Special Olympics Româmia I Gimanstică Uniﬁ cată

Special Olympics Româmia I Gimanstică Unifi cată 1

2 Special Olympics Româmia I Gimanstică Unifi cată

Material apărut prin contribuția: Viorel Gabriel Mocanu, Roxana Ossian, Prof. Univ. Dr. Gabriel Popescu, Special Olympics Minnesota, Special Olympics Internațional, Special Olympics Europa/Eurasia

Material coordonat de: Emilia Ispas

Traducători: Cristina Felea, Diana Polgar

Grafi că: Mihail Coșulețu

Tehnoredactare: Jora Grecea

Editare: Oana Grecea

Foto: Alina Cojocaru, Special Olympics România

ISBN: 978-973-0-33155-4

Tipărit la: DIRECT PRINT

Titlu: SPORTURI INCLUZIVE. Manualul ANTRENORULUI

Autor: Fundația Special Olympics din România

@Acest material este realizat de Fundația Special Olympics România, căreia îi revin în totalitate drepturile de autor.

Acest material nu poate fi reprodus nici integral, nici pe fragmente, fără acordul scris al Fundației Special Olympics din România.

Apărut: 2020

www.specialolympics.ro

3

© Toate drepturile rezervate Special Olympics România 2020

Special Olympics România

Sporturi Unifi cate Incluzive Special Olympics®

Introducere

Incluziunea este subiectul zilelor noastre. La fel, diversitatea. Într-o lume a diversității, căutarea resurselor necesare pentru a-i implica pe toți cei care sunt diferiți în toate activitățile a devenit urgentă. Construirea unui viitor în care persoanele marginalizate să nu mai sufere din cauza stigmatizării și a excluderii nu se poate realiza decât prin implicarea generațiilor de tineri. Tot acest proces începe din școală.

Pentru a veni în întâmpinarea acestei problematici urgente, Special Olympics a creat programul Unifi ed Champion Schools – Școala Generației Unifi cate, un sistem de intervenții co-curiculare cu benefi cii demonstrate. Programul reunește elevi cu și fără dizabilități intelectuale în vederea construirii unor moduri de gândire și a unor aptitudini incluzive, prin sport, oportunități de leadership și implicarea comunităților.

În întreaga lume, elevii din școli se confruntă cu standarde și cerințe tot mai complexe pentru obținerea de performanțe pe plan academic și profesional. Într-o perioadă a interconectării, este imperios necesar ca școlile să creeze comunități în cadrul cărora toți elevii să poată deprinde aptitudinile socio-emoționale necesare pentru a accepta diversitatea cu deschidere și a pune în practică principiul incluziunii sociale. Pentru a putea realiza acest lucru, școlile au nevoie de instrumente nu doar pentru a-și pregăti elevii să exceleze la materiile umaniste sau matematică, ci și pentru a excela prin capacitățile lor de apropiere și incluziune, îngrijindu-se să-i integreze în comunitatea școlară pe toți elevii marginalizați.

Special Olympics susține cu mândrie profesorii care practică incluziunea în sistemul educațional în cadrul programului Unifi ed Champion Schools - Școala Generației Unifi cate. Programul Unifi ed Champion Schools - Școala Generației Unifi cate aduce în prim plan sportul unifi cat - incluziv, implicând întreaga comunitate școlară și oferind oportunități de leadership. Acesta este un instrument care le oferă elevilor și profesorilor posibilitatea de a colabora la crearea unei

comunități școlare în care nu există bullying și marginalizare, care promovează relații și comportamente sănătoase, în care fiecare individ este prețuit. Implementat din anul 2008 cu sprijinul Ministerului Educației SUA, programul Special Olympics Unifi ed Champion Schools a ajuns să fi e folosit în zeci de mii de școli din zeci de țări din lume. În 2020, cu sprijinul Înălțimii Sale Șeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, Prințul Moștenitor al emiratului Abu Dhabi, programul Unifi ed Champion Schools a început să se implementeze și în școlile din România.

În aceste școli, profesorii devin elemente esențiale ale programului Unifi ed Champion Schools - Școala Generației Unifi cate, folosind resursele puse la dispoziție pentru a transforma în realitate ideea de incluziune pentru elevii cu sau fără dizabilități intelectuale. Fiecare dascăl implicat în programul Unifi ed Champion Schools - Școala Generației Unifi cate face parte dintr-o rețea globală de profesori care luptă pentru principiul incluziunii și al dezvoltării tinerilor, din țări ca SUA, Emiratele Arabe Unite, Argentina, Rwanda, Egipt, Pakistan, India și multe altele.

Sperăm să vă avem alături prin intermediul programului Unifi ed Champion Schools - Școala Generației Unifi cate. În numele tuturor colegilor noștri de la Special Olympics România și din întreaga lume, ne exprimăm toată recunoștința față de dumneavoastră și față de fi ecare profesor care alege să-și îndrume elevii pe calea creării unui viitor al incluziunii.

Cu recunoștință, Soeren Palumbo

Vice Președinte pentru Programul de Tineret Global și Progame Educaționale al Special Olympics International

David Evanghelista, Președinte și Director Special Olympics Europe/Eurasia

4




Despre Special Olympics International

Misiunea Special Olympics este aceea de a facilita accesul copiilor și adulților cu dizabilități intelectuale la antrenamente și competiții sportive, de anvergura sporturilor Olimpice, pe tot parcursul anului, oferindu-le acestora posibilitatea de a-și îmbunătăți condiția fi zică, de a-și demonstra curajul, de a trăi momente de bucurie și de a participa activ la viața comunității din care fac parte împreună cu prietenii, cu familiile lor, dar și cu ceilalți sportivi Special Olympics.

Misiunea Special Olympics rămâne la fel de importantă în prezent precum a fost la fondarea sa, în anul 1968, de către Eunice Kennedy Shriver. Special Olympics luptă să creeze o lume mai bună, cultivând principiile acceptării și ale incluziunii tuturor oamenilor. Cu ajutorul sportului, persoanele cu dizabilități intelectuale au șansa de a-și descoperi abilitățile și de a obține propriile lor reușite. Sportivii noștri își regăsesc puterea de a se bucura, încrederea în sine și împlinirea personală – atât pe terenul de joc, cât și în viața personală. De asemenea, aceștia reușesc să-i inspire pe oamenii din comunitățile lor și de pretutindeni să-și deschidă inimile către o lume mult mai largă.În prezent, în întreaga lume, există 200 de milioane de persoane cu dizabilități intelectuale. Obiectivul Special Olympics este acela de a oferi sprijin tuturor acestor persoane, dar și familiilor lor. Special Olympics își propune să realizeze acest lucru printr-o gamă largă de evenimente sportive și de competiții, prin oferirea accesului la investigații medicale și prin organizarea evenimentelor dedicate strângerii de fonduri. De asemenea, Special Olympics creează nenumărate oportunități pentru familii, comunități, lideri locali, antreprenori, autorități, celebrități, demnitari și mulți alții, încurajându-i să-și reunească forțele pentru schimbarea modurilor învechite de gândire și pentru sprijinirea sportivilor noștri.

Puterea transformatoare a sportului insufl ă încredere în forțele proprii, atrage benefi cii pentru sănătate și dezvoltă spiritul competițional - acestea sunt principiile care reprezintă esența activităților Special Olympics. De la ghidurile de antrenament detaliate, disponibile în nenumărate limbi, la competentele fi guri ofi ciale din cadrul jocurilor mondiale, principala preocupare a organizației este sportul, spiritul competitiv adevărat și obținerea unor reușite autentice. La Special Olympics, puterea și bucuria sportului se regăsesc în ceea ce sportivii noștri POT să facă și nu în ceea ce aceștia nu pot realiza. Punem în evidență aptitudinile și abilitățile sportivilor – și îi aplaudăm pentru tot ceea ce pot realiza. Cu o paletă largă de peste 30 de sporturi olimpice, le oferim adulților și copiilor cu dizabilități intelectuale oportunități ample de implicare în viața comunităților din care provin și nenumărate modalități de a le demonstra tuturor cine sunt ei cu adevărat. În 2019, mișcarea a atins cifra impresionantă de peste 5.700.000 de sportivi cu dizabilități intelectuale din 200 de țări și teritorii, devenind astfel o mișcare globală a tuturor celor ce își doresc să creeze o nouă lume a incluziunii și comuniunii, în care fi ecare persoană este acceptată și binevenită, cu sau fără dizabilități intelectuale. Special Olympics contribuie la transformarea lumii într-un loc mai bun, mai sănătos și mai inspirațional, cu fi ecare sportiv, voluntar sau părinte pe care îl primește în rândurile sale.

Misiune

Cinci decenii de implicare

Puterea de a schimba vieți

5




Despre Special Olympics International

Link QR

www.specialolympics.org

https://www.facebook.com/SpecialOlympics/?ref=br_rs

https://www.instagram.com/specialolympics/

https://www.linkedin.com/company/special-olympics/

https://twitter.com/SpecialOlympics

6




Despre Special Olympics România

În România există peste 130.000 de persoane cu dizabilități intelectuale, iar Fundația Special Olympics își dorește, încă de la înființarea sa din anul 2003, să ajungă la fiecare dintre acestea și la familiile lor prin competiții, cursuri, evaluări ale stării de sănătate, evenimente de strângere de fonduri, dar și prin soluții sustenabile pentru creșterea angajabilității lor.

Special Olympics încurajează pregătirea sportivă pe tot parcursul anului și organizează competiții într-o varietate de sporturi de tip olimpic, adaptate nevoilor copiilor și adulților cu dizabilități intelectuale din țara noastră: 15 discipline sportive din cele 30 practicate la nivel mondial.

Fundația Special Olympics din România desfășoară proiecte educaționale în școli și activități unifi cate incluzive (tineri cu și fără dizabilități) și ajută prin instruiri și evenimente de conștientizare la integrarea socială și angajarea persoanelor adulte cu dizabilități intelectuale, oferind și inițiere motrică timpurie pentru copiii cu vârste sub 8 ani.

Prin puterea transformatoare a sportului, persoanele cu dizabilități intelectuale descoperă noi forțe și abilități, către o o viață independentă. Sportivii găsesc bucurie, încredere și împlinire - pe terenul de sport și în viață. Ei inspiră, de asemenea, oamenii din comunitățile lor să-și deschidă inimile într-o lume mai largă a talentelor și potențialului uman.

MISIUNEA noastră este să integrăm în mişcarea Special Olympics România persoane cu dizabilităţi intelectuale din toată țara. În cei 17 ani de la înființare, peste 27.000 de copii, tineri și adulți cu dizabilități intelectuale au fost ajutați de Special Olympics România să devină cetățeni activi ai comunității. Special Olympics constituite o experiență care insufl ă energie, sănătate, încredere în sine și bucuria de a trăi. Mai multe detalii despre programele Fundației, despre sporturile oferite și despre modalități de a vă implica în viața persoanelor cu dizabilități intelectuale din România puteți afl a aici:

Link QR

www.specialolympics.ro

https://www.facebook.com/specialolympicsromania/

https://www.instagram.com/specialolympicsromania/

https://www.linkedin.com/company/fundatia-special-olympics-romania

https://www.youtube.com/channel/UCPfXJR-u5g8H5yiH1aFjMfw?view_as=subscriber

[email protected]

generatia_unifi [email protected]

7




Despre Special Olympics România

8




Perspectiva globală a Programului Unifi ed Champion Schools

Special Olympics a creat programul Unifi ed Champion Schools – Școala Generației Unifi cate care promovează principiile incluziunii și ale învățării socio-emoționale prin intermediul sportului și prin organizarea activităților de leadership în școli. Programul aduce împreună persoane cu și fără dizabilități intelectuale, cu scopul de a dărâma barierele sociale dintre acestea și de a schimba mentalitățile.

În luna iulie a anului 2020, Înălțimea Sa Șeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, Prințul Moștenitor al emiratului Abu Dhabi a donat suma de 25 de milioane de dolari pe o perioadă de patru ani, pentru a permite Special Olympics International să dezvolte programul Special Olympics Unifi ed Champion Schools® – Școala Generației Unifi cate - în șase țări din întreaga lume.

Susținerea primită din partea Prințului Moștenitor al Abu Dhabi va veghea asupra realizărilor obținute de program în SUA, cu participarea Ministerului Educației al SUA și, în afara granițelor SUA, prin Fundația Stavros Niarchos. Mai exact, această fi nanțare oferă sprijin material menit să ajute șase țări: Argentina, Egipt, India, Pakistan, România și Rwanda.

Deși o mare parte din acțiunile de mobilizare în spațiul fi zic au fost amânate din cauza virusului COVID-19, acțiunile programului continuă să se manifeste în spațiul virtual. După o perioadă atât de difi cilă, dar necesară, în care școlile au fost nevoite să-și închidă porțile, Special Olympics se angajează să susțină redeschiderea școlilor sub egida unei comunități mai strânse și mai unite. Deși fi ecare școală, stat sau țară are un parcurs diferit, nevoia de a reuni tinerii cu și fără dizabilități intelectuale pe drumul ieșirii din izolare este un țel comun. De aceea, încurajăm toate școlile din lume să-și rezerve timp pentru construirea unui model de comuniune cât mai incluziv prin intermediul programului Unifi ed Champion Schools – Școala Generației Unifi cate.

Programul UCS pentru școli, de la grădiniță la universitate, promovează incluziunea socială prin practici semnifi cative menite să reunească tineri cu și fără dizabilități intelectuale pentru a crea medii școlare incluzive, bazându-se pe cele trei componente interconectate: Special Olympics Unifi ed Sports (Sporturi Unifi cate)®, Programul Tineri Lideri și Programul Implicării Instituțiilor de Învățământ.

Elevii care au luat parte la program afi rmă că acesta și-a pus amprenta asupra vieților lor și după terminarea școlii/liceului/facultății. Dezvoltarea lor personală a fost infl uențată în special de aptitudinile de leadership cultivate prin participarea la activitățile programului. Cel mai adesea, elevii relatează că programul i-a inspirat să urmeze cariere sau oportunități de implicare în viața socială a persoanelor cu dizabilități sau în domeniile educației speciale, infl uențând alegerea specializării la facultate.

În SUA, programul UCS se bucură de o susținere generoasă din partea Departamentului pentru Educație Specială din cadrul Ministerului Educației. Un studiu recent efectuat asupra participanților la programul UCS dezvăluie în proporție covârșitoare faptul că programul:

• a crescut încrederea în sine a elevilor cu dizabilități intelectuale (98%) • a creat un mediu școlar mai incluziv (97%) • a generat oportunități de colaborare între elevi (97%) • a crescut nivelul de conștientizare cu privire la elevii cu dizabilități

intelectuale (97%)

Programul Unifi ed Champion Schools (UCS)

9




Perspectiva globală a Programului Unifi ed Champion Schools

• a crescut participarea elevilor cu dizabilități intelectuale în activitățile școlare (97%)

• a redus incidența cazurilor de bullying, agasare și utilizare a limbajului jignitor (92%)

Pretutindeni în lume, peste 100.000 de școli din peste 135 de țări iau parte la programul pentru Sporturi Unifi cate. Peste 95.000 de școli din peste 40 de țări participă la programul Unifi ed Champion Schools.

Cei TREI piloni ai programului sunt

Ridicarea nivelului de conștientizare prin intermediul activităților educative care promovează incluziunea.

Tuturor elevilor din școală li se oferă posibilitatea de a se implica în acest program, prin intermediul activităților desfășurate la nivelul întregii școli.

Elevii cu sau fără dizabilități intelectuale vor fi instruiți și vor colabora pentru coordonarea și planifi carea activităților de susținere, conștientizare și incluziune socială, desfășurate pe parcursul întregului an școlar.

Organizarea de activități sportive ce urmăresc incluziunea tuturor sportivilor sau organizarea unor programe de fi tness care implică un număr aproximativ egal de elevi (cu sau fără dizabilități intelectuale).

Implicarea întregii școli

Programul Tineri Lideri

Sporturi Unifi cate/Incluzive

10



Introducere în Sporturile Unifi cate Incluzive Special Olympics®

11




Defi niția Echipei Unifi cate Incluzive

Viziunea incluzivă, integratoare privind sportul a mișcării Special Olympics este cel mai clar exprimată de Conceptul de Sporturi Unifi cate Incluzive [Unifi ed Sports®] Special Olympics.

Persoane cu și fără dizabilități intelectuale jucând împreună în aceeași echipă reprezintă calea cea mai concretă, cea mai directă și cea mai rapidă către incluziune socială.

Acest concept este caracterizat de bucuria participării la activități sportive, dezvoltarea unor noi abilități într-o atmosferă susținută de o atitudine pozitivă de implicare în cadrul unei comunități active.

Numim jucătorii echipei Unifi cate Incluzive astfel: • Jucătorii cu dizabilități intelectuale: „Sportivi” • Jucătorii fără dizabilități intelectuale: „Parteneri”

Incluziunea socială reprezintă un obiectiv asumat la nivel global, dar cu foarte puține, fi rave și izolate reușite, a cărui transpunere în realitate e împiedicată de prejudecăți, stereotipuri, atitudini eronate.Totuși, obiectivul rămâne, iar mișcarea Special Olympics își propune să îl atingă și prin practicarea de către echipe incluzive a Sporturilor Unifi cate.

Defi niție

Defi niție

12




Defi niția Echipei Unifi cate Incluzive

Adoptată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2006, Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, confi rma dimensiunea globală a pro-blemei dizabilității și principalele sale elementele defi nitorii.

„Scopul prezentei convenţii este de a promova, proteja și asigura exercitarea deplină și în condiţii de egalitate a tuturor drepturilor şi libertăţilor funda-mentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilităţi și de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă. Persoanele cu dizabilităţi includ acele persoane care au defi cienţe fi zice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, defi cienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi parti-ciparea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi.”

„…recunoscând faptul că dizabilitatea este un concept în evoluţie şi că acesta rezultă din interacţiunea dintre persoanele cu defi cienţe și barierele de atitudine și de mediu care împiedică participarea lor deplină și efectivă în soci-etate în condiţii de egalitate cu ceilalţi.”

„... recunoscând necesitatea de a promova și proteja drepturile omului pen-tru toate persoanele cu dizabilităţi, inclusiv pentru cele care au nevoie de mai mult sprijin.”

„…recunoscând importanţa accesibilităţii la mediul fi zic, social, economic şi cultural, la sănătate şi educaţie şi la informare și comunicare, pentru a da posi-bilitatea persoanelor cu dizabilităţi să se bucure pe deplin de toate drepturile și libertăţile fundamentale ale omului.

„… realizând faptul că individul, având îndatoriri faţă de alţi indivizi și faţă de comunitatea căreia îi aparţine, are responsabilitatea de a lupta pentru promovarea și respectarea drepturilor recunoscute în Declaraţia Universa-lă a Drepturilor Omului.“

Incluziunea socială nu se poate realiza doar cu legi, oricât de bune ar fi acestea. Este nevoie de o schimbare a mentalităţii individuale, oamenii trebuie să înveţe că o societate incluzivă e mai bună pentru fi ecare.

Sporturile Unifi cate din perspectiva Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi

13




Principiile Sportului Unifi cat Incluziv

Sporturile Unifi cate sunt structurate în jurul a 3 modele diferite: • Modelul Competitiv • Modelul Dezvoltării Jucătorilor • Modelul Recreativ

Toate trei modelele au ca obiectiv principal incluziunea socială, dar structura și modul de funcționare al fi ecărui model diferă.

În Modelul Competitiv (Sporturi Unifi cate) un număr aproximativ egal de jucători cu și fără dizabilități intelectuale joacă, se antrenează și participă la competiții ca o echipă. Toți jucătorii trebuie să aibă vârsta și abilități similare și trebuie să facă față într-o competiție sportivă fără a fi nevoie de simplifi ca-rea regulilor sportive ofi ciale Special Olympics. Similar înseamnă un interval comparabil de vârstă și nivel de abilități. Implicarea semnifi cativă a tuturor jucătorilor la antrenamente și competiții este o cerință fundamentală a acestui model. Trebuie ca o echipă nou formată să se antreneze împreună minim 8 săptămâni înainte să poată participa la o competiție. Echipele care activează în conformitate cu acest model sunt eligibile pentru a fi selecționate să participe la competiții internaționale în cadrul Jocurilor Regionale și Mondiale.Cerințe legate de vârsta similară:

• Dacă oricare membru al echipei este între 8 și 13 ani, varianța (diferența) între cel mai tânăr și cel mai în vârstă nu trebuie să fi e mai mare de 3 ani.

• Dacă oricare membru al echipei este între 14 și 17 ani, varianța (diferența) între cel mai tânăr și cel mai în vârstă nu trebuie să fi e mai mare de 5 ani

• Dacă toți membrii echipei au 18 ani și peste varianța (diferența) între cel mai tânăr și cel mai în vârstă nu trebuie să fi e mai mare de 20 de ani

În Modelul Dezvoltării Jucătorilor (Sporturi Unifi cate), un număr aproxi-mativ egal de jucători cu și fără dizabilități intelectuale se antrenează și joacă în aceeași echipă. Este necesar ca ei să fi e din aceeași grupă de vârstă. Spre deosebire de Modelul Competitiv, nu este însă necesar ca membrii echipei să aibă același nivel de abilități. Membri echipei cu abilități mai ridicate au rolul de mentor, ei îi ajută pe coechipieri cu abilități mai scăzute în dezvoltarea abilită-ților sportive fi zice și tactice. Este important ca mentorii să nu preia rolul și autoritatea antrenorilor ci să rămână colegi/coechipieri. Modifi cări ale regu-lamentelor sportive sunt permise pentru a asigura implicarea și participarea efectivă în joc a tuturor jucătorilor. Similar cu Modelul Competitiv, echipele trebuie să se antreneze minim 8 săptămâni înainte de a participa la o primă competiție. Echipele ce participă la acest model sunt eligibile să concureze până la competiții de nivel național.Cerințe legate de vârsta similară:

• Dacă oricare membru al echipei este între 8 și 13 ani, varianța (diferența) între cel mai tânăr și cel mai în vârstă nu trebuie să fi e mai mare de 3 ani.

• Dacă oricare membru al echipei este între 14 și 17 ani, varianța (diferența) între cel mai tânăr și cel mai în vârstă nu trebuie să fi e mai mare de 5 ani

• Dacă toți membrii echipei au 18 ani și peste varianța (diferența) între cel mai tânăr și cel mai în vârstă nu trebuie să fi e mai mare de 20 de ani

Modelul Recreativ (Sporturi Unifi cate) este diferit de celelalte 2 modele pentru că antrenamentele, competițiile și formarea echipelor nu trebuie să respecte reguli specifi ce. Competițiile din cadrul acestui model pot fi doar de nivel local. Obiectivul îl reprezintă bucuria de a face sport împreună în echipe sau în orice altă formă. Un eveniment din cadrul acestui model poate fi : un meci demonstrativ, o zi dedicată sportului, o serie de antrenamente sportive incluzive într-o școală sau într-un club sportiv local.

Defi niție

Defi niție

Defi niție

1. Modele

14





Cum să alegi modelul corect?Nu există o regulă pentru alegerea unui model, este o decizie a antrenorului cu consultarea echipei în funcție de capacitatea acesteia de a se corecta, de a se adapta la situația locală, la oamenii implicați, la motivațiile lor, la interesul și disponibilitatea acestora. În consecință, acesta va acționa astfel încât să permi-tă o experiență și o interacțiune pozitivă pentru toți participanții, lucru ce poa-te fi realizat prin „participarea semnifi cativă” a tuturor jucătorilor.

Principiul Participării Semnifi cative (PPS)Principiul Participării Semnifi cative asigură faptul că fi ecărui jucător i se dă oportunitatea de a contribui la evoluția bună a echipei sale prin calitățile și abilitățile sale unice.Pentru toate trei modelele este important ca fi ecare coechipier:

• Să joace un rol apreciat în echipă care să îi scoată în evidență talentul și calitățile sale unice

• Să aibă oportunitatea să joace fără a fi expus unui risc sporit de accidentare.

„Principiul Participării Semnifi cative“

• Un rol potrivit și apreciat pentru fi ecare membru al echipei • Punerea în valoare a talentului și abilităților fi ecărui jucător • Reducerea la maxim a riscurilor de accidentare

Doar un climat pozitiv în echipă poate conduce cu adevărat către incluziune socială.Este recomandat să începem cu modelul Recreativ sau Modelul Dezvoltării Jucătorilor astfel încât să putem modela confi gurația echipei până când pu-tem avea garanția că noua echipă și-a stabilizat profi lul fără a fi încorsetată de exigențele mai înalte ale Modelului Competitiv. În acest mod se va putea lucra cu răbdare la dezvoltarea abilităților personale ale fi ecărui jucător și ale echipei în ansamblu.

Un Antrenor Unifi cat are un rol cheie pentru o Echipă Unifi cată. Ea sau el are responsabilitatea să formeze echipa și să se asigure că aceasta conlucrează în joc ca un grup unitar, iar în același timp să faciliteze incluziunea socială și participarea semnifi cativă a fi ecărui jucător în echipă. Antrenorul trebuie

Defi niție

2. Alegerea corectă a Modelului și Implicarea Semnifi cativă a jucătorilor

3. Rolul „Antrenorului Unifi cat”

Modelul Competitiv Modelul Dezvoltării Jucătorilor Modelul Recreativ

• Vârstă și abilități similare (8-13, 14-17, 18+)

• Abilități sportive și tactice sunt necesare

• Competiția fără modifi cări ale regulamentelor

• 8 săptămâni de antrenament înainte de prima competiție

• Echipe eligibile pentru participarea la Jocuri Regionale și Mondiale

• Vârstă similară dar nu și nivelul de abilități (8-13, 14-17, 18+)

• Jucătorii cu abilități ridicate acționează ca mentori pentru coechipieri

• Modifi cări permise ale regulamentelor

• 8 săptămâni de antrenament înainte de prima competiție

• Competiții până la nivel național

• Fără reguli specifi ce privind componența echipei, antrenamentele și competițiile

• Concentrare pe bucuria de a face sport împreună

• Echipe de sport incluzive și activități sportive de orice fel

• Competiții la nivel local

15





să expliciteze și să susțină această fi lozofi e în timpul antrenamentelor și competițiilor. El/ea are același rol și autoritate pentru toți jucătorii cu sau fără dizabilități și nu poate fi și jucător în acea echipă.Obiectivele principale ale antrenorului în cele 3 modele:

Modelul CompetiționalModelul Dezvoltării

JucătorilorModelul Recreativ

• Familiarizarea cu regulile federatiei și, de asemenea, cu regulamentele sportului Unifi cat Special Olympics

• Se asigură că nivelul de abilități și de joc al fi ecărui jucător al echipei face față provocărilor competiției

• Se asigură că fi ecare membru al echipei are un rol semnifi cativ în echipă și în joc

• Oferirea de oportunități pentru jucători care sunt pregătiți să își formeze o echipă cu care să participe la competiții

• Motivarea tuturor jucătorilor să se implice în jocul echipei

• Motivarea jucătorilor cu abilități avansate să ajute și să fi e mentori pentru jucătorii cu nivel mai scăzut

• Oferirea oportunităților pentru jucători ce sunt pregătiți să „migreze” la o echipă competitivă sau să participe la activități recreative- celor care doresc acest lucru.

• Fără regulamente specifi ce pentru alcătuirea echipei, antrenamente, competiții.

• Concentrarea pe bucuria de a face sport împreună

• Echipe incluzive și activități sportive de orice tip

• Competiții la nivel local

Numărul de sportivi și parteneri aproximativ egal din Echipele Unifi cate trebuie defi nit pentru diferite sporturi.La sporturile în care echipele sunt formate dint-un număr impar de jucători în orice moment al jocului numărul de sportivi cu dizabilități intelectuale va fi mai mare cu 1 decât al celor fără dizabilități intelectuale (partenerilor):

• Fotbal în 5 > (3 sportivi + 2 parteneri) • Fotbal în 7 > (4 sportivi + 3 parteneri) • Fotbal în 11 > (6 sportivi + 5 parteneri) • Baschet > (3 sportivi +2 parteneri) • Baschet 3x3 > (2sportivi + 1 partener) • Handbal > (4sportivi + 3 parteneri).

La sporturile în care echipele sunt formate dintr-un număr par de jucători în orice moment al jocului numărul de sportivi cu dizabilități intelectuale va fi egal cu cel al celor fără dizabilități intelectuale (partenerilor):

• Volei > (3 sportivi + 3 parteneri) • Tenis dublu > (1 sportiv + 1 partener) • Tenis de masă dublu > (1 sportiv + 1 partener) • Badminton dublu > (1 sportiv + 1 partener).

16




Ce este DIVISIONING sau împărțirea pe grupe valorice a jucătorilor

Împărțirea sportivilor/echipelor înscriși/e într-o competiție Special Olympics în grupe astfel încât, desfășurându-se în condiții de siguranță pentru sportivi, competiția din fiecare grupă să fie echilibrată.

Echilibrul întrecerilor va oferi sportivilor/echipelor posibilitatea de a concura cu demnitate, evitând orice umilință ce ar putea apărea la o competiție între sportivi/echipe cu nivel de abilități foarte diferit.

Totodată, concurând cu sportivi/echipe de nivel similar de abilități, aceștia vor fi provocați să își utilizeze resursele fi zice și abilitățile aproape de potențialul lor maxim, determinând în acest fel un progres real al nivelului de abilități și al potențialului fi zic al tuturor sportivilor/echipelor din grupă.

• Pentru siguranța sportivilor este nevoie de împărțirea pe grupe a sportivilor/echipelor astfel încât între sportivii care se confruntă fi zic în întrecerile sportive din grupe să nu existe diferențe mari de gabarit sau de viteză de deplasare care ar putea conduce, chiar involuntar, la accidentări.

• Pentru că dispersia nivelului de abilități al sportivilor/echipelor participante la competițiile Special Olympics este foarte mare, este nevoie de o arhitectură competițională atentă pentru a putea oferi fi ecărui sportiv/fi ecărei echipe șansa ca în grupele fi nale să participe la întreceri echilibrate indiferent de nivelul de abilități al concurenților.

De ce este nevoie de divisioning?

17





• Împărțirea în grupe se face ținând cont de: gen, vârstă și, în mod esențial, de nivelul de abilități sportive.

• Conducătorul Comitetului Tehnic de Organizare [C.T.O.] a competiției este autoritatea decizională în ceea ce privește criteriile de formare a grupelor și alcătuirea fi nală a acestora. Repartizarea sportivilor/echipelor în grupe prin procesul de divisioning nu poate fi contestată.

• Dacă un sportiv ratează toate încercările la evenimentul preliminar, acesta poate participa la întreceri în grupele fi nale cu îndeplinirea a 2 condiții:

1. Să poată concura în siguranță la competițiile din grupele finale2. Antrenorul sau conducătorul delegației din care face parte sportivul

să transmită către C.T.O. a competiției, înainte de încheierea divisioningului, un punctaj estimat pe baze reale al nivelului de abilități al sportivului.

• Sportivii descalifi cați din cauza comportamentului nesportiv în cadrul probelor preliminare nu vor avea voie să concureze în grupele fi nale.

• Regula Efortului Maxim [Maximum Eff ort Rule*] - Dacă un sportiv sau o echipă nu concurează cinstit, utilizându-și întregul potențial în rundele preliminare, cu intenția de a obține un avantaj nedrept în procesul de împărțire pe grupe, atunci conducătorul C.T.O. a competiției va sancționa sportivul sau echipa respectivă. Sancțiunile pot include: avertizare verbală pentru jucător și/sau antrenor, schimbarea repartizării în grupe, schimbarea locului în clasamentul fi nal sau descalifi carea din competiția respectivă și limitarea accesului la viitoare competiții.

Sportivii trebuie să aibă vârsta de cel puțin opt ani pentru a participa la competiții Special Olympics.Pentru unele evenimente organizatorii pot impune alte restricții privind vârsta minimă a sportivilor ce pot participa la eveniment. Grupa de vârstă a unui sportiv este determinată de vârsta sportivului la data începerii concursului. Vom avea astfel grupe agregate în funcție de vârsta sportivilor: foarte tineri, adolescenți, adulți sau chiar de vârsta adultă târzie. Respectarea criteriului de vârstă ne asigură într-o bună măsură și un element de siguranță în ceea ce privește gabaritul sportivilor dintr-o grupă.

Următoarele grupe de vârstă sunt utilizate în mod normal pentru competițiile Special Olympics:A. Sporturi individuale:

• 8-11 • 12-15 • 16-21 • 22-29 • 30 ani și peste

Se pot stabili grupe de vârstă suplimentare dacă numărul de concurenți în grupa de vârstă „30 și peste” justifi că acest lucru

B. Sporturi de echipă: • Vârsta de 15 ani și mai tineri • Vârsta de 16-21 • Vârsta de 22 de ani și peste

Se pot stabili grupe de vârstă suplimentare dacă în grupa de vârstă respectivă există un număr de echipe care să justifi ce acest lucru.

Regulile generale pentru DIVISIONING la competițiile Special Olympics

Criteriul de vârstă în divisioning

18





Grupele de vârstă pot fi combinate în următoarele circumstanțe:

A. În sporturile individuale:Dacă există mai puțin de trei concurenți într-o grupă de vârstă, sportivii vor putea concura în următoarea grupă de vârstă. Grupele de vârstă pot fi , de asemenea, combinate pentru a reduce variația între cel mai mare și cel mai mic punctaj preliminar în cadrul unei grupe.

B. În sporturile de echipă: Doar cu respectarea elementelor de siguranță a sportivilor, fără a permite meciuri între echipe având sportivi cu diferențe de gabarit care ar putea conduce la accidentări. În cadrul unei grupe de abilități, o echipă dintr-o grupă de vârstă poate concura împotriva unei echipe dintr-o grupă de vârstă diferită. Dacă există o singură echipă într-o grupă de vârstă sau abilități, acea echipă trebuie să concureze împotriva echipelor de altă grupă de vârstă și/sau grupă de abilități.

Nivelul de abilități al sportivului/echipei este factorul principal în divisioning la competițiile Special Olympics. Vom avea grupe dedicate sportivilor cu viteză de deplasare/acțiune și nivel de abilități foarte scăzute, dar și pentru cei cu viteză și nivel de abilități ridicate și, gradual, pentru toate nivelurile sportivilor prezenți la eveniment.Nivelul de abilități al unui sportiv sau al unei echipe poate fi estimat prin punctajul de la o competiție precedentă sau de la un antrenament. Uneori estimarea nivelului de abilități al unui sportiv sau al unei echipe se face pe baza rezultatelor rundelor preliminare ale respectivei competiții.Dacă sportivul sau echipa, din diverse motive conjuncturale, obține în întrecerile preliminarii un rezultat care nu refl ectă nivelul lui real de abilități, atunci este responsabilitatea antrenorului principal să completeze un formular prin care să indice nivelul real al sportivului/echipei sale.

• Încadrarea în grupe după nivelul de abilități Pentru competiții Special Olympics, în varianta ideală, se recomandă ca diferența între rezultatele preliminare ale sportivilor/echipelor dintr-o grupă să fi e de maxim 15%.În practică acest criteriu poate fi atins doar foarte rar. Prin decizia Conducatorului C.T.O. al competiției, cu abateri de la criteriile de divisioning, se repartizează sportivii/echipele în grupe cât mai echilibrate posibil în condițiile date.

• Numărul de sportivi/echipe într-o grupă este de minim 3 și maxim 8. • În unele cazuri, însă, numărul de sportivi sau echipe în cadrul unei competiții

va fi insufi cient pentru respectarea strictă a acestui obiectiv.

Criteriul nivelului de abilități în divisioning

19





Următoarele proceduri descriu procesul secvențial pentru crearea grupelor echitabile și furnizează, de asemenea, îndrumări pentru gestionarea participării sportivilor atunci când factorii împiedică împărțirea pe grupe în varianta ideală.

A. Împărțirea pe grupe în sporturile individuale (evenimente cronometrate/ măsurate)

1. Împărțirea sportivilor în funcție de gen.Împărțiți sportivii în două grupuri bazate pe gen: feminin și masculin. Sportivii trebuie să concureze în mod normal cu alți sportivi de același gen, cu excepția cazului în care se permit în mod explicit evenimente mixte (patinaj perechi, dublu mixt tenis de masa, bowling, etc.)

2. Împărțirea sportivilor în funcție de vârstă.Împărțiți sportivii de gen masculin și feminin în următoarele grupe de vârstă: 8-11 ani; 12-15; 16- 21; 22-29; și vârsta de 30 de ani și peste.

3. Împărțirea sportivilor în funcție de nivelul de abilități.Pentru a fi naliza procesul de împărțire pe grupe, se vor aplica următoarele indicații orientative în funcție de tipul evenimentului pentru care se face împărțirea pe grupe.Atât pentru gen, cât și pentru toate grupele de vârstă, se clasează sportivii în ordine descrescătoare în funcție de a punctajul de la înscriere sau cel obținut la evenimentele preliminare.Separați pe gen și grupe de vârstă, grupați sportivii în funcție de punctaj astfel încât într-o grupă diferența între punctajul cel mai mare și cel mai mic să fi e, dacă este posibil, de maxim 15%, iar numărul concurenților să nu fi e mai mic de trei (3) sau mai mare de opt (8). Prin decizia Conducătorului C.T.O. a competiției, cu abateri de la criteriile de divisioning, se repartizează sportivii/echipele în grupe cât mai echilibrate posibil în condițiile date.

Etapele procesului de divisioning

20





B. Împărțirea pe grupe în sporturile de echipă

1. Împărțiți echipele în funcție de gen.Împărțiți echipele în două grupuri bazate pe gen. Echipele feminine vor concura cu alte echipe feminine și echipele masculine vor concura împotriva altor echipe masculine. Echipe mixte se pot înscrie în competiție acceptând de la înscriere că vor con-cura cu echipe masculine. Dacă se înscriu sufi ciente echipe mixte (cel puțin 3) atunci se vor forma grupe de echipe mixte.

2. Împărțiți echipele în funcție de vârstă. • Împărțiți echipele masculine și feminine în următoarele grupe de vârstă:

vârsta de 15 ani și mai tineri; 16 - 21; și 22 și peste. • Echipele ar trebui să concureze în mod normal doar împotriva altor echipe

din aceeași grupă de vârstă. Ca excepție și doar cu respectarea elementelor de siguranță a sportivilor, fără a permite meciuri între echipe având sportivi cu diferențe de gabarit care ar putea conduce la accidentări, o echipă dintr-o grupă de vârstă poate concura împotriva unei echipe dintr-o grupă de vârstă diferită.

3. Împărțirea echipelor după nivelul de abilități.Se organizează scurte competiții preliminare între echipe din aceeași grupă de vârstă. Echipele vor fi evaluate de observatori cu bune cunoștințe privind disciplina sportivă respectivă și cu o semnifi cativă experiență în competiții Special Olympics. Aceștia vor completa o fi șă de punctaj pentru fi ecare echipă. Prin însumarea punctajelor acordate de fi ecare observator rezultă un punctaj preliminar total. După împărțirea preliminară în funcție de gen și grupe de vârstă, echipele dintr-o grupă de vârstă vor fi grupate în funcție de punctajul preliminar total al fi ecăreia, astfel încât diferența dintre punctajul minim și cel maxim dintr-o grupă să nu fi e mai mare de 15% sau un procent stabilit de organizatori înainte de începerea competiției.

Divisioningul perfect, ca orice alt ideal, nu poate fi atins în realitate și este nevoie de vetoul deciziilor conducatorului C.T.O. a competiției privind ajustări ale criteriilor de împărțire pe grupe care, respectând siguranța sportivilor, în situația dată conduc la cele mai echilibrate grupe posibile. Obiectivul fundamental rămâne de fi ecare dată acela de a oferi o experiență competițională echilibrată, desfășurată cu demnitate și care, solicitând la cote înalte potențialul fi zic și abilitățile sportivului, să stimuleze evoluții progresive pentru fi ecarui membru al echipelor.

21




Cum să creezi o echipă de Sporturi Unifi cate Incluzive

Selecția unui grup de antrenori /profesori de sport de la școli speciale/ONG-uri, centre instituționale care antrenează sportivi Special Olympics în sportul pro-pus sau în alte sporturi, dar care au cunoștintele necesare și disponibilitatea de a antrena și pentru sportul propus de noi

Selecția unui grup de antrenori /profesori de sport de la școli de masă / grupe de copii/tineri ale cluburilor sportive care antrenează în sportul propus sau în alte sporturi, dar care au cunoștințele necesare și disponibilitatea de a antrena și pentru sportul propus de noi

Organizarea unui seminar de prezentare privind Sporturile Unifi cate și verifi carea disponibilității de formare a unor cupluri de antrenori din grupurile alcătuite la 1.1. și 1.2 pentru colaborarea la antrenarea unor viitoare echipe formate din sportivii pe care îi antrenează fi ecare.Pentru formarea unei noi Echipe Unifi cate este recomandat să se identifi ce mai mulți actori (școli speciale, de masă sau incluzive, cluburi sportive comu-nitare sau federații). Aceștia vor fi invitați să se implice și să coopereze pentru recrutarea de jucători și pentru dezvoltarea Sportului Unifi cat. Ținând cont de importanța experienței competiționale este ideal să se formeze câteva Echipe Unifi cate într-un oraș, într-o regiune, astfel încât să poată fi organizate compe-tiții în care aceste echipe să aibă ocazia de a juca între ele. Jucătorii din echipe-le unifi cate deja existente declară că participarea la competiții este un foarte bun stimulent pentru a juca și a rămâne într-o Echipă Unifi cată pe termen lung. Victoriile și înfrângerile echipei întăresc coeziunea acesteia și întăresc incluziu-nea socială.

Implicarea federațiilor și a cluburilor este esențială pentru atragerea și for-marea arbitrilor pentru competiții de Sporturi Unifi cate. Deși această sarcină este legată în primul rând de programul local Special Olympics, mai degrabă decât de antrenor, acesta rămâne adesea primul punct de contact cu arbitri din comunitate. Este indicat ca arbitrii pentru competițiile Special Olympics de Sporturi Unifi cate să fi e dintre cei acreditați de către federația de specialitate a sportului respectiv. Materialele referitoare la antrenamentul pentru Sporturi Unifi cate trebuie să pornească de la ghidurile federației de specialitate reco-mandându-se să fi e elaborate în parteneriat cu aceste federații. Sporturile Uni-fi cate cu cel mai mare potențial de creștere, cele de fotbal și baschet, cores-pund deloc întâmplător celor mai populare sporturi, cel puțin la nivel european și, implicit, unora dintre cele mai puternice federații.

Selecția unui grup consistent de sportivi Special Olympics cu nivel mediu/ridi-cat de abilități dintre cei antrenați de antrenorii de la 1.1. Identifi carea unui grup de parteneri fără dizabilități al căror nivel de abilități să fi e apropiat de cel al sportivilor Special Olympics selecționați în prealabil, care arată deschidere pentru activități de voluntariat sportiv/social, dintre cei antrenați de antrenorii de la 1.2.

Etapa 1: Identifi carea entităților ce pot fi interconectate pentru constituirea unei rețele

Etapa 1.1

Etapa 1.2

Etapa 1.3

ETAPA 2: Constituirea echipelor

Etapa 2.1

Etapa 2.2

22




Cum să creezi o echipă de Sporturi Unifi cate Incluzive

Inițierea antrenamentelor pentru grupuri care numeric pot asigura formarea a 2 echipe regulamentare de Sporturi Unifi cate inclusiv rezerve dintre sportivii cu și fără dizabilități intelectuale antrenați de cuplurile de antrenori identifi cați la 1.3.

Organizare de mici turnee locale între echipele formate la 3.1.Este recomandat ca antrenorul să coopereze în constituirea echipei cu parte-nerii din rețeaua formată. Evenimente deschise de tipul „vino și încearcă” pot fi o cale către găsirea unor jucători interesați să joace într-o echipă unifi cată. Este indicat ca antrenorii să folosească o selecție țintită, în acord cu specifi cul local atunci când recrutează coechipieri pentru dezvoltarea sportului unifi cat. Spre exemplu, un grup de persoane interesate de acest domeniu care au participat la un seminar pentru persoane cu dizabilități intelectuale („Sportivi”) care au trecut de vârsta școlară și jucători adulți din cluburi sportive locale („Parte-neri”). Programele sportive comunitare de tineret sau școlare corespund for-mării de Echipe Unifi cate de tineret. De exemplu, un antrenor sau un profesor de la o școală specială care vrea să formeze o Echipă Unifi cată ar putea contac-ta o școala de masă pentru colaborare în acest sens.După formarea unei Echipe Unifi cate, aceasta trebuie să efectueze cel puțin 8 saptămâni de antrenament înainte de prima participare la o competiție. An-trenamentele trebuie să se desfășoare la intervale regulate, cel puțin o dată pe săptămână, pentru ca abilitățile de joc și incluziunea membrilor echipei să progreseze fi resc în paralel.

Etapa 3.1

Etapa 3.2

Participarea la competiții de Sporturi Unifi cate va consolida relațiile de joc dar și solidaritatea între membrii echipei chiar dacă rezultatele vor determina ajustări ale posturilor și /sau redistribuiri ale sarcinilor unor jucători (sportivi sau parteneri) în cadrul echipei. După participarea la un număr semnifi cativ de competiții, după încheierea unui sezon competițional, echipa de Sporturi Unifi cate ajunge la maturizarea jocului, acesta fi ind momentul în care procesul de constituire a echipei poate fi considerat ca fi nalizat.

ETAPA 3: Antrenarea echipelor

23




Organizarea competițiilor de Sporturi Unifi cate

Competițiile sunt sufl etul mișcării Special Olympics, reprezentând principala motivație pentru antrenamente și atracția esențială către practicarea sportului. Organizarea și derularea unei competiții Special Olympics de succes este întotdeauna o provocare și necesită dăruire și multe eforturi din partea organizatorilor. O competiție reușită oferă însă unele dintre cele mai mari și mai autentice satisfacții, nu doar sportivilor ci și organizatorilor.

Obiectivele principale ale unei competiții Special Olympics sunt: • Să asigure un mediu sigur și sănătos sportivilor participanți • Să ofere o întrecere corectă pentru toți sportivii participanți • Să asigure o experiență sportivă de calitate și o festivitate de premiere

memorabilă • Să trateze cu respect sportivii, antrenorii, arbitrii, familiile sportivilor și

voluntarii

Planifi carea este esențială pentru succesul oricărui eveniment.Verifi cați întotdeauna că în timpul planifi cat pentru derularea competiției se pot derula toate întrecerile/ meciurile (cu posibile prelungiri), cu limitările concrete impuse de numărul de terenuri /echipamente sportive, arbitri și voluntari. Oricât de bună va fi planifi carea, uneori lucrurile nu vor merge exact așa cum ați planifi cat. Trebuie să rămâneți hiperfl exibili fără a pune însă în pericol siguranța sportivilor și calitatea întrecerilor sportive.

Oricât de nesuferite v-ar fi , listele de sarcini, programele detaliate pe zile, ore și locații de derulare a competiției sunt întotdeauna foarte necesare. Membrii Comitetului de organizare trebuie să își găseasca timp și răbdare pentru instruirea tuturor voluntarilor în funcție de rolul pe care aceștia îl vor avea în cadrul evenimentului. Coordonatorii principalelor categorii de activități trebuie să înțeleagă scenariul general al evenimentului și interacțiunea și intercondiționările dintre activitatea coordonată de ei și celelalte activități. Sarcinile ar trebui considerate în următoarele trei perioade de timp:

1. Înainte de competiție • Rezervarea confi rmată ferm pentru bazele sportive unde se va desfășura

competiția • Confi rmarea prezenței la baza sportivă, pe toată durata competițiilor, a unei

ambulanțe echipate corespunzator • Achiziționarea materialelor sanitare necesare prevenției îmbolnăvirii

sportivilor (dezinfectanți, măști, etc.) • Achiziționarea echipamentelor sportive, a medaliilor, premiilor și a

consumabilelor necesare competiției • Instruirea voluntarilor pentru sarcinile specifi ce care le vor fi atribuite

2. În timpul competiției • Desemnarea explicită a responsabililor pentru fi ecare categorie de activități • Competiție • Premiere sportivi • Presă • Logistică • Masă • Stabilirea unor canale funcționale de comunicare cu antrenorii, sportivii,

arbitrii, voluntarii, familiile, publicul spectator • Sonorizare • Panouri de afi șare a informațiilor • Delimitarea vizibilă a zonelor în care au acces diferite categorii de

participanți

24




Organizarea competițiilor de Sporturi Unifi cate

3. După competiție • Refl ectarea evenimentului în media • Colectarea de informații/chestionare/feedback de la participanți sportivi/

antrenori/ părinți/ voluntari privind aspectele esențiale ale competiției

Sportivii și partenerii se antrenează pentru a concura, iar competiția este măsura succesului. Astfel, antrenorii trebuie să fi e conștienți de importanța organizării de competiții frecvente, de calitatea cu care acestea trebuie să fi e conduse și de rolul lor în întregul proces.

1. Organizarea unei sesiuni de instruire despre Sporturile Unifi cate cu toți antrenorii înainte ca aceștia să fi e implicați în echipe de Sporturi Unifi cate. Se pune accent pe „implicarea semnifi cativă” și pe „formarea echipei”. De asemenea, se subliniază nevoia ca membrii echipei să înțeleagă pe deplin fi losofi a și principiile Sportului Unifi cat, participând la o ședință de orientare înainte de a intra în echipă. Această sesiune de informare se axează pe rolul lor ca și coechipieri și pe participarea prin valorizarea la maxim a abilităților atât în timpul antrenamentelor și cât și al competițiilor.

2. Organizarea unei sesiuni de instruire specifi că fi ecărui sport pentru toți antrenorii. Aceștia trebuie să înțeleagă fundamentele și aptitudinile de bază ale sportului respectiv. Aplicarea celei mai bune instruiri tehnice sportivilor și partenerilor va duce la promovarea implicării semnifi cative de către toți.

3. Înregistrarea tuturor participanților la Special Olympics. Toate regulile și regulamentele Special Olympics se aplică atât sportivilor cât și partenerilor- care trebuie să completeze un formular de înscriere cu diferite date.

4. Solicitarea ca antrenorii să ofere informații despre nivelul de abilități al echipelor de Sporturi Unificate (ex: scoruri obținute de echipe, scoruri ale sportivilor la sporturi individuale), inclusiv despre participări la evenimente sportive anterioare.

5. Înainte de competiție e nevoie de pregătirea oficialilor și a membrilor Comitetului de Reguli Sportive. Aceasta va ajuta Comitetul să rezolve situații diferite și să răspundă la încălcări ale regulilor. De asemenea, metodele Comitetului și răspunsurile la situații și contestații trebuie explicate cu atenție antrenorilor la prima ședință tehnică cu aceștia.

6. Organizarea competiției de divisioning. Regulile Special Olympics cer ca echipele să concureze împotriva unor echipe de vârstă și abilități similare. Pentru a plasa echipele în grupe de același nivel de abilități, este important să se organizeze o rundă de preliminarii (divisioning) înainte de începerea unei competiții. Ofi cialii vor fi capabili să stabilească în mod acurat nivelul de abilități al fi ecărei echipe și să o plaseze în grupă cu echipe de nivel similar. Runda preliminară constă în scurte confruntări între diferite echipe astfel încât să poată fi făcută o evaluare exactă.

Reguli pentru organizarea unei competiții de Sporturi Unifi cate

25




George și Alex, doi ași pe terenul de tenis Special Olympics

Tenisul Unifi cat este ca un dans în doi în care contribuția fi ecăruia punctează vizual la efectul fi nal. Iar dacă ar fi să-l parafrazăm pe unul dintre cei mai mari tenismeni în viață – Andre Agassi – acest sport folosește și limbajul vieții: „avantaj, serviciu, greșeală, pauză, iubire“. Despre toate acestea este și povestea BRAVULUI Florin George David (23 de ani) și a partenerului său Alexandru Ștefan Olaru (18 ani), cu care a participat la cea mai importantă competiție la nivel de Special Olympics – Jocurile Mondiale.

dar nu am știut de la început că o să fi m parteneri unifi cați la Jocurile Mondiale. Însă într-o zi antrenorul a luat decizia ca eu și Alex să formăm o echipă pentru jocul de tenis de câmp dublu unifi cat“.

Cei doi tineri afl ați în mijlocul procesului de formare - în viață și în tenis, s-au reunit pentru a face echipă la Jocurile Mondiale Special Olympics de la Abu Dhabi din martie 2019, unde au și cucerit medalia de aur, făcându-i mândri pe toți cei din jurul lor. Dincolo de puncte și meciuri victorioase, tabela de scor nu arată

Într-o zi a anului 2017, în mijlocul unui antrenament obișnuit, Alex a fost atras de un meci care se desfășura pe terenul de vis-à-vis și de câteva afi șe cu motto-ul „Sunt BRAV!“. Cum se antrena de trei ani în acel spațiu, cu antrenorul Octavian Mustăreață (Otti, pentru elevii săi, la rândul său tatăl unei sportive cu dizabilități intelectuale) l-a întrebat pe acesta despre ce este vorba. Acesta a fost primul lui contact cu „lumea“ Special Olympics. Amintirile sale arată așa: „În acel moment, în pauză, am făcut cunoștință cu George, un tenismen în adevăratul sens al cuvântului, care m-a salutat respectuos. După acest eveniment, am început să susțin antrenamente cu George, sub coordonarea lui Otti. Din ziua în care am văzut acele afi șe, am fost curios să afl u mai multe despre Special Olympics România. Nu pot să spun cât de surprins am fost când am afl at impactul pe care îl are această Fundație, care încearcă din răsputeri să normalizeze activitatea atât pe plan sportiv, dar mai ales social a persoanelor cu dizabilități intelectuale din România“.

Despre acest moment își amintește și George David: „Pe Alex îl cunosc din 2017. L-am cunoscut pe terenul de tenis la unul dintre antrenamentele pe care le făceam și am devenit prieteni. Am început să ne antrenăm împreună,

și ce au câștigat fi ecare din ei din acest parteneriat: loialitate, inspirație, generozitate. Dacă George își amintește de emoțiile urcării pe podium alături de Alex, acesta din urmă nu poate uita cum prietenul său de la Special Olympics spunea într-una că vrea să ia medalia de aur. „În fi ecare seară îmi spunea că vrea să ridice acea medalie, lucru care mi-a arătat determinarea și perseverența lui“. Iată o primă lecție pe care ne-o arată sportivii cu dizabilități intelectuale. Câți dintre noi pot vizualiza clipa ridicării medaliei? Câți dintre noi ne antrenăm și trăim un timp doar pentru această clipă?

George povestește că a învățat de la Alex coordonarea mișcărilor în jocul de tenis dublu unifi cat, iar Alex a învățat de la el că indiferent de problemele pe care le avem în viață trebuie întotdeauna să privim înainte, să găsim partea pozitivă și să continuăm să fi m bravi cu noi înșine. Așadar, avantaj când pentru unul, când pentru celălalt, fi x ca-n viață.

Să spunem câte ceva despre „serviciu“ și „greșeală“ care a devenit una din cele mai memorabile amintiri a celor doi parteneri unifi cați. În fi nala pe care au

26




jucat-o împotriva țării gazdă - Emiratele Arabe Unite, cei doi conduceau jocul, până când echipa adversă a început să puncteze și să nu mai facă nicio greșeală. „Eu cu George am fost luați prin surprindere, echipa gazdă conducând cu scorul de 5 la 3 la games, fi nalul fi ind la 6. Din acel moment, la următoarea pauză, am vorbit cu el și l-am încurajat, menționând motto-ul pe care îl purta cu mândrie la antrenamente pe piept: Sunt BRAV. Tot ce pot spune este că am câștigat meciul cu 7 la 5, amândoi fi ind extrem de fericiți“.

Și pentru George și pentru Alex a fost primul concurs de talie mondială la Special Olympics la care au participat. „Tenisul de câmp a fost pentru mine șansa de a-mi depăși limitele. Competiția s-a desfașurat pe teren cu suprafață dură iar noi ne-am antrenat în țară pe teren cu zgură și doar în ultimele două săptămâni am făcut antrenament la Federația Română deTenis pe un teren similar cu cel de la Abu Dhabi“, își amintește George. Tot el spune că a fost impresionat de organizare și modul cum au fost primiți și e bucuros de susținerea de care a avut parte în tribună de la delegația Special Olympics România care a putut fi prezentă la meciul din semifi nală și fi nală. „Eu cred că Alex a învățat de la mine că imposibilul devine

posibil“ adaugă George pentru a puncta parcă „as-ul“ pe care l-a avut în mânecă în această relație de parteneriat.După o pauză de antrenamente împreună, cei doi au câteva recomandări pentru oricine s-ar gândi să facă parte dintr-o echipă de sporturi unifi cate: „Recomand tuturor celor care doresc să joace tenis de câmp, să joace atât la dublu cât și la simplu pentru că tenisul este un sport care te ajută să dezvolți puterea de concentrare, coordonarea mișcărilor mâinilor și picioarelor, rezistența fi zică și psihică și capacitatea de a juca în echipă, ceea ce îți dă posibilitatea de a-ți face prieteni noi. Partenerul tău de tenis devine prietenul tău“, ne-a declarat George.Alex spune că, din punctul său de vedere, „oamenii cu dizabilități intelectuale trebuie tratați ca egali. Sfatul meu ar fi ca noi toți să avem răbdare unii cu ceilalți (fi e că avem sau nu dizabilități); BRAVII sunt la fel de competitivi ca sportivii de performanță“.

Am putea spune că iubirea este specială în ce-i privește pe BRAVI, dar știți deja asta. Ce nu știm poate sufi cient de mult sau de profund este că pentru a ajunge să fi e BRAVI în încercarea lor, așa cum o spune jurământul Special Olympics, este nevoie de muncă, respect, voință.

27




Și ca să nu ne îndepărtăm prea mult de tenis, vom întări spusele de mai sus cu un citat ce reprezintă Codul Respectului de la Academia de Tenis a lui Andre Agassi (Andre Agassi College Preparatory Academy): „Esența unei bune discipline e respectul; Respectul autorității și respectul față de ceilalți; Respectul pentru tine însuți și respectul pentru lege; Este o atitudine care începe acasă; Este întărită de școală; Și se aplică toată viața!“

Povestea lui George și a lui Alex e doar una din cele multe pe care le vedem pe terenul de joc. Pot fi parteneri la fotbal, baschet, gimnastică, fi tness, cu nume diferite dar cu același țel: de a învăța unii de la ații, de a stabilit prietenii și de a arăta lumii că unde-s doi puterea și iubirea cresc.

28




Echipamente folosite în Fitness, Gimnastică, Fotbal și Baschet

Fitness

Echipament: saltea fi tness/pătură, gantere/sticle cu apă/nisip.

Îmbrăcăminte, încălțăminte: Tricou tehnic (poliester, elastan) sau tricou de bumbac; maiouPatanloni scurți, pantaloni lungi (bumbac, poliester), colanți (poliester, elastan)Pantofi de sport

Gimnastică - traseu aplicativ

Îmbrăcăminte, încălțăminteBody mânecă scurtă/lungă, tricou tehnic, tricou bumbacȘort gimnastică, colanți gimnastică, pantaloni lungi (bumbac, poliester)Pantofi de gimnastică, pantofi de sport

Fotbal

Echipament - Mingi Sportivii cu vârste între 8 și 12 ani vor juca cu minge numărul 4 (circumferință între 63.5 și 66 cm.). Toți ceilalți sportivi vor juca cu minge numărul 5 (circumferință între 68 și 70 cm.).

Îmbrăcăminte, încălțăminteTricou (poliester)Pantaloni scurți/șort (de preferință din poliester, material ușor și rezistent la apă)Jambiere până la genunchi; se recomandă purtarea unei perechi de șosete sub jambiere, pentru a preveni apariția bășicilor. Apărători (ușoare, cu legături elastice)Ghete fotbal – ghete cu crampoane turnate de cauciuc (ghete pentru teren din iarbă sintetică). Nu este voie să se folosească ghete cu crampoane de metal!

Baschet

Echipament - MingiSportivii cu vârste între 8 și 12 ani (fete și băieți) vor juca cu minge numărul 5 (circumferința între 68.6 și 72.4 cm., greutate între 397 și 454 grame).Sportivii – fete – cu vârsta peste 12 ani vor juca cu minge numărul 6 (circumferința între 72.4 și 73.7 cm., greutate între 510 și 567 grame).Sportivii – băieți – cu vârsta peste 12 vor juca cu minge numărul 7 (circumferința între 74.9 și 78 cm., greutate între 567 și 650 grame).

Îmbrăcăminte, încălțăminteTricou – cu sau fără mâneci, maiou (material ușor, confortabil, care să permită mișcarea umerilor)Pantaloni scurți/șort (material ușor, cu elastic în talie, care să permită mișcarea șoldurilor)Șosete – indiferent de lungime și materialGhete de baschet – confortabile, care să strângă corespunzător gleznaPurtarea de genunchiere și cotiere ajută la prevenirea accidentărilor.

FITN

ESS U

NIFIC

AT

FIT

NE

SS U

NIF

ICA

T

1



Fitness Unifi cat

2



Fitness Unifi cat

Grupurile de Fitness Unifi cat stimulează tinerii cu și fără dizabilitați să învețe despre importanța activităților fizice și să preia inițiativa de a le organiza.

Scopul unui Grup de Fitness Unifi cat este de a oferi un mediu potrivit practicării de activitați fi zice pe tot parcursul anului, conduse de tineri cu și fără dizabilități. Fitness-ul Unifi cat se desfășoară o dată pe săptămână – fi e în cadrul unui antrenament de Sporturi Unifi cate, fi e la ora de educație fi zică, fi e ca o sesiune de sine-stătătoare.

Fitness-ul Unifi cat urmează regulile Modelului Recreativ (vezi – Sporturi Unifi cate, Capitolul „Cum să creezi o echipă de Sporturi Unifi cate). Antrenamentele trebuie să se desfășoare pe o perioadă de cel puțin 8 săp-tămâni. Desigur, se recomandă continuarea lor pe parcursul întregului an. La acestea pot participa persoane cu și fără dizabilități, indiferent de nivelul de aptitudini.

Antrenamentele sunt conduse de Echipe Incluzive de Tineri Lideri. Acestea se asigură că grupul se întrunește o dată pe săptămână, pregătesc sesiunile de fi tness și promovează importanța activității fi zice, a unei nutriții și hidratări corespunzătoare precum și a unei stări emoționale de bine. Echipele sunt asistate de un adult mentor- profesor de sport, antrenor etc.

În situația nouă creată de răspândire a virusului SARS-CoV2, se recomandă formarea unor grupuri mai mici de fitness.

Există următoarele opțiuni pentru crearea și funcționarea Grupurilor de Fitness Unifi cat:

Liderii Grupurilor de Fitness Unifi cat colaborează cu antrenorii de Sporturi Unifi cate pentru a găsi modalități în care să includă activitățile de fi tness în programul de antrenamente și moduri în care îi pot asista pe antrenori. În cadrul unui antrenament (ex: de baschet), activitățile de fi tness pot fi făcute la început (încălzire) sau la fi nal (revenire). De asemenea, pot fi incluse și la competiții – înainte de începerea lor.

Liderii Grupurilor de Fitness Unifi cat vorbesc cu profesorul de sport/kinetote-rapeutul pentru ca acesta să includă exerciții de fi tness la ora de sport/recupe-rare. De asemenea, ei pot organiza sesiuni de fi tness după încheierea orelor de curs; acestea pot cuprinde și zumba, yoga etc. Este necesar ca la antrenamente să se discute despre importanța stării de bine pentru sănătatea emoțională și socială, despre mecanisme de gestionare a stresului, strategii de a face față unor situații difi cile etc.

Liderii Grupurilor de Fitness Unifi cat se conectează cu participanții prin intermediul unei platforme virtuale oferind tuturor posibilitatea de face exercițiile de acasă (ex: Facebook, Instagram live, Zoom etc). Exercițiile trebuie să fi e adaptate atât nivelului de abilități al fi ecărui participant (cu sau fără dizabilități) cât și pentru a putea fi executate virtual. Ca și în cazul activităților față-în-față, și la variantele on-line este important să fi e abordate temele menționate la punctul 2.

1. Opțiunea A – Fitness Unifi cat în timpul și după un antrenament de Sporturi Unifi cate

2. Opțiunea B – Activități de Fitness Unifi cat în timpul sau după orele de curs

3. Opțiunea C – Activități virtuale de Fitness Unifi cat

3



Fitness Unifi cat

Liderii Grupurilor vor fi recompensați cu diplome/certifi cate de recunoaștere pentru munca depusă.

Antrenamentele săptămânale pot cuprinde următoarele momente:

Pentru Opțiunea A: 60 de minute (intervalele se adaptează în funcție de durata antrenamentului)

TIMP PARTE DIN ANTRENAMENT EXEMPLU CINE CONDUCE

10 min ÎncălzireÎncălzire specifi că sportului + exerciții de

fi tnessTinerii Lideri

40 min Partea principală

Antrenamentul de Sporturi Unifi cate- discipline individuale (ex: atletism,

badminton, bocce, tenis de masă etc.) sau sporturi de echipă (ex: baschet, fotbal)

Antrenorul cu sprijin din partea Tinerilor Lideri

5 min RevenireRevenire specifi că sportului + exerciții de

fi tnessTinerii Lideri

5 minDiscuții despre un stil de viață

sănătos

Discuții pe teme de stare de bine so-cio-emoțională sau stil de viață sănătos (ex: importanța consumării unei cantități sufi ci-

ente de apă)

Tinerii Lideri

Pentru Opțiunea B și/sau C: 45 de minute (intervalele se adaptează în funcție de durata orelor de curs)

TIMPPARTE DIN

ANTRENAMENTEXEMPLU CINE CONDUCE

5 min Încălzire Exerciții specifi ce de fi tness pentru încălzire Tinerii Lideri

30 min Partea principalăActivități de Fitness Unifi cat în timpul orelor de

sport/recuperare sau după încheierea acestora (ex: exerciții de fi tness, zumba, yoga)

Tinerii Lideri cu sprijin din partea mentorului

5 min Revenire Exerciții specifi ce de fi tness pentru revenire Tinerii Lideri

5 minDiscuții despre un

stil de viață sănătos

Discuții pe teme de stare de bine socio-emoțională sau stil de viață sănătos (ex: mecanisme de răspuns

la situații de stres)Tinerii Lideri

4



Fitness Unifi cat

Fiecare se mișcă într-un stil unic; unele exerciții pot fi mai ușoare pentru unii și mai difi cile pentru alții. Astfel, este necesar ca unele exerciții să fi e adaptate/schimbate. Tinerii Lideri și/sau antrenorii vor demonstra execițiile, arătându-le participan-ților cum să se miște. Calitatea și gradul de siguranță cu care sunt efectuate mișcările nu trebuie niciodată sacrifi cate pentru mai multe repetări sau ridica-rea unei greutăți mai mari. Mișcarea corectă este egală cu sănătatea în fi tness și ar trebui considerată cel mai important aspect.

Exemplifi care exerciții fi tness canal youtube (video).

5



Fitness Unifi cat

Demonstrații și exerciții

Capitolul este organizat pe categorii de exerciții – ghemuire, împingere, tragere, exerciții pentru abdomen, exerciții de încălzire și de revenire.

Genufl exiune

Mişcări

• Stai drept, uită-te înainte • Picioarele depărtate la o distanţă confortabilă • Împinge şoldurile înapoi şi îndoaie genunchii • Ţine picioarele drepte, degetele de la picioare lipite de pământ, greutatea

pe călcâie • Apleacă-te atât de jos cât îţi este confortabil • Ţine spatele drept • Împinge în călcâie, fl ectează şezutul şi revino la poziţia stând în picioare

Sfaturi

• Asigură-te că degetele de la picioare şi călcâiele rămân la sol • Genunchii ar trebui să stea în spatele degetelor de la picioare • Genunchii nu ar trebui să se lipească unul de celălalt în niciun moment • Spatele rămâne drept de la cap până la şolduri • Sportivul se poate ţine de ceva/cineva pentru echilibru sau poate folosi un

scaun pe care să se aşeze

6



Fitness Unifi cat

Fandare înainte

Mişcări

• Stai drept, priveşte înainte • Picioarele depărtate la o distanţă confortabilă • Fă un pas mare înainte • Ţine spatele drept, pieptul înainte • Îndoaie piciorul din faţă şi din spate • Genunchiul din spate va fi adus cât de jos posibil • Fă o pauză, genunchiul va atinge pământul încet • Împinge piciorul din faţă, flexează posteriorul, înapoi în picioare • Repetă pe aceeaşi parte sau schimbă picioarele • Poate fi făcut cu pas înapoi sau înainte • Mersul fandat este o bună cale de a „mixa lucrurile” sau de a ajunge de la

circuitul A la B!

Sfaturi

• Nu te apleca înainte în niciun moment • Foloseşte braţele pentru echilibru, dar nu pentru a împinge piciorul • Mâinile pot fi lăsate libere sau ţinute pe lângă şolduri • Genunchiul din faţă nu poate depăşi degetele de la picioare • Genunchiul din spate poate atinge pământul încetişor • Coboară doar cât de jos îţi este confortabil, dacă atingi solul este ideal • Te poţi ţine de un obiect/partener pentru susţinere

7



Fitness Unifi cat

Fandări înainte cu aşezarea genunchiului pe podea

Mişcări

• Începi în poziţia de fandare înainte • Îndoaie ambele picioare, coboară genunchiul din spate, nu înainte • Ţine spatele drept, pieptul şi privirea înainte • Împinge înapoi cu ambele picioare şi întoarce-te la poziţia iniţială - jos şi sus

înseamnă o repetare • Repetă de 4 ori şi apoi schimbă picioarele

Mişcări

• Menţine picioarele „fi xe” în timpul mişcării • Împinge în talpa piciorului din spate şi călcâiul piciorului din faţă • Foloseşte mâinile pentru echilibru, dar nu pentru a împinge vreun picior • Genunchiul din faţă nu depăşeste degetele de la picioare • Genunchiul poate atinge pământul încetişor • Coboară doar atât de jos cât îţi este confortabil, dacă atingi solul este ideal • Te poţi ţine de un obiect/partener pentru susţinere

8



Fitness Unifi cat

Stând cu spatele la perete cu genunchii fl ectaţi la 90 de grade

Mişcări

• Găseşte un perete solid sau o suprafaţă de care să te rezemi • Coboară în siguranţă până când partea de sus a coapselor este paralelă cu

solul • Stai în poziţia respectivă cât timp ţi-ai propus • Când termini, revino la poziţia iniţială • Antrenează-te în funcţie de câte repetări îţi doreşti să faci • O greutate sau un obiect poate fi ţinut pe coapse pentru creşterea

difi cultăţii

Sfaturi

• Asigură-te că toată suprafaţa spatelui este sprijinită de perete • Pieptul sus şi în faţă pentru a menţine spatele lipit de perete • Menţine picioarele la un unghi de 90 de grade • Mâinile nu se pun pe genunchi sau pe coapse • Trage umerii în spate • Daca eşti prea obosit pentru a te împinge să revii în picioare, poţi coborî

încet pentru a te aşeza pe podea înainte de a reveni în picioare

9



Fitness Unifi cat

Flotare

Mişcări

• Începi din poziţia culcat şi ţine mâinile sub umeri (în formă de săgeată) • Coatele orientate spre lateral • Ridică şezutul, ţine muşchii abdominali încordaţi, fi xează picioarele paralele

între ele • Împinge în podea pentru a îndrepta braţele, blochează coatele • Fă o scurtă pauză, apoi coboară trunchiul înapoi în poziţia iniţială • Antrenează-te pentru timpul/ numărul de repetiţii dorit

Sfaturi

• Asigură-te că tot corpul tău rămâne drept • Fixează şoldurile şi umerii şi mişcă-i în acelaşi timp • Dacă ţi-e greu, poţi să faci fl otarea ţinând mâinile pe o suprafaţă înălţată

sau din stând pe genunchi • Capul rămâne pe aceeaşi linie cu corpul • Sportivul trebuie să se întindă la amplitudinea maximă de mişcare

individuală

10



Fitness Unifi cat

Ridicare de greutăţi de la piept cu coatele extinse deasupra capului

Mişcări

• Începe din poziţia în picioare, ţinând picioarele la o distanţă confortabilă unul de celălalt

• Ridică greutăţile până la nivelul umerilor • Încordează muşchii abdominali şi şezutul • Întinde braţele în sus şi ridică greutăţile, menţinând coatele extinse • Nu ridica umerii înspre urechi • Odată ce ai fi xat braţele, întoarce-te la poziţia iniţială şi repetă

Sfaturi

• Se poate folosi orice în loc de greutăţi - sticle/ bidoane cu apă sau nisip • Asigură-te că abdomenul rămâne încordat pentru a proteja spatele • Nu ridica umerii înspre urechi

11



Fitness Unifi cat

Izometrie - stând în mâini - poziţie înaltă şi joasă

Mișcări

• Poziție izometrică (pe palme/ pe coate) • Încordează muşchii abdominali şi şezutul • Fixează picioarele uşor depărtate • Trage de umeri înspre corp, spre degetele de la picioare • Priveşte drept în jos sau uşor înainte • Ţine umerii în aceeaşi linie cu şoldurile/genunchii

Sfaturi

• Atenție la șolduri să nu fi e prea sus sau prea căzute • În ambele exerciţii, fie stat în mâini fie în coate, menţine întreg corpul

compact • Împinge călcâiele în sens opus capului

12



Fitness Unifi cat

Ramat cu o mână

Mişcări

• Picioarele depărtate unul de altul la o distanţă confortabilă • Mâna care nu lucrează se odihneşte pe genunchiul din faţă • Spatele este drept, umerii paraleli cu solul • Trage umărul spre tavan şi ridică greutatea la şold/ pe linia coastelor

inferioare • Fă o pauză, apoi coboară • Repetă!

Sfaturi

• Bustul nu trebuie răsucit niciodată • Cotul se mişcă pe lângă coaste/spate • Poziţia trunchiului ar trebui să fi e aproape paralelă cu solul, nu în picioare • Dacă se foloseşte o coardă elastică, aceasta este plasată sub piciorul din

faţă şi trasă în sus

13



Fitness Unifi cat

Poziţia Superman

Mișcări

• lzometrie - menţinerea poziţiei • Începi prin a sta întins pe podea cu faţa în jos şi mâinile întinse în faţă • Ridică mâinile şi picioarele încet-încet de la sol cu coatele şi genunchii întinşi • Stai în această poziţie pentru perioada de timp dorită

Sfaturi

• Menţine poziţia de mai sus • Sportivul care efectuează exerciţiul ar trebui să se ridice doar cât de sus

este confortabil pentru el • Dacă ridicarea întregului corp este o provocare prea mare, ridică întâi

mâinile, relaxează-te, şi apoi ridică picioarele • Asigură-te că foloseşti o viteză de mişcare ce îţi permite să rămâi în

siguranţă (încet şi menţine poziţia ridicat)

14



Fitness Unifi cat

Exerciţii pentru abdomen

Mişcări

• Culcat pe spate, genunchii fl ectaţi, tălpile pe sol • Partea inferioară a spatelui în contact cu solul • Degetele mâinilor în spatele urechilor/ la ceafă • Încordează muşchii abdominali şi ridică omoplaţii de pe sol • Ia o pauză şi rulează uşor coloana vertebrală lipind fi ecare vertebră de sol • Repetă

Sfaturi

• Nu împinge capul cu mâinile • Nu duce bărbia la piept, priveşte în sus • Coatele să fi e menţinute spre exterior • Omoplaţii ar trebui să se ridice de pe sol • Picioarele trebuie să fi e relaxate

15



Fitness Unifi cat

Exerciţii pentru abdomen cu răsucirea trunchiului pe diagonală

Mişcări

• Începe la fel ca la exerciţiile pentru abdomen • Când ajungi în poziția de sus, aduci cotul stâng la genunchiul drept sau

cotul drept la genunchiul stâng folosind rotirea trunchiului

Sfaturi

• Aceleaşi ca la exerciţiile pentru abdomen • Pot fi făcute fără ridicarea piciorului. Piciorul care nu lucrează ar trebui să

rămână nemişcat

16



Fitness Unifi cat

Exerciţii pentru abdomen de nivel avansat

Mişcări

• Exerciţiu avansat pentru abdomen • Stai întins pe spate • Partea inferioară a spatelui rămâne lipită de podea în timpul mişcării • Ţine greutatea în mâini deasupra capului • Folosind muşchii abdominali, ridică omoplaţii în timp ce aduci genunchii la

piept şi rămâi aşa

Sfaturi

Observă o variantă a acestui exercițiu unde tălpile rămân lipite de podea • Se transformă într-un abdomen cu ridicare de greutate • Se poate folosi când sportivul nu poate menţine partea inferioară a spatelui

lipită de podea, în exercițiu clasic pentru abdomen - nivel avansat

17



Fitness Unifi cat

Rotire de braţ

Mişcări

• Se foloseşte pentru încălzire, la început, şi revenire după efort, la fi nal • Stai drept, în picioare, apropie mâinile în faţa truchiului • Asigură-te că mâinile trec cât de sus posibil pe deasupra capului • Braţele se întind în laterale cât se poate de larg, umerii rămân fi cşi • Clavicula stă în afară, spatele drept • Se repetă de mai multe ori, pentru a face o serie

Sfaturi

• Mişcarea trebuie efectuată lent, controlat • Inspiră când braţele sunt apropiate şi expiră când sunt depărtate • Apropie omoplaţii când coatele sunt extinse • Ţine pieptul sus şi în faţă

18



Fitness Unifi cat

Rotiri de trunchi

Mişcări

• Se foloseşte pentru încălzire, la început, şi revenire după efort, la fi nal • Stai drept, în picioare, cu mâinile pe şolduri • Stai cu picioarele cât se poate de apropiate • Împinge şoldurile înainte, în lateral, în spate şi înapoi, în continuă mişcare

(descrie un cerc) • Ţine capul cât se poate de drept • Asigură-te că roteşti trunchiul în ambele direcţii

Sfaturi

• Ţine muşchii abdominali încordaţi • Pune presiune pe mişcarea şoldurilor, nu pe tot corpul • Mişcă bazinul spre lateral: dreapta - stânga, apoi faţă - spate

19



Fitness Unifi cat

Aplecări cu mâinile în faţă şi cu genunchii extinşi, urmate de extensie de trunchi

Mişcări

• Se foloseşte pentru încălzire, la început, şi revenire după efort, la fi nal • Stai cu picioarele uşor depărtate • Apleacă-te din talie şi din genunchi şi încearcă să ajungi cât de jos poţi,

rămâi în această poziţie • Ridică-te încet şi întinde mâinile cât mai sus posibil, apoi rămâi în această

poziţie • La fi ecare repetare încearcă să ajungi mai jos, dar nu în punctul în care să

simţi disconfort

Sfaturi

• Ţine muşchii abdominali încordaţi • Pune presiune pe mişcarea şoldurilor, nu pe tot corpul • Mişcă bazinul spre lateral: dreapta - stânga, apoi faţă - spate

20



Fitness Unifi cat

Mâna dreaptă la genunchiul stâng ridicat

Mişcări

• Se foloseşte pentru încălzire, la început, şi revenire după efort, la fi nal • Stai cu picioarele uşor depărtate • Ridică genunchiul stâng în sus • Atinge genunchiul cu mâna dreaptă şi rămâi în această poziţie • Întoarce-te în poziţia iniţială şi repetă cu celălalt genunchi • Alternativă (nivel avansat) - atinge genunchiul cu cotul • Exerciţiul poate fi făcut şi din poziţia şezând

Sfaturi

• Ţine muşchii abdominali încordaţi pentru a avea echilibru • Uită-te la un punct fi x şi ţine capul într-o poziţie naturală • Genunchiul nu trebuie să ajungă la o anumită înălţime, la nivelul taliei ar fi

totuşi ideal • Asigură-te că în acest exerciţiu mâna atinge genunchiul pe diagonală: mâna

dreaptă - genunchiul stâng şi mâna stângă - genunchiul drept

21



Fitness Unifi cat

22 Special Olympics Româmia I Gimanstică Unifi cată

ideii // observații / note.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

GIM

NAST

ICĂ

GIM

NAST

ICĂ

1



Gimnastică Unifi cată – Traseu aplicativ

Introducere

Programele de Gimnastică Unifi cată - parcursuri aplicative identifi că şi/sau confi rmă soluţii operaţionale de continuitate a programelor motrice şi educaţionale începute în copilărie, deplasându-le spre autonomie şi integrarea socială a persoanelor cu dizabilități intelectuale.Acest material conține informațiile și cunoștințele necesare organizării de

antrenamente și competiții de Gimnastică (Unifi cată) - traseu aplicativ. Sunt explicitate și ilustrate toate exercițiile componente, prezentându-se benefi ciile practicării acestui sport, competențele pe care le dezvoltă, tehnicile de lucru și metodele ce pot fi folosite (de antrenare-învățare-perfecționare), împreună cu recomandări metodice și operaționale.

2




Explicarea și ilustrarea exercițiilor

Elementele și algoritmul antrenării elementelor de conţinut ale parcursului aplicativ

START III

IVVVIVII

I

2,6 m 2,1 m 2,9 m 4,0 m 2,4 m

3,0 m

1,35 m4,80 m1,60 m4,25 m II

3





Obiective: dezvoltarea coordonării segmentare, valorifi carea detentei, a vitezei de deplasare, a vitezei de repetiţie, a aprecierii distanţelor, a curajului, a controlului acţiunilor simultane şi repetitive, verifi carea mecanismelor fundamentale de bătaie/ impulsie – desprindere pe două picioare şi aterizare – impulsie imediată.

Exerciţii

1. Ridicări pe vârfuri2. Ridicări pe vârfuri şi menţinere 3 - 30 sec3. Semi-genuflexiuni (la scara fixă, la bara de balet etc.)4. Semi-genuflexiuni cu ridicare pe vârfuri5. Semi-genuflexiuni cu săritură şi aterizare amortizată6. Sărituri cu sprijinul palmelor pe scara fixă7. Urcă şi coboară pe bancă cu acelaşi picior conducător8. Urcă pe bancă cu un singur picior şi revenire9. „Urcă scara”

10. „Urcă şi coboară scara”11. Stând faţă în faţă, braţele înainte-jos, de mâini reciproc apucat; serii de

1-25 de sărituri pe loc dirijate şi corectate una câte una12. Stând faţă în faţă profesor-sportiv, braţele înainte jos, de mâini reciproc

apucat; serii de 2-25 de sărituri asistate şi corectate câte una, cu deplasare înainte. Indicaţie: se urmăreşte ca treptat să se mărească lungimea săriturilor

13. Stând faţă în faţă profesor-sportiv, braţele înainte jos, de mâini reciproc apucat; serii de 2-10 sărituri asistate şi corectate una câte una peste obstacole mici

14. Stând faţă-n faţă sărituri dirijate cu deplasare15. Stând faţă-n faţă sărituri dirijate „înainte-înapoi”16. Săritura „vrăbiuţei”17. Sărituri pe un picior (alternative, serii pe un picior)18. Sărituri repetate în plasa elastică19. Sărituri cu deplasare în plasa elastică20. Sărituri repetate pe suprafeţe elastice21. Sărituri peste linie la semnal

Exerciţii autonome

22. Sărituri înainte-înapoi23. Săritura „vrăbiuţei”

a. pe locb. cu deplasare (individual, în doi, în grup)

24. Sărituri pe un picior25. Sărituri pe loc (probă de control)26. Sărituri cu deplasare (probă de control)27. Sărituri pe cercuri colorate28. Sărituri peste obstacole (înălţime ascendentă)29. Săritură în lungime (variante)30. Sărituri în lungime, repetate

START

I4,25 m

Seria I – pregătire fi zică specifi că – pregătire „suport”

I. Sărituri în cercuri

Sărituri în cercuri(vezi video)

4





1. Mers în cercuri cu şi fără partener, fără a le atinge2. Mers fandat din cerc în cerc, fără a le atinge3. Stând faţă în faţă sărituri dirijate în cerc (desenat sau aşezat pe sol)4. 1-5 serii de 5 - 25 sărituri în cerc5. Concurs - joc „Cine sare cel mai departe din cerc”6. Concurs „Săritură la punct fix”. Din cerc săriturile se realizează spre un

punct marcat pe sol prin cerculeţe colorate din ce în ce mai depărtate de cerc. Se indică culoarea pe care trebuie să aterizeze sportivii. După anunţarea sarcinii, fiecare sportiv trebuie să o repete. Fiecare reuşită va fi apreciată, eventual aplaudată, mai ales dacă este corectă!

7. Pas în primul cerc, săritură pe două picioare în cel de al doilea cerc fără a le atinge. Se repetă structura de încă 2 ori

8. Sărituri din cerc în cerc:a. 2 cercurib. 3 cercuric. 4 cercurid. 5 cercurie. 6 cercurif. 7 cercurig. 8 cercuri aşezate în linie, în două linii

Sărituri din cerc în cerc aşezate în „şotron”9. Sărituri din cerc în cerc aşezate în „avion”

10. Sărituri din cerc în cerc aşezate în „cerc” sau fl oare11. Sărituri din cerc în cerc 4 cercuri12. Joc „Trenuleţul săritorilor”: Participanţii împărțiţi pe grupe valorice de 3 –

10 executanţi, cu un conducător avansat; sărituri cu deplasare13. Sărituri sincron în pereche, umăr la umăr:

a. o lungime de sală;b. în 4 cercuri;c. peste obstacole

1. Sărituri peste obstacole de 15 cm2. Sărituri pe două picioare în jurul partenerului3. Atinge balonul (cu o mână/cu două mâini): sărituri pe verticală cu impulsie

pe ambele picioare simultan4. Joc „Prinde-ţi partenerul din urmă” pe un traseu de sărituri în cercuri

aşezate în diferite modele.5. Şotronul dublu6. Avionul dublu7. Sărituri controlate, corecte, din cerc în cerc8. Sărituri din cerc, în cerc la semnalul profesorului9. Serii de 2,3,4,5,6 sărituri, din cerc în cerc, cu în viteză din ce în ce

mai crescută. Viteza și numărul de sărituri - se modifică în raport cu acumulările coordinative

10. Sărituri din cerc în cerc (8 cercuri), din ce în ce mai accelerate11. Sărituri din cerc în cerc (6 cercuri), contra cronometru12. Sărituri din cerc în cerc (6 cercuri), în părţi de circuit (individual şi cu

partener)13. Sărituri din cerc în cerc (6 cercuri), în jumătate de circuit (individual şi cu

partener)14. Sărituri din cerc în cerc (6 cercuri), în circuite de antrenament (individual şi

cu partener)15. Sărituri din cerc în cerc (6 cercuri), în circuit de concurs (individual şi cu

partener

Seria III - Perfecţionare

Seria II - Învăţare

5





Obiective: viteză de deplasare în condiţiile de orientare spaţio-temporală, coordonare, lateralitate.

Exerciţii – Pregătire „suport”

1. Exerciţii din „şcoala alergării”2. Alergare cu schimbarea direcţiei la semnal

3. Alergări cu schimbări de direcţie în zig-zag, printre marcaje (bastoane, mingi medicinale etc.)

4. Ocolirea jaloanelor în mers, dirijat5. Ocolirea jaloanelor în alergare uşoară, dirijat6. Ocolirea jaloanelor în mers, fără ajutor7. Ocolirea jaloanelor în alergare uşoară, fără ajutor8. Joc „Prinde-l din urmă”- Un sportiv/antrenorul/voluntarul pleacă printre

jaloane urmat de sportivul cu dizabilităţi9. Joc „Trenuleţul printre jaloane”: Trenuleţul poate fi format din 2 – 6

sportivi10. Alergare în zig-zag printre jaloane, fără penalizări11. Alergare în zig-zag printre jaloane, contra cronometru (individual şi cu

partener)12. Alergare în zig-zag printre jaloane, în părţi de circuit (individual şi cu

partener)13. Alergare în zig-zag printre jaloane, în jumătate de circuit (individual şi cu

partener)14. Alergare în zig-zag printre jaloane, în circuite de antrenament (individual

şi cu partener)

15. Alergare în zig-zag printre jaloane, în circuit de concurs (individual şi cu partener)

16. Fiecare exerciţiu devine probă de control

4,80 m1,60 m II

Seria I - Pregătire fi zică specifi că



II. Alergare printre jaloane

Alergare printre jaloane (vezi video)

6





Tracţiunea poate fi executată prin acţiunea simultană sau alternativă a braţelor.

Obiective: forţa fl exorilor braţelor, coordonare, alunecare, forţă izometrică poziţională.

Tipuri de tracţiune pe banca de gimnastică:a. simultanăb. alternativă

Exerciţii

1. Tracţiuni în braţe din atârnat culcat dorsal2. Tracţiuni în braţe din atârnat la nivelul genunchilor, agăţat (paralele)3. Culcat facial extensii cu menţinere 10’’4. Culcat facial pe banca de gimnastică extensie şi menţinere 30’’5. Banca înclinată la scara fixă 20, 30, 40 grade; atârnat culcat facial,

tracţiuni în braţe

6. Târâre pe banca de gimnastică pe plan înclinat descendent, cu ajutor7. Târâre pe banca de gimnastică pe plan înclinat descendent, fără ajutor8. Târâre pe banca de gimnastică, cu ajutor (tracţiune sau împingere)9. Târâre pe banca de gimnastică, culcat pe un material ce alunecă foarte

uşor pe banca de gimnastică10. Târâre pe banca de gimnastică foarte bine lustruită şi dată cu lac 11. Repetarea tehnicii de trecere în culcat facial pe banca de gimnastică 12. Repetarea acţiunii de ridicare în stând din culcat facial, pe banca de

gimnastică 13. Târâre pe banca de gimnastică executând mişcările de tracţiune ale

braţelor, pe semnale acustice



III. Târâre pe banca de gimnastică

7





14. Târâre cu partener – sincron pe două bănci paralele15. Culcat facial pe banca de gimnastică la capătul băncii, cu picioarele

îndoite cu vârfurile pe sol; impulsie prin întinderea energică a picioarelor şi alunecare înainte

16. Trecere în culcat facial, târâre pe banca de gimnastică, ridicare în stând17. Trecere în culcat facial, târâre pe banca de gimnastică, ridicare în stând,

contra cronometru (individual şi cu partener)18. Trecere în culcat facial, târâre pe banca de gimnastică, ridicare în stând în

părţi de circuit (individual şi cu partener)19. Trecere în culcat facial, târâre pe banca de gimnastică, ridicare în stând în

jumătate de circuit (individual şi cu partener)20. Trecere în culcat facial, târâre pe banca de gimnastică, ridicare în stând în

circuite de antrenament (individual şi cu partener)21. Trecere în culcat facial, târâre pe banca de gimnastică, ridicare în stând în

circuit de concurs (individual şi cu partener)

Exerciţiile de târâre trebuie executate cu tricouri si pantaloni confecţionate din materiale ce alunecă pe suprafaţa băncii.

În caz contrar, suprafaţa de contact cu banca va fi realizată pe o bucată de material care alunecă.


Târârea pe bancă (vezi video)

8





Obiective: orientare spaţio-temporală, aprecierea obiectelor şi distanţelor, înţelegerea sarcinii de îndeplinit.

Exerciţii

1. Exerciţii din şcoala alergării2. Alergări accelerate cu ocoliri de obiecte

3. Alergare ușoară, cu ocolirea dirijată a unui obstacol4. Alergare ușoară cu ocolirea dirijată a 3-5 obstacole, folosind acelaşi

mecanism5. Alergare ușoară cu ocolirea dirijată a unui obstacol, de mai multe ori6. Alergare ușoară cu ocolirea unui obstacol7. Alergare ușoară cu ocolirea a 3-5 obstacole, folosind acelaşi mecanism8. Alergare ușoară cu ocolirea unui obstacol, de mai multe ori9. Alergare ușoară cu ocolirea unui obstacol, fără penalizări

10. Alergare cu ocolirea unui obstacol, contra cronometru (individual şi cu partener)

11. Alergare cu ocolirea unui obstacol, în părţi de circuit (individual şi cu partener)

12. Alergare cu ocolirea unui obstacol, în jumătate de circuit (individual şi cu partener)

13. Alergare cu ocolirea unui obstacol, în circuite de antrenament (individual şi cu partener)

14. Alergare cu ocolirea unui obstacol, în circuit de concurs (individual şi cu partener)

IV. Ocolirea obstacolului (lada de gimnastică)




Ocolirea obstacolului(vezi video)

9





Obiective: forţă, coordonare, orientare spaţio-temporală.

Exerciţii Învăţare

1. Deplasare lentă în/pe genunchi, sprijinit înainte2. Joc „Miriapodul”: deplasare în coloană în/pe genunchi, sprijinit înainte cu

mâinile deasupra gleznelor celui dinainte3. Joc „Cursa bebeluşilor”: deplasare în/pe genunchi, sprijinit înainte4. Deplasare şerpuită printre cercurile verticale, cu dirijare verbală5. „Urmează-ţi partenerul”- Deplasare şerpuită printre cercurile verticale, în

pereche6. Deplasare şerpuită printre cercurile verticale, fără penalizări7. Deplasare şerpuită printre cercurile verticale, contra cronometru

(individual şi cu partener)8. Deplasare şerpuită printre cercurile verticale, în părţi de circuit (individual

şi cu partener)9. Deplasare şerpuită printre cercurile verticale, în jumătate de circuit

(individual şi cu partener)10. Deplasare şerpuită printre cercurile verticale, în circuite de antrenament

(individual şi cu partener)

Perfecţionare

11. Deplasa re şerpuită printre cercurile verticale, în circuit de concurs (individual şi cu partener)

V

4,0 m

V. Deplasare șerpuită în/pe genunchi sprijinit înainte, printre cercuri montate vertical

Deplasare șerpuită printre cercuri verticale

(vezi video)

10





Obiective: orientare spaţio-temporală, coordonare, colaborare, capacitatea de a realiza acţiunile cu partener.

Exerciţii

1. Pe spate culcat cu braţele sus; ridicarea călcâiului şi umerilor de pe sola. serii de minimum 10 repetărib. menţinerea poziţiei timp de 10 sec

2. Culcat facial cu braţele sus; extensia trunchiului şi picioarelora. serii de minimum 10 repetărib. menţinerea poziţiei timp de 10 sec

3. Exerciţii izometrice pentru realizarea poziţiilor corecte, dirijat, la semnal, în pereche, cap la cap, cu braţele sus, de mâini/antebraţe, reciproc apucat:a. culcat facial cu braţele susb. culcat dorsal cu braţele susc. culcat lateral cu braţele sus pe stânga/dreapta realizate individual şi cu

partener4. Exerciţiu sub dirijarea specialistului: pe spate culcat cu braţele sus;

voluntarul coordonator, pe genunchi aşezat pe călcâie, prinde mâinile/antebraţele executantului. Executantul realizează:a. serii de ridicare a picioarelor, apropiate şi întinse, până la 30°, 60°, 90°

+ 90° (5- 10-15 repetări/serie)b. realizează serii de 5 - 10 repetări analitice, dirijate, ale mecanismului

corect de întoarcere din culcat facial în culcat dorsal5. Culcat facial cu braţele sus, realizarea trecerii autonome în culcat dorsal

spre stânga/dreapta şi invers6. Culcat dorsal cu braţele sus, realizarea analitică a trecerii autonome în

culcat facial spre stânga/dreapta şi invers7. Trecere din culcat lateral cu braţele sus de pe stânga pe dreapta şi invers

(ţinută controlată)8. Exerciţiu cu partener: pe spate culcat, cap la cap, braţele sus, de

antebraţe reciproc apucat:a. serii de ridicare a picioarelor apropiate şi întinse, simultan alternativ,

până la 30°, 60°, 90°, + 90°b. serii de 5 – 10 repetări ale mecanismului corect de întoarcere, din

culcat facial în culcat dorsal şi invers, în ambele sensuri9. Trecere din culcat facial în culcat dorsal şi invers, cu întoarcere comandată

spre stânga sau spre dreapta, la semnal

10. Rostogolire laterală spre stânga/dreapta, executată la semnal11. 2 rostogoliri laterale legate spre stânga/dreapta12. Rostogoliri laterale legate, realizate pe un culoar marcat, în vederea

dezvoltării capacităţi de menţinere a direcţiei13. Culcat dorsal pe sol; rulări laterale repetate, executate controlat şi apoi

din ce în ce mai repede14. Culcat facial rulări laterale repetate, executate controlat şi apoi din ce în

ce mai repede15. Exerciţiu cu partener: culcat dorsal pe sol, cap la cap, braţele sus de mâini

reciproc apucat; rulări laterale repetate executate controlat şi apoi din ce în ce mai repede


Seria II - învăţare

VI. Rostogolire laterală pe plan înclinat

Rostogolire laterală(vezi video)

11





16. Exerciţiu cu partener: culcat facial pe sol, cap la cap, braţele sus de mâini reciproc apucat; rulări laterale repetate executate controlat şi apoi din ce în ce mai repede

17. În pereche, pe spate culcat dorsal/facial, cap la cap, cu braţele sus, de mâini/ antebraţe, reciproc apucat:a. rostogolire laterală simultană spre stânga/dreaptab. 2 rostogoliri laterale legate spre stânga/dreaptac. 3 rostogoliri laterale legate spre stânga/dreaptad. rostogoliri laterale legate, realizate pe un culoar marcat

18. Jocul „Buştenilor”, variante - rostogoliri lateralea. Rostogolirea „buşteanului” pe sol, împins simultan de 2 voluntarib. Rostogolirea „buşteanului” pe sol, prin dirijare prins de mâini/

antebraţe şi glezne de către doi voluntaric. Rostogolirea buşteanului la vale, pe plan înclinat

19. Rostogoliri laterale dirijate, pe plan înclinat20. Rostogoliri laterale libere, pe plan înclinat21. Deplasare 3 paşi trecere în culcat facial, cu braţele sus, pe plan înclinat, cu

capul spre stânga/dreapta22. 3 paşi de alergare, trecere în culcat facial, cu braţele sus, pe plan înclinat,

cu capul spre interior23. În pereche, deplasare 3 paşi trecere în culcat facial, cu braţele sus, pe plan

înclinat, cu capul spre interior de antebraţe/mâini reciproc apucat24. În pereche, 3 paşi de alergare, trecere în culcat facia, cu braţele sus, pe

plan înclinat, cu capul spre interior, de antebraţe/mâini reciproc apucat25. Rostogoliri laterale dirijate, în pereche, pe plan înclinat, executate

controlat şi apoi din ce în ce mai repede26. Rostogoliri laterale libere, în pereche, pe plan înclinat, executate

controlat şi apoi din ce în ce mai repede27. Rostogoliri laterale libere, în pereche, pe plan înclinat, continuate şi pe

sol şi ridicare în stând28. În pereche, deplasare 3 paşi trecere, în culcat facial cu braţele sus pe

plan înclinat, cu capul spre interior de antebraţe/mâini reciproc apucat, rostogoliri laterale

29. În pereche, 3 paşi de alergare, trecere în culcat facial cu:a. braţele sus pe plan înclinat, cu capul spre interiorb. antebraţe/mâini reciproc apucat, rostogoliri laterale

30. Exerciţiul 25 realizat individual şi apoi în pereche, precedat de structurile anterioare din circuit:a. deplasare în/pe genunchi sprijinit înainte, printre cercurib. ocolirea obstacolului, deplasare în/pe genunchi sprijinit înainte, printre

cercuric. târâre pe banca de gimnastică, ocolirea obstacolului, deplasare în/pe

genunchi sprijinit înainte printre cercuri31. Rostogoliri laterale pe plan înclinat, contra cronometru, în părţi de circuit

(individual şi cu partener)32. Rostogoliri laterale pe plan înclinat, în jumătate de circuit (individual şi cu

partener).33. Rostogoliri laterale pe plan înclinat, în circuite de antrenament (individual

şi cu partener).34. Rostogolirea laterală pe plan înclinat, realizată în parcursul integral,

individual.35. Rostogolirea laterală pe plan înclinat, realizată în parcursul integral, cu

partener.36. Rostogoliri laterale pe plan înclinat, în circuit de concurs (individual şi cu

partener)

Seria III - perfecţionare

12




Echipamente sportive necesare pe componente traseu

12 cercuri de gimnastică ritmică

12 jaloane

2 bănci de gimnastică

13




Echipamente sportive necesare pe componente traseu

1 ladă de sărituri gimnastică

4 cercuri de gimnastică ritmică cu tălpi care le asigură fi xarea în plan vertical și 4 saltele de gimnastică 2m x1 m

2 saltele secțiune triunghiulară

14




Evaluarea performanțelor

• adaptarea deplasării la diferitele situaţii impuse de mediu; • valorifi carea spaţiului, a obiectelor, materialelor din jur; • valorifi carea integrativă a deprinderilor, abilităților, calităţilor, aplicative

acumulate; • stăpânirea capacităţilor de coordonare, începând cu echilibrul şi

valorifi carea lor in diferite contexte sportive și de viață curentă; • creșterea capacității de adaptare la serii de obstacole diverse în parcursuri

sportive sau din viața cotidiană; • identifi carea şi aprecierea efectelor antrenamentelor asupra creșterii abi-

lităților personale.

• să activeze în grup în funcţie de reguli, să coopereze, să pună în aplicare cerinţe şi exigenţe impuse, să asculte, să respecte partenerii, să acţioneze împreună atunci când este cazul;

• să evalueze colegii de echipă şi, ulterior, să se autoevalueze; • să se angajeze în acţiune; • să evalueze situaţiile în raport cu propriile calităţi, capacităţi, deprinderi şi să

decidă să se angajeze în siguranţă în acţiune; • să accepte provocări şi să-şi controleze stările afective, începând cu emoţiile.

Toate aceste competenţe sunt construite în jurul activităţilor practice.Parcursurile aplicative pot fi adaptate oricăror exigenţe şi obiective. Ele pot asigura accesibilitatea şi pot gestiona direcţiile şi posibilităţile de progres continuu. Monitorizarea și evaluarea performanțelor țin mai mult de experiența practică a antrenorilor de cât de exigenţe metodice abstracte. Totuși, oricând se dorește obiectivarea deplină a evaluării performanțelor de moment, se poate utiliza, integral sau aferent fragmentului de traseu exersat, fi șa de arbitraj pentru competițiile de Gimnastică Unifi cată - parcursuri aplicative (vezi anexe).

Abilități și competențe dezvoltate de parcursurile aplicative

Abilități și competențe transversale

15





PARCURS APLICATIVARBITRARE - PUNCTAJ

A B

CD

A. Descriere parcurs

I. 6 sărituri pe ambele picioare din cerc în cerc (6 cercuri cu d=0,70 cm.)Penalizări: o secundă absenţa unei sărituriObservaţie: Persoanele cu dizabilităţi pot să sară şi cu impulsie şi aterizare succesivă. Pentru ceilalţi concurenţi o secundă penalizare pentru fi ecare impulsie/aterizare succesivă

II. Alergare şerpuită printre jaloane (6 jaloane aşezate la distanţă de 0.80 cm.)Penalizări: o secundă pentru omiterea unei ocoliri a unui jalon

III. Târâre în culcat facial pe banca de gimnasticăObservaţii: Tracţiunea braţelor poate fi simultană sau alternativă. Mâinile trebuie să atingă capetele bănciiPenalizări: • 1 secundă dacă târârea nu este începută la capătul băncii• lipsa completă a târârii – 10 sec.

IV. Ocolirea în alergare a capacului lăzii de gimnasticăPenalizări: Lipsa ocolirii – 5 sec.

V. Deplasare şerpuită prin 4 cercuri în pe genunchi sprijin înaintePenalizări: o secundă pentru absenţa unei treceri prin cerc

VI. Rostogoliri laterale pe plan înclinat în culcat facial transversal cu braţele susPenalizări: • lipsa rostogolirilor – 5 secunde • săritură în culcat facial (plonjon) 1 secundă penalizare

VII. Alergare şi atingerea saltelei mari de gimnastică

Observaţii generaleCronometrul se porneşte la iniţierea primei sărituri în cerc şi se opreşte la atingerea saltelei mari.Pentru proba „în pereche” materialele de la atelierele I, II, III, V, se dublează.

START III

IVVVIVII

I

2,6 m 2,1 m 2,9 m 4,0 m 2,4 m

3,0 m

1,35 m4,80 m1,60 m4,25 m II

Direcţia A-B

Direcţia B-C

Direcţia C-D

ANEXA 1

16





ANEXA 2

MODEL FIŞĂ DE ARBITRAJ

Nume Prenume Școala/organizația

Nr probă I II III IV V VI VII

Denumire Cercuri Jaloane Târâre pe bancă OcolireDeplasare 4 cercuri

Rostogolire pe plan înclinat

Alergare și atingere

saltea

Pena

lizar

i cal

cula

tie

Exercițiu neexecutat

Incomplet Lipsă LipsăSărituraîn culcat

Lipsă Lipsă

Valoarepenalizare

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 10 5 1 1 1 1 1 5 5

Penalizare

Total penalizari

Timp

Timp Total cu penalizări

17




Cum se organizează o sesiune de antrenament

Persoanele cu și fără dizabilități intelectuale trebuie să se antreneze sistematic pentru îmbunătățirea capacităţii şi deprinderilor motrice în efortul lor de educare – integrare.Metodele folosite trebuie să fi e atractive, efi ciente, performante. Ele trebuie să valorifi ce efi cient programele de tip algoritmic ale învăţării. Jocul, întrecerile, exerciţiile individual asistate/dirijate, exerciţiile în pereche, exerciţiile în grup, provocările, încurajările, promovarea exemplului pozitiv, armonia obligatorie între pregătirea fi zică „suport” şi pregătirea tehnică, dirijarea motivaţiei, asigurarea încrederii în forţele proprii, inducerea stărilor pozitive, monitorizarea asistivă permanentă - sunt opțiuni metodice care pot accelera şi optimiza procesul de acumulare motrică.

Dacă participanţii la antrenamentele de Gimnastică Unifi cată benefi ciază de un program de pregătire specifi c pentru parcurgerea traseului aplicativ, participarea ar putea creşte substanţial, evoluând către un sport practicat la nivel de masă.

Venind în întâmpinarea acestei idei propunem profesorilor, voluntarilor -specialişti, antrenori - programe de tip algoritmic pentru învăţarea şi perfecţionarea elementelor de conţinut ale acestui parcurs aplicativ. Pentru că fi ecare atelier are un obiectiv special, el trebuie antrenat separat. Abia apoi, învăţarea parcursului se va realiza prin repetarea unor părţi mici combinate, a unor jumătăţi de circuit sau a circuitelor integrale cu şi fără cronometru.

Ordinea metodică pentru învăţarea circuitului1. Antrenarea fiecărui atelier2. Antrenarea combinată a câte două ateliere:

• Sărituri în cercuri, alergare printre jaloane• Alergare printre jaloane + târâre• Târâre, alergare în jurul obstacolului• Alergare în jurul obstacolului, deplasare şerpuită prin cercuri• Deplasare şerpuită prin cercuri, rostogolire laterală

3. Antrenarea jumătăţilor de circuit4. Antrenarea parcursului integral dirijat, individual, cu partener, contra

timp.

Vizionează o sesiune de antrenament.

18





Tehnici de lucru recomandate:

Individuale

Cu partener: o persoană cu și una fără dizabilități intelectuale

Cu partener: 2 persoane cu dizabilităţi intelectuale

19





Pe grupe şi ateliere

Frontale

Pe grupe valorice

20





Metode de învățare:

În echipe

Prin imitaţie

Prin dirijare

21





Urmărirea

Jocul: „Vrăbiuţa”,„Tigrii în junglă

Întrecerea

22





Lucrul pe ateliere

Lucrul pe ateliere la staţii pe bandă rulantă

23




Cum se organizează o competiție de gimnastică unifi cată

Competițiile de Gimnastică Unifi cată – trasee aplicative sunt evenimente spor-tive în care se întrec perechi de sportivi. Fiecare pereche este formată dintr-un sportiv cu dizabilități intelectuale (eligibil Special Olympics) și un partener fără dizabilităti intelectuale. Premiate sunt perechile pentru punctajul cumulat al celor 2 membri. Punctajul echipei depinde în mod esențial de cooperarea celor doi sportivi atât la antrenamente cât și în competiție. Partenerii evoluează către asumarea rolului de mentor pentru sportivul SO care este colegul lui de echipă/pereche.

Model structurăProtocol de concurs

1. Denumirea competiţiei2. Scopul și obiectivele (generale şi specifice)3. Organizatori / parteneri / sponsori4. Oficiali, arbitri5. Eligibilitate / dreptul de participare / echipamentul sportivilor 6. Participanţii7. Termen de înscriere8. Programul competiţiei9. Desfăşurător cu ordinea intrării în concurs

10. Premii si titluri acordate

I. ParticipanţiÎn cadrul concursurilor de gimnastică unifi cată participă școli de masă/ școli speciale /instituţii/cluburi/ asociaţii, repartizate în echipe incluzive (persoane cu și fără dizabilități).Fiecare echipă este formată dintr-un anumit număr de perechi (în funcție de numărul de sportivi înscriși). Fiecare pereche este formată dintr-o persoană fără dizabilități şi o persoană cu dizabilităţi intelectuale.

II. ConţinutConcursul constă în parcurgerea unui traseu aplicativ, contra cronometru; individual, de fi ecare membru al perechii şi apoi împreună. El conţine 3 probe/manşe:

1. Parcursul aplicativ al beneficiarilor fără dizabilități;2. Parcursul aplicativ realizat de perechi (o persoană fără dizabilități – o

persoană cu dizabilități intelectuale).3. Parcursul aplicativ al persoanelor cu dizabilităţi intelectuale.

Timpii obţinuţi în cele 3 manşe se însumează pentru fi ecare pereche.

III. Dreptul/condiţii de participareLa această competiţie au dreptul de înscriere şi participare toate şcolile/cluburile/asociaţiile/fundaţiile care acceptă principiile si regulamentele Special Olympics pentru competiții unifi cate. Coordonatorii de proiect selecţionează şi planifi că şcolile/asociațiile participante pentru fi ecare concurs.

IV. Termen de înscriere:Data limită de înscriere fi nală a participanţilor: cel mai târziu cu o săptămână înainte de data competiţiei. Înscrierea formaţiilor se realizează prin

Gimnastică Unifi cată – parcursuri aplicative

Regulament de concurs (model)

24




Cum se organizează o competiție de gimnastică unifi cată

transmiterea către organizatori a formularelor și documentelor în original și /sau în format electronic. Prezentarea în original a documentelor care atestă că starea de sănătate a sportivului îl face apt pentru participarea la competiție este o condiție obligatorie pentru intrarea în concurs.

V. Clasament:În urma rezultatelor obţinute se face clasamentul:

1. celor două echipe pe baza timpului general obţinut de acestea prin însumarea timpilor înregistraţi de sportivii pereche în cele 3 manşe

2. pe perechi; clasamentul perechilor se va realiza pe niveluri de abilități și grupe de vârstă, conform regulamentelor Special Olympics

3. primilor 3 clasaţi la probele individuale:• persoane fără dizabilități• persoane cu dizabilităţi

VI. Arbitraj & cronometrajLa fi ecare competiţie vor ofi cia alternativ 2 brigăzi de arbitri conduse de un preşedinte. Fiecare brigadă va fi compusă din: 2 arbitri cronometrori şi un ar-bitru de traseu. Arbitru de traseu va nota penalizările pentru greşelile tehnice surprinse în timpul evoluţiilor.Datele vor fi înregistrate electronic de către un secretar al celor două brigăzi. Juriul va fi compus din specialişti în domeniu.Hotărârile juriului nu pot fi contestate.

VII. Premii/cadouri/diplomeToți sportivii vor primi medalii sau cocarde şi diplome conform fi lozofi ei și re-gulamentelor Special Olympics.

FOT

BA

L UN

IFICA

T

FOT

BA

L U

NIF

ICA

T

1



Fotbal Unifi cat

Reguli principale

Regulamentul ofi cial Special Olympics pentru meciurile de fotbal este cel valabil pentru toate competițiile Special Olympics. Ca program sportiv internațional, Special Olympics a creat acest regulament pe baza regulamentului Federației Internaționale de Fotbal (FIFA), regulament care poate fi găsit la http://www.fi fa.com/worldfootball/lawsofthegame.html. Regulamentul FIFA sau Regulamentul Sportiv Național se vor aplica întotdeauna cu

excepția situațiilor în care acestea contravin Regulamentului ofi cial Special Olympics pentru meciurile de fotbal sau Articolului I. În astfel de cazuri, se va aplica Regulamentul ofi cial Special Olympics pentru meciurile de fotbal.

Un sportiv cu Sindrom Down, diagnosticat cu instabilitate atlanto-axială nu va putea participa în cadrul evenimentelor fotbalistice.

2



Fotbal Unifi cat

Regulamente Special Olympics pentru Fotbal Unifi cat

Există câteva diferențe între regulile competițiilor de Sporturi Unifi cate și regulile stipulate în regulamentul ofi cial pentru Competiții Sportive Special Olympics.

Regulile adiționale sunt enumerate mai jos.

1. Pentru meciurile între echipe de Fotbal Unificat formate din 5, 7, 8 și 11 jucători, atât sportivii cât și partenerii lor trebuie să aibă vârste și abilități similare.

2. Echipa de start în timpul unei competiții trebuie să fi e constituită din: • trei sportivi și doi parteneri pentru un meci de fotbal în 5 ( echipa poate juca cu un maxim de 5 și un minim de 3 jucători; sunt permise următoarele formații: 3 sportivi și 2 parteneri, 2 sportivi și 2 parteneri, 2 sportivi și 1 partener)

• patru sportivi și trei parteneri pentru un meci de fotbal în 7 (echipa poate juca cu un maxim de 7 și un minim de 5 jucători; sunt permise următoarele formații: 4 sportivi și 3 parteneri, 3 sportivi și 3 parteneri, 3 sportivi și 2 parteneri)

• patru sportivi și patru parteneri pentru un meci de fotbal in 8 (echipa poate juca cu un maxim de 8 și un minim de 5 jucători; sunt permise următoarele formații: 4 sportivi și 4 parteneri, 4 sportivi și 3 parteneri, 3 sportivi și 3 parteneri, 3 sportivi și 2 parteneri),

• șase sportivi și cinci parteneri pentru un meci de fotbal in 11 ( echipa poate juca cu un maxim de 11 și un minim de 7 jucători; sunt permise următoarele formații: 6 sportivi și 5 parteneri, 5 sportivi și 5 parteneri, 5 sportivi și 4 parteneri, 4 sportivi și 4 parteneri, 4 sportivi și 3 parteneri).

Nerespectarea acetor reguli duce la pierderea meciului.

3. Echipele sunt împărțite în grupe valorice în cadrul competițiilor în funcție de abilitățile acestora. În fotbal, împărțirea pe grupe valorice se efectuează în funcție de abilitățile celor mai buni jucători din echipă și nu doar în funcție de nivelul mediu al abilităților tuturor jucătorilor.

4. Echipele trebuie să aibă un antrenor adult care să nu dețină și calitatea de jucător. Nu este permisă participarea antrenorilor-jucători în meciurile de echipe unifi cate.

Procesul de selecționare a sportivilor și a partenerilor în funcție de vârstă și de abilități este un element esențial pentru antrenamentele și competițiile de fotbal, din cadrul Sporturilor Unifi cate. Deși au fost implementate modifi cări în regulamente pentru a reduce pe cât de mult posibil diferențele dintre sportivi și partenerii acestora, experiențele competiționale neplăcute și riscurile mai ridicate de accidentări apar în cadrul acelor echipe în care sportivii și partenerii lor nu sunt selecționați corespunzător.

Procedurile de contestare sunt guvernate de regulamentul competiției. Rolul echipei de management competițional este acela de a se asigura că regulamentul este respectat. Față de jucătorii și echipa sa, antrenorul are datoria de a contesta, pe parcursul unei competiții, orice acțiune sau eveniment consideră că nu respectă Regulamentul Ofi cial al meciurilor de fotbal. Este extrem de important ca aceste contestații să nu fi e înaintate din cauza faptului că sportivul sau antrenorul său nu a obținut rezultatul scontat, la fi nalul unei competiții. Contestațiile reprezintă probleme serioase care pot infl uența programul de desfășurare a competițiilor. Înainte de orice competiție, consultați echipa de management competițional pentru a vă informa cu privire la procedurile de contestare acceptate în cadrul acelei competiții.

Procedurile de contestare

Exemplifi care activitateFotbal Unifi cat (video).

3



Fotbal Unifi cat

Recomandări pentru efectuarea sesiunilor de antrenament în condiții de siguranță

Deși riscurile sunt puține, antrenorii au responsabilitatea de a se asigura că sportivii cunosc, înțeleg și asimilează riscurile fotbalului. Printre principalele preocupări ale unui antrenor se numără și siguranța și sănătatea sportivilor săi. Fotbalul nu este un sport periculos, dar se pot întâmpla accidente atunci când antrenorii omit să-și ia toate măsurile de siguranță. Responsabilitatea antrenorului principal este aceea de a reduce la minim riscul accidentărilor, oferind desfășurarea jocului în condiții de siguranță.

1. Stabiliți reguli clare în cadrul primului antrenament și aplicați-le pe tot parcursul antrenamentelor.

2. Nu loviți cu mâinile.

3. Ascultați indicațiile antrenorului.

4. Când auziți fluierul, opriți-vă, priviți și ascultați.

5. Nu părăsiți terenul de joc fără permisiunea antrenorului.

6. Când condițiile meteo sunt nefavorabile, stabiliți un plan de evacuare a sportivilor de pe teren în caz de vreme rea.

7. Insistați ca sportivii să își aducă apă la fiecare antrenament.

8. Asigurați-vă mereu că trusa de prim ajutor este dotată corespunzător; refaceți stocul de consumabile, atunci când este necesar.

9. Pregătiți toți antrenorii și toți sportivii pentru efectuarea procedurilor de urgență.

10. Stabiliți o zonă de siguranță pe teren. Nu desfășurați antrenamente în zone în care terenul este accidentat; dacă există pietre mari și gropi în zonă, acestea ar putea cauza accidentări. Nu este suficient să le spuneți sportivilor să evite obstacolele.

11. Parcurgeți terenul și marginile sale, înlăturând toate obiectele periculoase. Este necesar un grad ridicat de prudență atunci când vă desfășurați activitatea în săli de sport mici. Înlăturați orice obstacol de care sportivii s-ar putea lovi.

12. Asigurați-vă că mingile nu au bucăți desprinse de material care ar putea cauza rănirea ochilor.

13. Asigurați-vă că barele porților sunt bine fixate. Atenționați sportivii că nu le este permis să se agațe de barele porții. Acordați atenție crescută porților portabile care se pot răsturna la rafale puternice de vânt atunci când sportivii se agață de bara transversală. Asigurați-vă că aceste porți sunt bine fixate la sol.

14. Revizuiți procedurile de urgență și de prim ajutor. O persoană specializată în acordarea primului ajutor și în efectuarea resuscitării cardio-pulmonare trebuie să vă însoțească pe teren în timpul antrenamentelor și a meciurilor.

15. Stabiliți reguli clare de comportament încă de la primul antrenament.

16. Efectuați temeinic sesiunile de încălzire și exercițiile de întindere la începutul fiecărei sesiuni de antrenament pentru a preveni leziunile musculare.

17. Antrenamentele trebuie să îmbunătățească nivelul condiției fizice a sportivilor. Sportivii bine pregătiți fizic prezintă risc scăzut de accidentare. Antrenamentele trebuie să fie active.

18. În cadrul jocurilor în care sportivii concurează unul împotriva celuilalt (exerciții unu la unu), jucătorii trebuie să aibă condiții fizice similare.

19. Se recomandă purtarea apărătoarelor în timpul antrenamentelor și meciurilor. Se recomandă folosirea cochiliei pentru slip și a protecției dentare, mai ales pentru sportivii cu reactivitate scăzută.

4



Fotbal Unifi cat


20. Nu se recomandă selectarea unui sportiv cu reactivitate scăzută în poziția de portar. Portarul trebuie să înțeleagă cum să joace în poziția de apărare a porții în condiții de siguranță.

Cheia dezvoltării unei echipe tradiționale Special Olympics sau a unei echipe de Sporturi Unifi cate o reprezintă selectarea cu mare atenție a membrilor echipei. În cele ce urmează, se găsesc câteva considerente esențiale.

Gruparea în funcție de abilități Echipele de fotbal din cadrul Sporturilor Unifi cate funcționează cel mai bine atunci când membrii echipei au abilități sportive similare. Coechipierii cu abilități cu mult superioare celorlalți fi e au tendința de a controla competiția, fi e de a nu concura la adevăratul lor potențial din dorința de a-i menaja pe ceilalți. În ambele situații, obiectivele interacțiunii și ale muncii în echipă se diminuează, fără a se ajunge la realizarea unei experiențe competiționale autentice.

Gruparea în funcție de vârstă Coechipierii trebuie să fi e de vârste apropiate

• Diferențe de până la 3-5 ani pentru sportivi de până la 21 de ani și sub această vârstă.

• Diferențe de până la 10-15 ani pentru sportivi de 22 de ani și peste această vârstă

• De exemplu, la fotbal, un jucător cu vârsta de 8 ani nu poate concura împotriva unui sportiv în vârstă de 30 de ani.

Selectarea membrilor echipei

5



Fotbal Unifi cat


Numele sportivului _____________________________________________ Data ____________________________

Numele antrenorului ___________________________________________ Data ____________________________

Instrucțiuni

Conducere-Preluare

Conduce mingea cu interiorul piciorului

Preia mingea cu pieptul

Preia mingea cu coapsa

Preia mingea cu pieptul sau coapsa – prin amortizare

Își distribuie greutatea corporală, în așa fel încât să se poată deplasa în spate, în față sau lateral

Apreciază corect viteza de deplasare a mingii în aer

Alege tehnica și partea corpului potrivită pentru a prelua mingea

Driblinguri

Efectuează dribling înainte, folosind vârful piciorului

Folosește interiorul piciorului pentru a schimba direcția

Folosește exteriorul piciorului pentru a apăra mingea de adversari

Folosește călcâiul pentru a schimba direcția mingii

Face driblinguri pe teren în timp ce se deplasează

Face driblinguri pe teren cu mingea în mișcare

Pasări

Protejează mingea, afl ându-se în linie dreaptă cu ținta Stabilește contactul vizual cu jucătorul care urmează să preia mingea

Urmărește direcția în care se îndreaptă mingea, după degajarea cu piciorul

Lovește mingea cu anteriorul piciorului

Preia mingea cu vârful piciorului, talpa piciorului rămâne paralelă cu solul, iar glezna se menține încordată

Șuturi

Se apropie de minge din lateral

Așază piciorul de sprijin lângă minge. Controlează mingea înainte de a efectua șutul

Deposedarea

Înclină partea superioară a corpului pentru a efectua o deposedare frontală

Reușește să își mențină echilibrul cu piciorul întins într-o deposedare laterală

Urmărește și se apropie de adversarii care efectuează driblinguri

1. Folosiți acest instrument la începutul antrenamentului/sau a sezonului competițional pentru a stabili nivelul de bază al aptitudinilor sportivului.

2. Solicitați sportivului să efectueze exercițiul de mai multe ori.

3. Dacă sportivul efectuează exercițiul corect în trei din cinci încercări, bifați căsuța din dreptul exercițiului respectiv pentru a indica faptul că acel exercițiu a fost realizat.

4. Planificați sesiuni de evaluare în cadrul programului de antrenament.

5. Sportivii pot realiza exercițiile în orice ordine. Lista se consideră completă atunci când sportivii au realizat exercițiile descrise la fiecare item.

Formular de evaluare a nivelului de abilități

6



Fotbal Unifi cat


Folosește tehnica corectă de deposedare

Se mișcă rapid pentru a reduce distanța față de adversarul afl at în posesia mingii

Își concentrează atenția asupra mingii și nu asupra adversarului

Lovituri cu capul

Încearcă să efectueze lovituri cu capul

Urmărește traiectoria mingii pe măsură ce aceasta se apropie de cap. Se sprijină pe piciorul din spate așteptând mingea

Efectuează atacuri la minge, pentru deposedare

Conduce mingea în direcția bună. Conduce mingea cu precizie

Lovește mingea cu capul de pe loc. Lovește mingea cu capul din săritură

Apărarea porții

Își păstrează concentrarea chiar și atunci când mingea nu este în apropierea porții

Preia șuturile joase cu picioarele drepte și adunate

Coboară pe un genunchi pentru a prelua șuturile joase

Prinde șuturile înalte cu ambele mâini ce funcționează ca un tot unitar. Efectuează aruncări înspre lateral cu tot corpul

Degajează mingea folosind o tehnică potrivită

7



Fotbal Unifi cat

Componente esențiale în planifi carea unei sesiuni de antrenament la fotbal

Sportivii Special Olympics preferă sesiunile de antrenament simple, bine structurate, cu care se pot familiariza. Realizarea unui plan bine organizat înainte de sesiunea de antrenament va ajuta la stabilirea unei astfel de rutine și la folosirea cât mai efi cientă a intervalului scurt de timp alocat sesiunii de antrenament. Mai jos este ilustrat un plan de antrenament recomandat.

Încălzire/ Exerciții de întindere

• Fiecare jucător efectuează încălzirea cu mingea; ex: exerciții de driblare de intensitate redusă

• Exerciții de întindere pentru fi ecare grupă musculară • Permiteți jucătorilor să conducă exercițiile de întindere și asistați jucătorii

acolo unde este necesar • Încheiați activitatea de încălzire cu un joc distractiv de driblinguri/un joc de-a

prinselea

Model de sesiune de încălzire

Alergare aerobică ușoară

Exerciții de întindere pentru fl exibilitate

Exerciții de întindere a tricepșilor

Întinderi laterale

Exerciții de întindere a zonei pelviene

Întinderea ischiogambierilor în poziția stând pe spate

Întinderea ischiogambierilor

Întindere din șezut cu picioarele depărtate

Întindere din șezut cu un picior îndoit atingând genunchiul piciorului opus cu întinderea brațului spre vârful piciorului întins

Întinderi ale cvadricepșilor

Întinderi ale abdomenului

Întinderea vârfurilor picioarelor

Întinderi de mobilitate

Balans picior înainte-înapoi

Balans lateral

Fandări

Exerciții ritmate

Sărituri joase

Sărituri cu genunchii la piept

Sărituri înalte

Alergare pe loc cu călcâiele la șezut

Alergare cu genunchii întinși în față

8



Fotbal Unifi cat

Componente esențiale în planifi carea unei sesiuni de antrenament la fotbal

• Recapitulare și efectuare rapidă a exercițiilor cunoscute • Introducerea temei noii sesiunii de exerciții • Ilustrarea exercițiilor într-o manieră simplă și elocventă • Împărțirea în grupe de șase persoane sau în grupe mai mici de șase

persoane pentru exersare • Asistarea și îndrumarea jucătorilor cu abilități reduse, atunci când este

necesar.

Experiență competițională

• Folosiți mini-jocuri (unu la unu/trei la trei) pentru a ilustra regulile de bază și pentru a facilita înțelegerea jocului

• Folosiți situații de joc pentru a ilustra poziții de bază și loviturile de deschidere

• În cadrul fi ecărei sesiuni de antrenament, acordați cel puțin 10 minute de joc liber, fără intervenția antrenorului.

Sesiunea de relaxare • Alergare ușoară/mers/exerciții de întindere • Pe măsură ce jucătorii se relaxează, discutați sesiunea de antrenament și

planifi cați jocul următor • Încheiați sesiunea cu un moment de încurajare a echipei.

Model de sesiune de relaxare

Activitate Scop Timp (minimum)

Alergare aerobică ușoarăScade temperatura corpului.

Reduce gradual ritmul cardiac 5 minute

Exerciții ușoare de întindere Elimină reziduurile din mușchi 5 minute

Vedeți Anexa A pentru mai multe tipuri de exerciții de antrenament și de întindere

Antrenament pentru dezvoltarea abilităților

9



Fotbal Unifi cat

Principii de antrenament – rezumat

• Corpul se adaptează la exercițiile de antrenament – ceea ce explică modul de funcționare a antrenamentului

• Exercițiile de antrenament adecvate îmbunătățesc condiția fi zică generală • Factorii care infl uențează exercițiile de antrenament: frecvența, durata și

intensitatea

• Sesiunile de antrenament care cresc intensitatea progresiv, îmbunătățesc nivelul condiției fi zice

• Nu se va obține o îmbunătățire a condiției fi zice dacă sesiunile de antrenament au o frecvență prea scăzută sau dacă difi cultatea exercițiilor rămâne neschimbată

• Suprasolicitarea sau adaptarea incompletă survine când antrenamentele sunt prea intense sau prea frecvente

• Antrenamentele specifi ce produc efecte și adaptări specifi ce • Antrenamentele generale pregătesc sportivii pentru antrenamentele

specifi ce • Cu cât volumul antrenamentelor generale este mai mare, cu atât crește și

capacitatea de performare în cadrul antrenamentelor specifi ce

• Sportivii contribuie la antrenament cu propriul lor talent, propriile lor abilități și capacități

• Factorul ereditar infl uențează o sumedenie de factori psihologici care își pun amprenta asupra antrenamentului

• Trebuie luate în considerare vârstele cronologice, biologice și de antrenament în momentul creării unui plan de antrenament și de competiție.

• Antrenamentul este un proces de lungă durată, iar sesiunile de exerciții și de relaxare pot fi plictisitoare. Transformați-le în elemente distractive pentru sportiv

• Fiți creativ!

• Sportivii trebuie să își dorească să participe activ și voluntar la programul de antrenament

• Sportivul trebuie să își ia antrenamentul în serios • Toate aspectele vieții unui sportiv contribuie la perfomanța sa sportivă

Principiul cantitativ

Principiul progresivității

Principiul specifi cității

Principiul individualității

Principiul varietății

Principiul Implicării active

10



Fotbal Unifi cat

Principiile antrenamentului de forță și îmbunătățirea condiției fi zice

Antrenamentele de forță și de îmbunătățire a condiției fi zice sunt create pentru a contribui la dezvoltarea generală a sportivilor. Există două tipuri de programe de antrenament de forță: generale și specifi ce. Exercițiile folosite în cadrul fi ecărui program refl ectă nevoia sportivului de dezvoltare a forței musculare. Un program general de antrenament de forță și de îmbunătățire a condiției fi zice aduce un plus de forță anumitor grupe de mușchi pe care sportivii trebuie să le folosească pentru a putea performa cu succes în competițiile cu caracter sportiv. În plus, antrenamentele de forță și îmbunătățire a condiției fi zice pot ajuta la prevenirea accidentărilor, construind mușchi și oase mai sănătoase, mai fl exibile și mai puternice.

• Efectuați întinderi controlate ușoare, fără a sări sau a vă provoca durere musculară

• Respirați ușor și regulat; fără să vă țineți respirația • Întinderi ușoare: cu tensiune slabă sau fără tensiune și mențineți timp de

5-12 secunde • Întindere accentuată: continuați întinderea până când simțiți o tensiune

ușoară și mențineți timp de 15-30 secunde

• Antrenați atât mușchii frontali cât și cei dorsali • Exemplu: dacă antrenați bicepșii, antrenați și tricepșii • Este important în prevenirea accidentărilor

• Evidențiază condiția fi zică generală

• Este foarte importantă pentru maximizarea efectului fi ecărui exercițiu • Exerciții și ridicări care implică multe grupe musculare și necesită mai multă

concentrare mentală, se efectuează în fazele incipiente ale antrenamentului • Exerciții și ridicări care implică grupe mici de mușchi și necesită un grad

scăzut de concentrare se efectuează în fazele fi nale ale antrenamentului

• Alocați întotdeauna o zi de odihnă între antrenamentele de forță

• Se recomandă efectuarea unui set din fi ecare exercițiu în timpul primei și celei de-a doua săptămâni de antrenament. Creșteți numărul de seturi pe măsură ce programul de antrenament progresează

• Depinde de rezultatele așteptate de la antrenament • Rezistența musculară: perioadă scurtă de relaxare, nu este necesară

recuperarea completă • Forță și putere: perioadă lungă de relaxare, este necesară recuperarea

completă

• O perioadă activă, nivel recreațional, la fi nalul unui sezon sportiv • Poate sau nu poate include antrenament de forță • Le oferă o perioadă de pauză sportivilor pentru a se odihni și regenera.

Flexibilitate

Echilibrul muscular

Selectarea exercițiilor

Ordinea exercițiilor

Frecvența antrenamentelor

Numărul de seturi

Relaxarea între seturi

Relaxarea activă

11



Fotbal Unifi cat


Atunci când recomandați anumite tipuri de exerciții este necesar să luați în considerare acele exerciții care vor veni în sprijinul nevoilor specifi ce ale sportivului într-un anumit context. Tabelul de mai jos reprezintă un ghid de bază menit să vă ajute în stagiile incipiente. Aceste exerciții pot fi încorporate în cadrul circuitului de antrenament pentru a oferi o varietate distractivă de exerciții adresată tuturor sportivilor. Aveți libertatea de a alterna puțin exercițiile, dacă observați că sportivii stăpânesc exercițiile și încep să se plictisească.

Exemplu

Sportivii

își pot îmbunătăți

Agilitatea și Exersarea mușchilor abdominali și dorsali

Atacanții, mijlocașii (jucători de atac)

Agilitatea și exerciții pliometrice de performanță

Fundașii Exerciții pliometrice

PortariiExerciții de îmbunătățire a acuității vizuale

Folosirea circuitelor de îmbunătățire a condiției fi zice elimină gradul de presiune resimțit de sportivi, aceștia concentrându-se pe timpul acordat fi ecărui set de exerciții din circuit și nu pe numărul de repetări. Scopul este acela de a efectua cât mai multe repetări într-o manieră cât mai corectă, în intervalul de timp dat.

Exercițiu Durată

Flotări 30 secunde

Abdomene scurte 30 secunde

Ridicări de picioare 1 minut

Fandări 30 secunde

Flotări triceps la scaun 30 secunde

Alergare 1 ½ minute

Circuit general de îmbunătățire a condiției fi zice: Model

Număr de circuite 1-5

Durata fi ecărei stații 30 secunde până la 1½ minute

Relaxare între exerciții 15-45 secunde

Relaxare între circuite 2-5 minute

Model de circuit de antrenament

12



Fotbal Unifi cat


Punctul principal vizat este condiția fi zică generală a sportivilor Special Olympics. Programul ilustrat mai jos are trei componente principale: încălzire, sesiunea propriu-zisă de exerciții și relaxare. Numărul de repetări și de seturi de exerciții va determina scopul programului: rezistența musculară sau forța musculară. Analizați exercițiile de forță musculară specifi ce și exercițiile pliometrice pentru crearea unui plan de fi tness individualizat.

Activitate Durata/ Seturi și Repetări (rep)

Încălzire

Mers/alergare aerobică ușoară 3-5 minute

Exerciții de întindere 15-20 minute

Partea superioară a corpului3-5 exerciții pentru fi ecare grupă musculară Fesierii inferiori

Partea inferioară a corpului

Exerciții

Agilitate și Condiție fi zică

Accelerări 3 x 30 metri

Balansări picioare (F/L) 1 x 10 fi ecare picior

Ridicări de gleznă 1 x 10 fi ecare picior

Brațe și Umeri

Flotări: largi 5 rep

Flotări triceps la scaun 5 rep

Flotări: normale 5 rep

Spate și Abdomen

Abdomene: laterale 10 repRidicarea picioarelor din culcat 10 rep

Răsuciri ale trunchiului 10 rep

Picioare

Mers fandat 3 x 30 metri

Genofl exiuni 10 rep

Sărituri de cangur 2 x 5

Relaxare

Mers/Alergare aerobică ușoară 3-5 minute

Exerciții ușoare de întindere 10-15 minute

Model pentru un program de fi tness

13



Fotbal Unifi cat

Exerciții de întindere – un ghid de referință rapid

Începeți sesiunea de întindere relaxat

Nu începeți sesiunea până când nu sunteți relaxat, iar mușchii sunt bine încălziți

Fiți sistematic

Începeți cu partea superioară a corpului și continuați gradual înspre partea inferioară

Evoluați de la exerciții generale spre exerciții specifi ce

Începeți cu exerciții generale, după care continuați cu exerciții specifi ce evenimentului pentru care efectuați încălzirea

Începeți cu exerciții ușoare de întindere înainte de a trece la cele complexe

Efectuați întinderi lente, progresive

Nu săriți, nu bruscați și nu forțați întinderile

Favorizați diversifi carea

Faceți sesiunile distractive. Lucrați aceiași mușchi, dar folosiți exerciții diferite.

Respirați normal

Nu țineți respirația, păstrați-vă calmul, fi ți relaxat.

Fiți deschis în fața diferențelor individuale

Sportivii încep de la diferite niveluri și progresează diferit

Efectuați exerciții de întindere în mod regulat

Includeți exercițiile de întindere în cadrul sesiunilor de încălzire și relaxare. Efectuați exerciții de încălzire și acasă.

14



Fotbal Unifi cat

Anexă : câteva recomandări pentru dezvoltarea abilităților sportive

Cum se învață preluarea controlată

La fotbal, primii pași sunt cei mai importanți. Cea mai ușoară modalitate de a prelua o minge este folosind partea din față a piciorului. Jucătorul așteaptă mingea adoptând o poziție relaxată, urmărește traiectoria mingii și își modifi că ușor poziția pentru a se menține pe traiectoria acesteia. Piciorul de sprijin va fi poziționat puțin mai în fața celuilalt picior. Piciorul care preia mingea, atinge balonul și se retrage imediat după primul contact. Acest lucru va ajuta la depărtarea mingii de corpul sportivului. Folosiți partea din interior a piciorului pentru a prelua controlat mingea. Toată greutatea corpului trebuie susținută de piciorul de sprijin, în timp ce piciorul care va prelua mingea, va fi menținut ușor deasupra solului.

Cuvinte cheie • Depărtați picioarele • Ridicați piciorul

Preluați mingea relaxat, amortizând impactul, fără să îi opuneți rezistență. Este important ca mingea să fi e oprită prin amortizare și să i se ofere o suprafață sufi cient de mare pentru a ateriza. Pieptul, capul, șoldul sau piciorul se vor retrage o dată ce au efectuat preluarea.

Cuvinte cheie • Picior relaxat • Amortizare

Cum se învață tehnicile de amortizare

1. Jucătorul trebuie să aștepte apropierea mingii într-o poziție joasă cu genunchii ușor îndoiți.

2. Jucătorul trebuie așezat pe traiectoria mingii.3. Analizați preferințele sportivului, apoi decideți cu care parte a corpului

dorește să controleze mingea.4. Urmăriți mingea cu atenție. 5. Așezați piciorul de sprijin al jucătorului înaintea mingii.6. Folosiți brațele pentru echilibru.7. Retrageți piciorul care a efectuat preluarea după primul contact cu

mingea.

Cuvinte cheie • Relaxare • Amortizare

Preluarea unei pase, folosind interiorul piciorului

1. Preluați mingea chiar și cu vârfurile degetelor de la picior sau puțin mai în față

2. Încordați sau relaxați piciorul care preia mingea, în așa fel încât aceasta să se oprească aproximativ la un pas distanță, oferind posibilitatea sportivului de a ajunge în dreptul ei și de a șuta. Acest aspect este cel care conferă forță pasei.

3. Piciorul care preia mingea trebuie menținut la 9-10 cm deasupra solului. Dacă piciorul care preia mingea este prea jos, mingea va ricoșa și va atinge partea din spate a piciorului în zona gleznei, nu în zona degetelor.

Preluarea controlată

15



Fotbal Unifi cat


Trageți degetele în sus, în așa fel încât piciorul să fie paralel cu solul și nu îndreptat în jos. Dacă un jucător nu își amintește că trebuie să își ridice piciorul, cereți jucătorului să exerseze ridicându-și piciorul mai sus decât mingea și apoi coborând piciorul în fața acesteia, pentru a o opri. Acest exercițiu îl va ajuta să rețină care este poziția corectă a piciorului, la preluarea mingii.

4. Dacă se dorește direcționarea mingii înspre stânga sau dreapta, sportivul trebuie sa își încline piciorul și să preia mingea fie mai în față, fie mai în spate, în funcție de direcția în care își dorește să trimită mingea (la stânga sau la dreapta).

Progresul abilităților

Încearcă să controleze mingea

Preia și controlează mingea folosind partea interioară a piciorului Preia mingea cu pieptul

Preia mingea cu șoldul

Amortizează căderea mingii cu pieptul și șoldul

Își distribuie greutatea corporală pentru a se putea mișca în spate, în față sau lateral

Apreciază corect viteza mingii

Alege tehnica și suprafața potrivită a corpului pentru a prelua mingea

16



Fotbal Unifi cat


Diagrama pentru greșeli și executări îmbunătățite

Greșeală Executare îmbunătățită Exercițiu/Test de referință

Mingea ricoșează după preluareAșteaptă mingea și imediat după preluarea acestia, retrage ușor piciorul

1. Încet împingeți sau aruncați mingea jucătorului2. Creșteți viteza de rulare a mingii până când jucătorul se simte confortabil cu preluare acesteia

Mingea rulează sub piciorTraiectoria mingii trebuie urmărită până ajunge în dreptul piciorului

Lasă mingea să lovească piciorul

Cum se învață driblingul

La efectuarea driblingurilor, cele mai importante aspecte sunt echilibrul și coordonarea. Pentru a ocoli un alt jucător, corpul trebuie să fi e sufi cient de fl exibil pentru a-și schimba direcția, alternând rapid centrul de greutate, dar menținându-și în același timp echilibrul și capacitatea de a gândi repede. Atunci când jucătorii efectuează alergarea de încălzire în jurul terenului, aceste alergări pot fi însoțite de conducerea mingii, pentru a îi ajuta pe sportivi să câștige mai multă încredere în controlarea acesteia în timpul alergării. Îmbunătățirea tehnicilor de dribling se realizează și prin dezvoltarea încrederii în sine a jucătorului, așa că încurajările sunt binevenite în timpul antrenamentelor. Elementele esențiale ale driblingurilor sunt controlarea strânsă a mingii, schimbarea direcției sau fentarea. Jucătorii nu sunt roboți și trebuie încurajați să se exprime.

1. Pentru a ajuta la dezvoltarea atingerii și controlării mingii, jucătorul face driblinguri înainte folosind vârful piciorului și șiretul exterior.

2. Vârful piciorului trebuie întins înspre sol. 3. Mingea trebuie păstrată foarte aproape, la un metru distanță de corp.

Cuvinte cheie • Păstrați mingea aproape, atingând mingea ușor • Vârfurile îndreptate în jos

Încurajați jucătorii să folosească partea interioară a piciorului pentru a-și schimba rapid direcția de deplasare și a-și deruta adversarul. Efectuați loviri ușoare și egale ale mingii, menținând mingea în apropierea picioarelor. Sportivii trebuie să renunțe la folosirea marcajului liniat și să încerce să își păstreze direcția de deplasare la un ritm de alergare din ce în ce mai alert, fără ajutorul jaloanelor sau a liniilor pre-trasate pe teren.

Cuvinte cheie • Interiorul piciorului • Schimbarea direcției de deplasare • Ridicarea piciorului peste minge

Încurajați jucătorii să se folosească de exteriorul piciorului pentru a proteja mingea de adversar și pentru a se elibera de tentativele acestuia de deposedare.

Driblinguri

17



Fotbal Unifi cat


Progresul abilităților Face dribling înainte, folosind vârful piciorului și șiretul exterior Folosește interiorul piciorului pentru a-și schimba rapid direcția de deplasare, derutând adversarul Folosește exteriorul piciorului pentru a proteja mingea de adversari și pentru a se elibera de tentativele de deposedare Folosește talpa piciorului pentru schimbarea direcției mingiiFace driblinguri pe teren în timp ce se deplasează Face driblinguri pe teren în timp ce aleargă

Greșeli și executări îmbunătățite la dribling


Nu poate menține controlul asupra mingii în alergare

Jucătorul va merge și va efectua driblinguriSe va trece apoi la alergare ușoară și apoi la alergare

Jucătorul face dribling pe jumătate de teren în timp ce aleargă

Pierde posesia mingii când schimbă direcția de deplasare la dreapta/stânga

• Jucătorul efectuează dribling ușor în jurul jaloanelor

• Viteza de deplasare crește pe măsură ce jucătorul își dezvoltă abilitatea de a controla mingea

Cronometrați timpul în care jucătorul efectuează driblinguri în jurul jaloanelor. Acordați un punct celui mai bun timp obținut sau celei mai notabile îmbunătățiri a unui timp scos anterior

Mingea îi scapă mereu jucătorului

Reduceți ritmul de joc. Calibrați ritmul de joc la abilitățile sportivului

Driblinguri în jurul jaloanelor

18



Fotbal Unifi cat


Alegerea portarului

ÎncrederePortarii trebuie să fi e persoane îndrăznețe, capabile să se arunce în zona de penalty

ComunicareFiind ultima linie a apărării, portarul poate juca un rol vital în organizarea jucătorilor. Portarii trebuie să știe să strige de fi ecare dată când coechipierii își părăsesc poziția de joc

PreluareUn portar înalt care nu poate prinde mingea va fi o opțiune mai puțin avantajoasă decât un portar mai scund care reușește să realizeze preluări sigure

DistribuțieÎn fotbalul modern, portarii trebuie să știe să își folosească ambele picioare. Un portar care poate efectua o degajare pe distanță lungă va fi un atu major pentru echipă

Poziția portarului când echipa adversă atacă • Portarul trebuie să fi e atent pe toată durata ofensivei • Ochii trebuie să rămână ațintiți asupra mingii • Portarul trebuie să stea ușor aplecat înainte, cu genunchii fl exați • Picioarele trebuie să fi e depărtate la nivelul umerilor • Mâinile se mențin la nivelul mijlocului cu palmele deschise

Portarul

19



Fotbal Unifi cat



Își păstrează concentrarea când mingea nu se afl ă în apropierea porții

Se poziționează pe traiectoria mingii

Preia șuturile joase cu picioarele drepte și adunate

Se apleacă pe un genunchi pentru a prelua șuturile joase

Preia șuturile înalte cu ambele mâini grupate împreună

Își coboară centrul de greutate înainte de a plonja spre minge

Efectuează plonjări laterale, nu direct pe abdomen

Întinde brațele pentru a prinde mingea și apoi o aduce lângă corp, în zona de siguranță

Degajează mingea folosind o tehnică potrivită.

Scurte recomandări pentru antrenori cu privire la portari

Recomandări pentru antrenamente

1. Unui portar cu un nivel mai scăzut de abilități ar trebui să i se recomande să se poziționeze în apropierea porții pe tot parcursul meciului, fără să se aventureze prea departe de aceasta. Amintiți-i portarului să urmărească mingea și atunci când aceasta se îndepărtează de poartă și să își păstreze poziția centrală în poartă. Orientativ, un portar nu ar trebui să depășească stâlpul porții din fiecare parte.

2. Educați ceilalți jucători să nu arunce vina asupra portarului atunci când echipa adversă reușește să înscrie. Un apărător trebuie să recupereze cât mai repede mingea din poartă și să repornească jocul.

3. Învățați jucătorii să fie solidari. Dacă aveți un jucător cu abilități deosebite care dorește să învețe să fie un bun portar, ar ajuta să găsiți un antrenor specializat.

4. Portarul trebuie să poată comunica cu coechipierii săi. Acest lucru este foarte important când portarul se îndreaptă înspre minge, simultan cu apărătorul. Portarul le poate cere celorlalți jucători să nu se atingă de minge.

5. Pasați întotdeauna în lateral în direcția unui jucător și sus spre mijlocul terenului.

6. Studiați poziția jucătorilor din echipa adversă.

7. Când aruncați mingea, încercați să o aruncați suficient de puternic.

Recomandări pentru competiții

1. Cereți portarului să se concentreze pe joc și atunci când mingea nu se află în jumătatea de teren a echipei sale.

2. Cereți portarului să se concentreze asupra mingii și nu asupra jucătorilor.

3. Asigurați-vă că aveți un portar de rezervă în cazul survenirii unei accidentări sau în cazul în care primiți prea multe goluri.

4. Asigurați-vă că portarul își cunoaște întotdeauna poziția pe linia porții.

20



Fotbal Unifi cat


Greșeli și executări îmbunătățite în prestația portarilor


Jucătorul degajează mingea dintr-un punct mult prea îndepărtat al porții

Sfătuiți jucătorul să înainteze în interiorul careului mic înainte de a degaja mingea

Cereți jucătorului să numere între trei până la cinci pași înainte de a degaja mingea

Jucătorul stă pe linia porțiiSfătuiți jucătorul să se așeze pe linia porții și apoi să facă un pas mare în față

Dacă jucătorul este în dreptul barelor porții, atunci jucătorul trebuie să facă un pas în față

Jucătorul degajează mingea mai repede decât este necesar

Jucătorul trebuie să se asigure că coechipierul său știe că urmează să primească mingea

Asigurarea unei comunicări efi ciente cu coechipierii la degajarea mingii

Aruncă mingea când încă nu se afl ă în poziția potrivită

Dacă aruncarea eșuează, jucătorul trebuie întotdeauna să se asigure că poarta este apărată

Când efectuează aruncarea, jucătorul trebuie să fi e poziționat la mijlocul careului mic

Cum se învață efectuarea loviturilor cu capul

Urmăriți traiectoria mingii în timp ce aceasta se apropie de zona capului și mențineți ochii deschiși la realizarea punctului de contact.

Cuvinte cheie • Ochii deschiși • Urmărirea mingii

Pentru un aport de forță, lăsați-vă pe piciorul de sprijin, înainte de a prelua mingea, pentru a obține mai multă stabilitate la efectuarea loviturii.

Cuvinte cheie • Înclinare pe piciorul de sprijin

Punctul de contact cu mingea trebuie să fi e fruntea, nu vârful capului pentru a obține posesia mingiiAtacați mingea cu putere

Cuvinte cheie • Frunte • Obținerea posesiei mingii

Preluarea mingii cu capul trebuie văzută ca un lucru benefi c, nu ca pe o corvoadă. Efectuarea loviturilor cu capul trebuie să fi e învățată ca și celelalte tehnici, întrucât multe goluri pot rezulta din aceste tipuri de lovituri și mulți jucători vor fi nevoiți să lovească mingea cu capul de nenumărate ori pe parcursul unei partide de joc. Loviturile cu capul pot încheia o ofensivă cu un gol, dar în același timp pot demara o ofensivă prin interceptarea unei pase și redirecționarea mingii spre un coechipier, creându-i acestuia o ocazie de gol.Loviturile cu capul sunt, de asemenea, importante în cadrul defensivei, prin degajarea mingii din zona de apărare.

Loviturile cu capul

21



Fotbal Unifi cat



Nu îi este frică să lovească mingea cu capul. Încearcă să lovească mingea cu capul

Urmărește traiectoria mingii în vreme ce aceasta se apropie de zona capului

Menține ochii deschiși în momentul realizării contactului

Se lasă pe piciorul de sprijin la preluarea mingii

Preia mingea cu zona frontală

Atacă prin obținerea posesiei mingii

Efectuează preluarea prin spatele mingii, folosind partea superioară a corpului și gâtul

Trimite mingea în direcția corectă

Degajează mingea cu precizie. Efectuează lovitura cu capul de pe loc

Efectuează lovitura cu capul din săritură

Greșeli și executări îmbunătățite în loviturile cu capul


Mingea lovește capul jucătorului și ricoșează în orice direcție

Jucătorul trebuie să aibă privirea concentrată asupra mingii

Antrenorul aruncă mingea jucătorului, asigurându-se că se efectuează corect punctul de contact

Jucătorul nu direcționează corect mingea

Picioarele trebuie să fi e așezate în poziția corectă

Antrenorul demonstrează coordonarea corectă a mișcărilor

Jucătorul refuză să lovească mingea cu capul

Jucătorul trebuie încurajat să aibă încredere în forțele proprii

1. Folosiți o minge mai ușoară2. Incurajați jucătorul3. Efectuați lovituri cu capul folosind

tehnica corectă

Cum se învață efectuarea paselor

1. Se stabilește contactul vizual cu jucătorul care urmează să primească pasa. Acesta este elementul inițial esențial pentru efectuarea unei pase reușite

2. Efectuați tehnica cu o minge imaginară, la început, pentru a putea corecta eventualele abateri

3. Jucătorul trebuie să flexeze genunchii atunci când efectuează pasa 4. Așezați piciorul jucătorului pe minge, pentru ca acesta să înțeleagă cu ce

parte a piciorului trebuie să lovească mingea

Efectuarea paselor

22



Fotbal Unifi cat


Recomandări pentru antrenori

Începeți întotdeauna să îi învățați pe jucători să efectueze pase cu partea din interior a piciorului.

Așezați jucătorul care primește pasa la o distanță mică de cel care o efectuează, apoi, pe măsură ce precizia în pasare crește, creșteți și distanța dintre jucători.

Partea interioară a piciorului poate fi folosită pentru pase scurte. Mingea se lovește ferm, iar piciorul urmează mingea în direcția jucătorului care urmează să primească pasa.

Cum se învață pasa cu interiroul piciorului

1. Poziționați-vă corect, în așa fel încât jucătorul, mingea și ținta să se afle pe aceeași linie.

2. Așezați piciorul de sprijin la aproximativ 10 cm distanță de minge, îndreptându-l în direcția țintei. Direcția înspre care este orientat piciorul de sprijin este importantă deoarece aceasta este și direcția înspre care se vor îndrepta șoldurile.

3. Capul se menține deasupra mingii, privirea se îndreaptă în jos, iar ambii genunchi vor fi ușor fl exați.

4. Mișcările corecte se învață cerându-le jucătorilor să își lipească partea interioară a piciorului cu care vor lovi mingea, de suprafața acesteia, ținând piciorul la 10 cm deasupra solului, după care să încerce să împingă mingea spre țintă, urmând mingea în direcția dorită. Această tehnică reprezintă mai degrabă o împingere și o conducere a mingii, și nu o lovitură scurtă. Tehnica este asemănătoare cu cea care se folosește în efectuarea servirilor în tenis. Totuși, uneori, loviturile scurte aplicate mingii sunt și ele corecte.

5. La punctul de contact cu mingea, degetele de la picior trebuie să fi e îndreptate în sus (ex: talpa piciorului să fi e paralelă cu solul) iar glezna să fi e încordată.

6. Punctul de contact este arcul interior al tălpii, de sub osul gleznei, iar piciorul va urma mingea în direcția țintei imprimând rotire mingii.

7. Cereți unui jucător să procedeze astfel, dar inițiați pasa de la un pas distanță de minge – jucătorul, mingea și ținta fiind poziționate pe aceeași linie. Această tehnică adaugă un plus de forță pasei. Dacă mingea este propulsată în aer, înseamnă că a fost lovită prea jos.


Se poziționează corect, în așa fel încât mingea, jucătorul și ținta se afl ă pe aceeași linie

Stabilește contact vizual cu jucătorul care urmează să primească pasa

Așază piciorul cu care lovește orizontal pe minge

Împinge mingea, îndreptând piciorul în direcția țintei

Flexează genunchii atunci când lovește mingea

Știe cu care parte a labei piciorului să lovească mingea

Atinge mingea cu degetele picioarelor ridicate, piciorul paralel cu solul și glezna încordată

23



Fotbal Unifi cat


Greșeli și executări îmbunătățite la efectuarea paselor


Un jucător este supărat pentru cu nu primește nicio pasă

Jucătorii se așază în poziția corectă pentru a primi pase și cer să primească mingea

Încurajați jucătorii să se miște pe teren, atunci când nu se afl ă în posesia mingii

Mingea sare prea susJucătorul trebuie să învețe care este punctul de contact corect la lovirea mingii

Punctul de contact cu mingea trebuie să fi e mai sus

Jucătorul se împiedică după ce lovește mingea

Jucătorul trebuie să învețe care este punctul de contact corect la lovirea mingii

Punctul de contact cu mingea trebuie să fi e mai jos

Mingea ajunge în partea din lateral a țintei

Piciorul care lovește nu este corect poziționat față de piciorul de sprijin

Poziția corectă a jucătorului la efectuarea pasei

Cum se învață efectuarea șuturilor

1. La efectuarea unui șut apropiați-vă de minge din lateral, nu direct din spatele acesteia. Aceasta va permite piciorului să efectueze un șut mai puternic.

2. Așezați piciorul de sprijin lângă minge. 3. Trageți piciorul care lovește mingea în spate, menținând genunchiul ușor

fl exat. 4. Mențineți privirea asupra mingii și capul nemișcat. 5. Împingeți piciorul cu care loviți înainte și îndreptați genunchiul în jos.6. Piciorul care lovește urmărește mingea, iar genunchiul se îndreaptă

Urmărirea mingii cu piciorul care lovește, direcționează traiectoria mingii înspre colțul porții, direcția piciorului îndreptată înainte.

Efectuarea șuturilor

Recomandări pentru antrenori

Majoritatea golurilor sunt înscrise în părțile laterale ale porții, deoarece partea centrală a acesteia este de obicei foarte bine apărată. De aceea este mai util ca jucătorii să învețe să șuteze din unghi.

Este important ca efectuarea șuturilor să se învețe la porți de dimensiuni corecte.

Este mai difi cil pentru un portar să apere un șut jos. Când mingea este șutată în aer, portarul poate urmări foarte ușor traiectoria mingii.

Șuturile joase pot fi deviate sau își pot schimba traiectoria în funcție de obstacolele întâlnite pe teren.

Țintiți către stâlpul cel mai îndepărtat al porții atunci când șutați din unghi. Aceasta ar putea crea o ocazie secundară de gol. La efectuarea șuturilor, precizia este mai importantă decât forța.

Pentru șuturile joase, tehnica cea mai efi cientă este lovirea mingii cu șiretul.

24



Fotbal Unifi cat


Cuvinte cheie • Unghi • Piciorul care șutează nu atinge solul

Pentru un plus de precizie și forță, mențineți capul îndreptat în jos, glezna încordată și loviți mingea cu partea inferioară a piciorului.

Cuvinte cheie • Capul aplecat • Degetele piciorului îndreptate în jos • Urmăriți piciorul care șutează

25



Fotbal Unifi cat


Progresul abilitățlor

Se apropie de minge din lateral, nu direct din spatele acesteia

Așază piciorul de sprijin lângă minge

Trage piciorul care lovește mingea în spate, menținând genunchiul ușor fl exat

Împinge piciorul care lovește mingea înainte, cu genunchiul îndreptat în jos

Îndreaptă genunchiul atunci când piciorul care șutează urmărește direcția mingii

Șutează cu partea inferioară a piciorului pentru a genera forță

Controlează mingea înainte de a șuta

Greșeli și executări îmbunătățite la efectuarea șuturilor


Mingea se rotește când este lovită sau ricoșează în sus sau în lateral

Jucătorul trebuie să lovească mingea în partea de mijloc

Ascultați sunetul produs atunci când mingea este lovită corect

Jucătorul nu acumulează sufi cientă forță sau precizie atunci când șutează

1. Jucătorul trebuie să așeze piciorul de sprijin lângă minge

2. Genunchiul piciorului care lovește trebuie să fi e deasupra mingii

1. Așezați piciorul de sprijin al jucătorului lângă minge

2. Simulați lovirea mingii cu celălalt picior

26



Fotbal Unifi cat


BA

SCH

ET

UN

IFICA

T

BA

SCH

ET

UN

IFIC

AT

1



Baschet Unifi cat

Baschet Unifi cat – reguli

Baschetul Unifi cat reprezintă o oportunitate importantă de propagare a experienței Unifi cate, având aplicabilități în cadrul tuturor celor trei modele. În cele ce urmează, vom evidenția câteva reguli și regulamente ce privesc competițiile, dar și un set de instrucțiuni referitoare la sesiunile de antrenamente.

Regulamentul sportiv ofi cial Special Olympics pentru competițiile de baschet este valabil în cazul tuturor competițiilor Special Olympics. Ca program sportiv internațional, Special Olympics a creat acest regulament pentru competițiile de baschet, pe baza regulamentelor „Federației Internaționale de Baschet” (FIBA), ce pot fi accesate pe site-ul http://www.fi ba.com. Competițiile se supun regulamentelor FIBA sau regulamentelor „Federației Române de Baschet” (FRB), cu excepția cazului în care acestea intră în confl ict cu Regulamentul Sportiv Ofi cial pentru baschet Special Olympics sau cu Articolul I. În astfel de cazuri, se va aplica Regulamentul Sportiv Ofi cial Special Olympics pentru competițiile de baschet.

Echipe și formațiuni de sportivi și parteneri pe terenul de baschet

Echipa trebuie să conțină un număr proporțional de sportivi și parteneri.

Echipe de 5 pe 5:Este necesară asigurarea unui minim de 5 jucători pentru începerea unui meci de baschet. Regulamentul FIBA permite continuarea jocului cu o formațiune

Regulamentul Special Olympics pentru competițiile de Baschet Unifi cat

Regulamentul competițiilor de baschet conform FIBA

2



Baschet Unifi cat


de cel puțin doi jucători, înainte de a declara partida pierdută. Regulamentul FIBA precizează că este necesară asigurarea unei echipe de (5) jucători pentru începerea unei partide, iar regulamentul Sporturilor Unifi cate precizează că minimul necesar este de (3) sportivi și (2) parteneri. După începerea jocului, doar următoarele formațiuni sunt permise: • 3 sportivi și 2 parteneri • 2 sportivi și 2 parteneri • 2 sportivi și 1 partener • 1 sportiv și 1 partener

Se poate accepta formațiunea de 3 sportivi și 1 partener pentru ca echipa să nu scoată și un sportiv, pentru a respecta proporția de 3 sportivi și 2 parteneri, din cauza eliminării pe baza greșelilor a unui partener.

Echipe de 3-pe-3:Fiecare echipă trebuie să înceapă meciul cu 3 jucători. Într-o echipă numărul jucătorilor poată să scadă sub 3 după începerea meciului din cauza accidentărilor sau îmbolnăvirilor, dar trebuie să înceapă neapărat cu 3 jucători. La Baschet Unifi cat 3-la-3 proporția este de 1 sportiv și 1 partener. O echipă nu poate să scadă sub minim 2 sportivi din cauza accidentărilor, dar trebuie să aibă cel puțin un sportiv pe teren pentru a încheia meciul. Dacă nu rămâne nici un sportiv din cauza descalifi cării sau a accidentărilor, echipa va pierde meciul.

3



Baschet Unifi cat


Antrenorul

Fiecare echipă trebuie să dispună de un antrenor de vârstă majoră, care să nu fi e unul dintre jucători și care va fi responsabil de echipa de joc și de comportamentul întregii formațiuni pe parcursul unei competiții, dar și în timpul antrenamentelor.

Proba de aptitudini specifi ce în baschet

• 2 exerciții fundamentale de baschet pentru a asista în evaluarea nivelului de aptitudini a membrilor echipei Unifi cate și pentru a măsura progresul înregistrat de aceștia.

• Aceste teste de aptitudini trebuie să devină o parte integrantă a sesiunilor de antrenament.

• Testele de aptitudini ar putea fi cerute de organizatorii competițiilor sportive în vederea stabilirii grupelor valorice.

4



Baschet Unifi cat


Implicarea semnifi cativă

Implicarea semnifi cativă asigură contextul necesar pentru ca fi ecare jucător să aibă șansa de a avea un rol important în cadrul echipei și de a contribui la performanța echipei sale. Implicarea semnifi cativă trebuie să devină o parte integrantă a sesiunilor de antrenament, a comportamentului din timpul competițiilor, dar și din cadrul activităților ce se desfășoară în afara terenului de joc. Exemple de situații generate de NERESPECTAREA principiului Implicării semnifi cative:

a. Limitarea constantă a oportunităților jucătorilor de a ajunge la minge, de a pasa, de a arunca la coș și de a dribla, în momentele în care echipa se află în posesia mingii.

b. Schimbarea strategiei de joc a echipei: în special a modului în care jucătorii se implică în jocurile decisive pentru obținerea medaliilor, spre deosebire de strategia echipei din timpul jocurilor de divisioning.

c. Cum se reflectă comportamentul echipei în timpul sesiunilor de încălzire, pauze, încurajare la obținerea de puncte, este acesta un comportament integrant sau există anumite sub-grupuri în cadrul echipei ex: Sportivii sunt izolați în grupul lor, iar Partenerii separat.

d. Politica de schimbare a jucătorilor practicată de antrenor: anumiți jucători sunt ținuți pe bancă majoritatea timpului.

e. Comunicare preponderent negativă: (ridicarea tonului, umilire, blamare) însoțită de lipsa cooperării între membri echipei, dar și între membri echipei și antrenor, pe terenul de joc și în afara acestuia.

Atunci când jucătorii sau antrenorii nu aplică principiul Implicării semnifi cative, Comisia de Evaluare a Sporturilor Unifi cate (CESU) poate recurge la următoarele măsuri [protocolul se afl ă în curs de actualizare pentru Regulamentul Sportiv General, Articolul 1/2017]:

În cadrul competiției de Divisioning 1. Echipa care participă la Divisioning sesizează un membru CESU (Comisia

de Evaluare a Sporturilor Unificate) în legătură cu probleme privind Implicarea semnificativă în cazul unor echipe de Sporturi Unificate.

2. Membrul CESU îl informează pe antrenorul respectiv menționând specific de ce echipa lui/ei nu respectă Principiul Implicării Semnificative și ce trebuie făcut pentru a corecta situația.

3. Dacă încălcările continuă, se organizează o întâlnire cu membrul CESU, antrenorul și Șeful de Delegație pentru a vorbi despre consecințe. Acestea pot include: a. Echipa va fi pusă sub observație atentă în timpul finalei și va fi

penalizată dacă va continua să nu respecte Principiul Implicării Semnificative.

b. Dacă echipa are un număr de membri care continuă să nu își implice semnificativ coechipierii și care au un nivel mult prea ridicat de abilități, va fi pusă într-o grupă separată în care se vor oferi doar medalii/cocarde de participare.

Meciuri după Divisioning 1. Când membrul CESU sesizează că echipa nu respectă Principiul Implicării

Semnificative, se consultă cu Delegatul Tehnic. 2. Dacă membrul CESU decide că a avut loc o încălcare, se dă un avertisment

scris. Antrenorul este responsabil pentru încălcare.3. Dacă membrul CESU decide că a avut loc o a doua încălcare, antrenorul va

fi suspendat până la finalul meciului. Se cere time-out, iar membrul CESU se întâlnește cu antrenorul. Șeful de Delegație este informat în legătură cu suspendarea.

5



Baschet Unifi cat


4. Dacă membrul CESU decide că a avut loc o a treia încălcare, echipa va pierde meciul. Dupa încheierea acestuia, se va organiza o întâlnire cu Delegatul Tehnic, membrul CESU, Șeful de Delegație (dacă e prezent) și antrenorul. Se va da o sancțiune scrisă. Dacă Șeful de Delegație nu este prezent, va fi informat.

5. Dacă are loc o altă încălcare în viitoarele meciuri, echipa va fi retrasă din competiția oficială și va primi medalie/cocardă de participare.

Nu este considerată dominanță de joc când jucătorul are oportunitatea de a-și valoriza la maxim abilitățile. Oportunitățile includ, fără a se limita la: atac rapid, dribling și aruncarea mingii cu o mână dupa o interceptare, aruncări libere, a juca în poziția de conducător de joc.

6



Baschet Unifi cat

Organizarea sesiunilor de antrenament pentru Baschetul Unifi cat

În acest capitol este ilustrată structura unei sesiuni de antrenament a unei echipe de Baschet Unifi cat.

În general, o sesiune de antrenament poate fi împărțită în trei părți: Încălzire, Antrenament propriu-zis și Destindere. Este esențial ca fi ecare sesiune de antrenament să conțină aceste faze. Durata fi ecărei părți depinde de durata întregii sesiuni de antrenament (ex: o oră, 90 de minute, 120 de minute).

Este foarte important ca toți jucătorii cu sau fără dizabilități intelectuale să se implice în sesiunile de antrenament și să interacționeze cu ceilalți membri ai echipei pe parcursul întregii sesiuni. Rolul antrenorului este unul deosebit de important, întrucât presupune realizarea grupurilor mixte (sportivi/parteneri), în timpul sesiunilor de antrenament. Legăturile care se realizează între Sportiv(i) și Partener(i) în timpul sesiunilor de exersare au o importanță crucială în procesul aderării la principiul Implicării semnifi cative.

De exemplu, este important ca exercițiile să fi e exemplifi cate de grupuri mixte sau alternativ de grupuri formate din Sportivi și Parteneri. Ex: în timpul exercițiilor de întindere Sportivii și Partenerii vor exemplifi ca alternativ sau, în cazul unor exerciții de pasare, acestea pot fi ilustrate de un grup mixt.

Gruparea Sportivilor și Partenerilor în perechi, pe parcursul sesiunilor de antrenamente pentru dezvoltarea aptitudinilor, poate aduce un plus de valoare echipei. Modul în care aceștia își oferă sfaturi în cadrul acestor perechi poate crește nivelul de performanță înregistrat de întreaga echipă.

Pe măsură ce Partenerii și Sportivii petrec din ce în ce mai mult timp împreună pe terenul de joc, nivelul de interacțiune dintre aceștia va crește semnifi cativ. Este important ca atât Partenerii cât și Sportivii să comunice cu antrenorul și să îi ofere feedback util. Antrenorul își va adapta exercițiile și sesiunile de antrenament în așa fel încât să asigure creșterea performanței individuale, dar și creșterea performanței întregii echipe (ex: un coechipier va reuși să prindă foarte ușor mingea atunci când primirea se realizează pe partea dreaptă).

Încălzirea reprezintă partea introductivă a fi ecărei sesiuni de antrenament sau a fi ecărei sesiuni de pregătire ce precedă o competiție sportivă. Încălzirea se începe ușor, ajungând ca gradual să implice toate grupele de mușchi și toate părțile corpului.

Încălzirea

Activitate Scop1,5h-2h (sesiune

antrenament)

Exerciții ușoare de aruncare la coș de la jumătatea terenului, combinate cu manipularea mingii, driblări, pase (focus: încălzirea individuală)

Încălzirea mușchilor

Exersarea aptitudinilor de bază10-15 minute

Exerciții de întindere Creșterea gamei de mișcări 5-10 minute

Exerciții de încălzire la nivelul întregului teren de joc, implicând mai mulți jucători (focus: încălzirea întregii echipe)

Coordonare și pregătire pentru sesiunea de antrenament/competiție

Pregătirea punctelor de contact 10-15 minute

7



Baschet Unifi cat


Încălzirea ridică temperatura corpului pregătind sistemul muscular și nervos pentru o sesiune de mișcare. Durata totală a unei sesiuni de încălzire este de cel puțin 15 minute. Tabelul de mai jos evidențiază modul în care se poate organiza o sesiune de încălzire.

Aspecte importante referitoare la exercițiile de întindere:Exercițiile de întindere reprezintă cea mai critică parte a procesului de încălzire, având un impact important asupra performanței sportivilor. Acestea ajută la prevenirea accidentărilor și contribuie la îmbunătățirea fl exibilității sportivilor. În mod deosebit, s-a dovedit că exercițiile dinamice de întindere pot reduce riscul accidentărilor, mai ales în cazul acelor sporturi care presupun utilizarea forței explozive (ex. efectuarea unor sărituri pentru a ajunge în posesia mingii). Aceste exerciții sunt de asemenea mult mai potrivite pentru sportivii hipermobili întrucât nu contribuie la întinderea în exces a mușchilor. Unii sportivi, așa cum este și cazul persoanelor cu Sindromul Down, pot avea un tonus muscular mai slab și astfel pot da impresia că dispun de mai multă mobilitate. Este nevoie de multă precauție în astfel de situații pentru a nu permite acestor sportivi să efectueze exerciții de întindere ce depășesc limitele normale de siguranță.

Exercițiile de întindere sunt efi ciente numai în cazul în care sunt efectuate cu precizie. Sportivii trebuie să se concentreze pe poziționarea și alinierea corectă a corpului.

8



Baschet Unifi cat


Activitate Scop1,5h-2h sesiune

antrenament

Echipa folosește jumătate din terenul de joc/ exerciții tactice de joc (focus pe învățare/învățarea exercițiilor)

Practicarea jocului în echipă.Folosirea întregului spațiu de pe terenul de joc în ofensivă și defensivă.

20-25 minute

Exerciții de aruncare la coș individuale/ în echipă (joc gândit/distractiv)

Îmbunătățirea aptitudinilor de aruncare la coș Exerciții simple

15-20 minute

Situații ce includ folosirea întregului teren de joc (situații de dezavantaj numeric /5pe5)

Exersarea tacticilor de joc/ tacticilor echipei în situații reale de joc și în ritmul real de joc

20-30 minute

Sesiunea de antrenament propriu-zisă

Coordonând sesiunea de antrenament propriu-zisă, este necesar să luați în calcul că pe parcursul sesiunii de antrenament, nivelul de difi cultate al activităților fi zice trebuie să progreseze gradual. Este important să rețineți că experiențele benefi ce și pozitive se construiesc prin intermediul muncii în echipă și prin împărtășirea experiențelor de joc de pe teren. Încercați să includeți cât mai multe exerciții în echipă în cadrul sesiunilor de antrenament.

9



Baschet Unifi cat


Etapa de destindere este la fel de importantă ca și încălzirea, dar cu toate acestea, sfârșește prin a fi adesea ignorată. Această etapă reduce temperatura corporală, contribuie la scăderea pulsului și grăbește procesul de recuperare între sesiunile de antrenament sau competițiile sportive. Este recomandabil ca întreaga echipă să se alăture la efectuarea exercițiilor de destindere. Este important de reținut faptul că etapa de destindere nu este benefi că doar pentru reducerea temperaturii corporale. Această etapă poate fi folosită și pentru recapitularea sesiunii de antrenament, a noilor tactici exersate și a noilor mișcări învățate, care pot fi discutate și analizate cu această ocazie. De asemenea, se pot aduce în discuție orice alte probleme rămase nesoluționate. Nu uitați să oferiți încurajări sportivilor pentru realizările obținute, în așa fel încât toți sportivii să se poată întoarce acasă cu o stare de spirit pozitivă și cu motivația necesară de a reveni la următoarele sesiuni de antrenament.

Destinderea (revenirea)

Activitate Scop1,5h-2h sesiune de

antrenament

Exerciții ușoare de aruncare la coș (Aruncare la coș în 2 sau în grupuri mici/aruncări libere)Exerciții de întindere (dacă este necesar)

Exerciții de destindere (revenire) pentru a încheia sesiunea de antrenament

Trecerea de la elementul competitiv la etapa de relaxare

5-10 minute

Convocarea întregii echipe (recapitularea antrenamentului, realizată de antrenor)

Încheierea sesiunii de antrenament cu energie pozitivă

5 minute

Despre Sporturile Unifi cate®: www.playunifi ed.org

10



Baschet Unifi cat

Competiții de abilități individuale – Baschet Unifi cat

Competiții de abilități individuale Baschet

1. Echipele care se întrec în cadrul competițiilor de Baschet Unifi cat sunt formate dintr-un sportiv și un partener.

2. Scorul fi nal al echipelor de la Baschet Unifi cat va fi suma totalului scorului obținut de fi ecare competitor.

Aceste competiții sunt importante pentru sportivii cu un nivel scăzut al abilităților. Nu se adresează celor care cunosc deja bine jocul.

Sunt trei probe care compun aceste întreceri:

• Pase la țintă (Proba nr. 1) • Dribling pe 10 metri (Proba nr. 2) • Aruncări la coș (Proba nr. 3)

Scorul fi nal al jucătorului va fi suma scorurilor obținute de jucător la fi ecare dintre cele trei probe mai sus menționate.

Jucătorii vor fi grupați pe baza rezultatelor obținute la cele trei probe.

Fiecare probă are la bază o diagramă care sugerează numărul și poziția fi ecărui voluntar sau persoană implicată în execuția ei. Este important să fi e menținut constant numărul voluntarilor implicați pentru a oferi consistență competiției.

1 m

1 m

1 m

2,4 m

3 m

3 m

V

VoluntarLegendă: Ofi cial Jucător MingeV

O

O

Masa ofi cială

Tabela de scor

X X X X X X X X1 2 3 4 5 6 7 8

J

J

Proba nr. 1 - Pase la țintă

11



Baschet Unifi cat

Competiții de abilități individuale

1. ScopMăsurarea abilității jucătorilor de a pasa mingea de baschet.

2. EchipamentDouă mingi de baschet (pentru competițiile feminine și cele pentru juniori se va folosi o minge de baschet mai mică, mărimea 6, cu circumferința de 72.4 cm și greutatea de 510-567 g), un perete plat, cretă și un metru.

3. Descrierea probeiCu ajutorului cretei se va marca pe perete un pătrat cu latura de un metru.Pătratul va fi desenat la un metru distanță de podea.La o distanță de 2,4 m d e perete se va desena cu ajutorul cretei un pătrat cu latura de 3 metri.Jucătorul va sta în interiorul pătratului cu latura de 3 metri.Roata principală a fotoliului rulant nu poate trece peste linia careului.Jucătorul are dreptul la cinci execuții.

4. NotareaJucătorul obține 3 puncte dacă nimerește în interiorul pătratului de pe perete.Jucătorul obține 2 puncte dacă nimerește liniile pătratului.Jucătorul primește 1 punct dacă lovește peretele, dar nu nimerește nici pătratul, nici liniile acestuia.Jucătorul primește 1 punct dacă prinde mingea în aer sau după ce aceasta a sărit o dată sau de mai multe ori, jucătorul afl ându-se în careul său în momentul prinderii.Jucătorul nu primește nici un punct dacă mingea atinge podeaua înainte de a atinge peretele.Scorul jucătorului va fi suma punctelor obținute de jucător în urma celor 5 pase.

Proba nr. 2 - Dribling pe 10 metri

1 m

1 m

1,5 m

Legendă: Voluntar Ofi cial

START SOSIRE

Jucător MingeV

V

V

O

O

Masa ofi cială

Tabela de scor

CronometruX X X X X X X X1 2 3 4 5 6 7 8

J

J

12



Baschet Unifi cat


1. ScopMăsurarea abilității jucătorului de a dribla și măsurarea vitezei acestuia.

2. EchipamentTrei mingi de baschet (pentru competițiile feminine și cele pentru juniori se va folosi o minge de baschet mai mică, mărimea 6, cu circumferința de 72.4 cm și greutatea de 510-567 g) , patru jaloane, cretă sau bandă adezivă, un metru și un cronometru.

3. Descrierea joculuiJucătorul începe proba afl ându-se în spatele liniei de start și între jaloane.Jucătorul începe să se miște și să dribleze la semnalul ofi cialului.Jucătorul driblează folosindu-se de o singură mână pe toată distanța de 10 metri.Un jucător în fotoliu rulant trebuie să alterneze două împingeri ale fotoliului cu două driblări.Jucătorul trebuie să treacă de linia de sosire și pr intre cele două jaloane și să prindă mingea cu ambele mâini pentru a stopa driblarea.Dacă un jucător pierde controlul mingii, cronometrul nu se oprește. Jucătorul poate recupera mingea. Dacă mingea iese în afara culoarului lat de 1.5m, jucătorul fi e ia cea mai apropiată minge de rezervă și continuă driblarea, fi e o recuperează pe cea pierdută și continuă competiția.

4. NotareaJucătorul va fi cronometrat din momentul în care ofi cialul dă startul până când participantul trece linia de sosire printre cele două jaloane și prinde mingea pentru a stopa driblarea.Jucătorul va fi penalizat cu o secundă de fi ecare dată când comite o driblare greșită (driblează cu două mâini, ține mingea în mână, etc.)Jucătorul are dreptul la două încercări.Scorul fi ecărei încercări se obține prin adăugarea penalizărilor la timpul obținut și convertirea totalului de puncte pe baza tabelului de conversie.Scorul jucătorului va fi cel mai bun scor obținut la cele două încercări, convertit în puncte.(În caz de egalitate, se va folosi timpul real pentru diferențiere).

Proba nr. 3 - Aruncarea la coș

TABELA DE CONVERSIE

SECUNDE PUNCTE

0-2 30

2,1-3 28

3,1-4 26

4,1 24

5,1-6 22

6,1-7 20

7,1-8 18

8,1-9 16

9,1-10 14

10,1-12 12

12,1-14 10

14,1-16 8

16,1-18 6

18,1-20 4

20,1-22 2

22,1 și peste 1

V1 2O1,6 m

Masa ofi cială Tabela de scor

X X X X X X X X1 2 3 4 5 6 7 8

Legendă:

Voluntar

Ofi cial

V

O

3

546

13



Baschet Unifi cat


1. ScopMăsurarea abilităților jucătorului de a arunca la coș.

2. EchipamentDouă mingi de baschet (pentru competițiile feminine și cele pentru juniori se va folosi o minge de baschet mai mică, mărimea 6, cu circumferința de 72.4 cm și greutatea de 510-567 g), cretă sau bandă adezivă, metru și un coș afl at la o înălțime de 3.05 m (pentru competițiile de juniori se poate afl a la o înălțime de 2.44 m).

3. Descrierea probeiSe marchează șase puncte pe podea. Pentru a stabili unde anume se vor afl a acestea, se va lua ca punct de reper un punct afl at în fața coșului de baschet. Distanțele la care se găsesc aceste puncte sunt următoarele:1,5 m la stânga și la dreapta față de axul central

Nr. 1 – nr. 2 = la 1 m depărtare față de punctul reper Nr. 3 – nr. 4 = la 1,5 m depărtare față de punctul reper Nr. 5 – nr. 6 = la 2 m depărtare față de punctul reper Jucătorul are două încercări de a înscrie din fi ecare dintre cele șase puncte. Se începe de la punctul nr. 2, apoi nr. 4, nr. 6, nr. 1, nr. 3 și nr. 5.

4. NotareaPentru fi ecare coș înscris de la punctele nr. 1 și nr. 2, jucătorul obține două puncte.Pentru fi ecare coș înscris de la punctele nr. 3 și nr. 4, jucătorul obține trei puncte.Pentru fi ecare coș înscris de la punctele nr. 5 și nr. 6, jucătorul obține patru puncte.Pentru fi ecare încercare a jucătorului care nu se fi nalizează cu înscrierea unui coș, dar în urma căreia mingea atinge panoul sau inelul coșului, sportivul obține un punct.Rezultatul jucătorului la această probă va fi suma punctelor obținute în urma celor 12 aruncări.

Rezultatul fi nal al jucătorului va fi suma scorurilor obținute de jucător la cele trei probe din cadrul competiției de abilități individuale.

14



Baschet Unifi cat

Viteza de driblare

Această probă este importantă pentru sportivii cu un nivel scăzut al abilităților sportive.

Legendă:

Voluntar

Ofi cial

V

V

OO

Masa ofi cială

X 1X 2X 3X 4X 5X 6X 7X 8

1,5 m

J

• Materiale necesare1. Metru2. Cretă3. O minge de baschet (pentru competițiile feminine și cele pentru juniori

se va folosi o minge de baschet mai mică, mărimea 6, cu circumferința de 72.4 cm și greutatea de 510-567 g)

4. Un cronometru5. Fluier

• Dimensiunile traseului: marcați un cerc cu diametrul de 1.5 m.

• Reguli1. Jucătorii se pot folosi de o singură mână pentru a dribla.2. Jucătorii trebuie să stea jos în fotoliul rulant în timpul competiției.3. Jucătorul începe și încheie driblingul la fluierul arbitrului.4. Este o limită de timp de 60 de secunde. Obiectivul acestei probe este ca

jucătorul să dribleze de cât mai multe ori în această perioadă.5. Jucătorul trebuie să stea în cercul marcat cât timp driblează.6. Dacă mingea iese din cerc, ea poate fi înmânată jucătorului care poate

continua driblingul.

• Notarea1. Jucătorul primește câte un punct pentru fiecare dribling corect executat

în intervalul de 60 de secunde.2. Numărătoarea și competiția se opresc atunci când mingea părăsește

cercul pentru a treia oară.

Jucător

Minge

J

15



Baschet Unifi cat

Abilități de a juca în echipa de baschet

Această probă este impo rtantă pentru jucătorii cu un nivel scăzut al abilităților

1

23

45

1 m 1 m

2 m

4 m 4 m

4 m

1,5 m 1,5 m

• Materiale necesare1. Două mingi de baschet (pentru competițiile feminine și cele pentru

juniori se va folosi o minge de baschet mai mică, mărimea 6, cu circumferința de 72.4 cm și greutatea de 510-567 g).

2. Metru3. Cretă sau bandă adezivă4. Un coș de baschet (pentru competițiile juniorilor se poate folosi un coș

aflat la o înălțime de 2.44 m deasupra podelelor)5. Hârtii pentru înregistrarea scorurilor6. Panou

• Dimensiunile traseului1. Marcați patru puncte pe suprafața de teren, similare cu pozițiile de

apărare ale jucătorilor în sistemul 2-1-2, jucătorii aflându-se la o distanță de 4 m unii față de ceilalți (vezi diagrama).

2. Marcați poziția nr. 5 la doi metri față de coșul de baschet.3. Echipele trebuie să completeze un formular înainte de începerea jocului.4. Echipele trebuie să poarte tricouri sau uniforme numerotate.

• Reguli1. Delegatul tehnic al evenimentului va decide câte jocuri se vor disputa.

Două echipe de câte cinci jucători vor fi poziționate la marginile opuse ale suprafeței de teren. Doar una dintre echipe va executa în cadrul unei reprize la un moment dat.

2. Jocul are două jumătăți, fiecare constând din câte cinci reprize. Jucătorilor li se va da posibiliatatea să încerce din fiecare din cele cinci poziții în cadrul jumătăților.

3. Fiecare membru din cadrul primei echipe de cinci jucători încearcă să prindă mingea și s-o arunce cât mai precis spre jucătorul aflat în următoarea poziție.

16



Baschet Unifi cat

Abilități de a juca în echipa de baschet

4. Pentru a începe repriza, oficialul va pasa mingea jucătorului care se găsește în poziția nr. 1.

5. Jucătorul din poziția nr. 1 va pasa mingea spre jucătorul aflat în poziția n r. 2. Jucătorul din poziția nr. 2 va pasa mingea spre jucătorul aflat în poziția nr. 3. Această secvență de pase continuă până când mingea, prin rotație, ajunge la jucătorul aflat în poziția nr. 5.

6. Jucătorii pot pasa mingea cum vor, dar trebuie să respecte ordinea numerică. Este permisă și acea aruncare care presupune că mingea va atinge o singură dată podeaua.

7. Dacă mingea pasată nu ajunge la jucător atunci ea poate fi recuperată de jucător sau de unul dintre oficiali. Cu toate acestea, jucătorul trebuie să se întoarcă la poziția sa pentru a putea pasa mai departe mingea următorului jucător. O pasă corectă este cea care ajunge direct la jucător.

8. Când mingea ajunge la jucătorul din poziția nr. 5, el/ea încearcă să înscrie.9. Nu se permit slam dunk-urile. Dacă se va înscrie prin slam dunk, punctul

nu va fi validat.10. Jucătorilor aflați în poziția nr. 5 li se oferă o singură posibilitate de a

înscrie.11. După încercarea jucătorului aflat în poziția 5 de a înscrie se încheie

repriza.12. După ce prima echipă și-a încheiat repriza, urmează cea de-a doua echipă.13. Jucătorii își vor schimba poziția prin rotație respectând ordinea numerică,

după fiecare repriză.14. Jocul alternează între cele două echipe după încheierea fiecărei runde.

Dupa ce fiecare echipă a trecut prin cinci reprize, prima jumătate a jocului se încheie.

15. Urmează o pauză de cinci minute.16. Echipele își vor schimba locul în teren după prima repriză și vor începe să

joace alte cinci reprize în cea de-a doua jumătate.17. Înlocuirile sunt permise abia după ce s-a încheiat complet o repriză.18. Antrenorii vor rămâne pe marginea terenului. Ei le pot da jucătorilor

instrucțiuni verbale sau de alt tip. Jucătorii cu probleme de auz pot primi asistență în a se poziționa.

• Notarea1. Echipa primește câte un punct pentru fiecare pasă corectă.2. Echipa primește câte un punct pentru fiecare prindere cu succes a mingii.3. Echipa primește două puncte pentru fiecare coș înscris cu succes.4. Se va acorda un punct ca bonus pentru fiecare repriză de pasare și

prindere încheiată cu succes.5. Maximul de puncte pe care le poate obține o singură echipă într-una

dintre jumătățile jocului este de 55.6. Scorul final al echipei va fi suma scorurilor obținute în cele zece runde.7. Echipa cu cel mai mare scor este echipa câștigătoare.8. Dacă echipele se găsesc la egalitate după timpul regulamentar, atunci se

vor juca reprize suplimentare. Echipa care înscrie prima cele mai multe puncte într-o repriză este câștigătoare.

17



Baschet Unifi cat

18



Baschet Unifi cat

Bibliografi e

Resurse QR Code

Special Olympics International – Resurse On-line – Sports and Coaching Resourceshttps://bit.ly/3kwweQH

Special Olympics International – Resurse On-line – Unifi ed Sportshttps://bit.ly/2ICzey4

Diversity and Inclusion in Sports – Icoachkids platform: https://bit.ly/32LJpah

SO Fit – Unifi ed Wellness, Special Olympics Minesotta https://bit.ly/32K5B4G

Gimnastică Traseu Aplicativ, Special Olympics România, Prof. Univ. Dr. Gabriel Popescu https://bit.ly/35x7vHA

Program Exerciții de Fitness, Special Olympics România, Prof. Univ. Dr. Gabriel Popescu https://bit.ly/2Kae9eS

Ghid de Fitness, Special Olympics România https://bit.ly/32NOUFv

Fundația Special Olympics din RomâniaȘos. Alexandriei nr. 96, Bragadiru, Ilfov

Email: [email protected]: 021.318.59.66

Website: specialolympics.ro

ISBN: 978-973-0-33155-4

@specialolympicsromania#ScoalaGeneratieiUnifi cate #PlayUnifi ed #JoacaUnifi cat #Unifi edChampionSchools#SpecialOlympicsRomania #HaiBRAVII

Documents

Special Olympics Româmia I Gimanstică Uniﬁ cată