Soldul Posttraumatic Exercitii

Şoldul posttraumaticŞoldul posttraumatic

Dr. Răzvan Gabriel DrăgoiDr. Răzvan Gabriel Drăgoi

Articulaţia şolduluiArticulaţia şoldului cea mai mare articulaţie a corpului (16 cmcea mai mare articulaţie a corpului (16 cm22)) este structurată este structurată

• pentru sprijin în ortostatism şi mers (faza de propulsie) pentru sprijin în ortostatism şi mers (faza de propulsie) • pentru oscilaţie (faza de pendulare)pentru oscilaţie (faza de pendulare)

pentru orice articulaţie a membruluipentru orice articulaţie a membruluiinferior, se poate, sacrifica mobilitatea, dar niciodată inferior, se poate, sacrifica mobilitatea, dar niciodată stabilitateastabilitatea

„„sechelele" postoperatorii sunt predominantesechelele" postoperatorii sunt predominante clinic se descriu unul sau toate cele trei semne clinic se descriu unul sau toate cele trei semne

clinice capitale :clinice capitale :• Durere.Durere.• Deficit de stabilitate.Deficit de stabilitate.• Deficit de mobilitate.Deficit de mobilitate.

Combaterea dureriiCombaterea durerii Durerea Durerea

• face dificile sau imposibile ortostatismul şi face dificile sau imposibile ortostatismul şi mersulmersul

• creează poziţii vicioase, în special flexumcreează poziţii vicioase, în special flexum• are origini multiple : are origini multiple :

os os — prin hiperemia de stază (Trueta); — prin hiperemia de stază (Trueta); articulaţiearticulaţie — prin creşterea presiunii intraarticulare, — prin creşterea presiunii intraarticulare,

determinată de scăderea suprafeţei portante sau de determinată de scăderea suprafeţei portante sau de contractura musculară (Soto Hali şi Byrng) ; contractura musculară (Soto Hali şi Byrng) ;

periarticular periarticular prin tensiunea edemului posttraumatic prin tensiunea edemului posttraumatic şi a hematoamelor musculare sau prin lezarea şi a hematoamelor musculare sau prin lezarea periostului etcperiostului etc

Combaterea dureriiCombaterea durerii Medicaţia antiinflamatorie, antalgică şi sedativă, în asociere, o utilizăm Medicaţia antiinflamatorie, antalgică şi sedativă, în asociere, o utilizăm

întotdeauna.întotdeauna. Infiltraţiile cu hidrocortizon şi xilină, intraarticulare şi periarticulare, Infiltraţiile cu hidrocortizon şi xilină, intraarticulare şi periarticulare,

după caz.după caz. Electroterapia antalgică Electroterapia antalgică

• diadinamici, diadinamici, • Trăbert, Trăbert, • medie frecvenţă,medie frecvenţă,• joasă frecvenţăjoasă frecvenţă

Termoterapie Termoterapie • ParafinăParafină• solux, solux, • ultrascurte, ultrascurte, • UltrasunetUltrasunet

Kinetoterapie fără încărcare.Kinetoterapie fără încărcare. Masaj.Masaj. Diapulse (curent pulsat de înaltă frecvenţă).Diapulse (curent pulsat de înaltă frecvenţă). Repaus la pat, evitarea sprijinului pe şoldul afectat (cîrjă sau baston).Repaus la pat, evitarea sprijinului pe şoldul afectat (cîrjă sau baston). Uneori, tracţiune continuă sau discontinuă cîteva zile, pentru a scădea Uneori, tracţiune continuă sau discontinuă cîteva zile, pentru a scădea

presiunea intraarticularăpresiunea intraarticulară

Combaterea dureriiCombaterea durerii lupta contra edemuluilupta contra edemului are mare importanţă şi trebuie are mare importanţă şi trebuie

începută imediat după traumatism sau operaţie, încă din începută imediat după traumatism sau operaţie, încă din perioada de imobilizare, ca şi, în continuare, după degipsare :perioada de imobilizare, ca şi, în continuare, după degipsare :

posturi antidecliveposturi antideclive ; ; mobilizări mobilizări de flexie dorsală şi plantară a piciorului, mobilizări de flexie dorsală şi plantară a piciorului, mobilizări

ale genunchiului, mobilizări pasive ale şoldului (dacă sînt ale genunchiului, mobilizări pasive ale şoldului (dacă sînt permise) permise)

curenţi excitometricurenţi excitometri (joasă frecvenţă, medie frecvenţă), (joasă frecvenţă, medie frecvenţă), aplicaţi pe masele musculare, eventual prin ferestre în aparatul aplicaţi pe masele musculare, eventual prin ferestre în aparatul gipsat, special confecţionate gipsat, special confecţionate

manşete pneumatice (manşete pneumatice (angiomatangiomat) pentru gambă şi coapsă.) pentru gambă şi coapsă.(Aceste măsuri ajută întoarcerea venolimfatică, scăzînd (Aceste măsuri ajută întoarcerea venolimfatică, scăzînd mult pericolul tromboflebitelor, complicaţie frecventă în mult pericolul tromboflebitelor, complicaţie frecventă în traumatismele şoldului sau după intervenţiile operatorii. traumatismele şoldului sau după intervenţiile operatorii.

La măsurile de mai sus se asociază La măsurile de mai sus se asociază medicaţia medicaţia anticoagulantăanticoagulantă în administrare prelungită, sub controlul în administrare prelungită, sub controlul testelor de laborator.testelor de laborator.

Uneori, cu toate eforturile de a obţine un şold indolor, nu seUneori, cu toate eforturile de a obţine un şold indolor, nu sereuşeşte. Astfel de pacienţi trebuie retrimişi în serviciile de reuşeşte. Astfel de pacienţi trebuie retrimişi în serviciile de ortopedie, unde se va hotărî intervenţia operatorie ortopedie, unde se va hotărî intervenţia operatorie (osteotomie, tenotomii-Voss, artrodeză etc).(osteotomie, tenotomii-Voss, artrodeză etc).

Stabilitatea şolduluiStabilitatea şoldului este asigurată de :este asigurată de :1.1. Factorii osoşi:Factorii osoşi:

greutatea corpului nu este transmisă direct greutatea corpului nu este transmisă direct pe diafiza ci prin intermediul colului, care pe diafiza ci prin intermediul colului, care joacă rol de pîrghiejoacă rol de pîrghie

arhitectura osoasă s-a organizat pe arhitectura osoasă s-a organizat pe fascicule trabeculare care se întretaie fascicule trabeculare care se întretaie formînd arce şi ogive de mare rezistenţă formînd arce şi ogive de mare rezistenţă (fasciculul arciform sau cefalic, fasci-(fasciculul arciform sau cefalic, fasci-culul intertrohanterian, evantaiul de culul intertrohanterian, evantaiul de sustentaţie etc). sustentaţie etc).

Stabilitatea şolduluiStabilitatea şoldului

2.2. Factorii ligamentari Factorii ligamentari asigură asigură stabilitatea, în special anterioară prin stabilitatea, în special anterioară prin ligamentul iliofemural (Bertin ligamentul iliofemural (Bertin Bigelow=„ligament al poziţiei în Bigelow=„ligament al poziţiei în picioare") în poziţie ortostatică, picioare") în poziţie ortostatică, opunîndu-se căderii corpului înapoi.opunîndu-se căderii corpului înapoi.

3.3. Factorii musculari Factorii musculari asigură mai ales asigură mai ales stabilitatea posterioară (căderea în stabilitatea posterioară (căderea în faţă).faţă).

Stabilitatea şolduluiStabilitatea şoldului Orice încercare de tonifiere a abductorilor Orice încercare de tonifiere a abductorilor

din posturi fixate în flexum sau rotaţie din posturi fixate în flexum sau rotaţie externă este sortită eşeculuiexternă este sortită eşecului

Posturile libere- Posturile libere- poziţiile pe care le ia liber poziţiile pe care le ia liber pacientul pentru a preveni sau reduce o pacientul pentru a preveni sau reduce o deviaţie.deviaţie.1.1. Pentru flexum, Pentru flexum, poziţia de bază va fi decubitul poziţia de bază va fi decubitul

ventral cu o mică pernă sub abdomen, pentru a ventral cu o mică pernă sub abdomen, pentru a delordoza. delordoza. lordoza maschează flexumul şoldului. Se accentuează lordoza maschează flexumul şoldului. Se accentuează

presiunea de extensie a şoldului aplicînd o a doua pernă presiunea de extensie a şoldului aplicînd o a doua pernă sub genunchi, ca şi eventual o greutate (progresiv pînă sub genunchi, ca şi eventual o greutate (progresiv pînă la 5 kg) pe bazin la 5 kg) pe bazin


2.2. Pentru derotaţia externă Pentru derotaţia externă pacientul se aşază în decubit eterolateral, membrul pacientul se aşază în decubit eterolateral, membrul

afectat încrucişînd pe cel sănătos, şoldul flectat, piciorul afectat încrucişînd pe cel sănătos, şoldul flectat, piciorul se sprijină de pat prin marginea internă, călcîiul uşor se sprijină de pat prin marginea internă, călcîiul uşor ridicat.ridicat.

pentru a uşura derotarea. flectăm şoldul (dacă este pentru a uşura derotarea. flectăm şoldul (dacă este posibil pină la 90°), deoarece în această poziţie capsula posibil pină la 90°), deoarece în această poziţie capsula articulară searticulară sedestinde şi permite mult mai bine mişcarea de derotare.destinde şi permite mult mai bine mişcarea de derotare.

3.3. Pentru abducţie, Pentru abducţie, din decubit dorsal evitînd din decubit dorsal evitînd deplasarea membrului sănătos, se aplică o pernă deplasarea membrului sănătos, se aplică o pernă între coapse.între coapse.

• Posturile libere se ţin de la 10' la 30' şi se repetă de 3—4 Posturile libere se ţin de la 10' la 30' şi se repetă de 3—4 ori pe zi. Dacă sînt precedate de o aplicaţie termică, ori pe zi. Dacă sînt precedate de o aplicaţie termică, efectul este mai bun.efectul este mai bun.

Stabilitatea şolduluiStabilitatea şoldului Posturile fixate. Posturile fixate. Se execută în două Se execută în două

feluri:feluri:• Prin montaje cu scripeţi şi contragreutăţi, Prin montaje cu scripeţi şi contragreutăţi,

realizîndu-se poziţionarea dorită.realizîndu-se poziţionarea dorită.• Prin atele schimbate progresiv- preferate Prin atele schimbate progresiv- preferate

mai ales pentru noapte.mai ales pentru noapte. Manipulările- Manipulările-

• mai puţin utilizate la şold decît la alte mai puţin utilizate la şold decît la alte articulaţiiarticulaţii

• sînt însă folosite manipulările prin sînt însă folosite manipulările prin tracţiune, care sînt eficiente atît pentru tracţiune, care sînt eficiente atît pentru durere, cît şi pentru mobilizare. durere, cît şi pentru mobilizare.

Stabilitatea şolduluiStabilitatea şoldului Mişcările pasive. Mişcările pasive. De preferat să nu se De preferat să nu se

utilizeze prin intermediul genunchiului, utilizeze prin intermediul genunchiului, dacă acesta are o laxitate, chiar uşoară. dacă acesta are o laxitate, chiar uşoară. Mobilizările pasive pentru redresare se Mobilizările pasive pentru redresare se execută în cadrul programului deexecută în cadrul programului dekinetoterapie pentru recîştigarea kinetoterapie pentru recîştigarea amplitudinii de mişcare.amplitudinii de mişcare.

Mobilizările active. Mobilizările active. Exerciţiile active pentru Exerciţiile active pentru redresarea deviaţiilor se execută după redresarea deviaţiilor se execută după aceleaşi tehnici ca pentru remobilizarea aceleaşi tehnici ca pentru remobilizarea articulară, articulară,


Corectarea poziţiei trunchiului şi Corectarea poziţiei trunchiului şi bazinuluibazinului• Tonifierea musculaturii paravertebrale şi Tonifierea musculaturii paravertebrale şi

abdominale este întotdeauna necesarăabdominale este întotdeauna necesară • Ca tehnică de lucru, se recomandă Ca tehnică de lucru, se recomandă

posturare şi mers cu autocontrol în posturare şi mers cu autocontrol în oglindă. oglindă.

• de importantă este cîştigarea stabilităţii de importantă este cîştigarea stabilităţii genunchiuluigenunchiului

Tonifierea musculaturiiTonifierea musculaturii postura ortostatică solicită intrarea în activitate a musculaturii postura ortostatică solicită intrarea în activitate a musculaturii

antigravitaţionale a corpuluiantigravitaţionale a corpului• marele dorsal, marele dorsal, • fesierul mare, fesierul mare, • fesierul mijlociu, fesierul mijlociu, • tensorul fasciei lata, tensorul fasciei lata, • cvadricepsul, cvadricepsul, • ischiogambieriiischiogambierii• tricepsul suraltricepsul sural

Tonifierea abductorilor şolduluiTonifierea abductorilor şoldului este obiectiv principal este obiectiv principal pentru asigurarea stabilităţii unipodale, în mers, respectiv pentru asigurarea stabilităţii unipodale, în mers, respectiv refacerea braţului forţei (puterii) al balanţei Pauwels.refacerea braţului forţei (puterii) al balanţei Pauwels.

Exerciţiile de tonifiere prin încărcări succesive (tip De Lorme) Exerciţiile de tonifiere prin încărcări succesive (tip De Lorme) Exerciţiile de tonifiere se execută din decubit contralateralExerciţiile de tonifiere se execută din decubit contralateral Abducţia se va executa contra unei rezistenţe realizînd Abducţia se va executa contra unei rezistenţe realizînd

izometria ori cu încărcarea progresivă cu ajutorul unor greutăţiizometria ori cu încărcarea progresivă cu ajutorul unor greutăţi

Tonifierea musculaturiiTonifierea musculaturii Tonifierea pelvitruhanterienilorTonifierea pelvitruhanterienilor

• piramidalul, piramidalul, • obturatorul intern şi extern, obturatorul intern şi extern, • gemenul superior şi inferior, gemenul superior şi inferior, • pătratul cruralpătratul crural

prin exerciţii izometriceprin exerciţii izometrice Tonifierea marelui fesierTonifierea marelui fesier

• Este indispensabil la urcatul unei pante sau a Este indispensabil la urcatul unei pante sau a scărilor, la alergat.scărilor, la alergat.

• Contracţia izometrică a fesierilor, Contracţia izometrică a fesierilor, din decubit dorsal cu genunchii flectaţi, prin ridicarea din decubit dorsal cu genunchii flectaţi, prin ridicarea

bazinului sau bazinului sau din decubit ventral cu trunchiul în afara mesei (patului) ; din decubit ventral cu trunchiul în afara mesei (patului) ;

se menţine acesta în poziţie de extensiese menţine acesta în poziţie de extensie

Tonifierea musculaturiiTonifierea musculaturii Adductorii şolduluiAdductorii şoldului pun mai rar probleme pun mai rar probleme

de recuperare a forţei.de recuperare a forţei. Flexorii şolduluiFlexorii şoldului nu au rol deosebit în nu au rol deosebit în

statică, dar sînt indispensabili în mers statică, dar sînt indispensabili în mers pentru ridicarea de la sol a membrului pentru ridicarea de la sol a membrului inferior.inferior. • Tonifierea psoasiliacului se face din poziţia şezînd Tonifierea psoasiliacului se face din poziţia şezînd

(şold la 90°), cu genunchiul la 90°. în acest fel (şold la 90°), cu genunchiul la 90°. în acest fel sînt scoşi din acţiune flexorii accesorisînt scoşi din acţiune flexorii accesori

• Se flectează coapsa contra unei rezistenţe. în Se flectează coapsa contra unei rezistenţe. în practica clinică posttraumatică,întîlnim rar practica clinică posttraumatică,întîlnim rar scăderi importante de forţă musculară a psoas-scăderi importante de forţă musculară a psoas-iliaculuiiliacului

• Retractura prin flexum, pune mai frecvent Retractura prin flexum, pune mai frecvent probleme recuperatoruluiprobleme recuperatorului

Mobilitatea şolduluiMobilitatea şoldului Şoldul dezvoltă în mers o mişcare complexă, care se poate Şoldul dezvoltă în mers o mişcare complexă, care se poate

descompune în :descompune în :• sistemul de plan sagital, cînd coapsa este basculată înainte şi înapoi pe sistemul de plan sagital, cînd coapsa este basculată înainte şi înapoi pe

o amplitudine (medie) de 52° ;o amplitudine (medie) de 52° ;• sistemul de plan lateral, în care se realizează o translare a trunchiului sistemul de plan lateral, în care se realizează o translare a trunchiului

în plan frontal (abducţie-adducţie) de circa 12° ;în plan frontal (abducţie-adducţie) de circa 12° ;• sistemul giratoriu în plan orizontal, de reprezentat de rotaţia sistemul giratoriu în plan orizontal, de reprezentat de rotaţia

cotiloidiană deasupra capetelor femurale. Este componenta pelviană a cotiloidiană deasupra capetelor femurale. Este componenta pelviană a mersului, denumită „pasul pelvian", în care rotaţia bazinului este mersului, denumită „pasul pelvian", în care rotaţia bazinului este inversă cu cea a umerilor.inversă cu cea a umerilor.

în recuperarea mobilităţii şoldului, recîştigarea acestor grade în recuperarea mobilităţii şoldului, recîştigarea acestor grade • 52° pe flexie-extensie, 52° pe flexie-extensie, • 12° pe abducţie-adducţie şi 12° pe abducţie-adducţie şi • 14° pe rotaţie externă-rotaţie14° pe rotaţie externă-rotaţie internă trebuie să reprezinte internă trebuie să reprezinte

programul minimal, dar obligatoriuprogramul minimal, dar obligatoriu Limitarea mobilităţii şoldului poate fi dată de Limitarea mobilităţii şoldului poate fi dată de

• factori ireductibili (pensare articulară, calus vicios, imperfecţiuni de factori ireductibili (pensare articulară, calus vicios, imperfecţiuni de congruenţă articulară etc.)congruenţă articulară etc.)

• reductibili (contracturi musculare, retractura capsulară, edem reductibili (contracturi musculare, retractura capsulară, edem organizat între planurile de alunecare etc). organizat între planurile de alunecare etc).

• Scăderea forţei musculare poate limita mobilitatea (activă) a şolduluiScăderea forţei musculare poate limita mobilitatea (activă) a şoldului

Terapia pregătitoare pentru Terapia pregătitoare pentru kinetoterapiekinetoterapie

Poate începe încă din perioada de imobilizare Poate începe încă din perioada de imobilizare şi constă, în funcţie de tipul imobilizăriişi constă, în funcţie de tipul imobilizării

Posturarea membrului afectat Posturarea membrului afectat pentru: pentru: • Facilitarea circulaţiei de întoarcere venolimfatică, Facilitarea circulaţiei de întoarcere venolimfatică,

lupta contra edemului ;lupta contra edemului ;• Evitarea instalării atitudinilor vicioase.Evitarea instalării atitudinilor vicioase.

Posturarea alternantă a trunchiului Posturarea alternantă a trunchiului pentru :pentru :• asigurarea drenajului bronşic ;asigurarea drenajului bronşic ;• evitarea escarelor ;evitarea escarelor ;• menţinerea adaptabilităţii circulaţiei cerebrale şi menţinerea adaptabilităţii circulaţiei cerebrale şi

evitarea stazei pulmonare.evitarea stazei pulmonare.


Gimnastică generală: Gimnastică generală: respiratorie, membre respiratorie, membre superioare, trunchi, membrul inferior sănătos. superioare, trunchi, membrul inferior sănătos.

Obiectivul acestei kinetoterapii este triplu :Obiectivul acestei kinetoterapii este triplu :• asigurarea unei ventilaţii pulmonare şi circulaţii generale asigurarea unei ventilaţii pulmonare şi circulaţii generale

normale, ca şi o cît mai bună stare generală şi troficitate a normale, ca şi o cît mai bună stare generală şi troficitate a ţesuturilor. Cu cit pacientul este mai vârstnic sau cu afectări ţesuturilor. Cu cit pacientul este mai vârstnic sau cu afectări preexistente, cu atît se va acorda mai multă atenţie acestor preexistente, cu atît se va acorda mai multă atenţie acestor aspecte ;aspecte ;

• creşterea forţei musculare în membrele superioare, mai ales creşterea forţei musculare în membrele superioare, mai ales cînd ştim că ulterior pacientul va utiliza luni de zile cîrjele cînd ştim că ulterior pacientul va utiliza luni de zile cîrjele sau cadrul de mers ;sau cadrul de mers ;

creşterea forţei musculare a membrului inferior creşterea forţei musculare a membrului inferior sănătos, care va fi suprasolicitat în momentul sănătos, care va fi suprasolicitat în momentul terminării perioadei de imobilizare la pat.terminării perioadei de imobilizare la pat.


Masajul generalMasajul general şi al membrului afectat pentru efectele cunoscute şi al membrului afectat pentru efectele cunoscute (activare circulatorie, troficitate, decontracturare, sedare etc).(activare circulatorie, troficitate, decontracturare, sedare etc).

Lupta contra proceselor inflamatorii locale şi contra dureriiLupta contra proceselor inflamatorii locale şi contra durerii, , pentru a se putea trece imediat cum este permisă remobilizarea la pentru a se putea trece imediat cum este permisă remobilizarea la kinetoterapie specifică.kinetoterapie specifică.

Menţinerea troficităţii musculaturiiMenţinerea troficităţii musculaturii şoldului şi coapsei prin :şoldului şi coapsei prin :• contracţii izometrice ;contracţii izometrice ;• curenţi excitomotori (joasă sau medie frecvenţă) ;curenţi excitomotori (joasă sau medie frecvenţă) ;• masaj.masaj.• Păstrarea, Păstrarea, pe cît este posibil, a pe cît este posibil, a amplitudinii de mişcare a genunchiului şi amplitudinii de mişcare a genunchiului şi

a gleznei homolateralea gleznei homolaterale Căldura Căldura

• parafină, parafină, • solux, solux, • ultrasunete, ultrasunete, • microunde etc), în funcţie de indicaţia şi contraindicaţia locală (proces microunde etc), în funcţie de indicaţia şi contraindicaţia locală (proces

inflamator, proces supurativ, osteosinteză metalică etc), va preceda inflamator, proces supurativ, osteosinteză metalică etc), va preceda kinetoterapia decontracturînd, scăzînd vîscozitatea tisulară şi ameliorînd kinetoterapia decontracturînd, scăzînd vîscozitatea tisulară şi ameliorînd durerea.durerea.

Kinetoterapia pentru mobilizarea Kinetoterapia pentru mobilizarea şolduluişoldului

Mobilizarea şoldului trebuie începută imediat ce devine posibilă, Mobilizarea şoldului trebuie începută imediat ce devine posibilă, deci chiar din perioada de imobilizare la pat a pacientului.deci chiar din perioada de imobilizare la pat a pacientului.

Kinetoterapia precoce nu poate intra în expunerea programuluiKinetoterapia precoce nu poate intra în expunerea programuluigeneral de recuperare a şoldului posttraumatic general de recuperare a şoldului posttraumatic

Metodele de utilizat înaceastă perioadă sînt variabile în funcţie Metodele de utilizat înaceastă perioadă sînt variabile în funcţie de tipul lezional şi de tratamentul ortopedo-chirurgical realizat. de tipul lezional şi de tratamentul ortopedo-chirurgical realizat. • mobilizările pasive sînt contraindicate în fracturi în perioada mobilizările pasive sînt contraindicate în fracturi în perioada

imobilizării prin tracţiune-suspensie.imobilizării prin tracţiune-suspensie.• mişcările active cu cea mai mică rezistenţă sînt şi ele mişcările active cu cea mai mică rezistenţă sînt şi ele

contraindicate în fracturile colului femural. contraindicate în fracturile colului femural. • mobilizările pasive vor fi permise în fracturile de cotil. mobilizările pasive vor fi permise în fracturile de cotil. • mişcările active, chiar cu rezistenţă, se pot începe precoce mişcările active, chiar cu rezistenţă, se pot începe precoce

înînprotezele de şold. protezele de şold.

Ca principiu universal valabil, rămîne orientarea tipului Ca principiu universal valabil, rămîne orientarea tipului şi intensităţii kinetoterapiei după regula „non" durerii.şi intensităţii kinetoterapiei după regula „non" durerii.


Mobilizările pasiveMobilizările pasive • Cînd contracţia musculară nu este posibilă Cînd contracţia musculară nu este posibilă

(pareză, hipotonie marcată, pericol de deplasare a (pareză, hipotonie marcată, pericol de deplasare a capetelor de fractură prin tracţiunea muşchilor, capetelor de fractură prin tracţiunea muşchilor, mai ales cînd mişcarea se face antigravitaţional)mai ales cînd mişcarea se face antigravitaţional)

• Mobilizările pentru flexia şoldului se fac cu Mobilizările pentru flexia şoldului se fac cu genunchiul flectat, pentru a evita opoziţia genunchiul flectat, pentru a evita opoziţia ischiogambierilor retracturaţi. continuîndu-se miş-ischiogambierilor retracturaţi. continuîndu-se miş-carea cu bascularea liberă a bazinului. carea cu bascularea liberă a bazinului.

• Extensia se execută tot cu genunchiul flectat, dar Extensia se execută tot cu genunchiul flectat, dar cu bazinul fixat.cu bazinul fixat.

• Abducţia şi adducţia necesită şi ele fixarea Abducţia şi adducţia necesită şi ele fixarea bazinului. Rotaţiile pasive se execută în decubit bazinului. Rotaţiile pasive se execută în decubit ventral, cu gamba flectată sau în decubit dorsal, ventral, cu gamba flectată sau în decubit dorsal, rulînd cu două mîini coapsa.rulînd cu două mîini coapsa.


Mişcările active-pasiveMişcările active-pasive• Pentru mobilizarea articulară, această Pentru mobilizarea articulară, această

tehnică este mai indicată decît manevrele tehnică este mai indicată decît manevrele pasivepasive

• Sînt preferate mai ales exerciţiile de Sînt preferate mai ales exerciţiile de suspendare-tracţiune cu ajutorul scripeţi-suspendare-tracţiune cu ajutorul scripeţi-lor, mobilizările fiind efectuate de pacient lor, mobilizările fiind efectuate de pacient cu membrele superioare sau cu membrul cu membrele superioare sau cu membrul inferior sănătos. inferior sănătos.


HidrokinetoterapiaHidrokinetoterapia • Se aplică în bazine treflă sau Hubbard pentru Se aplică în bazine treflă sau Hubbard pentru

kinetoterapie analitică, asistată de kinstoterapeutkinetoterapie analitică, asistată de kinstoterapeut • Se urmăreşte creşterea mobilităţii articulare, Se urmăreşte creşterea mobilităţii articulare,

utilizîncl proprietăţile apei caldeutilizîncl proprietăţile apei calde relaxare musculară, relaxare musculară, scăderea durerilor, scăderea durerilor, creşterea complianţei tisulare,creşterea complianţei tisulare, presiunea hidrostatică). presiunea hidrostatică).

• Exerciţiile sînt de tip pasiv, pasive-active şi active Exerciţiile sînt de tip pasiv, pasive-active şi active putîndu-se executa şi în montaje de putîndu-se executa şi în montaje de scripetoterapie.scripetoterapie.


Mobilizările active libereMobilizările active libere• cele mai utilizate în recuperarea redorilor cele mai utilizate în recuperarea redorilor

articulare ale şoldului. articulare ale şoldului. • Unghiurile fiziologice în articulaţia Unghiurile fiziologice în articulaţia

coxofemurală au valori mari coxofemurală au valori mari flexie 120°, flexie 120°, extensie 20°, extensie 20°, abducţie 45°, abducţie 45°, adducţie 30°, adducţie 30°, rotaţie internă 30°, rotaţie internă 30°, rotaţie externă 60°rotaţie externă 60°

Mobilizările active libereMobilizările active libere Antrenarea flexieiAntrenarea flexiei

• decubit dorsal cu skettinguri la picior ; decubit dorsal cu skettinguri la picior ; • se execută flexii de genunchi şi şold alunecînd pe o placă. în lipsa se execută flexii de genunchi şi şold alunecînd pe o placă. în lipsa

skettingurilor, piciorul cu ciorap alunecă pe o placă lucioasă de skettingurilor, piciorul cu ciorap alunecă pe o placă lucioasă de melacart. Se utilizează atunci cînd forţa musculară este sub melacart. Se utilizează atunci cînd forţa musculară este sub valoarea 3 ;valoarea 3 ;

• decubit dorsal, bazinul fixat cu o curea la planul patului ; se decubit dorsal, bazinul fixat cu o curea la planul patului ; se execută flexii ale şoldului, cu şi fără flectare de genunchi execută flexii ale şoldului, cu şi fără flectare de genunchi

• decubit dorsal ; se ridică trunchiul la vertical, apoi dacă este decubit dorsal ; se ridică trunchiul la vertical, apoi dacă este posibil se adaugă flexia genunchiului posibil se adaugă flexia genunchiului

• antrenarea flexiei şoldului prin intermediul mobilizării trunchiului antrenarea flexiei şoldului prin intermediul mobilizării trunchiului este deosebit de utilă şi indicată în primele faze ale recuperării este deosebit de utilă şi indicată în primele faze ale recuperării şoldului: şoldului:

• din stînd pe genunchi şi mîini, se flectează şoldul prin lăsarea din stînd pe genunchi şi mîini, se flectează şoldul prin lăsarea trunchiului în faţă spre podea sau prin sprijinul feselor pe călcîie şi trunchiului în faţă spre podea sau prin sprijinul feselor pe călcîie şi aplecarea trunchiului (ca la poziţia mahomedană) aplecarea trunchiului (ca la poziţia mahomedană)

• din ortostatism, cu mîinile fixate pe bara de la spalier (sau din ortostatism, cu mîinile fixate pe bara de la spalier (sau spătarul unui scaun), se fac genuflexiuni cu proiecţia trunchiului în spătarul unui scaun), se fac genuflexiuni cu proiecţia trunchiului în fatăfată

• decubit ventral cu bazinul la marginea mesei şi fixat cu o curea ; decubit ventral cu bazinul la marginea mesei şi fixat cu o curea ; se lasă să cadă coapsa ; eventual, asistentul accentuează flexiase lasă să cadă coapsa ; eventual, asistentul accentuează flexia

Mobilizările active libereMobilizările active libere Antrenarea extensiei:Antrenarea extensiei:

• Decubit ventral, bazinul fixat ; se execută extensii din şold, cu şi Decubit ventral, bazinul fixat ; se execută extensii din şold, cu şi fără flectarea genunchiuluifără flectarea genunchiului

• decubit lateral (pe partea sănătoasă) ; se împinge înapoi decubit lateral (pe partea sănătoasă) ; se împinge înapoi genunchiul în timp ce asistentul împinge bazinul înainte ;genunchiul în timp ce asistentul împinge bazinul înainte ;

• decubit ventral cu trunchiul la marginea mesei, coapsele şi decubit ventral cu trunchiul la marginea mesei, coapsele şi gambele fixate la masă cu curea ; se execută extensii de trunchi gambele fixate la masă cu curea ; se execută extensii de trunchi încercînd şi ridicarea bazinului de pe planul mesei ;încercînd şi ridicarea bazinului de pe planul mesei ;

• decubit dorsal ; mîinile prind o bară şi ridică trunchiul, bazinul este decubit dorsal ; mîinile prind o bară şi ridică trunchiul, bazinul este împins în sus ; călcîiele nu părăsesc solulîmpins în sus ; călcîiele nu părăsesc solul

Antrenarea abducţiei:Antrenarea abducţiei:• decubit dorsal cu skettinguri prinse de gleznă ; se execută abducţii decubit dorsal cu skettinguri prinse de gleznă ; se execută abducţii

alunecînd pe o placăalunecînd pe o placă• Membrul inferior sănătos este fixat la nivelul coapsei cu o curea.Membrul inferior sănătos este fixat la nivelul coapsei cu o curea.• decubit dorsal se ridică membrul inferior de pe planul patului şi decubit dorsal se ridică membrul inferior de pe planul patului şi

se execută abducţia cu genunchiul extins ;se execută abducţia cu genunchiul extins ;• decubit lateral (pe partea sănătoasă) ; se ridică mult membruldecubit lateral (pe partea sănătoasă) ; se ridică mult membrul

inferior, genunchiul întins inferior, genunchiul întins • decubit ventral, se fac abducţii ;decubit ventral, se fac abducţii ;• decubit dorsal cu genunchiul flectat ; se execută abducţia ;decubit dorsal cu genunchiul flectat ; se execută abducţia ;

Mobilizările active libereMobilizările active libere Antrenarea adducţieiAntrenarea adducţiei

• contractura-retractura obligă la exerciţii pentru contractura-retractura obligă la exerciţii pentru întinderea ischiogambierilor şi nu pentru tonifierea întinderea ischiogambierilor şi nu pentru tonifierea lorlor

• în unele situaţii (proteze parţiale sau totale), în unele situaţii (proteze parţiale sau totale), adducţia este chiar proscrisă, existând pericolul adducţia este chiar proscrisă, existând pericolul luxării capului femural. în cazurile totuşi indicate, luxării capului femural. în cazurile totuşi indicate, pentru creşterea adducţiei prescriem :pentru creşterea adducţiei prescriem :

• decubit dorsal ; încrucişări ale membrelor decubit dorsal ; încrucişări ale membrelor interioare (genunchiul extins) ;interioare (genunchiul extins) ;

• decubit dorsal, bazinul fixat la pat, membrele decubit dorsal, bazinul fixat la pat, membrele inferioare întinse şi solidarizate ; se execută inferioare întinse şi solidarizate ; se execută mişcări de lateralizare cu ambele membre (pentru mişcări de lateralizare cu ambele membre (pentru şoldul afectat deplasarea este în adducţie) ;şoldul afectat deplasarea este în adducţie) ;

• din suspendat, se execută adducţiile membrului din suspendat, se execută adducţiile membrului afectat, bazinul fiind fixat la spalier.afectat, bazinul fiind fixat la spalier.

Mobilizările active libereMobilizările active libere Antrenarea rotaţiilorAntrenarea rotaţiilor : :

• decubit dorsal, bazinul fixat, genunchiul la 90°, şold la decubit dorsal, bazinul fixat, genunchiul la 90°, şold la 90° ; gamba se mişca ca o pîrghie în afară (rotaţie internă) 90° ; gamba se mişca ca o pîrghie în afară (rotaţie internă) sau înăuntru (rotaţie externă) ;sau înăuntru (rotaţie externă) ;

• decubit ventral, bazinul fixat, genunchiul la 90° ; gamba se decubit ventral, bazinul fixat, genunchiul la 90° ; gamba se deplasează în afară (rotaţie externă) sau înăuntru (rotaţie deplasează în afară (rotaţie externă) sau înăuntru (rotaţie internă) ;internă) ;

• decubit dorsal, membrele întinse, se roteşte piciorul în decubit dorsal, membrele întinse, se roteşte piciorul în afară-înăuntru ;afară-înăuntru ;

• şezînd, genunchii solidarizaţi unul de altul; gambele se şezînd, genunchii solidarizaţi unul de altul; gambele se depla-depla-sează în afară (rotaţie internă, respectiv externă) ;sează în afară (rotaţie internă, respectiv externă) ;

• sezînd turceşte, se apasă spre podea genunchii (rotaţie sezînd turceşte, se apasă spre podea genunchii (rotaţie externă)externă)

• ortostatism ; vîrfurile picioarelor se apropie, iar călcîiele seortostatism ; vîrfurile picioarelor se apropie, iar călcîiele seîndepărtează (rotaţie internă), apoi mişcare inversă (rotaţie îndepărtează (rotaţie internă), apoi mişcare inversă (rotaţie externă)externă)

• mers cu vîrfurile picioarelor înăuntru sau cu vîrfurile în mers cu vîrfurile picioarelor înăuntru sau cu vîrfurile în afară.afară.


Exerciţii de facilitareExerciţii de facilitare Exerciţiile de pedalajExerciţiile de pedalaj Ergoterapia — terapia ocupaţionalăErgoterapia — terapia ocupaţională

• pedalaj de bicicletăpedalaj de bicicletă• pedalaj prin apăsare verticală de sus în jos pedalaj prin apăsare verticală de sus în jos • alunecarea piciorului într-un jgheab rotund alunecarea piciorului într-un jgheab rotund • mişcare laterală (abducţie-adducţie) etc.mişcare laterală (abducţie-adducţie) etc.

Reluarea mersuluiReluarea mersului Exerciţiile de reluare a mersului încep, cu perioade de Exerciţiile de reluare a mersului încep, cu perioade de

adaptare la ortostatismadaptare la ortostatism Cînd staţiunea in picioare este posibilă fără tulburări de Cînd staţiunea in picioare este posibilă fără tulburări de

echilibru, se începe mersul.echilibru, se începe mersul. Mersul, Mersul, fără fără sprijin pe membrul inferior afectat, sprijin pe membrul inferior afectat, este aproape este aproape

regulă într-o primă etapă în recuperarea traumatismelor regulă într-o primă etapă în recuperarea traumatismelor şoldului. Pacientul este învăţat să meargă cu cîrje astfel :şoldului. Pacientul este învăţat să meargă cu cîrje astfel :1.1. sprijin pe membrul sănătos ;sprijin pe membrul sănătos ;2.2. cîrjele se duc în faţă ;cîrjele se duc în faţă ;3.3. membrul afectat se duce în faţă între cîrje, fără încărcare (atinge membrul afectat se duce în faţă între cîrje, fără încărcare (atinge

doar solul);doar solul);4.4. se trece greutatea corpului pe cîrje prin balansarea în faţă ase trece greutatea corpului pe cîrje prin balansarea în faţă a

acestuia ;acestuia ;5.5. membrul inferior sănătos (eliberat de greutatea corpului) semembrul inferior sănătos (eliberat de greutatea corpului) se

trece printre cîrje şi se sprijină pe sol înaintea cîrjelor, trece printre cîrje şi se sprijină pe sol înaintea cîrjelor, concomitent cu trecerea greutăţii corpului de pe cîrje pe membrul concomitent cu trecerea greutăţii corpului de pe cîrje pe membrul sănătos.sănătos.

Reluarea mersuluiReluarea mersului După ce pacientul s-a obişnuit cu cîrjele, timpii ,,2" şi „3" se fac După ce pacientul s-a obişnuit cu cîrjele, timpii ,,2" şi „3" se fac

concomitent. în această fază a mersului fără sprijin, pe concomitent. în această fază a mersului fără sprijin, pe membrul inferior afectat, se urmăresc cîteva aspecte :membrul inferior afectat, se urmăresc cîteva aspecte :• piciorul membrului afectat nu stă în aer, ci se aşază pe sol înpiciorul membrului afectat nu stă în aer, ci se aşază pe sol în

sprijin virtual. Un carton sau un ziar pus sub picior poate fi tras de sprijin virtual. Un carton sau un ziar pus sub picior poate fi tras de kinetoterapeut, dovada neîncărcării membrului afectat. kinetoterapeut, dovada neîncărcării membrului afectat.

• este greşită poziţia de mers fără încărcare în care pacientul ţine este greşită poziţia de mers fără încărcare în care pacientul ţine genunchiul flectat şi bineînţeles şi şoldul în acest caz, de teamă să genunchiul flectat şi bineînţeles şi şoldul în acest caz, de teamă să nu atingă solul ;nu atingă solul ;

• extensia şoldului în timpul pasului posterior trebuie să fieextensia şoldului în timpul pasului posterior trebuie să fiecompletă ;completă ;

• genunchiul să se flecteze ca într-un mers normal ;genunchiul să se flecteze ca într-un mers normal ;• atacul solului cu piciorul afectat, deşi este relativ mimat, săatacul solului cu piciorul afectat, deşi este relativ mimat, să

se facă corect prin talon, apoi rularea şi părăsirea solului prin vîrf se facă corect prin talon, apoi rularea şi părăsirea solului prin vîrf • balansul membrului afectat, ca şi sprijinul virtual, să se facăbalansul membrului afectat, ca şi sprijinul virtual, să se facă

fără deviaţie (de obicei în abducţie şi rotaţie externă) ;fără deviaţie (de obicei în abducţie şi rotaţie externă) ;• rotaţia bazinului deasupra capetelor femurale să fie cît mairotaţia bazinului deasupra capetelor femurale să fie cît mai

simetrică in timpul pasului pelvin ;simetrică in timpul pasului pelvin ;• distanţa între paşi să fie egală şi constantă (de obicei lungi-distanţa între paşi să fie egală şi constantă (de obicei lungi-

mea unui picior şi jumătate).mea unui picior şi jumătate).

Reluarea mersuluiReluarea mersului Mersul cu încărcareMersul cu încărcare a membrului afectat a membrului afectat se se

reia treptat, în funcţie de tipul lezional. reia treptat, în funcţie de tipul lezional. • Uneori este precoce, ca în protezele de şold, Uneori este precoce, ca în protezele de şold,

alteori după 15—60 de zile (în luxaţii) alteori după 15—60 de zile (în luxaţii) • după 90 de zile, ca în fracturi sau osteotomiidupă 90 de zile, ca în fracturi sau osteotomii• începutul este cu un procent de 8—10% din începutul este cu un procent de 8—10% din

greutatea corpului (acest procent reprezintă greutatea corpului (acest procent reprezintă aproximativ greutatea proprie a membrului aproximativ greutatea proprie a membrului inferior)inferior)

• Exerciţiul se repetă de 3—4 ori pe zi pînă cînd Exerciţiul se repetă de 3—4 ori pe zi pînă cînd pacientul capătă conştiinţa „valorii" acestei pacientul capătă conştiinţa „valorii" acestei încărcări pe care o va utiliza în mersul cu cîrjeleîncărcări pe care o va utiliza în mersul cu cîrjelesau cu cadrul de mers. sau cu cadrul de mers.

Reluarea mersuluiReluarea mersului Mersul cu încărcareMersul cu încărcare

• Treptat, creştem procentul de încărcare 10—15—20% etc. din Treptat, creştem procentul de încărcare 10—15—20% etc. din greutatea corpului, orientîndu-ne după dureri, poziţia bazinului, greutatea corpului, orientîndu-ne după dureri, poziţia bazinului, timpul scurs de la accident sau intervenţie, tipul leziunii şi tipul timpul scurs de la accident sau intervenţie, tipul leziunii şi tipul contenţiei. contenţiei.

Mersul în bastonMersul în baston se începe cînd pacientul a ajuns la o încărcare se începe cînd pacientul a ajuns la o încărcare de aproximativ 50% şi pelvisul nu mai basculează (semnul de aproximativ 50% şi pelvisul nu mai basculează (semnul Trendelenburg) datorită insuficienţei abductorilorTrendelenburg) datorită insuficienţei abductorilor

Bastonul se ţine în mîna opusă membrului afectat şi se Bastonul se ţine în mîna opusă membrului afectat şi se deplasează împreună.deplasează împreună.

Există bastoane dinamometrice care înregistrează presiunea Există bastoane dinamometrice care înregistrează presiunea mîinii. Uneori, mersul cu sprijin în baston se va păstra toată mîinii. Uneori, mersul cu sprijin în baston se va păstra toată viaţa.viaţa.

Refacerea completă a mersului Refacerea completă a mersului cere o suită de exerciţii com-cere o suită de exerciţii com-plexe, ca : plexe, ca : • mers liber, mers liber, • mers pe pantă, mers pe pantă, • mers înapoi, mers înapoi, • mers în lateral, mers în lateral, • mers cu picioarele încrucişate, mers cu picioarele încrucişate, • mers în zig-zag, mers în zig-zag, • întoarceri etc.întoarceri etc.

Igiena ortopedică a şolduluiIgiena ortopedică a şoldului Majoritatea traumatismelor şoldului au ca sechelă tardivă Majoritatea traumatismelor şoldului au ca sechelă tardivă

coxartroza secundarăcoxartroza secundară ,,igiena şoldului” presupune următoarele măsuri:,,igiena şoldului” presupune următoarele măsuri:

• scădere în greutate, chiar sub greutatea ideală ;scădere în greutate, chiar sub greutatea ideală ;• evită mersul pe teren accidentat şi scări ;evită mersul pe teren accidentat şi scări ;• evită şchiopătarea prin controlul mental al mersului ;evită şchiopătarea prin controlul mental al mersului ;• evită ortostatismul şi mersul prelungit (mersul este cel maievită ortostatismul şi mersul prelungit (mersul este cel mai

prost exerciţiu pentru un coxopat) ;prost exerciţiu pentru un coxopat) ;• de cel puţin două ori pe zi se va păstra un repaus la pat, cude cel puţin două ori pe zi se va păstra un repaus la pat, cu

membrele inferioare întinse ;membrele inferioare întinse ;• sprijin în baston pe distanţe mai lungi ;sprijin în baston pe distanţe mai lungi ;• mers zilnic pe bicicletă sau rulare la bicicleta fixă ;mers zilnic pe bicicletă sau rulare la bicicleta fixă ;• de două ori pe zi va executa gimnastica prescrisă pentru mo-de două ori pe zi va executa gimnastica prescrisă pentru mo-

bilitate şi tonifiere musculară ;bilitate şi tonifiere musculară ;• corectarea scurtimii membrului inferior (dacă depăşeşte doi cen-corectarea scurtimii membrului inferior (dacă depăşeşte doi cen-

timetri) prin încălţăminte ortopedicătimetri) prin încălţăminte ortopedică• încălţăminte cu tocuri moi (crep, microporos etc).încălţăminte cu tocuri moi (crep, microporos etc).

Leziunile părţilor moiLeziunile părţilor moi Luxaţiile de şoldLuxaţiile de şold Tipice : Tipice :

• posterioare : posterioare : iliacăiliacă ischiaticăischiatică

• anterioare : anterioare : pubianăpubiană obturatoareobturatoare

Atipice : Atipice : • supracondiliene ;supracondiliene ;• subcondiliene ;subcondiliene ;• perineale ;perineale ;• puboperineale ;puboperineale ;• intrapelvine.intrapelvine.

Luxaţiile de şoldLuxaţiile de şold Repunerea se face sub anestezie generală şi este Repunerea se face sub anestezie generală şi este

urmată de un aparat gipsat de două săptămîni, urmată de un aparat gipsat de două săptămîni, nu se vor permite mobilizările încă două săptămîni nu se vor permite mobilizările încă două săptămîni

(inclusiv statul pe scaun). (inclusiv statul pe scaun). Mersul între cîrje, cu aproximativ 10% încărcare Mersul între cîrje, cu aproximativ 10% încărcare

pe membrul afectat.pe membrul afectat. încă în perioada de gipsare, ca şi în continuare încă în perioada de gipsare, ca şi în continuare

apoi, se aplicăapoi, se aplică• curenţi pulsaţi de înaltă frecvenţă (diapulse), cu curenţi pulsaţi de înaltă frecvenţă (diapulse), cu

frecvenţă 600 şi penetraţie 6, în şedinţe zilnice de 20—30 frecvenţă 600 şi penetraţie 6, în şedinţe zilnice de 20—30 minute. minute.

După degipsare se adaugă : După degipsare se adaugă : • masaj, masaj, • ultrasunet, ultrasunet, • diadinamici, diadinamici, • medie frecvenţă (interferenţiali) cu scop antalgic, medie frecvenţă (interferenţiali) cu scop antalgic,

antiedem şi pentru combaterea hematomului. Infiltraţiile antiedem şi pentru combaterea hematomului. Infiltraţiile intraarticulare şi periaritculare cu hidrocortizon şi xilină intraarticulare şi periaritculare cu hidrocortizon şi xilină sînt utile. sînt utile.

Luxaţiile de şoldLuxaţiile de şold Mobilizările se încep la două săptămîni, după Mobilizările se încep la două săptămîni, după

programul obişnuit :programul obişnuit :• din suspendare, din suspendare, • în apă, în apă, • la sala de gimnasticăla sala de gimnastică

în luxaţiile fără complicaţii, recuperarea nu durează în luxaţiile fără complicaţii, recuperarea nu durează mai mult de 2—3 săptămînimai mult de 2—3 săptămîni

Complicaţiile imediate sînt destul de frecvente şi sîntComplicaţiile imediate sînt destul de frecvente şi sîntreprezentate de reprezentate de • tulburări urinare (unele dispar spontan) ;tulburări urinare (unele dispar spontan) ;• rupturi musculare ;rupturi musculare ;• leziuni ale nervilor periferici ;leziuni ale nervilor periferici ;• leziuni supurative ;leziuni supurative ;• fracturi asociate.fracturi asociate.

Fracturile de şoldFracturile de şold cea mai frecventă leziune traumatică a cea mai frecventă leziune traumatică a

şoldului şoldului sechelele acestuia depăşesc 80—90% din sechelele acestuia depăşesc 80—90% din

cazurile de şold posttraumatic care se cazurile de şold posttraumatic care se adresează serviciilor de fizioterapie şi adresează serviciilor de fizioterapie şi recuperare medicalărecuperare medicală

Fracturile de cotilFracturile de cotil Fracturile colului femural-Fracturile colului femural- mai ales mai ales

întîlnite la bătrîniîntîlnite la bătrîni Fracturile trohanterieneFracturile trohanteriene - frecvente la - frecvente la

vârstnici şi mai ales la femei vârstnici şi mai ales la femei Fracturile subtrohanterieneFracturile subtrohanteriene

Tratament de recuperare în fracturile de Tratament de recuperare în fracturile de şoldşold

se acordă, chiar a doua zi după intervenţia ortopedochirurgicală, îngrijirile de se acordă, chiar a doua zi după intervenţia ortopedochirurgicală, îngrijirile de prevenire a tromboflebitelor, edemului, tulburărilor trofice, redorilorprevenire a tromboflebitelor, edemului, tulburărilor trofice, redorilor etc, prin :etc, prin :• posturile antidecliveposturile antideclive ale membrului inferior ; ale membrului inferior ;• contracţiile ritmicecontracţiile ritmice musculare prin mişcările de pedală ale piciorului, musculare prin mişcările de pedală ale piciorului,

contracţiile izometricecontracţiile izometrice, contracţiile induse electric (, contracţiile induse electric (joasă şi medie joasă şi medie frecvenţă) frecvenţă)

• masajulmasajul membrului inferior, executat de maseur sau masajul membrului inferior, executat de maseur sau masajulpneumistic executat cu diverse aparate pneumatice cu manşete sau cupneumistic executat cu diverse aparate pneumatice cu manşete sau cuvacum vacum

• masajul este contraindicat în cazul apariţiei tromboflebitei ;masajul este contraindicat în cazul apariţiei tromboflebitei ; mobilizările pasivemobilizările pasive ale articulaţiei şoldului ; ale articulaţiei şoldului ; mobilizările pasive-activemobilizările pasive-active ale genunchiului ; ale genunchiului ; gimnastica respiratorie.gimnastica respiratorie. Pentru Pentru grăbirea consolidării fracturii, grăbirea consolidării fracturii,

• aplicarea de aplicarea de diapulse,diapulse, Se prescriu 3—4 şedinţe pe săptămînă, cu Se prescriu 3—4 şedinţe pe săptămînă, cu frecvenţă 600 şi penetraţie 6, durata 20', pe zona fracturată. Se precede frecvenţă 600 şi penetraţie 6, durata 20', pe zona fracturată. Se precede această aplicaţiede o iradiere de 5—8' a ficatului, cu dozaj 400. această aplicaţiede o iradiere de 5—8' a ficatului, cu dozaj 400. Montajele metalice, ca şi gipsul, nu sînt inconveniente pentru această Montajele metalice, ca şi gipsul, nu sînt inconveniente pentru această terapie.terapie.

Poziţionarea membruluiPoziţionarea membrului inferior pentru inferior pentru evitarea deviaţiilor evitarea deviaţiilor este este întotdeauna necesară. Deviaţia în rotaţie externă este cea mai frecventă, de întotdeauna necesară. Deviaţia în rotaţie externă este cea mai frecventă, de aceea se caută conservarea rotaţiei interne necesară pasului pelvin.aceea se caută conservarea rotaţiei interne necesară pasului pelvin.

Şoldul operatŞoldul operat Chirurgia ortopedică poate rezolva, Chirurgia ortopedică poate rezolva,

total sau parţial :total sau parţial :• durerea articulară ;durerea articulară ;• deficitul ele vascularizaţie a capului deficitul ele vascularizaţie a capului

femural ;femural ;• suprafaţa portantă ;suprafaţa portantă ;• vectorii de presiune şi tracţiune ;vectorii de presiune şi tracţiune ;• stabilitatea ;stabilitatea ;• mobilitatea articularămobilitatea articulară

OsteotomiileOsteotomiile Protezele de şoldProtezele de şold

Şoldul operatŞoldul operat

Protezele femurale simpleProtezele femurale simple Proteze cervicocefalice, cu coada centromedulară, Proteze cervicocefalice, cu coada centromedulară,

avînd o mobilitate mică între capul metalic şi cotilul avînd o mobilitate mică între capul metalic şi cotilul osteocartilaginos.osteocartilaginos.

Indicaţia principală a acestor proteze este fractura Indicaţia principală a acestor proteze este fractura de col femural (96% din cazuri), mai ales la vîrstnici de col femural (96% din cazuri), mai ales la vîrstnici (88% peste 55 de ani). (88% peste 55 de ani).

Condiţia de bază pentru a putea aplica o astfel de Condiţia de bază pentru a putea aplica o astfel de proteză este integritatea cît mai perfectă a cotiluluiproteză este integritatea cît mai perfectă a cotilului

Cotilul va fi obligat să se modeleze în funcţie de noile Cotilul va fi obligat să se modeleze în funcţie de noile condiţii. condiţii.

Cartilajul cotiloidian se va degrada, iar osul Cartilajul cotiloidian se va degrada, iar osul subcondral devinesubcondral devineosteoporotic, ceea ce antrenează o mărire a presiunii osteoporotic, ceea ce antrenează o mărire a presiunii venoase, aceasta stînd parţial la baza durerilor venoase, aceasta stînd parţial la baza durerilor acuzate de unii pacienţi. acuzate de unii pacienţi.

Degradarea cartilajului este regulă şi se aseamănă Degradarea cartilajului este regulă şi se aseamănă cu cea din procesul de uzură artrozic.cu cea din procesul de uzură artrozic.

Protezele femurale simpleProtezele femurale simple pregătire preoperatorie, face parte din programul pregătire preoperatorie, face parte din programul

recuperator. Scopul este recuperator. Scopul este • de a învăţa exerciţiile de tonifiere musculară (cvadriceps, de a învăţa exerciţiile de tonifiere musculară (cvadriceps,

abductori, mare fesier) şi de a creşte tonusul acestor muşchiabductori, mare fesier) şi de a creşte tonusul acestor muşchi• de a învăţa exerciţiile de gimnasticăde a învăţa exerciţiile de gimnastică

respiratorie, ca şi cele pentru circulaţia perifericărespiratorie, ca şi cele pentru circulaţia periferică Recuperarea postoperatorie Recuperarea postoperatorie începe chiar de a doua zi după începe chiar de a doua zi după

intervenţie, constînd din exerciţii de gimnastică respiratorie, intervenţie, constînd din exerciţii de gimnastică respiratorie, de mobilizare a celorlalte segmente şi de contracţii izometrice de mobilizare a celorlalte segmente şi de contracţii izometrice ale principalelor grupeale principalelor grupeale membrului inferior operatale membrului inferior operat

exerciţiile se execută în patexerciţiile se execută în pat A treia zi, pacientul este ridicat la marginea patului, A treia zi, pacientul este ridicat la marginea patului,

începîndu-se mobilizări pasive şi pasive-active de şold. La începîndu-se mobilizări pasive şi pasive-active de şold. La sfîrşitul primei săptămîni, se poate începe mersul în cîrje, fără sfîrşitul primei săptămîni, se poate începe mersul în cîrje, fără sprijinsprijin

După 2—3 săptămîni, se începe progresiv, între cîrje sau cu După 2—3 săptămîni, se începe progresiv, între cîrje sau cu cadrul, mersul cu încărcare parţială, care va creşte treptat cadrul, mersul cu încărcare parţială, care va creşte treptat pînă la 6—8 săptămînipînă la 6—8 săptămîni

Protezele femurale simpleProtezele femurale simple în toată perioada primelor 2—4 luni după în toată perioada primelor 2—4 luni după

operaţie, pacientul trebuie să urmeze programul operaţie, pacientul trebuie să urmeze programul de recuperare : de recuperare : • masaj, masaj, • tonifiere musculară,tonifiere musculară,• kinetoterapie, kinetoterapie, • exerciţii de mers etc, exerciţii de mers etc,

în continuare, va rămîne cu un program redus la în continuare, va rămîne cu un program redus la 15—20' pe zi, care va cuprinde exerciţiile de bază 15—20' pe zi, care va cuprinde exerciţiile de bază pentru întreţinereapentru întreţinereamobilităţii şi mai ales a forţei abductorilor şi mobilităţii şi mai ales a forţei abductorilor şi cvadricepsului. cvadricepsului.

vor fi respectate şi indicaţiile cuprinse în vor fi respectate şi indicaţiile cuprinse în programul de „igienă ortopedică" a şoldului.programul de „igienă ortopedică" a şoldului.

Proteza totalăProteza totală indicată în toate marile degradări indicată în toate marile degradări

anatomofuncţionale ale şoldului :anatomofuncţionale ale şoldului :• coxartrozele secundare sau primitive decompensate ;coxartrozele secundare sau primitive decompensate ;

sechelele posttraumatice : sechelele posttraumatice : fracturi de col cu cotil degradat,fracturi de col cu cotil degradat, necroze aseptice, necroze aseptice, eşecuri ale protezei parţiale cu distrugerea cotilului, eşecuri ale protezei parţiale cu distrugerea cotilului, luxaţii vechi de şold ireponibile ;luxaţii vechi de şold ireponibile ;

• artrodeze vechi executate de necesitate la o vîrstă tînără şiartrodeze vechi executate de necesitate la o vîrstă tînără şicare sînt transformate în artroplastie cînd coloana, care sînt transformate în artroplastie cînd coloana, genunchiul, şoldul opus dintr-un motiv sau altul, nu mai pot genunchiul, şoldul opus dintr-un motiv sau altul, nu mai pot compensa funcţional anchiloza şoldului ;compensa funcţional anchiloza şoldului ;

• reumatismul cronic inflamator (spondilita anchilozantă şi reumatismul cronic inflamator (spondilita anchilozantă şi poliartrita reumatoidă) ;poliartrita reumatoidă) ;

• boala Legg-Perthes ;boala Legg-Perthes ;• sechelele (anchilozele) unor coxite infecţioase, după cel sechelele (anchilozele) unor coxite infecţioase, după cel

puţin 6—8 luni de la dispariţia completă a procesului puţin 6—8 luni de la dispariţia completă a procesului infecţios local.infecţios local.

Tipuri de proteze totaleTipuri de proteze totale proteze proteze

• Charnley, Charnley, • Charnley-Mueller,Charnley-Mueller,• Mc Kee Farrar etc, Mc Kee Farrar etc,

se deosebesc după materialele utilizate înse deosebesc după materialele utilizate înfabricarea cotilului şi pilonului femural fabricarea cotilului şi pilonului femural • metal-metal metal-metal • metal-plasticmetal-plastic• metal-ceramic, etc. metal-ceramic, etc.

modalitatea de fixare a noului cotil (cu sau modalitatea de fixare a noului cotil (cu sau fără ciment)fără ciment)

Program recuperator pentru pacienţii cu Program recuperator pentru pacienţii cu proteze totale de şoldproteze totale de şold

Preoperator. Preoperator. Pacientul în decubit dorsal :Pacientul în decubit dorsal :• Învăţarea contracţiilor cvadricepsului ;Învăţarea contracţiilor cvadricepsului ;• Învăţarea contracţiilor fesierului mijlociu şi Învăţarea contracţiilor fesierului mijlociu şi

fesierului mare.fesierului mare.• În acest fel, pacientul devine conştient de modul În acest fel, pacientul devine conştient de modul

în care îşi poate lucra independent aceşti muşchi.în care îşi poate lucra independent aceşti muşchi.• Exerciţii cu rezistenţă pentru muşchii arătaţi mai Exerciţii cu rezistenţă pentru muşchii arătaţi mai

sus, ca şi pentru tricepsul sural şi sus, ca şi pentru tricepsul sural şi latissimus latissimus dorsi. dorsi. Toţi aceşti muşchi participă la ortostatism.Toţi aceşti muşchi participă la ortostatism.

• Toate grupele musculare se lucrează bilateral.Toate grupele musculare se lucrează bilateral.• Gimnastică respiratorie.Gimnastică respiratorie.

Program recuperator pentru pacienţii cu Program recuperator pentru pacienţii cu proteze totale de şoldproteze totale de şold

Postoperator.Postoperator. zilele 1—4 : pacientul la pat. zilele 1—4 : pacientul la pat.

• Execută exerciţiile învăţate preoperator.Execută exerciţiile învăţate preoperator.• Se poate aplica, în primele 7—10 zile, un gipsSe poate aplica, în primele 7—10 zile, un gips

antirotaţional amovibil ;antirotaţional amovibil ; ziua a 5-a : pacientul în decubit dorsal. ziua a 5-a : pacientul în decubit dorsal.

• Se încep mobilizările asistate ale şoldului, Se încep mobilizările asistate ale şoldului, genunchiului, gleznei. genunchiului, gleznei.

• Poate fi suportată propria greutate. Poate fi suportată propria greutate. • Se admite numai flexia şi abducţia pentru şold.Se admite numai flexia şi abducţia pentru şold.• Adducţia şi rotaţiile sînt periculoase, putînd Adducţia şi rotaţiile sînt periculoase, putînd

luxa capul femuralluxa capul femural

Program recuperator pentru pacienţii Program recuperator pentru pacienţii cu proteze totale de şoldcu proteze totale de şold

zilele 5—7 : zilele 5—7 : • pacientul este aşezat la marginea patului cu pacientul este aşezat la marginea patului cu

picioarele pe sol. picioarele pe sol. • Greutatea corpului este transferată pe şezut şi Greutatea corpului este transferată pe şezut şi

picioare.picioare.Din această poziţie, se execută extensii Din această poziţie, se execută extensii antigravitaţionale de genunchi şi mobilizarea antigravitaţionale de genunchi şi mobilizarea gleznei.gleznei.

ziua a 7-a : ziua a 7-a : • pacientul este învăţat să treacă din pat pe un pacientul este învăţat să treacă din pat pe un

scaun alăturat, încăreîndu-şi membrele inferioare. scaun alăturat, încăreîndu-şi membrele inferioare. • Se execută flectarea şoldului pînă la 90° prin Se execută flectarea şoldului pînă la 90° prin

aplecarea în faţă a trunchiului.aplecarea în faţă a trunchiului.

Program recuperator pentru Program recuperator pentru pacienţii cu proteze totale de şoldpacienţii cu proteze totale de şold

ziua a 8-a : ziua a 8-a : • se începe mersul progresiv în cîrje sau cadru. se începe mersul progresiv în cîrje sau cadru. • membrul afectat se sprijină (parţial) pe sol. Se caută ca membrul afectat se sprijină (parţial) pe sol. Se caută ca

acest mers să respecte cît mai mult pasul normal.acest mers să respecte cît mai mult pasul normal. ziua a 9-a : ziua a 9-a :

• se continuă antrenarea toleranţei la mers prin antre-se continuă antrenarea toleranţei la mers prin antre-namentul între bare paralele, cu control vizual în oglinzi. namentul între bare paralele, cu control vizual în oglinzi. Exerciţiul nu depăşeşte 30 de minuteExerciţiul nu depăşeşte 30 de minute

zilele 9—10 : mers cca două ore pe zi (fragmentat).zilele 9—10 : mers cca două ore pe zi (fragmentat). zilele 11—12 : mers cu creşterea încărcării. zilele 11—12 : mers cu creşterea încărcării.

• Se urmăreşte accentuarea flexiei-extensiei. Se lasă Se urmăreşte accentuarea flexiei-extensiei. Se lasă complet liberă iniţiativa pacientului de a se deplasa. în complet liberă iniţiativa pacientului de a se deplasa. în funcţie de necesităţile şi dorinţele sale.funcţie de necesităţile şi dorinţele sale.

zilele 13—14 : zilele 13—14 : • pacientul este instruit asupra programului recuperator pe pacientul este instruit asupra programului recuperator pe

care îl va executa acasă.care îl va executa acasă.

Program recuperator pentru Program recuperator pentru pacienţii cu proteze totale de şoldpacienţii cu proteze totale de şold

Programul la domiciliu. Programul la domiciliu. Fiecare exerciţiu se repetă de zece ori.Fiecare exerciţiu se repetă de zece ori. Programul se repetă de două ori pe zi. Nu trebuie să se depăşească Programul se repetă de două ori pe zi. Nu trebuie să se depăşească

momentul de oboseală.momentul de oboseală.1.1. Din decubit dorsal, contracţie a feselor — 3—4min. — relaxare ;Din decubit dorsal, contracţie a feselor — 3—4min. — relaxare ;2.2. Decubit dorsal, dorsiflexia piciorului în contracţia cvadricepsului, împingînd Decubit dorsal, dorsiflexia piciorului în contracţia cvadricepsului, împingînd

spaţiul popliteu spre pat ;spaţiul popliteu spre pat ;3.3. idem ca la „2", apoi cu genunchii lipiţi se contractă abductorii, ca şi cum idem ca la „2", apoi cu genunchii lipiţi se contractă abductorii, ca şi cum

am vrea să facem abducţia, dar fără să mişcăm membrul inferior ;am vrea să facem abducţia, dar fără să mişcăm membrul inferior ;4.4. se execută flexia şoldului şi genunchiului, călcîiul alunecînd deasupra se execută flexia şoldului şi genunchiului, călcîiul alunecînd deasupra

patului. Se revine la poziţia iniţială ;patului. Se revine la poziţia iniţială ;5.5. se pune o pernă lungă (sau o pătură îndoită) între picioare — pe toată se pune o pernă lungă (sau o pătură îndoită) între picioare — pe toată

lungimea membrelor inferioare. Se trece în decubit heterolateral, lungimea membrelor inferioare. Se trece în decubit heterolateral, genunchiul membrului de dedesubt flectîndu-se la piept. Membrul afectat genunchiul membrului de dedesubt flectîndu-se la piept. Membrul afectat cu dorsiflexîa piciorului şi cu genunchiul întins, se face abducţia (către cu dorsiflexîa piciorului şi cu genunchiul întins, se face abducţia (către tavan), coapsa fiind în uşoară extensie (cca 10:). Se menţine aşa 3" şi se tavan), coapsa fiind în uşoară extensie (cca 10:). Se menţine aşa 3" şi se revine ;revine ;

6.6. şezînd pe un scaun, se întind genunchii, se menţin aşa cîteva secunde, şezînd pe un scaun, se întind genunchii, se menţin aşa cîteva secunde, apoi se flectează în poziţia iniţială ;apoi se flectează în poziţia iniţială ;

7.7. idem, dar cu greutate pe gleznă (2,5 kg), repetînd de zece ori (este de idem, dar cu greutate pe gleznă (2,5 kg), repetînd de zece ori (este de fapt exerciţiul tip De Lorme) ;fapt exerciţiul tip De Lorme) ;

8.8. din şezînd pe scaun, se ridică gambele (extensia genunchilor), se apleacă din şezînd pe scaun, se ridică gambele (extensia genunchilor), se apleacă trunchiul cu mîinile înainte, încereînd să se atingă muchia anterioară a trunchiul cu mîinile înainte, încereînd să se atingă muchia anterioară a tibiei.tibiei.

Tratament fizical pentru pacienţii cu Tratament fizical pentru pacienţii cu proteze de şoldproteze de şold

Programul va fi mult mai completProgramul va fi mult mai complet• hidrokinetoterapia hidrokinetoterapia în bazine este larg folosită, în bazine este larg folosită,

chiar din a doua săptămînă pentru reantrenarea chiar din a doua săptămînă pentru reantrenarea la mers şi mobilizarea articulară. la mers şi mobilizarea articulară.

• Se asociază Se asociază masajulmasajul• termoterapia termoterapia aplicată local (parafină, aplicată local (parafină,

parafango, nămol) -rezultate favorabile parafango, nămol) -rezultate favorabile antalgice, decontracturante, pregătitoare pentru antalgice, decontracturante, pregătitoare pentru kinetoterapie.kinetoterapie.

• Electroterapia locală nu o aplicăm în artroplastii, Electroterapia locală nu o aplicăm în artroplastii, cu excepţia curenţilor de înaltă frecvenţă pulsată cu excepţia curenţilor de înaltă frecvenţă pulsată ((diapulsediapulse), ), diadinamici diadinamici şi şi curentul galvanic curentul galvanic în aplicare longitudinală.în aplicare longitudinală.

Documents

Soldul Posttraumatic Exercitii