Studiu.fabrica Biodiesel

REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE

PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL

MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA

1. INFORMATII GENERALE..................................................................................2 2. PROCESE TEHNOLOGICE..............................................................................18

3. DESEURILE.........................................................................................................30

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA.............................35

4.1. APA..................................................................................................................35

4.2. AERUL............................................................................................................47

4.3. SOLUL.............................................................................................................59

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI.........................................................................62

4.5. BIODIVERSITATE.......................................................................................67

4.6. PEISAJUL.......................................................................................................71

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC.............................................................71

4.8. CONDITII CULTURALE, ETNICE,

PATRIMONIU CULTURAL........................................................................72

4.9. EVALUAREA IMPACTULUI ACTIVITATII ASUPRA

FACTORILOR DE MEDIU.........................................................................72

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR......................................................................78

6. MONITORIZAREA............................................................................................78

7. SITUATII DE RISC............................................................................................79

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR.................................................................81

9. REZUMAT NON-TEHNIC................................................................................82

10. CONCLUZII SI RECOMANDARI....................................................................85

11. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE.....................................................................89

12. ANEXE...................................................................................................................92

13. LISTA TABELE...................................................................................................93

14.LISTA FIGURI......................................................................................................94

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

CUPRINS

1




1. INFORMATII GENERALE

1.1. Denumirea investitiei:

REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE

CONSTRUCTII ANEXE PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL , IN

MUNICIPIUL CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7 , JUD. CONSTANTA

1.2. Beneficiar:

S.C. STAFF GROUP FM S.R.L. , cu sediul in localitatea Constanta, STR. 1 Mai nr. 17B,

Bl. H16B, Sc.B, Ap.29 , jud. Constanta 1.3. Scopul si obiectivele lucrarii:

analiza tehnica a impactului asupra mediului, in timpul executiei si exploatarii

obiectivului;

precizarea starii actuale a factorilor de mediu;

stabilirea cauzelor care pot genera la un anumit nivel emisii de poluanti evacuati in mediu

si alte efecte cu impact negativ asupra factorilor de mediu, provocate de activitatea

obiectivului;

stabilirea modalitatilor de actiune pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare,

pentru protectia mediului inconjurator.

Obiectivele lucrarii sunt:

identificarea potentialelor pericole pentru mediu si evaluarea nivelurilor expunerii;

estimarea riscurilor pentru mediu ;

identificarea masurilor pentru minimizarea efectelor negative asupra mediului,

determinate de implementarea obiectivului;

recomandari generale privind diminuarea impacturilor negative in timpul exploatarii

obiectivului .

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI2



MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA1.4. Date generale referitoare la proiect

Perioada de executie propusa: 12 luni. Lucrarile proiectului vor incepe imediat ce se va obtine

autorizatia de construire.

Perioada de functionare : cel putin 50 de ani.

1.4.1.Detalii de amplasament

Obiectivul se va amplasa in intravilanul municipiului Constanta, in zona industriala (anexa1),

pe un teren cu o suprafata de 2585,22 mp conform acte si 2589,00 mp din masuratori, aflat in

proprietatea beneficiarului, conform contracului de vanzare-cumparare cu incheiere de autentificare

nr. 2198 din 14.07.2009 ( anexa 2 ) .

In zona se desfasoara activitati de productie, prestari servicii, depozitari, fiind zona industriala

consacrata a municipiului Constanta .

Pe terenul ce face obiectul proiectului analizat exista o suprafata construita de 563,09 mp,

formata din doua corpuri de cladire : unul de 479,77 mp si unul de 83,32 mp.

Conform Certificatul de urbanism nr. 3529 din 20.10.2009, eliberat de Primaria mun.

Constanta( anexa 3), indicatorii urbanistici sunt :

- POT existent 22% , CUT existent 0,22 ;

- POT propus 35% , CUT propus 0,35 .

Terenul este amplasat intr-o zona cu caracter industrial , avand ca vecinatati :

- la nord : depozit S.P. Ind. U.J.E.C.O.O.P. ;

- la sud : locuinte si str. Celulozei ;

- la est : I.M.C.O.M. S.A. Constanta ;

- la vest: IMSAT DOBROGEA CONSTRUCT S.R.L .

Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajare a teritoriului este cea de

unitati predominant industriale .

Dc 86




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA1.4.2.Descrierea proiectului

Pe amplasamentul studiat, localizat in Constanta, pe Strada Celulozei nr. 5-7, beneficiarul

doreste realizarea unei unitati de productie, a carei activitate principala va fi cea de productie

carburant tip biodiesel, cu o capactate de 2000l/h, respectiv 2088 mc/an.

Circulatia autovehiculelor se va face pe Strada Celulozei , iar cea pietonala pe trotuarele

aferente.

In scopul realizarii obiectivului sunt prevazute a se realiza urmatoarele lucrari:

A. AMENAJARE HALA PRODUCTIE BIODIESEL

Pe amplasament exista o cladire cu suprafata de 479,77 mp constituita dintr-o structura de

cadre de beton armat, inchideri perimetrale cu zidarie de caramida, tamplarie metalica , pardoseala

din beton si acoperis in doua ape. In cadrul acestei hale se vor executa lucrari de amenajare si lucrari

de amplasare utilaje. Lucrarile de amenajare constau practic in compartimentarea cladirii in mai

multe zone, in functie de necesitatile de productie iar in fiecare dintre aceste zone vor fi amplasate si

mntate utilaje si echipamente, functie de destinatia fiecarei zone. Astfel hala de productie biodiesel

va cuprinde urmatoarele zone ( anexa 4 ), fiecare cu echipamente specifice:

1) ZONA DE PRODUCTIE

Va ocupa o suprafata de 133mp in cadrul halei de productie biodiesel si in ea se vor monta

principalele echipamente de productie a biodieselului(vezi anexa 5):

- Reactoare chimice 2 buc. Acestea reprezinta principalele echipamente de pe fluxul de

productie, in care are loc amestecul intre metoxidul de sodiu si uleiul vegetal, practic aici

are loc reactia de transesterificare, ce sta la baza procesului de productie al biodieselului.

Cele doua reactoare sunt identice si au fiecare, o capactate de productie biodiesel de 1000

l/h. Ele functioneaza alternativ, niciodata in acelasi timp;




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA- mixere in linie 2 buc., tip INOXPA ME-4100 ( anexa 6) . Un mixer este utilizat pentru

amestecul metanolului cu soda caustica, iar cel de-al doilea mixer este utilizat pentru

amestecul pre-format ( metanol+soda caustica ) cu uleiul preincalzit ;

- pompe :

vacuum 6 buc. Se vor utiliza 4 pompe tip FINDER LEX 50/xx (pentru faza 1

de recuperare a vaporilor de metanol anexa 7) si 2 pompe tip BUSCH RA 016B

(pentru faza 2 de recuperare vapori anexa 8) ;

proces -13 buc., in urmatoarele configuratii : pompe circulatie metanol 2 buc (tip

Tapflo- TXR20 TTT anexa 9), pompa alimentare separator 1 buc (tip Ebara-

CDA 4.00), pompa alimentare basa 1 buc (tip Ebara- 3M32-200/3), pompa

alimentare caldarina 1 buc (Grundfos, tip CR 1-30 ), pompe circulatie apa 3 buc

(Dab, tip A80, rotor umed anexa 10), pompa circulatie biodiesel 1 buc (Neptun,

tip V40-8E3), pompa circulatie ulei 1 buc (Neptun, tip 407), pompe dozatoare 3

buc(Dostec-50, tip 71-LP44 anexa 11) ;

impuls -2 buc. Acestea au rolul de a doza amestecul optim, in functie de parametrii

de proces, la intrarea in reactor.

- schimbatoare de caldura cu placi 4 buc - Sondex, tip SCP, S4A-1700-3MTL );

- separatoare 3 buc; GEA Westfalia, tip OSD18-01;

- moara 1 buc; Aceasta are rolul de a macina fulgii de NaOH, inainte ca acestia sa intre in

procesul de fabricare a metoxidului de sodiu.

- rezervoare tampon/proces 13 buc;




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA- generatoare microunde , cu urmatoarele caracteristici : putere 80 / 100 W, 2 F, 450 VDB,

0.35 / 0.44 A. Acestea sunt in numar total de 6, cate trei pe fiecare reactor si au rolul de a

compensa pierderile de temperatura de-a lungul reactorului, in timpul procesului de

transesterificare.

2) ZONA GENERATOARE DIESEL

Va ocupa o suprafata de 90,2mp in cadrul halei de productie biodiesel si aici se vor monta

cele doua Diesel generatoare care vor furniza abur si energie elctrica necesare desfasurarii

activitatilor din cadrul obiectivului.

Generatoarele sunt echipate cu motoare diesel tip MB 820: 890 CP, 1500 Rpm si vor utiliza

drept combustibil chiar biodieselul produs in instalatie. Acesta va fi depozitat intr.-un rezervor

metalic ( basa), situat in hala. Alimentarea rezervorului se face automat din instalatie.

Consumul de combustibil estimat este de 70l/h iar generatoarele vor functiona alternativ.

Gazele arse rezultate ca urmare a arderii biodieselului in generatoarele Diesel, sunt evacuate

in atmosfera printr-un cos cu diametrul de 270 mm si inaltimea 2,5m de la nivelul solului. Practic,

evacuarea gazelor arse se face la nivelul acoperisului cladirii. Aceste gaze, inainte de evacuare vor

incalzi apa din caldarina, producandu-se astfel aburul necesar in instalatia de producere a

biodieselului. Totodata, energia mecnica produsa ca urmare a functionarii motoarelor Diesel va fi

transformata in energie electrica prin intermediul unui grup electrogen cu urmatoarele caracteristici:

750 KvA, 1500 Rpm, 1085 A, 400 V, 50 Hz, CL F, IP 21S, excit. 98 V / 75 A

3) CAMERA TEHNICA/CAMERA DE COMANDA

Aceasta se afla in cadrul zonei de productie (conform plan vezi anexa 4) si aici se va monta

panoul de comanda al instalatiei care include un sistem automat de control al temperaturii, presiunii,

debitului si dozarii materiilor prime, precum si a starii echipamentelor, in functie de variatia

parametrilor din sistem in diferite puncte de citire. Citirea parametrilor din sistem este realizata prin

intermediul urmatoarelor echipamente:

- traductoare de presiune

- traductoare de temperatura cu termorezistenta si teaca de protectie




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA- presostate, presostate diferentiale

- termostate

- traductoare de nivel tip presiune si cu flotor

- traductoare de debit

Transmiterea la distanta a semnalului se face pe 2 sau 3 fire, in domeniul 4-20mA, iar

interpretarea lor in panoul de comanda se realizeaza prin intermediul unor indicatoare digitale cu

relee inchis/deschis care comanda modificarea starii de functionare a echipamentelor si a parametrilor

de sistem. Functionarea este in consecinta complet automatizata.

4) LABORATOR

Este amplasat langa sala de productie, cu acces din camera de comanda. Va fi dotat cu

echipamente specifice de laborator pentru determinarea proprietatilor fizico-chimice ale materiilor

prime utilizate si ale produsului finit obtinut.

5) MAGAZIE

Este amplasata langa laborator, fiind prevazuta si cu un spatiu de birou. In ea se vor depozita

diverse materiale, piese schimb si scule marunte pentru interventii rapide in cazul micilor defectiuni

care pot apare la diverse echipamente si utilaje.

6) GRUPURI SANITARE SI VESTIARE

In incinta vor fi amenajate vestiare pentru angajati si doua grupuri sanitare ce vor cuprinde

fiecare cate un vas de toaleta, o chiuveta si un dus.




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAB. DEPOZIT UL DE MATERII PRIME SI PRODUS FINIT

In exteriorul halei este amenajata o platforma betonata, prevazuta cu canale de scurgere ape

pluviale, pe care se vor amplasa urmatoarele rezervoare:

Rezervor de stocare biodiesel - 1buc cu V=164mc;

Rezervoare de stocare ulei - 2 buc cu V1 =138 mc si V2 = 139 mc;

Rezervor de stocare metanol - 1 buc cu V = 55 mc;

Rezervor de stocare glicerina bruta -1 buc cu V = 54 mc ;

Stocator CO2- 1 buc cu V= 10 mc.

Rezervoarele de ulei si rezervorul de biodiesel sunt constructii metalice , cilindrice,verticale,

supraterane si sunt prevazute la interior cu serpentine de incalzire prin care circula abur. Exista doua

astfel de circuite(tur-retur). De asemenea rezervoarele sunt prevazute la interior cu palete ce asigura

agitarea continua a marfii in rezervoare.

Rezervoarele de metanol si glicerina sunt de asemenea constructii metalice,

cilindrice,verticale, supraterane.

Toate rezervoarele sunt cu capac fix, reglarea presiunii in interiorul rezervoarelor facandu-se

prin intermediul unui strat de gaz inertizat introdus la partea superioara a rezervorului. In cazul

obiectivului analizat se va utiliza CO2, care va fi stocat intr-un rezervor cilindric suprateran, cu

capacitatea de 10 mc, amplasat in imediata vecinatate a rezervorului de ulei.

Depozitul de hidroxid de sodiu va fi amenajat intr-o cladire existenta, situata in imediata

vecinatate a rezervorului de glicerina. In procesul tehnologic se va utiliza NaOH in stare solida,

ambalata in saci de polietilena.

C. ALTE AMENAJARI




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAPlatforma betonata din incinta obiectivului este prevazuta cu canale colectoare prin

intermediul carora apele pluviale sunt evacuate in reteaua pluviala oraseneasca. Aceste canale au o

capacitate de 200mc si sunt astfel realizate incat pot prelua eventuale scurgeri provenite din

rezervoare, in caz de accident, fara a exista pericolul ca materialul colectat in acest caz sa ajunga in

reteaua de canalizare.

In aceste canale se monteaza si conductele de legatura intre rezervoare si instalatia de

producere biodiesel.

De asemenea se va monta un separator de produs petrolier inainte de evacuarea apelor uzate

colectate din incinta obiectivului in reteaua de canalizare oraseneasca. Acesta va fi astfel dimensionat

incat sa poata trata adecvat intreaga cantitate de ape uzate ce poate fi preluata de canalele colectoare

si astfel incat apele uzate evacuate in reteaua de canalizare, dupa ce sunt trecute prin separatorul de

produs petrolier sa indeplineasca conditiile de calitate conform NTPA 002/2005.

1.4.3.Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

Materiile prime utilizate pentru producerea biodieselului sunt hidroxidul de sodiu (NaOH) ,

alcoolul metilic (CH3OH) si uleiul vegetal .

Cantitatile de materii prime necesare pentru producerea a 1000 l biodiesel sunt conform

tabelului urmator :

Tabelul nr. 1: Consum de materii prime la 1 000 l biodiesel

Materie prim / resurs utilizat

U.M. Cantitate Toxicitate

ulei vegetal l 1 000 nepericulos

metanol kg 300 Toxic prin inhalare,in contact cu pielea si prin

inghitire, pericol de efecte ireversibile grave.

Fraze de risc : R11-23/24/25-39

hidroxid de sodiu kg 3 Coroziv Fraze de risc: R35

Ca materie prim de baz pot fi utilizate o varietate de grsimi vegetale i animale (ulei de

rapi, floarea soarelui, soia, alune, semine de bumbac, grsimi animale, ulei vegetal reciclat, etc.),




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAdar n instalaia analizat urmeaz a fi utilizat n principal uleiul vegetal . Combustibilul cel mai bun

se obtine din ulei de rapita, acesta avand parametrii cei mai buni la temperaturi scazute. Ca regula

generala, o temperatura de solidificare mare a uleiului utilizat va duce la o temperatura de solidificare

mare a combustibilului obtinut.

Uleiurile vegetale, ca de exemplu uleiul de rapita, sunt compuse in principal din trigliceride

(ester al alcoolului trihidroxilic cu glicerina) i 3 acizi grai. Acizii grasi sunt formati din catene de

carbon cu numar par i pot fi saturati (fara legaturi duble intre atomi de carbon alaturati),

mononesaturati (o legatur dubla) sau polinesaturati (mai multe legaturi duble). Ponderea respectiva a

acizilor grasi existenti intr-un ulei vegetal este, in mare masura, stabilita genetic si este denumita tipar

de acizi grasi.

Structura si compozitia uleiurilor vegetale influenteaza in principal proprietatile caracteristice

ale biodieselului, cum sunt: densitatea, vascozitatea, puterea caloric, punctul de inflamabilitate, cifra

de iod, etc. Punctul de topire al uleiurilor este cu atat mai sczut, cu cat ponderea acizilor grasi

nesaturati este mai mare .

Tabelul nr.2: Parametrii generali ai uleiurilor utilizate in instalatie

Caracteristica Unitatea de masuraValoarea optima

Valoare normala n

uleiuriApa si materii organice % max. 4 max. 1Acizi grasi liberi % max. 3 max. 3Punct de autoaprindere (Pensky Martin)

0C min. 121 min. 121

Grad de nesaturare (indice de iod) - ~ 80 max. 120

Pe amplasament, uleiul vegetal va fi stocat intr-un rezervor suprateran cu capacitatea de 164

mc.

Metanolul este un derivat hidroxilic al hidrocarburilor, continand o grupare hidroxil n

molecula; se obine prin hidrogenarea monoxidului de carbon. Se prezinta sub forma unui lichid




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAincolor, cu miros caracteristic. Este solubil in apa si solventi organici, avand punctul de fierbere p.f. =

64,50C.

Caracteristicile fizico-chimice ale metanolului utilizat n proces sunt prezentate n tabelul de

mai jos si evidentiate in fisa tehnica de securitate din anexa 12 :

Tabelul nr.3: Caracteristicile fizico-chimice ale metanolului

Caracteristici metanol Unitatea de masura Valoare determinata

aspect - lichid limpededensitate la 200C (max.) g/cm3 0,791concentratie % 99,96interval de distilare- punct initial minim 0C 64,25- punct final, maxim 0C 64,64- in intervalul 64-650C % vol. 99Metil-cetone (aceton), max. ppm < 30Copui carbonilici (formaldehida), max. ppm 6,00

Fraze de riscSeria R 1-23/25Seria S 1/2-7-16-24-45Seria E 1-10

Metanolul va fi stocat pe amplasament intr-un rezervor suprateran cu o capacitate de 55mc.

Conform HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt

implicate substante periculoase, Anexa 1, tabelul 1, metanolul este mentionat ca substanta

periculoasa datorita inflamabilitatii (ti



MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTApentru prevenirea scurgerilor accidentale, cerinte privind transportul, manevrarea si depozitarea, date

privind stabilitatea si reactivitatea, informatii toxicologice, informatii ecologice, recomandari privind

eliminarea finala etc.

Hidroxidul de sodiu va fi utilizat sub forma de fulgi si achizitionat numai de la producatori

autorizati. De regula acesta se comercializeaza la saci de polietilena de 25 kg. Va fi depozitat in

conditii corespunzatoare, in magazia ce urmeaza sa se amenajeze pe amplasament. Fisa tehnica de

securitate a produsului este prezentata in anexa 13.

Tabelul nr.4: Date tehnice privind hidroxidul de sodiu

Concentratie%, greutate

Nr. CAS Nr. EC Nr. indexListasubstantelorpericuloase

Simbolpericol

FrazeR

98-99 1310-73-2 215-185-5 011-002-00-6 C R35

Depozitarea se va face ntr-o zona rece, bine ventilata, lipsita de umiditate, ferita de caldura,

radiatii UV si substante incompatibile. Se pastreaza in ambalajele originale, inchise etans, deoarece

hidroxidul de sodiu poate sa absoarba umiditatea si bioxidul de carbon din aer, rezultand carbonat de

sodiu. Se ambaleaza in saci de polietilena, polietilena dublata de polipropilena.

1.5. Informatii despre poluantii fizici si biologici, generati de activitatea propusa, care

afecteaza mediul

1.5.1.Zgomot si vibratii




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTASunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv.

Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de masura a intensitatii sunetelor este

decibelul (dB). Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intensitatea

zgomotului dat si intensitatea de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore

de 0,0002 dyne/cm2 si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinand

seama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 dB reprezinta

depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intensitatii.

Zgomotul se caracterizeaza prin doua elemente esentiale : frecventa si intensitatea . Frecventa

reprezinta numarul de oscilatii pe unitatea de timp si se masoara in Hertzi . Din punct de vedere

fiziologic , frecventa determina tonalitatea unui zgomot . Intensitatea corespunde cantitatii de energie

purtata sau transportata de un fenomen de vibratil . Se masoara in ergi sau bari . Sub aspect

fiziologic, intensitatea determina sonoritatea . Zgomotul , prin prezenta sa in mediul ambiant ,

defineste poluarea sonora .

Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o intensitate

intre 0 si 120 dB (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim). Zgomotul produs de o convorbire

se situeaza intre limitele de 30 si 60 dB. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul

uman, acesta este fondul sonic normal. Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli

provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli sunt insuportabile (in secolele trecute exista termenul

de moarte sub clopot).

Aparent mai putin sesizabil decat celelalte noxe care confrunta zilnic mediul inconjurator,

zgomotul a fost multa vreme neglijat. In realitate zgomotul reprezinta o sursa importanta de

disconfort, determinand adevarate leziuni si chiar dereglari psihice. Este, pe de alta parte demonstrat

ca nu orice tip de zgomot este nociv, in anumite limite acesta fiind chiar benefic. O liniste absoluta

este la fel de daunatoare ca si zgomotele la niveluri ridicate.

Nocivitatea unui zgomot este determinata de frecventa si durata sa. Este greu de decis daca un

zgomot este suportabil sau nu, acest lucru depinzand pana la urma de fiecare individ in parte. De

asemenea se stie ca este mai usor de suportat un zgomot scurt decat unul continuu sau repetat la




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAintevale mici, ca si faptul ca un zgomot de intensitate ridicata este mai neplacut decat un zgomot de

joasa frecventa.

Zgomotul poate determina surditatea traumatica sau perturbari ale sistemului nervos. Un

zgomot de o intensitate mare , intr-un interval scurt de timp poate determina pierderea definitiva a

functiilor organului auditiv sau diminuarea capacitatilor sale, asa cum este cazul multora din

zgomotele des generate in industrie.

Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii, dar are si

urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala. Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta

cu timpul, pe nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului,

cu afectarea sistemului nervos si auditiv.

Habitatul modern se caracterizeaza prin deteriorarea continua a mediului sonor urban.

Zgomotul reprezinta unul dintre cei mai greu de influentat agenti de stres din mediu, pentru care

limita intre nivelul necesar, acea componenta a eustress-ului , care face fiinta umana apta de reactii

adecvate si promte si cea a distress-ului , este destul de labila, cu efecte depinzand nu numai de

nivelurile estimate ale zgomotului dar si de o multitudine de factori atat extrinseci cat si proprii

receptorului.

O serie de actiuni de monitorizare a poluarii sonore urbane efectuate de institutii specializate

au scos in evidenta o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor expunerii de la valori medii de

50dB(A) la inceputul anilor 80 la aproximativ 70 dB(A) in 2000. Mai grav este faptul ca o dinamica

ascendenta inregistreaza valorile din toate punctele monitorizate, semnaland generalizarea

fenomenului poluarii sonore, care cuprinde orasul in totalitatea sa. Astfel, nivelurile medii anuale ale

zgomotului diurn la limita locuintelor situate pe arterele cu trafic intens (de ex. marile bulevarde)

depasesc frecvent 70 dB(A). Climatul sonor al zonelor rezidentiale obisnuite , din cartiere, in care

locuieste majoritatea populatiei urbane, in conditiile actualei zonaritinde si el spre niveluri cuprinse

intre 60 si 70 dB(A), semnaland pericolul aparitiei efectelor expunerii la zgomot excesiv.

In timpul derularii lucrarilor de amenajare a spatiilor si montaj a echipamentelor, se apreciaza

ca nu se vor atinge nivele de zgomot ori vibratii peste limitele admise. Avand in vedere si faptul ca

obiectivul se va amenaja intr-o zona cu destinatie preponderent industriala, se apreciaza ca nu se va




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAinregistra un disconfort pentru vecinatati, determinat de producerea unor zgomote sau vibratii

puternice, cu atat mai mult cu cat lucrarile de amenajare se vor efectua in general ziua , intre orele

8-16 .

In perioada functionarii obiectivului se estimeaza ca sursa suplimentara de zgomot fata de

situatia existenta va fi suplimentarea traficului in zona in perioada de aprovizionare cu materii prime

si de livrare produs finit. Avand in vedere frecventa relativ scazuta a acestor operatiuni se poate

considera ca este posibila respectarea prevederilor legale privind nivelul de zgomot .

In ceea ce priveste nivelul de zgomot generat de functionarea echipamentelor si utilajelor

tinand cont ca acestea sunt amplasate in spatii inchise si sunt utilaje noi, moderne se poate considera

ca nivelul de zgomot la limita incintei unitatii se se incadreaza in limitele legislatiei n vigoare .

STAS 10009/88 prevede urmatoarele valori admisibile ale nivelului de zgomot exterior pentru

strada de categoria tehnica IV si pentru spatii de productie, msurate la bordura trotuarului ce

margineste partea carosabila:

- nivelul de zgomot echivalent Lech = 70 dB (A)

- valoarea curbei de zgomot Cz = 65 dB

- nivelul de zgomot de varf L10 = 80 dB.

1.5.2.Radiatie electromagnetic, radiatie ionizant

Procesul tehnologic de producere a biodieselului in cadrul obiectivului analizat presupune

utilizarea unor generatoare de microunde , care vor fi montate pe cele doua reactoare . In total vor fi

montate 6 generatoare , cate 3 pe fiecare reactor. Rolul acestora este de a compensa pierderile de

caldura la nivelul reactorului si mentinerea unei temperaturi constante, optime pe tot parcursul

traseului reactorului.

Principalele caracteristici tehnice ale unui astfel de generator sunt: putere 80 / 100 W, 2 F,

450 VDB, 0.35 / 0.44 A

1.5.3.Poluare biologic (microorganisme, virusi)

Nu e cazul




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA1.5.4.Alte tipuri de poluare biologica sau fizica

Nu sunt.

1.6. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele

Amplasamentul analizat a fost ales, in principal, datorita localizarii sale in zona industriala a

municipiului Constanta , departe de zonele locuite, iar activitatea se va incadra in specificul zonei.

Locatia a fost aleasa si datorita prezentei constructiilor necesare pe amplasament, astfel incat nu au

mai fost necesare decat lucrri de construcie pentru anexe, fiind valorificat potenialul existent, cu

uoare modernizri i reabilitri.

In ceea ce privete instalaia de producere biodiesel s-au analizat oferte ale mai multor firme

producatoare de astfel de echipamente fiind aleasa cea care asigura un regim performant de

funcionare al echipamentelor, cu un randament ridicat i cu un minim de deeuri generate, avantajele

instalaiei utilizate fiind:

nu exist emisii atmosferice din proces;

vaporii de metanol sunt recuperai i reintrodusi in proces;

nu se utilizeaza ap n procesul de splare al biodieselului, astfel incat nu rezulta ape uzate

tehnologice;

din procesul tehnologic nu rezult deseuri, ci doar produse finite (biodiesel i glicerin), cu

valoare de intrebuintare ;

sistemul de alimentare/ evacuare al instalatiei este etans.

1.7. Informatii despre documente /reglementari existente privind planificarea/amenajarea

teritoriala in zona amplasamentului proiectului

Terenul studiat , cu suprafata de 2585,22mp, aflat in intravilan, in zona industriala a

municipiului Constanta si, conform certificatului de urbanism , nu se afla in zone protejate si nici




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAintr-o zona in care s-au instituit interdictii de construire. Destinatia terenului conform planurilor de

urbanism aprobate este de unitati predominant industriale .

Fig. nr. 1 : zona industriala vestica a municipiului Constanta

1.8. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

Amplasamentul are accesul rutier si pietonal asigurat prin str. Celulozei , situata pe latura de

sud a terenului.

Obiectivul este racordat la retelele de alimentare cu apa, canalizare.


Zona industriala a mun. Constanta in care se afla

obiectivul analizat.



MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAIn ceea ce priveste alimentarea cu energie electrica din reteaua nationala aceasta se va realiza

prin intermediul unui PT ce va fi amplasat in zona portii de acces in incinta obiectivului si va fi in

principal utilizata pentru iluminatul obiectivului. Energia electrica necesara functionarii

echipamentelor va fi produsa pe amplasament prin intermediul generatoarelor electrice.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Date generale privind producerea biodieselului

Biodieselul (metilesterul) se obine din reacia de transesterificare cu metanol a uleiurilor

vegetale, n prezena unui catalizator (metoxid de sodiu).

Reactia chimica folosita pentru producerea biodieselului din ulei vegetal este reactia de

transesterificare, ce poate fi reprezentata astfel :

CH2 -O-CO-R CH2-OH I (catalizator) I CH -O-CO-R + 3 CH3OH --------------- 3 CH3-O-CO-R + CH-OH I ICH2 -O-CO-R CH2-OH

(Trigliceride) (Metanol) (Metilester) (Glicerina)

Reactia de transesterificare este reversibila si moderat exoterma.

Studiul caracteristicilor cinetice ale reactiei de transesterificare in cataliza cu hidroxid de

sodiu, la raportul molar ulei/metanol de 1/6 si la temperaturi intre 50 si 65 0C, a relevat faptul ca

reactia este de ordin cinetic global doi( ordinul unu in raport cu fiecare dintre reactanti). Reactia se

desfasoara cu viteza mare in primele 10 30 minute, apoi evolueaza mai incet, apropiindu-se de

echilibru pe care il atinge dupa mai multe zeci de minute in functie de proportia de catalizator folosita




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAsi de temperatura. Spre exemplu la un raport molar ulei molar de 1/6, o cantitate de

catalizator( hidroxid de sodiu) reprezentand 0,3% din cantitatea de reactanti si la o temperatura de 60

0C, timpul necesar antingerii conversiei maxime este de doua ore. O crestere a temperaturii de reactie

cu 10 0C, duce la o crestere de aproximativ 2,5 ori a vitezei de reactie.

Studiile experimentale pentru decantarea fazei glicerinice au aratat ca in aproximativ 30

minute, se separa majoritatea glicerinei rezultata in proces.

Epuizarea metanolului ramas in biodiesel dupa reactie( 0,5 5%) necesita un singur echilibru

teoretic de separare. Experientele au aratat ca centrifugand o proba de biodiesel brut, alcalinitatea si

continutul de glicerina pot scade la valori de 0,1% pana la 0,004% la forte centrifuge relative de 7000

9000.

Biodieselul este un combustibil alternativ, fiind o alternativ ecologica prin faptul c este

biodegradabil si nu este toxic. Prezinta o concentraie mai redusa a emisiilor atmosferice in raport cu

cele rezultate din combustia produselor petroliere.

Printre alte avantaje ale folosirii biodieselului se numara i acela al indicelui mare de ungere,

ceea ce nseamn viata mai lunga a injectoarelor, costurile de intretinere pentru motor fiind cu 10

20 % mai mici dect n cazul utilizarii motorinei.

Este un solvent mai bun decat motorina obisnuita , ceea ce determina reducerea depunerilor

de reziduuri, acestea fiind preluate de ctre filtrul de carburant, care, n acest caz, trebuie schimbat

dupa un numar mai redus de kilometri parcuri.

Biodieselul contine mai putine hidrocarburi si poate reduce emisia de particule cu peste 20 %,

reducand semnificativ si emisia de CO.

2.2. Procese tehnologice de productie

Procesul tehnologic ce se va desfura pe amplasament va fi reprezentat de producerea i

distribuia biodieselului, capacitatea de productie a unui reactor fiind de 1000 l/h, respectiv 2088 mc/

an (in regim de functionare de 8 ore/zi, 5 zile/saptamana) . In ipoteza ca cele doua reactoare vor

functiona concomitent, capacitatea totala teoretica a instalatiei va fi de 2000 l/h.





Procesul de obinere a combustibilului biodiesel

Etapele procesului tehnologic de producere biodiesel in instalatia analizata sunt urmtoarele:

1. Pomparea uleiului vegetal din rezervorul de stocare n recipientul de prenclzire. Inainte de a

fi stocat in recipient uleiul este filtrat. Filtrul pentru ulei este unul mecanic, realizat din site

metalice i asigur reinerea eventualelor impuriti (particule fine, n suspensie) prezente n

ulei.

2. nclzirea uleiului vegetal pn la temperatura optim, utilizand pompe de cldur

(ncorporate n instalaie) si transferul uleiului incalzit catre circuitul de alimentare al

reactorului de transesterificare.

3. prepararea metoxidului de sodiu. Initial, fulgii de hidroxid de sodiu sunt macinati in moara

existenta in incinta halei de productie dupa care amestecarea hidroxidului de sodiu (NaOH) cu

alcoolul metilic (CH3OH) se realizeaza prin intermediul unui mixer inline, care extrage

simultan cantitatea necesara de NaOH ( dozarea prin intermediul unui snec actionat de un

motor electric) si necesarul de alcool metilic, incalzit in prealabil printr-un sistem de

serpentine, care este dozat prin intermediul unei pompe ATEX ale carei comenzi

inchis/deschis este data de semnalul digital primit de la un flowmetru inline. Dupa

amestecarea celor doua substante pentru obtinerea metoxidului de sodiu, acestea sunt

transferate intr-un tanc tampon , prevazut cu un agitator de turatie medie pentru mentinerea

gradului de omogenizare, dupa care este introdus in circuitul de alimentare al reactorului de

transesterificare.

4. desfurarea reaciei de transesterificare . Uleiul vegetal este amestecat cu metoxidul de sodiu

in circuitul de alimentare al reactorului, prin intermediul unui mixer inline care extrage

simultan cantitatea necesara de ulei, dozata prin intermediul unei pompe dozatoare cu doua

capete si cantitatea necesara de metoxid dozata prin intermediul unei pompe dozatoare.

Amestecul este transferat in doua tancuri tampon in care este incalzit pana la temperatura de




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAreactie cu ajutorul unor serpentine prin care circula abur produs de caldarina, dupa care este

preluat de catre pompele de impuls care refuleaza la intrarea in reactor. Reactia se desfasoara

sub agitare timp de 60 minute. Agitarea amestecului se realizeaza datorita constructiei interne

a reactorului, prevazut cu sicane (reduceri diametrale) periodice si a caracteristicilor oscilatorii

de flux impuse de regimul intermitent de functionare al pompelor de impuls. In urma reactiei

se formeaza esteri metilici (metilesteri) ai acizilor grasi (EMAG) si glicerina.

5. recuperarea metanolului n exces. Metanolul in exces, care ajunge in timpul reactiei in faza de

vapori, este extras printr-o conducta amplasata la partea superioara a tancului tampon aflat la

iesirea din reactor a amestecului cu ajutorul unei pompe de vacuum si este condensat intr-un

schimbator de caldura cu placi tip SCP, in care circula in contracurent cu apa care preia

caldura si care este racita in circuit inchis cu ajutorul unui radiator amplasat la exterior.

Vaporii condensati creeaza o usoara depresiune care favorizeaza evacuarea lor din tancul

tampon. Amestecul din tancul tampon trece intr-un alt tanc incalzit cu ajutorul unor serpetine

prin care circula abur produs de caldarina, pentru cresterea temperaturii amestecului de reactie

la aprox. 85-90 grade , in scopul separarii metanolului in exces, metanol care urmeaza un

circuit separat de condensatie, fiind apoi reintrodus in circuitul de metanol.

6. separarea glicerinei de biodiesel Amestecul rezultat din reactie ( biodiesel si glicerina) separat

astfel de metanol este colectat in alte doua tancuri tampon prevazute cu ventile automate pe

partea de refulare si preluat de cate un separator in parte pentru fiecare din cele doua tancuri

in vederea separarii initiale a biodiesel-ului de glicerina. Biodiesel-ul este colectat intr-un

rezervor si un alt separator preia glicerina in vederea purificarii acesteia inainte de colectarea

in rezervorul de glicerina.

7. indeprtarea fazei reziduale;

8. purificarea biodieselului, (sistem centrifugal, fr ap de splare);

Intregul proces este supravegheat printr-un sistem automat de control al temperaturii,

presiunii, debitului si dozarii materiilor prime, precum si a starii echipamentelor, in functie de

variatia parametrilor din sistem in diferite puncte de citire. Citirea parametrilor din sistem este

realizata prin intermediul:

- traductoarelor de presiune;




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA- traductoarelor de temperatura cu termorezistenta si teaca de protectie;

- presostate, presostate diferentiale;

- termostate;

- traductoare de nivel tip presiune si cu flotor;

- traductoare de debit;Transmiterea la distanta a semnalului se face pe 2 sau 3 fire, in domeniul 4-20mA, iar

interpretarea lor in panoul de comanda se realizeaza prin intermediul unor indicatoare digitale cu

relee inchis / deschis care comanda modificarea starii de functionare a echipamentelor si a

parametrilor de sistem.

Functionarea este in consecinta complet automatizata si monitorizata prin intermediul

tabloului de comanda

n cadrul laboratorului vor fi realizate testri n vederea determinrii calitii i compoziiei

uleiurilor (titrare, n vederea determinrii coninutului de acizi grai i ap), precum i pentru testarea

produsului finit (biodiesel), pentru a verifica ncadrarea acestuia n standardele stabilite.

2.3. Bilantul de materiale

In cadrul procesului tehnologic de producere a biodieselului in cadrul obiectivului analizat,

bilantul de materiale arata astfel :

Tabelul nr. 5: Bilan de materiale n procesul de producere a biodieselului

Intrri de materiale Ieiri produse finite





(primare, secundare)Materie prim Cantitate Produs finit Cantitate ulei vegetal 1 000 lmetanol (99%) 300 kghidroxid de sodiu 3 kg

biodiese

l 1 000 l

Apa din retea 1mc/lunaEnergie electrica 120-150 kw/lunaAbur 1 mc/luna

glicerin 100 l

Pentru depozitarea materiilor prime, respectiv a produselor finite, pe amplasament se vor

monta rezervoare supraterane.

tabelul nr. 6 : Rezervoare de stocare pe amplasament

Numr rezervoare Capacitate [m

3] Materia depozitat

1 164 biodiesel1 138 ulei1 139 ulei1 55 metanol1 54 glicerina

Metanolul si uleiul vegetal se vor achizitiona vrac. Aprovizionarea se va face pe cale rutiera,

cu cisternele, in incinta obiectivului fiind amenajat un punct de descarcare materii prime .

Depozitarea se va face in rezervoarele dedicate fiecarui tip de produs .

Hidroxidul de sodiu se va achizitiona in saci de polietilena si va fi depozitat in magazia

special amenajata.

Materiile prime vor fi preluate de la producatori autorizati si vor fi insotite de fisele tehnice de

securitate . Transportul se va face numai de catre unitati autorizate , cu respectarea prevederilor HG

1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri

periculoase in Romania. Manipularea produselor se va face de catre personal instruit si dotat cu




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAechipament corespunzator . Operatorul va respecta masurile din fise privind modul de depozitare ,

masurile PSI , masurile de protectie a mediului , incompatibilitatile substantei .

Produsul final obtinut (biodieselul) este stocat in rezervorul cilindric suprateran , cu

capacitatea de 164mc. Produsul obtinut va corespunde standardului de calitate SR EN 14214,

coninutul energetic fiind de 35,6 MJ (motorina = 37,9 MJ).

Faza gliceridica obtinuta din proces conine 70 % glicerol i 30 % MONG (ex. saponide), are

o energie combustiv de 17 MJ/kg i poate fi utilizata ca materie prim pentru:

productia de sapun;

obtinerea polimerilor (prin tratament cu acid citric);

industria farmaceutica;

obtinerea agentilor spumanti (tratament cu acid ricinoleic);

rafinarea uleiurilor vegetale reziduale.

Aceasta este depozitata in rezervorul metalic , cilindric suprateran cu capacitatea de 54mc ce

se va amplasa in vecinatatea halei de productie.

2.4. Activitati de dezafectare

Anterior implementarii proiectului nu sunt prevazute lucrari de dezafectare cladiri sau alte

echipamente .

La incetarea activitatii desfasurate pe amplasament, se vor aplica prevederile OUG 195/2005

aprobata cu modificari de Legea 265/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare , titularul

trebuie sa respecte obligatiile de mediu asumate , stabilite de autoritatea de mediu in baza actelor de

reglementare existente .

Amplasamentul se va reda in conditii de siguranta si se vor indeparta pentru recuperare,

eliminare instalatiile, echipamentele, deseurile, materialele sau substantele pe care acestea le contin

si care pot genera poluarea mediului . Desfasurarea actiunilor de demolare i de dezafectare se va

realiza cu respectarea legislatiei de mediu in vigoare, cu protejarea tuturor factorilor de mediu.

2.5. Legislatie aplicabila




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAComisia Europeana a stabilit obiective in vederea cresterii utilizarii ambelor tipuri de

combustibili. In ceea ce priveste bioetanolul, se doreste obtinerea unei cresteri de cinci ori in

proportia de utilizare, iar pentru biodiesel, o crestere de trei ori in proportia de utilizare. Directiva

Uniunii privind combustibilii ofera un cadru larg pentru dezvoltarea unei piete de biocombustibili si

ofera Statelor Membre posibilitatea de a face apel la o reducere de taxe pentru a sprijini producerea si

utilizarea acestor biocombustibili. Biocombustibilii neutralizeaza carbonul, deoarece dioxidul de

carbon care este emis este absorbit odat cu dezvoltarea culturilor.

H.G. 1844/ 2005 privind promovarea utilizrii biocarburantilor i a altor carburanti

regenerabili pentru transport transpune in legislatia naional prevederile Directivei 2003/30/EC de

promovare a utilizarii biocombustibililor si a altor combustibili regenerabili pentru transport a

Parlamentului European si a Consiliului, aceast promovare contribuind la atingerea mai multor

obiective, cum ar fi:

- indeplinirea angajamentelor privind schimbarile climatice;

- asigurarea securitatii in aprovizionarea compatibila cu mediu;

- promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie.

Pentru realizarea acestor scopuri, cantitatea de biocarburanti si alti carburanti regenerabili

este de minim 5,75 %, calculata pe baza continutului energetic al tuturor tipurilor de benzina si

motorina utilizate in transport, introduse pe piata pana la data de 31 decembrie 2010.

Biodieselul produs in instalaie va trebui s respecte normele de calitate impuse prin

standardul european SR EN 14214:2004/AC:2004 Carburant pentru automobile. Esteri ai

acizilor grasi (EMAG) pentru motoare diesel. Specificatii si metode de incercare.

In prezent nu exista documente de referinta (BREF) pentru biodiesel . Acestei activitati

productive ii sunt asociate prevederile BREF LVOC (Large Volume Organic Chemicals), desi acest

document se refera la fabricarea unor produse care rareori sunt utilizate final in forma obtinuta in

proces, dar sunt utilizate in cantitati mari ca materie prima in sinteza altor chimicale (ceea ce nu este

cazul biodieselului). Este adevarat insa ca procesul de esterificare se regaseste in randul proceselor

chimice carora le sunt aplicabile prevederile documentului. BREF LVOC este in acest moment in




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAproces de revizuire (proces inceput in anul 2009), printre produsele ce au determinat decizia revizuirii

aflandu-se si methyl ester biodiesel. Motivele pentru care aceasta substanta a intrat in atentie este

eliminarea glicerinei rezultate ca subprodus, impactul indirect asupra mediului cauzat de productia

necesara de ulei vegetal si de metanol. S-a constatat, de asemenea, cresterea productiei acestei

substante la nivel european, in fabrici noi, cu capacitati de la 250 la 250.000 to/an , precum si o

varietate considerabila a tehnicilor si detaliilor de proces, desi produsul finit si materiile prime sunt

aceleasi.

2.6. Comparatia tehnicilor propuse cu BREF/BAT

Avand in vedere ca nu exista BAT specific, se iau in considerare BAT generice din

prevederile BREF LVOC ( tabelul nr. 7)

Tabelul nr. 7 : compararea tehnicilor propuse cu prevederile BREF/BAT

Prevederi BAT Prevederi proiectDesign de proces : 1)Echipamente inchise pentru desfasurarea proceselor chimice si a celor de separare

2)Debitele de purjare de la vasele de proces vor fi supuse reutilizarii, recuperarii, etc.

1)Toate reactoarele de proces si separatoarele sunt etanse

2)Nu este cazul




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAEmisii fugitive : 1)Utilizarea de pompe cu dubla etansare pentru controlul emisiilor fugitive

2)Pompe de vacuum cu dubla etansare, cu bariera de gaz sau lichid

3) Prevenirea utilizarii de vase deschise

4)Controlul apei de racire cu privire la contaminarea cu substante organice (sursa de COV)

1)Pentru manipularea metanolului se vor utiliza pompe cu membrana Tapflo actionate de aer comprimat ; nu au etansari dinamice sau sub presiune si nu necesita ulei in functionare ; sunt pompe recomandate pentru utilizare in medii periculoase si explozive.

2)Se utilizeaza pompe de vacuum tip Finder, cu inel lichid DEX , functionare fara ulei.

3) Toate vasele de proces si de depozitare sunt vase inchise, etanse

4)Nu este cazul, apa de racire are circuit inchis si nu vine in contact cu materia prima.

Depozitare : 1)Stocare sub presiune a substantelor foarte periculoase sau cu miros specific

2)Monitorizarea continua a nivelului de lichid si a schimbarilor de nivel

3)Incarcarea rezervoarelor pe la partea inferioara pentru a evita stropirea

4)Rezervoare cu capac fix si patura de gaz inert (cand sunt motive de securitate)

5)Sistem recuperare vapori la incarcare

1)Rezervorul de metanol este cu capac fix, reglarea presiunii in interiorul rezervoarelor facandu-se prin intermediul unui strat de gaz inert (CO2) introdus la partea superioara a rezervorului.

2) Indicatoare de nivel tip presiune si tip flotor care prin intermediul logicii de functionare fac posibila reglarea automata a nivelului in rezervor si fac posibila oprirea automata a alimentarii acestora in momentul atingerii pragului reglat de nivel maxim.

3)Rezervoarele de stocare se incarca pe la partea inferioara.

4)Conform pct. 1, rezervoarele sunt cu capac fix si se utilizeaza CO2 ca gaz inert

5)La incarcarea rezervorului de metanol din cisterna: supapa recuperare vapori de metanol conectata la cisterna pe perioada incarcarii




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA6)Recuperare compusi organici volatili (prin condensare, adsorbtie, absorbtie)

6) Metanolul in exces care ajunge in timpul reactiei in faza de vapori, este extras printr-o conducta amplasata la partea superioara a tancului tampon ( aflat la iesirea din reactor a amestecului ) prin intermediul unor pompe de vacuum si este condensat intr-un schimbator de caldura cu placi tip SCP, in care circula in contracurent cu apa care preia caldura si care este racita in circuit inchis cu ajutorul unui radiator amplasat la exterior.

Prevenirea si minimizarea evacuarii de poluanti in apa1)Minimizarea cantitatii de apa in proces

2)Minimizarea posibilitatilor de contaminare a apei cu materia prima, produsul finit, etc :2a- sistem de racire fara contact cu materia prima sau produsul finit2b-utilizarea de materiale tratate anticoroziv2c-sisteme separate pentru colectarea apelor de proces, a apelor menajere, a apelor conventional curate

1)- Circuit inchis pentru apele de racire -Contorizarea consumului de apa

2a-apa de racire circula in sistem inchis

2b-sunt utilizate materiale inox rezistente la coroziune2c-sunt prevazute sisteme separate de colectare a apelor uzate menajere, a apelor pluviale ; nu se utilizeaza apa in proces , nu rezulta ape uzate tehnologice.

Prevenirea poluarii apelor subterane1)Rezervoarele de depozitare si facilitatile de incarcare-descarcare sa fie proiectate astfel incat sa previna scurgerile .

2)Facilitati pentru colectarea scurgerilor

3)Sisteme de detectare in caz de supraumplere

4)Impermeabilizarea zonei de desfasurare a activitatii

1)Se utilizeaza echipamente etanse, din materiale rezistente la coroziune.

2)Sistem de rigole si canale ce pot prelua pana la 200mc volum de scurgeri.

3) Indicatoare de nivel tip presiune si tip flotor care fac posibila reglarea automata a nivelului in rezervor si fac posibila oprirea automata a alimentarii acestora in momentul atingerii pragului reglat de nivel maxim.

4) Procesul de productie se desfasoara in incinta inchisa, betonata. Toata suprafata obiectivului este betonata.




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAPrevenirea si minimizarea reziduurilor si deseurilor1) Prevenirea producerii la sursa

2)Maximizarea reciclarii deseurilor

2) Prin tehnologia aleasa rezulta doar glicerina, care poate fi considerata un subprodus si predata pentru utilizare catre industria farmaceutica si cea de produse cosmetice

2)Toate deseurile reciclabile rezultate din activitate vor fi colectate selectiv in incinta si predate unitatilor autorizate pentru valorificare (hartie-carton, polietilena, etc.)

Eficienta energetica1)Optimizarea conservarii energiei

2)Recuperare energie

1) Se realizeaza izolarea termica a echipamentelor de proces unde se utilizeaza temperaturi mari

2a gazele arse rezultate din functionarea motoarelor Diesel sunt utilizate pentru producerea aburului necesar in procesul tehnologic2b - apa este utilizata in circuit inchis in instalatie.





3. DESEURILE

Unul dintre principalele avantaje ale producerii biodieselului este faptul ca din procesul

tehnologic nu rezult deseuri care trebuiesc eliminate, atat produsul principal (combustibil biodiesel),

cat i cel secundar (glicerina), putand fi comercializate ca produse individuale.

3.1. Generarea si managementul deseurilor in cadrul obiectivului propus

a) Managementul deeurilor rezultate n faza de amenajare a obiectivuluiPrincipalele tipuri si categorii de deseuri ce pot rezulta in faza de constructie si modernizare

vor fi reprezentate de:

- deseuri de materiale de constructii: ciment, nisip, resturi de BCA (17 04 07), amestecuri (17 01 07), rezultate in principal din activitatea de renovare/ modernizare a cladirilor

existente;

- deseuri menajere (20 03 01), generate din activitatea angajatilor;

- deeuri reutilizabile/reciclabile: deseuri de hartie si carton (20 01 01), deseuri de sticla (20 01 02), deseuri de ambalaje de plastic (15 01 02), pentru care se recomand colectarea i

depozitarea separat, n recipiente adecvate, special destinate, urmand a fi predate catre

societati autorizate, in vederea valorificarii.

Printre masurile cu caracter general ce trebuie adoptate in vederea asigurarii unui management

corect al deserilor produse in perioada executarii lucrarilor de amenajare , se numara urmatoarele:

- inca de la faza de proiectare trebuie s se adopte acele soluii i tehnologii care s reduc la minim posibil producerea deeurilor;

- evacuarea ritmic a deeurilor din zona de generare in vederea evitarii formarii de stocuri si amestecarii diferitelor tipuri de deseuri intre ele;




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA- alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate, ca prima optiune de

gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de deseuri;

- optimizarea metodelor de eliminare finala;

- transportul tuturor deseurilor se va face cu mijloace de transport corespunzatoare, etanse si

acoperite astfel incat sa se evite scurgerea sau imprastierea acestor deseuri pe drumurile

publice;

- se vor respecta prevederile si procedurile H.G. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei;

- se interzice abandonarea deeurilor pe traseu si/sau depozitarea in locuri neautorizate ;

- toate autovehiculele ce transporta materiale potential pulverulente vor fi acoperite si vor avea usile de incarcare securizate astfel incat sa se evite spulberarrea si/sau imprastierea

materialelor transportate in timpul deplasarii;

- se va institui evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu H.G. 856/2002, evidentiindu-

se atat cantitatile de deseuri rezultate cat si modul de gestionare a acestora;

Pentru a evita aparitia unor situatii neplacute si producerea unor poluari datorita gestionarii

neadecvate a deseurilor, in perioada derularii lucrarilor de amenajare trebuie respectate cateva reguli

de baza, care trebuie aduse la cunostinta tuturor celor ce desfasoara activitati pe amplasament si au

responsabilitati in ceea ce priveste gestionarea acestor deseuri :

- deseurile produse se vor colecta separat , pe categorii astfel incat sa poata fi preluate si transportate in vederea depozitarii in depozitele care le accepta la depozitare conform

criteriilor prevazute in Ordinul MMGA nr. 95/2005 sau in vederea unei eventuale

valorificari ;

- este interzisa cu desavarsire arderea deseurilor pe amplasament ;

- este interzisa depozitarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere direct pe sol sau in alte locuri decat cele special amenajate pentru depozitarea acestora. Toti lucratorii vor fi

instruiti in acest sens iar responsabilul de mediu al societatii va efectua inspectii pe

amplasament in vederea verificarii modului de colectare si depozitare a deseurilor ;





- se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare catre zonele de depozitare, evitandu-se stocarea acestora un timp mai indelungat in zona de producere si

aparitia astfel a unor depozite neorganizate si necontrolate de deseuri ;

- Se recomanda ca deseurile de materiale de constructie s nu fie depozitate temporar, acestea urmand a fi transportate la valorificator/ punctul de eliminare in cel mai scurt timp

posibil.

b) Managementul deeurilor rezultate n faza de funcionare a obiectivuluiDup terminarea lucrrilor de amenajare, in momentul punerii in functiune a obiectivului,

avand in vedere specificul activitatii ce se va desfasura pe amplasament, principalele tipuri de deseuri

rezultate vor fi reprezentate in principal de :

- deeuri menajere (20 03 01), provenite din activitatea angajatilor;

- deseuri de ambalaje (hartie si carton- 15 01 01, plastic-15 01 02), provenite din activitatea administrativa ;

- deeuri de ambalaje din PE (15 01 10*), reprezentate de pungile de polietilena in care este aprovizionat hidroxidul de sodiu ;

- reziduuri (slam) de combustibil biodiesel (13 07 01*), rezultate din curarea rezervorului de depozitare;

- reziduuri de la filtrarea uleiului;

- reziduuri de la purficarea biodieselului;- Nmolurile colectate in sistemul de decantare al separatorului de produs petrolier

Deseurile menajere vor fi in cantitate de cca. 3 5 kg/zi si vor fi alcatuite in principal din

resturi menajere. Acestea vor fi colectate in recipiente tip europubele ce vor fi amplasate pe platform

betonata, special destinata acestui scop .

Deeurile reciclabile (hartie/ carton, plastic, etc.) vor fi colectate separat, n vederea

valorificarii prin agenti economici autorizati.





Ambalajele rezultate de la hidroxidul de sodiu vor fi depozitate in incinta magaziei , urmand

sa fie eliminate in concordanta cu caracterul periculos, prin agenti economici autorizati pentru

incinerarea sau depozitarea unor astfel de deseuri.

Nmolurile colectate in sistemul de decantare al separatorului de produs petrolier montat pe

traseul de evacuare al apelor pluviale vor fi periodic vidanjate , fiind transportate si eliminate prin

societati autorizate.

Reziduurile de la filtrarea biodieselului fi depozitate in incinta obiectivului, in spatiul special

amenajat pentru depozitarea deseurilor,in container metalic acoperit, urmand sa fie eliminate in

concordanta cu caracterul periculos, prin agenti economici autorizati pentru incinerarea sau

depozitarea unor astfel de deseuri.

Reziduurile de combustibil sunt constituite din lamuri acumulate in rezervorul de stocare a

combustibililor. Acestea vor putea fi curatate o data la cca. 5 ani, cantitatea estimata de deseuri ce va

rezulta din aceast activitate fiind de cca 200 kg/ 5 ani.

Reziduurile de la filtrarea uleiului fi depozitate in incinta obiectivului, in spatiul special

amenajat pentru depozitarea deseurilor, in container metalic acoperit, urmand sa fie valorificate catre

ferme de animale.

Faza gliceridica obtinuta din proces este depozitata intr-un rezervor cilindric, metalic,

suprateran, cu capacitatea de 54mc, amplasat pe platform betonata din incinta obiectivului i va fi

valorificata prin comercializare catre terti, putand fi utilizata ca materie prim pentru:

productia de sapun;

obtinerea polimerilor (prin tratament cu acid citric);

industria farmaceutica;

obtinerea agentilor spumanti (tratament cu acid ricinoleic);

rafinarea uleiurilor vegetale reziduale.

3.2. Eliminarea si/sau reciclarea deseurilor




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAIn perioada executrii lucrarilor, materialele inerte, precum resturile de materiale de

constructii, vor fi transportate la o rampa de deseuri inerte sau utilizate ca material de umplutura,

conform mentiunilor din Autorizatia de construire.

Materialele reciclabile vor fi valorificate prin intermediul firmelor autorizate.

Obiectivul este imprejmuit cu gard din prefabricate de beton , toate deseurile generate vor fi

stocate temporar in spatiu special amenajat in aceasta incinta( platforma betonata, ingradita, cu S=

30mp anexa 14) si transportate ulterior, cu mijloace corespunzatoare, catre locurile de valorificare

sau eliminare. In acest fel se evita depozitarea lor necontrolata, respectiv abandonarea lor.

In ce priveste perioada de functionare a obiectivului se recomanda colectarea selectiva a

deseurilor, pe categorii si valorificarea acestora prin firme autorizate. De asemenea se va tine o

evidenta stricta a tuturor deseurilor gestionate. Colectarea selectiva pe de o parte micsoreaza

cantitatea de deseuri menajere depozitata in europubele, aici urmand a fi depozitate numai deseurile

de natura organica, biodegradabile, evitandu-se producerea de stocuri.

Pentru transportul deeurilor menajere i a celor asimilabile va fi incheiat un contract cu o

societate de salubrizare autorizata, acestea urmand a fi eliminate in cadrul unui depozit autorizat.

Deeurile de lam din rezervoarele de stocare biodiesel vor fi preluate de societi autorizate

pentru transportul i valorificarea/neutralizarea/eliminarea acestora.

3.3. Legislaie aplicabil

Dupa inceperea activitaii, societatea are obligatia respectarii legislatiei specifice in domeniul

transportului si gestionrii deeurilor, i anume:

- O.U.G. 78/ 2000 privind regimul deeurilor, aprobata cu modificari de Legea 426/ 2001,

cu modificrile i completrile ulterioare ;

- H.G. 856/2002 privind evidena gestiunii deseurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd

deseurile, inclusiv deseurile periculoase, in conformitate cu Catalogul European al

Deseurilor Decizia nr. 2001/119 privind lista deseurilor ;

- HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul

Romaniei;





4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI

SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1.APA4.1.1. Elemente de hidrologie ale zonei Dobrogea

Reeaua hidrografic a Dobrogei este format din: Dunre, rurile interioare podiului,

Canalul Dunre-Marea Neagr, lacuri, ape subterane i Marea Neagr. Dunrea marginete Dobrogea

prin sectorul blilor (Balta Ialomiei, de la Ostrov la Hrova i Insula Mare a Brilei, de la Hrova

la Mcin) i al Dunrii Maritime, n nord.

Principalele ruri interioare sunt: Taia i Telia, care se vars n lacul Babadag, Slava, care se

vars n lacul Golovia, Casimcea, cel mai important ru dobrogean, care se vars n Lacul Taaul. La

acestea se adaug rurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se vars n Dunre prin

intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov i Cernavod.

Valea Carasu, n trecut cu izvoare la 5 km vest de Constana, vrsarea n Dunare la Cernavod

i un curs abia perceptibil, datorit pantei reduse, a fost utilizat pentru proiectarea i construirea

traseului Canalul Dunre - Marea Neagr.Acest canal, n lungime de 64 km, leag Dunrea de Marea

Neagr ntre Cernavod i Agigea, la cele dou capete existnd cte un sistem de ecluze. A fost

construit i o derivaie de la Poarta Alb la Midia (Canalul Poarta Alba-Midia).

Canalul Dunre - Marea Neagr utilizat pentru navigaie va spori n importan o dat cu

activarea magistralei fluviale transeuropene, dintre Marea Nordului (Rotterdam) i Marea Neagr

(Constana).

Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia,

Babadag), lagunele (Siutghiol i laguna Razim - Sinoe care este considerat o subdiviziune a Deltei),

limanele fluviale (Bugeac, Oltina, Vederoasa), precum i lacurile de acumulare pe micile ruri cu ap

semipermanent din sudul Dobrogei.





Din punct de vedere al reelei hidrografice, de-a lungul zonei de litoral a Mrii Negre s-au

format, ncepnd nca din pleistocen, o serie de lacuri naturale, ca urmare a unei tansgresiuni marine,

precedate de o coborre lent a zonei litoralului. In funcie de geneza lor, acestea sunt limanuri fluvio

marine si marine.

4.1.2. Resursele de apa subterana ale Dobrogei

Din punct de vedere al resurselor de ape subterane, principalele structuri acvatice din

Dobrogea de Sud se dezvolt n formaiuni carbonatate afectate de un puternic sistem fisural carstic.

Pe baza criteriilor litostructurale i hidrologice s-au putut structura 3 sisteme acvifere:

Cuaternar, Sarmaian-Eocen i Cretacic-Jurasic:

a. Sistemul acvifer Cuaternar, cu importan hidrologic redus, este constituit cu

preponderen din loessuri i argile loessoide, argile deluviale, nisipuri i mluri. Dintre

acestea cea mai mare rspndire o au depozitele loessoide, de grosime variabil (20

30m) si cu mare permeabilitate pe vertical. Avnd uneori la baz argile rezultate din

alterarea calcarelor, acestea nmagazineaz apa provenit din infiltraii. Incepnd din

anul 1970, datorit irigaiilor se constat o ridicare a nivelului apelor subterane, n

special pe o fie de cca. 30 km de-a lungul litoralului (cu 30 45 m n zona lacului

Techirghiol, al crui bilan excedentar creeaza probleme deosebite). Nivelul piezometric

al apelor subterane din cordonul litoral (provenite din precipitaii i reinute datorit

prezenei unor intercalaii argiloase) este n direct legatur cu nivelul din lacurile

menionate. Amplitudinile de variaie a nivelului subteran variaz n jurul valorii de 80

cm. Se constat adesea prezena unor pnze de ap dulce care plutesc pe ape srate

marine;





b. Sistemul acvifer Sarmaian - Eocen este constituit din depozite nisipoase calcaroase

eocene i din calcarele sarmaiene care, datorit sistemului fisural ce le afecteaz,

alctuiesc un sistem unitar hidrodinamic. Grosimea acestor depozite este cuprinsa ntre 0

300 m prezentnd o ingroare concomitent cu afundarea acestora spre litoral (n

special zona Costineti - Mangalia). Nivelul piezometric al apei din depozitele sarmaiene

este liber sau uor ascensional. Canalul Dunre Marea Neagr efectueaz un puternic

drenaj asupra acviferului sarmaian, n zona Mangaliei unde apar i ape termale

mineralizate. Sistemul acvifer Sarmaian Eocen este separat de sistemul acvifer

Cretacic Jurasic printr-un pachet gros de cret, ce este o sformaiune impermeabil.

c. Sistemul acvifer Cretacic Jurasic corespunde celei mai importante hidrostructuri din

Dobrogea, cu grosimi ce depesc pe alocuri 100 m. Acviferul de adncime, puternic

afectat de un sistem fisural, cu evoluie pn la carst, este alctuit din formaiuni

carbonatate jurasice, barremiene i cretacice, inegal distribuite spaial datorit deplasrii

pe vertical a blocurilor tectonice ntre care exist legturi hidraulice puse n eviden de

continuitatea curgerii. Calcarele barremian jurasice i cretacice se dezvolt ntre falia

Capidava Ovidiu la nord , Dunare la vest, extinzndu-se pe sub rmul Mrii Negre n

est i teritoriul Bulgariei n sud.In zona litoralului, formaiunile cretacice jurasice se

afund n lungul unui accident tectonic major cu rol de barier etan care determin

cretera puternic a presiunilor de strat printr-o regresiune deosebit de separare ca

uniti distincte a Mrilor Aral, Caspic, Pontic i Euxinic (Marea Neagr).

n spaiul hidrografic Dobrogea-Litoral au fost identificate, delimitate i descrise un numr de

10 corpuri de ape subterane, asa cum sunt prezentate in fig. nr.2.





Fig. nr. 2:Corpuri de apa subterana pe teritoriul Dobrogei

Din cele 10 corpuri de ape subterane identificate, 4 aparin tipului poros-permeabil (depozite

holocene, pleistocen medii-superioare, jurasic-cretacice), 4 corpuri aparin tipului fisural -carstic

(dezvoltate n depozite de vrst triasic i sarmaian) i dou corpuri aparin tipului carstic-fisural

(de vrst jurasic).





Unul dintre corpurile de ap subteran i anume RODL07 a fost delimitat n zona de lunc a

Dunrii fiind dezvoltat n depozite aluviale poros-permeabile, de vrst cuaternar. Fiind situat

aproape de suprafaa terenului, el prezint nivel liber.

Patru corpuri de ap subteran i anume RODL01 (Tulcea), RODL02 (Babadag), RODL03

(Hrova-Ghindreti) i RODL04 (Cobadin-Mangalia) sunt de tipul fisural - carstic, fiind dezvoltate

n roci dure, predominant calcaroase. Unul dintre aceste corpuri este transfrontalier (RODL04).

4.1.3. Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata

n imediata vecintate a amplasamentului, pe o raza de peste 1 km, nu se afl cursuri de ap

de suprafa, i nici lacuri naturale. Principalele corpuri de suprafata in zona municipiului Constanta

sunt : Marea Neagra, Lacul Siutghiol si Lacul Tabacarie, toate situate la distante de peste 1km de

amplasamentul analizat.

Fig. nr.3 : principalele corpuri de ape de suprafata


Obiectiv analizat

Lacurile Siutghiol si Tabacarie

Marea Neagra




4.1.4. Descrierea surselor de alimentare cu apa existente in zona

Apele subterane se gasesc in reteaua de fisuri si goluri carstice ale calcarelor de varsta jurasic

superior-cretacic si sarmatian raspandite in toata Dobrogea de Sud. Cele mai importante din punct de

vedere al cantitatii si calitatii apei sunt calcarele jurasic- superioare-cretacice, dezvoltate pana la

adancimi ce depasesc 800m.

Din calcarele Dobrogei de Sud se exploateaza un debit de aproximativ 5,0 mc/s. Din acest

debit 3,3, mc/s se extrage din complexul jurasic superior- cretacic prin captarile situate in zona

lacului Siutghiol-Caragea Dermen 1,0 mc/s , Cismea I 1,7 mc/s, Cismea II 0,6 mc/s. Puturile acestor

captari au adancimi de 60-120 m. Se considera ca debitele exploatate la nivelul actual sunt asigurate,

nu exista pericolul invaziei apei de mare. Apele subterane din complexul acvifer jurasic superior

cretacic sunt bicarbonatate- calcice si magneziene cu o mineralizatie sub 500 mg/l. Restul debitului

de 1,7 mc/s se extrage din calcarele sarmaiene, uneori eocene , de la sud de Constana prin captrile

de la Biruina 0,1 mc/s , Costineti 0,1 mc/s, Tatlageac 0,2 mc/s, Dulceti 0,1 mc/s, Medgidia 0,4

mc/s, Pecineaga 0,1 mc/s, Albeti 0,3 mc/s i Neptun 0,4 mc/s.Puurile acestor captri au adncimi de

35-90 m.

In zona studiata alimentarea cu apa este asigurata prin bransament la reteaua de apa potabila

existenta in zona limitrofa-R.A.J.A. , retea care alimenteaza si alti consumatori in zona.

Nici in zona amplasamentului si nici in vecinatatea acestuia nu exista surse de alimentare cu

apa a orasului sau complexe de inmagazinare pompare a apei.Astfel de obiective, ce deservesc orasul

Constanta sunt amplasate la distanta mare de amplasamentul analizat( peste 2km).

In figura urmatoare sunt prezentate principalele surse de apa ale judetului, ce apartin

RAJA Constanta si principalii consumatori.





Fig. nr. 4: surse de apa apartinand RAJA

4.1.5. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTANu exista date in prezent in ceea ce priveste conditiile hidrogeologice strict in zona

amplasamentului, deoarece toata suprafata existenta este betonata.

Din datele existente in prezent, prezentate in studii privind hidrogeologia in zona Dobrogea de

Sud si Constanta in special, rezulta ca in zona industriala a orasului, unde ne aflam, principalele

secvente stratigrafice sunt: Cuaternar (grosime 13 40 m); Sarmatian (31 68 m); Senonian (124m

si 240 m, cu crestere de la vest spre est si de la nord spre sud); Jurasicul superior +/- Barremian

+Cenomanian (170 - 240 m). Limita Senonian/Jurasic superior se plaseaz la adncimi cuprinse ntre

201 m si 280 m, cu crestere de la vest spre est si de la nord spre sud.

Analiza structurii geologice zonale, a permis evidentierea n subteranul zonei, a trei mari

complexe de strate acvifere: freatic (de mic adncime), acvifer carstic fisural de adncime medie si

acvifer carstic fisural de mare adncime.

Acviferul freatic se dezvolt la baza depozitelor loessoide cuaternare, avnd drept suport

impermeabil argila rosie din ptura de alterare a calcarelor sarmatiene si fost identificat si captat prin

intermediul unor foraje cu adncimi de 27 m 30 m.

4.1.6. Alimentarea cu apa a obiectivului

Alimentarea cu ap a obiectivului se realizeaza din reeaua de distribuie local a RAJA

Constanta existent pe amplasament. Nu este necesara realizarea unor lucrari de bransament,

obiectivul fiind deja bransat la retaua de apa a RAJA Constanta. n vederea asigurrii unui control

permamanet n ceea ce privete consumul de ap, cminul de branament este prevzut cu contor.

Apa va fi utilizata pentru :

- uz menajer ( grupuri sanitare, vestiare, curatenie obiectiv);

Consumul zilnic de ap pentru potabilizare i necesiti igienico-sanitare, conform STAS

1478-90 este de:

20 l ap rece/ om;

4 l ap cald/ om.

Apa cald menajer va fi asigurat din producia proprie, cu ajutorul unui boiler electric cu

capacitate de 100 l .




MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAAvand in vedere numarul de angajati ce va deservi obiectivul (4 persoane), consumul de apa

din retea (rece i calda) va fi de cca. 2,88 m3/ lun.

- uz tehnologic :

Apa in circuit inchis va fi utilizata pentru producerea aburului in caldarina. Aburul se

utilizeaza in serpentinele tancurilor tampon in care se afla amestecul ulei-metoxid de sodiu, precum

si pentru recuperarea metanolului in schimbatoarele de caldura cu placi.

De asemenea, rezervoarele de ulei si biodiesel sunt prevazute cu serpentine prin care circula

abur.

Consumul lunar de apa tehnologica este de cca. 1 mc si reprezinta pierderile maxime din

circuitul de abur .

4.1.7. Managementul apelor uzate

Apele uzate care rezulta de pe amplasament sunt:

- ape uzate menajere;

- ape pluviale;

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare din cadrul obiectivului, sunt colectate

printr-o retea separata de canalizare, executata din tuburi de polipropilena si dirijate in reteaua de

canalizare oraseneasca.

Avnd n vedere numrul de angajai ce vor deservi n permanen obiectivul, cantitatea de

ap uzate menajer evacuat de pe amplasament va fi de cca. 2,3 m3/lun (considernd un procent de

80 % din apa preluat din reea ca fiind evacuat drept ap uzat).

Coninutul apelor uzate menajere va fi asemntor cu cel specific apelor uzate rezultate din

incintele de locuit, i anume

Documents

Studiu.fabrica Biodiesel