1. Sistemul nervos. Clasificare topografic i funcional. Rolul sistemului nervos n organism.

Sistemul nervos-(latinSystema nervosum) coordoneaz activitateamuchilor, monitorizeazorganele, primete i prelucreaz informaiile primite prinorganele de simi iniiaz aciuni. Cu alte cuvinte sistemul nervos este responsabil pentru meninereahomeostaziei(echilibrul intern al corpului)Casificare:1.Anatomic: SNC(creierul si maduva spinarii) SNP(31 perechi neri spinali,12 perechi nervi cranieni)2.Fiziologic : SNS\animal(musculator,scheletic) SNV\autonom : a)simpatic b)parasimpaticRolul:1.de a regla cu functiile oranismului,sistemul de organe2.face legatura dintre organe si mediul ambiant3.creierul la om este baza gindirii si vorbirii

2.Maduva spinarii,structura interna si externa.Arcul reflex simpluMaduva spinarii-Parte asistemului nervos centralsituata in canalul rahidian, care este format prin stivuirea vertebrelor inspatelecorpilor vertebrali.Strucura externa:Are forma unui cilindru turtit in sens anteroposterior reprezentind astfel 4 fete:anterioara,posterioara si doua laterale care corespund cordoanelor medulei laterale.Localizare:la nivelul canalului vertebral realizar prin suprapunerea vertebrelor ce intra in alactuirea vertebreiEste invelita la exterior de meningele spinal reprezentat de 3 foite:dura mater,arahnoida,pia materDURA MATER-cea mai dura foita care inconjoara maduva,in portiunea superioara dura mater adera la nivelul corpului vertebrei C2,iar portiunea inferioara se termina in fund de sac,realizind fundul de sac dural,acesta ajunge la nivelul vertebrei S2 dupa care trimite o prelungire ce se fixeaza la nivelul coccisului.Dura mater este despartita de canalul medula prin spatiul peridural ce contine grasimi si plexuri nervoase rahidiene.Pe toata lungimea sa se pot identifica orificii care sunt strabatute de catre arterele ce vascularizeaza maduva si de radacinie nervilor spinali.ARAHNOIDA-membrana mijlocie care inveleste creierul si maduva spinarii,tesut conjunctiv lax dispus ca o pinsa de paianjen captuseste dura mater.Intre arahnoida si pia mater se afla spatiul subrahidian prin care circula lichidul cefalorahidian.PIA MATER-cea mai profunda foita ameningelui spinal.Adera la suprafata externa a maduei spinarii patrunzind in toate santurile.In sectiune maduva spinarii are substanta cenusie in centru sub forma de litera H,iar substanta alba la periferie. Ea este impartita in segmente.Segmentul portiunea maduvii spinarii ce cuprinde o pereche de nervi spinali.8 cervicale,12 toracale,5 lombare,5 sacrale,1 coccigian.Arcul reflex simpluArc reflex0modalitate de transmitere a excitatiei de la nivelul receptorilor periferici la nivelul centrilor nervosi ,iar de aici la nivelul organelor efectoare.Un arc reflex simplu are pina a trei neuroni.Partile componente ale unui arc reflex simplu:1.Partea senzitiva 2.Partea centrala 3.Partea motora

3.Rombencefalul. Prile componente. Cerebelul.Rombencefal-partea inferioara a trunchiului cerebral.Partile componenta ale rombencefalului sunt:bulbul rahidian,puntea varoli,cerebelul.CEREBELUL-segment al encefalului situat in fosa posterioara a craniului ,este cea mai voluminoasa parte a rombencefalului,organul de coordonare a miscarilor fine involuntare,automate, si al echilibrului,coordoneaza tonusul muscular al muschilor antagonisti si sinergisti.Este format din Vermis-portiune sagitala impara Emisferele cerebeloase-portiuni laterale voluminoaseVermisul este separat de portiunile cerebeloase prin santul paramedian.Pe suprafata cerebelului se gasesc santuri mai adinci care impart cerebelul in lobi si santuri superficiale ce se impart in lobuli si foliDin punct de vedere functional este impartit in 3 lobi: foculonodular,anterior si posterior.In structura cerebelului deosebim doua feluri de substanta alba si cenusie care o dispozitie inversa decit in maduva spinarii.Substanta cenusie la periferie si cea alba in interior.Substanta alba formeaza corpul medular al cerebelului,cea cenusie scoarta lui.Prin intermediul formatiunilor nervoase cu care este conectat cerebelul intervine : Reglarea echilibrului,tonusului muscular Coordonarea in timp si spatiu a miscarilor voluntare si semivoluntare

4.Mezencefalul, componena i structura intern

Mezencefalul(MESENCEPHALON) sau creierul mijlociu este format din: Pedunculi cerebelosi Tuberculi cvadrigemeni si anexele lorEste strapatut de apeductul lui Sylvius si face comunicarea dintre ventricolul IV si III.Structura interna cuprinde substanta alba si cenusie .Substanta alba face legatura intre structurile inferioare si scoarta cerebrala fiind alcatuita din fibre care au originea in talamus,hipotalamus si maduva spinarii,Substanta cenusie formeaza nuclei mezencefalici iar intre nuclei si substanta alba se gaseste substanta reticulata,cei mai reprezentativi nuclei mezencefalici sunt: Substanta neagra-celule nervoase care contin melanina Nucleul rosu,nucleul nervului trohlear,oculomotor,ocular.

5. Diencefalul. Prile componente. Ventriculul III

Diencefalul (DIENCEPHALON) reprezinta portiunea din jurul ventricolului III, localizat sub corpul calos.La diencefal se refera doua glande endocrine:hipofiza si epifiza.Are o structura formata din 2 portiuni Partea dorsala-talamencefal (talamus,epitalamus,metatalamus) Partea ventrala-hipotalamusTalamus-doua mase ovoide de substanta cenusie pe de o parte si alta a ventricolului 3,selectioneaza semnalele primite,le prelucreaza le integreaza si echilibreaza semnalele eferenteMetatalamus-situat la limita dintre diencefal si mezencefal.Format din coua corpuri :geniculat lateral si geniculat medialEpitalamus-partea postero inferioara a tavanului ventricului III.Include epifizaHipotalamus-situat antero-posterios de talamus constituie un important centru e coordonare a functiilor endocrine.Din hipotalamus fac parte:chiasma optica,tractul optic,hipofiza si tuberculii mamilari.

Ventricolul IIICavitatea diencefalului ingusta asezata in plan sagital ,delimitata de 6 pereti:superior,inferior,anterior si 2 laterali.Are 2 comunicari:Inferior prin intermediul apeductului cerebral Sylvius cu ventriculul IVAntero lateral prin orificiie interventriculare cu ventriculul lateral I si II

6.Telencefalul. Structura emisferelor (fee, lobi, scizuri, circumvoluiuni).

Telencefalul, telencephalon, este partea cea mai voluminoas a encefalului i este reprezentat prin emisferele cerebrale, hemispheria cerebri, separate ntre ele prin fisura longitudinal a creierului, fissure longitudinalis cerebri. n poriunea lor mijlocie emisfera dreapt i cea stng sunt unite prin printr-o lam de substan alb, numit corpul calos, corpus callosum. Fisura longitudinal n partea sa posterioar se unete cu fisura transversal a creierului, fissura transversa cerebri,care desparte emisferele creierului de emisferele cerebelului. Fiecare emisfer cerebral prezint pentru descriere trei fee, trei margini i trei poliPrin prezena anurilor i circumvoluiilor suprafaa emisferelor se mrete de aproximativ trei ori. Fiecare emisfer prin cele trei anuri primare este mprit n patrulobi cerebrali: frontal, parietal, temporal i occipital. anul central,, desparte lobul frontal de lobul parietal;anul lateral, (scizura Sylvius), desparte lobii frontal i parietal de cel temporal; anul parietooccipital,desparte lobul parietal de cel occipital.

7. Nucleele bazale i substana alb a emisferelor.

n emisferele cerebrale, substana cenuie nu este dispus numai la suprafaa lor, ci se gsete i n profunzimea substanei albe, la baza encefalului, formnd nucleii bazali, nuclei basales, sau nucleii subcorticali, reprezentai prin: corpul striat, nucleul amigdalian i claustrulNucleii bazali sunt reprezentati de: Corpul striat (alcatuit din nucleul caudat si nuceul lentiform care reglea activitatea motorie Corpul amigdalian este situat in profunzimea lobului temporal linga peretii medial si superior al cornului inferior al ventricului lateral. Claustrul-lamela de substanta cenusie situata intre insula care este despartit prin capsula extrema si nucleul lentiform de care este separat prin intermediul capsulei externe,

Substana alb a emisferelor cerebrale este format din trei sisteme de fibre nervoase: de proiecie, comisurale i de asociaie.Fasciculele de proiecie realizeaz legtura ntre cortex i etajelesubiacente (talamus, nucleii bazali, cerebel, trunchiul cerebral, mduva spinrii), fie c se termin n scoar, venind din aceste regiuni, fie c pornesc din scoar spre aceste regiuni. Ele converg spre talamus i corpul striat, formnd coroana radiat. Fibrele de proiecie separ nucleulcaudat i talamusul de nucleul lentiform i particip la formarea capsulei interne.

8. Ventriculii encefalului i comunicrile lor.Ventriculii cerebrali constituie o serie de cavitati la nivelul creierului care contin lichid cefalorahidian.Fiecare emisfera contine un ventricul lateral,mare care comunica cu ventriculul III prin foramenul interventricular.Ventriculul III este o cavitate situata pe linie mediana intre masele nucleare ale talamusului si hipotalamusului.In partea caudalam,ventriculul III se continua cu apeductul cerebrala care continua la rindul sau cu ventriculul IV.Ventriculul IV comunica cu spatiul subarahnoidian corespunzator cisternei magma prin foramenul Megendie iar cu cel corespunzator unghiului cerebelopontin prin orificiile Luschka.Caudal ventriculul IV se continua cu canalul central vestigial al maduvei spinarii

9. Nervii cranieni ieirea din craniu. Zonele de inervaie ale nervilor cranieni.Nervii cranieni reprezinta traseele prin intermediul carora creierul controleaza si primeste informatii de la structurile aflate in principal,dar nu exclusiv la nivelul capului si gitului.Nervii parasesc cutia craniana prin anumite orificii,fisuri sau canale si se distribuie structurilor respective.Avem 12 perechi de nervi cranieni1.NERVUL OLFACTIV(senzitiv)-meatul nazal superior2.NERVUL OPTIC(senzitiv)-lobul occipital,transmite informatia vizuala in canalul optic3.OCULOMOTOR(motor) mezencefal,muschiu ridicator al pleoapei,participa la miscarea ochiului,situat in fisura orbitala superioara4.TROHLEAR- (motor)-mezencefal,muschiul oblic superior care deplaseaza globul ocular in jos si in afara5.TRIGEMEN(mixt)-puntea lui Varolio-asigura sensibilitatea teritoriilor cutanate si mucoase ae extremitatii cefalice,ridicarea si coborirea,proiectia inainte si inapoi a mantibulei precum si producerea lacrimilor6.ABDUCENS-(motor)-puntea lui varolio-muschiul dept extern care permite miscarea laterala a globului7.FACIAL-(senzitiv)-muschii faciali si ai gitului,inchiderea ochilor si a gurii,inervarea senzitiva a muschiului digastric,a doua treimi anterioare a limbii si a glandei salivare;iese prin foramenul stilomastoid.8.VESTIBULO-COHLEAR(senzitiv)-puntea lui varolio-format din doi nervi care merg alaturat unul de altul,nervul cohlear transmite creierului sunetele percepute de ureche,iar ce vestibular informatiile destinate mentinerii echilibrului,situat in canalul acustic intern9.GLOSOFARINGIAN-(mixt)bulbul rahidian,-treimea posterioara a limbii,inervare secretomotorie a glandei parotide precum si a muschiului stilofaringian,mucoasa laringelui. Situat in foramenul jugular.10.Nervul vag-(mixt)-bullbul rahidian,muscii farinceali si aringeali ,nervul principal al sistemul nervos vegetativ care comanda viscerele,sursa a fibrelor nervoase parasimpatice pentru toate organele interne toracale si abdominale ,controleaza partial epiglota,controleaza muscii vocii,situat in foramenul jugular11.ACCESOR(motor)bulbul rahidian-m.sternocleidomastoidian,trapez.situat in foramenul jugular12.HIPOGLOS(motor)bulbul rahidian-inervare motorie a muschilor limbii ,muschi glosali,rol de inghitire si vorbire articulata

10.Nervul trigemen i nervul facial zone de inervaie.

Nervul trigemen distribuie aferente somatice generale unei parti din scalp,celei mai mari parti a durei mater,conjunctivei,corneei ochiului,fetei,cavitatii nazae ,sinusurilor nazae,palatului ,articulatiei temporomandibulare,maxilarului inferior,cavitatii orale a dintilor.Radacina senzitiva(mai voluminoasa)consta din procesele centrale (axonii) neuronilor senzitivi pseudounipolari ai gangleonului trigeminal.Radacina motorie consta din axonii neuronilor motorii(branhiomotori)care ies din punte si se alatura componentei senzoriale a diviziunii mandibulare a nervului trigemen,imediat in afara cutiei craniene,pentru a forma trunchiul mandibular.inainte ca radacine motorie sa se alature,nervul trigemen afiseaza o umflatura ce reprezinta gangleonul trigeminal (senzitiv)

Nervul facial-este a VII pereche de nervi cranieni,este un nerv mixt:motor,senzitiv,senzorial si vegetativ.Este nervul celui deal doilea arc branhial,arcul hioidian.El prezinta pe traiectul sau un gangleon epibranhial reprezentat de catre ganlionul geniculat.Nervul facial prezinta doua radacini: Radacinta motorie-ce constituie nervul facial propriu zis Radacina senzitiva-senzoriala-constituie nervul intermediofacial alui Wrisberg.Teritoriu de distributie:Motor:Muschii mimiciMusctiu stilohioidianPortiunea mastoidiana a muschiului digastricMuschiul luetei,stiloglosPartial muschiul palatoglosMuschiul palatofaringian,scariteiSenzitivTegumentului conductului auditivInervatia mucoasei fomixului faringianMucoasei cavitatii nazaleMucoasa valului palatinSenzorial De la nivelul receptorilor gustativi situati in 2/3 anterioare ale limbii

Vegetativ Fibre parasimpatice preganglionare ce asigura inervatia glandelor salivare sublinguala si submandibulara,a glandei lacrimale,glandelor labiale si a mucoasei vestibulului bucal

11Nervii IX, XI i XII zone de inervaie.

Nervii IX GLOSOFARINGIAN unul dintre cei mai mici nervi cranieni nerv mixt tunica mucoasa a radacinii limbii faringele glanda parotida

Nervii XIACCESOR nerv motor doua radacini:craniana si spinala Controleazmuchiul sternocleido-mastoidian(nclinarea capului de aceeai parte i rotirea spre partea opus) imuchiul trapez(ridicarea muchiului), avnd unele funcii suprapuse cu cele ale nervului vag. Situat inforamenul jugularNervii XIIHIPOGLOS Nerv motor Destinat inervatiei muschilor limbii Paraseste craniul prin canalul omonim Rol n nghiire i vorbirea articulat

12. Nervul vag-zone de inervatie

A X pereche de nervi cranieni este un nerv mixt,foarte lung avind un teritoriu de distributie foarte intins.Distributia sa nu este limitata doar la nivelul capului si gitului ,ci se extine si in torace si abdomen.Aceste enerveaza: Tunica musculara a faringelui Pielea conductului audititv extern,organele regiunii cervicale,cavitatii toracice,cavidatii abdominae,cu exceptia portiunii stingi a intestinului gros Musculatura netea a glanelor organelor cavitatii toracice si abdominale

13 Organul gustativ. Inervaia limbii.

Limba(lat.:Lingua, grec.:Glossa)este unorganmusculos, acoperit de mucoas, foarte mobil, cu sensibilitate tactil mare, aflat ncavitatea bucala animalelor i omului. Are rol n prehensiuneaalimentelor, n masticaie, deglutiie. Prin faptul c este dotat cu un tip special de chemoreceptori (mugurii gustativi), este considerat "organul simului gustativ", dar are un rol imporatant i n olfacie. La om i primate are rol i nfonaie. Partea dorsal a limbiiDorsum linguaeeste uor bombat, partea anterioar fiind liber cu un an medianSeptum linguaefiind locul de inserie a muchilor limbii (care sunt bogat vascularizai i inervai), n partea posterioar mucoasa limbii prezint deschiderea glandelor salivare, partea ventral (inferioar), median este legat de planeul cavitii bucale prinfrul limbii (Frenulum linguae), astfel nct numai vrful limbii este liber.Baza limbii (Radix linguae)este prin muchi i ligamente fixat delaringe.Limba prezint mai multe tipuri de inervaie:- senzitiv: de la perechea V de nervi cranieni(trigemeni), prin aceti nervi putem simi temperatura alimentelor;- motorie: de la perechea XII de nervi cranieni(hipogloi), aceti nervi intervin n micrile limbii n deglutiie, n masticaie.- senzorial: aceast inervaie constituie calea de conducere a analizatorului gustativ: Protoneuronul (primul neuron) cii gustative se afl n ganglionii anexai nervilor VII (ggl geniculat), IX i X (ggl inferior pentru ambii nervi), dendritele lor vin la baza rdcinii limbii, de unde vor culege informaii gustative. Axonii lor se ndreapt ctre bulbul rahidian (nucleul solitar), unde se afl deutoneuronul (al II-lea neuron) cii gustative. Axonii din nucleul solitar se ncrucieaz, strbat n direcie ascendent toate cele 3 etaje ale trunchiului cerebral i se ndreapt spre talamus. n talamus se afl cel de-al III-lea neuron al cii gustative, axonii din talamus vor proiecta n partea inferioar a girului postcentral. Aici se analizeaz i se elaboreaz senzaia de gust.

15.Organul vzului. Structura globului ocular

Ochiuleste unorgana crui principal funcie este cea de a detectalumina. Se compune dintr-un sistem sensibil la schimbrile de lumin, capabil s le transforme n impulsuri nervoase.Aezare: -n cavitatea osoas numitorbit.Alctuire: -glob ocular iorganele anexeStructura: 1.Sclerotica-tunica extern ,albul ochiului-rol protector-n partea anterioar este transparent i bombat ise numete-CORNEE2.Coroida-tunica mijlocie,are culoare brun,estevascularizat-are rol de hrnireIrisul- floarea ochiului-are forma unui disc, are n centru unorificiu numitPupil-prezint fibre musculare i celulepigmentare3.Retina-tunica intern,prezint celule cuconuri i bastonae-este de origine nervoas-n interior prezint pata galben i pataoarb-pata galbenreprezint zona cu acuitate vizualmaxim-pata oarb nervul optic

16.Aparatul auxiliar al ochiului.

Elementele auxiliare ale ochiului includ muchii striai drepi, muchii oblici, care asigur convergena i divergena (micrile coordonate i concomitente ale ochilor), sprncenele, care mpiedic scurgerea sudorii n ochi, pleoapele cute de origine tegumentar, prevzute cu gene, care opresc particulele de praf, conjunctiva membran mucoas, care cptuete faa intern a pleoapelor, precum i partea anterioar a globului ocular (cu excepia corneei), glanda lacrimal, situat n partea superolateral a orbitei, a crei secreie lacrima (lichid incolor, puin opalescent, srat i cu proprieti alcaline) se scurge prin canale excretoare n recesul superior al conjunctivei i, datorit clipirii pleoapelor, umecteaz suprafaa globului ocular, dup care prin cile lacrimare se scurge n cavitatea nasului. Lacrimile menin umiditatea conjunctivei i corpii strini de pe globul ocular.

17. Organul auditiv. Urechea extern i medie.

Urechea-analizatorul auditiv,are un rol important in ceea ce priveste comunicarea si socializarea cu alte persoane,totodata are si functie de echilibru si directionare spatialaSistemul auditiv periferic este impartit in 3 componente: Urechea externa pavilionul urechii si conductul auditiv extern Urechea medie-membrana timpanica,lantul oscicular,muschii de la nivelul urechii medii portiunea pneumatizata a mastoidei Urechea interna-vestibul,sistemul canalelor semicirculare si cohleea definita ca fiindca organul auditivURECHEA EXTERNA-este formata din pavilionul urechii si conductul auditiv.Elementele componente urechii externe sunt alcatuite din structuri fibrocartilaginoase ce sunt atasate la nivelul pielii prin intermediul pericondrului si periostului propriu.Pavilionul urechii reprezinta mai multe elemente si anume:HelixulAntehelixulTragusulAntetragusulIncizura intertragalaLobul urechiiIn partea superioara a locului de bifurcatie a antehelixului se formeaza foseta naviculara. Pavilionul si conductul auditiv extern sunt unite prin intermediul concaiCONDUCTUL AUDITIV are forma de S italic si este alcatuit in portiunea externa de tesut fibrocartilaginos acoperit de piele si o portiune interna osoasa situata la nivelul osului temporal.Este delimitat anterior de articulatia temporomandibulara,poosterior e procesul mastoid ,inferior de glanda parotida.

URECHEA MEDIE-este alcatuita din casa timpanului,trompa lui Eustachio si celulele mastoidiene.Casa timpanului-o formatiune cuboida ce prezintaUn perete extern reprezentat de timpanO portiune superioara ce se numeste pars flacidaO portiune inferioara ce se numeste pars tensaPerete intern se imparte intr-o portiune superioara reprezentata de relieful canalului semicircular extern si o portiune inferioara ce contine fereastra rotunda,sinus timpani si promontoriuPeretele inferior se afla in raport cu golful vene jugularePeretele superior este in raport cu fosa cerebrala mijlocie Casa timpanului poate fi impartita in 3 nivele1. Recesul epitimpanic ce mai poarta denumirea si de atica2. Mezotimpan3. Recesul hipotimpanicTROMPA LUI EUSTACHIO-canalul de legatura dintre urechea medie si rinofaringe,o portiune externa osoasa si o portiune interna cartilaginoasa.CELULELE MASTOIDIENE

18.Urechea interna

Este localizata la nivelul stincii temporalului si prezinta doua portiuni(una pentru organul acustic si una pentru organul vestibular).Este alcatuita din multiple canare interconectate ce poarta denumirea generica de labirintLabirintul membranos-este umplut cu fluid bogat in potasiu ce poarta enumirea de endolimfa si constine celule senzoriale ciliate. Lambirintul membranos este impartit in labirintul vestibular si intr-un labirint cohlearr sau cohleea ce sunt conectat prin ductul reuniensLabirintul vestibular este alcatuit din 3 canale semicirculare,sacula si utricua,ductul reuniens,ductul utriculo-sacular,ductul endolimfatic.Cohleea membranoasa este un canal spiralat membranos situat inauntrul canalului cohlear.Labirintul osos-labirintul osos include labirintul membranos,in osul temporal. Labirintul osos poate fi impartit in 3 portiuni: sistemul canalelor semicirculare,cohleea si vestibulul osos

19.Plexul cervical, ramurile lui.

Este format din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi cervicali (C1-C4),care unindu-se formeaza 3 anse nervoase asezate pe partea anterioara a muschilor profunzi si gitului.Este situat in triunghiul latera al gitului,acoperit cu fascia profunda cervicala si de fasciculul vasculo-nervos al gitului.In acest loc plexul cervical se anastomozeaza cu nervii:accesor,hipoglos,trunchiull simpatic si cu ramura anterioara a nervului cervical V.Ramurile plexului cervical pot fi divizate:ramuri motrii,senzitive si mixte.Ramurile motorii se ramifica in muschii profunzi ai gitului,pleaca ramuri care enerveaza muschiul trapez si sternocleiomastoidian.Ramurile motorii contin fibre nervoase vegetative care inerveaza vasele sangvine ale nervilor.Ramurile senzitive sau cutanate-penetreaza fascia si apar in tesutul adipos subcutanat de-a lungul marginii posterioare a m.sternocleidomastoidian .Ramuri senzitive sunt: nervul occipital mic(pielea regiunii occipitale si suprafata posterioara a pavilionului urechii), nervul auricular mare inerveaza pielea pavilionului urechii si conductului auditiv externNervul transvers al gitului inerveaza pielea regiunii anterocolaterale a gitului Nervii supraclaviculari-pielea regiunii aterale a gitului si pielea ce acopera muschiul deltoid si pectoral mare.Ramuri mixte,nervul frenic,fibrele motorii inerveaza diafragmul iar cele senzitive pleura si pericardul,o parte din fibre inerveaza peritoneul

26.Deosebirile din Sistemul nervos somatic si vegetativ

SISTEMUL NERVOS VEGETATIVSISTEMUL NERVOS SOMATIC

Centrii sunt aranjati sub forma de focareCentrii sunt aranjati in segmente

Enerveaza viscerele,vase sanguine,glandeEnerveaza articulatii,oase,muschi

Raspindire universala in organismRaspindire limitata

Neuronul efetor al arcului reflex vegetativ este localizat in afara SNC (in gangleoni)In coarnele anterioare a maduvii spinarii si nuceii motori ai nervilor cranieni

Calea reflexa de la centru la organ este constituita din portiunea preganglionara si postganglionara (intrerupta)Cale reflexa neintrerupta

Nervii vegetativi formeaza plexuri nervoase dea lungul vaselor sangvineNu formeaza plexuri

Diametrul fibrelor nervoase pina lal 5 microniPina la 10-15 microni

Viteza impulsurilor nervoase 5-10 m\sPina la 100 m\s

Receptori de la arcul reflex vegetativ reprezinta prelungirile celulelor pseudounipolare a gangleonilor spinali,vegetativi,si pr,senziive a nervilor cranieniNumai prelungirile periferice a neuronilor ganglionilor spinali si neurocranieni

Sistemul nervos central si periferic

Sistemul nervos central

20.Plexul brahial.Ramuri lungi si scurte.Zone de invervatieSe formeaza prin anastomoza ramurilor anterioare a ultimilor 4 nervi spinali cervicali (C5-C8) si a primului nerv toracic.In spatiul interscalen,ramurile anterioare formeaza 3 trunchiuri:superior,mediu si inferior21. Plexul lombar. Ramurile lungi i scurte. Zonele de inervaie.Plexul lombar este alcatuit din anostomoza ramurilor anterioare ale nervilor L1-L4 primind anastomoze de la nervul toracic 12

22.plexul sacral

23.Sistemul nervos vegetativ.Insemnatatea functionala.Arcul reflex vegetativ.

Sistemul nervos vegetativ reprezinta o portiune specifica a sistemului nervos activitatea caruia este dirijata e catre scoarta emisferelor mari.Insemnatatea functionala:Influenteaza procese precum: frecventa cardiaca, digestia,salivatia,transpiratia dilatarea pupilelor, mictiunea,excitatia sexuala.Contractia sau relaxaria muschilor,secretiile glandulare.