Sunete TTL

TTL – Terapia Tulburarilor de Limbaj

Educarea vorbirii: obtinerea sunetului S, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI S:

Distanta intre dinti este de 1-2 mm ( cu batul de chibrit ). Buzele sunt trase ca pentru zambet, intinse lateral.Limba sprijina varful in dosul incisivilor inferiori, formand un jgheab prin care se scurge aerul expirat. Odata realizata aceasta pozitie, aerul suflat este simtit pe dosul palmei ca fiind rece.

TOATE ETAPELE SUNT NECESARE. Pentru fiecare efort al copilului sunt recomandatee incurajarile (bravo, foarte bine, minunat) cu atat mai mult cu cat copilul se afla departe de a pronunta corect !

Nota: O singura etapa poate fi parcursa intr-o ora, o zi sau o saptamana/ mai multe saptamani. Copilul singur v-a spune progresul si cand trebuie sa mergeti mai departe!

Etapa 1.

Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia sunetului (limba, buze), exercitii de auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de coala si apoi se coloreaza de catre copil. Astfel copilul va sti asociatia grafica pentru sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa, acolo unde copilul nu poate ajunge la el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun copilul urca si ia desenul pe care il va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al lui)Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest lucru se poate realiza prin confectionarea unei barcute din hartie pe care copilul trebuie sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia suflului de aer: central, stanga, dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, intr-un balon, etc.

Exercitii de dezvoltare a muschiului lingual (limbii): scopul este de contrul asupra directiei si pozitiei limbii. Acest lucru se realizeaza in oglinda, cerand copilului sa miste limba sus, jos, la stanga, la dreapta, sa duca limba in cerul gurii, apoi la dinti, alte exercitii. Este necesar ca in oglinda copilul sa urmareasca miscarea limbii sale.

Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face- şşşşşşş; şarpele- ssss; albina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; ţanţarul- zzzzzzz,zzzzzzzz. Pronuntarea unor silabe paronome: sa-se-si-so-su-za-ze-zi-zo-zu.

Etapa 2.

Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Dintii apropiati (1-2mm), limba in spatele incisivilor inferiori, buzele sunt trase ca pentru zambet, suflul aerului iese puternic. Se cere copilului prin imitatie in fata oglinzii sa repete.

Daca prin modelul imitatiei copilul nu poate pronunta sunetul S, se poate folosi cu succes un betisor de chibrit, tinut central, asemeni unei tigari, sub care limba sta in momentul emiterii sunetului. Astfel se realizeaza santul pe centrul limbii pe unde suflul de aer paraseste cavitatea, dintii au distanta departat de1-2 mm, buzele sunt trase ca pentru zambet. Este importanta obtinerea sunetului cat mai corecta, intrucat dupa etapa de consolidare sunetul se va automatiza (va intra in reflex).

Etapa 3.

Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de pronuntie trebuie facute in soapta , urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia corecta a sunetului, sa se foloseasca vocea din ce in ce mai puternica.

Introducerea sunetului in silabe: silabe directe ( sa, se, si, so , su, să)logatomi ( asa, ase, asi, aso, ese, eso, esu, isi, iso, isu, osa, ose, osu, osi, usa, use, uso)silebe cu sens/ fara ( sac, sad, sap, soc, sec, sed, sef, set, sic, sie, sit)

Introducerea sunetului in cuvinte: sunetul in pozitie intervocalica (casa, case, coase, cusut, dosar, dosit, masa, mese, pusa, vase)sunetul in pozitie initiala ( scop, spic, stat, stare, Stana, Stanca, stadion, staniol, stele, stomatolog, student, scandura, scorbura, scuturat, sfios, spartura, spaniol)sunetul in pozitie mediana (baston, basca, castel, castan, costum, Costel, destul, distrat, disparut, masca, casca, pesmet, aspirina, istorie, mistret) sunetul in pozitie finala ( muls, fals, vals, uns, plans, sens).

Diferentierea sunetelor: la nivelul silabelor ( sa-za, se-ze, si-zi, so-zo, su-zu, asa-aza, ses-zez, sos-zoz, sis-ziz ) la nivelul cuvintelor ( sare-zare, seu-zeu, seama-zeama, sile-zile, vase-vaze, scoala- şcoala, dus-du ş, soc- şoc, las-laş )

Etapa 4.

Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in cele trei pozitii: initiala, mediana, finala.

Sanda suie sus pe scara . Sicu sta singur langa masa. Sticla s-a spart. Supa s-a racit. Scandura scartie sub pasul sau. Mistretul cel gras sta cu nasul sus. Peste doua zile vine Sile. Sanda sare pana-n zare.

Pot fi alcatuie scurte texte si poezioare in care se utilizeaza frecvent sunetul "s" la inceput, la mijloc si la final de cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea curenta a copilului(va intra in reflex).

Educarea vorbirii: obtinerea sunetului Ţ, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI Ţ :

- limba este plasata cu varful in spatele incisivilor superiori. - aerul trece explosiv si nu continuu. - dintii putin departati (3mm). - aerul este impins puternic,si iese prin santul median al limbii, fiind perceput cu dosul palmei ca fiind rece.



Etapa 1. Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia sunetului (limba, buze), exercitii de auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de coala si apoi se coloreaza de catre copil. Astfel copilul va sti asociatia grafica pentru sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa, acolo unde copilul nu poate ajunge la el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun copilul urca si ia desenul pe care il va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al lui)

Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest lucru se poate realiza prin confectionarea unei barcute din hartie pe care copilul trebuie sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia suflului de aer: central, stanga, dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, intr-un balon, etc.


Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face- şşşşşşş; şarpele- ssss; albina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; ţanţarul- ţzzzzzzz,ţzzzzzzzz. Pronuntarea unor silabe paronome: sa-se-si-so-su-za-ze-zi-zo-zu.

Etapa 2. Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Limba tinuta la baza incisivilor superiori, santul median format, aeerul suflat cu putere. Se poate face trecerea cu limba de la pronuntia lui t catre s mai lung tsssss si din ce in ce mai repede (tssss, tssss, tssss). Educarea acestui sunet se face numai dupa ce copilul poate pronunta corect sunetele s si t, ţ fiind combinarea dintre acestea doua.

Etapa 3. Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de pronuntie trebuie facute in soapta , urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia corecta a sunetului, sa se foloseasca vocea din ce in ce mai puternica.

Introducerea sunetului in silabe: o silabe directe (ţa, ţe, ţi, ţo , ţu, ţă) o logatomi ( aţa, aţe, aţi, aţo, eţe, eţo, eţu, iţi, iţo, iţu, oţa, oţe, oţu, oţi, uţa, uţe, uţo) o silabe cu sens/ fara ( ţac, ţad, ţap, ţoc, ţec, ţed, ţef, ţet,ţic, ţie, ţit)

Introducerea sunetului in cuvinte: o sunetul in pozitie initiala ( ţap, ţar, ţara, ţtambal, ţelina, ţeava, ţipa, ţine, ţinta,

ţopaie, ţup, ţop.) o sunetul in pozitie mediana (aţa, faţa, caţel, ingheţata, cuţit, invaţa, gheaţa, veveriţa

) o sunetul in pozitie finala ( baţ, moţ, hoţ, laţ, caluţ, coteţ, draguţ ).

Diferentierea sunetelor: o la nivelul silabelor ( sa-ta-ţa, se-ţe, si-ţi, so-ţo, su-ţu, asa-aţa, ses-ţeţ, sis-ţiţ ) o la nivelul cuvintelor ( ţese, ţesatoare, ţestos, ţestoasa, spuneţi, isteţ, ascuţit,

subţire, mistreţ )

Etapa 4. Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in cele trei pozitii: initiala, mediana, finala.

Ţesatoarea ţese panza subtire. Mistreţul este un animal salbatic. Broasca ţestoasa traieste o suta de ani. Cei mulţi sunt cuminţi. Veveriţa suie sus castane cu ţepi.

Pot fi alcatuie scurte texte si poezioare in care se utilizeaza frecvent sunetul "ţ" la inceput, la mijloc si la final de cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea curenta a copilului(va intra in reflex).

Educarea vorbirii: obtinerea sunetului Ş, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI Ş:

Buzele sunt rotunjite.Limba este in forma de cupa, mariginile fiind apropiate de molarii superiori. Concentrarea suflului de aer.Sesizarea cu dosul palmei, a aerului cald la emisia sunetului



Etapa 1.

Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia sunetului (limba, buze), exercitii de auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de coala si apoi se coloreaza de catre copil. Astfel copilul va sti asociatia grafica pentru sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa, acolo unde copilul nu poate ajunge la el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun copilul urca si ia desenul pe care il va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al lui)



Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face- şşşşşşş; şarpele- ssss; albina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; ţanţarul- zzzzzzz,zzzzzzzz. Pronuntarea unor silabe paronome: sa-se-si-so-su-za-ze-zi-zo-zu.

Etapa 2.

Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Limba tinuta cupa cu varful spre incisivii superiori, suflul de aer puternic, buzele rotunjite, aerul este simtit cu dosul palmei ca fiind cald. Se cere copilului prin imitatie in fata oglinzii sa repete.

Etapa 3.

Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de pronuntie trebuie facute in soapta , urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia corecta a sunetului, sa se foloseasca vocea din ce in ce mai puternica.

Introducerea sunetului in silabe: silabe directe (şa, şe, şi, şo , şu, şă)logatomi ( aşa, aşe, aşi, aşo, eşe, eşo, eşu, işi, işo, işu, oşa, oşe, oşu, oşi, uşa, uşe, uşo)silabe cu sens/ fara ( şac, şad, şap, şoc, şec, şed, şef, şet,şic, şie, şit)Introducerea sunetului in cuvinte:sunetul in pozitie initiala ( şal, şah, şale, şade, şalupa, şalau, şampanie, şapca, şerif, şina, şirag, şifonier, şort, şuvita, şurubelnita)sunetul in pozitie mediana (uşa, aşa, manuşa, papuşa, maşina, vişina, camaşa, roşu, moşu, aştept, mişca, puşca ) sunetul in pozitie finala ( caş, naş, moş, cocoş, duş, tufiş, paloş, leneş, uriaş ).Diferentierea sunetelor: la nivelul silabelor ( sa-şa, se-şe, si-şi, so-şo, su-şu, asa-aşa, ses-şeş, sos-şoş, sis-şiş ) la nivelul cuvintelor ( sare-şare, seu-şeu, seama-şeama, sile-zile, vase-vaze, scoala- şcoala, dus-duş, soc- şoc, las-laş )

Etapa 4.

Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in cele trei pozitii: initiala, mediana, finala.

Şarpele şerpuieste in tufiş. Şapte şcolari şi şapte poştaşi aşteapta maşina. Buşteanul este de la un vişin. In gradina sunt caişi şi vişini.

Pot fi alcatuie scurte texte si poezioare in care se utilizeaza frecvent sunetul "ş" la inceput, la mijloc si la final de cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea curenta a copilului(va intra in reflex).

Educarea vorbirii: obtinerea sunetului C, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI C:

- buzele si dintii se deschid cat o cere vocala dupa "c" - varful limbii este plasat jos, atingand palatul (retras la o distanta de 4-5 mm fata de radacina incisivilor inferiori)






Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face- şşşşşşş; şarpele- ssss; albina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; ţanţarul- jjjjjjjj, ,jjjjjjj.

Etapa 2. Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Pentru invatarea sunetului este necesara perceperea pe cale tactila prin asezarea palmei copilului, pe laringele celui care pronunta Z si pe propiul laringe.


Introducerea sunetului in silabe: o silabe directe (ca, co , cu, că) o logatomi ( aca, aco, eco, ico, icu, oca, ocu, uca, uco) o silabe cu sens/ fara ( ac, zac, cap, coc, zec, sec )

Introducerea sunetului in cuvinte: o sunetul in pozitie initiala ( cale, casa, cusca, caine, coltar, coliba, cal, colina,

corect, cuvant, etc) o sunetul in pozitie mediana (vaca, paca, faza, buza, vizita, cozonac, poezie, azi,

amiaza, buzunar, mazare, paznic, zmeura, zvon, zguduit, zburda, etc) o sunetul in pozitie finala (iaz, necaz, ovaz, acuz, aragaz, orez, miez, autobuz, etc.)

Diferentierea sunetelor: o la nivelul cuvintelor ( sare-zare, sac-zac, seama-zeama, sale-zale, ser-zer, seu-zeu,

pasa-paza, oase-oaze, vase- vaze, rasa-raza, varsa-varza)


Educarea vorbirii: obtinerea sunetului J, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI J:

- buzele sunt rotunjte, incordate. - limba vibreaza la nivelul incisivilor superiori - coardele vocale vibreaza, fapt ce poate fi usor sesizat. - aerul este suflat cu putere, mana copilului fiind pe gatul celui care pronunta sunetul "j" sesizand vibratiile pana cand poate face singur trecerea de la "ş" la vibrarea sunetului "j"






Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee

(in soapta sau tare) : trenul face- şşşşşşş; şarpele- ssss; albina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; ţanţarul- jjjjjjjj, ,jjjjjjj.

Etapa 2. Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Aerul este suflat cu putere, mana copilului fiind pe gatul celui care pronunta sunetul "j" sesizand vibratiile pana cand poate face singur trecerea de la "ş" la vibrarea sunetului "j"


Introducerea sunetului in silabe: o silabe directe (ja, je, ji, jo , ju, j ă) o logatomi ( aja, aje, aji, ajo, eje, ejo, eju, iji, ijo, iju, oja, oje, oju, oji, uja, uje, ujo) o silabe cu sens/ fara ( jac, jad, jap, joc, jec, jed, jef, jet, jic, jie, jit)

Introducerea sunetului in cuvinte: o sunetul in pozitie initiala ( jar, jale, jacheta, joc, jos, joben, jeleu, jeton, joi, Joiana,

Jeni, jucarie, jumatate, jucaus, jder, etc) o sunetul in pozitie mediana (ajun, ajuns, ajutor, cojoc, coaja, ingrijit, prajina,

prajitura etc) o sunetul in pozitie finala ( garaj, rodaj, pavaj, colaj, ambalaj, avantaj, etaj etc.)

Diferentierea sunetelor: o la nivelul silabelor ( ja-za, je-ze, ji-zi, jo-zo, ju-zu) o la nivelul cuvintelor ( şale-jale, şoc-joc, şir-jir, şura-jura, şapca-japca, praşit-prajit,


Jana se joaca cu multe jucarii. Bujor a mancat jumatate din prajitura. Cartile sunt pe etajera. Jana are un cojoc nou.

Poezie: Am atatea jucareleBucuros ma joc cu ele! Jana, nu-si gaseste loc,Eu cu cine sa ma joc ?

Pot fi alcatuie scurte texte si poezii in care se utilizeaza frecvent sunetul "j" la inceput, la mijloc si la final de cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea curenta a copilului (va intra in reflex).

Educarea vorbirii: obtinerea sunetului Z, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI Z:

- emiterea sunetului Z este identica cu emiterea sunetului S, diferenta este data de sonorizarea prin vibratiile laringelui. - pentru invatarea sunetului este necesara perceperea pe cale tactila prin asezarea palmei copilului, pe laringele celui care pronunta Z si pe propiul laringe.






Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee

(in soapta sau tare) : trenul face- şşşşşşş; şarpele- ssss; albina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; ţanţarul- jjjjjjjj, ,jjjjjjj.

Etapa 2. Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Pentru invatarea sunetului este necesara perceperea pe cale tactila prin asezarea palmei copilului, pe laringele celui care pronunta Z si pe propiul laringe.


Introducerea sunetului in silabe: o silabe directe (za, ze, zi, zo , zu, z ă) o logatomi ( aza, aze, azi, azo, eze, ezo, ezu, izi, izo, izu, oza, oze, ozu, ozi, uza,

uze, uzo) o silebe cu sens/ fara ( zac, zad, zap, zoc, zec, zed, zef, zet, zic, zie, zit)

Introducerea sunetului in cuvinte: o sunetul in pozitie initiala ( zale, zar, zahar, zeu, zel, zana, zaduf, zid, ziar, zugrav,

zambet, zidar, zodie, zebra, etc) o sunetul in pozitie mediana (vaza, paza, faza, buza, vizita, cozonac, poezie, azi,

amiaza, buzunar, mazare, paznic, zmeura, zvon, zguduit, zburda, etc) o sunetul in pozitie finala (iaz, necaz, ovaz, acuz, aragaz, orez, miez, autobuz, etc.)

Diferentierea sunetelor: o la nivelul cuvintelor ( sare-zare, sac-zac, seama-zeama, sale-zale, ser-zer, seu-zeu,

pasa-paza, oase-oaze, vase- vaze, rasa-raza, varsa-varza)


Sanziana schiaza prin zapada subtire seara. Astazi este ziua Janei. Cosmin deseneaza o zebra zambitoare. Azorel, plin de zapada, a intrat in casa sa se incalzeasca la soba.

Poezie: Pisicuta, pis, pis, pisTe-am visat azi-noapte-n vis.Te spalam, te pieptanam Funda rosie-ti puneam.

Insa tu te-ai suparat.Si pe maini m-ai zgariat.

Pot fi alcatuie scurte texte si poezii in care se utilizeaza frecvent sunetul "z" la inceput, la mijloc si la final de cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea curenta a copilului (va intra in reflex).

Jocuri pentru fixarea consoanelor cu articulare complexa.

Dupa etapa de antrenare a organelor articulatorii prin exercitii de gimnastica, se organizeaza cateva activitati ritmice-expresive (jocuri, memorizari, cantece, etc.) care urmaresc atat fixarea pozitiei articulatorii cat si perfectionarea auzului fonematic.

POEZIE CU ONOMATOPEE

Scopul: exersarea sunetelor m, n, g, r;

Material: ilustrate sau jucarii;

Desfasurarea jocului:

Educatorea/ mama va arata ilustratia sau jucaria corespunzatoare jocului si va recita versurile:

Ma-ma-ma/ Este mama mea Na-na-na/ Papusica mea Piu-piu-piu/ Puisoru-i viuGa-ga-ga/ Gasculita meaMac-mac-mac/ Rata e pe lacFas-fas-fas/ Mergem prin tufisVai-vai-vai/ Pe coda-o calcai

NU MA ATINGA MINGEA DE PING PONG

Scopul: pronuntarea cat mai corecta a consoanei "f" izolat;

Material: o minge de ping pong;


Copii se aduna in jurul unui grup de masute (2-3 mese) alaturate. Educatoarea pune o minge in fata unui copil care sufla - rostind consoana f- asigurand un suflu puternic si suficient de intens pentru a mentine mingea in zona centrala. Jocul se reincepe cand mingea se atinge de un copil, sau dupa scurte pauze, atunci cand copiii au obosit.

REPETA DUPA MINE

Scop: exersarea onomatopeelor "cu-cu; ga-ga"; perfectionarea auzului fonematic;


Copiii sunt asezati in cerc, unul in mijloc cu ochii legati. Copiii se invart in cerc pana cand copilul din mijloc bate din palme, atunci se opresc. Copilul merge, atinge pe unul dintre ei si spune pe un ton oarecare "cu-cu" sau "ga-ga". Copilul atins pe acelasi ton trebuie sa repete dupa el. Daca a repetat mai bine, intra el in cerc.

JOCUL DE-A BALONUL

Scop: Exersarea pronuntarii corecte a consoanelor ş, f izolate.


Copiii stau in cerc mic, ei reprezinta balonul. L acomanda educatoarei "Umflam balonul", toti copiii sufla rostind consoana f si largesc cercul (balonul se umfla). La comanda "Am intepat cu un ac" copiii spun "Se desumfla" si rostesc consoana ş lin, indelungat apoi revin in cerc mic.

RASPUNDE REPEDE

Scop: exersarea consoanei r asociat cu alte consoane.

Material: un saculet cu nisip, sau o minge.


Copiii stau in semicerc in picioare. Educatoarea pune o intrebare, apoi arunca saculetul la un copil, acesta trebuie sa raspunda repede, cu forta si sa arunce saculetul inapoi.

Intrebari:

Cum spunem calutului sa se opreasca? (pr, pr) Cum face creanga cand se rupe? (tr, tr, trrrrosc) Cum facem cand ne este frig? (brrr, br) Cum suna ceasul? (trr, trr) Cum se aude cand fuge calul? (trap, trap)

URSUL SI ALBINELE

Scopul: exersarea vorbirii, pronuntarea corecta a sunetelor b, z, r.

Material: cosulete - care reprezinta stupul.

Regula jocului: bazaie numai grupul de albine la care ursul merge sa fure mierea.

Indicatii pentru desfasurarea jocului: Cosuletele sunt asezate in clasa, in jurul lor albinele. Vine ursul sa fure mierea primului stup. Albinele bazaie cu o intensitate mica baz-baz-baz. Ursul merge la al 2-lea stup, apoi la al 3 lea stup, intensitatea sunetelor creste de la un stup la altul baz-baz-baz, baz-baz-baz.

Ursul mormaie : mor-mor-mor.

PASARELELE SI MASINA

Scopul: consolidarea suetelor c, r, in combinatii

Regula jocului: onomatopeele sunt executate de catre copii numai la auzul zgomotului masinii.

Material: scaunelele.

Indicatii pentru desfasurarea jocului: Copiii sunt asezati pe scaunelele aranjate pe doua randuri. In fata scaunelelor sunt desenate pe sol cercuri, care reprezinta cuiburile.

Educatoarea anunta jocul- explica modul de desfasurare. Pasarelele s-au adunat pe marginea drumului (soselei).

In copaci ciripesc:

-cirip-cirip-cirip; cirip-cirip-cirip;

Un copil sau mai multi cu masini circula pe sosea si emit sunetele:

-ttrr-trr-trr; trr-trr-trr;

Pasarelele speriate executa sarituri din cuib in cuib (cercuri) ciripind: cirip-cirip-cirip; cirip-cirip;

Miscarile se repeta- cu alte exercitii propuse de educatoare- pasarelele imita zborul si ciripesc. Se pot face si schimbari de copii, cei care au fost pasarele sa fie si masini si invers.

TELEFONUL FARA FIR

Scop: perfectionarea concomitenta a auzului fonematic si a pronuntiei corecte a combinatiei de sunete (nonsens).


Copiii stau aliniati unul langa altul. Educatoarea in fata sirului rosteste un cuvant fara sens primului copil cu glas tare, acesta spune copillui urmator s.a.m.d. Daca cineva greseste educatoarea merge langa el si pronunta un alt nonsens mai usor, care trebuie sa fie rostit de fiecare copil pana la capatul sirului. Daca toata grupa reuseste sa spuna acelasi nonsens, dupa ce a spus si ultimul copil, toti copiii bat din palme. Jocul poate avea variante mai complicate in functie de nivelul grupei.

Exemple de nonsens:

man, naum, munuam

tadad, tamnad, tutudat, tadad fever, fuvor, favir cabag, pugubag, gipag, pigab seza, sazur, zusa, sasir sajaj, iasaj, sijas tacog, tecag, tigoc tra, pra, cra, cro, cru, zbra, zbru, carapra, parbra, tramna

CURTEA CU PASARI

Scopul: insusirea deprinderii de a articula corect sunetele g-c.

Regula jocului: copiii denumesc si imita glasul pasarilor care apar la teatrul de masaj.

Material: jucarii sau siluete.


Jocul incepe prin redarea unei intamplari povestita de aducatoare.

-Am fost in vacanta la bunica. Dis-de-dimineata m-a trezit cineva:

- cu-cu-ri-gu, cu-cu-ri-gu

- Cine credeti ca era? (cocosul, cocosul - cor)

- cot-codac, cot-codac

- Oare cine s-a sculat? (gaina, gaina - cor)

- ga-ga-ga, printre pasari sasaia / Gasca laba si frumoasa/ De mancare ea cerea.

Nota: dupa fiecare vers enuntat de educatoare, copiii repeta sunetele de mai multe ori.

ANIMALELE

Scopul: exersarea sunetelor: m, n, c, r, si a triftongilor.

Material: jucarii sau ilustratii cu animale.

Regula jocului: la ridicarea jucariilor sau ilustratiei copiii vor produce onomatopee.


Educatoarea va arata copiilor ilustratia si ii va stimula sa denumeasca rata, dupa care va invita copiii la raspuns:

- Cum face rata? (mac, mac)

- Cum face vaca? (muu, muu) etc.

In timpul articularii de catre copil a onomatopeelor respective copii vor executa miscari imitative, care sa simuleze miscarile animalului respectiv.

VRABIUTA SI COPACII

Scop: perfectionarea pronuntarii corecte a sunetelor in combinatii, ş, f, v, j.

Regula: copiii vor emite sunetele (onomatopeele) si miscarile respective, odata cu expunerea povestirii.

Material: se paote utiliza si inregistrarea povestirii pe suport CD

Desfasurarea jocului: Copii sunt asezati in semicerc. Educatoarea spune povestirea. Intr-o zi copii din grupa mare au plecat la plimbare. Cand se jucau mai frumos a inceput o furtuna mare. Vantul a inceput sa bata puternic - fass, fass, fass. Frunzele copacilor fosneau - vaj-j-vaj-vaj. (Copii repeta sunetele odata cu educatoarea insotite de miscari potrivite)

-Pe copacul inverzit, Vrabiuta a sosit , Hu-a-hu-ta cu crenguta Ce voioasa-i vrabiuta Ca o leagana crenguta!

Versurile se repeta de catre copii, odata cu educatoarea- insotite de miscarile sugerate in versuri.

Documents

Sunete TTL