Sistemul Probator Material

7/25/2019 Sistemul Probator Material

http://slidepdf.com/reader/full/sistemul-probator-material 1/35

Sistemul probator

1. Noţiune. Importanţă. Obiectul şi sarcina probeiÎn teoria şi practica judiciară, termenul „probă” are următoarele sensuri:a. acţiunea de prezentare, în faţa justiţiei, a mijloacelor legale prin care se urmăreşte

stabilirea unui anumit fapt juridic; b. mijlocul de convingere sau de probă prin care se urmăreşte stabilirea existenţei ori

inexistenţei unui fapt generator de drepturi şi obligaţii (nscrisuri, mărturisirea, declaraţiile demartori, pre!umţii, experti!e";

c. rezultatul acţiunii de prezentare, în instanţă, a mijloacelor de probă; n acest sens, sefolosesc expresiile: „proba este făcută”, „proba este completă”, „proba este con#ingătoare”,etc.

$eglementările legale pri#ind probele se găsesc n %odul de procedură ci#ilă. Importanţa practică a probelor constă n aceea că ele constituie instrumentul juridic

prin care persoana care pretinde că are un anumit drept subiecti# dovedeşte care sunt faptelecare generează acele drepturi.

&ste ade#ărat că dreptul subiecti# există şi poate fi reali!at fără folosirea probei, dacăobligaţia corelati#ă se execută de bună #oie. 'ecesitatea recurgerii la administrarea probeiinter#ine atunci cnd dreptul titularului este nesocotit de cine#a.

)tabilirea ade#ărului obiecti#, folosind mijloacele legale de probă pre!intă un rol*otărtor în redactarea şi pronunţarea unor hotărâri legale şi temeinice .

+e asemenea, probele ndeplinesc un rol important şi n pre#enirea unor litigii,deoarece ştiind că titularul dreptului are probe do#editoare a dreptului său, cel care ar dori sălconteste este descurajat n ceea ce pri#eşte pornirea procesului.-

Obiectul probei repre!intă elementul ce trebuie do#edit de acela care pretinde un drept.În consecinţă, obiectul probei l constituie „actele şi faptele juridice”, din care re!ultădrepturile şi obligaţiile corelati#e ale raportului juridic concret. +e exemplu, pentru a putea fido#edit, contractul de depo!it trebuie nc*eiat n scris (art.-/0 din noul %od ci#il".

+o#ada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin nscrisuri, martori, pre!umţii,mărturisirea uneia dintre părţi, făcută din proprie iniţiati#ă sau obţinută la interogatoriu, prinexperti!ă, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la faţa locului sau prin orice altemijloace pre#ă!ute de lege (art.1/ din %odul de procedură ci#ilă".

Faptele juridice, n principiu, pot fi dovedite cu orice mijloc de probă, spre deosebire deactele juridice, care, de regulă, se do#edesc cu „probe preconstituite” (nscrisuri". În ca!ulactelor juridice pentru care legea impune forma solemnă, proba lor se face prin prezentareaînscrisului întocmit în formă autentică.

2otri#it art.3/4 alin. din %odul de procedură ci#ilă, niciun act juridic nu poate fi

do#edit cu martori, dacă #aloarea obiectului său este mai mare de 1/ lei. %u toate acestea, se poate face do#ada cu martori, contra unui profesionist, a oricărui act juridic, indiferent de#aloarea lui, dacă a fost făcut de acesta n exerciţiul acti#ităţii sale profesionale, n afară deca!ul n care legea specială cere probă scrisă.

În ca!ul n care legea cere forma scrisă pentru #aliditatea unui act juridic, acesta nu poate fi do#edit cu martori.

Cazuri când dovada se face cu înscrisuri :..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Înscrisul care constată

nc*eierea contractului poate fi sub semnătură pri#ată sau autentic, a#nd forţa probantă pre#ă!ută de lege (art.-0- din %odul ci#il".

- osif <rs = +rept ci#il. 8eoria >enerală, &d.?scar 2rint, @ucureşti, ///. 6egea nr.-305/-/ %odul de procedură ci#ilă, republicată n 9.?f.nr.0A5-/./0./-1.

-

http://var/www/apps/Sintact%202.0/cache/Legislatie/temp/00141529.HTML#%23




&ste lo#it de nulitate absolută contractul nc*eiat n lipsa formei pe care, n c*ipnendoielnic, legea o cere pentru nc*eierea sa #alabilă.

+acă părţile sau n#oit ca un contract să fie nc*eiat ntro anumită formă, pe care legeanu o cere, contractul se socoteşte #alabil c*iar dacă forma nu a fost respectată.

+acă prin lege nu se pre#ede altfel, orice modificare a contractului este supusă

condiţiilor de formă cerute de lege pentru nc*eierea sa.+onaţia se nc*eie prin nscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute (art.-/-- din%odul ci#il".

@unurile mobile care constituie obiectul donaţiei trebuie enumerate şi e#aluate ntrunnscris, c*iar sub semnătură pri#ată, sub sancţiunea nulităţii absolute a donaţiei.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 8estamentul ordinar poatefi olograf sau autentic.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 )ub sancţiunea nulităţiiabsolute, testamentul olograf trebuie scris n ntregime, datat şi semnat de mna testatorului.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 8estamentul este autenticdacă a fost autentificat de un notar public sau de o altă persoană n#estită cu autoritate publică

de către stat, potri#it legii...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %u oca!ia autentificării,

testatorul poate fi asistat de unul sau de martori.%ontractul de ipotecă se nc*eie n formă autentică de către notarul public, sub

sancţiunea nulităţii absolute (art.3AB din %odul ci#il". roba contractului de societate%ontractul de societate se probea!ă numai prin nscris (art.-41/ din %odul ci#il".

roba dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciară..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În ca!ul imobilelor nscrise

n cartea funciară, do#ada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară(art.1C1 din %odul ci#il".

2otri#it art.-00 din %odul ci#il, forma cerută pentru nscrierea n cartea funciară, nafara altor ca!uri pre#ă!ute de lege, trebuie să fie nc*eiate prin nscris autentic, subsancţiunea nulităţii absolute, con#enţiile care strămută sau constituie drepturi reale careurmea!ă a fi nscrise n cartea funciară.

roba contractului de comision..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %ontractul de comision se

nc*eie n formă scrisă, autentică sau sub semnătură pri#ată...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă prin lege nu se

pre#ede altfel, forma scrisă este necesară numai pentru do#ada contractului (art./00 din%odul ci#il".

roba contractului de consignaţie%ontractul de consignaţie se nc*eie n formă scrisă. +acă prin lege nu se pre#ede altfel,forma scrisă este necesară numai pentru do#ada contractului (art./11 din %odul ci#il".

roba contractului de depozit 2entru a putea fi do#edit, contractul de depo!it trebuie nc*eiat n scris (art.-/0 din

%odul ci#il". Forma şi dovada contractului de asigurare2entru a putea fi do#edit, contractul de asigurare trebuie să fie nc*eiat n scris.

%ontractul nu poate fi probat cu martori, c*iar atunci cnd există un nceput de do#adă scrisă(art.// din %odul ci#il".

Forma şi dovada contractului de întreţinere

%ontractul de ntreţinere se nc*eie n formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute(art.11 din %odul ci#il".

















Forma tranzacţiei2entru a putea fi do#edită, tran!acţia trebuie să fie nc*eiată n scris (art.A din %odul

ci#il".!uprinsul inventarului..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În ca!urile n care

administratorul este obligat să ntocmească un in#entar, acesta trebuie să cuprindă oenumerare completă a bunurilor ncredinţate sau a conţinutului masei patrimoniale ori a patrimoniului supus administrării.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 n#entarul se ntocmeşte fie prin nscris autentic, fie prin nscris sub semnătură pri#ată cuprin!nd data şi locul ntocmiriişi semnat de autor şi de beneficiar, iar n absenţa acestuia din urmă, de martori. %onstatărilecu pri#ire la care beneficiarul nu a făcut obiecţiuni au deplină forţă probantă faţă de acesta dinurmă (art.B/ din noul %od ci#il".

Situaţii când dovada se face prin orice mijloc de probă: roba cauzei%ontractul este #alabil c*iar atunci cnd cau!a nu este expres pre#ă!ută.

&xistenţa unei cau!e #alabile se pre!umă pnă la proba contrară (art.-34 din %odulci#il".

roba novaţiei 'o#aţia nu se pre!umă. ntenţia de a no#a trebuie să fie nendoielnică (art.-C-/ din

%odul ci#il". "ncheierea şi ruperea logodnei..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 6ogodna este promisiunea

reciprocă de a nc*eia căsătoria...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Înc*eierea logodnei nu este

supusă niciunei formalităţi şi poate fi do#edită cu orice mijloc de probă (art.CC din %odulci#il".

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 ..5..5..5)intact./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 $uperea logodnei nu este supusă niciuneiformalităţi şi poate fi do#edită cu orice mijloc de probă.

#ovada căsătoriei..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %ăsătoria se do#edeşte cu

actul de căsătorie şi prin certificatul de căsătorie eliberat pe ba!a acestuia...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %u toate acestea, n

situaţiile pre#ă!ute de lege, căsătoria se poate dovedi cu orice mijloc de probă (art.4 din%odul ci#il".

#ovada bunurilor soţilor

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %alitatea de bun comun nutrebuie să fie do#edită.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +o#ada că un bun este propriu se poate face ntre soţi prin orice mijloc de probă (art.303 din %odul ci#il".

osesia de stat conformă cu actul de naştere..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 'icio persoană nu poate

reclama o altă filiaţie faţă de mamă dect aceea ce re!ultă din actul său de naştere şi posesiade stat conformă cu acesta.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 'imeni nu poate contestafiliaţia faţă de mamă a persoanei care are o posesie de stat conformă cu actul său de naştere.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %u toate acestea, dacă

printro *otărre judecătorească sa stabilit că a a#ut loc o substituire de copil ori că a fost

3






























nregistrată ca mamă a unui copil o altă femeie dect aceea care la născut, se poate facedo#ada ade#ăratei filiaţii cu orice mijloc de probă (art.0-- din %odul ci#il".

$efuzul părinţilor de a%şi da consimţământul ..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În mod excepţional,

instanţa de tutelă poate trece peste refu!ul părinţilor fireşti sau, după ca!, al tutorelui de a

consimţi la adopţie, dacă se do#edeşte, cu orice mijloc de probă, că acesta este abu!i# şiinstanţa aprecia!ă că adopţia este n interesul superior al copilului, ţinnd seama şi de opiniaacestuia, dată n condiţiile legii, cu moti#area expresă a *otărrii n această pri#inţă (art.0CAdin %odul ci#il".

#ovada stării de nevoie..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 )tarea de ne#oie a

persoanei ndreptăţite la ntreţinere, precum şi mijloacele celui care datorea!ă ntreţinere pot fido#edite prin orice mijloc de probă (art.1B din %odul ci#il".

roba testamentului..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 ?rice persoană care

pretinde un drept ce se ntemeia!ă pe un testament trebuie să do#edească existenţa şi

conţinutul lui n una dintre formele pre#ă!ute de lege...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă testamentul a dispărut

printrun ca! fortuit sau de forţă majoră ori prin fapta unui terţ, fie după moartea testatorului,fie n timpul #ieţii sale, nsă fără ca acesta să i fi cunoscut dispariţia, #alabilitatea formei şicuprinsul testamentului #or putea fi dovedite prin orice mijloc de probă. (art.-/3A din %odulci#il"

roba simulaţiei..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +o#ada simulaţiei poate fi

făcută de terţi sau de creditori cu orice mijloc de probă. 2ărţile pot do#edi şi ele simulaţia cuorice mijloc de probă, atunci cnd pretind că aceasta are caracter ilicit (art.-4 din %odulci#il".

&ijloace de dovadă a plăţii..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă prin lege nu se

pre#ede altfel, do#ada plăţii se face cu orice mijloc de probă (art.-044 din %odul ci#il". #ovada depozitului necesar ..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă bunul a fost

ncredinţat unei persoane sub constrngerea unei ntmplări nepre#ă!ute, care făcea cuneputinţă alegerea persoanei depo!itarului şi ntocmirea unui nscris constatator alcontractului, depo!itul este necesar.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +epo!itul necesar poate fido#edit prin orice mijloc de probă, oricare ar fi #aloarea lui (art.-0 din %odul ci#il".

Forma şi dovada contractului de asigurare..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2entru a putea fi do#edit,contractul de asigurare trebuie să fie nc*eiat n scris. %ontractul nu poate fi probat cu martori,c*iar atunci cnd există un început de dovadă scrisă.3 +acă documentele de asigurare au

3 2otri#it art.A- din %odul de procedură ci#ilă un nceput de do#adă scrisă este:Înscrisul autentic ntocmit fără respectarea formelor pre#ă!ute pentru nc*eierea sa #alabilă ori de o persoanăincompatibilă, necompetentă sau cu depăşirea competenţei este lo#it de nulitate absolută, dacă legea nu dispunealtfel.Înscrisul face nsă deplină do#adă ca nscris sub semnătură pri#ată, dacă este semnat de părţi, iar dacă nu estesemnat, constituie, ntre acestea, doar un început de dovadă scrisă.Drt.3-/ din %odul de procedură ci#ilă

)e socoteşte nceput de do#adă scrisă orice scriere, c*iar nesemnată şi nedatată, care pro#ine de la o persoanăcăreia acea scriere i se opune ori de la cel al cărui succesor n drepturi este acea persoană, dacă scrierea facecredibil faptul pretins.

0





















dispărut prin forţă majoră sau ca! fortuit şi nu există posibilitatea obţinerii unui duplicat,existenţa şi conţinutul lor pot fi do#edite prin orice mijloc de probă (art.// din %odulci#il".

6a administrarea probei se ţine cont de următoarele reguli: Sarcina probei

%el ce face primul o propunere instanţei, poartă denumirea de 'reclamant() solicitndun drept contestat, înseamnă că lui îi revine sarcina probei, conform regulii formulate ncădin dreptul roman (onus probandi incumbit autori".

2otri#it art.04 din %odul de procedură ci#ilă, cel care face o susţinere n cursul procesului trebuie să o do#edească, n afară de ca!urile anume pre#ă!ute de lege.0

6a rndul său, 'pârâtul( poate să combată pretenţiile reclamantului in#ocnd excepţii,cum ar fi: autoritatea de lucru judecat, sa mplinit termenul de prescripţie, datoria a foststinsă, nulitatea actului etc.1

"n cadrul aceluiaşi proces, prtul poate ridica pretenţii asupra reclamantului pe caleaaşanumitei 'cererii reconvenţionale(, situaţie n care sarcina probei i re#ine acestuia,de#enind reclamant.

)unt situaţii n care prtul nefăcnd cerere recon#enţională are primul sarcina probei: n ca!ul pre!umţiilor legale relati#e, beneficiarul pre!umţiei trebuie să do#edească

numai faptul pe care şi ntemeia!ă pre!umţia iar cealaltă parte trebuie să do#edească probacontrarie. %um ar fi n ca!ul partajului bunurilor comune ale soţilor, reclamantul beneficia!ăde pre!umţia de comunitate a bunurilor şi trebuie să do#edească faptul că bunul a fostdobndit n timpul căsătoriei, prtului re#enindui sarcina să do#edească contrariul.

n ca!ul pre!umţiei de paternitate de care beneficia!ă copilul conceput sau născut ntimpul căsătoriei, care are ca tată pe soţul mamei. )oţul poate introduce acţiune de tăgada

paternităţii şi să probe!e că era cu neputinţă să fie tatăl copilului, copilul nu trebuie să

%onstituie nceput de do#adă scrisă şi nscrisul, c*iar nesemnat de persoana căreia acesta i se opune, dacă a fostntocmit n faţa unui funcţionar competent care atestă că declaraţiile cuprinse n nscris sunt conforme celor făcute de acea persoană.Începutul de do#adă scrisă poate face do#ada ntre părţi numai dacă este completat prin alte mijloace de probă,inclusi# prin proba cu martori ori prin pre!umţii.0 +e exemplu n litigiile de muncă unde, angajatorului i re#ine sarcina probei pentru sancţiunile aplicateangajatului.1 6egea nr.-305/-/ noul %odul de procedură ci#ilă, republicată n 9.?f.nr.0A5-/./0./-1.Drt.03/ Dutoritatea de lucru judecat.7otărrea judecătorească ce soluţionea!ă, n tot sau n parte, fondul procesului sau statuea!ă asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu pri#ire lac*estiunea tranşată.Dutoritatea de lucru judecat pri#eşte dispo!iti#ul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusi#

cele prin care sa re!ol#at o c*estiune litigioasă.7otărrea judecătorească prin care se ia o măsură pro#i!orie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.%nd *otărrea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este pro#i!orie.7otărrea atacată cu contestaţia n anulare sau re#i!uire şi păstrea!ă autoritatea de lucru judecat pnă ce #a finlocuită cu o altă *otărre.Drt.03- &fectele lucrului judecat 'imeni nu poate fi c*emat n judecată de două ori n aceeaşi calitate, n temeiul aceleiaşi cau!e şi pentru acelaşiobiect.?ricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat ntrun alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionareaacestuia din urmă.Drt,03 &xcepţia autorităţii de lucru judecat&xcepţia autorităţii de lucru judecat poate fi in#ocată de instanţă sau de părţi n orice stare a procesului, c*iar naintea instanţei de recurs. %a efect al admiterii excepţiei, părţii i se poate crea n propria cale de atac o situaţie

mai rea dect aceea din *otărrea atacată.

1



do#edească dect faptul că este conceput sau născut n timpul căsătorie, acesta fiind beneficiarul pre!umţiei de paternitate.

2e parcursul procesului , 'judecătorul are un rol în aflarea adevărului( n sensul că„Eudecătorul are ndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a pre#eni oricegreşeală pri#ind aflarea ade#ărului n cau!ă, pe ba!a stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă

a legii, n scopul pronunţării unei *otărri temeinice şi legale. În acest scop, cu pri#ire lasituaţia de fapt şi moti#area n drept pe care părţile le in#ocă, judecătorul este n drept să leceară să pre!inte explicaţii, oral sau n scris, să pună n de!baterea acestora orice mprejurăride fapt sau de drept, c*iar dacă nu sunt menţionate n cerere sau n ntmpinare, să dispunăadministrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri pre#ă!ute de lege,c*iar dacă părţile se mpotri#esc” (art. (" din %odul de procedură ci#ilă".

2entru a fi admisă, orice probă trebuie să ndeplinească următoarele condiţii: să nu fie inter!isă de lege; să fie #erosimilă, adică să ducă la do#edirea unor fapte posibile şi nu imposibile, să nu

contra#ină legilor naturii; să fie utilă, adică să contribuie la aflarea ade#ărului;

să fie pertinentă, adică să aibă legătură cu obiectul procesului; să fie concludentă, adică aptă să contribuie la re!ol#area procesului.%odul de procedură ci#ilă (6egea nr.-305/-/" reglementea!ă probele n art.043B.

5.5.2. Mijloacele de probă

A. Înscrisurile . rin înscris se înţelege orice declaraţie despre un fapt sau act juridic, făcută cu mâna

sau cu orice alt mod de scriere pe hârtie, alt material* sticlă, lemn, metal, pânză, tele+, fa+etc, ori imprimare pe bandă electromagnetică, peliculă, disc, etc

2otri#it art.C1 din %odul de procedură ci#ilă, nscrisul este orice scriere sau altăconsemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei materialori de modalitatea de conser#are şi stocare.

Înscrisul pe suport informatic este admis ca probă n aceleaşi condiţii ca nscrisul pesuport *rtie, dacă ndeplineşte condiţiile pre#ă!ute de lege.

Înscrisurile făcute n formă electronică sunt supuse dispo!iţiilor legii speciale.C

Înscrisurile sunt preferate de părţi şi pre!intă a#antajul că se păstrea!ă uşor, se potmultiplica şi se administrea!ă cu uşurinţă.

Rolul semnăturii 2otri#it art.CB din %odul de procedură ci#ilă, semnătura unui nscris face deplină

credinţă, pnă la proba contrară, despre existenţa consimţămntului părţii care la semnat cu pri#ire la conţinutul acestuia. +acă semnătura aparţine unui funcţionar public, ea conferă

autenticitate acelui nscris, n condiţiile legii.%nd semnătura este electronică, aceasta nu este #alabilă dect dacă este reprodusă ncondiţiile pre#ă!ute de lege.A

Înscrisurile pot fi: nscrisuri preconstituite şi nepreconstituite.-unt înscrisuri preconstituite: nscrisurile autentice, nscrisurile sub semnătură pri#ată,

răbojurile, c*itanţele, notele, facturile etc., emise cu scopul de a servi ca mijloc de probă n#iitor.

-unt înscrisuri nepreconstituite: registrele comercianţilor, registrele şi *rtiile casnice,menţiunile scrise de creditor pe titlurile de credit sau pe c*itanţe, scrisorile obişnuite.

Înscrisul autentic, potri#it art.C4 din %odul de procedură ci#ilă, este nscrisul ntocmitsau, după ca!, primit şi autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o

C 6egea nr.3C15// pri#ind comerţul electronic, republicată n 9.?f.nr.41454.--.//C.A 6egea nr.0115//- pri#ind semnătura electronică, publicată n 9.?f.nr.0453-./A.//-.

C



altă persoană n#estită de stat cu autoritate publică, n forma şi condiţiile stabilite de lege.Dutenticitatea nscrisului se referă la stabilirea identităţii părţilor, exprimareaconsimţămntului acestora cu pri#ire la conţinut, semnătura acestora şi data nscrisului.

&ste, de asemenea, autentic orice alt nscris emis de către o autoritate publică şi căruialegea i conferă acest caracter.

-unt considerate înscrisuri autentice: nscrisurile notariale autentice;B

*otărrile organelor jurisdicţionale;4

alte acte autentice, pre#ă!ute de legi speciale (6egea nr. --45-44C cu pri#ire la actelede stare ci#ilă".

Dctul autentic şi produce efectele din momentul n care notarul a luat consimţămntul părţilor şi acestea au semnat nscrisul.

Puterea doveditoare uterea doveditoare a înscrisului autentic decurge din faptul că a fost autentificat, sau

c*iar şi redactat, de notarul public.2otri#it art.A/ din %odul de procedură ci#ilă, nscrisul autentic face deplină do#adă,

faţă de orice persoană, pnă la declararea sa ca fals, cu pri#ire la constatările făcute personalde către cel care a autentificat nscrisul, n condiţiile legii.

+eclaraţiile părţilor cuprinse n nscrisul autentic fac do#adă, pnă la proba contrară, attntre părţi, ct şi faţă de oricare alte persoane.

Dceste dispo!iţii pri#ind declaraţiile părţilor sunt aplicabile şi n ca!ul menţiunilor dinnscris care sunt n directă legătură cu raportul juridic al părţilor, fără a constitui obiectul

principal al actului. %elelalte menţiuni constituie, ntre părţi, un nceput de do#adă scrisă.Dctul autentic cuprinde două categorii de menţiuni:

&enţiuni referitoare la constatările personale ale notarului, menţiuni care au deplină puteredo#editoare şi care nu pot fi combătute dect printro procedură specifică, numită „denunţareaînscrisului ca fals”. În această categorie de menţiuni intră: semnăturile părţilor şi a notarului,menţiunile pri#ind pre!enţa părţilor şi a identităţii lor, data ntocmirii actului, locul nc*eierii lui,declaraţia părţilor că cele cuprinse n nscris exprimă #oinţa lor.

&enţiunile ce cuprind declaraţiile părţilor , menţiuni care fac do#adă pnă la „ probacontrarie”. Dceste menţiuni au puterea doveditoare a actului sub semnătură privată.

Înscrisul autentic se bucură de „o prezumţie de autenticitate”, persoana care l contestăa#nd sarcina să facă do#ada falsităţii nscrisului prin procedura nscrierii n fals.

Înscrisul autentic este opo!abil erga omnes, adică este opo!abil tuturor.

enunţarea !nscrisului ca "als2otri#it art.3/0 din %odul de procedură ci#ilă, dacă cel mai tr!iu la primul termen după

pre!entarea unui nscris folosit n proces una dintre părţi declară că acesta este fals prinfalsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate moti#ele pe care se sprijină.+acă partea care foloseşte nscrisul nu este pre!entă, instanţa #a ordona ca aceasta să se

pre!inte personal pentru a lua cunoştinţă de denunţarea nscrisului ca fals, să depunăoriginalul şi să dea explicaţiile necesare.

Eudecătorul poate ordona pre!entarea părţilor c*iar şi nainte de primul termen de judecată, dacă partea declară, prin ntmpinare, că scrierea sau semnătura sa este falsificată.

În ca!uri temeinic justificate, părţile pot fi repre!entate prin mandatari cu procurăspecială.

B 6egea nr. 3C5-441 a notarilor publici şi a acti#ităţii notariale, republicată n 9.?f.nr.0A45/-./B./-3.4 6egea nr.-305/-/ %odul de procedură ci#ilă, republicată n 9.?f.nr.0A5-/./0./-1.Drt.0307otărrea judecătorească are forţa probantă a unui nscris autentic.

A



.erificarea stării înscrisului denunţat ca falsEudecătorul #a constata de ndată, prin proces#erbal, starea materială a nscrisului

denunţat ca fals, dacă există pe el ştersături, adăugiri sau corecturi, apoi l #a semna, sprenesc*imbare, şi l #a ncredinţa grefei, după ce #a fi contrasemnat de grefier şi de părţi.

+acă părţile nu #or sau nu pot să semne!e, se #a face menţiune despre toate acestea n

procesul#erbal.6a acelaşi termen n care nscrisul a fost denunţat ca fals sau, n ca!ul cnd partea carefoloseşte nscrisul nu este pre!entă, la termenul următor, judecătorul ntreabă partea care a

produs nscrisul, dacă nţelege să se folosească de el.+acă partea care a folosit nscrisul lipseşte, refu!ă să răspundă sau declară că nu se mai

ser#eşte de nscris, acesta #a fi nlăturat, n tot sau n parte, după ca!.+acă partea care a denunţat nscrisul ca fals lipseşte, refu!ă să răspundă sau şi retrage

declaraţia de denunţare, nscrisul #a fi considerat ca recunoscut.-uspendarea procesului şi sesizarea parchetului+acă partea care a pre!entat nscrisul stăruie să se folosească de acesta, deşi denunţarea

ca fals a acestuia nu a fost retrasă, instanţa, dacă este indicat autorul falsului sau complicele

acestuia, poate suspenda judecata procesului, naintnd de ndată nscrisul denunţat ca fals parc*etului competent, pentru cercetarea falsului, mpreună cu procesul#erbal ce se #anc*eia n acest scop.

!ercetarea falsului de către instanţa civilăÎn ca!ul n care, potri#it legii, acţiunea penală nu poate fi pusă n mişcare ori nu poate

continua, cercetarea falsului se #a face de către instanţa ci#ilă, prin orice mijloace de probă. Nulitatea i conversiunea înscrisului autentic%onform pre#ederilor art.C1 din %odul de procedură ci#ilă, nscrisul autentic ntocmit

fără respectarea formelor pre#ă!ute pentru nc*eierea sa #alabilă ori de o persoanăincompatibilă, necompetentă sau cu depăşirea competenţei este lo#it de nulitate absolută, dacălegea nu dispune altfel.

Înscrisul respecti# face nsă deplină do#adă ca nscris sub semnătură pri#ată, dacă estesemnat de părţi, iar dacă nu este semnat, constituie, ntre acestea, doar un nceput de do#adăscrisă.-/

!onversia înscrisului autentic+acă nscrisul nu este #alabil ca nscris autentic, se pune problema con#ersiunii sale.În ca!ul n care era necesară forma solemnă ad #aliditatem şi actul este lo#it de nulitate

absolută dacă nu a respectat forma, astfel că, actul nu poate fi considerat #alabil nici ca nscrissub semnătură pri#ată şi nici ca un nceput de do#adă scrisă.

+acă forma solemnă nu era cerută de lege ad #aliditatem, şi nscrisul autentic nu esteautentic din cau!a necompetenţei sau incapacităţii agentului instrumentator, acesta este

#alabil, dacă a fost semnat de către părţi, ca nscris sub semnătură pri#ată. +acă nscrisul nueste semnat de către părţi are #aloarea unui nceput de do#adă scrisă ce poate fi copletat cu proba cu martori şi cu pre!umţii.

În legătură cu puterea doveditoare a înscrisului autentic, mai trebuie făcută o preci!arelegată de două aspecte:

-/ 2otri#it art.3-/ din %odul de procedură ci#ilă, se socoteşte nceput de do#adă scrisă orice scriere, c*iar nesemnată şi nedatată, care pro#ine de la o persoană căreia acea scriere i se opune ori de la cel al cărui succesor n drepturi este acea persoană, dacă scrierea face credibil faptul pretins.%onstituie nceput de do#adă scrisă şi nscrisul, c*iar nesemnat de persoana căreia acesta i se opune, dacă a fostntocmit n faţa unui funcţionar competent care atestă că declaraţiile cuprinse n nscris sunt conforme celor

făcute de acea persoană.Începutul de do#adă scrisă poate face do#ada ntre părţi numai dacă este completat prin alte mijloace de probă,inclusi# prin proba cu martori ori prin pre!umţii.

B



%nd pentru actul autentic legea cere „condiţia de formă a autenticităţii” = ad#aliditatem =, nulitatea nscrisului autentic atrage, n mod obligatoriu, nulitatea a nsuşiactului juridic = negotium =, care, astfel, nu #a mai a#ea nici o putere do#editoare.

%nd nscrisul autentic a fost ntocmit numai pentru a se constitui ca do#adă „ad probationem”, nulitatea acestui nscris autentic nu atrage şi nulitatea actului juridic =

negotium = constatat prin acel nscris, el a#nd puterea do#editoare a nscrisului subsemnătură pri#ată. /vantajele înscrisului autentic. face do#ada sa pnă la proba nscrieri n fals, practic pnă la constatarea falsului n

urma experti!ei. se bucură de pre!umţie de #aliditate, cel ce l foloseşte este scutit de orice do#adă, cel

care l contestă re#enindui sarcina de a do#edi proba contrară. nscrisul autentificat de notarul public care constată o creanţă certă şi lic*idă are putere

de titlu executoriu la data exigibilităţii creanţei (art.CA din 6egea nr.3C5-441". Dstfel, nscrisulautentic poate fi pus n executare silită fără să fie necesară in#estirea sa cu o formulăexecutorie.--

O consecinţă juridică de o importanţă deosebită a înscrisului autentic constă n aceeacă, prin investirea lui cu formula e+ecutorie, el „devine e+ecutoriu”, permiţnduse trecereala e+ecutarea silită, fără să mai fie necesară calea procesului.

În ceea ce pri#eşte obligaţia de restituire, contractul de comodat nc*eiat n formăautentică sau printrun nscris sub semnătură pri#ată cu dată certă constituie titlu executoriu,n condiţiile legii, n ca!ul ncetării prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului.

+acă nu sa stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titluexecutoriu numai n ca!ul n care nu se pre#ede ntrebuinţarea pentru care sa mprumutat

bunul ori ntrebuinţarea pre#ă!ută are un caracter permanent( art.-1A din %odul ci#il".%ontractele de locaţiune nc*eiate prin nscris sub semnătură pri#ată care au fost

nregistrate la organele fiscale, precum şi cele nc*eiate n formă autentică constituie titluriexecutorii pentru plata c*iriei la termenele şi n modalităţile stabilite n contract sau, n lipsaacestora, prin lege (art.-A4B din %odul ci#il".

%ontractul de locaţiune ncetea!ă de drept la expirarea termenului con#enit de părţi sau,după ca!, pre#ă!ut de lege, fără a fi necesară o nştiinţare prealabilă.

În pri#inţa obligaţiei de restituire a bunului dat n locaţiune, contractul nc*eiat pe duratădeterminată şi constatat prin nscris autentic constituie, n condiţiile legii, titlu executoriu laexpirarea termenului.

Dceste dispo!iţii se aplică n mod corespun!ător şi contractului nc*eiat pe perioadădeterminată prin nscris sub semnătură pri#ată şi nregistrat la organul fiscal competent(art.-B/4 din %odul ci#il".

!plicaţii ale înscrisului autentic2otri#it art.44 din noul %od ci#il, este reglementată do#ada stării ci#ile, astfel, stareaci#ilă se do#edeşte prin actele de naştere, căsătorie şi deces ntocmite, potri#it legii, nregistrele de stare ci#ilă, precum şi prin certificatele de stare ci#ilă eliberate pe ba!a acestora.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Dctele de stare ci#ilă suntnscrisuri autentice şi fac do#ada pnă la nscrierea n fals, pentru ceea ce repre!intăconstatările personale ale ofiţerului de stare ci#ilă, şi, pnă la proba contrară, pentru celelaltemenţiuni.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 7otărrea judecătoreascădată cu pri#ire la starea ci#ilă a unei persoane este opo!abilă oricărei alte persoane ct timp

printro nouă *otărre nu sa stabilit contrariul.

-- 9.8ăbrcă = +rept procesual ci#il, &d.<ni#ersul Euridic, @ucureşti, /-36egea nr.3C5-441 a 'otarilor publici şi a acti#ităţii notariale, republicată n 9.?f.nr. 0A45/-./B./-3.

4







..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă printro *otărre judecătorească sa stabilit o anumită stare ci#ilă a unei persoane, iar printro *otărre judecătorească ulterioară este admisă o acţiune prin care sa contestat starea ci#ilă astfelstabilită, prima *otărre şi pierde efectele la data rămnerii definiti#e a celei de a doua*otărri.

0estamentul autentic..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 8estamentul este autenticdacă a fost autentificat de un notar public sau de o altă persoană n#estită cu autoritate publicăde către stat, potri#it legii.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %u oca!ia autentificării,testatorul poate fi asistat de unul sau de martori (art.-/0 din %odul ci#il".

"ntocmirea testamentului autentic..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 8estatorul şi dictea!ă

dispo!iţiile n faţa notarului, care se ngrijeşte de scrierea actului şi apoi il citeşte sau, dupăca!, il dă să l citească, menţionnduse expres ndeplinirea acestor formalităţi. +acădispunătorul şi redactase deja actul de ultimă #oinţă, testamentul autentic i #a fi citit de către

notar...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +upă citire, dispunătorul

trebuie să declare că actul exprimă ultima sa #oinţă...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 8estamentul este apoi

semnat de către testator, iar nc*eierea de autentificare de către notar (art.-/00 din %odulci#il".

/utentificarea în situaţii particulare..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În ca!ul acelora care, din

pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cau!e, nu pot semna, notarul public, ndeplinindactul, #a face menţiune despre această mprejurare n nc*eierea pe care o ntocmeşte,menţiunea astfel făcută ţinnd loc de semnătură. 9enţiunea #a fi citită testatorului de cătrenotar, n pre!enţa a martori, această formalitate suplinind absenţa semnăturii testatorului.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +eclaraţia de #oinţă asurdului, mutului sau surdomutului, ştiutori de carte, se #a da n scris n faţa notarului public,

prin nscrierea de către parte, naintea semnăturii, a menţiunii Fconsimt la pre!entul act, pecare lam cititF.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă surdul, mutul sausurdomutul este, din orice moti#, n imposibilitate de a scrie, declaraţia de #oinţă se #a lua

prin interpret...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2entru a lua

consimţămntul unui ne#ă!ător, notarul public #a ntreba dacă a au!it bine cnd i sa citit

cuprinsul testamentului, consemnnd aceasta n nc*eierea de autentificare (art.-/01 din%odul ci#il". "nregistrarea testamentului autentic..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În scop de informare a

persoanelor care justifică existenţa unui interes legitim, notarul care autentifică testamentulare obligaţia să l nscrie, de ndată, n $egistrul naţional notarial ţinut n format electronic,

potri#it legii. nformaţii cu pri#ire la existenţa unui testament se pot da numai după decesultestatorului.

#esemnarea tutorelui de către părinte..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2ărintele poate desemna,

prin act unilateral sau prin contract de mandat, nc*eiate n formă autentică, ori, după ca!, prin

testament, persoana care urmea!ă a fi numită tutore al copiilor săi (art.--0 din %odul ci#il". #esemnarea tutorelui

-/



























..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 ?rice persoană care arecapacitatea deplină de exerciţiu poate desemna prin act unilateral sau contract de mandat,nc*eiate n formă autentică, persoana care urmea!ă a fi numită tutore pentru a se ngriji de

persoana şi bunurile sale n ca!ul n care ar fi pusă sub interdicţie judecătorească (art.-CC din%odul ci#il".

#ata transmiterii drepturilor şi obligaţiilor ..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În ca!ul reorgani!ării persoanelor juridice supuse nregistrării, transmiterea drepturilor şi obligaţiilor se reali!ea!ăatt ntre părţi, ct şi faţă de terţi, numai prin nregistrarea operaţiunii şi de la data acesteia.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În ceea ce pri#eşte celelalte persoane juridice nesupuse nregistrării, transmiterea drepturilor şi obligaţiilor, se reali!ea!ăatt ntre părţi, ct şi faţă de terţi, numai pe data aprobării de către organul competent ain#entarului, a bilanţului contabil ntocmit n #ederea predăriiprimirii, a e#idenţei şi areparti!ării tuturor contractelor n curs de executare, precum şi a oricăror alte asemenea acte

pre#ă!ute de lege...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În ca!ul bunurilor imobile

care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale se dobndescnumai prin nscrierea n cartea funciară, n ba!a actului de reorgani!are nc*eiat n formăautentică sau, după ca!, a actului administrati# prin care sa dispus reorgani!area, n ambelesituaţii nsoţit, dacă este ca!ul, de certificatul de nregistrare a persoanei juridice nounfiinţate(art.0 din %odul ci#il".

1ichidarea regimului matrimonial ..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În ca! de ncetare sau de

sc*imbare, regimul matrimonial se lic*idea!ă potri#it legii, prin bună n#oială sau, n ca! denenţelegere, pe cale judiciară. 7otărrea judecătorească definiti#ă sau, după ca!, nscrisulntocmit n formă autentică notarială constituie act de lic*idare (art.3/ din %odul ci#il".

"ncheierea convenţiei matrimoniale..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 )ub sancţiunea nulităţii

absolute, con#enţia matrimonială se nc*eie prin nscris autentificat de notarul public, cuconsimţămntul tuturor părţilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică,specială şi a#nd conţinut predeterminat.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %on#enţia matrimonialănc*eiată nainte de căsătorie produce efecte numai de la data nc*eierii căsătoriei.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %on#enţia nc*eiată ntimpul căsătoriei produce efecte de la data pre#ă!ută de părţi sau, n lipsă, de la data nc*eieriiei (art.33/ din %odul ci#il".

1ichidarea regimului comunităţii

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 6a ncetarea comunităţii,aceasta se lic*idea!ă prin *otărre judecătorească sau act autentic notarial (art.331 din %odulci#il".

artajul în timpul regimului comunităţii..5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În timpul regimului

comunităţii, bunurile comune pot fi mpărţite, n tot sau n parte, prin act nc*eiat n formăautentică notarială, n ca! de bună n#oială, ori pe cale judecătorească, n ca! de nenţelegere(art.31B din %odul ci#il".

Formele recunoaşterii..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 $ecunoaşterea poate fi

făcută prin declaraţie la ser#iciul de stare ci#ilă, prin nscris autentic sau prin testament.

--










http://var/www/Sintact%202.0/cache/Legislatie/temp/00141529.HTML#%23















..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă recunoaşterea estefăcută prin nscris autentic, o copie a acestuia este trimisă din oficiu ser#iciului de stare ci#ilăcompetent, pentru a se face menţiunea corespun!ătoare n registrele de stare ci#ilă.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 $ecunoaşterea, c*iar dacă afost făcută prin testament, este ire#ocabilă (art.0-C din %odul ci#il".

"nscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară?ri de cte ori dobndirea dreptului de proprietate, exclusi#ă sau pe cotepărţi, estecondiţionată, potri#it reglementărilor din această secţiune, de nscrierea n cartea funciară,nscrierea se face n temeiul con#enţiei părţilor, nc*eiată n formă autentică, sau, după ca!, al*otărrii judecătoreşti (art.1B4 din %odul ci#il".

#istanţa minimă în construcţii?rice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu

respectarea unei distanţe minime de C/ de cm faţă de linia de *otar, dacă nu se pre#ede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel nct să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului #ecin. ?rice derogare de la distanţa minimă se poate face prin acordul părţilor exprimat printrun nscris autentic (art.C- din %odul ci#il".

!onvenţiile privitoare la suspendarea partajului%on#enţiile pri#ind suspendarea partajului nu pot fi nc*eiate pentru o perioadă mai

mare de 1 ani. În ca!ul imobilelor, con#enţiile trebuie nc*eiate n formă autentică şi supuseformalităţilor de publicitate pre#ă!ute de lege (art.CA din %odul ci#il".

2fectele juridice ale partajuluiGiecare coproprietar de#ine proprietarul exclusi# al bunurilor sau, după ca!, al sumelor

de bani ce iau fost atribuite numai cu ncepere de la data stabilită n actul de partaj, dar numai de#reme de data nc*eierii actului, n ca!ul mpărţelii #oluntare, sau, după ca!, de la datarămnerii definiti#e a *otărrii judecătoreşti.

În ca!ul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partajnc*eiat n formă autentică sau *otărrea judecătorească rămasă definiti#ă, după ca!, au fostnscrise n cartea funciară (art.CB/ din %odul ci#il".

!ondiţii de înscriere în cartea funciară..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Înscrierea n cartea funciară

se efectuea!ă n ba!a nscrisului autentic notarial, a *otărrii judecătoreşti rămase definiti#ă, acertificatului de moştenitor sau n ba!a unui alt act emis de autorităţile administrati#e, nca!urile n care legea pre#ede aceasta (art.BBB din %odul ci#il".

"nregistrarea donaţiei autentice+onaţia se nc*eie prin nscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute...5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 'u sunt supuse acestor

dispo!iţii donaţiile indirecte, cele deg*i!ate şi darurile manuale.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În scop de informare a persoanelor care justifică existenţa unui interes legitim, notarul care autentifică un contract dedonaţie are obligaţia să nscrie de ndată acest contract n registrul naţional notarial, ţinut nformat electronic, potri#it legii. +ispo!iţiile n materie de carte funciară rămn aplicabile(art.-/- din %odul ci#il".

!uprinsul inventaruluiÎn ca!urile n care administratorul este obligat să ntocmească un in#entar, acesta trebuie

să cuprindă o enumerare completă a bunurilor ncredinţate sau a conţinutului masei patrimoniale ori a patrimoniului supus administrării.

n#entarul se ntocmeşte fie prin nscris autentic, fie prin nscris sub semnătură pri#atăcuprin!nd data şi locul ntocmirii şi semnat de autor şi de beneficiar, iar n absenţa acestuia

din urmă, de martori. %onstatările cu pri#ire la care beneficiarul nu a făcut obiecţiuni audeplină forţă probantă faţă de acesta din urmă (art.B/ din %odul ci#il".

-













#obândirea şi stingerea drepturilor reale asupra imobilelor ..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 )ub re!er#a unor dispo!iţii

legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse n cartea funciară se dobndesc,att ntre părţi, ct şi faţă de terţi, numai prin nscrierea lor n cartea funciară, pe ba!a actuluisau faptului care a justificat nscrierea.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +repturile reale se #or pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciară, cu consimţămntul titularului,dat prin nscris autentic notarial. Dcest consimţămnt nu este necesar dacă dreptul se stinge

prin mplinirea termenului arătat n nscriere ori prin decesul sau, după ca!, prin ncetareaexistenţei juridice a titularului, dacă acesta era o persoană juridică.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă dreptul ce urmea!ă săfie radiat este gre#at n folosul unei terţe persoane, radierea se #a face cu păstrarea dreptuluiacestei persoane, cu excepţia ca!urilor anume pre#ă!ute de lege.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 7otărrea judecătoreascădefiniti#ă sau, n ca!urile pre#ă!ute de lege, actul autorităţii administrati#e #a nlocui acordulde #oinţă sau, după ca!, consimţămntul titularului (art.BB1 din %odul ci#il".

Înscrisul sub semnătură privată este acel nscris care este semnat de părţile de la careemană.

2otri#it art.A din %odul de procedură ci#ilă, nscrisul sub semnătură pri#ată este acelacare poartă semnătura părţilor, indiferent de suportul său material. &l nu este supus niciuneialte formalităţi, n afara excepţiilor anume pre#ă!ute de lege.

uterea doveditoareÎnscrisul sub semnătură pri#ată, recunoscut de cel căruia i este opus sau, după ca!,

socotit de lege ca recunoscut, face do#adă ntre părţi pnă la proba contrară.9enţiunile din nscris care sunt n directă legătură cu raportul juridic al părţilor fac, de

asemenea, do#adă pnă la proba contrară, iar celelalte menţiuni, străine de cuprinsul acestuiraport, pot ser#i doar ca nceput de do#adă scrisă.

uterea doveditoare a înscrisului sub semnătură privată este ca şi a înscrisului autenticntre cei care lau ntocmit. +acă partea căreia i se opune un astfel de nscris nul recunoaşte,nscrisul nu are nici o putere do#editoare.

2artea care nu doreşte să recunoască nscrisul, trebuie să conteste scrierea sausemnătura, altfel se consideră că acceptă tacit nscrisul.

Dcelaşi lucru este #alabil şi pentru moştenitorii celui de la care se pretinde că emanăactul.

Înscrisul sub semnătură pri#ată nu se bucură de pre!umţia de autenticitate, astfel nctcel care l foloseşte să fie scutit de orice do#adă.

În conclu!ie, n legătură cu forţa probantă a nscrisului sub semnătură pri#ată se poatereţine: nscrisul poate fi recunoscut expres sau tacit, de către partea căreia i se opune sau de

către moştenitorii acesteia. În acest ca! nscrisul face do#ada despre actul juridic pe care lconstată pnă la proba contrară;

nscrisul este tăgăduit de către parte sau de către moştenitorii acesteia. În aceastăsituaţie, instanţa judecătorească urmea!ă să dispună mai nti la #erificarea de scripte, iar dacăn urma acestei #erificări, instanţa nu este lămurită, #a dispune administrarea altor probe;

dacă se pretinde că nscrisul a fost falsificat, partea interesată trebuie să in#ocenscrierea n fals.-

- 9.8ăbrcă = +rept procesual ci#il, &d.<ni#ersul Euridic, @ucureşti, /-3

-3











%ondiţiile de #aliditate ale nscrisului sub semnătură pri#ată sunt următoarele:a. condiţia generală a semnăturii, care este necesară şi suficientă pentru a da putere

do#editoare nscrisului. )emnătura trebuie scrisă, neapărat, de mna părţilor sau părţii de la careemană nscrisul. &a nu poate fi dactilografiată, imprimată, nlocuită cu parafă, cu sigiliu sau#reun alt semn. +acă nscrisul nu este semnat de către părţi, #alorea!ă cu un nceput de do#adă

scrisă.)emnătura unui nscris face deplină credinţă, pnă la proba contrară, despre existenţaconsimţămntului părţii care la semnat cu pri#ire la conţinutul acestuia.

b. condiţii speciale cerute pentru anumite nscrisuri sub semnătură pri#ată sunt:% !ondiţia pluralităţii de e+emplare pentru nscrisurile care constată con#enţii bilaterale

(sinalagmatice" şi care sunt #alabile numai dacă au fost ntocmite în atâtea e+emplareoriginale câte părţi cu interese contrare sunt , toate exemplarele trebuie să aibă menţiuneanumărului de exemplare care sau făcut.

2otri#it art.A0 din %odul de procedură ci#ilă, nscrisul sub semnătură pri#ată, careconstată un contract sinalagmatic, are putere do#editoare numai dacă a fost făcut n atteaexemplare originale cte părţi cu interese contrare sunt.

<n singur exemplar original este suficient pentru toate persoanele a#nd acelaşi interes.Giecare exemplar original trebuie să facă menţiune despre numărul originalelor ce au

fost făcute. 6ipsa acestei menţiuni nu poate fi opusă nsă de cel care a executat, n ceea ce l pri#eşte, obligaţia constatată n acel nscris.

2luralitatea exemplarelor originale nu este cerută cnd părţile, de comun acord, au depussingurul original la un terţ ales de ele.

% !ondiţia scrierii formalităţii 'bun şi aprobat( pe nscrisurile care constată obligaţiiunilaterale a#nd ca obiect o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile, de exemplu, „bunşi aprobat pentru suma de -/ milioane de lei” sau „bun şi aprobat pentru două!eci tone sfeclă de!a*ăr”, după care urmea!ă semnătura celui care se obligă.

Înscrisul sub semnătură pri#ată, prin care o singură parte se obligă către o alta să i plătească o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile, trebuie să fie n ntregime scriscu mna celui care l subscrie sau cel puţin ca, n afară de semnătură, să fie scris cu mna saFbun şi aprobat pentru... F, cu arătarea n litere a sumei sau a cantităţii datorate.

%nd suma arătată n cuprinsul nscrisului este diferită de cea arătată n formula Fbun şiaprobatF, se pre!umă că obligaţia nu există dect pentru suma cea mai mică, c*iar dacănscrisul şi formula Fbun şi aprobatF sunt scrise n ntregime cu mna sa de cel obligat, afarănumai dacă se do#edeşte n care parte este greşeală sau dacă prin lege se pre#ede altfel.

Sancţionarea nerespectării formalităţilor speciale 'endeplinirea acestor două condiţii atrage nulitatea înscrisului sub semnătură privată,

ca mijloc de probă = fără să afecte!e, nsă, #alabilitatea con#enţiei, care #alorea!ă „un început

de dovadă scrisă”, putnduse completa cu alte mijloace de probă (martori, pre!umţii etc.".Înscrisurile sub semnătură pri#ată pentru care nu sau ndeplinit cerinţele pluralitatea dee+emplare şi formalitatea de 'bun şi aprobat( #or putea fi socotite ca nceput de do#adăscrisă.

? altă condiţie a unui nscris sub semnătură pri#ată amintim condiţia scrierii înîntregime, datat şi semnat de mâna testatorului a testamentului olograf sub sancţiuneanulităţii absolute (art.-/0- din noul %od ci#il".

"ata certă a înscrisului sub semnătură privată2otri#it art.AB din %odul de procedură ci#ilă, data nscrisurilor sub semnătură pri#ată

este opo!abilă altor persoane dect celor care leau ntocmit, numai din !iua n care a de#enitcertă, prin una dintre modalităţile pre#ă!ute de lege, respecti#:

-. din !iua n care au fost pre!entate spre a se conferi dată certă de către notarul public,executorul judecătoresc sau alt funcţionar competent n această pri#inţă;

-0





. cnd cuprind menţiunea expresă că nsemnarea a fost făcută n folosul celui arătatdrept creditor, pentru a ţine loc de titlu (art.A4 din %odul de procedură ci#ilă".

"nscrisurile întocmite de profesionişti2otri#it art.AA din %odul de procedură ci#ilă, pluralitatea de exemplare şi formalitatea

„bun şi aprobat” nu se aplică n raporturile dintre profesionişti.

Înscrisul nesemnat, dar utili!at n mod obişnuit n exerciţiul acti#ităţii unei ntreprinderi pentru a constata un act juridic, face do#ada cuprinsului său, cu excepţia ca!ului n care legeaimpune forma scrisă pentru nsăşi do#edirea actului juridic.

Înscrisul sub semnătură pri#ată ntocmit n exerciţiul acti#ităţii unei ntreprinderi este pre!umat a fi fost făcut la data consemnată n cuprinsul său. În acest ca!, data nscrisului subsemnătură pri#ată poate fi combătută cu orice mijloc de probă.

+acă nscrisul sub semnătură pri#ată nu conţine nicio dată, aceasta poate fi stabilită nraporturile dintre părţi cu orice mijloc de probă.

$egistrele profesioniştilor $egistrele profesioniştilor, ntocmite şi ţinute cu respectarea dispo!iţiilor legale, pot face

ntre aceştia deplină do#adă n justiţie, pentru faptele şi c*estiunile legate de acti#itatea lor

profesională.-3

$egistrele c*iar neţinute cu respectarea dispo!iţiilor legale, fac do#adă contra celor careleau ţinut. %u toate acestea, partea care se pre#alea!ă de ele nu poate scinda conţinutul lor.

În toate ca!urile, instanţa este n drept a aprecia dacă se poate atribui conţinutuluiregistrelor unui ntreprin!ător sau altui profesionist o altă putere do#editoare, dacă trebuie săse renunţe la această probă n ca!ul n care registrele părţilor nu concordă sau dacă trebuie săatribuie o credibilitate mai mare registrelor uneia dintre părţi.

&enţiunile făcute de creditor ?rice menţiune făcută de creditor n josul, pe marginea sau pe dosul unui titlu care a

rămas nentrerupt n posesia sa face do#ada, cu toate că nu este nici semnată, nici datată de el,cnd tinde a stabili liberaţiunea debitorului. Dceeaşi putere do#editoare o are menţiunea făcutăde creditor n josul, pe marginea sau pe dosul duplicatului unui nscris sau al unei c*itanţe,dacă duplicatul sau c*itanţa este n minile debitorului.

"nscrisurile pe suport informatic%nd datele unui act juridic sunt redate pe un suport informatic, documentul care

reproduce aceste date constituie instrumentul probator al actului, dacă este inteligibil şi pre!intă garanţii suficient de serioase pentru a face deplină credinţă n pri#inţa conţinutuluiacestuia şi a identităţii persoanei de la care acesta emană.

2entru a aprecia calitatea documentului, instanţa trebuie să ţină seama de circumstanţelen care datele au fost nscrise şi documentul care lea reprodus (art.B din noul %od de

procedură ci#ilă".

rezumţia de validitate a înscrieriiÎnscrierea datelor unui act juridic pe suport informatic este pre!umată a pre!enta garanţiisuficient de serioase pentru a face deplină credinţă n ca!ul n care ea este făcută n modsistematic şi fără lacune şi cnd datele nscrise sunt protejate contra alterărilor şicontrafacerilor astfel nct integritatea documentului este deplin asigurată. ? astfel de

-3 %onform pre#ederilor art./ din 6egea nr.B5-44-, registrele de contabilitate obligatorii sunt:$egistruljurnal, $egistrulin#entar şi %artea mare. Întocmirea, editarea şi păstrarea registrelor de contabilitate seefectuea!ă conform normelor elaborate de 9inisterul &conomiei şi Ginanţelor.2otri#it art.- alin.1 din 6egea nr.B5-44-, persoanele fi!ice care desfăşoară acti#ităţi producătoare de #enituri auobligaţia să conducă contabilitate simplificată, ba!ată pe regulile contabilităţii n partidă simplă, potri#it

reglementărilor elaborate n acest sens. Dceste persoane ntocmesc $egistruljurnal de ncasări şi plăţi şi$egistrulin#entar.

-C



pre!umţie există şi n fa#oarea terţilor din simplul fapt că nscrierea este efectuată de către un profesionist.

uterea doveditoare+acă prin lege nu se pre#ede altfel, documentul care reproduce datele unui act, nscrise

pe un suport informatic, face deplină do#adă ntre părţi, pnă la proba contrară.

+acă suportul sau te*nologia utili!ată pentru redactare nu garantea!ă integritateadocumentului, acesta poate ser#i, după circumstanţe, ca mijloc material de probă sau canceput de do#adă scrisă.

Alte cate#orii de !nscrisuri2otri#it art.B4 din %odul de procedură ci#ilă, contractele nc*eiate pe formulare tipi!ate

sau standardi!ate ori ncorpornd condiţii generale tip, după ca!, sunt considerate nscrisurisub semnătură pri#ată, dacă legea nu pre#ede altfel.

+acă legea nu dispune altfel, biletele, tic*etele şi alte asemenea documente, utili!ate cuoca!ia nc*eierii unor acte juridice sau care ncorporea!ă dreptul la anumite prestaţii, au forţa

probantă a nscrisurilor sub semnătură pri#ată, c*iar dacă nu sunt semnate.8elexul, precum şi telegrama ale căror originale, depuse la oficiul poştal, au fost

semnate de expeditor fac aceeaşi do#adă ca şi nscrisul sub semnătură pri#ată.2lanurile, sc*iţele, *rtiile, fotografiile şi orice alte documente anexate au aceeaşi putere

do#editoare ca şi nscrisurile la care sunt alăturate, dacă au legătură directă cu nscrisul şi poartă semnătura, după ca!, a părţii sau a persoanei competente care a ntocmit nscrisul.

Htersăturile, radierile, corecturile şi orice alte modificări, menţiuni sau adăugiri, făcutentrun nscris, nu #or fi luate n considerare dect dacă au fost constatate sub semnătură decel competent să l ntocmească sau de partea de la care emană nscrisul, după ca!.

"uplicatele i copiile de pe înscrisurile autentice sau sub semnătură privată $egimul duplicatelor 2otri#it art.B1 din %odul de procedură ci#ilă, duplicatele de pe nscrisurile notariale sau

alte nscrisuri autentice, eliberate n condiţiile pre#ă!ute de lege, nlocuiesc originalul şi auaceeaşi putere do#editoare ca şi acesta.

$egimul copiilor %opia, c*iar legali!ată, de pe orice nscris autentic sau sub semnătură pri#ată nu poate

face do#adă dect despre ceea ce este cuprins n nscrisul original.2ărţile pot să ceară confruntarea copiei cu originalul, pre!entarea acestuia din urmă

putnd fi ntotdeauna ordonată de instanţă.+acă este imposibil să fie pre!entat originalul sau duplicatul nscrisului autentic ori

originalul nscrisului sub semnătură pri#ată, copia legali!ată de pe acestea constituie unnceput de do#adă scrisă.

%opiile de pe copii nu au nicio putere do#editoare.

&xtrasele sau copiile parţiale fac do#ada ca şi copiile integrale sau copiile asimilateacestora, nsă numai pentru partea din nscrisul original pe care o reproduc; n ca!ul n caresunt contestate, iar originalul este imposibil să fie pre!entat, instanţa are dreptul să aprecie!e,n ce măsură partea din original, reprodusă n extras, poate fi socotită ca a#nd puteredo#editoare, independent de părţile din original care nu au fost reproduse.

!opiile făcute pe microfilme sau pe suporturi informatice+atele din nscrisurile autentice sau sub semnătură pri#ată redate pe microfilme şi alte

suporturi accesibile de prelucrare electronică a datelor, făcute cu respectarea dispo!iţiilor legale, au aceeaşi putere do#editoare ca şi nscrisurile n ba!a cărora au fost redate.

Înscrisurile reco#niti$e sau re!nnoitoareÎnscrisurile recogniti#e sunt acele nscrisuri prin care o persoană ce are capacitatea de a

dispune de drepturile sale recunoaşte faţă de o altă persoană o obligaţie preexistentă, adică

-A



sunt ntocmite pentru recunoaşterea existenţei unui nscris original pierdut sau distrus pentrual nlocui.

utere doveditoare2otri#it art.BB din %odul de procedură ci#ilă, nscrisul de recunoaştere sau de rennoire

a unei datorii preexistente face do#adă mpotri#a debitorului, moştenitorilor sau succesorilor

săi n drepturi, dacă aceştia nu do#edesc, prin aducerea documentului originar, cărecunoaşterea este eronată sau inexactă.Administrarea probei cu !nscrisuri

#epunerea înscrisurilor 2otri#it art.4 din %odul de procedură ci#ilă, dacă prin lege nu se dispune altfel, fiecare

parte are dreptul să depună nscrisurile de care nţelege să se folosească, n copie certificată pentru conformitate.

+acă nscrisul este depus n copie, partea care la depus este obligată să aibă asupra saoriginalul şi, la cerere, să l pre!inte instanţei, sub sancţiunea de a nu se ţine seama de nscris.

+acă partea ad#ersă nu poate să şi dea seama de exactitatea copiei faţă cu originalulnfăţişat n şedinţă, judecătorul #a putea acorda un termen scurt, oblignd partea să depună

originalul n păstrarea grefei.Înscrisurile depuse n original nu #or putea fi retrase dect după ce se #or lăsa copii

legali!ate de grefierul instanţei unde au fost depuse.Înscrisurile ntocmite n altă limbă dect cea folosită n faţa instanţei trebuie nsoţite de

traduceri legali!ate.Înscrisurile depuse n copie la dosar nu pot fi retrase de părţi.Obligaţia părţii adverse de a prezenta înscrisul %nd partea n#ederea!ă că partea ad#ersă deţine un nscris probatoriu, referitor la

proces, instanţa poate ordona nfăţişarea lui.%ererea de nfăţişare #a fi admisă, dacă nscrisul este comun părţilor din proces, dacă

nsăşi partea ad#ersă sa referit n proces la acest nscris sau dacă, după lege, ea este obligatăsă nfăţişe!e nscrisul.

!azuri de respingere a cererii de prezentare a înscrisului2otri#it art.40 din %odul de procedură ci#ilă, judecătorul #a respinge moti#at cererea

de depunere la dosar a nscrisului, n ntregime sau n parte, cnd:-. conţinutul nscrisului se referă la c*estiuni strict personale pri#ind demnitatea sau

#iaţa pri#ată a unei persoane;. depunerea nscrisului ar ncălca ndatorirea legală de păstrare a secretului;3. depunerea nscrisului ar atrage urmărirea penală a părţii, a soţului sau a unei rude ori

afin pnă la gradul al treilea inclusi#.+acă legea nu dispune altfel, incidenţa #reunuia dintre ca!urile de mai sus #a fi

#erificată de judecător, prin cercetarea conţinutului nscrisului. În nc*eierea de şedinţă se #aface o menţiune corespun!ătoare. $efuzul de a prezenta înscrisul +acă partea refu!ă să răspundă la interogatoriul ce sa propus n do#edirea deţinerii sau

existenţei nscrisului, dacă reiese din do#e!ile administrate că a ascuns nscrisul ori la distrussau dacă, după ce sa do#edit deţinerea nscrisului, nu se conformea!ă ordinului dat deinstanţă de al nfăţişa, instanţa #a putea socoti ca do#edite afirmaţiile făcute cu pri#ire laconţinutul acelui nscris de partea care a cerut nfăţişarea.

!ercetarea înscrisului prin judecătorul delegat %nd un nscris, necesar de!legării procesului, se găseşte la una dintre părţi şi nu poate

fi pre!entat fiindcă aducerea ar fi prea costisitoare sau cnd nscrisurile sunt prea #oluminoase

ori numeroase, se #a putea delega un judecător n pre!enţa căruia părţile #or cercetanscrisurile la locul unde se găsesc.

-B



2rin excepţie de la aceste dispo!iţii, instanţa, ţinnd seama de mprejurări, poate să cearădoar pre!entarea unor extrase sau copii de pe nscrisurile solicitate, certificate de persoanacare le deţine. În asemenea ca!uri, dacă este necesar, instanţa poate dispune #erificareaconformităţii extrasului sau copiei cu originalul.

Obligaţia terţului de a prezenta înscrisul

%nd se arată că un nscris necesar soluţionării procesului se află n posesia unui terţ,acesta #a putea fi citat ca martor, punnduise n #edere să aducă nscrisul n instanţă.%nd deţinătorul nscrisului este o persoană juridică, repre!entanţii ei #or putea fi citaţi

ca martori.8erţul poate refu!a nfăţişarea nscrisului n ca!urile pre#ă!ute mai sus.Obligaţia autorităţii sau instituţiei publice de a prezenta înscrisul +acă nscrisul se găseşte n păstrarea unei autorităţi sau instituţii publice, instanţa #a lua

măsuri, la cererea uneia dintre părţi sau din oficiu, pentru aducerea lui, n termenul fixat nacest scop, punnd n #edere conducătorului autorităţii sau instituţiei publice deţinătoaremăsurile ce se pot dispune n ca! de neconformare.

Dutoritatea sau instituţia publică deţinătoare este n drept să refu!e trimiterea nscrisului

cnd acesta se referă la apărarea naţională, siguranţa publică sau relaţiile diplomatice. &xtrase parţiale #or putea fi trimise dacă niciunul dintre aceste moti#e nu se opune. +ispo!iţiile art.1 alin. (3" se aplică n mod corespun!ător.-0

"nscrisurile care nu pot fi trimise instanţeinstanţa nu #a putea cere trimiterea n original a cărţilor funciare şi a planurilor, a

registrelor autorităţilor sau instituţiilor publice, a testamentelor depuse la instanţe, notari publici sau a#ocaţi, precum şi a altor nscrisuri originale ce se găsesc n ar*i#ele acestora. )e#or putea nsă cere copii certificate ale acestora.

%ercetarea acestor nscrisuri, dacă este necesară, se #a face, cu citarea părţilor, de un judecător delegat sau, dacă nscrisul se găseşte n altă localitate, prin comisie rogatorie, decătre instanţa respecti#ă.

2rin excepţie, cnd procedura #erificărilor nscrisurilor o impune, instanţa #a puteaordona pre!entarea testamentelor originale sau a altor nscrisuri originale, depuse la instanţe,notari publici sau a#ocaţi, pentru efectuarea experti!ei grafoscopice n laboratoarele despecialitate dacă experti!a actului nu se poate efectua la sediul ar*i#ei.

rezentarea registrelor profesioniştilor 6a cererea uneia dintre părţi sau c*iar din oficiu, instanţa #a putea ordona nfăţişarea

registrelor profesioniştilor sau comunicarea lor.%nd nscrisurile sau registrele ce urmea!ă a fi cercetate se află n altă circumscripţie

judecătorească, cercetarea lor se #a face prin comisie rogatorie.

%. Mărturia sau proba testimonială &ărturia este o relatare făcută de o persoană, oral, în faţa instanţei de judecată cu

privire la acte sau fapte litigioase săvârşite în trecut, despre care are cunoştinţă personală /dministrarea probei testimoniale se face potri#it regulii că faptele juridice pot fi

dovedite în mod nelimitat prin acest mijloc de probă. $estricţiile de la această regulă sunt următoarele:

do#ada actelor juridice al căror obiect are #aloare mai mare de 1/ lei nu se poate facedect prin act autentic sau nscris sub semnătură pri#ată (art. --4- %od ci#il din -BC0";

-0 +ispo!iţiile normati#e cuprinse n documente clasificate pot fi do#edite şi consultate numai n condiţiile pre#ă!ute de lege.

-4



nu este primită proba cu martori, n contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despreceea ce se pretinde că sau fi con#enit nainte, n timpul sau n urma ntocmirii actului, c*iar dacă #aloarea nu depăşeşte 1/ lei (art. --4-, al. %od ci#il din -BC0".

+e la aceste două restricţii pri#ind proba cu martori sunt două excepţii: cnd e+istă unînceput de dovadă scrisă, se #a putea completa do#ada şi cu martori (art. --4A %od ci#il din

-BC0"-1

şi cnd se face dovada imposibilităţii de preconstituire sau de păstrare a actului juridic(art. --4B %od ci#il din -BC0".2uterea do#editoare a mărturiei este lăsată la aprecierea instanţei, singura care are

dreptul săi aprecie!e #aloarea.&roba cu martori potri$it 'odului de procedură ci$ilă.2roba cu martori este admisibilă n toate ca!urile n care legea nu dispune altfel.

'iciun act juridic nu poate fi do#edit cu martori, dacă #aloarea obiectului său este maimare de 1/ lei.

%u toate acestea, se poate face do#ada cu martori, contra unui ntreprin!ător sau altui profesionist, a oricărui act juridic, indiferent de #aloarea lui, dacă a fost făcut de acesta nexerciţiul acti#ităţii sale profesionale, n afară de ca!ul n care legea specială cere probă

scrisă.În ca!ul n care legea cere forma scrisă pentru #aliditatea unui act juridic, acesta nu

poate fi do#edit cu martori.+e asemenea, este inadmisibilă proba cu martori dacă pentru do#edirea unui act juridic

legea cere forma scrisă, n afară de ca!urile n care:-. partea sa aflat n imposibilitate materială sau morală de aşi ntocmi un nscris pentru

do#edirea actului juridic;. există un nceput de do#adă scrisă;3. partea a pierdut nscrisul do#editor din pricina unui ca! fortuit sau de forţă majoră;0. părţile con#in, fie şi tacit, să folosească această probă, nsă numai pri#itor la

drepturile de care ele pot să dispună;1. actul juridic este atacat pentru fraudă, eroare, dol, #iolenţă ori cau!ă ilicită, după ca!;C. se cere lămurirea clau!elor actului juridic.2roba cu martori nu se admite niciodată mpotri#a sau peste ceea ce cuprinde un nscris

şi nici despre ceea ce sar pretinde că sar fi !is nainte, n timpul sau n urma ntocmirii lui,c*iar dacă legea nu cere forma scrisă pentru do#edirea actului juridic respecti#, cu excepţiaca!urilor pre#ă!ute mai sus (art.3/4 din noul %od de procedură ci#ilă".

/precierea probei cu martoriÎn aprecierea declaraţiilor martorilor, instanţa #a ţine seama de sinceritatea acestora şi de

mprejurările n care au luat cunoştinţă de faptele ce fac obiectul declaraţiei respecti#e. 3ănuiala de mărturie mincinoasă

+acă, din cercetare, reies bănuieli de mărturie mincinoasă sau de mituire a martorului,instanţa #a nc*eia un proces#erbal şi l #a trimite pe martor n faţa autorităţilor penale.

'. Mărturisirea &ărturisirea este recunoaşterea de către o persoană a unui fapt pe care altă persoană

potrivnică îşi întemeiază o pretenţie sau o apărare împotriva sa şi care este în măsură să aibăconsecinţe juridice împotriva sa

2otri#it art.30B din %odul de procedură ci#ilă, constituie mărturisire recunoaşterea decătre una dintre părţi, din proprie iniţiati#ă sau n cadrul procedurii interogatoriului, a unuifapt pe care partea ad#ersă şi ntemeia!ă pretenţia sau, după ca!, apărarea.

%ondiţii pentru admisibilitatea mărturisirii:

-1 )e numeşte nceput de do#adă scrisă orice scriptură a acelui n contra cărui sa format cererea, sau acelui celuice el repre!intă, şi care scriptură face a fi de cre!ut faptul pretins.

/



a" mărturisirea să fie făcută #oluntar din propria iniţiati#ă, spontan sau n cadrulinterogatoriului. 9ărturisirea dată din eroare obţinută prin #iolenţă sub imperiul beţiei sau*ipno!ei ori datorită stării de nebunie nu produce consecinţe juridice.

În situaţia cnd mărturisirea este un act unilateral nu este necesar acceptul celeilalte părţi dar n principiu este ire#ocabilă, de exemplu, recunoaştere paternităţii unui copil prin

testament, declaraţia dată n cursul unei anc*ete penale, declaraţia dată n faţa unei alteautorităţi, petiţii, memorii oficiale sau neoficiale.În situaţia cnd mărturisirea este un act de dispo!iţie este necesară capacitatea de

exerciţiu deplină şi să cuprindă drepturi de care persoana poate să dispună sau pentru care nueste inter!isă renunţarea.-C

În situaţia cnd mărturisirea pri#eşte un act personal aceasta nu se poate face prinrepre!entant dect n anumite condiţii speciale cu procură specială.

b" mărturisirea să pri#ească un fapt pe care cealaltă parte şi ntemeia!ă pretenţia sa.9ărturisirea trebuie să fie clară şi precisă nu poate fi dedusă sau pre!umată. 2ropunerea

unei părţi de a tran!acţiona nu repre!intă mărturisire, ci dorinţa de a soluţiona litigiul princompromisuri făcute de către părţi ajungnduse la stingerea litigiului pe cale amiabilă.

9ărturisirea trebuie făcută expres, tăcerea nu repre!intă recunoaştere şi totuşi nanumite mprejurări legea consideră mărturisire tăcerea atunci cnd partea refu!ă să răspundăla interogatoriu n legătură cu deţinerea unui nscris-A sau n ca!ul refu!ului de a răspunde saunepre!entarea la interogatoriu.-B

9ărturisirea trebuie să pri#ească fapte să#rşite de către persoana care facemărturisirea.

$ecunoaşterea trebuie să pri#ească c*estiuni de fapt şi nu de drept, aşa cum statuea!ăart.30B din %odul de procedură ci#ilă „%onstituie mărturisire recunoaşterea de către una dintre

părţi, din proprie iniţiati#ă sau n cadrul procedurii interogatoriului, a unui fapt pe care parteaad#ersă şi ntemeia!ă pretenţia sau, după ca!, apărarea.”

9ărturisirea poate fi:a. judiciară, cnd este făcută n cadrul unui proces, n faţa judecătorului;

b. e+trajudiciară, cnd este făcută n alte condiţii dect n faţa judecătorului.2uterea do#editoare a mărturisirii este lăsată la aprecierea judecătorului.

&ărturisirea judiciară9ărturisirea judiciară face deplină do#adă mpotri#a aceluia care a făcuto, fie personal,

fie prin mandatar cu procură specială.9ărturisirea judiciară nu poate fi di#i!ată mpotri#a autorului dect n ca!urile cnd

cuprinde fapte distincte şi care nu au legătură ntre ele.+e asemenea, mărturisirea judiciară nu poate fi nici re#ocată, afară numai dacă se face

do#ada că a fost urmarea unei erori de fapt scu!abile.

9ărturisirea judiciară nu produce efecte dacă a fost făcută de o persoană lipsită dediscernămnt sau dacă duce la pierderea unui drept de care cel care face recunoaşterea nu poate dispune.

9ărturisirea extrajudiciară-C

-A Drt.41 din %odul de procedură ci#ilă+acă partea refu!ă să răspundă la interogatoriul ce sa propus n do#edirea deţinerii sau existenţei nscrisului,dacă reiese din do#e!ile administrate că a ascuns nscrisul ori la distrus sau dacă, după ce sa do#edit deţinereanscrisului, nu se conformea!ă ordinului dat de instanţă de al nfăţişa, instanţa #a putea socoti ca do#editeafirmaţiile făcute cu pri#ire la conţinutul acelui nscris de partea care a cerut nfăţişarea.-B Drt.31B din %odul de procedură ci#ilă+acă partea, fără moti#e temeinice, refu!ă să răspundă la interogatoriu sau nu se nfăţişea!ă, instanţa poate

socoti aceste mprejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un nceput de do#adă n folosul aceluia care a propus interogatoriul. În acest din urmă ca!, att do#ada cu martori, ct şi alte probe, inclusi# pre!umţiile, pot fiadmise pentru completarea probatoriului.

-



9ărturisirea făcută n afara procesului este un fapt supus aprecierii judecătorului, potri#it regulilor generale de probaţiune.

9ărturisirea extrajudiciară #erbală nu poate fi in#ocată n ca!urile n care proba cumartori nu este admisă.

#ntero$atoriul

9ijlocul procedural prin care se obţine mărturisirea este interogatoriu.nstanţa poate ncu#iinţa, la cerere sau din oficiu, c*emarea la interogatoriu a oricăreiadintre părţi, cu pri#ire la fapte personale, care sunt de natură să ducă la soluţionarea

procesului. 4eprezentarea la interogatoriu şi refuzul de a răspunde+acă partea, fără moti#e temeinice, refu!ă să răspundă la interogatoriu sau nu se

nfăţişea!ă, instanţa poate socoti aceste mprejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca unnceput de do#adă n folosul aceluia care a propus interogatoriul. În acest din urmă ca!, attdo#ada cu martori, ct şi alte probe, inclusi# pre!umţiile, pot fi admise pentru completarea

probatoriului.

. &re(umţiile rezumţiile sunt consecinţele ce legea ori magistratul le trage dintr%un fapt cunoscut laun fapt necunoscut $ezultă, aşadar, că prezumţia constă în inducerea e+istenţei unui fapt necunoscut din cunoaşterea e+istenţei unui alt fapt, datorită legăturii ce e+istă între cele două

fapte2re!umţiile sunt de două feluri: simple şi legale.2re!umţiile legale sunt acelea care sunt determinate expres de lege.Dcestea sunt limitati#e ca număr. Dtunci cnd sunt admise, dispensea!ă de orice do#adă pe

acela n fa#oarea căruia sunt făcute .-4

)unt pre!umţii legale acelea care sunt determinate special prin lege, precum: Dctele ce legea le declară nule pentru că le pri#eşte făcute in frauda dispo!iţiilor sale;

În ca!urile cnd legea declară că dobndirea dreptului de proprietate, sau liberaţiunea unuidebitor re!ultă din oricare mprejurări determinate;

2uterea ce legea acordă autorităţii lucrului judecat.2uterea de lucru judecat a unei *otărri este in#ocată ntrun proces ulterior, prin

intermediul excepţiei „autorităţii lucrului judecat”, atunci cnd al doilea proces este ntreaceleaşi părţi, are acelaşi obiect şi este ntemeiat pe aceeaşi cau!ă.

&xcepţia autorităţii de lucru judecat este o excepţie de fond, peremptorie şi absolută.Dstfel, potri#it art.03/ autoritatea de lucru judecat din %odul de procedură ci#ilă./

7otărrea judecătorească ce soluţionea!ă, n tot sau n parte, fondul procesului saustatuea!ă asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare,autoritate de lucru judecat cu pri#ire la c*estiunea tranşată.

-4 roba cu privire la vinovăţia debitorului este necesară pentru a stabili fie răspunderea, fie absenţa răspunderii(n acest sens sunt bunăoară pre#ederile art.-10A din %odul ci#il %inovăţia debitorului ..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +ebitorul este ţinut să repare prejudiciulcau!at cu intenţie sau din culpă.art.-10B din %odul ci#il. rezumţia de culpă..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %ulpa debitorului unei obligaţiicontractuale se pre!umă prin simplul fapt al neexecutării.6egătura ce există ntre neexecutarea obligaţiei şi culpa debitorului constă n faptul că, n materie contractuală, de regulăculpa nu trebuie do#edită, simpla neexecutare pre!umnd că debitorul se află n culpă. +e aceea, n materia răspunderiicontractuale, sarcina probei este in#ersată./

6egea nr.-305/-/ noul %odul de procedură ci#ilă, republicată n 9.?f.nr.0A5-/./0./-1, intrat n #igoare la-1 februarie /-3.







Dutoritatea de lucru judecat pri#eşte dispo!iti#ul, precum şi considerentele pe careacesta se sprijină, inclusi# cele prin care sa re!ol#at o c*estiune litigioasă.

7otărrea judecătorească prin care se ia o măsură pro#i!orie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.

%nd *otărrea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este

pro#i!orie.7otărrea atacată cu contestaţia n anulare sau re#i!uire şi păstrea!ă autoritatea de lucru judecat pnă ce #a fi nlocuită cu o altă *otărre.

2fectele lucrului judecat 'imeni nu poate fi c*emat n judecată de două ori n aceeaşi calitate, n temeiul aceleiaşi

cau!e şi pentru acelaşi obiect.?ricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat ntrun alt litigiu, dacă are

legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.&xcepţia autorităţii de lucru judecat poate fi in#ocată de instanţă sau de părţi n orice

stare a procesului, c*iar naintea instanţei de recurs. %a efect al admiterii excepţiei, părţii i se poate crea n propria cale de atac o situaţie mai rea dect aceea din *otărrea atacată.

2re!umţia legală dispensă de orice do#adă pe acela n fa#oarea cărui este făcută. 'ici o do#ada nu este primită mpotri#a pre!umţiei legale, cnd legea, n puterea unei

asemenea pre!umţii, anulea!ă un act oarecare, sau nu dă drept de a se reclama n judecată,afară numai de ca!urile, cnd legea a permis do#ada contrarie.

2re!umţiile simple sunt acelea care nu sunt stabilite de lege, fiind lăsate la „lumina şinţelepciunea magistratului”.

În principiu, ele sunt permise numai n ca!urile n care este permisă şi proba cu martori.&re(umţiile potri$it 'odului de procedură ci$ilă2re!umţiile sunt consecinţele pe care legea sau judecătorul le trage dintrun fapt

cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut. rezumţiile legale2re!umţia legală scuteşte de do#adă pe acela n folosul căruia este stabilită n tot ceea ce

pri#eşte faptele considerate de lege ca fiind do#edite. %u toate acestea, partea căreia i profită pre!umţia trebuie să do#edească faptul cunoscut, #ecin şi conex, pe care se ntemeia!ăaceasta.

2re!umţia legală poate fi nlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel(art.3B din %odul de procedură ci#ilă".

2otri#it art.1C alin. din %odul de procedură ci#ilă, reauacredinţă re!ultă dincaracterul #ădit nefondat al contestaţiei ori al plngerii, precum şi din orice alte mprejurăricare ndreptăţesc constatarea că exercitarea acesteia sa făcut n alt scop dect acela pentrucare legea o recunoaşte.

rezumţiile judiciareÎn ca!ul pre!umţiilor lăsate la luminile şi nţelepciunea judecătorului, acesta se poatentemeia pe ele numai dacă au greutate şi puterea de a naşte probabilitatea faptului pretins;ele, nsă, pot fi primite numai n ca!urile n care legea admite do#ada cu martori.

Prezumţii prevăzute de Cod civil 2artea interesată trebuie să facă do#ada existenţei şi a conţinutului u!anţelor. <!anţele

publicate n culegeri elaborate de către entităţile sau organismele autori!ate n domeniu se prezumă că există, pnă la proba contrară (art.- alin.1 din %odul ci#il".

rezumţiile privind un act care a fost înscris într%un registru public..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2otri#it art.- din %odul

ci#il, dacă un drept, act sau fapt a fost nscris ntrun registru public, se pre!umă că el există,

ct timp nu a fost radiat sau modificat n condiţiile legii.

3





..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În ca!ul n care un drept,act sau fapt a fost radiat, se prezumă că el nu există.

3una%credinţă?rice persoană fi!ică sau persoană juridică trebuie să şi exercite drepturile şi să şi

execute obligaţiile ci#ile cu bunăcredinţă, n acord cu ordinea publică şi bunele mora#uri.

..5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 @unacredinţă se prezumă pnă la proba contrară (art.-0 din %odul ci#il". rezumţia de domiciliu2otri#it art.4/ din %odul ci#il, reşedinţa #a fi considerată domiciliu cnd acesta nu este

cunoscut.În lipsă de reşedinţă, persoana fi!ică este considerată că domicilia!ă la locul ultimului

domiciliu, iar dacă acesta nu se cunoaşte, la locul unde acea persoană se găseşte. $enunţarea la drept ..5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 $enunţarea la un drept

nu se prezumă (art.-3 din %odul ci#il". #omiciliul ales.

2otri#it art.4A din %odul ci#il, 2ărţile unui act juridic pot să aleagă un domiciliu n#ederea exercitării drepturilor sau a executării obligaţiilor născute din acel act.

Dlegerea domiciliului nu se pre!umă, ci trebuie făcută n scris. #ata prezumată a morţii celui dispărut ..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %onform pre#ederilor

art.1 din %odul ci#il, cel declarat mort este socotit că a ncetat din #iaţă la data pe care*otărrea rămasă definiti#ă a stabilito ca fiind aceea a morţii. +acă *otărrea nu arată şi oramorţii, se socoteşte că cel declarat mort a ncetat din #iaţă n ultima oră a !ilei stabilite cafiind aceea a morţii.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În lipsa unor indiciindestulătoare, se #a stabili că cel declarat mort a ncetat din #iaţă n ultima oră a celei dinurmă !ile a termenului de cel puţin ani de la data primirii ultimelor informaţii sau indicii dincare re!ultă că era n #iaţă, sau dacă au trecut C luni de la data mprejurării n care a a#ut locdispariţia, după ca!.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 nstanţa judecătorească poate rectifica data morţii stabilită, dacă se do#edeşte că nu era posibil ca persoana declaratămoartă să fi decedat la acea dată. În acest ca!, data morţii este cea stabilită prin *otărrea derectificare.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %el dispărut este socotit a fin #iaţă, dacă nu a inter#enit o *otărre declarati#ă de moarte rămasă definiti#ă.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 rezumţia de consimţământ

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %onform pre#ederilor art.AC din %odul ci#il, cnd nsuşi cel la care se referă o informaţie sau un material le pune ladispo!iţia unei persoane fi!ice ori persoane juridice despre care are cunoştinţă că şidesfăşoară acti#itatea n domeniul informării publicului, consimţămntul pentru utili!areaacestora este prezumat , nefiind necesar un acord scris.

#reptul la informare între soţi..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2otri#it art.3-B din %odul

ci#il, fiecare soţ poate să i ceară celuilalt să l informe!e cu pri#ire la bunurile, #eniturile şidatoriile sale, iar n ca! de refu! nejustificat, se poate adresa instanţei de tutelă.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 nstanţa poate să l oblige pe soţul celui care a sesi!ato sau pe orice terţ să furni!e!e informaţiile cerute şi să depună

probele necesare n acest sens.

0

























..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 8erţii pot să refu!efurni!area informaţiilor cerute atunci cnd, potri#it legii, refu!ul este justificat de păstrareasecretului profesional.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Dtunci cnd informaţiilesolicitate de un soţ pot fi obţinute, potri#it legii, numai la cererea celuilalt soţ, refu!ul acestuia

de a le solicita naşte prezumţia relativă că susţinerile soţului reclamant sunt ade#ărate. 1ichidarea comunităţii artajul ..5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În cadrul lic*idării

comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se #a proceda la partajul bunurilor comune şi la regulari!area datoriilor.

..5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În acest scop, sedetermină mai nti cotaparte ce re#ine fiecărui soţ, pe ba!a contribuţiei sale att ladobndirea bunurilor comune, ct şi la ndeplinirea obligaţiilor comune. 2nă la probacontrară, se prezumă că soţii au a#ut o contribuţie egală (art.31A din %odul ci#il"...5..5..5)intact./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896

&odurile de stabilire a filiaţiei

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Giliaţia faţă de mamăre!ultă din faptul naşterii; ea se poate stabili şi prin recunoaştere sau prin *otărre

judecătorească...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Giliaţia faţă de tatăl din

căsătorie se stabileşte prin efectul prezumţiei de paternitate...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Giliaţia faţă de tatăl din

afara căsătoriei se stabileşte prin recunoaştere sau prin *otărre judecătorească, după ca!(art.0/B din %odul ci#il".

0impul legal al concepţiunii..5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 nter#alul de timp cuprins

ntre a trei suta şi a o sută opt!ecea !i dinaintea naşterii copilului este timpul legal alconcepţiunii. &l se calculea!ă !i cu !i.

..5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2rin mijloace de probăştiinţifice se poate face do#ada concepţiunii copilului ntro anumită perioadă din inter#alul detimp menţionat sau c*iar n afara acestui inter#al (art.0- din %odul ci#il".

rezumţia de paternitate..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %opilul născut sau

conceput n timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2aternitatea poate fi

tăgăduită, dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului (art.0-0 din %odul ci#il". rezumţia filiaţiei faţă de pretinsul tată

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2aternitatea se prezumădacă se do#edeşte că pretinsul tată a con#ieţuit cu mama copilului n perioada timpului legalal concepţiunii.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2re!umţia este nlăturatădacă pretinsul tată do#edeşte că este exclus ca el să l fi conceput pe copil (art.0C din %odulci#il".

0ăgada paternităţii de către soţul mamei..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 )oţul mamei poate

introduce acţiunea n tăgada paternităţii n termen de 3 ani, care curge fie de la data la caresoţul a cunoscut că este prezumat tată al copilului, fie de la o dată ulterioară, cnd a aflat că

pre!umţia nu corespunde realităţii.

1



































..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 8ermenul nu curgempotri#a soţului pus sub interdicţie judecătorească şi, c*iar dacă acţiunea nu a fost pornită detutore, ea poate fi introdusă de soţ n termen de 3 ani de la data ridicării interdicţiei.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă soţul a murit naintede mplinirea termenului de 3 ani, fără a porni acţiunea, aceasta poate fi pornită de către

moştenitori n termen de un an de la data decesului (art.03/ din %odul ci#il".%ontestarea filiaţiei faţă de tatăl din căsătorie..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 ?rice persoană interesată

poate cere, oricnd, instanţei să constate că nu sunt ntrunite condiţiile pentru ca prezumţia de paternitate să se aplice unui copil nregistrat n actele de stare ci#ilă ca fiind născut dincăsătorie (030 din %odul ci#il din %odul ci#il".

rezumţiile în favoarea proprietarului imobilului..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2otri#it art.1A4 din %odul

ci#il, orice lucrare este prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului, cu c*eltuiala sa şi căeste a lui, pnă la proba contrară.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2roba contrară se poate

face cnd sa constituit un drept de superficie, cnd proprietarul imobilului nu şia intabulatdreptul de proprietate asupra lucrării noi sau n alte ca!uri pre#ă!ute de lege. ..5..5..5)intact./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896

rezumţia proprietăţii comune pe cote%părţi (coproprietatea"...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă bunul este stăpnit n

comun, coproprietatea se prezumă, pnă la proba contrară (art.C33 din %odul ci#il".Giecare coproprietar este titularul exclusi# al unei cotepărţi din dreptul de proprietate şi

poate dispune n mod liber de aceasta n lipsă de stipulaţie contrară...5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %otelepărţi sunt

pre!umate a fi egale, pnă la proba contrară. +acă bunul a fost dobndit prin act juridic, probacontrară nu se #a putea face dect prin nscrisuri (art.C30 din %odul ci#il".

rezumţia de coproprietate asupra despărţiturilor comune..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Iidul, şanţul, precum şi

orice altă despărţituri ntre două fonduri sunt prezumate a fi n proprietatea comună a#ecinilor, dacă nu re!ultă contrariul din titlul de proprietate, dintrun semn de necomunitateori dacă proprietatea comună nu a de#enit proprietate exclusi#ă prin u!ucapiune, n condiţiilelegii (art.CC/ din %odul ci#il".

-emnele de necomunitate..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 &xistă semn de

necomunitate a !idului atunci cnd culmea acestuia este dreaptă şi perpendiculară spre unfond şi nclinată spre celălalt fond. Iidul este prezumat a fi n proprietatea exclusi#ă a

proprietarului fondului către care este nclinată coama !idului...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 &xistă semn denecomunitate a şanţului atunci cnd pămntul este aruncat ori nălţat exclusi# pe o parte aşanţului. Hanţul este prezumat a fi n proprietatea exclusi#ă a proprietarului fondului pe careeste aruncat pămntul.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Jor fi considerate semne denecomunitate orice alte semne care fac să se prezume că !idul a fost construit exclusi# deunul dintre proprietari (art.CC- din %odul ci#il".

rezumţia de aprobare a hotărârilor ..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 -e prezumă că

administratorul a aprobat toate *otărrile adoptate de ceilalţi administratori şi #a răspunde

pentru acestea n solidar cu ei n măsura n care nu sa opus n momentul adoptării *otărrii şinu a notificat această opo!iţie beneficiarului ntrun termen re!onabil.

C































..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 -e prezumă căadministratorul a aprobat *otărrea adoptată n absenţa sa n măsura n care nu şi facecunoscută opo!iţia celorlalţi administratori şi beneficiarului ntrun termen re!onabil de ladata la care a luat cunoştinţă de *otărrea respecti#ă.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Ddministratorul nu #a

răspunde n situaţia n care nu a putut, pentru moti#e temeinice, să notifice opo!iţia sa (art.BBdin %odul ci#il". rezumţia e+istenţei sau ine+istenţei unui drept tabular ..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă n cartea funciară sa

nscris un drept real n folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există n folosul ei...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă un drept real sa

radiat din cartea funciară, se prezumă că acel drept nu există...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +o#ada contrară se poate

face numai n ca!urile pre#ă!ute la art. BBA, precum şi pe calea acţiunii n rectificare (art.4//din %odul ci#il".-

rezumţia de posesie şi prezumţia de proprietate

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2nă la proba contrară,acela care stăpneşte bunul este prezumat posesor.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +etenţia precară, odatădo#edită, este pre!umată că se menţine pnă la proba inter#ertirii sale.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2nă la proba contrară, posesorul este considerat proprietar, cu excepţia imobilelor nscrise n cartea funciară (art.4-4din %odul ci#il".

rezumţia posesiei

- art.BBA +obndirea unor drepturi reale fără nscriere

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +repturile reale se dobndesc fărănscriere n cartea funciară cnd pro#in din moştenire, accesiune naturală, #n!are silită, expropriere pentrucau!ă de utilitate publică, precum şi n alte ca!uri expres pre#ă!ute de lege...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %u toate acestea, n ca!ul #n!ării silite,dacă urmărirea imobilului nu a fost n prealabil notată n cartea funciară, drepturile reale astfel dobndite nu #or putea fi opuse terţilor dobnditori de bunăcredinţă,..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În ca!urile pre#ă!ute la alin. (-",titularul drepturilor astfel dobndite nu #a putea nsă dispune de ele prin cartea funciară dect după ce sa făcutnscrierea. +etentor precar 2ersoana care deţine un bun, stăpnindul fără intenţia sau #oinţa de a efectua aceastăstăpnire pentru sine, de a se comporta cu pri#ire la bun ca proprietar sau ca titular al altui drept real.Drt.14A 6ucrările efectuate de un detentor precar. din noul %od ci#il.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 6ucrările făcute de un detentor precar sunt supuse, n mod corespun!ător, regulilor aplicabile autorului de reacredinţă. 'u constituie posesie stăpnirea unui bun de către un detentor precar, precum:..5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 a" locatarul, comodatarul,depo!itarul, creditorul gajist;..5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 b" titularul dreptului de superficie,u!ufruct, u!, abitaţie sau ser#itute, faţă de nuda proprietate;..5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 c" fiecare coproprietar, n proporţie cucotelepărţi ce re#in celorlalţi coproprietari;..5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 d" orice altă persoană care, deţinndtemporar un bun al altuia, este obligată să l restituie sau care l stăpneşte cu ngăduinţa acestuia...5..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +etentorul precar poate in#oca

efectele recunoscute posesiei numai n ca!urile şi limitele pre#ă!ute de lege.

A





































..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În afara situaţiilor pre#ă!ute de lege, nu poate produce efecte juridice dect posesia utilă.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 'u este utilă posesiadiscontinuă, tulburată sau clandestină. 2nă la proba contrară, posesia este prezumată a fiutilă (art.4 din %odul ci#il".

rezumţia de titlu de proprietate..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 ?ricine se află la unmoment dat n posesia unui bun mobil este prezumat că are un titlu de dobndire a dreptuluide proprietate asupra bunului (art.431 din %odul ci#il".

#onaţiile simulate..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 &ste lo#ită de nulitate orice

simulaţie n care donaţia repre!intă contractul secret n scopul de a eluda re#ocabilitateadonaţiilor ntre soţi.

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 &ste prezumată persoanăinterpusă, pnă la proba contrară, orice rudă a donatarului la a cărei moştenire acesta ar a#ea#ocaţie n momentul donaţiei şi care nu a re!ultat din căsătoria cu donatorul (art.-/33 din

%odul ci#il".-tabilirea rezervei succesorale şi a cotităţii disponibile..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2nă la do#ada contrară,

nstrăinarea cu titlu oneros către un descendent ori un ascendent pri#ilegiat sau către soţulsupra#ieţuitor este prezumată a fi donaţie dacă nstrăinarea sa făcut cu re!er#a u!ufructului,u!ului ori abitaţiei sau n sc*imbul ntreţinerii pe #iaţă ori a unei rente #iagere. 2re!umţiaoperea!ă numai n fa#oarea descendenţilor, ascendenţilor pri#ilegiaţi şi a soţuluisupra#ieţuitor ai defunctului, dacă aceştia nu au consimţit la nstrăinare (art.-/4- alin.0 din%odul ci#il".

rezumţia de renunţare la moştenire2otri#it art.--/ din %odul ci#il, renunţarea la moştenire nu se presupune.+eclaraţia de renunţare se face n formă autentică la orice notar public sau, după ca!, la

misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale $omniei, n condiţiile şi limitele pre#ă!ute delege.

2entru informarea terţilor, declaraţia de renunţare se #a nscrie, pe c*eltuialarenunţătorului, n registrul naţional notarial, ţinut n format electronic, potri#it legii.

&xcepţii de la regula că renunţarea nu se presupune adică nu se pre!umă.a" pentru moti#e temeinice, la cererea oricărei persoane interesate, un succesibil poate fi

obligat, cu aplicarea procedurii pre#ă!ute de lege pentru ordonanţa preşedinţială, să şiexercite dreptul de opţiune succesorală năuntrul unui termen stabilit de instanţa

judecătorească, mai scurt dect cel de un an.

)uccesibilul care nu optea!ă n termenul stabilit de instanţa judecătorească esteconsiderat că a renunţat la moştenire. b" este pre!umat, pnă la proba contrară, că a renunţat la moştenire succesibilul care, deşi

cunoştea desc*iderea moştenirii şi calitatea lui de succesibil, ca urmare a citării sale ncondiţiile legii, nu acceptă moştenirea n termenul pre#ă!ut de un an. %itaţia trebuie săcuprindă, sub sancţiunea nulităţii acesteia, pe lngă elementele pre#ă!ute de %odul de

procedură ci#ilă, şi preci!area că, dacă succesibilul nu şi exercită dreptul de a acceptamoştenirea n termenul de un an, #a fi pre!umat că renunţă la moştenire.

2re!umţia de renunţare operea!ă numai dacă citaţia ia fost comunicată succesibilului cucel puţin 3/ de !ile nainte de expirarea termenului de opţiune succesorală.

În conclu!ie, n aceste două ca!uri atunci cnd succesibilul este citat legal, adică

ncunoştinţat despre faptul că trebuie săşi exprime dreptul său de opţiune succesorală şi totuşi

B

















..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +acă nscrisul originalremis #oluntar este ntocmit n formă autentică, creditorul are dreptul să probe!e că remitereasa făcut pentru un alt moti# dect stingerea obligaţiei...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Se prezumă, pnă la probacontrară, că intrarea persoanelor menţionate, n posesia nscrisului original al creanţei sa

făcut printro remitere #oluntară din partea creditorului (art.-1/3 din %odul ci#il". roba cu privire la vinovăţia debitorului este necesară pentru a stabili fie răspunderea,fie absenţa răspunderii (n acest sens sunt bunăoară pre#ederile art.-10A din noul %od ci#il%inovăţia debitorului

..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +ebitorul este ţinut sărepare prejudiciul cau!at cu intenţie sau din culpă.

rezumţia de culpă..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 %ulpa debitorului unei

obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării (art.-10B din %odul ci#il". $estituirea bunului..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 6a ncetarea locaţiunii,

locatarul este obligat sa restituie bunul luat n locaţiune n starea n care la primit, n afara deceea ce a pierit sau sa deteriorat din cau!a #ec*imii.

..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2nă la proba contrara,locatarul este prezumat ca a primit bunul n stare corespun!ătoare de ntrebuinţare potri#itdestinaţiei stabilite.

..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 $estituirea bunurilor mobileluate n locaţiune se face n locul n care au fost predate (art.-B- din %odul ci#il".

$aporturile dintre transportatorii succesivi..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Se prezumă că bunurile au

fost predate n stare bună de la un transportator la altul dacă aceştia nu solicită menţionarea ndocumentul de transport a stării n care au fost preluate bunurile (art./// din %odul ci#il".

rezumţia în contractul de mandat 9andatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. 9andatul dintre două persoane fi!ice

se prezumă a fi cu titlu gratuit. %u toate acestea, mandatul dat pentru acte de exercitare a uneiacti#ităţi profesionale se prezumă a fi cu titlu oneros (art./-/ din %odul ci#il".

rezumţia din contractul de comision%odul ci#il reglementea!ă #n!area pe credit astfel, potri#it art./0A, comisionarul care

#inde pe credit, fără autori!area comitentului, răspunde personal, fiind ţinut, la cerereacomitentului, să plătească de ndată creditele acordate mpreună cu dobn!ile şi alte foloase cear re!ulta.

În acest ca!, comisionarul este obligat să l nştiinţe!e de ndată pe comitent, arătndui

persoana cumpărătorului şi termenul acordat; n ca! contrar, se presupune că operaţiunile saufăcut pe bani gata, proba contrară nefiind admisă, fiind o pre!umţie legală absolută, juri set de jure.

rezumţia de proprietate%onform pre#ederilor art.431 din %odul ci#il, oricine se află la un moment dat n posesia

unui bun mobil este pre!umat că are un titlu de dobndire a dreptului de proprietate asupra bunului.

2osesorul actual al bunului se bucură de o pre!umţie legală absolută, mpotri#a căreia nuse admite proba contrară şi care l scuteşte de do#ada proprietăţii fiind suficientă simplado#adă a stării de fapt a posesiei care se poate face prin orice mijloc de probă.3

Folosirea bunului

3 +eci!ia ci#ilă nr.-3B5-4C/ şi +eci!ia ci#ilă nr.-43B5-4CA a 8ribunalului )uprem, $epertoriul de practică judiciară n materie ci#ilă -41-4C4, &d.Htiinţifică şi &nciclopedică. @ucureşti. -4A/.

3/





http://var/www/apps/conversion/Sintact%202.0/cache/Legislatie/temp/00141529.HTML#%23














..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +epo!itarul nu se poateser#i de bunul ncredinţat lui fără n#oirea expresă sau prezumată a deponentului (art.-/Bdin %odul ci#il".

"nscrierea unui titlu de credit ..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Înscrierea n cont a unui

titlu de credit este pre!umată făcută sub re!er#a ncasării, dacă nu se pre#ede expres contrariul(art.-AA". 4atura împrumutului..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 În lipsa unei stipulaţii

contrare, mprumutul se prezumă a fi cu titlu gratuit...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 2nă la proba contrară,

mprumutul care are ca obiect o sumă de bani se prezumă a fi cu titlu oneros (art.-14 din%odul ci#il".

rezumţia efectuării în termen a actelor ..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Dctele de orice fel se

socotesc făcute n termen, dacă nscrisurile care le constată au fost predate oficiului poştal sau

telegrafic cel mai tr!iu n ultima !i a termenului, pnă la ora cnd ncetea!ă n mod obişnuitacti#itatea la acel oficiu (art.11C".

$eciprocitatea..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 Dplicarea legii străine este

independentă de condiţia reciprocităţii...5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +ispo!iţiile speciale prin

care se cere condiţia reciprocităţii n anumite materii rămn aplicabile. Îndeplinirea condiţieireciprocităţii de fapt este prezumată pnă la do#ada contrară care se stabileşte de 9inisterulEustiţiei şi 6ibertăţilor %etăţeneşti, prin consultare cu 9inisterul Dfacerilor &xterne (art.1C-din %odul ci#il".

#eclararea judecătorească a morţii..5..5..5)intact ./5cac*e56egislatie5temp5//-0-14.7896 +eclararea morţii, stabilirea

decesului şi a datei prezumate a morţii , precum şi prezumţia că cel dispărut este n #iaţă suntcrmuite de ultima lege naţională a persoanei dispărute. +acă această lege nu poate fiidentificată, se aplică legea romnă (art.1A0 din %odul ci#il".

. )*perti(e juridice 2+pertizele juridice sunt mijloace de probă care constau într%un raport de e+pertiză care

cuprinde constatările unor specialişti privind anumite fapte sau acte juridice 2+pertul într%unanumit domeniu, numit în condiţiile legii, aduce prin raportul de e+pertiză lămuriri concrete,

ştiinţifice, documentate privind împrejurările de fapt care formează obiectul litigiului Obiectiveleconcrete ale e+pertizei sunt stabilite de judecător sau de partea interesată .

&xperti!ele pot fi: contabile, te*nice, medicale etc.&#aluarea raportului de experti!ă, ca mijloc de probă, rămne la aprecierea instanţei de

judecată.%nd, pentru lămurirea unor mprejurări de fapt, instanţa consideră necesar să cunoască

părerea unor specialişti, #a numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau 3 experţi.8ermenul #a fi stabilit astfel nct depunerea raportului de experti!ă la instanţă să aibă locconform dispo!iţiilor art. 33/.

%nd este necesar, instanţa #a solicita efectuarea experti!ei unui laborator sau unuiinstitut de specialitate.

În domeniile strict speciali!ate, n care nu există experţi autori!aţi, din oficiu sau lacererea oricăreia dintre părţi, judecătorul poate solicita punctul de #edere al uneia sau maimultor personalităţi ori specialişti din domeniul respecti#.

3-



















6a efectuarea experti!ei pot participa experţi aleşi de părţi şi ncu#iinţaţi de instanţă,a#nd calitatea de consilieri ai părţilor, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest ca!, ei potsă dea relaţii, să formule!e ntrebări şi obser#aţii şi, dacă este ca!ul, să ntocmească un raportseparat cu pri#ire la obiecti#ele experti!ei.

'umirea expertului

Dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii experţilor, ei se vor numi de cătreinstanţă, prin tragere la sorţi, de pe lista întocmită şi comunicată de către biroullocal de expertiză, cuprinzând persoanele înscrise în evidenţa sa şi autorizate,potrivit legii, să efectueze expertize judiciare.Înceierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acestaurmează să se pronunţe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza,onorariul provizoriu al expertului şi, dacă este cazul, avansul pentru celtuielilede deplasare. În acest scop, instanţa poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze costul lucrării ce urmează a fiefectuată, cât şi termenul necesar efectuării expertizei. !ot astfel, instanţa poatefixa un termen scurt pentru când va solicita expertului să estimeze în scris costul

lucrării ce urmează a fi efectuată, cât şi termenul necesar efectuării expertizei."oziţia părţilor va fi consemnată în înceiere. În funcţie de poziţia expertului şi apărţilor, instanţa va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză şicondiţiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei.Dovada plăţii onorariului se depune la grefa instanţei de partea care a fostobligată prin înceiere, în termen de # zile de la numire sau în termenul stabilitde instanţă. $norariul poate fi majorat de către instanţă.%&

Art. 332: Recuzarea expertului(1)'xperţii pot fi recuzaţi pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.(2)(ecuzarea trebuie să fie cerută în termen de # zile de la numirea expertului,dacă motivul ei există la această dată) în celelalte cazuri termenul va curge de la

data când s*a ivit motivul de recuzare.(3)(ecuzările se judecă cu citarea părţilor şi a expertului.Art. 333: Înştiinţarea şi înlocuirea expertului

(1)Dispoziţiile privitoare la citare, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilorcare lipsesc sunt deopotrivă aplicabile experţilor.(2)Dacă expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui.Art. 334: Ascultarea expertului

Dacă experţii pot să*şi exprime de îndată opinia, aceştia vor fi ascultaţi ciar înşedinţă, iar părerea lor se va consemna într*un proces*verbal, dispoziţiile art.+%+ aplicându*se în mod corespunzător.Art. 335: Eectuarea expertizei la aţa locului

(1)Dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la faţa locului sau suntnecesare explicaţiile părţilor, ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor prinscrisoare recomandată cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în care li sevor indica ziua, ora şi locul unde se va face lucrarea. itaţia, sub sancţiuneanulităţii, trebuie comunicată părţii cu cel puţin # zile înaintea termenului de

0 Drt.334 din %odul de procedură ci#ilăGapta experţilor de a cere sau de a primi o sumă mai mare dect onorariul fixat de instanţă se pedepseşte potri#itlegii penale.6a cererea moti#ată a experţilor, ţinnduse seama de lucrarea efectuată, instanţa #a putea majora onorariulcu#enit acestora, prin nc*eiere executorie, dată cu citarea părţilor, nsă numai după depunerea raportului, a

răspunsului la e#entualele obiecţiuni sau a raportului suplimentar, după ca!.&xpertul are aceleaşi drepturi ca şi martorul n ceea ce pri#eşte c*eltuielile de transport, ca!are şi masă.

3

http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00169830






efectuare a lucrării. onfirmarea de primire va fi alăturată raportului deexpertiză.(2)"ărţile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectullucrării.(3)În cazul în care una dintre părţi opune rezistenţă sau împiedică în orice alt

mod efectuarea lucrării, instanţa va putea socoti ca dovedite afirmaţiile făcute departea adversă cu privire la împrejurarea de fapt ce face obiectul lucrării, încontextul administrării tuturor celorlalte probe.(4)eltuielile efectuate cu expertiza până la data refuzului vor fi suportate departea care s*a opus efectuării expertizei.(5)În mod excepţional, când aflarea adevărului în cauză este indisolubil legatăde efectuarea probei cu expertiză tenică, instanţa va autoriza folosirea forţeipublice în scopul efectuării expertizei, prin înceiere executorie pronunţată încamera de consiliu, după ascultarea părţilor.

$aportul de e+pertiză

%onstatările şi conclu!iile moti#ate ale expertului sau ale laboratorului ori aleinstitutului speciali!at căruia i sa cerut efectuarea experti!ei #or fi consemnate ntrun raportscris, care #a fi depus cu cel puţin -/ !ile nainte de termenul fixat pentru judecată. În ca!uriurgente termenul pentru depunerea raportului de experti!ă poate fi micşorat.

%nd sunt mai mulţi experţi cu păreri deosebite lucrarea trebuie să cuprindă părereamoti#ată a fiecăruia.

În ca!urile anume pre#ă!ute de lege, depunerea raportului se #a face numai dupăobţinerea a#i!elor te*nice necesare ce se eliberea!ă numai de organismele de specialitatecompetente.

1ămurirea sau completarea raportului+acă este ne#oie de lămurirea sau completarea raportului de experti!ă ori dacă există o

contradicţie ntre părerile experţilor, instanţa, din oficiu sau la cererea părţilor, poate solicitaexperţilor, la primul termen după depunerea raportului, să l lămurească sau să l complete!e.

2fectuarea unei noi e+pertize2entru moti#e temeinice, instanţa poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei

noi experti!e de către alt expert.? nouă experti!ă #a trebui cerută moti#at, sub sancţiunea decăderii, la primul termen

după depunerea raportului, iar dacă sau formulat obiecţiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecţiuni ori, după ca!, a raportului suplimentar.

+acă experti!a se face la o altă instanţă, prin comisie rogatorie, numirea experţilor şistabilirea sumelor cu#enite #or fi lăsate n sarcina acestei din urmă instanţe.

). 'ercetarea la "aţa locului)unt situaţii cnd n timpul procesului judecătorul poate face anumite obser#aţii n mod

direct şi nemijlocit prin cercetarea anumitor mprejurări la faţa locului.În anumite situaţii c*iar este recomandabil ca judecătorul să ia contact direct cu

pretenţiile deduse judecăţii, cu anumite bunuri mobile sau imobile pentru a se edifica şi acontribui la stabilirea con#ingerii instanţei asupra unei situaţii de fapt n procese ce pri#escgrăniţuiri, ser#ituţi sau aşe!area unor construcţii, şi să nu se mulţumească cu un raport deexperti!ă, nscrisuri sau audierea de martori.

%ercetarea la faţa locului este un mijloc de administrare a unor probe materiale care nu pot fi nfăţişate instanţei.1

1 9i*aela 8ăbrcă = +rept procesual ci#il. &d.<ni#ersul juridic. @ucureşti //B. p.14B.

33



%ercetarea la faţa locului se poate face, la cerere sau din oficiu, cnd instanţa aprecia!ăcă ea este necesară pentru lămurirea procesului.

2otri#it art.C/ alin.1 din %odul de procedură ci#ilă, dacă sa dispus o cercetare la faţalocului, aceasta se #a efectua, cnd este ca!ul, mai nainte de administrarea celorlalte probe.

%ercetarea la faţa locului se dispune de către instanţă prin nc*eiere.

Înc*eierea prin care se admite cercetarea #a determina mprejurările de fapt ce urmea!ăsă fie lămurite la faţa locului (art.301 din noul %od de procedură ci#ilă".Înc*eierea cuprinde mprejurările de fapt ce #or fi lămurite la faţa locului, locul !iua şi

ora n care are loc cercetarea.)e #or lua măsuri de citare a părţilor şi alte persoane pe care instanţa #a considera de

cu#iinţă.6a faţa locului instanţa poate să audie!e martori, experţi sau alte persoane.

2fectuarea cercetării la faţa locului%ercetarea la faţa locului se face, cu citarea părţilor, de către judecătorul delegat sau de

către ntregul complet de judecată. 2re!enţa procurorului este obligatorie cnd participareaacestuia la judecată este cerută de lege.

nstanţa poate, de asemenea, ncu#iinţa ca ascultarea martorilor, experţilor şi părţilor săse facă la faţa locului.

!onsemnarea rezultatului cercetării+espre cele constatate şi măsurile luate la faţa locului, instanţa #a ntocmi un proces

#erbal, n care se #or consemna şi susţinerile ori obiecţiunile părţilor, care #a fi semnat decătre cei pre!enţi.

+esenele, planurile, sc*iţele sau fotografiile făcute la faţa locului #or fi alăturate procesului#erbal şi #or fi semnate de către judecător şi de părţile pre!ente la cercetare.

2rocesul#erbal se aseamănă cu o nc*eiere de şedinţă de judecată, deoarece aceastăcercetare este practic o şedinţă de judecată care se ţine n afara spaţiului instanţei de judecată.

2rocesul#erbal #a cuprinde pe lngă data, locul şi ora desfăşurării cercetării,compunerea instanţei, participarea procurorului, a părţilor, a martorilor sau a experţilor,operaţiunile efectuate, susţinerile părţilor, lămuriri ale experţilor şi constatările instanţei.

În situaţia ascultării de martori, se #a face menţiune n procesul #erbal iar declaraţiileacestora se #or anexa.

%ercetarea la faţa locului se poate efectua şi printro comisie rogatorie de către o altăinstanţă.

Mijloacele materiale de probă2otri#it art.30- din %odul de procedură ci#ilă, sunt mijloace materiale de probă lucrurile

care prin nsuşirile lor, prin aspectul lor ori semnele sau urmele pe care le păstrea!ă ser#esc lastabilirea unui fapt care poate duce la soluţionarea procesului.)unt, de asemenea, mijloace materiale de probă şi fotografiile, fotocopiile, filmele,

discurile, ben!ile de nregistrare a sunetului, precum şi alte asemenea mijloace te*nice, dacănu au fost obţinute prin ncălcarea legii ori a bunelor mora#uri.

9ijloacele materiale de probă puse la dispo!iţia instanţei #or fi păstrate pnă lasoluţionarea definiti#ă a procesului.

+acă aducerea la instanţă a mijloacelor materiale de probă pre!intă greutăţi datoritănumărului, #olumului sau altor nsuşiri ale lor ori locului unde se află, acestea #or fi lăsate ndepo!itul deţinătorului sau al altei persoane.

9ijloacele materiale de probă, aflate n păstrarea instanţei, se aduc n şedinţa de

judecată.

30



+acă mijloacele materiale de probă nu se află n păstrarea instanţei, aceasta poateordona, după ca!, fie aducerea lor, fie #erificarea la faţa locului, dispo!iţiile art. 433// fiindaplicabile n mod corespun!ător.

În nc*eierea sau n procesul#erbal, după ca!, conţinnd constatările instanţei, se #aface menţiune şi despre starea şi semnele caracteristice ale mijloacelor materiale de probă

#erificate. $estituire 0recerea în proprietatea unităţii administrativ%teritorialeÎn ca!ul n care instanţa a dispus restituirea bunurilor care au ser#it ca mijloace

materiale de probă şi cei n drept a le primi nu le ridică n termen de C luni de la data cnd aufost ncunoştinţaţi n acest scop, instanţa, n camera de consiliu, citnd părţile interesate şiorganul financiar local competent, #a da o nc*eiere prin care aceste lucruri #or fi considerateca abandonate şi trecute n proprietatea pri#ată a unităţii administrati#teritoriale unde şi aresediul instanţa. Înc*eierea poate fi atacată numai cu apel la instanţa ierar*ic superioară.

Documents

Sistemul Probator Material