Stresul si comportamentul suicidar

“Sa cercetam cele care s-au petrecut ca sa cunoastem cele prezente si sa prevedem cele ce se vor intampla”

(Hipocrate).

model stress- diateza

Mann et al (1999) propune un model stres- diateza in care comportamentul suicidar este considerat consecinta interactiunii dintre:

• fenomenele acute –stres-

• si o diateza, reflectand o vulnerabilitate persistenta din cauze genetice, experiente din copilarie si/ sau factori legati de dieta

Raspunsurile adaptative bazale la stres includ:

• fuga sau lupta (de exemplu o stare de trezie arousal subita) ->o activitate crescuta in sistemul noradrenalina- adrenalina- si

• retragerea( de exemplu o stare de inactivitate sau utilizare redusa a energiei)->o activitate crescuta a axei hipotalamo-hipofizo- adrenale, conducand la schimbari in reglarea glucocorticoida.

Factorii psihosociali sau de mediu

• Reteaua sociala a unui individ -rol de pavaza fata de stres.

• exista etapele ce se bazeaza pe diferentierea in functie de sex, statut socio- economic, statut marital, rasa, religie si etnie.

• Atunci cand o persoana esueaza in achizitonarea standardelor ce se aplica identitatii sociale intr-o situatie particulara, in acea situatie exprimenteaza disconfort si sentimente de refectie de sine, autorejet=> risc suicid.

Factorii de mediu

• nu pot fi separati de caracteristicile legate de personalitate. Coloratura data de temperamentul unui individ defineste , printre altele, caracteristicile retelei sale sociale.

• Unele persoane sunt mult mai sensibile la factorii de mediu decat altii.

• Reteaua sociala, • migratia • factorii legati de dieta pot avea rol protectiv sau

de reimprospatare asupra comportamentelor de stres si asupra sentimentelor.

Caracteristicile dietei • in particular: triptofan, colesterol, acizi grasi si alcool. • O dieta libera de triptofan=>dispozitie depresiva sau agresiva la

persoane vulnerabile. • Factorii de stres, genetici si dieta influenteaza metabolismul

colesterolului. =>Asocierea dintre concentratiile scazute de colesterol si concentratia scazuta de serotonina si mortile violente.

• efectul protectiv al dietei continand acizi grasi omega -3 asupra aparitiei tulburarilor depresive ; corelatie semnificativa intre concentratia acizilor grasi si nivelul de 5-HIAA in LCR la alcoolicii violenti.

• important factor de risc pentru comportamentul violent si impulsiv cum este suicidul=> ingestia excesiva de alcool. Consumul excesiv de alcool si droguri, cu sau fara un diagnostic stabilit de tulburare de abuz de substante poate fi privit ca un factor de risc pentru tentative suicidare repetate.

efectul migratiei

• efectul migratiei asupra sanatatii mentale in general si asupra comportamentului suicidar in particular.

• Un risc dublu de suicid la indivizi nascuti in strainatate comparativ cu populatia nativa

• riscul este mai mare in noua lor tara decat in tara de origine.

TULBURARI DE AJUSTARE

• Stres=> tulburari de adaptare

TULBURARI DE AJUSTARE

• subtipuri, in functie de simptome:

- cu anxietate,

-cu dispozitie depresiva,

-mixte= cu anxietate si dispozitie depresiva,

-cu perturbarea conduitei si

-cu perturbarea mixta a emotiilor si conduitei

TULBURARI DE AJUSTARE

• se exteriorizează prin simptome comprehensibile, pe care le putem înţelege în funcţie de cele expuse de subiect şi de evenimentele care au declanşat-o şi o întreţin.

clasificarea :

• Tulburări anxios-fobice;• Agorafobia;• Fobie socială;• Fobie specifică;• Tulburări anxios-generalizate;• Tulburare de panică;• Tulburare anxios-depresivă;• Tulburare de conversie;• Hipocondria.

se pot întâlni acte autolitice:

În funcţie de: • severitatea,/ durata simtomelor,/ modul în care sunt

afectate relaţiile interpersonale, intrafamiliale şi socio-profesionale /sau alte probleme tensional-stresante, /precum şi de reactivitatea individului ,

• de multe ori acompaniate şi de alte comorbidităţi, mai ales anxios- depresive (determinate frecvent de divorţ separări, pierderea locului de muncă, frustraţii afective şi altele)

• Astfel putem afirma că şi nevrozele sunt implicate în suicidogeneză.

Natura factorilor psihologici

• Simptome depresive/ anxietate,

• Trasaturi de personalitate,mecanisme de defensa sau stil de coping, comportamente maladaptative.

Material si metoda

• Au fost luati in studiu pacientii ce s-au internat in Clinica de Psihiatrie in perioada 01.01.2010-30.04.2010 prezentand o simptomatologie legata de stress, tulburare de adaptare.

• Au fost inclusi …pacienti, cu varste cuprinse intre….

• Acest lot reprezinta…% din numarul total de internari.

• Studiul se bazeaza pe colectarea de rutina a datelor medicale

evaluarea

• diagnosticul a fost pus pe baza unei liste de criterii(DSMIVTR, ICD) ;Tulburari de ajustare

• S-au aplicat :-scala de evaluare a evenimentelor de schimbare de viata ( Rahe-Holmes),

• GAS( global assessment scale), • chestionar de evaluare a riscului suicidar• MADRS• HAM-A

schimbarea de viata-Rahe-Holmes,1994

• 1.decesul partenerului de viata.• 2.divort.• 3.decesul unui membru apropiat al familiei.• 4.separare maritala• 5.ranire sau boala personala severa.• 6.pierderea serviciului.• 7. condamnare la detentie.• 8.decesul unui prieten apropiat.• 9. sarcina.• 10.reajustare in afaceri.

GAS Ratings ideatie depresiva-dispozitieSuicid.perturbare somn- apetit. acuze somaticeaspect exterior inadecvat Dezorientare-memoriedezorganizare cognitiva . Halucinatii .Ganduri neobisnuite- idei delirante- suspiciune furie negativism. ideatie violenta negarea bolii -agitatie -Retardare- retragere emotionala . Alcohol abuz . Drug abuz. Judecata. capacitatea de a se face placut .

1.Subiective disconfort2.Behavioral disturbance perturbari comportamentale.3. Tulburari ale controlului impulsurilor . 4. testarea realitatii5. rolul in ansamblu

C H E S T I O N A R

• Date personale: Nume…………Prenume………….• Domiciliu : ………………… Mediul ………. Urban………………Rural• Statut marital : căsătorit …………. . necăsătorit……………• divorţati ……………. văduvi…………………• consensuali…………celibatari……………….• separaţi…………….• Statut profesional : casnică ……. muncitor calificat………. m. necalificat…………• funcţionar …. cadre didactice…………. tehnicieni…………….• militari………. personal medical…………ingineri……………….• marinari……. fără profesie……….. agricultori. etc………• Ocupaţia actuală. : elev …………student………………………fără ocupaţie….• şomer ……… pensionar de boală……. pensionar de vârstă• Şcolarizare: generală………liceală………profesională• postliceală… studii superioare……………….• Naţionalitate Religie……………………Etnie …………………………………………………………………………………………………• Data decesului: ziua……………. luna ……………. anul ………………………………• Locul sinuciderii: la domiciliu ………la locul de muncă ………in loc izolat ………• în spital …………. în armată ………………. închisoare ……….• în pădure…………. în alt loc ……………………………………• Boli incurabile: cancer ……………degenerative …………. epilepsie• psiho-sindroame organice ………………. etc ……………………• Tulburări psihice: schizofrenie ………. depresii………………. alcoolism …………• tulburări de personalitate …………………. alte tulburări ………• Tentative şi/sau (suicid) în antecedente personale şi familie ………………………………………………………• Graviditate nedorită…………………………………………………• Ce motive consideraţi că au determinat ?…………………………………• probleme şcolare• probleme sentimentale (certuri cu partenerul)• conflicte intrafamiliale (gelozie, infidelitate, alcoolism etc.)• conflicte la locul de muncă• pierderea locului de muncă• şomajul• dificultăţi financiare• pierderea unei persoane iubite• boală cu infirmitate proprie• eşecuri profesionale• probleme judiciare• dificultăţi în viaţa sexuală• alte motive• tristeţea• neliniştea anxioasă• autoagresivitate sau heteroagresivitate• irascibilitate• insomnii• oboseală cronică• lipsa participării în viaţa familială• sentimente de inutilitate• anhedonie• sentimente de autoînvinuire• sentimente de inferioritate• neîncredere în sine• pierderea interesului pentru viaţă• şi altele …………………………………………………………• De la cine s-au obţinut informaţiile:• părinţi• parteneri• copii• rude• vecini• prieteni• alte persoane• Alte observaţii ……………………………………………………………………………. .• ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Surse generale de stres• Conditii grele de munca. Suprasolicitare profesionala,• Presiunea timpului. Primejdii fizice• Ambiguitatea. Conflictualitatea• Responsabilitatea pentru sine si altii. Promovarea/ nepromovarea• Lipsa securitatii profesionale . Ambitii nerealizate• Dificultati in luarea deciziilor• Efectuarea de activitati nedorite, inferioare competentei profesionale• Dificultati financiare. Probleme familiale• Pierderi de diferite tipuri. Imbolnaviri• Nesiguranta zilei de maine

Obiective

• Evaluarea nivelului de stres in momentul tentativei suicidare

• Metoda utilizata

• Studiul factorilor preventivi

rezultate

• Severitatea/ durata simtomelor,

• modul în care sunt afectate relaţiile interpersonale, intrafamiliale şi socio-profesionale /

• alte probleme tensional-stresante,

• reactivitatea individului

.• Total internări continue 01.01. – 30.04.2010 = 428• Alcool – 12 pacienţi=3,8%.............................5 cu tentative suicid• F 40-43: Depresie + Alcool – 7 pacienţi 5 cu tentative suicid

Anxios- depresive + Alcool – 2 pacienţi 1 cu tentative suicid

• Total internări continue şi de zi 01.01- 30.04.2010 = 1973 pacienţi• Alcool=96 pacienti=4,8% …………..9 cu tentative• F40-43 Depresii=88=4,4% ………….7 cu tentative suicid

Tulburari anxioase=69 pacienti=3,8%...2 cu tentative suicid

Conduite suicidare

• Obsesie suicidară – frecvent la t. anxios-depresiva( frica de ce va urma)

• Tentative sucidare cu caracter demonstrativ teatral

• Manifestarea dorinţei - frecvent in asociere cu insomnia

Coping maladaptativ

• Total internări continue 01.01. – 30.04.2010 – 428

• Alcool – 12 pacienţi=3,8%

• Schizofrenie + Alcool – 7 pacienţi=

• Depresie + Alcool – 7 pacienţi

• Organici + Alcool – 11 pacienţi

• Bipolari + Alcool – 5 pacienţi

• Demenţă + Alcool – 3 pacienţi

• Tb Mixtă Personalitate + Alcool – 2 pacienţi

• Anxios- depresive + Alcool – 2 pacienţi

25%

14%

14%

23%

10%

6%

4%4%

Alcool Schizofrenie

Depresie Organic

Bipolar Dementa

Mixta Personalitate Anxios-depresive

Reactii la stres• Total internări continue şi de zi

01.01- 30.04.2010 – 1973 pacienţi

Din care:• Alcool – 96 pacienţi= 4,8%

• Depresii – 88 pacienţi=4,4%

• Tb. Anxioase – 69 pacienţi=3,8%

Stil de coping maladaptativ• Din cadrul internărilor continue

49 pacienţi au avut diagnostic principal sau secundar “Alcool”

38 sex masculin 11 sex feminin

38

11

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Sex Masculin Sex Feminin

Nr. pacienţi

discutii

• -o ruptură brutală, o deteriorare a relaţiilor cu anturajul, care devine intolerant, eşecurile şcolare sau profesionale, decepţiile sentimentale şi altele joacă un rol important în precipitarea actelor suicidare.

• -hiperconştientizarea fenomenologiei psihopatologice şi a dificultăţilor de adaptare la condiţiile existenţiale, generează o serie de conflicte şi anxietate care pot declanşa acte suicidare.

discutii

• -anumite acte autolitice se realizează într-un context social, politic sau istoric particular şi neprielnic şi ca atare ele sunt etichetate ca neavând o legătură directă cu o posibilă tulburare psihică( somaj , lipsa unui loc de munca, lipsa unui venit stabil).

• -În aceste condiţii conjuncturale, prezenţa unor factori predispozanţi facilitează trecerea imprevizibilă la suicid, surprizând atât familia cât şi anturajul, care nu-şi pot explica mobilul şi motivele suicidului

discutii

• determinism multifactorial şi diferit de la un individ la altul

• ceea ce creează mari dificultăţi de evaluare a riscului şi a găsirii celor mai adecvate măsuri suicido-preventive.

discutii

• aparitia comportamentului suicidar nu este legata intre limitele bolilor psihiatice clasice cum sunt depresia sau schizofrenia si este mult mai obisnuita in unele boli somatice , cum este cancerul sau bolile neurologice, decat in altele.

• transmiterea familiala a comportamentului suicidar apare independent de transmiterea bolilor psihiatrice.

• Ca urmare s-a propus existenta unuia sau mai multor sindroame suicidare independent de bolile psihiatrice majore.

DISCUTII

• interactiunea dintre stres si caracteristicile psihologice=> impactul schimbarilor induse de stres asupra sistemului neuro-endocrinologic in reglarea anxietatii si agresivitatii

discutii

• În nevrozele observate de noi şi în special a celor anxios-depresive, comportamentul autolitic are în mod obişnuit semnificaţia “ unui strigăt de ajutor “ (The cry for help “), ce ar exprima dorinţa de a modifica tipul relaţiilor interpersonale şi de a le transforma în favoarea lor, putând îmbrăca şi forma unei tendinţe de a evada dintr-o situaţie intolerabilă.

Hiperconştientizarea fenomenologiei psihopatologice

• şi a dificultăţilor de adaptare la condiţiile existenţiale generează o serie de conflicte şi temeri anxioase =>faciliteaza declanşarea actului suicidar.

• Acest tip de mecanism suicidogen se întâlneşte mai frecvent la subiecţii cu nevroze anxios-depresive şi la personalităţile de tip “borderline”.

se pot întâlni urmatoarele conduite suicidare:

• Obsesie suicidară, în care actul se realizează foarte rar. Această obsesie se întâleşe mai frecvent în cadrul nevrozei anxioase cu elemente obsesiv-impulsive;

• Tentative sucidare cu caracter demonstratriv teatral, prezentă mai ales în nevroza de conversiune, şi

• Manifestarea dorinţei de dominare din nevroza fobică cu perioade lungi de insomnie.

Momentul comiterii actelor autolitice

• O fac în timpul unor crize de angoasă: -experienţe insurmontabile mult mai penibile decât celelalte suferinţe psihosomatice trăite până atunci.

• Caracterul incomprehensibil al senzaţiilor resimţite, • imposibilitata de a identifica pericolul presimţit şi de a se

apăra, =>devin toate înspăimântătoare şi pot declanşa

desfăşurarea suicidului. parasuicidul şi suicidul sunt mai fecvente la subiecţii hipocondriaci şi la cei cu tulburări anxioase şi atacuri de panică. În nevroza obsesivo-fobică, actele autolitice se întâlnesc rar, situaţii în care ele sunt doar sfârşitul unei perioade lungi de luptă cu fobiile şi cu sine însuşi.

Concluzii

• Aproximativ 10% din cei care tenteaza suicidul nu prezinta semne manifeste de boala psihiatrica.

• Poate apare la barbati tineri in absenta unei psihopatologii manifeste,

• Cei cu tulburari de adaptare adeseori au comunicat gandurile suicidare celorlalti, au avut diagnostic de depresie minora, de durata redusa dar fara istoric de tratament psihiatric in antecedente

• La varstnici apare de asemenea suicidul fara o psihopatologie observabila, prin dificultati de coping.

Un semnal de alarma serios este tentativa suicidara prin metoda violenta.

Concluzii• Simptome obisnuite in tulburarile de ajustare sunt un sentiment de

lipsa de speranta, sentimentul ca nu functioneaza ca d obicei, plans facil, anxietate.

• Cronicizarea acestor simptome datorita persistentei factorilor traumatici.

• Persoanele tinere sau varstnice care comit suicidul si au un diagnostic de tulburare de adaptare sunt de obicei fragile, sensibile, usor de ranit si susceptibile la stres.

• Avand in vedere ca barbatii sunt adesea retinuti, comunica mai putin, este important de observat orice semn de gand suicidar sau de simptom depresiv pe care-l exprima indirect

• Tinerii depresivi adesea se refera la esecul in a face fata situatiilor obisnuite- in viata de familie, la scoala sau la munca, cu prietenii, in serviciul militar si activitatile de placere

• Evenimentele de viata reprezinta factori trigger cu impact in functie de modul cum sunt percepute de individ

Concluzii

• impactul stresului asupra vulnerabilitatii pentru comportamentul suicidar poate fi privit din diferite puncte de vedere, pornind de la gene si ajungand la religie. In cadrul fiecarei sfere, pot fii descrisi atat factorii de protectie cat si facilitatori, adesea sisteme variate sau dimensiuni moduleaza sau echilibreaza pe fiecare- toate cu scopul de a supravietui.