ascendentă.


17/24

STRUCTURA INIMIISTRUCTURA INIMII6asa musculară cardiacă poartă numele de6asa musculară cardiacă poartă numele de miocardmiocard

&cesta este acoperit la e!terior de &cesta este acoperit la e!terior de epicardepicard şi laşi lainterior deinterior de endocardendocard

3c#eletul fbros al inimii este suportul con$uncti3c#eletul fbros al inimii este suportul con$unctifbros pe care se inseră fbrele miocardului.fbros pe care se inseră fbrele miocardului.6iocardul nu este uniorm repartizat de'a lungul6iocardul nu este uniorm repartizat de'a lungulperetelui cardiac, astel, pereţii atriilor sunt maiperetelui cardiac, astel, pereţii atriilor sunt mai

subţiri dec%t pereţii entriculeler, iar peretelesubţiri dec%t pereţii entriculeler, iar peretele entriculului drept este mai subţire dec%t peretele entriculului drept este mai subţire dec%t peretele entriculului st%ng. entriculului st%ng.

6iocardul este ormat din ţesut muscular de tip adult6iocardul este ormat din ţesut muscular de tip adult

şi din ţesut nodal / e!cito'conductor.şi din ţesut nodal / e!cito'conductor.$iocardul de tip adult$iocardul de tip adult – reprezintă cea mai mare– reprezintă cea mai mareparte a muşc#iului inimii, are fbrele dispuse în 0parte a muşc#iului inimii, are fbrele dispuse în 0straturi, orientate longitudinal şi circular. &re rol înstraturi, orientate longitudinal şi circular. &re rol îne!ecuţia contracţiilor musculare, celulele acestuie!ecuţia contracţiilor musculare, celulele acestuitip de miocard purt%nd numele detip de miocard purt%nd numele de miocite de lucru.miocite de lucru.

l d l d d l d


18/24

%esutul nodal%esutul nodal – este ormat din miocite de lucru de– este ormat din miocite de lucru detip embrionar care pot genera şi conduce impulsultip embrionar care pot genera şi conduce impulsulneros. &cest ţesut ormează sistemul e!cito'neros. &cest ţesut ormează sistemul e!cito'conductor şi este organizat astel:conductor şi este organizat astel:

• nodulul sinoartrial &eith-'lac(nodulul sinoartrial &eith-'lac( – se găseşte în– se găseşte înatriul drept subepicardic, l%ngă orifciul enei caeatriul drept subepicardic, l%ngă orifciul enei caesuperioare ' generează stimuli electrici şi conducesuperioare ' generează stimuli electrici şi conduceîntreaga actiitate cardiacă"întreaga actiitate cardiacă"

• nodulul atrio-ventricular "scho)-*a+ara –nodulul atrio-ventricular "scho)-*a+ara –

situat la baza septului interatrial pe partea dreaptă"situat la baza septului interatrial pe partea dreaptă"• fasciculul atrio-ventricular is fasciculul atrio-ventricular is – asigură– asigură

singura cale de comunicare electrică între atrii şisingura cale de comunicare electrică între atrii şi entricule – pleacă de la nodulul atrio'entricular şi entricule – pleacă de la nodulul atrio'entricular şicoboară pe partea dreaptă a septuluicoboară pe partea dreaptă a septuluiinterentricular"interentricular"

• reeauna .ur(injereeauna .ur(inje – este reprezentată de– este reprezentată detotalitatea terminaţiilor neroase în care se împarttotalitatea terminaţiilor neroase în care se împartramurile asciculului is – fbrele acestei reţele seramurile asciculului is – fbrele acestei reţele segăsesc în contact cu miocitele de lucru.găsesc în contact cu miocitele de lucru.


19/24

/ASCULARI0A1IA INIMII/ASCULARI0A1IA INIMII –– arterială şiarterială şi

enoasă. enoasă./ASCULARI0A1IA ARTERIALĂ /ASCULARI0A1IA ARTERIALĂ –– cordulcordul

primeşte s%nge o!igenat prin intermediul a 1primeşte s%nge o!igenat prin intermediul a 1artere coronare care pleacă din prima parte aartere coronare care pleacă din prima parte aaortei ascendente numite bulbul aortic.aortei ascendente numite bulbul aortic.

"rterea coronară st!ngă "rterea coronară st!ngă se împarte în 1se împarte în 1ramuri: artera interentriculară anterioarăramuri: artera interentriculară anterioară

care coboară în şanţul interentricularcare coboară în şanţul interentricularanterior şi artera circum(e!ă coronară careanterior şi artera circum(e!ă coronară carese întinde în partea st%ngă a şanţului coronar.se întinde în partea st%ngă a şanţului coronar.

"rtera coronară dreaptă "rtera coronară dreaptă intră în parteaintră în partea

dreaptă a şanţului coronar.dreaptă a şanţului coronar.

/ASCULARI0A1IA /ENOASĂ/ASCULARI0A1IA /ENOASĂ i ă dt i tă d


20/24

/ASCULARI0A1IA /ENOASĂ /ASCULARI0A1IA /ENOASĂ –– este asigurată de ceaeste asigurată de ceamai mare enă a inimii – sinusul coronar – se găseştemai mare enă a inimii – sinusul coronar – se găseşteîn partea diaragmatică a şanţului coronar. 3eîn partea diaragmatică a şanţului coronar. 3edesc#ide în atriul drept şi preia prin a(uenţii săi ;


21/24

INER/A1IA E2TRINSECĂ A INIMIIINER/A1IA E2TRINSECĂ A INIMIIInervaia simpaticăInervaia simpatică se ace prin nerii cardiacise ace prin nerii cardiaci

cericali care pleacă din lanţul simpatic cericalcericali care pleacă din lanţul simpatic cerical

şi prin nerii cardiaci toracici care au origineaşi prin nerii cardiaci toracici care au origineaîn mădua toracică *5)'5>+ şi ac sinapsă înîn mădua toracică *5)'5>+ şi ac sinapsă înlanţul simpatic paraertebral.lanţul simpatic paraertebral.

Inervaia parasimpaticăInervaia parasimpatică se ace prin ramurise ace prin ramuri

cardiace superioare şi inerioare din nerul ag.cardiace superioare şi inerioare din nerul ag.5oate aceste ramuri ormează o reţea numită5oate aceste ramuri ormează o reţea numităple!ul cardiac situat la baza inimii. 9in ple!ple!ul cardiac situat la baza inimii. 9in ple!ramurile neroase a$ung la inimă împreună curamurile neroase a$ung la inimă împreună cu

arterele coronare. Ineraţia e!trinsecă are rolularterele coronare. Ineraţia e!trinsecă are rolulde a adapta uncţia cordului la neoilede a adapta uncţia cordului la neoileorganismului, astel, simpaticul are eectorganismului, astel, simpaticul are eectcardioaccelerator, iar parasimpaticul are eectcardioaccelerator, iar parasimpaticul are eectcardio'moderator.cardio'moderator.


22/24

FI0IOLOGIA INIMIIFI0IOLOGIA INIMII

&ctiitatea contractilă a inimii determină&ctiitatea contractilă a inimii determinădeplasarea s%ngelui prin sisteme de asedeplasarea s%ngelui prin sisteme de aseînc#ise, asigur%nd dierenţele deînc#ise, asigur%nd dierenţele de

presiune necesarepresiune necesare• circulaiei mari/circulaiei mari/ atriul st%ng –atriul st%ng – entriculului st%ng – artere – capilare – entriculului st%ng – artere – capilare –

ene – atriul drept" ene – atriul drept"• circulaiei pulmonare/circulaiei pulmonare/ atriul drept –atriul drept – entriculului drept – artere pulmonare – entriculului drept – artere pulmonare –

ene pulmonare – atriul st%ng. ene pulmonare – atriul st%ng.

PROPRIETĂ1ILE FI0IOLOGICE ALE MUŞCHIULUIPROPRIETĂ1ILE FI0IOLOGICE ALE MUŞCHIULUI


23/24

PROPRIETĂ1ILE FI0IOLOGICE ALE MUŞCHIULUIPROPRIETĂ1ILE FI0IOLOGICE ALE MUŞCHIULUICARDIACCARDIAC

AUTOMATISMUL –AUTOMATISMUL – reprezintă capacitatea celulelorreprezintă capacitatea celulelor

embrionare cardiace de a genera spontan şi ritmicembrionare cardiace de a genera spontan şi ritmicimpulsuri ce determină depolarizarea *apariţiaimpulsuri ce determină depolarizarea *apariţiapotenţialului de acţiune+ muşc#iului cardiac urmatăpotenţialului de acţiune+ muşc#iului cardiac urmatăde contracţie.de contracţie.

CONDUCTIBILITATEA –CONDUCTIBILITATEA – reprezintă capacitateareprezintă capacitateamuşc#iului cardiac de a propaga impulsuri atriilor şimuşc#iului cardiac de a propaga impulsuri atriilor şi entriculelor *în asciculul is, iteza e!citaţiei este entriculelor *în asciculul is, iteza e!citaţiei estede apro!imati 1m/s, în reţeaua 8ur?in$e este dede apro!imati 1m/s, în reţeaua 8ur?in$e este de0m/s, în miocard iteza este de >< cm/s+.0m/s, în miocard iteza este de >< cm/s+.

CONTRACTILITATEA –CONTRACTILITATEA – este proprietatea muşc#iuluieste proprietatea muşc#iuluide a'şi scurta lungimea în contracţie. 2ontractilitateade a'şi scurta lungimea în contracţie. 2ontractilitatease realizează prin 0 sisteme intracelulare: cuplarease realizează prin 0 sisteme intracelulare: cuplareae!citaţiei cu contracţia" sistemul contractil" sistemule!citaţiei cu contracţia" sistemul contractil" sistemul

energogen.energogen.

E2CITABILITATEAE2CITABILITATEA repre intă proprietatea m şc#i l i cardiac înreprezintă proprietatea muşc#iului cardiac în


24/24

E2CITABILITATEA –E2CITABILITATEA – reprezintă proprietatea muşc#iului cardiac înreprezintă proprietatea muşc#iului cardiac înrepaus de a răspunde la o stimulare prin depolarizare urmată derepaus de a răspunde la o stimulare prin depolarizare urmată de

contracţie.contracţie.8otenţialul de acţiune în fbra miocardică entriculară are azele8otenţialul de acţiune în fbra miocardică entriculară are azele

componente:componente:

aza de e!citabilittea ma!imă" aza de repolarizare" perioadaaza de e!citabilittea ma!imă" aza de repolarizare" perioadareractarăreractarăabsolută" perioada reractară relatiă" aza de reenire aabsolută" perioada reractară relatiă" aza de reenire a

e!citabilităţii.e!citabilităţii.@!citabilitatea muşc#iului cardiac se caracterizează prin:@!citabilitatea muşc#iului cardiac se caracterizează prin:•

pragul excitabilităiipragul excitabilităii

*miocardul răspunde prin contracţie numa*miocardul răspunde prin contracţie numa

la stimuli cu aloare prag sau mai mare"la stimuli cu aloare prag sau mai mare"• legea 0tot sau nimic1legea 0tot sau nimic1 *contracţia este ma!imă la orice aloare a*contracţia este ma!imă la orice aloare a

impulsului peste aloarea prag+"impulsului peste aloarea prag+"• sumarea excitaieisumarea excitaiei *e!citaţia sub aloarea prag urmată la scurt*e!citaţia sub aloarea prag urmată la scurt

timp de o e!citaţie cu aceeaşi aloare produce o contracţie,timp de o e!citaţie cu aceeaşi aloare produce o contracţie,

deoarece prima e!citaţie scade pragul de e!citabilitate+"deoarece prima e!citaţie scade pragul de e!citabilitate+"• fenomenul 0scării1 fenomenul 0scării1 *răspunsul contracţiei creşte la impulsuri de*răspunsul contracţiei creşte la impulsuri deintensităţi egale dacă sunt repetate la interale scurte, datorităintensităţi egale dacă sunt repetate la interale scurte, datorităpătrunderii în celula miocardică a unui e!ces de 2a1A"pătrunderii în celula miocardică a unui e!ces de 2a1A"

• inexcitabilitatea periodicăinexcitabilitatea periodică *în timpul contracţiei miocardul este*în timpul contracţiei miocardul estereractar la orice intensitate a unui stimul – în perioada reractarăreractar la orice intensitate a unui stimul – în perioada reractară

relatiă e!citabilitatea este scăzută contracţiile apăr%nd la stimurelatiă e!citabilitatea este scăzută contracţiile apăr%nd la stimuputernici+puternici+

Documents

Seminar 8 Anatomie