Spioana ImperialaiS^PIOANAbJMPERIALAMARK ROBSONPIOANA.JMPERIAIA,Traducere de Lavinia Brani$teCORINTeens6Pentru Ruth (senior),mama, bunica, strabunica,femeie infeleapta, vrajitoare a cuvantului $i prietena.Toate astea la doar 35 de ani... $i un pic de TVA!PersonajeleIn Shandrim, capitala ShandaruluiFEMKE Tan2r2 spioanS talentata, care lucreazS pentru imparatul Shandarului. Maestri a deghizarii.SURABAR General al legiunilor shandeze. Devine impirat dup& moartea imparatului impostor, lordul Vallaine.SHALIDAR Membru al Societ&tii Asasinilor $i vechi du$man al lui Femke.LORDUL VALLAINE Lord vr&jitor al Ochiului Interior. Cunoscut pentru in$el&torie $i fapte malefice. I$i folose$te puterile de vrajitor pentru a se da drept imparat, dupa ce ll omoarS pe adevaratul conductor, cu ajutorul lui Shalidar.VAMMUS Comandantul unei legiuni shandeze. Un militar supraponderal, cu idei prea preten^ioase pentru concilia sa.LORDUL FERRAND Maestru al spionilor. Mentorul lui Femke. Disparut, presupus mort de doi ani.LADY ALYSSA O iluzie. Adic& un alter ego al lui Femke. O tanara r&s%at&, cunoscut^ ca fiind fiica unui bogat lord negustor dintr-un ora$ de pe coasts. Adev&rata lady Alyssa o tanarS neatrag&toare. Fiica retrasa a unui lord negustor din ora$ul de coasts Channa.VERSANDE MATTHIASON Proprietar al Potirului de Argint", un han elegant din centrul Shandrimului.RIKALA Croitoreasa $i prietena a lui Versande Matthiason.REYNIK Tan&r soldat proasp&t admis in legiunea de elita a generalului. Unui dintre cei numai doi astfel de legionari de elita care n-au implinit inc& optsprezece ani.LORDUL DANAR Un tan2r chipe$ $i petrec^re^ de la curtea imperial! Singurul fiu al lordului Tremarle, un puternic lord conservator. Cunoscut la curtea shandeza ca fiind un aventurier, face o pasiune pentru lady Alyssa, alter ego-ul lui Femke.LORDUL TREMARLE Lord conservator shandez cu mare influen^. Tatal lordului Danar.LORDUL KEMPTEN Lord conservator shandez. Regent al imperiului shandez in lipsa imp&ratului Surabar.SIDIS C&pitan in legiunea de eliti a imparatului. O inso^ete pe Femke in cal&toria in Thrandor.KALHEEN Servitor supraponderal din palatul regal din Shandrim. Inclinat spre exager&ri, un povestitor neobosit. O insoe$te pe Femke in cal&toria in Thrandor.PHAGEN Servitor de la palatul regal din Shandrim. Slab $i introvertit. O insoe$te pe Femke in cSlitoria in Thrandor.LADY KEMPTEN Sofia lordului Kempten, o doamn& delicate. Soful s&u i se adreseazi afectuos cu Izzie".In Mantor, capitala ThrandoruluiMALO Regele Thrandorului. Un b&tran bland, obi$nuit sa domneasci peste un regat pa$nic, dar care a avut de infruntat recent invazii atat din nord, cat $i din sud.KRIDER $efiil personalul domestic al regelui Malo.VELD AN Majordom-$ef in palatul regal din Mantor.LORDUL SHANIER Subordonat al lordului Vallaine, care $i-a in$elat st&panul conducand dinadins armata shandez^ in sudul Thrandorului, unde aceasta a fost distrusaBARONUL ANTON Prieten vechi $i apropiat al regelui Malo. Potential urma$ la tron, inainte sa fie ucis.CONTELE DREBAN Nobil insipid de la curtea regale din Thrandor.ENNAS Nume folosit de un spion imperial, coleg al lui Femke. Trimis de imp&ratul Surabar s-o ajute pe Femke.LORDUL BRENDEN Nobil thrandorian. Reprezentatul acuz&rii in procesul lui Femke.COMANDANTUL SATERIS Comandant al primei legiuni shandeze. Reprezentant al ap&r&rii la procesul lui Femke.PENNOLD Alchimist chemat ca martor la procesul lui Femke.6ShandarShandrimDmisiUNiA JSJcastelui, .ePiatrA C&2LBaronuluiPORTULliVANPodulLevanIaWa*vu ?|MAEA.A/teuVrR PADURE 4de Vest a*2*->aThrandorA *V A ^ -ki*u*4.vK*wA*pustiul terachimW*V>hi*APrologPunefi mana pe omul acela! Va fi arestat pentru tradare.Pref de o secunda, Shalidar u luat prin surprindere. Se a$teptase sa-1 intalneasca pe imparat. In schimb, generalul Surabar statea in biroul imparatului $i arata acuzator cu degetul spre el. Cei doi gardieni care intrasera in camera impreuna cu Shalidar intarziara sa rispunda la ordin. Instinctul de supra- viefuire i experienfa bogata li dadura avantajul de care avea nevoie. Cat ai clipi din ochi, Shalidar se rasuci, lovindu-i fill- gerator cu mainile pe cei doi gardieni, care se prabu$ira ma- inte sa apuce sa se mi$te. Fari sa se opreasca, scoase un cufit i-l arunca spre general.Timpul p2ru ck incetine$te cand dadu drumul lamei. In clipa in care se desprinse de mana lui, o vazu pe fata spion, Femke, scofand un cufit din cizma. Pe fafa ei se citea un amestec ciudat de durere $i ambifie, iar ochii ei gri-albastrui ll inghefara. Generalul Surabar se dadu la o parte, evitand lama aruncata spre el, dand dovada de o uimitoare agilitate pentru varsta sa inaintati.Aproape in acelai timp, Femke i$i lansa cufitul, iar Shalidar plonja afarS prin u$a deschisa.Cubital trecu atat de aproape, incat ll sim^i vajaind pe langa el. Se infipse vibrand in tocul u$ii, cu un pocnet, convin- gandu-1 pe asasin ca fusese aruncat cu o forfa mortala. Timp de mulfi ani, nimeni nu mai fusese atat de aproape de a-1 omori. Mai rau decat atat, cufitul fusese azvarlit de o tanara care abia trecuse pragul dintre copilarie $i varsta matura.Asasinii erau in mod normal uciga$ii nevizufi ne$tiufi $i nea$teptafi. Loviturile erau planificate cu atenfie, pentru ca asasinul sa nu fie prins. Erau intotdeauna factori neprevazufi care sfidau $i cea mai buna planificare, dar Shalidar avea fler pentru improvizafii. Era eel mai bun in domeniu $i numai cei mai bogafi i$i permiteau sa apeleze la serviciile lui. Astazi nu era planuita nicio lovitura, dar Femke reu$ise cumva sa rastoarne situafia in favoarea ei. Tanara li intinsese o cursa, motiv pentru care avea sa puna la cale o razbunare dureroasa la momentul potrivit. Deocamdata ll interesa doar sa scape cu bine din palat.Ca o umbra care se ascunde de lumina, Shalidar o lua la fiiga pe coridor. Pa$ii lui nu faceau niciun zgomot $i alerga atat de uor, incat parea ca se scurge pe holuri. Dupa cateva cotituri, asasinul se opri sa se uite in urma $i sa asculte. Nu erau semne ca ar fi fost urmarit, dar nu vru sa-$i asume riscuri inutile.Shalidar era cunoscut in palat, dei pufini tiau cu ce se ocupa. Majoritatea credea ca e o garda de corp sau un con- silier al imparatului. Pastrarea secretului era esenfiala, intru- cat, daca adevaratul lui rol in palat ar fi ie$it la iveala, ar fi devenit nefolositor pe post de arma.Lui Shalidar li fulgerau prin minte tot felul de ganduri pe masura ce-$i analiza situafia. Tesatura complicate de inela- ciuni i istoria amestecului sau in chestiunile imperiale erau acum distruse, ceea ce-1 mania peste masura. Furia li mistuia maruntaiele, dar ii stapani emofiile $i se concentra.Se parea ca generalul Surabar preluase puterea in Shan- dar, veste extrem de proasta pentru tofi asasinii. Aversiunea generalului fafa de uciga$ii platifi era bine cunoscuta. Credea cS numai soldafii aveau voie sa ucida, de nevoie, pe campul de lupta $i ca omorul nu era o indeletnicire pentru cei care adunau avere de pe urma viefilor altora. Ar fi indicat ca Shalidar sa piece din capitala cat mai repede posibil. Poate chiar ar trebui si ia in considerare parasirea Shandarului.Shalidar desconsiderase intotdeauna grosolania $i meto- dele evidente ale militarilor, dar respecta reputapa generalului Surabar de eficienfa $i rigurozitate. Cu un numir imens de trupe in ora$, menfinand ordinea publica dupa recentele tul- burari, generalul Surabar avea puterea sa-i facS viafa dificila lui Shalidar. Ar fi timpul sa-mi vid de drum, opti, risucind fara sa-$i dea seama brafara de argint partial ascunsa sub maneca. Dar am ceva de rezolvat mai intai.Cu pas iute, Shalidar se strecura pe coridoare catre cea mai apropiata ieire. In cateva minute ie$ise din palat i se indrepta spre cea mai apropiata poarta care dadea in ora$. Soldatul de la poarta abia se uita in direcfia lui cand uciga$ul parasi teri- toriul palatului datoria lui era sa-i impiedice pe intru$i sa intre in palat, nu sa-i fina pe oameni inauntru.Odata ie$it pe strazi, Shalidar incetini pasul, de parca ar fi fost la plimbare, amestecandu-se in forfota obinuita a ora$ului. Era plin de soldafi peste tot, mai ales in grupuri mici, de la ase pana la zece persoane, patruland in cSutarea oricarui semn de conflict. Shalidar ii planifica ruta astfel meat si evite zonele oraului in care tulburarile erau la ordinea zilei. Ni- ciunul dintre soldafi nu-1 baga in seama cand trecu pe langa patrulele lor. Strada dupa stradi, mergea dinadins dinspre zona centrala a ora$ului catre inima cartierului militar.in mod normal, Shalidar $i-ar petrece cateva zile pregatind o lovitura, dar acum nu-$i permitea luxul acesta. Cuno$tea in amanunt planul re$edinfei urmatoarei sale victime, altfel ar fi fost obligat si abandoneze asasinatul. Chiar $i a$a, riscul la care se supunea era considerabil, dar n-avea ce face. Persoana pentru care lucra acum, comandantul Vammus, cunotea prea multe despre activitafile lui recente. Daca generalul ar fi facut presiuni asupra lui, Shalidar $tia ca Vammus avea sa vor- beasca. Acesta nu grease cu nimic, dar pentru Shalidar era in plus, o sursa periculoasa de informal de care ar trebui si scape inainte ca generalul sa ajungi la el. Nu se punea pro- blema de con$tiin$ sau regret. Era vorba doar de afaceri. Dar exista o mica problema. Comandatul locuia impreuna cu alfi comandanfi in re^edinfa generalului.aaNu va avea decat o singuri ansa pentru lovitura. Indriz- neala faptului pe care era pe cale si-1 savareasca li aduse un zambet crud pe buze, in timp ce-$i imagina cum ar vedea lu- crurile colegii sii asasini: o lovitura cu specific de legenda. I$i ridici maneca dreapta $i privi lung imaginea stilizata a dra- gonului de pe brafara de argint. Da", se gandi. Va fi o crima demna de dragon."Shalidar nu cuno$tea niciun alt asasin care sa se aventu- reze in casa generalului Surabar in plina zi, si-1 omoare pe unui dintre comandanfii sai $i apoi sa spere ca va scapa basma curata. Totu$i, comandantul Vammus facuse aceste lucruri posibile $i chiar in mod foarte direct. Comandantul aranjase sa se instaleze in camera care permitea eel mai u$or acces din toati casa. Procedase astfel ca sa faciliteze intalnirile secrete cu Shalidar intr-un loc in care nimeni nu s-ar fi gandit la a$a ceva. Daci totul mergea bine, duplicitatea comandantului se va intoarce acum impotriva lui.Shalidar se apropie de casa pe aleea care despirfea re$edinfa generalului de locuinfa aliturata. Nu ziri pe nimeni, iar asasinul escalada repede gardul malt al gridinii, fiind atent sa se uite pe deasupra zidului $i sa se asigure ca gradina era goali inainte sa se aburce. Pe partea aceasta a casei se afla o feres- truica, iar Shalidar $tia ca $ansele ca cineva sa se uite $i si-1 vadi in aceste purine secunde erau mici.De pe zidul gridinii $i pani la pervazul ingust care incon- jura casa era o distanfi de un pas mare, iar in lumina zilei sal- tul era u$or de apreciat. Shalidar sari fari ezitare, con$tient ca succesul depindea acum de cat de rapid $i de silenfios era, dar i de o dozi moderata de noroc.Asasinul inainti clitinandu-se pe pervaz cat de repede putu, trecu de un coif dificil $i inainta pe latura din spate a casei. Odati ajuns acolo, Shalidar se inalfa i se apuci de glaful ferestrei comandantului. Degetele gisiri de ce si se apuce, i$i facu vant $i se ridica, lisandu-i fiiri zgomot toata greutatea pe antebraf, odata ce ajunse suficient de sus.Comandantul Vammus era singur, scrijelind concentrat cu pana pe un pergament. Era atat de absorbit de munca sa, incat nici nu-1 observi pe Shalidar pana cand asasinul nu des- chise incet fereastra.Ochii comandantului se miriri de surprizi. Sha..., incepu si zici, ridicandu-se din scaun.Privirea pitrunzitoare a lui Shalidar ll facu pe Vammus si nu-i poati termina de rostit numele. Shalidar sari de pe pervaz $i aterizi pe ticute iniuntru, apoi duse un deget la buze i ariti spre u$i. Dupi cum se a$tepta, Vammus intoarse capul si se uite incotro indica Shalidar. Asasinul se folosi de mo- mentul acesta ca si se apropie $i, cu o mi$care experti, apuci i rasuci rapid gatul nefericitului comandant, rupandu-i-1.Shalidar se clatini cand ll opri pe Vammus sa se prabu$easca pe podea $i ll injuri in barba pe comandantul mort pentru ca nu se menfinuse in forma. Fostul sau angajator era atat de gras, incat ar fi fost un chin sa conduca oameni intr-o campanie de infanterie. Lui Shalidar i se parea surprinzator ca un general re- numit precum Surabar accepta si aiba un ofifer ca Vammus in subordinea sa. Gras $i incompetent", i$i zise Shalidar stram- bandu-se. Daca n-ai fi definut atatea informafii, Surabar poate mi-ar fi mulfumit ca te-am ucis."Atent sa nu faci niciun zgomot inutil, Shalidar trase trupul comandantului langa ua $i o deschise un pic. Nu era nimeni pe palierul de sus, dar se auzeau voci conversand intr-una din camerele din stanga $i altele la parter. Pref de o clipa, Shalidar se intreba daca era nevoie ca moartea comandantului sa para un accident. Era foarte pufin probabil ca generalul sa se lase pacalit, a$a ca de ce s-o faca? Ar fi putut sa se strecoare afara pe fereastrS acum $i nu 1-ar fi vizut nimeni, dar capul scarilor era atat de aproape, iar lui Shalidar nu-i placea sa fie negli- jent. Corpul rostogolindu-se in jos pe trepte ar fi creat o di- versiune excelenta, mascand zgomotele evadarii sale.Deveni tot mai hotarat. Deschise u$a $i ll trase uor pe Vammus catre capatul scarilor. II impinse cu putere, iar trupul comandantului cazu gramadi pe trepte, cu o serie de su- nete infundate $i bufnituri rasunatoare, provocand exclamafii $i zgomote de pa$i grabifi.Shalidar se mi$ca repede. Se strecura intr-o clipita inapoi pe u$a $i o inchise meet dupa el. Dupa cateva secunde, ieise deja pe fereastri $i cobora pe pervazul de dedesubt.Nimeni in afari de Surabar n-avea sa-$i imagineze c lui Vammus i s-a intamplat altceva decat sa se impiedice $i sa cada pe scari, dar Surabar era inca la palat. Zarva dinauntru ll facu pe Shalidar sa zambeascS. Lovitura fiincfionase ca unsa. Dragonul acfionase din nou.Capitolul 1se $tie ca sunt doar pe post de regent pana cand se pre- zinta un candidat mai potrivit.Maiestate, spuse Femke, facand o reverenfa adanca $i plecandu-i capul, permitefi-mi sa sugerez ca nu ar fi bine sa va anunfafi intenfiile viitoare, altfel vefi fi asaltat de nobili, mari sau mici, care vor pretinde cu tofii ca sunt candidafi nu- mai buni pentru mantie. De ce nu luafi titlul $i abia apoi, la timpul potrivit, sa-1 cedafi celui mai potrivit candidat? Daci nimeni nu va va cunoa$te intenfiile, avefi $anse mai mari sa descoperifi cum sunt in realitate.Bine, Femke! Logica ta e sinatoasa. Unora dintre co- mandanfii cu care am lucrat le-ar prinde bine o doza din jude-acata ta. A$a sa fie. Du-te. Impra$tie vorba ca imparatul Surabar a preluat controlul $i lucrurile sunt pe cale sa se schimbe.Da, Maiestate. Cu placere.rea bine, voi accepta mantia de imparat, dar vreau saInainte sa piece, Femke inconjura biroul pentru a-$i re- cupera primul pumnal din umarul lordului vrajitor, Vallaine, acum mort. Chiar $i a$a, ochii lui Vallaine emanau o rautate nelinititoare. Femke se gandi sa lase pumnalul acolo unde era, dar nu-$i dorea ca noul impirat s2-i observe nelini$tea. Se apleca $i smulse lama din umarul vrajitorului.Sangele se aduna in rana, dar nu se scurse; dovada finala ca inima lui Vallaine se oprise. Vrajitorul rezistase surprinzStor de bine la otrava ei in timpul luptei. Lui Femke ii trecuse prin cap ca ar putea sa foloseasca vrajitoria ca s-o pacSleasca din nou, dar de data asta nu se mai prefacea. Vrajitorul era mort.In trecut, omorul ii provoca lui Femke un sentiment pro- fund de vinovafie. Era ingrozitor sa iei viafa altcuiva, iar tanara spioana fusese deseori bantuita in vise de cei pe care-i ucisese. Lista victimelor ei nu era lunga, dar fiisesera ocazii in care uci- derea era o necesitate. Femke nu ezitase niciodata sa-$i asume responsabilitatea. Dar cand ii lua viafa lordului Vallaine nu simfi nicio vina. Privind trasaturile deformate ale vrajitorului, Femke se gandi ca daca raul ar putea sa se manifeste sub forma unei persoane, atunci Vallaine se potrivea perfect.Planurile necinstite ale lui Vallaine de a catiga puterea su- prema in Shandar fiisesera inteligente. El $i Shalidar pacalisera intregul palat cu inelaciunile lor. Shalidar il ucisese pe adevaratul imparat din Shandar pentru Vallaine. Vrajitorul i$i folosise apoi puterile pentru a-^i modifica trasaturile zbarcite, astfel incat sa-1 poata inlocui pe impirat fara ca nimeni sa-i dea seama. Inca nu se $tia unde ascunseseri corpul adevara- tului imparat. Femke avu nevoie de luni intregi pentru a alcatui puzzle-ul ^i a da in vileag deghizarea lordului Vallaine, dar astazi pusese capat uneltirilor vrajitorului $i il facuse pe Shalidar sS fiiga. Imperiul shandez avea in fafa un viitor mai luminos, caci mantia imperials intrase in posesia generalului Surabar. Dac exista cineva care ar fi putut imblanzi intri- gile sSlbatice de la curtea shandeza, atunci acesta era generalul", reflecta Femke.Femke parasi biroul imparatului, iar Surabar il ajuti pe sol- datul de la picioarele sale sa se ridice ^i-i spuse sa mobilizeze toata forfa de pazi a palatului pentru cautarea lui Shalidar.Femke, pofi sa trimifi un medic sa vada de baiatul asta? intreba Surabar peste umar, aratand spre soldatul incon$tient. Probabil e in regula dar cineva trebuie sa aiba grija de el.Sigur, Maiestate, raspunse ea. Trase cu putere $i scoase eel de-al doilea cufit din tocul de lemn al u$ii, ascunzandu-1 la locul lui, in maneca. Mi due chiar acum.In seara aceea a fost atat de obosita, incat abia a putut trage paturile peste ea sa se inveleasca. Dupa evenimentele tensio- nate ale diminefii, urmasera o dupa-amiaza i o seara in care se agitase prin ora$, impra$tiind ve$tile despre in$elatoria lui Vallaine $i preluarea puterii de catre Surabar catre cei mai efi- cienfi barfitori $i colportori de zvonuri din Shandrim, capi- tala Shandarului. Cand Femke ii inchise ochii, colfurile gurii i se ridicara intr-un u$or zambet de satisfacfie, gandindu-se la tot ce facuse in ziua aceea. Toata lumea va crede ca generalul il demascase pe Vallaine. Ea ramanea in continuare ano- nima $i avea si se retragi inca o data incet in fundal locul perfect pentru un spion. Femke spera ca imparatul Surabar sa se foloseasca de abilitafile ei a$a cum o facuse $i ultimulaa imparat. Ii placea cu adevarat munca ei.A doua zi de dimineafa, vetile zbarnaiau pe strazile din Shandrim. Nu era decat un singur subiect de conversafie, iar Femke era mulfumita si observe ca purine voci exprimau impresii negative despre Surabar in postura de nou imparat. Inainte sa se intoarca la palat, Femke petrecu o ora plim- bandu-se pe strazi, ascultand discufiile.Generalul era in biroul in care tanara il vizuse ultima dati cu o zi inainte, dei cu greu putea fi recunoscut. Dulapiorul cu biuturi disparuse, iar scobitura din perete folosita de fo$tii imparafii pentru a-i ascunde pe spioni era acum umpluta cu rafturi incarcate cu randuri ordonate de carfi $i pergamente.Biroul fusese mutat in a$a fel incat si stea cu fafa la u$a, for- mand o bariera pentru persoana care intra. Toate celelalte scaune fiiseseri indepartate, iar tablourile $i decorafiile, inlo- cuite cu o selecfie de arme stralucitoare, toate a$ezate cu pre- cizie militara. Nu exista niciun dubiu asupra trecutului celui care ocupa camera.Cand Femke intra, facu o plecaciune i arunca o privire rapida de jur imprejur pentru a inregistra modificarile inainte si-$i indrepte atenfia catre zambetul de intampinare al imparatului.Ei bine, ce parere ai? intreba el glumef.Sa fiu sincera, Maiestate, ma simt de parca tocmai a$ fi intrat intr-o curte marfiala $i urmeaza sa fiu judecata, rispunse Femke, ridicand din umeri in semn de scuza.Perfect! spuse el hotarat. In mare, asta e ideea. Ma bucur sa vad ca ai curajul sa fii sinceri. Sper ca o sa ramai a$a.Surabar o privi patrunzator in ochi. Expresia de pe chipul lui era u$or de interpretat tofi cei apropiafi trebuiau si-i fie loiali pana la ultima suflare. Femke i$i incepuse bine relafia cu noul imparat, dar nu tia cu ce ochi ii vedea Surabar pe spioni. Se tia ci nu-i placeau asasinii. Daca ar fi simfit la fel $i fafa de spioni, atunci Femke ramanea fara slujba.Spune-mi, Femke, ai mai auzit ceva de Shalidar de ieri incoace?Nu, Maiestate. Am fost prea ocupata ca sa ma mai gan- desc sa-1 urmiresc. Sa infeleg ci oamenii Maiestafii Voastre nu 1-au gasit?Surabar se incrunta i se bitu pe barbie cu aratatorul, iri- tat. O cantiri din priviri pentru o secundi, masurandu-i cor- pul suplu, finuta dreapta $i ochii inteligenfi $i lumino$i. Ii miji ochii, intrebandu-se daci pirul blond, pana la umeri, eraadevarat sau era o peruca foarte convingatoare. Probabil a doua varianta, se hotiri.Fata avea stofa de spion perfect. Era istea0, mdemanatici i mortala in lupta. Nu era nici inaiti, nici scunda. Avea nasul drept, cu nimic ieit din comun. Nu avea pomefi proemi- nenfi, ca frumusefile clasice, dar era ceva deosebit in simetria trasiturilor ei. Acest echilibru ii facea chipul incredibil de adaptabil. O unealta foarte folositoare, i$i dadu el seama.A fost vazut ie$ind din palat dupa ce a parasit grabit scurta noastri intalnire de ieri, spuse generalul in cele din urma. Nimeni nu 1-a mai zarit de atunci. Se pare ca i-a facut o vizita comandantului Vammus la inceputul dupa-amiezii, ca sa-i aduca omagii.Presupun ca nu comandantul v-a informat personal de aceasta viziti, observa Femke, tresirind uor.Vammus a suferit un accident neplacut. Martorii 1-au auzit cazand pe scari, dar nimeni nu 1-a surprins strigand. Cand a ajuns jos, avea gatul rupt. Sunt aproape convins ca era mort inainte ca trupul si i se rostogoleasca pe scari.Sunt sigura ci avefi dreptare, Maiestate. Shalidar e re- numit in anumite cercuri pentru abilitafile sale. N-ar vrea sa lase in urma detalii nerezolvate. Daci Vammus definea informal despre activitifile lui Shalidar in interiorul palatului, acesta ar avea grija sa-1 reduca la ticere. Pare un caz clar de crimi.Gandurile lui Femke se indreptara pref de o clipi catre mentorul sau. Lordul Ferrand il urase pe Shalidar. Asasinul ii fusese candva coleg $i prieten apropiat, dar Shalidar i$i tradaseaaapregatirea in spionaj. Ii vanduse statutul onorabil de spion de incredere pe aurul pe care oameni malefici erau dispui sa-1 plateasci pentru angajarea unui uciga profesionist. Astfel, Ferrand ii devenise du$man pe vecie. Femke se simfea tradatiin acela$i fel. Doar gandul la uciderea pentru bani ii intorcea stomacul pe dos. Mi-am zis ca trebuie sa $tii, de vreme ce Shalidar ar putea sa te considere $i pe tine un detaliu nerezolvat, adaugS generalul, urmarindu-i cu atenfie reacfia. Se pare ca asasinul a fost prta$ la inelatoria lui Vallaine, de$i alegerea sa de a lucra cu comandantul Vammus a fost una ciudata. Era clar c Shalidar manipula lucrurile in palat in interes propriu. I-ai stricat planurile, aa ca trebuie sa fii foarte atenta. O sa-i pun pe oamenii mei sa-1 caute cu orice ocazie, dar, daca ne gan- dim cat de u$or a patruns in re$edinfa mea din districtul mi- litar $i cat de bine cunoa$te palatul, trebuie sa ramai cu ochii-n patru.Pe moment, Femke a fost $ocata. Nu se gandise ca ar fi putut deveni o finta a asasinului. Se intalnisera de cateva ori in ultimii ani. Se parea ca Shalidar era implicat in toate. Femke avea o puternica banuiala ca el il ucisese pe unui din- tre pufinii ei prieteni adevirafi din palat, in urma cu un an. De asemenea, barbatul facuse aluzii ca ar fi $tiut ceva despre disparifia misterioasa a mentorului ei in anul dinainte. Femke i$i exprimase dezgustul fata de el de-a lungul timpului, ener- vandu-1 de cate ori avea ocazia, ceea ce nu-i aducea decat purine satisfacfii, dar cateodata ii oferea o placere de moment.Era periculos sa calci pe nervi un asasin, dar exista un anu- mit grad de protecfie oferit de Crezul Asasinilor. Tofi mem- brii Societafii Asasinilor depusesera un juramant ci nu vor ucide niciodatS de pl&cere. Crimele erau o afacere. Dar acum situafia era diferita. Femke nu numai c era enervanta, dar ajunsese sa se amestece in treburile serioase ale lui Shalidar. Nu avea sa uite cat de aproape fusese cufitul ei de a-1 lovi $i era foarte pufin probabil s-o ierte ca-i distrusese ^ansele unui viitor prosper in palat. Daca Vammus ar fi ca$tigat mantiaimparatului, recompensele pentru Shalidar ar fi fost uria$e, Cand i$i didu seama de vulnerabilitatea ei, Femke simfi dintr-odata o tensiune intre omoplafi. Era dificil sa-$i stapa- neasca impulsul incon$tient de a-$i roti umerii ca sa-i rela- xeze muchii, dar era hotarati sa nu-1 lase pe general sa-i observe disconfortul.Odata ce digera teoria lui Surabar, judecata incepu sa susfina o noui ipotezi, iar tulburarea i se mai diminua.Sunt destul de in siguranfa pentru moment, spuse Femke ganditoare. Daci Shalidar ar fi vrut sa se razbune, ar fi lovit repede, cum a facut i cu Vammus. Cu trupele Ma- iestafii Voastre scotocind prin ora$ dupa el, Shalidar va sta deoparte o vreme. Daca a fi in locul lui, a$ ramane in umbra pana cand vanatoarea ar mai slibi. Apoi m-a$ intoarce pentru lovitura.Generalul Surabar analizi logica lui Femke pentru o clipa, apoi ridica din umeri.S-ar putea sa ai dreptate, recunoscu. Totu$i, n-o sa-fi strice sa iei cateva masuri in plus. Nu vreau sa stai in palat. Du-te in ascunzatoarea din ora$ pe care o consideri cea mai sigura. Vino la raport in fiecare zi saptimana asta, dar la ore di- ferite. O sa-fi scriu un orar de care ar trebui sa tim numai noi doi. Nu intra sau ie$i din palat prin porfi previzibile. Mica-te la intamplare prin ora$ sunt sigur ca $tii mecanismul.Mulfumesc, Maiestate. O sa am grija sa fiu atenta.Mi gandesc si-fi incredinfez o misiune speciala care sa te fini departe de Shalidar o vreme, adauga generalul, in timp ce ochii i se indreptara automat spre un teanc de documente perfect ordonate de pe birou. Dar o sa-fi explic asta dupa ce- remonia oficiala de incoronare de maine.Maine! exclama Femke. Asta o sa-i ia pe nobili prin surprindere. Nu vor anticipa o ceremonie atat de curand.Prima regula a luptei, spuse ranjind Surabar. Inarhicul trebuie finut in garda. Daca pofi si-fi iei prin surprindere du$manii $i si nu-i la$i sa-fi anticipeze mi$carile, vor fi intot- deauna in defensive. Nu numai ca ceremonia va avea loc maine, dar, ca general al legiunilor, ma voi asigura ca intreaga zona in care va avea loc incoronarea sa fie impanzita de trupe. Nobilii nu vor putea nici sa se mi$te fara se impiedice de soldap. Ma indoiesc ca vor incerca ceva prostesc atata vreme cat sunt inconjurat de sute de trupe loiale.Femke rase zgomotos. Aveau sa fie cafiva nobili frustrafi $i nelini$tifi la ceremonia de a doua zi. Nu se va gasi niciun asasin in intregul imperiu atat de nebun incat sa incerce o lovitura pe nepusa masa, in prezenfa atator soldafi. Tacticile generalului pareau excelente, de$i ar trebui i el sa fie atent pentru un timp, eel pufin pana cand nobilii care puneau pro- bleme vor fi identificafi $i convin$i ca domnia sa e indreptafita sau vor fi finufi sub control.Se pare ca va descurcafi cu toate, Maiestate, spuse Femke cu o voce inca evident vesela. Ar trebui sa $tifi ca sta- rea de spirit pe strazile din Shandrim in legatura cu venirea Mariei Voastre la putere este una pozitiva. Oamenii cred c-afi reu$it sa anihilafi planurile lordului Vallaine de unui singur. Sunt sigura ca o sa va amuze unele variante mai exagerate despre cum i-afi pus la cale prabu$irea. Mai important este ca nu trebuie sa va ingrijorafi in legatura cu oamenii de rand. Se speculeaza mult despre ce vefi face in legatura cu planurile re- cente de a recruta personal pentru legiuni din randurile ora$enilor. $i, dupa infrangerea noastri militara in Thrandor, oamenii sunt curio$i sa vada cum o sa va descurcafi cu situafia diplomatic^ actuala. La urma urmei, noi eram invadatorii. Se $tie ca nu putem sta degeaba, sperand ca regele Thrandorului sa uite de incursiunea noastra. Daca nu facem ceva cat derepede, razbunarea va urma in mod inevitabil. Locuitorii par mai degraba curio$i decat ingrijorati. Se pare ca oamenii au deja incredere, intr-o oarecare masura, in judecata Mariei Voastre.Surabar dadu aprobator din cap, cu privirea pierduta, in vreme ce se gandea la implicate celor pe care fata i le adu- sese la cuno$tinfa. Pref de o clipa, batu darabana cu o mana pe birou, dar nu ramase mult timp cazut pe ganduri.Ar mai trebui sa $tiu $i altceva? intreba.Nimic care sa prezinte interes, Maiestate. Avefi vreo misiune pentru mine azi? Vreun zvon pe care afi vrea sa-1 lansez sau vreo informafie pe care afi vrea s-o obfin?Nimic in mod deosebit, Femke. Continua, te rog, sa asculfi cu atenfie zvonurile care circula. Nu cred ca, pentru moment, e nevoie sa intare$ti speculate. Voi incepe sa fur- nizez informal catre populate dupa incoronarea de maine. Ve$tile despre eveniment se vor raspandi destul de repede atunci cand nobilii i$i vor primi invitafiile in dupa-amiaza asta. Tu doar fii atenta $i fine-te deoparte pentru moment. Mi-ar plicea sa vii maine la ceremonie. Ai haine potrivite ca sa te dai drept nobila?Femke ridica u$or o spranceana $i zambi.Glumifi? intreba ea. O sa ma amestec printre ei, Maiestate. Am mai facut asta $i inainte. Sunt bine cunoscuta ca fiica unui lord din una din cetifile de pe coasta. Participarea mea nu va cauza nicio problema.$i chiar e$ti fiica unui lord? intreba zambind Surabar.aIncep sa cred ca ma pot a$tepta la orice din partea ta, Femke.Nici vorba, Maiestate, raspunse ea razand. Dar imi place sa joc rolul asta.Bine.Generalul scoase o bucati de pergament din sertarul bi- roului, ii inmuie pana in calimari $i nota o lista cu ore, cu un scris clar $i ordonat. I-o dadu lui Femke pe deasupra mesei.a A A Poftim. Inva^-o pe dinafara i distruge-o. Intalnirea de maine este seara, ca sa-mi po^i raporta informatii de la cere-a a monie. Incearca sa-fi dai seama care dintre aristocrat imi vor sprijini domnia $i cat de mult o vor face.La ce ora va avea loc ceremonia, Maiestate?Incoronarea va incepe la al doilea clopot dupa miezul zilei. Am invitafii pentru tofi nobilii locali. Am luat lista din una din evidence lui Vallaine. Paranoia lui mi-a fost de aju- tor se pare ca-i urmarea pe tofi, intr-o oarecare masura. Am aici o invitafie $i pentru tine. Ce sa scriu pe ea?Voi fi acolo sub numele de lady Alyssa, Maiestate, raspunse Femke, zambind senina $i neribdatoare.Surabar scrise numele pe invitafie $i i-o inmana. O privi cum face o reverenfa, se intoarce $i iese din incapere. Barba- tul zambi cand se gandi la sarcina pe care o avea in minte pentru ea. Da", i$i zise. Femke va fi perfecta pentru rol. E mai tanara decat mi-ar placea, dar e mai mult decat suficient de abila."Femke i$i petrecu noaptea aceea in lux. Era necesar sa fie aproape de palat $i voia sa-$i restabileasca identitatea de fiica rasfafata a unui nobil bogat, a$a ca se cazi la Potirul de Ar- gint", una dintre cele mai scumpe case de oaspefi din Shan-adrim. Inainte de asta, Femke se abatu un pic de la drum ca sa se schimbe in haine potrivite i sS aranjeze expedierea unor bagaje la casa de oaspe^i pentru mai tarziu, in aceeai zi.Shandrim era un ora vechi. Fusese capitala Shandarului mca dinainte de marea expansiune a imperiului. In centra segaseau cladiri vechi de cateva secole, dar zone intinse fiisesera demolate $i reconstruite atunci cand fusese inalfat actualul palat imperial. Constructor^ se folosiseri de aceasta ocazie pentru a largi strazi principale, pentru a reduce densitatea clidirilor $i a degaja central ora$ului. Dimpotriva, zonele mirginae ale Shandrimului erau pline de case ingrimadite, cu strazi intunecate $i inguste. Organizafiile criminale inflo- reau $i se aflau in competifie, facand sectoarele mai sarace periculoase pentru cei fara bagare de seama.Femke cuno$tea indeaproape fiecare strada $i alee latural- nica. Refeaua ei de informatori $i agenfi era extinsa. Alte persoane ii ofereau case sigure $i locuri de depozitare a echi- pamentului i a costumafiilor in care se deghiza. In cea mai apropiata dintre acestea se gisea tot ce-i trebuia pentru rolul ei de tanari nobila.O peraca de par brunet, buclat $i impletit intr-un stil elaborat, combinata cu un machiaj ingrijit $i haine minunat croite au schimbat atat de mult mfa^area lui Femke, incat numai aceia care o $tiau foarte bine ar fi putut s-o recunoasci. Expresia semeafa exersati cu atenfie i aerul indiferent com- pletau deghizarea. Femke nu putu si nu zambeasca mul^u- miti in timp ce privea rezultatele in oglindi.Lady Alyssa era unui dintre alter ego-urile ei preferate. Nu putea sa spuna exact de ce-i plicea atat de mult sa joace rolul tinerei nobile atragatoare, dar enervante. Faptul ci Alyssa traise intotdeauna in lux era parte din motiv, de$i asta nu ex- plica atracfia. Femke mai pozase de multe ori in personaje bogate $i se bucurase de un confort similar. Poate era bucu- ria secreti de a vedea cat de scandalizafi erau ceilalfi de egois- mul total al Alyssei. Era ceva delicios de neobrizat in insistent ei ca stapanul de la Potirul de Argint", Versande Matthiason, sa-i aduci personal Alyssei bagajele, iar fiicaacestuia s-o serveasci pe post de camerista personala in tim- pul $ederii sale acolo.Potiral de Argint" era una dintre cele mai vechi cladiri din Shandrim, ceea ce-i dadea caracterul care le lipsea altor hanuri scumpe din central oraului. Camera ei era frumos decorata, iar Femke i$i permise luxul de a merge desculfa pe covoral moale i gros. Totul fusese aranjat cu bun gust. Ta- blourile in care erau reprezentafi nobili i cai se potriveau ar- monios cu mobila scumpi din lemn inchis la culoare $i cu ro$ul $i verdele profund al covoarelor $i draperiilor. Cuver- turile erau de un alb laptos, cu flori frumos brodate, dand pa- tului un aspect proaspat $i imbietor. Cear$afurile fiisesera perfect intinse $i inveleau impecabil salteaua generoasa.Era greu si gase$ti lucrari de care sa te plangi, dar in rolul ei de lady Alyssa, Femke $tia ca era atat necesar, cat $i deaa^teptat ca ea sa faca asta. II puse pe Versande sa dea jos de pe perete unui dintre tablouri, susfinand ca i se parea ca unui dintre domnii de acolo ii ranjea batjocoritor oriunde s-ar fi dus. De asemenea, ii cera sa ia o vazi cu flori, pe care o des- crise ca fiind vulgara. De fapt, fusese unui dintre cele mai fru- moase aranjamente pe care le vazuse, dar Alyssa era cunoscuti pentru firea ei agasanti, iar Femke nu voia sa dezamageasca.Versande indeplini totul fara sa puna intrebiri, intracat $tia ce reputafie avea lady Alyssa, atat ca oaspete dificil, cat $i ca posesoare a unui portofel foarte adanc. Era tot timpul dispus sa treaca cu vederea factorii care provocau neplaceri i ex- centricitafile oaspefilor sai atunci cand ace^tia plateau bine.Femke se relaxa in luxul camerei sale i a^tepta pana cand restul nobililor primira invitafiile la incoronare. Cu o inima rautacioasa, continua sa faca cereri sacaitoare pe parcursul m- tregii dupa-amiezi. Era u^or sa se justifice: intrefinea imagi- nea personajului, dar era de asemenea delicios de placut.Mai intai se bucura de o baie fierbinte, care, bineinfeles, trebuia sa fie exact la temperatura ceruti, necesitand cateva modificiri: apa trebuia si fie mai intai fierbinte, apoi rece, apoi din nou fierbinte. Dupa asta se $terse cu prosoape moi, care au fost incilzite mai inainte, a$a cum insistase ea. Apoi comanda o tocani indiani $i primi cu incantare o fierturi mi- nunat de aromati, serviti cu prijituri calde i o porfie gene- roasi de fri$ci. Pana $i Alyssei i-ar fi fost greu sa giseasci motiv de nemulfumire in toate astea, hotiri Femke, in vreme ce lichidul fierbinte dizolva prajitura pufoasi de pe limbi.La scurt timp dupi ce termina, se auzi o u$oari bitaie in u$i, iar fata care ii adusese tocana intra.- A fost pe gustul domniei voastre? intreba timidi, luand tava cu capul plecat.A fost adecvat, mulfumesc, rispunse Femke cu dispref. Spune-mi, fetifo, avefi un croitor aici? Cred ca o sa am ne- voie de o noua finuti pentru maine, a$a ca voi cere sa mi se faci una in noaptea asta.O rochie pana maine? lasi sa-i scape fata, cu un ames- tec de neincredere i groaza in voce. Nu cred ca exista cineva aici care si poati face asta, doamna mea. Dar o si1 intreb pe tata, poate $tie el pe cineva.O, sunt siguri ci tie, declari increzitoare Femke. Pare o persoani destul de competenti. La urma urmei, trebuie sa fi fost i alfii care au avut nevoie de serviciile unui croitor. Nu cred ci sunt singura care are trebuinfi de haine din cand in cand.Da, doamna mea. O si merg si intreb imediat, doamna mea.Fata cea mici a lui Versande ie$i facand tulburati o reve- renfi. Omul avea, fari indoiali, cuno^tinfe, caci dupi numai o ori o croitoreasi bitu la u$a Alyssei.Femeia micufa i vanjoasa, cu un chip pe care cu greu se citea ceva, lucra repede i aproape fara sa fina seama de ran- gul sau pozifia pe care le avea lady Alyssa. In momentul in care Alyssa ridica glasul ca sa se planga de vocea rastita $i de maniera directs a femeii, croitoreasa cea micufa se opri $i o privi ferm.Vrefi o rochie noui pana maine sau nu? intreba.Pai... bineinfeles cS vreau...Foarte bine, o intrerupse brusc croitoreasa, daca a$a stau lucrurile, atunci facefi cum va zic $i nu-mi provocafi neplaceri, ci altfel plec de aici imediat. Va garantez ca nu mai gasifi pe altcineva dispus sa vi faca o rochie in mai pufin de o zi $i, chiar daca reu$ifi, nu ar avea indemanarea mea. Deci cum rimane?Femke fu cu adevarat surprinsi de atitudinea micufei femei $i ii dadu seama ca-$i gasise na$ul. Nu avea prea multe de ca$tigat daca facea in continuare pe nobila infepata, a$a ca incuviinfa resemnata din cap $i se lasa trasa $i impunsa fira sa scoata un sunet, in timp ce croitoreasa ii lua o mie de masuri. Nu mai erau $i alfii in camerS s-o vada atat de umilita, iar Femke se indoia ca femeia va vorbi despre asta. Nu pirea genul care si barfeasca.Femeia susfinea ci e cea mai buna croitoreasa din Shandrim $i refiizi si i se spuna ce sa faci.O sa va fac o rochie i o sa va placa sau nu. Prea pufin conteaza asta pentru mine. Pot sa-mi vand intotdeauna pro- dusele, spuse semef.Cu masurile lui Femke notate pe o placufa de ardezie, femeia se grabi sa iasi din incapere, lasand-o pe Femke sa seintrebe cu ce fel de ve$mant se va intoarce a doua zi. Tanara n-ar fi trebuit s-$i faca griji; femeia nu se laudase de- geaba. Rochia era uimitoare. Era facuta din mitase de un ro$u-inchis, completata perfect cu o broderie minufioasa din fir de argint. Linia decolteului, corsetul frumos cusut $i lu- cratura din jural gatului $i de la maneci erau rafinate. Era de necrezut ca ceva atat de frumos a putut fi creat in mai pufin de o zi.O, uau! exclama uimita. E incredibil! Pot s-o incerc, va rog?Cu manierele astea, putefi, raspunse croitoreasa, in mod evident multumita de efectul pe care-1 provocase munca ei.Cum se face ca n-am mai auzit de domnia voastra pana acum? intreba Femke, ie$ind pentru o clipi din pielea perso- najului sau, fara sa-$i dea seama.Ei bine, nu lucrez chiar pentru oricine, tanarS domni^i. Prietenii $i-au catigat dreptul la serviciile mele, iar Versande a fost un prieten bun de-a lungul anilor.Va rog, am fost extrem de nepoliticoasi cu domnia voastri, iar pentru asta imi cer scuze. A$ putea sa va intreb cum v mimi^i, fiindci mi-ar placea foarte mult sa va mai co- mand haine pe viitor? Sunte{i un geniu.Pute^i intreba, lady Alyssa, $i nu voi refuza o cerere atat de cinstiti. Numele meu este Rikala, dar daca va spun numele nu inseamna ca dreptul la serviciile mele va este ga- rantat.Rikala o ajuti pe Femke sa se imbrace, inchizand cu griji randul dublu de nasturi mici, care se intindea pe toata lungimea spatelui. I se potrivea perfect, iar Femke se admiri in oglinda.E frumoasi, Rikala. Mul^umesc, mulfumesc mult de tot. Cat va datorez? Oricare ar fi preful, rezultatul e pe misuri.Ave^i griji de munca mea, lady Alyssa, raspunse Rikala. Voi $ti daci n-ai procedat astfel. Ii pute^i achitacosturile lui Versande. Sunt siguri ca va cere un pre corect. Sa ave^i o zi buni.Incredibil", se gandi, risucindu-se din nou in faa oglin- zii. Oricate a$ afla despre Shandrim, ma a$teapta mereu cate o surpriza."Pentru a demonstra ci este demna de increderea Rikalei,Femke ceru o trisuri cu care sa se deplaseze pe scurta distan^acatre palat in dupi-amiaza aceea. De$i nu avea mai mult deun minut de mers pana la por^i, Femke sim^i ca Alyssa ar tre-. abui sa-$i faca intrarea cu un fast pe misura noii sale ^inute. In plus, vistieria impiratului plitea pentru ca ea sa fie o taniri domni^a bogati, a$a ci sim^ea ca e de datoria ei si-i joace rolul cum trebuie.Cand a ie$it din trasura la poarta palatului imperial, nu pu^ini au fost cei care s-au oferit s-o ajute sa coboare treptele. O mul^ime de lorzi $i lady soseau pentru ceremonia de in- coronare. To^i erau imbrica^i cu ce aveau mai bun pentru aceasta ocazie, dar niciunul nu trecu cu privirea elegan^a ui- mitoare a lui lady Alyssa. Nu era corect ca ochii sa fie a^inti^i asupra ei, de vreme ce i$i petrecea mare parte a vie^ii mcer- cand sa treaca neobservata, $i totu$i era acolo, in central atenpei, bucurandu-se din plin de fiecare secundi. Fiind atat de marcanti, Femke reu$i sa devini invizibili. To^i ii vor re- marca prezen^a, dar nu vor vedea decat o frumoasi nobili. Gardi de ceremonie, mormii Nelek din cealalti parte a cortului. Stitea picior peste picior pe mormanul lui de paturi, cu o parte din armuri intr-o mani $i o carpi in cealalta. Dupa cinci ani in legiunea de elita a generalului, mi pune garda de ceremonie. Dar solda^ii ce au? De ce nu pot si-$i lustraiasci ei cataramele $i si stea drep^i?Reynik zambi pentru sine. Unii oameni nu erau nicio- dati multumiti. Gandul ca toata nobilimea din Shandrim avea sa-1 vada ii gadila orgoliul de a face parte din for^ele speciale ale generalului. Era o onoare sa fii ales pentru aceasta legiune. Doar ca^iva noroco$i erau lua^i direct de la antrenamentele de baza pentru infanterie, iar compendia pentru cele cateva lo- curi disponibile in fiecare an era acerbi. Reynik era unui dintre cei doar doi membri din intreaga legiune care nu-$i sarbatoriseri inca cea de-a optsprezecea aniversare, deci rea- lizarea era cu atat mai speciali.Tanirul se uiti pre de o clipi la imaginea sa reflectati in plato$a pe care o lustruia. Chiar $i deformati de suprafafa curbati a metalului, Reynik era incantat sa observe ci fa^a care il privea nu mai era cea a unui biiat. Programul de pregitire intensi prin care trecuse il maturizase atat fizic, cat $i mental. Exuberant copilireasci se mai citea inci in trasaturile sale numai cand zambea.Nimeni nu catadicsi sa rispundi mormiitului lui Nelek.aIn schimb, birba^ii se striduiau si-$i lustruiasci armura de ceremonie cat puteau de bine. Capul de coloani i-ar pedepsi imediat daca ar gasi $i eel mai mic cusur uniformelor lor. Nicio persoani cu capul pe umeri nu 1-ar supira. In ceea ce-i privea pe solda^i, capul de coloana era un zeu. Rezulta ca se- cundul era un semizeu, deci $i acesta trebuia ascultat fari re- zerve.Comandan^ii, generalii $i nobilii care se implicaseri in chestiuni militare erau vazu^i in mare ca ni$te pauni care i$i etaleazi cozile, plini de sine, dar rupp de realiti^ile dure ale vie^ii militare din prima linie. Cu toate acestea, Reynik avea o perspective unici asupra rangurilor ofi^ere^ti. Atat tatil, cat $i unchiul sau fuseseri comandan^i ai legiunilor. Acum, ci trecuse prin pregitirea de baza pentru infanterie i prin ceaavansati pentru postul actual, Reynik putea si-$i dea seama cat de vaste trebuiau sa fie cuno^tin^ele ofi^erilor. Pentru el, tatil $i unchiul erau cei mai profesioni$ti solda^i pe care ii $tia $i scopul sau era sa le calce pe urme i si urce pana in varful ierarhiei. Voia cu disperare si-$i faca tatil mandra.Reynik fusese antrenat cu fine^e din momentul in care cei dintai pa$i. Tatil siu a fost primul care 1-a invi^at cum si bati pasul $i apoi cum si-$i balanseze bra^ele ca un soldat in mar$, facand ca totul si pari o joaci de copii, care lui Reynik i-a plicut la nebunie. Pe misuri ce cretea, $i jocurile deveneau mai complicate. Harjonelile dintre tati $i fiu de care s-a bu- curat nu au fost ca ale majorititii copiilor. Daci al^i ta^i pur $i simplu se rostogoleau pe podea ca si se amuze, tatil lui Reynik introducea treptat tehnici de lupti fari arme, de- prinzandu-1 subtil pe fiul siu cu aptitudini pe care mul^i adul^i se chinuiau si le stipaneasci.Cat fusese copil, lui Reynik ii plicuse si-$i asculte tatil $i unchiul dezbitand tactici $i strategii militare. Cand se gandea acum la acele discu^ii, ii era u$or si^i dea seama cat de dife- riti trebuie si fi fost viziunea unui ofi^er fa^i de cea a unui soldat obi$nuit. Daci unchiul siu n-ar fi fost ucis in urmi cu mai bine de doi ani, acum s-ar fi bucurat $i mai mult si asculte aceste dezbateri.Furia ii facu pre de o clipi loc in inima lui Reynik, la gandul uciderii unchiului siu. Fusese de fa^i cand se intam- plase. Unchiul n-avusese nicio $ansi de scipare. Nu fusese nicio amenin^are, nici un motiv plauzibil, nicio provocare care si poati justifica omorul cu sange rece. Acum Reynik, viral $i unchiul siu jucau ceva in mijlocul strizii, iar in clipa urmitoare un striin a apirat de niciieri, 1-a injunghiat pe unchiul lui Reynik in piept i a dispirat pe o alee din apropiere.Reynik a apucat si vadi in fugi chipul uciga$ului. $tia ci n-avea sa-1 uite niciodati. L-a urmirit pani pe alee, dar doar capva pa$i. Strigitele de ajutor ale virului siu 1-au oprit din drum, sfaiat de nehotirare. Uitandu-se acum inapoi, era clar ci decizia de a-$i sus^ine virul innebunit de durere fusese cea corecti. Daci 1-ar fi urmirit pe uciga$, ar fi fost pu^in proba- bil ca Reynik sa supraviefuiasci unei confruntiri cu el.Din cate spunea tatil siu, uciga$ul era aproape sigur un asasin. Nu era, deci, surprinzitor ca autorita^ile nu reu$iseri niciodati si puni mana pe el. Chiar $i acum, Reynik cerceta figurile oamenilor in locuri publice, in speran^a ci-1 va vedea pe criminal $i-l va putea aduce in fa{a justi^iei, de$i $ansele erau foarte mici.In reguli, solda^i! Vreau si vi vid plini de viafa!Vocea puternici a secundului intrerupse reveria lui Reynik. To^i siriri in picioare $i luari pozi^ia de drep^i la margi- nea paturilor.Uniforma de ceremonie. Inspec{ie. Afari. ACUM! La urmitorul semnal, pornim in mar$ spre palat. Fi$i sprinteni. N-avem toati ziua la dispozipe.m&mine e tipa aid? $opti lordul Danar cu o voce joasa $iTCapitolul 2conspirativa.Micul grup de nobili tineri din jurul sau urmari cu priviri subtile incotro se uita Danar $i remarca o tanara atractivS intr-o rochie regala, de un ro^u-inchis. Unui dintre barbafi tu$i incet.O partida fascinanta pentru tine, Danar. Lady Alyssa are o reputa^ie interesantaaInteresanta? In ce fel, Sharyll? Vorbe$te, omule, n-am mai auzit pana acum de lady Alyssa $i nici n-am vazut-o la curte.Poate ca te-a evitat special, Danar. Ai o reputa^ie de pradator cand vine vorba de doamne, spuse unui dintre cei- lal^i, razand incet.Nu, ma indoiesc, zise Sharyll, scuturand u$or din cap. Lady Alyssa e un element care apare intamplator in Shandrim. Sunt momente cand vine la evenimente oficiale sau petreceri particulare timp de o saptamana sau doui, apoi n-o mai vezi cu lunile. Cand apare iar, se poarta de parci n-ar fi fost deloc plecat5. Nu tie nimeni unde se duce $i cum se tine la curent cu barfele de la curte. E o enigma.A, ador provocirile, murmura Danar, inci urmirind-o cu privirea pe Alyssa prin sala mare.Ei bine, n-a? fi zis, judecand dupa cateva dintre dom- nitele cu care ai ales sa-fi impar^i afecfiunea in ultima vreme! Acum n-ai putea sa mai spui cS ultima ta cucerire a fost o provocare, nu? S-a finut ca raia de tine din primul momentaain care ai aritat ca te intereseazi. In ochii lui Sharyll se citea amuzamentul in timp ce observa privirea intensi a lui Danar. Lady Alyssa e foarte diferiti de ce serve$ti tu de obicei. S-ar putea spune ci este unica tocmai pentru ci nu se implici in rela^ii, e imposibil de prins. Se zice c-ar fi singura fiica a unui lord negustor bogat dintr-una din ceta^ile de pe coasti, dei nu mi-a fost confirmat din care anume. E plina de bani, dar e capricioasi $i se tine departe $i de cele mai firave avansuri romantice. E ca $i cand ai incerca sa aduni cea^a dimineii intr-un borcan, Danar n-o s-ajungi niciieri.Tanarul lord i$i indepirti privirea de la lady Alyssa i il fixi pe prietenul sau, care ranjea. O expresie amuzati ii lumini trasaturile $trengire$ti i chipe$e i, firi si-$i dea seama, i$i trecu degetele prin pirul negru ticiune. Danar chi- coti, iar zambetul ii accentui gropi^ele copilire$ti $i ii aprinse o luminita in ochii de un albastru intens.Asta e o provocare cireia nu pot sa-i rezist. Pe zece seni de aur c-o si pi$easci alituri de mine in mai pu^in de o saptimani, declari el.S-a facut, accepti Sharyll firi ezitare. Deja pot si simt greutatea aurului in buzunarul meu. I^i arunci banii pe geam, prietene. Vechiul tiu farmec nu va face minuni cu lady Alyssa. O si te citeasci imediat. Te pregate$ti si fii invins, Danar, $i o si radem bine pe seama ta $i o si bem un butoia$ de bere cand o si pliteti.Ceilal^i tineri nobili radeau infiindat, dar Danar nu-i bigi in seama, preferand si se uite din nou in mulfime dupi Alyssa, cu mintea plini de idei despre cum ar trebui s-o abordeze. in adunarea din sala mare a palatului imperial se gaseau to^i membrii inaltei societal din Shandrim. Toate numele sonore se invarteau printre coloanele inalte ale silii, dar, departe de a fi civiliza^i $i cu inima u$oari, murmurul conversa^iei adipostea un amestec potential exploziv de emo^ii. Grupuri pline de furie stiteau alituri de grupuri exaltate i bucuroase. Expresiile de pe chipurile lor variau de la sobrietate pana la extaz, de la nerabdare pana la incruntari prevestitoare. Femke se bucura ca Surabar hotirase sa trimiti for^e armate nume- roase. Sim^urile ei ii strigau ca evenimentul era un dezastru pe cale sa se desfa$oare.Pistrandu-$i chipul senin, Femke se strecuri prin mul^ime,facand ca privirile sa se intoarci dupa ea oriunde ar fi mers. Erau$or sa joci un rol de lady daca aritai ca ea. O binecuvanti dinnou in ticere pe Rikala. Cu reverence subtile catre lorzii maiin varsta $i inclinari din cap catre cei tineri, Femke stribitu salamare pe intreaga lungime, uitandu-se dupa grupuri carepareau ca pun ceva la cale. Ca^iva se aritau ostili fa^a de nouaincoronare, dar, din cate ii $tia pe acetia, capita convingerea . . a . . .. ca nu vor face nimic prostesc. In ciuda faptului ca in mijloculnobilimii curgea suficienta fiere incat sa genereze o mie detentative de asasinare, Femke incepu sa se relaxeze. Poate ci pana la urmi o si apuc si mi bucur de eve- niment, i$i zise ea incet.Pe Femke o ingrijorau eel mai mult nobilii conservatori, acei lorzi care erau de pirere ci aristocra^a se transmitea pe linie de sange. N-ar fi primit niciodata cu bra^ele deschise un impirat apar^inand castei militare, chiar daci era general. Surabar nu se trigea din randurile nobilimii $i nicio Casi" nu-i putea sus^ine pretinderea mantiei de impirat. Nobililor conservatori nu le pisa ci Surabar era potrivit si carmuiasci. Pentru ei, era doarun pretendent la mantie $i n-aveau sa renun^e pani cand cineva cu sange albastru nu o va purta in locul lui.In ciuda presim^irilor rele, Femke nu detecta iminen^a vreunei ac^iuni in sala. Anun^ul incoronarii venise prea repede $i fusese prea surprinzator pentru a lasa loc de tentative de complot. Planul lui Surabar de a-i lua pe nobili prin sur- prindere incepuse bine.Cand Femke il vazu pe lordul Danar facandu-$i loc prin mul^ime catre ea, oftS in sinea ei. N-avea pe unde sa scape, i el se apropia ca o molie atrasa de lumini.Dintre toate locurile in care putea sa se duci, trebuia sa vina spre mine! bombani ea incet.Nu putea sa-$i gaseasca o scuza rapida, apoi sa iasa iute. Femke va trebui sa negocieze politicos avansurile lui inevi- tabile, pe cat de diplomat posibil. Danar era un afemeiat no- toriu. De asemenea, era fiul eel mare al lordului Tremarle, unui dintre cei mai puternici lorzi din Shandrim. Drept ur- mare, in ciuda unei dorinfe nebune de a-i trage una intre pi- cioare, facu o reveren^a i il privi in ochii alba$tri i scanteietori cu respectul cuvenit rangului sau. Apropierea sa rapida i plecaciunea ridicol de adanca pentru un aristocrat o ficura sa i se strepezeasci dinpi chiar inainte ca el sa deschida gura sa spuna ceva.Bine te-am gasit, doamna mea, spuse, afi^and un zam- bet clar rezervat pentru domni^e.Intr-adevar, lord Danar, e o zi numai buna pentru in- talniri, nu-i a^a?aM-ai pus in inferioritate, doamna mea. In timp ce tu imi cuno$ti, evident, numele, eu n-am avut incS phlcerea de a-1 afla pe al tau.Haide, lord Danar, nu incerca sS-mi spui ca din grupul de seama de tineri lorzi cu care erai cand am intrat in salS n-a$tiut niciunul si-{i spuni numele meu. Mi-e greu sa cred asta, adauga ea pe un u$or ton de dojani. A fi zis ca micar lordul Sharyll $i-ar aminti de mine, am avut o conversa{ie mai lunga in urmi cu nici ase luni.Ai demascat talharul din start, recunoscu el ridicand din umeri, folosindu-$i zambetul copiliresc despre care tia ci face ravagii. Vai, voiam doar si aud numele de pe buzele tale, doamna mea, cici mi intrebam daci nu cumva mi-au intins o cursa. Nu e neobi$nuit pentru prietenii mei sa faci glume $i sunt sigur ci, daci te uifi la grupul pe care 1-ai pomenit, vei vedea ci ne urmiresc indeaproape.Femke ii privi $i cateva capete se intoarseri repede, ficand-o si radi. Se folosi de ocazie ca si se mai uite o dati prin mulpme, dar nu erau semne de pericol iminent. Femke i$i intoarse aten^ia citre lordul Danar $i, dei enervati ci o intrerupsese din munca ei, sim^i un fior de atrac^ie. Lui Femke i-ar fi plicut si fie curtati de lordul Danar in alte im- prejuriri, de$i $tia ci este un fiistangiu. Dar nu $i-ar risca iden- titatea fabricati pentru un flirt frivol cu ocazia acestui eveniment.Eu sunt Alyssa, spuse Femke, lisand inten^ionat de- oparte tidul de lady", a$a cum se cuvine cand vorbeti cu un lord mai in varsti.Lady Alyssa, repeti Danar cu o alti pleciciune politi- coasi. Ciudat, se pare ci Sharyll nu numai ci $i-a amintit de tine, dar a i ales si-mi spuni numele tiu adevirat. Crezi ci-mi joaci o festi $i mai mare? Sau poate... o, fie ce-o fi! O taniri i frumoasi lady ca tine probabil ci nu e interesati de uneltirile i jocurile tinerilor de la curte.0 tanari $i frumoasi lady ca tine"? $i ce inseamni asta mai exact, lord Danar? intrebi Femke cu sprancenele ridi- cate, uitandu-se pentru o secunda pe deasupra umirului siupentru a observa grupurile de nobili din spatele lui, dupa care il privi iar in ochi.Nimic riu, te asigur, raspunse el repede, fari sa observe ci ea era atenta $i-n alti parte. Doar ca am observat ca nu iai ciutat pe cei de-o seama cu tine cand ai intrat in sala. Intr-adevir, rar am mai vizut pe cineva sa se simti atat de bine in compania propriei persoane.Bine observat, domnul meu, dar atunci de ce ai ales si-mi invadezi spa^iul intim? Se $tie ca nu-mi place compania barba^ilor, aa ca ar trebui sa ai un alt motiv decat propria singuritate. Un pariu, poate? Un rimi$ag cu acei prieteni uneltitori?Danar fii surprins de spiritul ei de observa^ie, dar avu griji si nu lase se vadi. Alyssa era mai istea^i decat femeile pe care le curta in mod obi$nuit, iar asta ar fi o schimbare interesanti. Decise ci ar fi o plicere rari si petreaci timp in compania unei femei care era atat atrigitoare, cat $i cu mintea ageri.Nici gand, lady Alyssa! Nu voi nega faptul ca ceilal^i mi-au spus de lipsa ta de preocupare fa^i de curtenitori, iar asta, intr-adevir, mi-a starnit interesul. Dar nu provocarea unei poten^iale cuceriri m-a adus citre tine. Este vorba de eterna mea ciutare a unui suflet pereche. Partenera mea per- fecti, daci doreti. Am ciutat aproape toati via^a, dar vai!, inci n-am avut noroc... doar daci...La inceput, Femke fii tentati si-$i bage degetul pe gat ca si arate ce credea despre replica asta. Dupi aceea, instinctul o impinse si se manifeste verbal, dar se stipani i rispunse cu o replici in^elitor de blanda.A, femeia perfecti pentru lordul Danar! Din cate am auzit, acea domni^i ar fi intr-adevir greu de gasit, spuse, pro- fitand de ocazie ca sa-1 inconjoare de parci ar fi cercetat unanimal in pia^i, dar de fapt folosindu-se de asta pentru a arunca din nou o privire in mul^ime.Danar ii facea sarcina mult mai dificili decat ar fi trebuit si fie.Mi indoiesc ci eu m-a incadra, mai spuse, inchein- du-$i cercul.Serios? $i cum ai ajuns la aceasti concluzie? intrebi Danar, cu vocea debordand de curiozitate.Generalizand. In trecut, ai avut gusturi pentru un anu- mit tip de femei, domnul meu. A putea spune ci multe dintre ele au insu$iri fizice deosebite, care mie imi lipsesc. De asemenea, au cam aceea$i perspectivi a statutului lor in so- cietate i$i doresc si se mirite bine $i si procreeze. Pot si spun cu toati sinceritatea ci am purine in comun cu aceste doamne.Danar rase de sinceritatea ei $i de observa^iile juste.Categoric, eti diferiti. Dar nu e neaparat un lucru riu si fii diferit. Cine poate spune ci n-am ciutat printre femei care nu mi se potrivesc deloti E$ti atrigitoare, singuri $i de$teapti de ce n-a$ vrea si te cunosc mai bine?Lui Femke ii trecu prin cap o duzini de replici tiioase, dar chiar cand si deschidi gura si-i serveasci rispunsul ales, ziri cu coada ochiului ceva ce-i ingheti sangele in vine.Imi cer scuze, lord Danar, nu doresc si fiu nepoliti- coasi, dar oricat de mult mi-ar plicea si continui aceasti con- versape, tocmai mi-am dat seama ci a sosit lordul Kempten. Te rog si mi ier^i, am de discutat cu el treburi urgente, care nu pot a$tepta. Poate ne intalnim alti dati si ne continuim discu^ia?Femke i$i dori imediat si^i poati retrage ultimele cuvinte. De ce ii dadea lui Danar ocazia s-o caute? Ce fusese in min- tea ei?Pii... desigur. Daca dore$ti, raspunse Danar, care aproape ca nu mai $tia ce sa spuna. Credea ca facuse progrese $i totui, dintr-odati, ea il didea la o parte. Ce spusese? Con- versa^ia fusese inofensivi $i lady Alyssa parea o persoana caldi in compara^ie cu imaginea pe care i-o zugriviseri prietenii lui. Acum fata abia a$tepta si piece de acolo.Dore$ti sa te ocupi de afaceri acum, doamna mea? Ceremonia e pe cale sa inceapi. N-ai putea si...?Dar Femke deja se pregatea sa piece i nu se opri sa-1 as- culte. Ultima observape a lordului Danar despre ceremonie era corecti. O fanfari triumfali de trompete anun^a sosirea lui Surabar $i vestea, de asemenea, sosirea girzilor sale armate. O coloani mare de solda^i intri pe u$i in fa^a generalului, miriluind prin centrul salii mari citre scena din capitul opus, creand in trecere un culoar central prin mul^ime. In marul solda^ilor, coloana se impirti uor. Unui cate unui, birbapi plecau din fruntea coloanei, pentru a ocupa pozipi stabilite dinainte. Cu o precizie rafinati, milimetrici, se formari doui randuri stranse de solda^i care priveau spre interior, intr-o etalare ame^itoare a paradei militireti. Astfel, se crei un culoar de trecere lat de vreo trei pa$i, prin care generalul urma si inainteze.Nu acum, domnul meu. Si nu uita^i ce voia^i si spune^i pani data viitoare cand ne intalnim, zise hotirati Femke peste umir $i dispiru, abia schifand o reveren^i. Ochii ii erau a^inti^i asupra lordului Kempten i se ruga meet si ajungi la el la timp, firi a crea vreun incident care si-i atragi aten^ia. Nu era sigur ci incerca si-i ia via^a lui Surabar, dar cand Femke ii vizuse chipul pentru o clipi, avusese o pre- sim^ire. Invi^ase de mult si se increadi in astfel de instincte.Femke era pe partea cealalti a randurilor de solda^i care se formau, aa ci nu-$i putea surprinde prada. Daci nu ar ajungein capatul opus al silii mari inainte ca alaiul sa-i blocheze calea, atunci n-ar avea nicio putere si intervini in orice ar fi incercat lordul Kempten. Aplecandu-se $i strecurandu-se prin mul^imea de nobili, Femke se scuza aproape la fiecare risu- flare, dar nu se opri din inaintare. La un moment dat, pirea ci se va impotmoli in spatele liniei de solda^i, dar in cele din urma, cu o ultima manevri, i$i facu loc pe langi un grup de doamne, aparent absorbite de precizia militarilor i de armu- rile lor strilucitoare, $i reu$i sa se strecoare prin fa{a coloanei $i sa treaci de partea cealalta a silii.aLa naiba! Unde s-a dus? bombani Femke. In ultima parte a traseului ei, in care fusese obligate sa-$i croiasca drum prin mul^ime ca un $arpe, se concentrase mai mult la cum sa traverseze sala i-l pierduse din ochi pe lordul Kempten.Nu poate sa fie prea departe.Inil^andu-se pe varfuri, Femke se uiti in mul^ime dupa el, dar fari succes. II vizu, in schimb, pe generalul Surabar, care intrase in sala $i inainta cu pas regal prin culoarul de solda^i, inca in formare.Mintea lui Femke analiza sute de posibilita^i. Ce a$ face daca a$ fi in locul lui Kempten?", se gandi, incercand si-$i lini$teasci bitiile inimii. Ii bubuia atat de tare in piept, incat n-ar fi fost surprinsi daci cei din jur ar fi inceput si se plangia^de zgomot. Inci n-a avut timp si plinuiasci nimic compli- cat i, dupi expresia pe care o avea mai devreme, e $i ne- lini$tit, $i hotirat. Haide, Femke, gande$te! E un traditionalist cu o reputape de om care se pne de cuvant in orice afacere ar incheia. Daci pune ceva la cale, are de gand si ac^ioneze singur, nu e genul care sa intre intr-o conspira^ie. E posibil si fie implica^i $i al^ii, dar cred ci ansele sunt slabe. Daci a$ incerca sa1 omor pe Surabar i daci a fi un birbat cum e Kempten, cum a$ face-o?"Erau prea mul^i solda^i de fai. Lordul Kempten avea purine op^iuni daci voia sa nu devini chiar el un martir. Atunci i$i didu dintr-odati seama. O, prostul de el! exclami incet $i incepu si-$i croiasci drum printre oameni pentru a ajunge cat mai aproape de locul prin care avea sa treaci Surabar.Asta e", se gandi innebuniti. Are de gand si se martiri- zeze. Cei mai probabil intr-un atac cu pumnalul, pe care 1-a otrivit, ca sa fie sigur. Nu-i de mirare ci pirea nelini$tit!"Ce era de facut? Intrebarea ii ardea in minte. Daci lordul Kempten avea sa incerce un atac sinuciga$ asupra generalului Surabar, cum si1 impiedice? Femke ar fi putut cu greu si justifice uciderea lui doar pe baza intui^iei. $i oricum nu voia si1 omoare. Totu$i, daci n-ar reu$i si ia misuri $i atacul lordului Kempten asupra lui Surabar va avea succes, atunci ea ar fi responsabili. Era o dilemi care devenise i mai puternici in momentul in care il pierduse din vedere.Dintr-odati, acea parte a problemei se rezolvi. Femke il ziri pe lordul Kempten in apropiere. Evident, se afla in par- tea din fa$ a mul^imii. Fa^a lui ca de ceari era de un cenuiu palid, iar la tample ii apiruseri mici broboane de transpira^ie.aIn momentul in care-1 vizu, Femke tiu ci instinctele ei erau intemeiate.Surabar nu era departe. Nu mai avea timp si se gandeasci. Femke trebuia si faci ceva $i trebuia s-o faci acum. Ii didu seama imediat ci uciderea lordului Kempten nu era o optiune. Chiar daci ar fi reu$it si faci asta fari si fie obser- vati de cei care se aflau in jural ei in mulpme, ii spusese in mod prostesc lordului Danar ci se ducea si stea de vorbi cu Kempten $i probabil ci acesta inci o urmirea. Chiar daci Danar era un flirt enervant, nu era prost. Daci Kempten ar pica mort in mul^ime, ar pune totul cap la cap.Fira sa se opreasca pentru a-$i gandi urmatoarea mi$care, Femke i$i scoase un pieptan din pir $i-$i facu loc repede prin- tre oameni pana cand ajunse exact in spatele lordului Kempten. II impunse u$or cu un capit al pieptinului in zona rinichilor, in partea de jos a spatelui, i ii $opti in ureche:Nu va micati, domnul meu, sau va omor chiar aici. Pieptanul pe care il n in spatele domniei voastre are ascuns in el un ac inmuiat intr-o otravi mortala. Va rog si nu ma obliga^i sa-1 folosesc. Daca o s-o fac, moartea domniei voastre nu va servi niciunei cauze.Ce...? Cum...? Lady Alyssa? ingiima el.Sssst! il potoli Femke, avertismentul ei $optit abia auzindu-se in urechea lui. Sta^i nemi$cat pana cand trece Surabar. Apoi mergem la o mica plimbare.N-avuri mult de ateptat, cici generalul se apropia. Surabar trecu pe langi ei cu un pas mare{ i cumpinit, iar Femke zambi cand i$i didu seama ci generalul facuse o mi$care cu- rajoasi acceptand mantia imbracat complet in ^inuti militari, inclusiv cu armuri. O precau^ie inteligenti, se gandi. Avea sa-i infiirie pe lorzii conservatori, atrigandu-le $i mai mult aten^ia asupra mediului din care provenea, dar asta nu putea fi evitat.a^In reguli, domnul meu, opti Femke, aplecandu-se peste umarul lordului Kempten. Acum, si mergem. Vi rog, fari miciri brute. Nu vreau si vi infig ista in spate din gre$eali; ar fi jenant si vi otrivesc aici. Niciunul dintre noi n-ar dori si se intample asta, nu-i a$a?Lordul Kempten dadu u$or din cap in semn ci nu. Indru- mat de mana lui Femke aezati pe spatele siu, ie$i repede din randul de solda^i $i pitrunse in mulfime. Cei doi se mi$cari incet prin adunarea de nobili, avand griji si nu faci nimic ce i-ar fi putut distrage de la inaintarea generalului Surabar.Femke il ghida pe lordul Kempten spre zona laterala a silii $i gandurile ii alergau. Era la cheremul ei, dar ce ar fi trebuit si faca acum cu el? Se gandi sa-1 incuie intr-o incipere pana cand ar putea si i-1 predea lui Surabar. Asta ar fi fost solu^ia cea mai logici, dar Femke tia ci, daci lordul Kempten avea si mirturiseasci, atunci Surabar nu va arita mili. Lordul Kempten ar muri cu siguran0, ca $i cand 1-ar fi otrivit ea. Surabar era cinstit, dar Kempten plinuise si1 asasineze pe viitorul impirat. Aceasta era o ofensi capitala. Femke nu voia sa mai aibi inci o moarte pe con$tiini. Exista vreo cale de a rezolva asta fari virsare de sange?Zona de langi peretele lateral al silii mari era mai pu^in aglomerati, iar cand vocea puternici a Inaltului Preot din Shandar se auzi pronunfand frazele de inceput ale ceremoniei de incoronare, mare parte a nobilimii adunate se mi$ci mai inainte, ca si vada $i si asculte. Cum oamenii erau aten^i la partea din fa0 a silii, era u$or si1 indrepte pe lordul Kempten cu vorbe optite inapoi, citre cea mai apropiati ie$ire. U$a era incuiati. Femke ar fi fost surprinsi daci nu ar fi fost aa. Generalul Surabar n-ar fi permis azi nicio scapare evi- denti in asigurarea pazei. Sigura cale de a ie$i din sali era pe la intrarea principali, care era in momentul acela inconjurati de zeci de solda^i. Nu aveau ce si faci. $i nici nu se punea problema si piece inainte de sfaritul ceremoniei.Domnul meu, o si ne a$ezim cat se poate de aproape de ie$irea principali. Vom pleca imediat dupi ce noul impirat va parisi sala. Vi asigur ci nu doresc si vi fac niciun riu. Dimpotrivi, de fapt, dar trebuie si discutim in lini$te inainte de a vi lasa si pirisi^i palatul.Ai de gand si mi la$i si plec, Alyssa? N-are nicio logici. Credeam ci o si mi predai girzilor. Categoric, e$ti plina de surprize, taniri domniei. Cum ai tiut ce voiam sifac? intreba lordul Kempten intr-o $oapti infiorati care se auzi destul de tare.Femke ii ficu semn sa taca fara si-$i mi$te buzele $i apoi dadu uor din cap catre scena inil^ati din capatul indepartat al silii. Fi^i atent la ceremonie, domnul meu. Suntem urmarit i nu vreau sa starnesc suspiciuni. Sa spunem deocamdati ca am doi ochi $i-i folosesc. A^i ie^it in eviden^a. Nu voiam sa vi risipi^i via^a degeaba. Shandarul are nevoie de domnia voastra $i de al^ii asemenea. Vom vorbi mai incolo.Ultimele comentarii migulitoare fuseseri rostite cu inten^ia de a-1 ajuta pe lordul Kempten si se relaxeze. $i avuri efectul dorit. In timp ce se indreptau spre spatele salii, Femke il zirise pe lordul Danar, care i$i facea loc cu coatele prin mul^ime ca si-i urmareasca. Femke blestemi ca pentru sine neplacerea acestei intalniri. Danar era u$or de remarcat, pentru ci era mai inalt decat majoritatea celor prezenp $i pentru ca era singura persoani din sala care se uita in mod evident in alta parte decat citre sceni. Avea nevoie sa scape fari alte interven^ii i complica^ii inutile din partea urmaritorului siu.In timp ce vocea monotoni a Inaltului Preot recita for- malita^ile mare^e ale ceremoniei, minutele se dilatau in min- tea lui Femke i-i dideau senzapa ci evenimentul n-avea si se mai termine. $i apoi, dintr-odati, vocea nu se mai auzi. Preotul se apleci, ridici incet diadema simpli a impiratului $i o a$eza pe capul lui Surabar, intr-un ropot de aplauze. Apoi ii puse pe umeri mantia regala, adeviratul simbol al puterii in Shandar, $i-i inchise catarama ornamentati. De data aceasta aplauda toati lumea, dar nici pe departe cu entuziasm.Acum, ca-i fiisesera incredin^ate simbolurile carmuirii sale ca impirat, Surabar ^inu un discurs scurt in care facu un re- zumat al in$elaciunilor $i tradarilor lordului vrijitor Vallaine.aImparatul dinaintea lui ascultase proste$te de sfaturile lui Vallaine $i ii incredin^ase controlul asupra catorva legiuni. Lordul vrajitor trimisese o armata numeroasa in Thrandor, sus^inand ca $tia dinainte viitorul, dintr-o viziune pe care o avusese. Garantase ca armata va pune stapanire pe capitala, Mantor, cu o condi^ie: ca for^ele shandeze sa fie conduse de un anume lord Shanier. Vallaine spera ca va putea catiga puterea in Thrandor pentru propriile sale interese, dar inter- pretarea pe care o diduse viziunii sale se dovedise a fi incorecta. Lordul Shanier 1-a inelat, iar rezultatul a fost macelarirea armatei shandeze $i caderea in dizgra^ie al lordului Vallaine.Surabar povesti apoi cum Vallaine il ucisese in secret pe adevaratul imparat i cum i$i schimbase infa^i^area folo- sindu-se de magie, pentru a-i lua locul, punand astfel pe as- cuns mana pe putere in Shandar. Abuzurile vrajitorului $i ambi^iile lui disproportionate au fost trecute in revista repede, apoi au urmat cateva declara^ii generale despre cum inten^iona Surabar sa vindece unele dintre ranile pe care Vallaine le provocase in relafia cu vecinii lor, thrandorienii. Pacea, spuse el hotarat, este mereu de preferat razbo- iului. Razboiul ar trebui sa fie intotdeauna ultima op^iune, ar trebui sa fie folosit numai cand toate celelalte mijloace de ne- gociere au dat gre$. Ca soldat cu mul^i ani de experien^a, pot sa spun cu autoritate ck razboiul poate aduce cateodata noi te- ritorii pentru imperiu $i poate subjuga popoare, dar durerea $i pierderile implicate in ob^inerea acestor ca$tiguri rareori merita preful platit in viefi omene$ti. Sper ca domnia mea ca imparat sa oglindeasca aceste pireri i ca Shandarul sa pros- pere sub carmuirea mea ca un imperiu pa$nic.Dupa discurs urmara aplauze politicoase. Femke sim^ea ca printre nobili erau capva care raspundeau acestor cuvinte cumai multi cildura decat le-ar fi plicut si recunoasca. Dar, de$i Surabar incepuse pe o noti pozitiva, va avea nevoie de mai mult decat de cateva vorbe pentru a impiedica tentativele inevitabile de inliturare a mantiei de pe umerii sii.In sunetul trompetelor, Surabar se retrase prin culoarul de solda^i care se inchidea cu precizie in urma lui, realcituind coloana $i mar$iluind afari din sali, dupa el. Cand ultimii solda^i pirasiri sala mare, Femke il impunse pe lordul Kempten sa-i urmeze. In loc sa se indrepte spre coridorul principal catre ie$irea oficiali, Femke il trase pe Kempten intr-un pasaj lateral $i il duse in inima palatului. Odata scipap de mul^ime, Femke incerci u$a de la unui din birourile admi-anistra^iei palatului. Se deschise. Intrucat toati lumea era cu ochii pe procesiunea noului imparat, $ansele de a fi deranja^i aici erau scizute.Odata afla^i iniuntru, Femke il inviti pe lordul Kempten sa ia loc, in vreme ce ea se a$eza pe marginea biroului, a carui mil^ime facea ca ea sa-1 priveasci de sus pe lord. Era un avan- taj mic, dar didea iluzia de autoritate. Avusese ceva timp la dispozi^ie cat durase ceremonia pentru a pune la cale un plan, a$a ca Femke trecu direct la atac. Adevirul, sau micar o parte din el, i-ar u$ura foarte mult munca.Uita^i, lord Kempten, sa lisim deoparte orice ganduri neplicute de a ne rani unui pe celilalt, bine? propuse Femke, apisand degajata cu degetul mare ultimul dinte al pieptinului. Un ac ascu^it apiru deodati din celilalt capit, sco^and un sunet metalic. Era bine ca el sa vada ca nu minpse. II puse langi ea, pe birou, $i se a$eza picior peste picior, intr-o pozi^ie relaxati.Sunt siguri ci vi dai seama ce s-ar intampla daca v-a$ numi triditor. Daca a$ chema girzile $i a$ pune si fi^i per- chezi^ionat chiar acum, ar gasi o armi. Daci presupunereamea este corecti, testele vor arata apoi ca aceasti arma este otraviti, la fel ca pieptanul meu.De unde $tii toate astea? N-am mai spus niminui, nici micar so^iei mele.Nu conteazi. Ascultati-mi. Din fericire, in momentul acesta, imparatul pleaci urechea la ce am eu de spus $i sunt o mul^ime de lucruri despre el pe care nu le $ti^i. A^i fost nesabuit astizi. Curajos, dar totu$i nesibuit. Ar fi o pierdere fara sens sa renunfa^i la via$ incercand si-1 lmpiedica^i pe Surabar sa devini imparat. Fiul eel mare al domniei voastre create repede, dar nu e inca pregitit sa va ia locul, domnul meu. Va rog sa nu vi mai gribi^i sa face^i din nou pe marti- rul. Adevirul este ci Surabar nu vrea si fie imparat. Nu inten^ioneazi si pistreze mantia prea mult.Cum? $i atunci de ce, pentru numele lui Shand, a luat mantia? intrebi Kempten neincrezitor.aIncerca^i si priviti altfel, domnul meu: pe cine v-afi a$tepta si vede^i luand mantia, daci nu pe Surabar? il imboldi Femke.Pii, nu tiu exact. Sunt cateva Case care ar putea pre- tinde in mod legitim mantia...Exact! il intrerupse Femke. Mai precis, domnul meu, sunt cateva Case Nobile care s-ar taia intre ele in buci^i pentru a pune mantia pe umerii unuia dintre lorzii lor. Ar iei o baie de sange. Shandarul are acum nevoie de pace, nu de $i mai multe crime. Am suferit pierderi drastice in timpul in- vaziei neinspirate din Thrandor. Ultimul lucru care ne trebuie este si reducem numirul Caselor Nobile prin pornirea unui conflict de succesiune sangeros. Cand generalul Surabar 1-a demascat pe tridator, pe Vallaine, a decis, pentru binele Shandarului, si preia puterea pentru atata timp cat e necesar ca si restabileasci ordinea. Apoi va decide care dintre Caseeste cea mai mdrepta^iti si pretindi mantia. Din cate am in^eles, odata ce va stabili care dintre familiile de nobili are candidatul eel mai merituos $i mai capabil, inten^ioneazi si abdice in favoarea persoanei alese. Trebuie si recunoa$te^i, domnul meu, ci sunt nobili care, de$i revendici mantia, ar fi ni$te conducitori dezastruoi ai Shandarului.aDa, e adevirat, recunoscu Kempten. In^eleg logica, dar crezi sincer ci Surabar va renun^a la mantie? Puterea poate deveni un drog care creeaza dependent.Surabar e deja general de ca^iva ani, domnul meu. E obinuit sa-$i exercite puterea asupra multor oameni. Din cate $tiu, n-a abuzat niciodata de aceasti responsabilitate $i e bine cunoscut faptul ci e un om de cuvant. Cred ci-$i va respecta inten^iile pani la capit. A preluat mantia format de imprejuriri. Nu pot si dezvilui mai multe despre circumstance, dar vreau si vi gandi^i foarte bine la ce am spus. Vi rog, gata cu tentati- vele de asasinat. De asemenea, vi sfatuiesc si pistra^i secrete inten^iile impiratului. Surabar va ciuta eel mai puternic candidat dintre cei care vor apirea. Daca intervenit in acest pro- ces $i ii dat la iveali intenfiile, vor fi consecin^e cumplite atat pentru domnia voastri $i familia domniei voastre, cat i pentru imperiu. Nu trebuie si spune^i niminui. Daci se descoperi ci planurile lui pirisesc buzele domniei voastre, atunci ve^i muri imediat, impreuni cu intreaga Casi. Ap fost avertizat, lord Kempten. Acum o si vi conduc inapoi citre una dintre ie$irile laterale ale palatului. Vi sugerez sa-1 suspne^i pe impiratul Surabar $i si-i incuraja^i $i pe al^ii sa faci la fel. Cei care vi vor asculta au $anse sa beneficieze din plin de asta, mai ales daci fac parte din una din Casele mari.Dupi cateva minute, Femke privi cum lordul Kempten iese ganditor printr-una din por^ile pentru servitori $i fu mul^umiti ca el in^elesese suficient din discursul ei cat sidevini prudent. Fari indoiali ci el sim^ea o mare u$urare $ti- indu-se scutit de moartea rezervati triditorilor. Intamplarea o si-i rimani proaspiti in minte cativa vreme. Femke ii ci- tise rispunsurile. Era convinsi ci se va retrage i-l va urmiri pe Surabar o vreme, inainte si faci din nou vreo mi$care im- potriva lui. Femke va trebui si1 informeze pe impirat de ris- curile pe care le prezenta lordul Kempten, dar era siguri ci putea si-1 faci si vadi beneficiile solu^iei ei. Daci lordul Kempten ii luase discursul in serios, atunci interceptarea lui de astizi s-ar putea dovedi mai importanti pentru viat:a impiratului Surabar, atat timp cat avea si se afle la putere, decat ceremonia de incoronare.Lordul Danar privi dezamigit cum lady Alyssa se strecura afari din sala mare inaintea lui. Voia si incerce si reia con- versa^ia cu ea, dar, din cauza imbulzelii, ii era imposibil s-o ajungi din urmi. Strecurandu-se printre grupuri cat de poli- ticos putea, era nevoit si se opreasci $i si se {ini ^an^o, cici mul^imea de trupuri se ingrimidea pe coridorul ingust. Inil^andu-se pe varfuri, incerca si vadi in fa^i pe deasupra celorlal^i. Pe lady Alyssa n-o ziri niciieri, iar lordul Kempten dispiru odati cu ea.O zarvi ce cuprindea $i zinginitul unor arme il facu si se impingi inainte. Firi si bage in seami nemul^umirile $i pro- testele, se strecuri $i avansi pentru a afla ce se intampla. Spre surprinderea lui, in curfile din fa^a palatului se didea o bitilie in toati regula. Nou investitul impirat i solda^ii sii fiiseseri fortat si se retragi $i si se lipeasci de zidul din fa^i al palatului. Erau lnconjurat $i depi$i^i numeric, dar se pirea ci se ^ineau tare printre luptitorii de rand care se agitau in jural lor.Niciunul dintre nobili nu avea arme la vedere $i niciunul nu pirea dispus si^i scoati arma, chiar daci o tinea asupra sa,ascunsi. Aproape la fel ca in sala mare, reac^iile nobililor in fa{a acestei situa^ii erau amestecate. Unii se aritau ocati de-adeviratelea, al^ii erau evident mulfumi^i, iar al^ii incer- cau si se deta$eze de rebeliunea de moment. Dar niciunul dintre ei nu se arunci in lupti in numele noului imparat.Lui Danar ii pasa prea pufin de soarta imparatului Surabar. Omul putea sa traiasci sau sa moari. Vor fi o mul^ime de nobili pregiti^i sa poarte mantia in locul lui. Judecand dupi eve- nimentele curente, eel pu^in unui dintre ei avea de gand si preia conducerea. Lui Danar nu-i pisa. Gandurile lui erau in alti parte $i era complet dezinteresat de politica momentului.Ce treabi avea Alyssa cu Kempten?", se intreba el, inci uitandu-se dupi ei prin mul^imea de oameni care mai ie$eau prin por^ile largi din fa^a palatului. Doar nu incuraja o relate romantici." Se scuturi. Nu fi ridicol", ii spuse hotirat. Kempten nu e genul care si faci asta. E eel mai loial fami- list din ca^i existi. E primul care condamni orice infidelitate sivar$iti de vreunul dintre noi. $i atunci de ce stiteau atat de aproape cand vorbeau? Alyssa pirea ci-1 cuprinsese cu bra^ul. Se poate ca ea si prefere compania birba^ilor mai in varsti?"Danar scruti valurile de oameni i se uiti dupi rochia ei roie, in timp ce avea griji si nu fie atras in inciierare. Nu vizu rochia nicaieri. Pirea ci astizi urmarirea Alyssei se va in- cheia aici. Oricum, se hotiri ca va ca$tiga pariul, nu de dra- gul rimi$agului in sine, ci pentru ci era atras de aceasti taniri misterioasi. A$a cum il asigurase Sharyll, era o enigmi. Danar nu mai fusese niciodati atat de intrigat de o femeie. Priete- nii sii spuseseri ci e o pradi imposibil de cucerit; dar, presu- punand ci n-a fost ucisi in aceasti rizmeri^i ridicoli, instinctele ii spuneau ci inci mai avea o $ansi. Poate ci mi-ai scipat printre degete azi, Alyssa, dar o si te gisesc, i$i promise, bombinind in $oapti. O si te gisesc.Capitolul 3porni atacul. O mulfime numeroasa de barba^i, to^i im- braca^i obi$nuit, de parca ar fi fost servitori sau lachei, zabovea langa por^ile palatului, aparent a$teptandu-$i stapanii sa iasa din cladirea principals. Nimeni nu $i-a dat seama decat dupa aceea ca niciunul dintre ei nu purta vreo livrea specifica.aSincronizarea atacului a fost exacta. Imparatul era prea de- parte de u$ile intrarii principale pentru a se putea intoarce inauntru. In momentul in care prima arma a fost scoasa, oamenii din legiunea de elita a generalului au $i reac^ionat. IN FORMATIE IN SPATELE MEU! strigi coman-dantul.Ordinul veni cat se poate de clar, iar solda^ii stransera randurile in momentul in care se lansa atacul inamicilor de- ghiza^i. Nu ezitara deloc. Daca solda^ii erau surprin$i, nu lasau si se vada. Cu aceea$i precizie de care daduserS dovada $i in timpul ceremoniei, Reynik $i ceilal^i se aezara intr-o formate in formS de V, cu varful intarit indreptat direct catre.a. aaatacul inamic. Imparatul i Inaltul Preot erau in siguran^a, proteja^i de cele douS randuri.in intamplare, Reynik statea chiar langa imparat cand seFusese o alegere excelenta, ckci grupul de atacatori se impr&$tie in momentul in care lovi. Mare parte din inamicipur $i simplu se rSzlefiri i rico$ar& spre partea din fa# a V-ului. Dupi cateva secunde, se impnl$tiau fari vreo organizare precise de-a lungul liniilor de solda^i, in grupul de aparare.Reynik era pozi^ionat in interiorul laturii stangi a V-ului, care se intindea pana la zidul exterior al clidirii principale a palatului. Astfel, tot ce putea sa faca era si ramana pe pozi^ie, sa priveasci $i si a$tepte, in vreme ce masa de atacatori se im- pingea in laturile exterioare ale V-ului. Palmele ii transpira- serS, iar inima ii batea tare in piept, in timp ce confiizia din aer era alimentatS de zanganitul armelor izbite una de alta, de strigitele de luptS i de tipetele celor raniti sau pe moarte. Dintre toate locurile in care ar fi putut s-$i ca$tige prima ex- perien# de luptS, nu se gandise niciodati c aceasta va avea loc pe domeniul palatului imperial.Reynik nu era sigur daca ar trebui sa spere c-$i va in- cruci$a sabia cu cea a du$manului sau daca acesta va fi pus pe fiiga inainte de a fi nevoie ca arma lui si fie pitati de sange. Se inghesuiau $i se impingeau pentru a ca$tiga teren, cici ina- micul ii ingramadise inapoi cu toata for#, dar forma^ia in formi de V se tinea tare pe pozi^ii, iar imparatul se afla in si- guran#, in mijloc.Din instinct, Reynik se uita peste umar la imparat, si vadi cum reac^iona la acest inceput violent al domniei sale. In ciuda mantiei imperiale, Surabar era general din cap pani-n picioare. Chipul ii era calm in vreme ce observa scena, iar sabia o tinea trasi, gata si o foloseasca. Pe fa# nu i se citea nicio urmi de $oc sau surprizi. Reynik remarci doar un in- teres deta$at, profesional.Inaltul Preot, dimpotrivi, arita atat scandalizat, cat $i in- grozit. Tinea pumnii incle$tati pe toiagul de ceremonie aurit, pe care il stransese cu putere la piept, in semn de alinare. Cand il vizu pe preotul inspiimantat, Reynik incepu sizambeasci, dar abia daci apuci si schi^eze surasul, ci fa{a ii lnghe^i pe dati. De dupi colful clidirii, nu departe de flancul drept, slab apirat, apiru un alt grup de birba^i, aruncandu-se inainte intr-un atac pe via^i i pe moarte. Grupul era compact i era departe de a pirea prietenos. Maiestate! strigi Reynik, aritand citre dumanii care se apropiau.Strigitul siu fusese suficient de puternic incat si-i atragi aten^ia lui Surabar, iar impiratul i$i intoarse capul si se uite in direc^ia in care arita Reynik. Nu aveau timp si schimbe formatia. Reynik $tia ci ar fi nesocotit un ordin direct daci $i-ar fi modificat pozi^ia in V, dar flancul drept avea nevoie de intiriri, iar flancul stang rezista $i fari el.Noul grup de luptitori se izbi de flancul drept, impingand imediat linia citre interior $i facand o mici bre$i in ea. Ca^iva birba^i pitrunseri printre solda^i $i il atacari pe impirat. Inainte si ajungi la el, Reynik ii intercepti intr-un atac maniacal pe cont propriu. Din gatlejul lui iei un strigit spontan de lupti in momentul in care, cu o lovituri de sabie, reu$i si dea la o parte lama conducitorului. Firi si-i piardi avantul, lisi jos bra^ul $i se arunci asupra grupului, impri$tiind tru- purile ca pe popice.Contraatacul neortodox distruse sim^ul coeren^ei in grupul inamic. Inainte de a avea vreo $ansi si-i revina, Surabar deja ucisese doi dintre ei. Nu i se vedea deloc varsta inain- tati in loviturile fluide de sabie $i in mi$cirile rapide.Reynik se lovi atat de tare de conducitor, incat i$i scipi sabia. Se ridici in picioare, dar n-o vizu niciieri. Astfel, se vizu nevoit si infrunte ca^iva luptitori numai cu un pumnal i cu armura de ceremonie, care si1 protejeze. Timp de o frac^iune de secundi, se intrebi daci nu cumva cariera luimilitary avea si fie cea mai scurti din familie. Apoi, instinc- tele de supravie^uire preluari din nou controlul.Dintr-o singuri mi$care, Reynik scoase $i arunca pumna- lul de la Centura catre eel mai apropiat adversar. De$i el fusese rapid, pinta lui fusese i mai rapidi. Birbatul se dadu la o parte din calea lamei care stripunse aerul, dar lui Reynik nici ci-i pisa. Aruncarea fusese totu$i buna la ceva, servise pe moment drept diversiune. Reynik i$i urmiri pumnalul, lansandu-se de-a rostogolul prin spa^iul deschis printre du$- mani de aruncatura sa. Auzi ceva vajaind in aer $i sim^i im- pactul metalic al lamei in timp ce trecea printre cei doi barba^i. Dar in urma loviturii nu sim^i nicio durere, lama fusese respinsi de armura sa. Reynik nu statu deloc pe ganduri $i ^ni in picioare langa Inaltul Preot.Smulse cu putere toiagul de ceremonie din stransoarea acestuia $i se intoarse si-$i intampine inamicii cu ba^ul auriu, deja in mi$care in mainile sale. Toiagul era mai u$or $i mai lung decat ar fi preferat Reynik, dar se potrivea perfect ne- voilor sale. Daca atacatorii fiisesera surprin$i de primul atac si- nuciga$ al lui Reynik, de eel de-al doilea au fost de-a dreptul ocai. Totu$i, pentru prima data in timpul scurtei lupte, tanirul soldat era increzitor in sansele sale.Reynik primise pentru prima data un toiag cioplit la var- sta de cinci ani $i era expert in luptele cu astfel de arme deja de ca^iva ani. Tatil sau sus^inuse dintotdeauna ca in lupte stranse, mai ales impotriva mai multor oponen^i, toiagul era o armi mai eficienta decat sabia. Reynik se incredea in ju- decata tatilui sau i hotiri sa demonstreze ca avea dreptate.Nu era locul pentru mi$cari fanteziste. Cu o eficienta bru- tali, Reynik incepu sa-i doboare unui dupa altul pe luptitorii inamici, aruncand cat colo sabiile de parci s-ar fi plimbat printr-o padure $i erau doar crengi in calea sa. Oamenii erau 57total nepregiti^i pentru versatilitatea armei cu doui capete, iar Reynik lovea iar $i iar, ^intind catre par^i vulnerabile ale cor- pului, ranind $i lasand incon$tien{i ca^iva luptitori, intr-o sue- cesiune rapidi. Pe misuri ce ace$tia cideau, Surabar inainta repede $i catiga avantaj. Nu le didea timp nici si respire. Faceau un duo formidabil.Inci doi dintre colegii lui Reynik, care se aflau pe flancul stang, observand in cele din urmi bre$a, se aliturari impira- tului in lupta sa impotriva ultimilor doi inamici rimai. Flancul drept se recuperi repede dupi impactul initial al atacului. Caliti^ile superioare in lupti ale solda^ilor de eliti se sim^eau din plin asupra adversarilor. De$i erau mai numeroi, ataca- torii i$i pierduri curajul cand se convinseri ci tactica lor de surprindere diduse gre$. Lupta nu mai duri mult. Inamicii i$i diduseri seama repede ca nu ii vor invinge pe solda^ii exper^i. Cateva minute mai tarziu, erau in plini retragerea.aFrumos toiag, Eminen^a Voastri. Imi cer scuze ci 1-am vopsit, comenti Reynik cu o figuri serioasi, inmanandu-i degajat preotului simbolul ceremonial deteriorat.Sfin^ia Sa era inci intr-o stare puternici de $oc i nu putu face altceva decat si ia toiagul cu o expresie uimiti pe fa^i.Cum te nume$ti, soldat? intrebi impiratul Surabar, fari sa-i poati ascunde in intregime amuzamentul provocat de lipsa de polite^e a tanirului.Reynik, Maiestate.Mul^umesc, Reynik. Ai luptat bine.Femke i$i completi raportul citre impiratul Surabar.aImpiratul nu era convins ci eliberarea lordului Kempten fusese o mi$care inteligenti, dar o ascultase firi si comenteze. Dupi ce se gandi mai atent la problemi, se hotiri si sus^ini planul lui Femke. Era mult mai u$or si monitorizezeactivit&tile lordului Kempten daci $tia ce fel de amenin^are reprezinti. Rimanea de vazut daca jucase vreun rol in orga- nizarea atacului de dupa ceremonie, dar, avand in vedere ca$i birba^i capturasera, imparatul era sigur ci detaliile despre orice fel de implicare vor ie$i repede la iveali.Vom vedea cu timpul daca ai facut alegerea potriviti, spuse, apoi trecu repede la alte treburi.Femke nu pomeni nimic in raport despre avansurile lordului Danar, subiectul n-avea de-a face aproape deloc cu si- guran^a impiratului $i era mai bine ca unele lucruri sa rimani personale.Femke, urmitoarea ta misiune e in Thrandor. O si mergi in calitate de ambasador cu drepturi depline la palatul regal din Mantor i o si incepi un proces de pace cu regele Malo. Nu e nevoie si-^i mai spun cat este de importanti aceasti misiune. Este vitali pentru viitorul imperiului.In Thrandor! Eu? exclami Femke. De ce eu, Maiestate? Nu $tiu aproape nimic despre Thrandor. Nu am experien0 in diploma^e. Cu siguran^i ave^i la dispozi^ie mul^i oameni care sunt mult mai potrivi^i pentru rolul de ambasador.Impiratul zambi i didu meet din cap.Ai mai multi experien^i decat crezi, rispunse. E adevirat ci sunt unii care $tiu mai multe despre Thrandor. De asemenea, existi oameni mai experimental in diploma^ia in- terna^ionali, dar posezi aptitudini specializate pe care niciunul di