Siguranta pe internet

Siguranta pe internet

Regula nr. 1 Persoanele pe care nu le cunosti sunt persoane straine. Acestea pot fi altcineva decat spun ca sunt.

Regula nr. 2Poarta-te frumos cu ceilalti pe internet, asa cum o faci la locul de joaca.

Regula nr. 3Nu spune nimanui adresa ta, scoala la care inveti sau alte date personale despre tine.

Regula nr. 4Daca simti ca ceva este in neregula spune parintilor sau unei persoane adulte in care ai incredere.

Retine!

Parintii tai sunt persoane de incredere cu care poti sa vorbesti despre activitatea ta pe internet. Stabileste impreuna cu ei o lista de situri sigure si un program pentru folosirea computerului.

Parolele conturilor tale sunt secrete si iti apartin. Ele sunt ca si cheile de la casa, nu le dai nimanui, nici macar cunostintelor.

Nu da persoanelor intalnite pe internet informatii despre tine sau familia ta - poze cu tine, adresa ta de acasa, numarul de telefon, scoala la care inveti, locul de munca al parintilor tai.

Internetul este un spatiu public la care oricine are acces. Nu posta poze sau informatii persoanle pe internet, pentru ca altii le pot vedea.

Nu tot ceea ce vezi sau citesti pe internet este adevarat sau potrivit varstei tale. Ai mare grija sa intri pe situri sigure si sa verifici cu parintii tai informatiile citite.

Nu raspunde mesajelor suparatoare sau care contin cuvinte sau imagini nepotrivite. Blocheaza persoana care le trimite si spune-le parintilor.

Ce trebuie sa faci daca ai o problema sau o intrebare legata de internet?Daca s-a intamplat ceva pe internet care nu ti-a placut, te-a speriat sau, pur si simplu, nu ai inteles, poti oricand sa te opresti din navigare. Vorbeste direct cu parintii tai sau cu un adult in care ai incredere si explica-le ce te-a ingrijorat.

.

1. Utilizarea n siguran a internetului

Ca oriunde altundeva, se recomand s procedezi cu precauie i pe internet, deoarece exist i "oi negre", care folosesc internetul n scopuri nepermise sau ilegale. Indifererentdac este vorba despre date personale, email-uri de la persoane necunoscutesau descrcarea de date din pagini necunoscute: Printr-o atitudine critic te poi feri cel mai bine de nelciuni i capcane.

2. Protejeaz-i calculatorul

Protejeaz-i calculatorul mpotriva viruilor i a altor pericole. Cele mai importante trei recomandri pentru protejarea calculatorului tu:

Folosete un firewallpentru a-i proteja calculatorul mpotriva diverselor ameninri de pe internet. Urmrete ca acesta s fie ntotdeauna activ i actualizeaz-l n permanen.

Actualizeaz-i sistemul de operarepentru a-i menine fiabilitatea i sigurana calculatorului. Actualizrile remediaz deficiene n securitatea calculatorului i asigur o protecie mbuntit.

Instaleaz-i software antivirus i antispyware, pentru a-i proteja calculatorul mpotriva viruilor i a troienilor. Fii atent pe parcursul actualizrii.

Calculatorul

Uncalculator, numit i sistem de calcul,computersauordinator, este o main de prelucratdateiinformaiiconform unei liste de instruciuni numitprogram. n zilele noastre calculatoarele se construiesc n mare majoritate din componenteelectronicei de aceea cuvntul calculator nseamn de obicei uncalculator electronic. Calculatoarele care sunt programabile liber i pot, cel puin n principiu, prelucra orice fel de date sau informaii se numesc universale (englezgeneral purpose, pentru scopuri generale). Calculatoarele actuale nu sunt doar maini de prelucrat informaii, ci i dispozitive care faciliteazcomunicaiantre doi sau mai muli utilizatori, de exemplu sub form de numere, text, imagini, sunet sau video sau chiar toate deodat (multimedia).

tiina prelucrrii informaiilor cu ajutorul calculatoarelor se numeteinformatic(englezComputer Science). Tehnologia necesar pentru folosirea lor poart numele Tehnologia Informaiei, prescurtat TI sauIT(de la termenul englezescInformation Technology).

Nu cu mult timp dup dezvoltarea calculatorului s-a constatat c aceleai rutine (pri de program (subprograme) cu scop bine definit) se pot uneori folosi n mai multe programe diferite; un exemplu fiind calcularea unor funcii matematice. Din motive de eficien, versiunile standard ale acestor rutine au nceput s fie adunate nbibliotecide programe (nenglez:library,libraries) i puse la dispoziia tuturor celor interesai. Un alt set foarte necesar de rutine s-a dovedit a fi comunicarea cu diverseledispozitive de I/E(disp. periferice de intrare/ieire).

nanii 1960calculatoarele au nceput s fie folosite pe larg n industrie i economie, iar un calculator a putut fi folosit la executarea simultan a multor sarcini, prin intercalarea n timp a programelor. Curnd a aprut i software (sistem de program cu instruciuni) specializat n automatizarea planificrii acestor sarcini. Combinaia ntre un software gestionar alhardwareuluii un software planificator de sarcini a devenit cunoscut sub numele de sistem de operare (englez:operating system). Un prim exemplu de sistem de operare a fost sistemulOS/360al companiei americaneIBM.

Urmtorul pas major a fostpartajarea timpului(time sharing), prin care mai muli utilizatori (clieni) pot folosi o main simultan. Pentru aceasta programele fiecruia se pstreaz n memorie, executndu-se pe rnd poriuni din aceste programe pentru o perioad scurt de timp (felie de timp,time slice), astfel oferind fiecrui utilizator (client) iluzia c computerul lucreaz doar pentru el. Modul de stocare (memorare) a datelor a evoluat i el, aprnd conceptul de sistem de fiiere (file system), n care fiierele sunt dispuse pe purttorul de date ntr-o structur ierarhic de directoare sau dosare.

O adugire major n domeniul sistemelor de operare a fost acum civa ani ointerfa graficcu utilizatorul (englez:graphic user interface,GUI).

n afara acestor funcii de baz sistemele de operare conin deseori i o trus de unelte suplimentare, care parial sunt extrem de funcionale i complexe/sofisticate.

Calculatoarele integrate vin cu sisteme de operare mult mai mici i mai limitate n funciuni, unele chiar fr sistem de operare. n acest caz programul foarte specializat care le conduce efectueaz chiar el toate operaiile necesare.

Variante constructive de calculatoareCalculatoarele de astzi se produc n numeroase forme i prezentri:

Probabil cel mai familiar estecalculatorul personal(de tipPCsau i altele) cu subvariantele sale constructive:

staionare (n englez:)desktop,tower,all-in one.a.

portabile:laptop,notebook,netbook.a.

Calculatoareletablet(de tip PC i altele).