Embed Size (px)
Citation preview
ida CRISTIAN BOCANCEA & DANIEL $ANDRU(Coordonatori)
fia
ioleulie
,lau
rtdSINTEZE DE $TIINTA POLITICA
Studii tematice pentru examenulde licenfl
CuvAnt inainte de Cristian BOCANCEA & Daniel SANDRU
:d.,
llL
INSTITUTUL EUROPEAN20t2
Cuprins
CuvAnt inainte / 9(Cristian BOCANCEA & Daniel $ANDRU)
-).;,'lart JCL\OSTINTE FUNDAMENTALEPOLITICE
iN DOMENIUL $TIINTEI
I. Concepte gi teorii fundamentale in qtiin{a politici / 15(Daniel $ANDRU)Introducere / 15
I.1. Putere, legitimitate gi autoritate politicd, I 16I.2. Analiza conceptual[ a regimului politic I 2l1.3. Analiza conceptuald a relaliilor qi acfi,nilor poritice I 27I.4. Coordonate ale teoriei stasiologice in gtiinfa politicd, / 3II.5. coordonate ale comparativismului in gtiinfa politicd I 40Conclluzii I 43Bibliografie / 43
II. Ideologiipolitice / 47(Ana-Maria AMBROSA & Cristian BOCANCEA)lntroducere / 47II.1. Valori politice qi ideologii (Cristian Bocancea) / 4gII.2. construcfia discursului ideologic, de la modern la postmodern
(Cristian Bocancea) / 55II.3. Bipolarismul ideologic al secolului XX (Ana-Maria Ambrosi) / 63II.4. Totalitarismele secolului XX (CristianBocancea) I 75Concluzii / 85Bibliografie / 86
III. Democrafie qi culturi politicfl / 89(Daniel $ANDRU)Introducere / 891I.1. Coordonate normative ale democraliei / 90III.2. Modele empirice ale democra{iei I 95III.3. Democratizarc qi cultur[ politicd. I 102III.4. Influenla sistemelor electorale asupra sistemelor de partide in
context democratic / 108
III.6. Rolul culturii politice in sistemele democratice / 113
Concluzii / 118
Bibliografie / 118
IV. Sistemul politic romAnesc contemporan I l2l(Ana-Maria AMBROSA & Cristian BOCANCEA)Introducere / 121
IV;1. Repere istorice ale sistemului politic romdnesc contemporan(Ana-Maria Ambrosit) I 122
IV.2. Dimensiuni ale tranziliei postcomuniste (Cristian Bocancea) / 131
IV.3. Sistemul autoritdlilor publice in Romdnia postcomunistd (CristianBocancea) / 136
IV.4. Partidele politice gi reconstruclia societdfii civile in RomAniacontemporan[ (Cristian Bocancea) / 150
IV.5. Probleme ale democratizdrii in Rom6nia postcomunistb (CristianBocancea) / 156
Concluzii / 16lBibliografie / 162
V. Mecanisme institufionale ale Uniunii Europene / 165(Sorin BOCANCEA)Introducere / 165
V. 1 . Etapele construcliei politice europene / 166V.2. Institufii ale Uniunii Europene / 180V.3. Principiile de funclionare a instituliilor europene / 194V.4. Sursele de drept ale Uniunii Europene / 196V.5. Coordonate ale integrlrii europene / 197V.6. Statutul politico-juridic al Uniunii Europene / 200Conch:zii 1203Bibliografre 1204
Partea a II-aCUNO$TINTE DE SPECIALITATE iN DOMENIUL $TIINTETPOLITICE
VI. Comunicare politicd, 1 209(Georgeta CONDUR)
e in Introducere / 209VI.l. Comunicare politicd, propagandi, marketing politic - defini1ii,
delimitiri, elemente distinctive / 210VI.2. Etapele campaniei de comunicare politicd (,,metoda celor cinci
c") l 2r7VL3. Managementul campaniei de comunicare 1232Concluzii I 239Bibliografie / 239
rran \rII. Administra{ie gi politici publice / 243(Ana-Maria AMBROSA)
t31 Introducere/243tian VII.1. Semnifica{ii gi caracteristici ale politicilor publice I 244
VII.2. Categoriile de actori ai politicilor publice qi relaliile lor I 260inia VII.3. Autoritdlile administrative - creatoare gi executante de politici
publice / 264tian Conctuzli I 268
Bibliografre I 270
VIII. Relafii internafionale qi studii europene I 271(Silvia BOCANCEA & Teodora PRELIPCEAN)Introdtcere I 271
Vm.1. Liberalismul in relaflile internafionale (Silvia Bocancea) I 272VIII.2. Realismul in relaliile intemalionale (Silvia Bocancea) I 279VIII.3. Globalizarea: definilii gi perspective (Silvia Bocancea) I 289VIII.4. Partide 9i familii politice europene (Teodora Prelipcean) / 298Concluzii / 309Bibliografre / 310
Index de nume / 313
Index de termeni / 317
Note despre aratori I 321
Abstract / 325
Rdsumd I 329
Partea I
Cunogtinfe fundamentale in domeniul gtiinfeipolitice
DANIEL $ANDRU
indrept atenlia inspre aplicafiile teoriei stasiologice din qtiinla politicS, intruc6t,ca forme de agregare a variatelor interese existente in plan societal, partidelepolitice rdm6n, in continuare, cei mai importanli piloni ai regimurilor demo-cratice. Ultima secliune a capitolului urmdreqte s5 traseze principalele coordo-nate ale comparativismului, a$a cum sunt acestea dezvoltate in qtiinfa politicd deastdz| Aceasta deoarece preocupirile politologice actluale, de la cele privind de-mocratizarea gi consolidarea democratici qi pdn5 la cele relative la fenomeneleproprii procesului globalizdrli sunt efectiv ineficiente in absen{a analizelor spe-cifi ce politicilor comparate.
I.1. Putere, legitimitate qi autoritate politicl
Propun6nd o incercare de definire a puterii, Enciclopedia Blackwell agdndirii politice arutd cd acest concept poate fi identificat atAt in contextuldiscursului'politic, cAt qi in demersurile specifi ce analizeipolitice fenomenalel.In mod evident, conceptul de putere este unul central qi pentru domeniul teorieipolitice normative. Degi existi anumite dezacorduri intre teoreticienii de diferiteorientlri, in ceea ce priveqte articularea unei definilii a puterii politice, inten-siunea minimalE a conceptului ne indreaptd spre ideea potrivit cireia putereapresupune afectarea de c[tre un agent sau o institu]ie a atitudinilor gi / sau acliu-nilor altora. Aceasti constatare se poate constitui intr-o ipotezd de lucru pentrudiversele orientdri teoretice din cadrul gtiinlei politice. Dincolo insi de ipotezaamintitL consider cd se impun, mai intAi, c6teva delimitdri de naturd etimolo-gic6. Aqa cum arat[ unii autori, gdndirea politicd elini ne-a ldsat moqteniretermenul de politicd, in vreme ce conceptul de putere reprezintd o moqtenirepreluati din gdndirea politicd roman*. Dar, pentru a conceptualiza fenomenulputerii, romanii ntiliza:u doi termeni ai limbii latine: potestqs Si potentia. Termi-nologic, puterea politic[ este exprimatd de potentia, in timp ce potestas in.seamn[ putinla unui individ de a face ceva. In acest sens, anumili exege{i consi-derd ci o asemenea distincfie lingvisticd ar putea fi argumentatd prin faptul c6,
,,dacd puterea, in general, corespunde atitudinii umane de a acfiona, atunci pu-terea politici priveqte intotdeauna ac{iunea unei comunitd1i"3. Agadar, distincliaterminologicd implicd in mod necesar o distinclie semantici intre noliunea deputere in general gi cea de putere politicd. Din aceast[ perspectivi, politologii gi
1 David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gdndirii politice, trad. de DrdganStoianovici, Editura Humanitas, Bucureqti, 2000, p. 595.
'Anton Carpinschi, Cristian Bocancea, $tiinla politicului. Tratat, vol. I, Editura Universitdlii,,41. I. Cuzt', Iaqi, 1998, p. 27 l.
3 Gheorghe Teodorescu, Putere, autoritate si comunicare politicd, Editura Nemira,Bucureqti, 2000,p.14.
t6
:rucat,'tidele
lemo-rordo-
ica de
rd de-renele
r spe-
rell arextulnale1.
:orieiteritenten-rterea
rc!iu-entruolezanolo-enireenirerenul:rmi-s in-onsi-rl cf,,
i pr-ncfia'a degii qi
rigan
iirdtii
mira,
Concepte qi teoriifundamentale in Stiinya politicd
sociologii politicului au fost interesali de caracterul specific al puterii politice,.ndicAnd ci aceasta se deosebeqte de alte forme de putere (precum puterea eco-,:(.)mic;t, de exemplu) prin faptul cd se exercitd asupra unui spafiu delimitat (din:Jest punct de vedere, puterea politicd este teritorialii) qi define un caracter-,'iet'citiv (manifestat ca recurs de ultimd instan{6, dar qi in sensul unei garanlii a
,. .. I - . , ^,:dinii.1". Existd, in teoria po1itic6, qi tentativa de a stabili o tipologie a puterii
: are sd permitl decelarea, din ansamblul tipurilor de putere, a specificitdlii pu-::rii politice'. Astfel, s-a observat, mai intdi, cd existi genuri de putere orientates:re cdte un domeniu specific al vielii sociale - cel economic sau cel militar, de
.remplu - gi c5, spre deosebire de acestea, puterea politicd are ca obiectiv prin-:.::1. incd de la instituirea sa, organizarea sau ordonarea relaliilor sociale,::::,,rm gi conducerea generald a societdlii. in al doilea rdnd, fiind orientate spre:. : :rii specifice, genurile particulare ale puterii anlreneazd un ,joc" al unor.: ":i specifici, qi nu pe toli membrii societ[lii, a$a cum se intAmpld in caztT-.:::istdrii puterii politice, ale cirei raporturi instituite se exercitd asupra in-.:-:-: colectivitSli sociale. in al treilea rdnd, avdnd in vedere obiectivele men{io--::.. puterea politica institulionalizatd presupune capacitatea de a proiecta gi in-:::.ini un program de conducere generald a societSlii. in acest sens, referindu-.. ,.r puterea instituite la nivelul statului, Michael Mann aratd cd putem vorbi:.s:re doud dimensiuni ale puterii politice etatice6: a) puterea despoticd, obser-::rie afunci cAnd statul ac{ioneazd, prin reprezentantii sdi, in mod arbitrar,
: ,-:ird prevederile constitu{ionale; b) puterea infrastructurald, care presupune
-:::Jitatea sau abilitatea puterii politice etatice de a se insera in societate, cu:,.:rl de a organiza relaliile sociale. Este evident faptul c5, atunci cdnd ne refe-
:-... .: cel de-al treilea aspect al tipologiei puterii, trebuie sd avem in atenlie pu-..-.:: infrastructurald ca dimensiune relevantd a puterii politice. in fine, trebuie.'.:.rniat cd, spre deosebire de alte forme particulare ale puterii (economicd, mi-..:i. religioasd etc.), puterea politicd se manifestd, in societatea modern6, intr-
..:. :adru institulional, prin intermediul statului sau, ca s[ folosim un alt exem-: -. al partidelor politice, institulii care implici, la rdndul lor, existenla altor
-.:isme specializate pentru organizarca puterii, a$a cum sunt parlamentele gi
-.-., :neie.- in incercarea de a stabili cu precizie ce anume se poate inlelege prin
- :-::prul de putere politicd, at6t teoria, cdt gi gtiinla politic6 s-au orientat cdtre:.----Lll lenomenului pe care el il exprimd acolo unde acesta are loc: in comuni-
:-,::..rs Chazel, ,,Puterea", in Raymond Boudon (coord.), Tratat de sociologie, trad. de
- .... \-asiliu 9i Anca Ene, Editura Humanitas, Bucuregti, edilia a II-a, 2006, pp.259-260., :--Petru Zapir\an, Repere in Stiinla politicii,Editlura Fundaliei ,,Chemarea", laqi, 1992,: : '-l -9J.'.'...; .lohn A. Hall, John G. Ikenberrl,, Statul, trad. de Oana Suciu, Editura Du Style,: -:l.:esti. 1 998. p. 40.
t7
DANIEL $ANDRU
tatea politici. Aceastd intreprindere a plecat de la supozi[ia cd relatiile de puteresunt endemice tuturor interacfiunilor umane qi ci ele determind, in general,calitatea vielii sociale, lucru ce face ca acest concept sd fie central gi sbjustificeinsuqi statutul de disciplind academic[ a qtiinlei politice, cu at6t mai mult cu cdtpolitica inseamnd, in fond, exerciliul puteriiT. Dar care sunt fenomenele ce pot ficorelate cu cel al puterii politice? Care este scopul puterii politice qi care suntmijloacele sau instrumentele prin care aceasta opereazd in spaliul social? IatEintrebdri care gi-au gisit, pe parcursul timpului, r[spunsuri diferite, astfel cI niciast[zi nu se poate afrma cI existi o teorie universal-valabild cu privire la pu-terea politic6. Situatia are drept caluzd, in principal, faptul cd insuqi domeniulpoliticului este unul fragmentat, tensional gi paradoxal, inc6t el poate fi consi-derat drept ,,(...) domeniul de confruntare sau convergentd al acliunilor feluri-telor grupuri dintr-o societate, prin care se urmdreqte orientarea ei fie in ansam-blu, fie in domeniile particulare, dar finAnd seama de opliunile globale care se
concretizeazi aici"8. in fond, in aceasta consti relalia de interdependenlE dintreputerea politicd qi societate, acesta este sensul originar qi profund al politicii.Deqi putem accepta, la limit6, cI nu toate relafiile sociale sunt reductibile la fe-nomenul puterii, nu putem s5 elud[m faptul c5 puterea politicl subzistd ca ufinarea dependenlei sale de mediul social, de organizarca umani in comunitate. Agadar,puterea politicl rcprezintd fondul pe care se constituie asocialia politicd in careau loc atdt relaflile de putere, c6t gi cele aflate ?n afara puterii: ,,Trebuie s[ fie clarc5 este nevoie de putere pentru a consfin,ti asociafia, z-i gannta continuitatea, a-iintiri normele (...).Pe scurt, puterea sprijinl ordinea fundamentald a societilii gi
organizarea sociali in cadrul ei (...). Fdrd putere nu exist[ nici organiza]ie qi niciordine. Introducerea dimensiunii timp qi exigenlele de circumstan!5 cer reajus-tiri continue in structura fiecdrei asocialii qi puterea este cea care o susline de-alungul acestor tranzilii"e .
Pebaza unor astfel de consideralii, politologii au putut observa, qi apoiteoretiza, ci o preocupare major[ a guvern[mdntului, cel care deline, in modoficial, puterea politicd intr-o societate institufionalizatd, este aceea de a asigurasupunerea cetSlenilor care alcdtuiesc societateaf4d de deciziile sale. Aqa cumaratdBertrand de Jouvenel, ,1otul sebazeazd pe supunere, qi a cunoaqte cauzelesupunerii inseamnd a cunoaqte natura puterii"lo. Exist6, in acest context, doud ti-puri de explicalii referitoare la capacitatea unui guvernimAnt de a asigura supu-nerea cetdlenilor pe care ii conduce fald de obiectivele gi politicile sa1el1.
7 David Robertson, Dictionary of Politics,Penguin Books, Londra, 1993,p.394.
'Ibidem.'Robert Bierstedt, Power and Progress. Essay on Sociological Theory, McGraw-Hill, New
York, 1975, pp. 234-235.to Bertrand de Jouvenel, Du pouvoir. Histoire naturelle de sa croissan r, Editions du Seuil,
Paris, 1972, p.30.tt Peter Joyce, Politics, Cox & Wyman Ltd., Berkshire, 1996, p. 8.
18
Prima dintre aceste erP,l:: inseamnd, in principal. abili:::rrpul politic care exercitd puter.:.. : sancfiunilor Pentru a asiSu:.i::r-un stat democratic, monoPcl:. :ia lui Max Weber. apartine P.
-:ir-un stat in care Puterea este I
..::astd modalitate de guvernare:i:. au inlocuit domnia drePrulu:
:.:tificat cu un Partid unic. ce
: -:irea polilieneasci deveniti c
. ...::rele politice democratice. ::' .,-.:itd de resurse aflate la disPt',,. ..Iere atat recompense. cat si ,
-.::a. Se impune, aqadar. o c.-,:- : legitintatd de cetdleni Pentr.?-:em defini legitimitatea ca pe
,- r1 intemeierii puterii. cu i:r-.:1.'itatea de a servi Progrc:L
-.;itimitatea puterii politice esi.
- -;lacitate, intrucdt Puterea l.r-,-:rsele sociale astfel incit. pe
. -::i societdji. Astfel, legrtimit::::: cu cat puterea sa este accet::,r:ristd in interiorul unei socie:i
Unneazd, acum, cea de :::pte fundamentale ale gtiinter ;-:.tregi universul discursului. est,',:Jrea. Deseori, conceptele de r:,:'.:te cd raportul dintre acestea e':.:nra autoritd{ii unei persoane I
:-zii. de a ordona in mod iegiti:r3oarece ,,in timp ce cetdfeanui
.:lui. un criminal poate fi consnat
:uterea trebuie sd fie legitimi c
. -:ata in considerare atunci cAnd
I Jacqueline Russ, Zes thdories du p',-:
Virgil Mdgureanu, Studii de socic,.'- Lir iu-Petru Ziryirlan, op. cit.. p. 9ot \orman Barry, An Introduction tt-' ,
p. 69.
)utereneral,;tifice:u c6tpot fi: sunt) Iatiti nicia pu-eniulonsi-:luri-sam-re se
lintreiticii.a fe-mareadar,care
: clara, a-i.tii qi
niciajus-
de-a
apoimodgura
cumrzele
La ti-lpu-
Concepte Si teoriifundamentale tn Stiinya politicd
Prima dintre aceste explicalii are in atenlie puterea politici ins[qi, ciciea inseamni, in principal, abilitatea de a pretinde supunerea. Cu alte cuvinte,corpul politic care exercit[ puterea are capacitatea de a invoca utilizarea coercilieiqi a sancliunilor pentru a asigura conformarea cetilenilor fa!6 de deciziile sale.Intr-un stat democratic, monopolul coerciliei fizice legitime, spre a folosi defi-nifla lui Max Weber, aparfine puterii guvemamentale recunoscute de cetSfeni.Inh-un stat in care puterea este nelegitimI, se guverneazd prin forla dictaturii.Aceastl modalitate de guvernare este caracteristicd sistemelor politice totalitare,care au inlocuit domnia dreptului legitim cu supremafia unui singur conducdtor,identificat cu un partid unic, ce reprezenta autoritatea publicd manifestati prinputerea polilieneasci deveniti centru de dominafie12. Lucrurile stau altfel insistemele politice democratice, in care coercilia e reglementat[ gi este de obiceiinsotiti de resurse aflatela dispozilia guvernimintului, ceea ce permite acestuiasi ofere at6t recompense, c6t gi si stabileasci sancfiuni, pentru a asigura supu-netea. Se impune, aqadar, o condilie fundamentald: puterea politicS trebuie sd
fie legitimatd de cetdteni pentru a putea pretinde supunere din partea acestora.htrem defrni legitimitatea ca pe ,,un fenomen social in legiturd nemijlocitd cuactul intemeierii puterii, cu investirea acesteia cu atributele autorit[1ii gi cucapacitatea de a servi progresului politic qi social al societSlii respective"r3.Irgitimitatea puterii politice este atAt o condilie de intemeiere a acesteia, c6t qi
o capacitate, intruc6t puterea politicd trebuie si delinI abilitatea de a mobilizaresrrsele sociale astfel incdt, pebaza acestora, si se poatd exercita la scara in-tregii societdfi. Astfel, legitimitatea unui guvem[mdnt devine cu atAt mai ridi-catii cu cdt puterea sa este acceptatd gi suslinutd de agenlii sociali qi politici carecoexisti in interiorul unei societSfira.
Urmeazd, acum, cea de a doua explica{ie. Am utilizat pdnd aici trei con-cepte fundamentale ale qtiinlei politice: putere, coercilie, legitimitate. Pentru ainueg, universul discursului, este necesar si addugdm inci unul, Si anume auto-ritatea. Deseori, conceptele de putere gi autoritate sunt folosite ca sinonime, cutoate cA raportul dintre acestea este mult mai subtil. Norman Barry aratd c5 pro-blema autoritelii unei persoane line de dreptul respectivei persoane de a lua de-sizii, de a ordona in mod legitim, deci in temeiul unui set de norme. Aceastadeoarece ,,in timp ce cetdteanul obiqnuit se supune de obicei autoritefii polilis-urlui, rm criminal poate fi constr6ns doar de puterea polif;stului"r5. Aqadar, ideea c[pttrerea trebuie si fie legitimi conduce la cea de a doua explicalie care trebuiehat5 in considerare atunci cdnd este analizatd, situalia unui guverndmdnt de a fi
u Jacqueline Russ, Zes thdories du pouvoir,Librairie Gdn6rale Frangaise, Pais, 1994,p. 120.t Vagl Mdgureanu, Studii de sociologie politicd,EdituraAlbatros, Bucuregti, 1991 ,p.82.'' Liviu-Petru Zdpirfan, op. cit.,p.96." Norman Barry, An Introduction to the Modern Political Theory,Macmillan, Londra, 1991,
p.69.
New
euil,
19
DANIEL $ANDRU
capabil s6-gi exercite controlul asupra cetdfenilor pe care ii conduce: autori-tatea. Motivul principal pe care il reg[sim aici este acela cd,,(...) se poate vorbidespre autoritate atunci cdnd sunt indeplinite simultan doui condilii: pe de o parte,
coercilia este exercitati legitim, iar pe de alta, subieclii autorit5lii o recunosc calegitim5"16. Putem deci susline cd autoritatea presupune capacitateaputerii de aelabora ralional scopurile politice. in teoria politicE, se considerd c5 putem vorbidespre doul tipuri de autoritate: a) autoritatea de jure, care implici dreptul unuiactor politic ,,de a acfiona intr-un anumit fel" qi b) autoritatea defacto, care pre-supune abilitatea unui actor politic ,,de a se face acceptat"rT. Autoritatea pe careo avem in vedere atunci cAnd cadrul de analizd este reprezentat de sistemul social qi
politic este o autoritate impersonald, deosebit6 de cea personalS qi / sau persona-lizatd, reprezentatd. de exemplu, de autoritatea pirinlilor sau a unui profesor. Lanivel social qi politic, autoritatea apartine institutiilor, normelor, iar indivizii care
o exercitl o fac pe o perioadi limitatS, care coincide cu durata mandatelor lor.Aqa cum arat[ sociologul american Talcott Parsons, autoritatea este cadrul insti-tufional in'care utilizarea puterii este organizat6 qi legitimatd. Ea este forma pecare cauti sE o imbrace orice putere politici dupl ce a fost constituitd qi conso-lidati. Pentru ca puterea politici si iqi poati indeplini fimcliile proprii, trebuieca deciziile luate de ea, precum qi normele pe care le stabileqte, s5 fie receptatede indivizi ca obligalii, deci sd fie considerate juste. Altfel, nu ar fi aplicabile dec6trecurgdnd in mod constant la fo4618. in acest sens, unii teoreticieni, precum CarlFriedrich, consider[ cd autoritatea puterii politice s-ar intemeia mai pufin pelegitimitate gi mai mult pe valorile provenite din tradilia unei anumite societ6|i:
,,IJnei infelegeri a autorit[lii politice drept capacitatea elabordrii ralionale a va-lorilor valabile, folosite in comun, ii corespunde un accent pus pe valorile esen-
fiale, in contrast cu o in{elegerebazatdpe etica formalisti a comenzii"". Dar cefac aceste valori altceva decdt s[ legitimeze puterea politicI, prin referinla per-petul la o tradifie impirt[qitd de membrii unei anumite comunitdli politice? Va-lorile sociale pe care puterea politicd igi firndamenteazd obiectivele ralionaleoferi societ5lii un sens al continuiteli dintre generalii qi ii asigur5 stabilitateasocial6. In misura in care indivizii ce apar,tin unei comunitSli intemalizeazd, sco-purile propuse de puterea politicd qi, mai mult decit at6t, se recunosc in acestdemers, ei nu fac dec6t si recunoascd legitimitatea qi, implicit, autoritatea pu-terii politice. Conchtzia care uflneazd din considerafiile frcute p6n[ aici aratd cdautoritatea reprezintd un corelat necesar al puterii politice, implicdnd legitimi-tatea acesteia, in condiliile in care scopurile politice pe care le urmdreqte un
'u Adrian Miroiu, Introducere tnfilosofiapoliticd,EdifiraPolirom, laqi,2009,p.29.17 Richard Stanely Peters, ,,Authority", in Anthony Quinton (ed.), Political Philosophy,
Oxford University Press, Oxford, 1968, pp. 83-84.18 Maurice Duverger, Systimes et rdgimes politiques, Laffont-Grammont, Paris, 1975.t' Carl F.ied.i ch, Tradition and Authority, Pall Mall Press, Londra , 1972, p. 62.
20
,;tturrtit guverndmdnt Ltnnea:d L; .',L1ce decdt cele specifice .fort.i.
.: afara existenlei libertatii polrt-.
:J.eptarea puterii. Ca atare. se .:jj o pafle. gi cel de atrloritat<.::
1.2. Analiza concePtu:
in epoca modemS'. sPe;
:jDortare la concePtul de regini ::-.iitate, a stirii politice eristeni;:.:'ttza acestui concePt, trebuie,: -.iiple gi diferite, in functie de
,, .e evidenfieze. S-a discutat. r,::ri1or sale formale, fie din ace
..:: a urmdrit, mai ales, Probler'::ecis, dintre regimul politic ;i;.rlului. ln acest context. Pot I:),.r erger (pentru care regimul P
::.or puterilor statului qi a mani,: :'-rthoul (care ia in considerare-.::mului politic), Thomas Bot:,:.:pune peste sistemul Politic r
: - .itic drept un mecanism de aui
Avdnd in vedere aceste
:.rrllonistA in definirea regimul,--: singur aspect al vie{ii politice' .:1en{d intre regimul politic ;i:::buie sd urmdrim, in principai.:l incluse intr-o analizd a concel,::buie sI ne orientSm asupra ci
= :mentelor empirice. Practice 3
...1or care se stabilesc in interic)31s. o definilie care sd redea.j::menea comunitali e obligata:,.litice in cadrele sociale qi con
;rumite idealuri qi valori poiitic:..-a politica, pe de altd parte. er:
t Li.'iu-Petru Zdpir\an, op. cit., p. 1S
Ibidem,p. 184.
utori-Yorbiparte,ISC CA
ideavorbiunui
) pre-' care:ial qi
;ona-r. Lacare
r lor.insti-]a pe)nso-
:buieptate
JecAt
Carlnpe:rili:I VA-
:sen-
tr ceper-
Va-nale.atea
sco-rcest
pu-d cFt'inti-
?un
,phy,
Concepte Si teoriiftmdamentole in Stiinya politicd
tnumit guverndmdnt urmeazd a fi implementate in contextul social prin alte mij-.',..,ace decdt cele specifice for{ei. Autoritatea politicd nu se poate realiza, aqadar,in afara existenlei libeftalii politice, ea ?nsdgi o valoare ce asigurd recunoa$terea,:cceptarea puterii. Ca atare, se impune o diferen
regim: ana-)fareae sta-ieta!iietc.),a sis-'egim
careI I ITICS
T1are,
lturii: dinat cd
;te $irii inctivadere,
uneietc.)uce-ripu-ooli-re,
rlitic'xer-
li qi
ltatede-
lalia
rolarrin-lon-L, in:ivi)ec{ide-
Concepte Si teoriifundamentale in $tiinla politicd
.l:t un anumit regim politic concret, un aspect indispensabil al demersului anali-: -ste dat de determinarea instituliilor politice gi a funcliilor lor, a relaliilor pe
:':e acestea le compun, pe o coordonatd orizontald (vizdnd reciprocitatea inter-:.-:tionarii), dar qi pe una verticald (vizdnd raporturile cu mediul social). in al,::--ea rAnd, identificarea empiricd a unui regim politic implici, pe de o parte,..:brlirea raporturilor existente intre actorii politici gi, pe de altd, parte, a rela-: ..':,r' existente intre aceqtia qi elementele sistemului institulional de ansamblu.:-..st ansamblu complex de relalii poate lua diferite forme: antagonicd, echili-::::i. consensual6, tensionald etc. in fine, putem circumscrie in mod clar qi dis-. :,-': un regim politic concret prin identifi carea regulilor jocului ce coordoneazi' .:: politici, reguli pe care, cel mai adesea, le regdsim in ,,codul" constitulional:: :ire il deline orice comunitate moderndorganizatdpolitic. Rezumand, consi--: :i trn regim politic poate fi identificat si caracterizat pe baza actorilor poli-
- -;i'e aclioneazd in cadrul sdu, a instituliilor care asigurd manifestareq cy...' ''irare a puterii politice, a relaliilor sociale si politice cctre sunt guvernate. -;-;;t-ntrmitele ,,reguli ale jocului", reguli care reJlectd aspectul constitulional
. ,''scmizdrii politice moderne.Tipologiile regimurilor politice sunt diverse qi, dintr-o perspectiva
- .:ronicd, tealizarea lor debuteazi in filosofia politicl a lui Platon qi Aristotel.: ; sunt apoi repuse in discu{ie de cdtre ganditori moderni precum Thomas
- - :bes, Montesquieu, Rousseau gi Guizot, pentru a cunoa$te o largr varietate in, .:.ta politicd a contemporaneitalii23. pot fi amintite, in acest context, contri-:....:1e unor gdnditori politici precum Hannah Arendt sau carl Friedrich (care
:besc despre regimuri deruocrqtice qi reginturi totalitare)2a, despre perspec-- , : oferitd de teoreticianul politic Raymond Aron (care face distinctia dintre re-: ',:trl ntonopolist qi regimul constitulional-pluralist)25, precum qi despre cea a po-
.:,losilor interesali de problema culturii politice, a$a cum sunt Gabriel Almond, George.Powell (care impart regimurile politice in primitive, tradilionale si? .26
-ict'tle )
In gtiinla politicd actuald, o dimensiune imporlantd. a analizei care per-^ :: identificarea unui anumit tip de regim politic este cea care ia in considerare- '"to de guvernare. Astfel, ne orientim, in prirnul rand, asupra aspectelor consti-'...rrnale ale unui anumit sistem politic, urmirind modul in care este statuatd
--.:tia dintre puterile ce pot filocalizate la nivelul acestuia, cu precddere relalia
-:istran Preda, Introducere in Stiinla politica, Editura polirom, Iagi, 2010, pp.43-64.iannah Arendt, Originile totalitarismului, trad. de Ion Dur si Mircea Ivdnescu. Editura::manitas, Bucure;ti, 2006, gi carl Friederich, Totalitarianism,Harvard university press,
- ,:mbridge, 1954.
Ravmond Aron, Democralie si totalitarism, trad. de Simona ceaugu. Editura All,I -rcure$ti, 200 i .
- i. Cristian Preda, op. cit.,p.50.
Z)
