ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

PROIECT LOGISTICĂ

SISTEMUL LOGISTIC LA S.C. LACTOVIT S.A.

2009

CUPRINS

CAP.I – Prezentarea societăţii comerciale LACTOVIT S.A.CAP.II – Analiza activităţii de asigurare şi distribuţie 2.1 – Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantităţi, preţuri, grafice (evoluţia în timp) 2.2 – Tipul şi gama mărfurilor oferite 2.3 – Aria teritorială vizată 2.4 – Canale de distribuţie: concurenţa, preţuri, analiza transporturilor 2.5 – Logistica de distribuţie: transportul, stocarea, depozitarea, manipularea, fluxul informaţional

CAP.III – Proiectarea departamentului de logistică

2

Introducere

Descoperita de economie din cele mai vechi timpuri si confirmata de economia moderna, logistica pare a fi nu numai inima strategiei întreprinderii, ci si rădăcina însăşi a performantei în execuţia operaţională a activităţilor cotidiene. Logistica este deosebit de complexa, deoarece ia multe forme.

Astăzi toate întreprinderile, mai ales în context european, cunosc transformări profunde ale poziţiilor modurilor de gestiune si formelor de organizare ale logisticii. Fie ca este vorba de o mica întreprindere sau de un mare grup, adaptarea la o serie de constrângeri din ce în ce mai schimbătoare devine o necesitate. Dintr-o activitate secundara care nu se bucura de interesul tuturor, ea a devenit o miza a reuşitei strategiei oricărei întreprinderi. Conceptul însuşi de logistica este marcat de o evoluţie a obiectivelor care îi revin precum si de o evoluţie a perimetrului de intervenţie.

Logistica poate fi definita ca o funcţie de interfaţă între gestiunea ofertei (supply side) si gestiunea cererii (demand side).

Logistica se poate defini ca fiind procesul cu care se gestionează într-o manieră strategică transferul şi stocarea materialelor, componentelor şi produselor finite începând de la furnizori, traversând societatea până la ajungerea produselor la consumatori. (Martin Christofer)

O altă definiţie a logisticii este şi cea dată de către Sole Society of Logistic Engineers, care o abordează ca tehnică şi, în acelaşi timp, o ştiinţă care susţine realizarea obiectivelor societăţii, programarea şi urmărirea acestora; este necesară pentru management, engineering-ul şi activităţile tehnice pe teme cerute, proiectarea, aprovizionarea şi conservarea resurselor

Tot despre logistică Philip Kotler a afirmat că “implică planificarea, realizarea şi controlul fizic al materialelor şi produselor finite, de la punctele de origine la punctele de utilizare, în vederea satisfacerii necesităţilor consumatorilor în condiţiile obţinerii de profit”.

Dintre factorii care au determinat apariţia logisticii precum şi reevaluarea rolului acesteia în cadrul unităţilor agroalimentare, putem enumera:• sporirea în ritm rapid a cheltuielilor de transport; • posibilităţile limitate de creştere a eficienţei producţiei; • mutaţiile înregistrate în gestiunea stocurilor; • înnoirea şi diversificarea fără precedent a producţiei de mărfuri; • necesitatea organizării şi coordonării adecvate a fluxurilor informaţionale; • utilizarea pe scară tot mai largă a calculatoarelor şi revoluţia informatică; • iniţiativele legate de calitate (TQM); • preocupările de protejare a mediului ambiant.

Logistica cunoaşte o dezvoltare din ce in ce mai puternică in România, cu un potenţial destul de ridicat ca urmare a dezvoltării economiei noastre.

3

Preocuparea logisticii priveşte mişcarea şi stocajul materiei prime şi a produselor finite de la sursa de producţie ,trecând prin lanţul logistic şi oprindu-se la consumatorul final.

Orice firmă care vrea să supravieţuiască pe piaţă are nevoie de un sistem logistic bine pus la punct intr-un mediu economic in care concurenţa este din ce in ce mai acerbă.

Având un sistem bine proiectat cu o monitorizare şi o funcţionare eficientă a mecanismului logistic o întreprindere poate sa aibă succes. Lucrarea de faţă oferă o imagine a sistemului logistic al întreprinderii cu suma componentelor sale care ajuta la buna desfăşurare a activităţii logistice.

CAPITOLUL.I

Prezentarea generală a Societăţii Comerciale LACTOVIT S.A.

1.1 Scurt istoric

La data de 10.03.1990, dupa parcurgerea etapelor de infiintare si întocmirea documentelor de mai jos prevazute de Legea nr. 31/1990, Monitorul Oficial nr. 335/1990 se constituie S.C. LACTOVIT S.A.

S.C. LACTOVIT S.A. este o societate română, cu capital integral românesc, avand o durată de functionare nelimitată. S.C. Lactovit S.A. are :

Sediul in Str. Muncii, nr.4, jud Bihor Nr. de inregistrare la Registrul Comertului J/40/3254/1991 Cod fiscal nr. R3377337 Banca Comerciala Română Bihor Cont nr. 401004158000

S.C. LACTOVIT S.A. s-a format prin asocierea a 5 actionari care au subscris un capital social in valoare de 100.000 RON, divizat in 10.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 10 RON/acţiune. Fiecarui acţionar ii revine un anumit procent din KS, procent care stabileşte drepturile si obligaţiile fiecaruia ; astfel incât :

1. Mihai Petrea, domiciliat in Bihor, pe str. Paltinis nr. 3, a subscris si aportat un capital social in sumă de 25.000 RON.

2. Amariei Dumitru cu domiciliul in Bihor pe str. Nicolae Bălcescu nr.2, a subscris si aportat un capital social în valoare de 15.000 RON.

3. Iuga Liliana, domiciliată in Bihor, pe str Lungă nr. 10, a subscris si aportat un capital social in sumă de 30.000 RON.

4. Lazăr Vasile, domiciliat in Bihor, pe str. Putna nr. 11, a subscris si aportat 5.000 RON.5. Sarmă Elena, domiciliată in Bihor pe str. M.Sebastian nr. 9, a subscris si aportat un

capital social in valoare de 25.000 RONToate modificările, reglementările care afectează S.C. LACTOVIT S.A. se hotărăsc prin

intermediul şedinţei A.G.A. Procentul deţinut de fiecare acţionar in parte, se poate observa din aceasta diagramă :

4

1.2 Obiectul de activitate

În urma hotărârii A.G.A., S.C. LACTOVIT S.A. are ca obiect principal de activitate producţia de lactate. Gama de produse semnifică grupul de produse înrudite prin destinaţia lor comună în consum şi prin caracteristicile esenţiale în ceea ce priveşte : materia primă folosită la obţinerea lor şi tehnologia de fabricaţie aleasă. Gama de produse oferită de S.C. LACTOVIT S.A. este formată din 3 linii de fabricaţie: lapte şi conserve din lapte, produse lactate si brânzeturi. Obiectul firmei de activitate, funcţioneaza conform reglementărilor legale surprinse în codul CAEN din Monitorul Oficial nr. 908/13 decembrie 1990. Codul CAEN :1551 Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor. S.C. LACTOVIT S.A. a înregistrat în general un trend ascendent ajungând ca în 2007 sa înregistreze o cifră de afaceri de 5 570 703 lei si un profit net de 104 049 lei utilizând active de 1 439 897 lei şi un număr de 114 angajaţi comparativ cu 274 361 lei şi 1336 lei reprezentând cifra de afaceri si profitul net înregistrate de firmă în 2000 utilizând active totale în valoare de 92 380 lei şi un număr de 46 de angajaţi.

1.3 Structura organizatorică a S.C. LACTOVIT S.A.

Structura organizatorică a întreprinderii reprezintă ansamblul persoanelor şi compartimentelor de muncă tehnice, economice si administrative, modul cum acestea sunt constituite şi grupate, precum si principalele legaturi ce se stabilesc intre ele în vederea realizării,în cât mai bune condiţii, a obiectivelor activitaţii economice a acesteia; reflectând aşadar ,,anatomia întreprinderii’’.

Conducerea societăţii poate fi caracterizată ca una dinamică şi experimentată, capabilă să facă faţă caracterului specific al activităţii firmei.

5

1.3.1 Organigrama S.C. LACTOVIT S.A.

1.3.2 Fluxurile informaţionale între departamente

Gruparea activităţilor în compartimente trebuie sa se facă cu mare atenţie ; urmărindu-se proiectarea unor compartimente just dimensionate care să înglobeze activităti omogene sau complementare. Compartimentele deosebit de importante vor fi subordonate directorului sau directorilor pe funcţiuni ai intreprinderii, asigurându-se astfel condiţiile unei obiectivitâti depline în luarea hotarârilor (cum este cazul departamentului de control al calitaţii)1.

Managerii sunt reprezentaţi de acţionarii firmei ; ei având un rol deosebit de important în conducerea societăţii ; celelalte departamente subordonându-li-se lor. Ei hotarasc CE şi CÂT să se producă, având rolul de a organiza, coordona şi comanda desfaşurarea activităţilor din intreprindere ţinand cont, însa de dorinţele, opţiunile şefilor departamentelor din subordine. Un alt rol al acestora constă în faptul că ei urmăresc reglementări legale care nu afectează activitatea de producţie.

Prospectarea, cercetarea, dezvoltarea : acestea trebuie sa conceapă produsele corespunzător cerinţelor calitative stabilite, să aleagă materialele, să stabilească caracteristicile de calitate si toleranţă. Documentaţia constructivă se va determina după efectuarea probelor asupra prototipului. Pentru realizarea acestor obiective, departamentul S.C. LACTOVIT S.A. îşi rezervă timp în scopul întâlnirii cu clienţii cărora le solicită păreri, sugestii. De asemenea, specialiştii în cercetare-dezvoltare consideră binevenită implicarea compartimentelor de marketing, producţie şi vănzări în cadrul fiecarui proiect nou.

Principalul obiectiv al departamentului de aprovizionare se concretizează în asigurarea completă şi complexă a firmei cu resursele şi echipamentele tehnice corespunzătoare calitativ, la locul, la termenele solicitate şi cu un cost minim. Pentru realizarea acestui obiectiv, S.C Lactovit S.A îşi caută mai degrabă pe cei mai buni furnizori, în loc să-i aleagă dintre cei ce-şi oferă serviciile; astfel că firma a reusit sa-şi creeze relaţii pe termen lung cu furnizori mai

1

6

Manageri

ProspectareCercetare

Dezvoltare

Marketing Aprovizionare Productie Personalul Financiar-Contabil

Finante ContabilitatePlanificarea & Controlul productiei

Controlulcalitatii

Desfacere

puţini, dar care sunt de încredere şi oferă produse de bună calitate. Se poate afirma că, aprovizionarea reprezintă prima operaţie din cadrul circulaţiei mărfurilor prin depozite.

Marketing-ul are o importanţă atăt de mare, încăt nu poate fi tratat ca o funcţie separata. El reprezintă întreaga afacere privită din punctul de vedere al rezultatului fiscal, adică prin prisma clientului ; căci succesul unei afaceri nu e determinat de producător, ci de client. Având în vedere aceste aspecte, compartimentul de marketing al S.C. LACTOVIT S.A. are o serie de atribuţii de îndeplinit ; astfel îincat acesta trebuie sa studieze nevoile şi dorinţele clienţilor din cadrul unor segmente de piaţă bine definite şi să elaboreze oferte atragătoare pentru aceştia.

Producţia, compartiment foarte important, acesta trebuie sa se desfasoare cu respectarea stricta a condiţiilor de calitate. Şeful acestuia i-a contact în permanenţă cu managerii, furnizând date şi informaţii privind volumul şi structura producţiei planificate, eşalonarea fabricaţiei în timp şi spaţiu. Forţa de muncă a societaţii este dispusă sa presteze ore suplimentare atunci când acest lucru este important pentru respectarea angajamentelor luate faţă de clienţi ; iar ţelul acestora este sa realizeze produse cu ,,zero defecte’’.

Planificarea & controlul producţiei.Acest departament manifestă un rol considerabil pentru S.C. LACTOVIT S.A. Şeful acestuia urmareşte fabricarea unor produse care să asigure o folosire raţionala a resurselor materiale, astfel incat consumurile specifice sa fie minime.

Controlul calităţii trebuie sa urmărească calitatea materiei prime şi a materialelor intrate în fabricaţie,să verifice operaţiile şi lucrările executate pe fluxul de producţie, să controleze conformitatea produselor finite cu prevederile din STAS-uri, norme interne, contracte, sa execute masurători şi să asigure valorificarea datelor statistice privind calitatea, să analizeze rebuturile şi să stabilească acţiunile de remediere.

Personalul. S.C. LACTOVIT S.A. cuprinde salariaţi încadrati permanent sau temporar, prezenţi la lucru, aflaţi în concediu sau în deplasare, precum şi salariaţi absenţi motivat sau nemotivat. Însă, singura garanţie în privinţa locului de muncă pentru personalul companiei noastre derivă din calitate, productivitate ridicată si satisfacţia clienţilor noştri. Astfel, angajaţii trebuie sa înteleagă că, de fapt, ei sunt ”proprietarii intreprinderii” prin faptul că ei poartă direct răspunderea prosperităţii firmei ; datoria lor fiind de a obţine cu mijloacele de care dispun, creşterea continuă a eficienţei economice, fapt ce va avea drept consecinţa creşterea nivelului de trai al individului şi al societăţii.

Departamentul de vânzări livrează mărfurile şi produsele finite din depozitele firmei, străduindu-se să ofere clientului ,,cea mai bună soluţie’’; comunicănd nevoile şi ideile clienţilor celor insărcinaţi cu crearea unor noi produse.

Departamentul financiar-contabil este important pentru S.C. LACTOVIT S.A.; ba, chiar mai mult, putem spune ca este o funcţie-cheie în intreprindere, aceasta întrucat departamentul financiar rezolvă o gamă variată de probleme şi are în componenţa sa, de regulă, urmatoarele colective de lucru : casierie, plan financiar şi analize economice-financiare, preţuri-calculaţii, evidenţa mijloacelor baneşti şi a împrumuturilor, evidenţa debitorilor şi clienţilor. Departamentul contabilitaţii se ocupă în general de problemele contabilităţii, existând urmatoarele colective de lucru în cadrul acesteia : mijloace fixe şi investiţii, materiale-obiecte de inventar şi produse, mărfuri şi ambalaje, cheltuieli de producţie şi de circulaţie, contabilitate generala.

1.4 Gradul de implicare in activitati logistice

7

Activitatea de producţie se desfăşoară în patru unităţi (filiale) pe teritoriul judeţului Bihor: Filiala Bihor, Filiala Arad,. Societatea are deschise 136 puncte de colectare şi 10 puncte de colectare şi prelucrare a laptelui pe raza judeţului Bihor. Din acestea, 135 puncte de colectare şi cele 10 puncte de colectare şi prelucrare sunt închiriate de la producători individuali.

În prezent societatea foloseşte pentru desfacerea produselor sale sistemul distribuţiei intensive, folosind un număr mare de intermediari independenţi. Aceştia efectuează acte de comerţ în nume propriu, firma neavând nici un control asupra preţurilor practicate, asupra locurilor şi modalităţilor de comercializare a produselor. Pe lângă aceşti intermediari, firma dispune de 8 unităţi de desfacere proprii, situate pe teritoriul judeţului Bihor.

Folosirea acestui tip de distribuţie este impus în primul rând de specificul produselor comercializate de către firmă. Produsele lactate fiind bunuri de larg consum, de cerere curentă, este necesară o expunere maximă a lor în fiecare unitate în care ele ar putea fi căutate de clienţi, iar datorită faptului că sunt puternic perisabile, presupun o comercializare directă sau prin canale scurte.

Conform clasificării lui A. Tordjman, produsele S.C. LACTOVIT S.A. fac parte din categoria bunurilor banale, realizându-se în producţie de masă, necesitând puţine sfaturi de utilizare, deci nu au nevoie de o distribuţie specializată, ci de una de masă şi dispersată geografic. Având în vedere clasificarea făcută de Aspinwall, produsele lactate se pot include în categoria produselor roşii, cu o rată de înlocuire ridicată, cu o cerinţă de ajustare a ofertei la nevoile consumatorului, o durată de consum şi un timp de căutare scăzut.

Toate aceste caracteristici afirmă din nou, că forma cea mai adecvată de distribuire este cea intensivă, care apelează la un număr mare de intermediari, aceştia formând canale lungi numai în cazul laptelui praf, celelalte produse fiind puternic perisabile şi necesitând condiţii de transport şi depozitare specifice, ceea ce îngreunează situaţia acelor intermediari care doresc să practice comerţ en-gros cu aceste produse.

Numărul intermediarilor cu care colaborează firma în procesul de distribuţie este extrem de mare şi prezintă o tendinţă continuă de creştere datorită dezvoltării sectorului privat şi a apariţiei numeroaselor firme, de regulă de dimensiuni mici, care sunt specializate în comercializarea produselor alimentare. Numărul lor exact nu a putut fi stabilit din cauza faptului că numai circa 30% din relaţiile comerciale cu aceşti parteneri îmbracă forma contractuală, restul de 70% fiind format din clienţi permanenţi, dar necontractaţi şi clienţi ocazionali.

Majoritatea distribuitorilor contractaţi sunt firme de dimensiuni mici, din sectorul privat ( circa 90% din totalul firmelor care solicită produse de la S.C. LACTOVIT S.A.) care de obicei se ocupă cu vânzarea cu amănuntul a bunurilor de larg consum.

O altă categorie de clienţi este reprezentată de producătorii industriali, de unităţile de administraţie publică şi de unele instituţii guvernamentale (de exemplu; unităţi militare, spitale) cărora li se desfac cantităţi importante de produse.

Reţeaua de distribuţie este vastă, cuprinzând întregul judeţ şi câteva zone limitrofe , în cazul laptelui de consum, brânzeturilor şi laptelui praf.

Societatea comerciala, intentioneaza ca in perspectiva sa isi consolideze gama de clienti la nivel intregii tari. In momentul de fata societatea nu realizeaza activitati de export, insa in perspectiva, in functie de oportunitatile care ar putea aparea, in special pe piata tarilor Uniunii Europene sau a statelor din CSI, va fi posibila realizarea de exporturi ale produselor realizate in cadrul societatii.

8

Chiar dacă numărul intermediarilor folosiţi este mare, actualul sistem nu reuşeşte să comercializeze integral produsele fabricate. Acest fenomen se explică astfel: producţia de lapte, ca materie primă, se caracterizează printr-o sezonalitate accentuată, cantităţile existente în lunile mai-septembrie fiind aproximativ de 2 ori mai mari decât în lunile de iarnă. Totodată există şi un nivel mai scăzut al cererii pentru aceste produse, datorită în primul rând creşterii ofertei producătorilor ţărăneşti, a micilor fermieri, care în aceste luni produc în gospodăriile proprii caş şi brânză proaspătă din lapte de oaie pe care le vând la preţuri mai mici decât S.C. „LACTOVIT S.A. , iar în al doilea rând scăderii generale a cererii pentru produse lactate, sezonul de vară oferind cumpărătorilor o gamă mai largă de produse alimentare (legume, fructe). În prezent, produsele realizate de societate ajung la marii distribuitori (Rewe,Cora, Kaufland, Selgros, Carrefour) cu care societatea are contracte ferme de distributie si relatii de colaborare excelente.

CAPITOLUL.II

Analiza activităţii de asigurare şi distribuţie

2.1 Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantităţi, preţuri, grafice (evoluţia în timp)

FurnizoriiPrincipalele materii prime prelucrate de societate sunt laptele de vacă şi caşul de oaie

(pentru fabricarea brânzeturilor fermentate). Activitatea de achiziţionare a laptelui şi a caşului de oaie se realizează în 136 de puncte de colectare şi 10 de colectare - prelucrare dispuse în localităţile judeţului, în proporţie de 99% de ia producători particulari. întrucât, datorită specificului reliefului judeţului producţia de lapte are o sezonalitate pronunţată( 200-220% ) în perioada mai - august faţă de perioada octombrie - aprilie, iar cererea de produse lactate este relativ constantă sau chiar mai ridicată în perioada de iarnă, în aceste luni apar dificultăţi în aprovizionarea întreprinderii cu materii prime.

Ambalajele sunt achiziţionate atât din import, cât şi din ţară: pungile de 1 litru folosite pentru lapte şi paharele din plastic pentru produsele proaspete din Ungaria, hârtia specială pentru împachetarea untului din Buşteni, Suceava, sacii din plastic şi de hârtie pentru ambalarea laptelui praf se cumpără de la un producător din Năsăud, Mase Plastice S.R.L., navetele, lăzile de plastic de la Orăştie, Oradea şi Timişoara.

Intermediarii întâlniţi pe piaţa de aprovizionareÎn cazul achiziţionării materiilor prime firma nu apelează la intermediari,

colectarea laptelui făcându-se direct de la producătorii particulari.În ceea ce priveşte achiziţionarea de ambalaje , intermediarii care se interpun între

firmă şi furnizorii materialelor de ambalat sunt nişte societăţi profilate pe operaţii comerciale 9

de import-export şi de comercializare cu ridicata a bunurilor importate. Pungile şi cutiile plastice sunt cumpărate de la Sintomet S.A. Miercurea Ciuc (import Ungaria).

2.2 Tipul şi gama mărfurilor oferite

Calitatea produselor este asigurată prin existenţa standardelor din ramură, care prevăd indicatori fizico - chimici , organoleptici, microbiologici pe care trebuie să-i aibă fiecare sortiment fabricat, inclusiv termenul de garanţie şi valabilitate a produselor. Conform acestor documente, societatea îşi asumă răspunderea pentru realizarea acestor indicatori la toate produsele fabricate.

Nivele înregistrate de poluarea aerului, solului şi subsolului se încadrează în limitele admise, agentul economic nu poluează atmosfera.

Datorită însuşirilor deosebite ale laptelui ca şi cerinţelor mereu crescânde ale consumatorilor, S.C. LACTOVIT S.A. realizează în prezent o gamă sortimentală variată de produse lactate.

A. Laptele

Sortimentul comercial de lapte : Pentru alimentaţie se foloseşte laptele de vacă si de bivoliţă în stare pasteurizată. Dupa conţinutul în grăsime se deosebesc urmatoarele sorturi şi tipuri de lapte :

lapte integral lapte normalizat lapte smantânit

În cadrul secţiilor productive ale S.C Lactovit S.A, se realizează şi produse cu durată lungă de păstrare (6 luni- 1 an) cum sunt:

B. Conservele din lapte : lapte concentrat lapte praf

C. Produselor lactate realizate de societate, se numară : 1. Produsele lactate dietetice :

lapte batut lapte acidofil chefirul iaurtul extra iaurtul obisnuit iaurtul din lapte de bivoliţă.

10

Gandindu-se si la cei mai mici dintre consumatorii sai, S.C. Lactovit S.A. prepară şi produsul numit cremă de iaurt, cu gem de diferite fructe.

2. Produse de smântânire : smântâna care, în funcţie de conţinutul în grăsime se deosebesc următoarele sortimente de smântână :

frişca smântână culinară smântână superioară smântână extra.

untul cu următoarele sortimente: unt extra unt superior unt de masă calitatea I unt calitatea a II a (în blocuri)

Întreprinderea este specializată şi în fabricarea anumitor tipuri de 3. Brânzeturi ca de exemplu: brânzeturi proaspete: brânză de vaca brânzeturi fermentate : brânză telemea brânzeturi frământate :brânza de burduf brânzeturi semitari: brânza Trapist,Brânza Olanda brânzaturi tari : Svaiţerul

Producţia si desfacerea principalelor produse lactate

Lapte de consum şi produse proaspete ( hl)

Fig. 2.2.1 Nivelul producţiei şi desfacerii la lapte de consum în anul 2007

11

Din graficul prezentat, reiese că nu sunt diferenţe între producţie şi desfacere, în cazul acestor produse. In lunile de iarnă, producţia şi implicit desfacerea sunt mai ridicate.

Unt (tone)

Fig. 2.2.2 Nivelul producţiei şi desfacerii la unt în anul 2007

În luna ianuarie putem constata vânzări superioare nivelului de producţie, acoperită din stocul rămas din anul precedent.

În luna aprilie este un volum al desfacerilor mai mare, explicabil prin faptul că, întreprinderea, dorind să-şi elimine stocul destul de ridicat rămas din acest produs , a redus mult sub nivelul general volumul producţiei.

Se înregistrează o producţie mai mare în lunile de vară când volumul desfacerilor este mai mic, existând o producţie pe stoc, care va fi desfăcută iarna, când nivelul producţiei va fi mai scăzut datorită lipsei materiei prime.

Stocurile nu au putut fi eliminate complet, la finele anului rămânând 58 de tone nevalorificate, ceea ce reprezintă 17% din producţia totală a anului respectiv.

Brânzeturi (tone)

12

Fig. 2.2.3 Nivelul producţiei şi desfacerii la brânzeturi în anul 2007

Se observă că, în general, au loc vânzări din stoc în sezonul rece şi producţie pe stoc în lunile mai calde, iar variaţia producţie-desfacere este destul de accentuată. La finele anului au rămas pe stoc 68 de tone.

Lapte praf (tone)

Tabelul 2.2.1

Nivelul producţiei şi desfacerii la lapte praf în anul 2007ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

pprod

ddesf

pprod

ddesf

pprod

ddesf prod desf

pprod

ddesf

pprod desf

Lapte praf 20 100 18 6 14 24 15 15 54 44 123 71Degresat 19 67 5 5 5 7 5 5 45 37 41 40normalizat 1 33 13 1 9 17 10 10 9 7 82 31

13

iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrieprod desf prod desf prod desf prod desf prod desf prod desf

Lapte praf 101 69 66 75 55 78 43 27 19 27 8 70Degresat 15 20 2 6 - - 1 - 2 2 - -normalizat 86 49 64 69 55 78 42 27 17 25 8 70

2.3 Aria teritorială vizată

In distribuirea produselor sale, S.C. LACTOVIT S.A. apelează la un număr mare de intermediari, ea urmărind o expunere maximă a produselor sale în toate unităţile în care consumatorii ar putea căuta aceste produse. Astfel, ea colaborează cu unităţile specializate în comercializarea cu amănuntul a produselor alimentare şi, în special, a produselor lactate, unităţile de alimentaţie publică, farmacii etc.

Intermediarii cu care conlucrează firma sunt din judeţ în marea lor majoritate, dar în cazul anumitor produse şi în judeţe învecinate.

Pentru unt şi brânzeturi ( mai ales brânza de burduf care are o calitate superioară) sunt conectaţi intermediari din judeţul Bihor, Hunedoara, Cluj, Mureş.

Pentru lapte praf, pe lângă distribuitorii judeţeni mai sunt şi distribuitori în judeţele Arad , Cluj, Constanţa şi Sibiu. Majoritatea intermediarilor sunt firme mici şi mijlocii, cele mai semnificative fiind:

Pentru lapte consum, produse proaspete, unt, brânzeturi: S.C. „Romana" S.A. Bihor lulia, S.C. „Dacia" S.A. Bihor lulia, S.C. „Drăgana" S.A. Cugir, S.C."Hermes „ S.A. Sebeş, S.C. „Ardealul Corn" S.A. Blaj, S.C. „Brucla" S.A. Aiud, Commixt Ocna Mureş, S.C. „ Straja Vulcan" S.A. Vulcan, S.C. „Nenadotur"S.R.L. Vulcan, S.C. „Petrozana" S.R.L. Petroşani;

Pentru lapte praf: S.C. „Marem Impex PSC" S.R.L. Arad, S.C. „Alpin 57 Lux"S.R.L Sebeş, S.C. „Liliput COLKTD" S.R.L. Constanţa, S.C. „Fatol" S.R.L.Cluj, S.C. „Nicu"s Mol Kerey" S.R.L. Sibiu.

Pe plan extern societatea nu are relaţii tradiţionale cu beneficiari.

Din analizele făcute in subcapitolul 2.2 putem constata că probleme de desfacere apar mai ales în cazul brânzeturilor, însă, în general, sistemul actual de distribuţie nu poate face faţă comercializării volumului complet de producţie.

În ceea ce priveşte structura aparatului de distribuţie a S.C. LACTOVIT S.A. în prezent ea include următoarele tipuri de canale:

canale directe de forma:producător >>>>consumator sau utilizator final

canale indirecte scurte, de forma:producător >>>> comerciant cu amănuntul >>>> consumator

canale indirecte lungi, de forma:

14

producător >>>> comerciant cu ridicata >>>> comerciant cu amănuntul >>>>consumator.

Există trei categorii de consumatori pentru produsele S.C. „LACTOVIT" SA, şi anume:

consumatori de bunuri de consum, adică persoane şi familii care achiziţionează produsele de la comercianţii cu amănuntul sau de la magazinele producătorului şi utilizează aceste produse pentru satisfacerea nevoilor personale şi a celor gospodăreşti. Evident, sunt cea mai numeroasă categorie.

consumatori industriali, adică întreprinderi care cumpără produse pentru fabricarea altor produse, prin vânzarea cărora tind să obţină profit. în această categorie putem aminti: S.C. „Marem Impex „S.R.L. Arad, S.C. „Fatol" S.R.L. Cluj.

instituţii şi agenţii guvernamentale non profit, care cumpără produse pentru a fabrica altele noi sau a le transfera unor categorii de persoane care au nevoie de ele. Astfel de instituţii sunt unităţi militare din Bihor Iulia, Abrud, Orăştie, Direcţia Sanitară Judeţeană Bihor etc.

2.4 Canale de distribuţie: concurenţa, preţuri, analiza transporturilor

Deoarece piaţa agro-alimentară este încă dominată de capacităţi de industrializare a laptelui concentrate, de regulă monopoliste ia nivel de judeţe, societatea nu are concurenţi foarte puternici în judeţul Bihor, în timp ce în celelalte părţi ale ţării ea trebuie să se confrunte cu prezenţa societăţilor judeţene de industrializare a laptelui, acestea având o putere economică semnificativă. Aceste întreprinderi judeţene similare concură firma mai ales în domeniul untului, îngheţatei.

După anul 1990 , iniţiativa privată s-a dezvoltat foarte mult şi unul din domeniile în care se manifestă deja foarte pregnant concurenţa dintre producătorii mari, majoritatea de stat sau foste întreprinderi de stat, şi micii producători este piaţa produselor lactate.

Competitia cea mai puternica vine insa din exterior prin importurile realizate din Statele Uniunii Europene. Anumiti distribuitori prefera sa importe produse lactate (in special maturate) datorita unui pret de achizitie mai bun (producatorii de produse lactate si crescatorii de animale fiind stimulati financiar de statele in care isi desfasoara activitatea) si de multe ori dupa spusele lor datorita calitatii mai bune a produselor lactate importate fata de cele autohtone. În ceea ce priveşte preţul de achiziţie la litru de lapte materie primă, acesta a fost în anul 2005 de 6 000 lei/l, în anul 2006 de 6 500 lei/l ajungând în anul 2007 la 7 000 lei/l.

Din produsele lactate pe care le produce S.C. LACTOVIT S.A.concurenţa cea mai mare o au brânzeturile. Această concurenţă se manifestă din partea micilor producători de produse lactate din judeţ - 24 - şi din partea unor producători mari din alte judeţe cum ar fi S.C. „Friesland S.A. Cluj Napoca sau Friesland din Târgu Mureş. Brânzeturile aduse de aceştia în judeţ sunt de acelaşi tip ca şi produsele oferite de S.C. „LACTOVIT S.A. dar joacă rolul unor produse substituibile şi oferă varietate.

SC. „Friesland SA. aduce şi îngheţată, produs la care excelează prin calitate. Producţia de îngheţată de la S.C. LACTOVIT S.A. nu este însă foarte mare, deci piaţa societăţii la acest produs nu se poate considera ameninţată.

15

Un concurent tradiţional este piaţa liberă agro-alimentară. In judeţul Bihor oferta pe această piaţă este mică, deci nu este un concurent serios. Ameninţarea cea mai serioasă însă, care vine de la producătorii mici din judeţ şi de la piaţa liberă este scăderea cantităţii de lapte - materie primă la care are acces societatea.

La unt şi lapte praf concurenţa este reprezentată atât de importatorii acestor produse, cât şi de producătorii români.

În ultimul rând, o altă componentă a concurenţei o reprezintă produsele din import. Acestea au însă, în majoritatea cazurilor, preţuri ridicate şi desfacerea lor se face pe o scară mult mai scăzută decât a produselor indigene.

Calitatea produselor fabricate de S.C. LACTOVIT S.A. se încadrează în standardele interne în vigoare, fiind comparabile cu produse similare fabricate de ceilalţi furnizori din ţară. Comparativ cu produsele realizate pe plan mondial, calitatea produselor realizate de S.C. LACTOVIT S.A. poate fi apreciată la nivelul standardelor internaţionale, cu posibilităţi de a se ridica la nivelul unor cerinţe superioare pentru unii parametrii, cum ar fi modernizarea şi retehnologizarea.

2.5 Logistica de distribuţie: transportul, stocarea, depozitarea, manipularea, fluxul informaţional

O problemă importantă a fiecărei structuri organizatorice este coordonarea variantelor activităţii desfăşurate. Prin organizarea lor raţională pot fi obţinute unele avantaje competitive, care pot asigura firmei poziţii pe piaţă mai avantajoase şi pot fi eliminate unele cheltuieli neproductive. Activităţile desfăşurate de S.C. LACTOVIT S.A. sunt următoarele:

TransportulTransportul laptelui materie primă de la centrele de colectare se realizează cu

mijloace de transport proprii. Aceste mijloace sunt specializate în transportul materialelor puternic perisabile, fiind dotate cu instalaţii frigorifice ( autocisterne frigorifice, autocisterne izoterme ).

La solicitarea clientului, deplasarea produselor finite de la locurile de producţie către locurile de vânzare şi consum se face de către societate, aceasta dispunând de mijloace de transport adecvate.

Brânzeturile şi caşcavalurile se transportă în navete speciale, care se facturează odată cu marfa, iar la restituire firma va factura contravaloarea lor.

Stocarea şi depozitareaÎn politica de stocuri practicată de S.C. LACTOVIT S.A.există două situaţii: când

sortimentele se fabrică pe baza unor comenzi ferme, caz în care există o corelare perfectă între cantitatea fabricată şi cea livrată, şi când produsele se fabrică pe stoc, fără a avea comenzi ferme pentru întreaga activitate, situaţie în care produsele vor fi vândute în funcţie de cumpărătorii potenţiali.

16

Datorită faptului că producţia este mai mare în sezonul de vară perioadă în care cererea este relativ scăzută, stocurile au nivel maxim în lunile iunie-august, nivel ce va scădea pe parcursul lunilor de iarnă-primăvară. Nivelul ridicat al stocurilor în perioada de vară poate fi considerat un aspect negativ al activităţii firmei, deoarece implică o serie de costuri suplimentare.

Depozitarea produselor se face în incinta clădirilor de producţie sau în centre frigorifice din fabrică, unde fiecare sortiment în parte este păstrat în tancuri izotermice, rezervoare şi lăzi frigorifice.

ManipulareaDeplasarea materiilor prime şi a produselor fabricate în interiorul depozitelor şi între

subunităţile întreprinderii se realizează cu mijloace specifice: pompe din oţel inoxidabil, vase izolate, macarale hidraulice, palete cu montanţi pentru brânză etc. Activităţile de manipulare sunt în cea mai mare parte mecanizate.

Procesul de comandă şi de pregătire a loturilor de livrareComenzile pentru lapte şi produse proaspete sunt luate zilnic de la beneficiarii

pentru care firma livrează produse în fiecare zi. Aceste comenzi sunt centralizate la Birou! Desfacere al firmei şi sunt onorate imediat. încasările sunt făcute zilnic, odată cu livrările.

În cazul brânzeturilor şi untului, comenzile trebuie depuse cu cel puţin trei zile înaintea momentului de livrare dorit, iar în cazul laptelui praf cu o săptămână.

Aceste comenzi sunt centralizate tot de Biroul Desfacere, după care solicitările sunt onorate fie din producţia curentă, fie din stoc.

AmbalareaS.C. LACTOVIT S.A. este dotată cu maşini moderne de dozat şi ambalat în pungi unt,

brânzeturi, care au fost cumpărate de la firmă. Sunt utilizate ambalaje din material plastic pentru produsele proaspete şi laptele de consum ( pungi de 1 litru), pahare din plastic, folie de uz alimentar pentru brânzeturi, cutii de carton şi saci pentru lapte praf. Ambalajele sunt de bună calitate, majoritatea fiind din import, însă ele îndeplinesc mai mult funcţia de protejare a produsului în timpul depozitării, transportului, manipulării, decât cea de reclamă şi promovare, designul fiind simplu.

Din cele prezentate mai sus se poate constata că din activităţile logistice desfăşurate de firmă lipsesc în totalitate cea de prognoză a cererii şi cea a serviciilor către clienţi, lipsa lor putând fi considerată un aspect negativ.

Functia de informare, realizata prin fluxul de informatii al intreprinderii de la producator catre consumator si invers; este una din cele trei functii majore ale distributiei. Sunt utilizate atat informatii interne cat si externe.

17

CAPITOLUL.IIIProiectarea departamentului de logistică

Concluzii privind activitatea de distribuţie a firmei S.C. LACTOVIT S.A

Din datele cuprinse în capitolele anterioare s-au conturat activităţile în care firma se dovedeşte a fi competitivă, dar şi punctele slabe cu care se confruntă. Identificarea slăbiciunilor firmei reprezintă primul pas ce trebuie realizat de aceasta în vederea determinării posibilităţilor de îmbunătăţire a activităţilor de distribuţie practicate de S.C. LACTOVIT S.A.

18

A. punctele forte ale societăţii: poziţia ocupată pe piaţă în judeţul Bihor, unde societatea este leader în

domeniul său de activitate şi unde nu este concurată de nici o firmă puternică. Trebuie avut în vedere că acest lucru se datorează faptului că în momentul de faţă piaţa agroalimentară e încă dominată de capacităţi de industrializare a laptelui concentrate ia nivel de judeţe; un personal experimentat şi bine pregătit din punct de vedere profesional, al Biroului de Desfacere şi o echipă managerială formată din oameni cu studii superioare, capabilă să facă faţă caracterului specific al activităţii firmei;

vânzarea întregii producţii de lapte de consum şi produse proaspete. Reţeaua de distribuţie pentru aceste produse este bine organizată şi cu o arie destul de largă de acoperire a pieţei;

proprietatea asupra unui larg parc de mijloace de transport şi manipulare adaptate cerinţelor specifice de transport impuse de particularităţile eficiente, capabile să satisfacă cerinţele clienţilor.

rentabilitatea activităţii firmei, firma realizând profit în tot decursul perioadei analizate.

B. Punctele slabe ale societăţii sunt: lipsa compartimentului de marketing în structura organizatorică a

întreprinderii, fapt care afectează activitatea societăţii, deoarece fără marketing eficient managementul este practic paralizat. Având în vedere că în viitor firma va trebui să se confrunte cu o concurenţă în continuă creştere, lipsa persoanelor specializate în problemele de marketing va avea influenţe negative asupra profitabilităţii, stabilităţii şi elasticităţii funcţionale a firmei:

nepracticarea unor metode de stimulare a distribuitorilor, ceea ce odată cu creşterea concurenţei poate duce la scăderea interesului acestora pentru produsele firmei. Pentru a obţine succes pe piaţă, este necesară o motivare permanentă a lor, practica dovedind că la toate nivelele de distribuţie există u corelaţie clară Intre motivaţia intermediarilor şi volumul vânzărilor;

inexistenţa unei comunicări continue între intermediari, producător, consumator;

lipsa din cadrul activităţilor logistice întreprinse a prognozei cererii, pe baza căreia s-ar putea identifica nevoi nesatisfăcute, care ar putea deveni ţinta activităţii viitoare a societăţii;

oscilaţie a numărului de clienţi, 11,47% fiind clienţi ocazionali, care solicită produsele firmei doar în sezonul rece, când cererea pentru acest tip de produse este mai mare, iar producţia este insuficientă datorită lipsei materiei prime: laptele;

lipsa unor activităţi promoţionale intense, care ar determina clienţii deja existenţi să lărgească gama produselor comercializate. Dintre cei intervievaţi doar 13,33%

19

doresc să lărgească gama produselor comercializate cu alte produse ale S.C. LACTOVIT S.A. acest lucru se datorează faptului că majoritatea firmelor partenere ale S.C. LACTOVIT S.A. au un potenţial de distribuţie scăzut şi nu au posibilitatea de a-şi extinde relaţiile comerciale cu societatea prin includerea unor produse noi în oferta lor;

incapacitatea sistemului actual de distribuţie de a comercializa volumul complet al producţiei de unt şi brânzeturi.

Propuneri privind îmbunătăţirea activităţii de distribuţie a societăţii

Luând în considerare lipsurile cu care se confruntă societatea în momentul de faţă, vom încerca determinarea unor căi de soluţionare a problemelor, de îmbunătăţire a sistemului de distribuţie a produselor lactate.

Acest lucru este important atât pentru distribuitor, pe care-l ajută la recuperarea sub formă bănească a mijloacelor investite în producţie, cât şi pentru intermediar, care va putea oferi pe piaţă exact produsele de care consumatorii au nevoie, la locui şi momentul potrivit, în cantitatea solicitată.

Cei mai important pas în îmbunătăţirea activităţii de distribuţie îl reprezintă organizarea unui compartiment de marketing subordonat direct managerului general, cu un personal tânăr, calificat şi bine pregătit profesional, flexibil, care să se ocupe de fundamentarea unui program de marketing.

Acest lucru ar ajuta atât atingerea obiectivelor strategice din cadrul politicilor de preţ, distribuţie, promovare, cât şi realizarea obiectivelor globale ale societăţii şi coordonarea activităţilor desfăşurate în întreaga întreprindere

Trecerea la economia de piaţă impune firmelor care doresc să rămână viabile accelerarea procesului de constituire a unor structuri organizatorice adecvate, capabile să orienteze desfăşurarea activităţilor economice pe baza concepţiilor de marketing.

Problemele actuale constatate în societate sunt: incapacitatea de a comercializa întregul volum de unt şi brânzeturi produse şi lipsa unor activităţi promoţionale intense, care să dezvolte reţeaua actuală de distribuţie.

Soluţionarea desfacerii brânzeturilor s-ar putea face în mai multe feluri: extinderea comercializării acestora în alte zone ale ţării în care producţia de

lapte este mai scăzută; comercializarea produselor pe pieţele externe diversificarea producţiei prin brânzeturi speciale, cu ambalaj atractiv, sau

determinarea clienţilor actuali să se axeze pe comercializarea acestor produse.O cale de îmbunătăţire a comercializării untului ar fi distribuirea directă în satele în

care există centre de colectare a laptelui, multe sate confruntându-se cu dificultăţi de aprovizionare cu produse alimentare.

O altă soluţie de rezolvare a problemelor este deschiderea de noi magazine generale de prezentare, chiar dacă situaţia financiară nu permite investirea unor sume mari.

20

Se impune, de asemenea, organizarea verificării deşeurilor, în prezent zerul fiind vândut persoanelor particulare care nu acoperă întreaga cantitate existentă.

Pentru a mări eficacitatea activităţii, se impune o adaptare mai mare a producţiei şi distribuţiei ia cerinţele şi nevoile clienţilor. Acest lucru se poate realiza prin organizarea unor cursuri de perfecţionare în domeniul managementului şi a marketingului pentru personalul de conducere. prin angajarea unor specialişti în marketing şi, nu în ultimul rând, prin crearea unui compartiment de marketing care ar cerceta nevoile clienţilor

Pentru îmbunătăţirea şi permanentizarea comunicaţiei dintre clienţi şi S.C. LACTOVIT S.A. se impune utilizarea unor modalităţi de studiu a pieţei: chestionarul şi luarea în considerare a recomandărilor şi aşteptărilor consumatorilor.

BIBLIOGRAFIE

Surse interne S.C. LACTOVIT S.A. Suport curs

21