Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului

7/31/2019 Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului

1/69

1

UNIVERSITATEA ECOLOGIC DIN BUCURETIFACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

MANAGEMENTUL FINANCIAR AL MEDIULUI- SUPORT DE CURS

prof. univ. dr. Camelia Cmoiu

Bucureti

2010


2/69

2

CUPRINS

CAP. 1 - NEVOIA DE GANDIRE SI PRACTICA ECOLOGICA.....1

CAP. 2 FUNDAMENTE CONCEPTUALE ALE MANAGEMENTULUI

MEDIULUI...6

CAP. 3 MEDIUL SI DEZVOLTAREA.......9

CAP. 4 EVOLUTIA TEORIEI INTERDEPENDENTEI DINTREACTIVITATEA UMANA SI ECOLOGIE.....14

CAP. 5 DEZVOLTAREA DURABILA: CONCEPT SI DIMENSIUNI... .23

CAP. 6 INDICATORII DEZVOLTARII DURABILE....31

CAP. 7 STRATEGII SI POLITICI DE MEDIU..39

CAP. 8 MODALITATI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR STRATEGICE....42

CAP. 9 STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI.47

CAP. 10 ORGANIZAREA SI DEZVOLTAREA UNEI PRACTICI PRIVATE IN

DOMENIUL MEDIULUI....53

CAP. 11 COSTURI SI ECONOMII ALE MEDIULUI58CAP. 12 CHELTUIELILE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI....62


3/69

3

Cap. 1 - NEVOIA DE GANDIRE SI PRACTICA ECOLOGICA

In traditiile civilizatiilor europene exista chiar si in prezent o credinta sau o

superstitie apocaliptica legata de trecerea de la un mileniu la altul. Este o credinta care

postuleaza ca dezastrele naturale si sociale nu se produc in fiecare an, ci la anumite

momente ale timpului care marcheaza aniversari insemnate. Asa a fost considerata

trecerea de la anul 999 la anul 1000, cand crestinismul primitiv al Europei are cuprins de

spaime: se arata ca domnia lui Christos era doar de un mileniu, dupa care va veni

Anticristul, care insemna de fapt sfarsitul lumii. Anul 1000 a trecut si sfarsitul lumii nu a

avut loc.

Astazi, la un mileniu dupa epoca groazei si a angoasei despre care au vorbit multi

specialisti, in mentalitatea oamenilor din Europa si America reapar elementele vechilor

spaime, evident nu in forma lor milenara. Notiunea de Anticrist nu mai are insemnatatea

de groaza pe care o avea in jurul anului 1000. Lumea este mult evoluata: cunoaste

cibernetica si genetica moleculara, zboara in cosmos si exploreaza abisul oceanului

universal. Prea putini sunt cei care mai cred in diavol ca realitate fizica. Pentru biserica

crestina diavolul este un simbol al raului.

Cu toate acestea, spaimele se raspandesc in mintea omeneasca mai repede decat

orice informatie transmisa electronic. Aceasta raspandire se petrece aidoma ca in trecut,

pentru ca din punct de vedere psihologic omul si-a pastrat aceeasi structura pe care o avea

in jurul anului 1000, iar motivele de spaima exista din belsus si in prezent, in lume. Sa ne

gandim la isteriile nationalist sovine sau la razboaiele locale purtate pentru cauze morale

indoielnice, la usurinta cu care sunt ucisi nu numai militarii, ci si populatia civila, cum a

fost razboiul din Bosnia-Hertegovina, Transnistria, Gruzia, Cecenia, Afganistan, Angola

si multe altele. Aceste exemple pot argumenta faptul ca spaima ca fenomen de psihologie

nu a trecut, ba dimpotriva s-a dilatat odata cu proliferarea terorismului international.

In acelasi timp, in diverse colturi ale globului au loc numeroase catastrofe

naturale: uragane, cutremure, explozii vulcanice, inundatii repetate. Toate acestea fiind

imprevizibile, sporesc sentimentul de nesiguranta individuala.

In aceasta suma de situatii apocaliptice, un loc aparte il ocupa degradarea

mediului inconjurator, provocata de catre om. Ecologii se plang de multa vreme ca


4/69

4

omenirea abordeaza, in mod iresponsabil, problemele legate de modificarea

ecosistemelor, fara o intelegere mai profunda a consecintelor. O serie de studii efectuate

de cercetatori si specialisti internationali au demonstrat pierderile imense provocate de

presiunile crescande fizice si chimice asupra ecosistemelor. Toate analizele si evaluarile

conduc la aceeasi concluzie: dac presiunile continua sa se intensifice, atunci ecosistemul

se va deteriora si pana la urma se va prabusi.

Daca in ceea ce priveste cauzele deteriorarii mediului inconjurator si ale iminentei

prabusiri, comunitatea internationala a ajuns la un consens al intelegerii acestora, in

privinta solutiilor practice, insa, raspunsurile clare intarzie.

Tot mai multe probe din domeniul ecologiei, agronomiei, silviculturii si

hidrologiei demonstreaza ca suprasolicitarea persistenta a sistemelor biologice poate

declansa mutatii, ce se consolideaza in procesul evolutiei proprii. Fiecare etapa a

degadarii mediului urgenteaza trecerea la o etapa urmatoare a degradarii, cu consecinte

mult mai grave.

Atunci cand schimbarile ecologice ditructive se combina cu un alt factor

perturbator si anume cresterea rapida a populatiei in conditii economice de subzistenta,

terenul este pregatit pentru declansarea unor mari tragedii umane si ecologice. Asa se

cunoaste cazul disparitiilor unor civilizatii, precum cea din Mesopotamia, Antarctida,

civilizatia incasa s.a.

Depasirea pragurilor naturale sau, cu alte cuvunte, depasirea pragului de

suportabilitate a ecosistemelor reprezinta cauza principala a prabusirilor catastrofice.

Dar ce este capacitatea de sustinere a ecosistemelor?

Conceptul de capacitate de sustinere sau de compatibilitate este folosit de multa

vreme de catre biologi, insa pana acum nu a fost luat in serios de catre economisti.

Acest concept exprima interactiunile dintre o anumita populatie, activitatile sale

economice si mediul natural in cadrul functioarii normale a sistemelor naturale. Astfel,

intr-o padure se gaseste o anumita cantitate de arbori, flori si fructe, intr-o anumita

structura, cu animale adecvate si cu posibilitati limitate de exploatare a acestora in

interesul omului. Un biolog calificat poate calcula, cu oarecare precizie, capacitatea de

sustinere a padurii, ca de altfel a oricarui sistem natural. Opadure poate sustine pe termen

nelimitat nevoia de lemne a unei comunitati. Tot asa o pasune naturala poate hrani pe


5/69

5

timp nelimitat un numar fix de vite, capre sau oi sau un bazin piscicol poate acoperi

nevoia de proteine umane.

Daca numarul de solicitari, respectiv de fiinte solicitante, creste excesiv, peste

anumite limite denumite praguri naturale, atunci sistemele naturale vor suferi o

distrugere lenta ce va conduce la prabusirea acestora. Taierea padurilor intr-o proportie

mai mare decat capacitatea lor de regenerare va conduce la disparitia arborilor, asa dupa

cum pescuitul excesiv va goli bazinele de peste, iar pasunatul cu turme prea numeroase

va decima pasunile. Deci prin prag natural se intelege limita minima de mentinere a

echilibrului ecosistemelor, respectiv limita in care se pot desfasura normal interactiunile

dintre o anumita populatie, activitatile sale economice si mediul natural. Depasirea

acestui prag atrage dupa sine disfunctionalitati in toate componentele sistemului mediului

inconjurator.

Interesul economistilor pentru intelegerea interdependentelor dintre viata

economica si mediul natural a crescut odata cu declansarea crizei energetice si de materii

prime din anii `70 ai secolului trecut. Pentru economisti a fost evident ca o societate nu

poate consuma mai mult decat produce si nu poate produce mai mult dacat

suportabilitatea naturala. Este meritul economistului roman de faima mondiala, N.

Georgescu-Roegen, care in lucrarea The Entropy Law and the Economic Process din

1971 a demonstrat ca bilanturile nu se fac numai in cadrul societatii, ci si intre societate

si natura.

Studiind prejudiciile aduse mediului de catre activitatile economice, specialisti din

diverse domenii stiintifice au caracterizat realitatea cu ajutorul unor concepte, notiuni si

metode comune. Notiuni precum fluxuri, cicluri,entropie, sistem autoreglat etc au fost

transferate in viata economica si sociala pentru a intelege mai bine consecintele cresterii

si dezvoltarii asupra viitorului in armonie cu mediul natural. Asa cum a remarcat un

scriitor francez Joel de Rosnay in lucrarea La macroscope vers une vision global in

1971, Criza energetica a pus in evidenta aspectul fizic al societatii umane care nu se

poate sustrage legilor implacabile ale naturii. Or societatea umana, ca orice masina sau ca

orice organism, este si ea supusa acestor legi.

Studierea interdisciplinara a perturbarilor economice si ecologice a facut posibila

evidentierea ansamblului de conexiuni dintre fenomenele multiple care se produc astazi si


6/69

6

mai ales gasirea cailor de solutionare. Astfel a aparut economia si protectia mediului ca

disciplina de granita intre ecologie si stiintele economice, care studiaza actele, faptele si

comportamentele economice ale oamenilor la confluenta cu mediul natural. Dintre

abordarile cele mai importante ale problematicii economiei mediului pot fi mentionate:

repartitia si utilizarea resurselor naturale, relatia entropie-proces economic, problema

externalitatilor, eficienta economica si ecologica, dimensionarea obiectivelor de

dezvoltare economica si sociala in convergenta cu protectia mediului etc.

In ciuda faptului ca se ocupa de sectoare diferite ale realitatii, ecologia si economia au

mai multe elemente comune. Din punct de vedere etimologic, ambele notiuni provin din

cuvantul grecesc vikos (sau oikia) in greaca veche) care inseamna casa, gospodarie,

loc de viata, habitat. Etimologic, ecologia ar insemna stiinta fiintelor vii acasa la ele

(logos inseamna stiinta). Economia ar fi stiinta ordinii sau a randuielii casei, stiut fiind

ca nomos inseamna a pune randuiala, ordine.

Ecologia si economia sunt inrudite nu numai sub raport lingvistic, ci si prin esenta

lor. Ambele domenii se ocupa cu relatiile multiple dintre fiintele cu diverse specializari,

care insa constituie elemente ale unor sisteme vii diferite: societatea formata din oameni

si biosfera formata din ecosisteme naturale.

In ambele categorii de sisteme se desfasoara patru procese fundamentale,

izomorfe in esenta lor: 1. productia; 2. acumularea; 3. circulatia sau distributia; 4.

consumul.

Pentru ca aceste procese sa aiba loc este necesara cheltuirea unei anumite cantitati

de energie si eliminarea reziduurilor.

Din mecanismul de realizare a metabolismului bioeconomic in cauza

(productie, acumulare, circulatie si consum) al ecosistemelor naturale, economistii invata

cum sa echilibreze cresterea cu descresterea resurselor naturale sau cum un sistem

economic si tehnologic poate traversa o perioada de criza prin mutatii succesive ale

resuselor energetice neepuizabile si eficiente.

Deosebirile dintre ecologie si economie sunt numeroase, insa cea esentiala consta

in faptul ca sistemele naturale desi se dezvolta conform unui plan si unui anumit scop

supravietuirea, nu constientizeaza nici scopul, nici dezvoltarea, nici relatiile cauzale.


7/69

7

Constientizarea faptului ca planeta pe care vietuim nu este o mostenire de la

parinti, ci un imprumut de la copiii nostri asa cum spune un proverb amerindian a dus

la cristalizarea conceptului de dezvoltare durabila, in care se asigura armonia dintre

economie si ecologie, dintre prezent si viitor.

O economie pe termen lung va purta din ce in ce mai mult trasaturi ecologice, iar

gandirea ecologica va include si economic, dupa cum sustin unii ecologi, precum

profesorul G. Schaefer in lucrarea Umschau in Wissenschatt unt Technik

Mediul natural se caracterizeaza prin trei tipuri fundamentale de functii:

1. Suport general al vietii. Mediul natural contine elementele esentiale ale vietii,sanatatii si bunastarii societatii umane. O parte din acestea s-au pierdut, altele au

disparut sau au fost modificate prin cursul actual al dezvoltarii (de exemplu, stratul de

ozon, compozitia atmosferei, frumusetea peisajelor naturale s.a.), in timp ce o alta

parte a ingredientelor suport al vietii sunt pe sfarsite sau constituie subiectul unui

proces ireversibil de pierdere (de exemplu biodiversitatea);

2. Oferta de materii prime si energie. Resursele naturale servsc drept input-uri fiziceutilizate in procesul de productie si de consum, fie ca resurse regenarabile sau

nereinnoibile. Resursele neregenerabile (petrolul, gazele naturale s.a.) sunt

intotdeauna in curs de epuizare atunci cand intra in procesul de valorificare, pe cand

resursele regenerabile (solul, padurile etc) pot fi exploatate in mod durabil sau sunt

reduse de la folosirea in exces si intretinerea insuficienta;

3. Functia de asimilare a deseurilor provenite din activitatea economica si sociala. Panala un anumit nivel, mediul poate asimila reziduurile in siguranta, in orice cantitate.

Dincolo de acest nivel, sistemele naturale devin saturate si supraincarcate (de

exemplu substante chimice toxice, metale grele, substante radioactive) si nu mai pot

asimila deseurile.

Studierea relatiilor dintre activitatile economice si mediul natural este de data

recenta. Economia mediului reprezinta un domeniu nou al stiintei, creatie a generatiei de

economisti din ultima jumatate a secolului al XX-lea. Insa radacinile sale sunt mai vechi,

in teoriile lui Marshall si Pigou, in teoria echilibrului general al lui Walras, in domeniul

bunurilor publice, in teoria externalitatilor si in aplicatiile analizei cost-beneficiu.


8/69

8

Cap 2 - FUNDAMENTE CONCEPTUALE ALE MANAGEMENTULUI

MEDIULUI

Studiile de Managementul Mediului au inceput in universitate. Cercetatorii, toti

cei care se ocupau de stiintele naturii, ecologii si nu numai ei, ci si specialisti ingineri,

pedologi, urbanisti, medici, au sesizat ca prejudiciile aduse mediului au o singura cauza

pacatul originar dizarmonia intr-un sistem autoreglat.

Caci intr-adevar, omul nu se poate sustrage legilor naturii, societatea umana, ca

orice organism viu, este si ea supusa acestor legi.

Astfel, se considera ca Mediul Inconjurator, ca sistem global al Terrei, deschis

spre Cosmos prin schimburi de materie, energie si informatie, este alcatuit din MEDIUL

NATURAL si MEDIUL ANTROPIC. In mediul antropic sunt puse in evidenta in mod

distinct MEDIUL ARTIFICIAL si MEDIUL SOCIO-ECONOMIC.

Mediul Inconjurator = totalitatea factorilor naturali si a celor creati prin

activitatea omului (factori antropici), care in interactiunea lor asigura mentinerea vietii pe

pamant.

Factorii de mediu sunt:

- apa -ape de suprafata-ape interioare

-ape subterane

-mari si oceane

- flora si fauna- aer- sol solul si subsolul, padurile, zone protejate.Mediul inconjurator este un sistem si deci are toate proprietatile caracteristice ale

unui sistem, adica:

1. o anumita alcatuire2. structura3. functionare4. organizare


9/69

9

A. In cadrul subsistemului MEDIUL NATURAL intra mediul neatins de om sau cel in

care prezenta omului este doar accidentala sau temporara. Este alcatuit din:

- mediul abiotic atmosfera, hidrosfera, litosfera- mediul biotic ansamblul fiintelor vii.Mediul natural are in structura sa cele patru elemente combinate. Intre aceste

elemente se stabileste un sistem de relatii bazate pe circuite biogeochimice si pe

interactiunibio-fizice. Intre biotic si abiotic sunt stabilite relatii de echilibru ecologic.

Componentele organice si anorganice ale biosferei nu sunt izolate in spatiu. Pe

fiecare fragment al scoartei terestre, intr-o balta dupa ploaie sau in adancurile marii sau

intr-o livada de pomi, viata se intrepartunde cu materia inerta, anorganica.

hidrosfera = invelisul de apa al pamantului

litosfera = invelisul pietros exterior constituind scoarta Pamantului

atmosfera = invelisul gazos al pamantului

biosfera = invelisul planetei in care se manifesta viata, cuprinzand hidrosfera, partea

externa a litosferei si partea inferioara a atmosferei

geosfera = sfera care reprezinta globul terestru

sinergie = asociere a elementelor organice si anorganice necesare producerii unui

eveniment, care genereaza o calitate intergativa a sistemului, care nu poseda nici unul din

elementele luate separat

entropie = gradul de dezorganizare a unui sistem, de nedeterminare a unei situatii.

Entropia unui sistem se afla in raport invers proportional cu cantitatea de

informatie de care dispune pentru organizarea acestuia.

Din interactiunea continua a organismelor vii cu mediul fizic, intr-un anumit

spatiu al scoartei rezulta combinatii ciclice care formeaza un sistem stabil, respectiv

ecosisteme.

Ecosistemele sunt unitatile functionale ale biosferei. Ele sunt combinatii de

sisteme organice si anorganice in care au loc transformari ale energiei si materiei. Sunt

alcatuite din doua cdomponente fundamentale:

Habitatul sau biotopul = sediul vietii este un sistem anorganic format din

elemente ale litosferei, hidrosferei si atmosferei intr-o configuratie specifica, un fragment

al mediului fizic populat de organisme vii.


10/69

10

Biocenoza = comunitate de viata sistem biologic format din elemente ale

componentelor organice ale biosferei (populatii de virusuri, bacterii, ciuperci, plante

verzi, animale) atasate si adaptate la habitatul dat.

B. MEDIUL ANTROPIC

Mediul socio-economic este alcatuit din populatie, necesitati si aspiratii, perceptii,

atituduni si comportamente, mod de organizare, politici si strategii, legi si reglementari

etc. Intre oameni si comunitati se stabilesc relatii spirituale si materiale. Functionarea

sistemului se face prin crestere, concentrare, competitie, organizare, dezvoltare

economica, tehnologica si umana. Are loc cresterea entropiei. Organizarea se efectueaza

diferentiat, ierarhizat si de la nivelul sistemelor internationale (ONU) si regionale (UE),

nationale (globale, sectoriale si administrative) la cele locale ale comunitatilor.

Mediul Artificial este alcatuit din asezarile urbane si rurale, amenajarile si

constructiile din teritoriu destinate circulatiei, transportului, extragerii si prelucrarii

resurselor de suprafata si subterane, terenurile agricole, pepinierele, padurile-parc, plajele

amenajate, cursurile si bazinele de apa amenajate, deci tot ceea ce este realizat de om sau

prin interventia sa a fost scos prin artificializare din circuitul natural. Se mai numeste si

tehnosfera.

Relatiile dintre componente sunt de ordin fizic-spatial, functional si estetic-

semnificativ. Functionarea sistemului este este caracteristica prin creare, adaptare,

extindere, reconstructie, postutilizare). Organizarea mediului artificial se face in sisteme

si retele teritoriale, atat functionale, cat si administrative, ierarhizate, independente.

Prin integrarea sistemica a componentelor sale naturale si antropice, Mediul

Inconjurator este amenintat datorita crizelor create in functionarea acestora. Reglarea

constienta a intregului sistem este esenta principala a Dezvoltarii Durabile.

Zonele de interferenta dintre componentele Mediului Inconjurator au la randul lor

caracteristici sistemice. De exemplu, interferenta dintre Mediul Artificial si Mediul

Socio-Economic cuprinde cadrul conceptual, comportamental, socio-politic si

administrativ al activitatilor umane.

Interdependenta dintre Mediul Natural si Mediul Antropic Artificial si Socio-Economic

reprezinta de fapt locuirea in spatiul de existenta al omului.


11/69

11

Cap. 3 - MEDIUL SI DEZVOLTAREA

PRAGURILE ECONOMICE

La inceputul acestui secol populatia mondiala numara 1,6 miliarde locuitori, cu un

venit de 400$ pe cap de locuitor (India de azi), iar produsul mondial global (PMG) era de

640 miliarde $, cu putin mai mult decat PNB al Frantei.

Populatia mondiala, productia economoca si consumul de combustibil

in perioada 1900 2000

Anul Populatia Produsul mondial global Consumul de combustibil fosil

( miliarde (mii miliarde $ 1980 ) (miliarde t.c.c.)

locuitori)

1900 1,6 0,6 4 1

1950 2,5 2,9 3

1990 5,2 13,7 12

2000 6,0 20,3 19,1

In urmatoarea jumatate de secol populatia a crescut cu 1 miliard de locuitori,

sporul demografic a fost de 56%. In acest timp, PMG respectiv productia de bunuri si

servicii a crescut modest pe cap de locuitor. Consumul de t.c.c. (tone combustibil

conventional) a crescut de 3 ori.

Ce a urmat in a doua jumatate de secol: mutatii spectaculoase. Populatia s-a

dublat, atingand un spor de crestere ce a echivalat cu cresterile populatiei din cateva

miliarde de ani. Veniturile pe cap de locuitor s-au dublat, produsul mondial a sporit de 4

ori, adica s-au produs de 4 ori mai multe servicii si bunuri fata de 1950.

Aceasta crestere s-a sprijinit in primul rand pe cresterea de combustibili fosili de 4

ori, desi un rol important l-a avut progresul tehnologic in perioada de dupa 1950.

Activitatea economica a fost de 20 de ori mai mare decat la inceputul secolului, calea

principala fiind cresterea extensiva, adica atragerea in circuitul economic a unor cantitati

tot mai mari de resurse naturale.


12/69

12

In timp ce economia mondiala a crescut neincetat, sistemele naturale pe care se

sprijina au ramas insa neschimbate.

Oamenii de stiinta precum Lester Brown, atrag atentia ca daca economia creste

dincolo de dimensiunile sale fizice actuale, aceasta poate duce la o sporire a costurilor

intr-un ritm mai rapid decat cresterea beneficiilor si poate inaugura astfel o era a cresterii

neeconomice care mai mult ne saraceste in loc sa ne imbogateasca. In esenta se atrage

atentia asupra unui prag economic dincolo de care cresterea in continuare a Produsului

Mondial Global costa mai mult decat merita.

Pragul economic reprezinta limita minima in care costurile sunt mai mici sau cel

mult egale cu veniturile. In ultimele 5 decenii, analizele FAO (Organizatia Mondiala

pentru Agricultura si Alimentatie) arata ca productia alimentara a crescut intr-un ritm

impresionant de mare, de doua ori si jumatate intre 1950 si 1989, dar aceasta costa foarte

mult.

4/5 din acest spor s-a datorat folosirii intensive a pamanturilor, ingrasamintelor

chimice, irigatiilor. Noile tehnologii scad fertilitatea solurilor (dupa 1976 nu s-au mai

inregistrat cresteri de terenuri arabile). Agricultorii au arat terenuri in panta, au defrisat

paduri, ceea ce a generat schimbari climatice, fenomene de eroziune a solului si scaderea

fertilitatii solului.

Cresterea economica pe termen scurt pe seama consumului intensiv si extensiv de

resurse naturale este platita scump. Pe masura ce se deterioreaza sistemele naturale care

stau la baza economiilor, trebuie sa se tina seama de convergenta Actiunilor economice

cu actiunile rationale din punct de vedere ecologic. A aparut deci necesitatea corelarii

pragurilor economice cu pragurile naturale.

Depasirea pragurilor naturale inseamna in mod practic ca ritmul deteriorarii este

mai mare decat ritmul regenerarii.

Pragul natural = limita minima de mentinere a echilibrului ecosistemelor. Uneori

un prag natural poate fi definit cu o oarecare precizie, iar consecintele depasirii acestui

prag pot fi cunoscute cu destula siguranta. De pilda daca recoltarea de masa lemnoasa

depaseste cresterea anuala a padurilor, volumul arborilor vii se va diminua intr-un raport

direct proportional cu masura in care s-a depasit nivelul de exploatare rationala.


13/69

13

In mod asemanator se pune problema cu alte resurse naturale. De exemplu, in

cazul pescuitului, in masura in care cantitatea de peste pescuit depaseste ritmul de

inlocuire, volumul de peste viu se va micsora treptat.

Studii ONU pentru Alimentatie si Agricultura (FAO 1982) au analizat capacitatea

pamantului de a suporta existenta populatiei din 117 tari in curs de dezvoltare. S-a

calculat evolutia afectarii pamantului pornind de la 3 nivele de input-uri in agricultura

(investitii) scazute / moderate / inalte.

Nivelul scazut in anul 2000 circa 65 de tari erau sub nivelul minim de nutritie

(1,1 miliarde de oameni) duce la import de alimente sau infometare.

Avand in vedere ca multe dintre sistemele naturale se afla in pericol, pragurile nu

sunt chiar atat de bine definite, iar consecintele abuzurilor sunt in mare masura

incalculabile. Efectele depasirii pragurilor ies acum la iveala in cadrul unor sisteme la

scara continentala si globala.

Dar care sunt consecintele climatice asupra continentului sud-american si chiar

asupra planetei date de distrugerea a 6000 ha de padure in Brazilia? In anul 2010 nu vor

mai exista paduri tropicale.

In Brazilia, jungla din bazinul Amazonului este distrusa zilnic pentru a face fata

nevoilor de spatiu vital pentru populatia saraca din orase, numeric mereu crescanda. In

acest scop se practica agricultura nomada, asa cum se facea in Europa in evul mediu

timpuriu si in America de Nord in sec. XVII XIX. Dupa arderea catorva sute de ha de

padure ce devin terenuri agrare si pasuni pentru vite, urmeaza cativa ani buni cand

recoltele sunt inalte. Apoi recoltele incep sa scada, iar noii tarani, fermieri, se afunda mai

departe in jungla si istoria reincepe.

Acest progres in distrugerea padurilor rezolva pentru moment problemele

demografice grave ale Braziliei, dar creaza altele noi, tot atat de grave ca foamea. Odata

cu inaintarea agriculturii si zootehniei in inima padurii este nevoie de sosele pentru

autocamioane si servicii de intretinere. Creste populatia suburbana ce duce la o

aglomerare neinstruita. Astfel stapaneste legea celui mai tare, care duce la criminalitate,

situatia tragica a populatiei aborigene care se afla si astazi in epoca paleolitica.

Patrunderea civilizatiei sub forma de arme de foc si alcool grabeste decaderea si

disparitia lor.


14/69

14

Un alt exemplu ar fi cel al Etiopiei, care prezinta o degradare in cascade a

sistemelor biologice si economice declansata de disparitia padurilor. Oamenii cauta noi

terenuri agricole, defrisand suprafetele de paduri. In absenta padurilor, elementele

nutritive minerale din straturile mai profunde ale solului nu mai sunt reciclate. Din acest

moment fertilitatea solului incepe sa scada. Populatia rurala creste, se creaza o piata a

lemnului pentru constructii, pentru foc. Se taie mai mult, se erodeaza fertilitatea, scad

recoltele. Se ajunge la economia de subzistenta, nu mai este suficienta hrana pentru

oameni si animale, se produce un exod al populatiei rurale, adesea in perioadele de

seceta, rezulta foamete, morbiditate.

Problemele majore ale poluarii

La nivel continental, al Europei, exista 56 de probleme de mediu, la nivel planetar

12 probleme.

1. Schimbarile climatice efectul de sera, adica cresterea temperaturii medii aglobului si in consecinta cresterea nivelului marilor si oceanelor. Se datoreaza

cresterii globale a emisiilor de gaze (CO2, metan, protoxid de azot). Masurile

care se iau constau in stabilizarea emisiilor la nivelul anului 1990 in 2000

Protocolul de Kyoto;

2. Reducerea stratului de ozon. Stratulde ozon este localizat la 10-50 km desuprafata pamantului si contine 90% din ozonul atmosferic. Stratul de ozon

protejeaza viata pe pamant deoarece el absoarbe razele UV-13 radiate de

soare si care sunt periculoase pentru organism (cancer de piele, cataracte). In

ultimii 20 de ani s-a observat o reducere a stratului de ozon cu cca. 3%, iar in

unele zone ale Europei cu 7% in anii `90. Cauza o constituie concentratiile

crescute ale CFC (clorofluorcarburi), substante utilizate in industria

frigorifica, ventilatie, cosmetice. Actiuni Protocolul de la Montreal,

Copenhaga;

3. Acidifierea. Datorita emisiilor de substante ce provoaca ploile acide, SO2 sauoxizii de azot NOx in special de la arderea combustibililor fosili

devastarea padurilor in Europa Centrala si Canada, moartea unor lacuri din

Peninsula Scandinava si Canada;


15/69

15

4. Pierderi ale biodiversitatii;5. Accidente majore;6. Ozonul troposferic si alti oxidanti;7. Eutrofizarea apelor dulci;8. Degradarea forestiera;9. Managementul zonelor de coasta;10.Reducerea si managementul deseurilo;r11. Stresul urban;12.Riscul chimic.


16/69

16

Cap. 4 - EVOLUTIA TEORIEI INTERDEPENDENTEI DINTRE ACTIVITATEA

UMANA SI ECOLOGIE

Progresele stiintifice si tehnice din a doua jumatate a secolului nostru noile

descoperiri din fizica (teoria cuantica, stiinta vidului), chimie (chimia de sinteza),

biologie (teoria celulara, biotehnologiile), au impulsionat enorm productia de bunuri si

servicii, creand ramuri industriale noi, de inalta tehnicitate, de varf (electronica, industria

fibrelor si maselor sintetice, petrochimia, mecanica fina, informatica). Toate acestea au

pus la indemana societatii umane parghii deosebit de profitabile pentru cresterea

productiei in general si a consumurilor de resurse naturale in special. Ritmurile

ingrijoratoare de epuizare a unor resurse neregenerabile, ca si cantitatea mare de deseuri

poluante rezultate din activitatile umane de toate felurile (de productie si de consum

individual) au condus la deteriorarea echilibrului ecologic.

Ce inseamna echilibru ecologic? Este acea situatie in care sistemul natural asupra

caruia se exercita presiuni nu-si modifica starea de miscare.

Declansarea crizei energetice la inceputul anilor `70 a polarizat intelegerea

corelatiilor dintre activitatile umane si natura, cu repercursiuni negative asupra

echilibrului ecologic.

Cand la acestea s-au adaugat pericolele pe care le reprezinta cursa inarmarilor

nucleare, explozia demografica, fenomenul subdezvoltarii, ca si prapastia crescanda intre

Nord si Sud, atunci abordarea acestora a cunoscut denumirea de probleme globale ale

civilizatiei umane. De ce s-au numit asa? Pentru ca:

- in primul rand, prin consecintele acestora care nu afecteaza numai un spatiu restranssi pe un timp limitat, ci intreaga comunitate internationala;

- atrage interesul crescand al fortelor politice si al comunitatii oamenilor de stiinta, lascara nationala si internationala pentru a gandi si elabora solutii;

- aceste probleme au devenit preocupari permanente pe ordinea de zi a ONU si a altorforuri internationale.

A) Este meritul Clubului de la Roma, animat de regretatul Aurelio Peccini de a fi initiato ampla dezbatere si colaborare internationala, pluridisciplinara pentru stimularea


17/69

17

studierii sistematice, integrate, a acestor probleme. Ca urmare a primei reuniuni a

acestui Club din 1968 s-a initiat realizarea unui proiect cu privire la situatia

omenirii care isi propunea sa abordeze cu instrumente stiintifice ceea ce s-a numit

problematica lumii, respectiv:

1. saracia in mijlocul belsugului;2. degradarea mediului inconjurator;3. extinderea necontrolata a urbanizarii;4. nesiguranta ocuparii unui loc de munca si somajul;5. alienarea tineretului;6. pierderea valorilor traditionale;7. inflatia si alte crize monetare si economice.

Se evidentiaza ca analiza separata a acestor probleme nu permite gasirea de

raspunsuri si solutii.

La solicitarea Clubului de la Roma, prof. Jay Forrester de la MIT, cunoscut pentru

lucrarile sale in domeniul dinamicii sistemelor (Jay Forrester Dinamica industriala, Ed.

Tehnica, Bucuresti, 1981) a prezentat in 1970 un model general al sistemului mondial. Pe

baza acestui model, un colectiv al aceluiasi institut, condus de prof. Denis Meadows, a

elaborat un prim studiu al sistemului mondial primul raport al Clubului de la Roma

Limitele cresterii.

Erau analizati 5 factori care influenteaza cresterea:

1. populatia;2. productia agricola;3. productia industriala;4. resursele naturale;5. poluarea.Autorii constatau cresterea exponentiala a acestor factori in deceniile precedente

si extrapoland aceste tendinte pentru viitor au ajuns la concluzii ingrijoratoare:

- consecintele vor fi catastrofale daca se continua cu cresterea necontrolata;- necesitatea interventiei immediate pentru stoparea cresterii - cresterea zero.

Problema fundamentala, spuneau ei, este problema cresterii intr-un sistem finit.

Increderea in progresele tehnologiei nu trebuie sa devina o acceptare a progresului orb.


18/69

18

In orice sistem finit trebuie sa existe restrictii care sa opreasca cresterea

exponentiala (bucle negative de conexiune inversa). Autorii constata ca in sistemul

mondial analizat pe baza celor 5 factori:

-2 factori reprezinta bucle pozitive de conexiune inversa, anume cresterea

exponentiala a populatiei si cea a productiei materiale;

-3 factori reprezinta bucle negative: poluarea, epuizarea resurselor si foametea.

In cursul istoriei, tehnologia a fost folosita pentru a slabi presiunea buclelor

negative.

Tezele modelului Forrester-Meadows:

1. Lumea poate fi privita ca un sistem unitar omogen;2. Daca tendintele actuale continua, sistemul se va prabusi candva pe la mijlocul

secolului viitor;

3. Pentru a impiedica prabusirea, trebuie initiata o incetinire imediata a cresteriieconomice, care sa duca la echilibru intr-o perioada relativ scurta.

Studiul Meadows a aparut in 1972 in plin proces de expansiune a economiei

mondiale a provocat reactii puternice din partea cercurilor politice, stiintifice,

economice din cauza propunerilor facute.

Autorii propuneau de fapt constrangeri deliberate asupra cresterii economice si

demografice si trecerea treptata de la crestere la echilibru global. Care erau argumentele

care contestau raportul?

- modelul cuprinde un numar limitat de variabile, iar interactiunile sunt analizatepartial: prea siplist fata de diversitatea proceselor si fenomenelor in timp si spatiu;

- s-a minimalizat rolul progreselor stiintifice si tehnologice in solutionarea unorprobleme (productia de proteine sintetice, energii regenerabile etc);

- modelul este prea tehnocratic, nu include factorii social-politici.

B) Al doilea Raport al Clubului de la Roma, elaborat de un colectiv condus de MihayloMesarovici (SUA) si Eduard Pestel (RFG) intitulat Omenirea la raspantie 1974,

pleaca tot de la:

a. constatarea acumularii de factori explozivi;


19/69

19

b. existenta unor fenomene de criza: criza de energie, criza de materii prime.

Crizele nu erau ceva nou, dar acum caracteristicile erau altele:

- manifestarea lor simultana, interdependenta, dimensiunea lor globala;- nu mai au radacini negative ci pozitive, fiind consecinta procesului de crestere.

Cresterea de dragul cresterii care nu poate continua la infinit.

Elementul calitativ nou este adoptarea conceptului de crestere organica. Ei au

considerat drept gresit modelul Meadows bazat pe extrapolarea cresterii exponentiale. Au

considerat societatea umana ca un organism viu, cu o prima perioada copilarie si

adolescenta de crestere rapida, exponentiala; apoi perioada de maturitate cu o incetinire

a cresterii si apoi o plafonare fara a se opri functionalitatea organismului.

In plus ei au aratat ca in natura cresterea organica are loc pe baza unui plan sau

program conducator potrivit caruia fiecare organ evolueaza pe baza unor necesitati

proprii, cu o diversitate de celule, cu dimensiuni si forma diferita. Aceste specificitati isi

pun amprenta pe procesele de crestere diferita care sunt determinate de functiile acestor

organe, repartizate in ansamblul organismului, pe baza lui avand loc cresterea. Planul si

organismul sunt indeparabile sustin autorii. Un asemenea plan director lipseste din

procesele de crestere si dezvoltare a sistemului mondial si el trebuie elaborat prin

actiunea oamenilor sustine raportul Mesarovici.

O alta noutate este necesitatea definirii mai exacte si nuantate a fenomenului

cresterii, o tratare diferentiata, pe regiuni. Ei constata ca in regiunile dezvoltate consumul

a atins proportii egale cu risipa absurda, in alte regiuni din cauza lipsei de crestere

supravietuirea umana este in pericol. Impactul economiei mondiale in 10 regiuni

geografice (subsisteme interdependente) cu caracteristici cat mai omogene.

Analiza proceselor are loc dupa o schema stratificata:

1. stratul ambiental (procesele geofizice pamant, aer, resurse naturale siprocese ecologice natura vie);

2. stratul tehnologic (pentru activitati umane legate de transfer de energie simasa);

3. stratul demo-economic (pentru evidentierea populatiei, a produselor si aproceselor economico-sociale);


20/69

20

4. stratul socio-politic (pentru sistemele institutionale si procesele societale);5. stratul individual (pentru procesele psihologice, lumea interioara a

individului).

Analiza cantitativa s-a bazat pe un algoritm de optimizare care a operat pe

calculator un numar de 100000 relatii (fata de cateva sute in cazul modelului Forrester).

Sistemul global este format din mai multe subsisteme interdependente, din care reiese ca

nu numai tarile subdezvoltate sunt dependente de cele dezvoltate, dar si acestea din urma

de primele prin importul de materii prime.

TEZELE PRINCIPALE ALE MODELULUI MESAROVICI PESTEL

1. Lumea poate fi privita numai in diversitatea de cultura, traditie, dezvoltareeconomica, caun sistem interdependent de regiuni;

2. Este posibil sa se produca nu prabusirea sistemului, ci catastrofe sau prabusiripe plan regional, chiar cu mult inainte de mijlocul secolului viitor, in regiuni

diferite, la momente diferite. In conditii de sistem asemenea catastrofe vor fi

resimtite pe intreg globul;

3. Solutia de evitare a unei asemenea catastrofe poate fi gasita doar in contextglobal, prin actiuni globale corespunzatoare;

4. O asemenea solutie nu poate fi gasita decat printr-o crestere echilibrata,analoaga cresterii organice;

5. Nu pot fi acceptate intarzieri ce pot fi fatale. Este necesara elaborarea uneistrategii a supravietuirii. Se evidentiaza necesitatea unor restructurari pe

orizontala a sistemului mondial al relatiilor dintre tari si regiuni, ca si pe

verticala schimbari sociale si de atitudini individuale, prin modificarea

sistemelor de valori si de scopuri sociale.

C) Al treilea Raport al Clubului de la Roma, coordonat de prof. Jan Tinbergen (Olanda,premiul Nobel pentru economie) intitulat Restructurarea ordinii internationale sau

raportul Rio 1975, care a pornit de la rezolutia Adunarii Generale ONU din aprilie-

mai 1974 privind Stabilirea unei noi ordini economice internationale. Principalele

teze au fost:


21/69

21

- principala victima a perturbarilor economice din lume este Lumea a treia, dependentade marfurile si tehnologiile din tarile dezvoltate, iar foarfeca preturilor este in

dezavantajul tarilor sarace;

- incetinirea cresterii populatiei nu va putea fi realizata fara dezvoltare economica;- exista suficienta productie alimentara pentru a hrani tot globul, insa nu exista vointa

politica pentru a o pune la dispozitia celor ce au nevoie de ea.

Raportul are meritul de a fi dezvaluit confuzia creata de identificarea notiunii de

crestere cu cea de dezvoltare, care nu sunt sinonime.

Cresterea economica este o sporire cantitativa de bunuri si servicii. PIB, venit pe

locuitor.

Dezvoltarea o evolutie treptata spre o calitate superioara, deci in afara

acumularilor cantitative sunt necesare elemente calitative precum relatiile umane, valorile

sociale etc.

In acst sens raportul se pronunta impotriva cresterii de dragul cresterii si a

ritmurilor inalte de crestere care ascund deseori deteriorarea vietii oamenilor.

De asemenea, in locul indicatorului nivelului de trai sa se foloseasca bunastarea =

viata mai buna + umanism.

Este gresita conceptia ajungerii din urma ca obiectiv al tarilor sarace. Nu

trebuie copiate tiparele Occidentului. Scopul trebuie sa fie o dezvoltare bazata pe

autodeterminare si participare, in conditiile mentinerii mostenirii culturale si naturale ale

fiecarui popor.

Nu sunt necesare masuri cu caracter filantropic, ci noi relatii economice asezate

pe baze echitabile. Din comert Lumea a treia castiga de 10 ori mai multa valuta decat din

ajutoare, insa relatiile comerciale sunt tot in avantajul celor bogati.

Consumatorii finali din tarile dezvoltate platesc in medie 200 milioane de $ pentru

marfurile venite din lumea a treia, insa acestea primesc doar 30 de milioane $, restul

plata datoriilor.

D) Al patrulea Raport al Clubului de la Roma, coordonat de Dennis Gabor (Anglia,premiul Nobel pentru fizica) si Umberto Colombo (Italia), intitulat sa iesim din


22/69

22

epoca risipei (1976) a cautat sa dea raspuns criticilor adresate limitelor cresterii

printr-o analiza profunda a starii si perspectivelor resurselor naturale. Concluzii:

- cresterea actuala din tarile dezvoltate este insotita de o risipa aberanta de resursenaturale, iar dezvoltarea zonelor urbane este haotica si devastatoare;

- bunastarea si dezvoltarea unei societati nu pot fi garantate dacat prin folosirea dematerii prime larg disponibile si regenerabile, pe surse de energie practic

inepuizabile, pe reciclarea materialelor rare, pe tehnologii cu consumuri mici si

nepoluante.

Solutii:

- modificarea stilului de viata, a mentalitatilor privind scara valorilor sociale- reformarea urgenta a institutiilor la nivel national si international.

E) Studiul Catastrofa sau o noua societate un model latino-american al lumiicoordonat de prof. Amilcar O. Herrero (Argentina), 1976, se bazeaza pe un model

normativ si nu extrapolativ ca modelul Meadows, deferentiat pe 5 sectoare pentru

satisfacerea nevoilor umane fundamentale:

- hrana;- educatie;- locuinte;- mijloace de productie;- bunuri de consum si servicii.

Functia de optimizare nu este maximizarea vreunui indicator economic, ci

maximizarea sperantei de viata (sinteza a conditiilor generale de viata ale populatiei).

Modelul introduce variabile endogene, demografice si social politice: 1. tari

dezvoltate; 2. tari subdezvoltate America Latina, Africa, Asia.

F) Urmatorii 200 de ani un scenariu pentru America si restul lumii (1976), HudsonInstitute, coordonat de profesorul Hermann Khan (SUA) a fost replica cea mai

categorica la Limitele cresterii si la prognozele pesimiste privind viitorul omenirii.

Modelele si prognozele elaborate sunt grupate in 4 mari categorii:

- neomalthusieni convinsi;


23/69

23

- pesimisti prudenti;- optimisti prudenti;- entuziasti ai progresului tehnic si ai cresterii.

Autorii se situeaza in grupa entuziastilor, resping toate argumentele privind

pericolele cresterii epuizarea resurselor, energia, subalimentatia, poluarea,

subdezvoltarea convinsi fiind ca se vor gasi solutii pentru toate in urmatorii 200 de ani.

Adoptand periodizarea istorica folosita de Toffler in Al treilea val si anume ca

civilizatia a cunoscut pana acum doua mari mutatii istorice:

1. revolutia agricola, acum 10000 de ani si2. revolutia industriala acum 200 de ani (intai in Olanda si Anglia)

grupul Kahn considera ca omenirea se gaseste in fata unei alte mutatii in care se produce

aplatizarea curbei de crestere (dupa modelul cresterii organice) pentru urmatorii 200 de

ani. In viitorii ani se va extinde societatea postindustriala pe seama serviciilor

cuaternare si de expansiune a civilizatiei umane in cosmos.

Pana in 1776 toate civilizatiile de tip preindustrial;

- 1776 declansarea revolutiei industriale;- 1976 tranzitia spre societati de tip super si postindustrial;- 2176 expansiunea civilizatiei postindustriale pe intreaga planeta.

G) Viitorul economiei mondiale (1977) coordonat de profesorul W. Leontieff lasolicitarea ONU, ca baza pentru elaborarea propunerilor privind cel de-al treilea

deceniu al dezvoltarii:

- simulari la nivel mondial pe baza modelului input-output;- 15 regiuni de sectionare a economiei mondiale;- 45 sectoare economice analizate distinct;- 8 scenarii cu obiect reducerea decalajelor economice.

Concluzii:

1. Ratele de crestere stabilite de Deceniile pentru Dezvoltarea tarilor subdezvoltate nusunt suficiente pentru eliminarea decalajelor, fiind necesare ritmuri de doua ori mai

mari pentru tarile sarace si scaderea ratelor tarilor bogate care ar reduce la jumatate

decalajele in 20 de ani;


24/69

24

2. Principalele obstacole in calea unei cresteri sustinute si dezvoltarii nu sunt de naturafizica, ci de natura politica, sociala si institutionala;

3. Problema alimentatiei cea mai acuta se poate rezolva prin introducerea incircuitul agricol a unor mari suprafete de teren si cresterea productivitatii solului de

2-3 ori. Sunt realizabile din punct de vedere tehnic, dar sunt necesare reforme sociale,

politice si institutionale in tarile in curs de dezvoltare;

4. Zacamintele sarace, prin tehnologii de exploatare care sa fie cunoscute, pot devenibogate;

5. Poluarea nu este o problema nerezolvabila costul nu ar depasi 1,5-2% din PIB;6. Dezvoltarea tarilor sarace ar fi posibila cu alocarea a 35-40% din PIB pentru investitii

si cu o politica economica mondiala adecvata in domeniul creditelor, cresterea rolului

investitiilor publice si a sectorului de stat in sectorul infrastructurii si productiei;

7. Politica preturilor pe piata mondiala sa fie in ajutorul tarilor exportatoare de materiiprime.

Toate studiile converg spre aceeasi concluzie dezvoltarea economiei mondiale

nu se confrunta in primul rand cu limitele fizice ale resurselor, cat mai ales cu structuri

neadecvate economico-sociale.


25/69

25

Cap. 5 - DEZVOLTAREA DURABILA: CONCEPT SI DIMENSIUNI

1. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILADe peste un sfert de veac, mai precis de la Conferinta Mondiala asupra Mediului

uman de la Stockholm din 1972, omenirea a inceput sa recunoasca ca problemele

mediului sunt inseparabile de cele ale bunastarii umane si de procesele dezvoltarii

economice in general si ca multe forme prezente ale dezvoltarii erodeaza resursele

mediului inconjurator de care depind bunastarea si conditiile de viata ale omului.

Cu aceasta ocazie, Natiunile Unite au infiintat Comisia Mondiala asupra Mediului

si Dezvoltarii pentru a examina problemele aparute si pentru a face recomandari.

In raportul comisiei prezentat in anul 1987 intitulat Viitorul nostru comun,

cunoscut sub denumirea de Raportul Brutland, se concluzioneaza ca este necesara o

noua cale de dezvoltare, care sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri si in

cativa ani, ci pentru intreaga planeta pentru un viitor indelungat. Acest mod de

dezvoltare a primit numele de DEZVOLTARE DURABILA (sustainable development).

Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fara

a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi.

Inca de la lansare, comunitatea internationala a incercat sa precizeze diferitele

semnificatii ale conceptului de DD. Specialistii vorbesc despre cel putin 60 de definitii

care, in general, privesc laturile aplicative, concrete ale conceptului.

Conceptul de DD a aparut intr-o perioada in care efectele de mediu patrubsesera

in planul dezbaterilor politice, pferind o mare usurare in fata conflictului declansat de

limitarea cresterii economice din anii 1970.

Lansarea ideii ca mediul si dezvoltarea economica sunt potential compatibile sau

ca au obiective complementare a fost institutionalizata in cadrul Conferintei de la Rio de

Janeiro din 1992. Prin acordul international semnat de sefi de state si guverna din peste

170 de tari, concretizat prin Declaratia de la Rio si prin Agenda 21, DD a devenit singura

alternativa globala pentru secolul urmator.


26/69

26

Societate in ansamblul sau aspira la realizarea dezvoltarii economice, pentru a

asigura standarde de viata mai ridicate in prezent, pe care sa le transmita si generatiilor

viitoare. In acelasi timp, orice societate are nevoie de un mediu natural protejat si cat mai

bogat in prezent si viitor.

Problema cheie a DD o constituie reconcilierea dintre cele doua aspiratii umane,

sustinand necesitatea continuarii dezvoltarii economice, cat si a imbunatatirii si

conservarii starii mediului, singura alternativa pentru cresterea calitatii vietii.

In acceptiunea cea mai larga a conceptului de DD, prosperitatea economica si

conservarea mediului trebuie sa se sustina reciproc.Satisfacerea uneia dintre cele doua

cerinte este conditionata de satisfacerea celeilalte si numai atunci se poate realiza

imbunatatirea calitatii vietii.

2. OBIECTIVELE DEZVOLTARII DURABILEPentru realizarea DD sunt definite sapte obiective de politica economica si sociala

ce trebuie urmate de toate tarile, obiective generale care capata conotatii specifice in

functie de factorii endogeni specifici fiecarei tari si regiuni.

Aceste obiective sunt urmatoarele:

1) redimensionarea cresterii economice. Pentru toate tarile subdezvoltatetrebuie impulsionata cresterea economica, iar pentru cele dezvoltate se

impune renuntarea la modelul traditional de a concepe cresterea, adica o

goana dupa nivele cantitative mari privind productia si consumul de bunuri

si servicii;

2) schimbarea calitatii cresterii economice, accentul punandu-se pe dezvoltareaeconomica, respectiv pe calitatea vietii;

3) satisfacerea nevoilor de baza (hrana, loc de munca, energie, apa, locuinta sisanatate) pentru toti locuitorii;

4) asigurarea unui nivel stabil de crestere a populatiei nivel durabil;5) conservarea si sporirea bazei de resurse naturale;6) reconversia tehnologica si punerea sub control a riscurilor tehnologice;7) unificarea luarii deciziilor privind mediul si economia.


27/69

27

Dupa cum se constata, DD isi propune ca societatea sa satisfaca cerintele de

consum ale membrilor sai prin cresterea potentialului productiv. Acest potential se poate

realiza in conditiile unui proces de schimbare de care trebuie sa beneficieze toti membrii

societatii.

Satisfacerea necesitatilor si a aspiratiilor umane reprezinta, in general, obiectivul

principal al dezvoltarii. Ceea ce aduce nou DD consta in faptul ca presupune satisfacerea

necesitatilor de baza ale intregii societati atat in prezent, cat si pentru generatiile viitoare.

Despre ce necesitati este vorba si care este legatura acestora cu mediul?

Raspunsul il aflam din clasificarea nevoilor umane pe categorii si anume:

a) nevoi biologiceb) nevoi comportamentalec) nevoi spirituale

a) Nevoile biologice organice sau primare tin de structura metabolica sau morfo-fiziologica a fiintei umane. Acestea sunt formulate in sensul celor patru legitati

naturale pe care le propunea filoziful francez Ch. Montesquieu (1689-1785) si

anume:

1) sentimentul egalitatii si nevoia de libertate;2) procurarea hranei;3) atractia sexelor opuse;4) dorinta de a trai in societate.

Plecand de la aceste legi, nevoile biologice pot fi enumerate:

- nevoia de adapost si siguranta;- nevoia de aer si caldura;- nevoia de hrana;- nevoia de odihna si de mentinere a sanatatii si integritatii fizice;- nevoia de reproducere;- nevoia de teritorialitate;- nevoia de viata familiala si colectiva.


28/69

28

b) Nevoi comportamentale- munca sau activitatea productiva;- adaptabilitatea sau nevoia de integrare;- apartenenta (la o anumita comunitate);- circulatia sau nevoia de miscare in spatiu;- comunicarea;- informarea;- libertatea de exprimare;- convietuirea sau nevoia de ocupare si utilizare a unui spatiu in colectivitate;- posesiunea sau nevoia de proprietate;- recreerea inteleasa ca destindere intelectuala, deosebita de odihna fiziologica

de la punctul a).

c) Nevoi spirituale- nevoile estetice sau arta;- cercetarea si cunoasterea lumii inconjuratoare;- credinta;- cultura si educatia;- nevoia de identificare si personalizare;- nevoia de valorizare sau de racordare la un sistem de valori generice etice,

estetice, politice, economice;

- pastrarea sanatatii psihice.

In modul de ierarhizare a nevoilor se observa o succesiune logica a celor trei

categorii, precum si o anumita intrepatrundere intre acestea.

Cele trei categorii de nevoi corespund celor trei dimensiuni ale fiintei umane si

anume:

a) omul ca vietuitoare, ca fiinta naturala nevoi biologiceb) omul ca parte a unei colectivitati, ca fiinta sociala nevoile comportamentale;c) omul ca fiinta superioara neviu spirituale.


29/69

29

Daca nevoile din a) sunt vitale pentru supravietuirea omului ca specie, cele din b)

sustin dezvoltarea sa sociala indispensabila progresului, iar nevoile din c) confera

specificul uman sau ceea ce Constantin Noica denumea devenirea intru fiinta".

Scopul terarhizarii nevoilor este de a permite dimensionarea raporturilor om-

mediu din perspectiva presiunii pe care satisfacerea necesitatilor umane o exercita asupra

mediului (sau asupra teritoriului in sens restrans sau mai larg).

Prin prisma raportului om-mediu se evidentiaza urmatoarele caracteristici ale

celor trei categorii de necesitati:

- Nevoile biologice pot fi usor exprimate cantitativ si pot fi cuprinse in

anumite intervale limite. In toate cazurile exista posibilitatea de a cunoaste limitele

minime fata de care nevoile primare pot fi considerate satisfacute.

Parametrii geo-climatici, calitatea aerului si a apei, proprietatile solului,

formele de relief au un rol insemnat, chiar determinant pentru satisfacerea nevoilor

primare. Odata stabilite niste limite sau praguri cantitative necesare, se pot face evaluari

precise privind nevoile intregii comunitati, precum si evaluarea impactului direct asupra

mediului.

Nevoile comportamentale devin seminificative pentru mediu de la anumite

praguri ale dezvoltarii societatii in general sau a unor colectivitati. Impactul asupra

mediului se exprima in termeni de expansiune teritoriala - exista si in cazul a) dareste de

mai mica importanta, In acest caz presiunea asupra mediului este mai greu de evaluat si

cuantificat.

Pragurile pentru satisfacerea nevoilor spirituale sunt cel mai dificil de

apreciat. Limitele acestora pot fi duse pana la infinit, ele crescand permanent odata cu

cresterea nivelului general de dezvoltare a societatii. Desi presiunea asupra mediului este

relativ indirecta, aceasta poate fi deosebit de importanta. De exemplu, suportul meterial

(hartie, banda magnetica, celuloid) necesar realizarii si sustinerii actului cultural. In acst

caz presiunea asupra mediului are si o latura pozitiva. Pe masura ce nevoile spirituale

precum educatia, cultura, cunoasterea. credinta sunt satisfacute, fiinta umana evolueaza

spre o anumita integrare a sa in mediu si o mai buna relatie cu acesta.

Daca se afirma ca , in general, cultura il distanteaza pe om de natura, tot ea

este menita sa il apropie, sa il reintegreze in natura, in mod constient de data aceasta.


30/69

30

3) DIMENSIUNILE DEZVOLTARII DURABILE

3.1. Dimensiunile economice sunt date de:

a. volumul si structura consumului de resurse naturaleAnalizand consumul de resurse naturale mondiale pe cap de locuitor, se vede ca

locuitorii tarilor dezvoltate folosesc de mult mai multe ori aceste resurse decat locuitorii

tarilor in curs de dezvoltare. Consumul de energie obtinuta din combustinili fosili este de

33 de ori mai mare in SUA decat in India si de 10 ori in medie in tarile OECD decat in

tarile lumii a treia.

Atunci nu este normal ca problema cea mai importanta sa fie in tarile dezvoltate

schimbarea modelelor de consum?

b) productia de deseuri. La actualul model de consum, productia de deseuri

urmeaza o curba exponentiala. In acest stadiu, dezvoltarea durabila inseamna insasi

schimbarea stilului de viata pentru a nu ameninta echilibrul ecologic si biodiversitatea

acestor zone;

c) alocarea resurselor mareriale, financiare si umane pentru crearea si

dezvoltarea tehnologiilor de productie mai putin consumatoare de energie si materii

prime naturale, precum si a tehnologiilor nepoluante: modernizarea instalatiilor

energointensive si material intensive, dar si realizarea de tehnologii complet noi,

nepoluante utilizarea benzinei fara plumb, spray-uri fara CFC;

d) directionarea resurselor financiare si tehnice in mediile sarace pentru

ridicarea pragului minim de existenta. Nevoile merg inaintea resurselor de satisfacere a

lor. Daca nu se vor asigura conditii economice si financiare facile credite cu dobanda

mica, scutiri de impozite, alocatii, burse accesul inegal va frana dezvoltarea, blocand

orice sansa de progres;

e) accesul fiecarui individ la educatie, ingrijire medicala, odihna, recreere si ale

servicii sociale. Intre saracie, degradarea mediului si cresterea rapida a populatiei este o

legatura de feed-back cu consecinte foarte importante asupra dezvoltarii durabile.

Oamenii ale caror nevoi de baza sunt nesatisfacute si a caror singura preocupare este


31/69

31

supravietuirea nu vor avea nici un motiv sa se gandeasca la viitorul planetei si nici sa se

preocupe de trainicia sau durabilitatea actiunilor lor.

3.2. Dimensiunile umane

a) DD inseamna un progres in directia unei populatii stabile. Este important pentrupresiunea exercitata asupra resurselor naturale, precum si pentru capacitatea de

gestionare a resurselor in scopul furnizarii bunurilor si serviciilor;

b) Distributia populatiei pe mediile urban si rural, care trebuie sa tina seama detendinta de crestere a urbanizarii orase foarte mari cu implicatii nocive (deseuri,

poluare). DD inseamna o dezvoltare rurala riguroasa pentru a incetini migratia

spre orase.

c) DD implica folosirea deplina a resurselor umane prin imbunatatirea educatiei,invatamantului, a asistentei medicale si protejarea diversitatii culturale. Deci DD

cere investirea in capitalul uman: pregatirea si invatarea educatorilor, a

lucratorilor societari, a oamenilor de stiinta si a altor specialisti de care este

nevoie pentru continuarea dezvoltarii.

d) DD cere sporirea rolului femeii. Femeia este manager al mediului inconjurator ingospodarie. O femeie educata are acces la contraceptie, rata scazuta de fertilitate,

copii mai sanatosi pe care ii poate educa in spiritul protejarii mediului

inconjurator.

e) DD implica participarea celor afectati de deciziile luate pe plan local privindplanificarea si executarea obiectivelor de dezvoltare.

3.3. Dimensiunile ecologice

a. DD necesita protejarea resurselor naturale de care depinde satisfacereanevoilor de alimente si combustibili ale unei populatii mereu in crestere:

- folosirea mai eficienta a pamantului prin adoptarea de practici si tehnologiiagricole imbunatatite ca randament, folosirea ingrasamintelor, pesticidelor si a

irigatiilor;


32/69

32

- conservarea resurselor de apa, prin incetarea poluarii cu deseuri siimbunatatirea folosirii sistemelor de suprafata si a celor subterane;

b. DD inseamna conservarea diversitatii, a zonelor salbatice in folosulgeneratiilor viitoare, prin incetinirea pe cat posibil a distrugerii habitatului

natural al ecosistemelor;

c. DD inseamnaprevenirea destabilizarii climei sau a celorlalte sisteme globalebiogeofizice, ca si a distrugerii paturii de ozon protective. Toate acestea sunt

datorate actiunilor umane ce ar putea afecta conditiile de viata ale generatiilor

viitoare cresterea nivelului marilor si cresterea radiatiilor ultraviolete.

3.4. Dimensiunile tehnologice

a. DD implica schimbarea tehnologiilor - mai eficiente, mai curate, eco-tehnologii spre procese inchise la emisii zero si care sa minimizeze

consumul de resurse naturale si de energie;

b. Conservarea acelor tehnologii traditionale care produc deseuri putin poluantesi recircula deseurile pe sisteme cu suport natural (in apa);

c. Cooperarea tehnologica si transferul de tehnologii curate sunt directiilepricipale de prevenire a deteriorarii calitatii mediului la scara globala.


33/69

33

Cap. 6 - INDICATORII DEZVOLTARII DURABILE

DD inseamna reconcilierea intre doua aspiratii de baza ale societatii:

1. sa realizeze dezvoltarea economica pentru a asigura ridicarea standardelor de viataatat in prezent, cat si in viitor;

2. sa protejeze si sa imbogateasca mediul natural atat in prezent, cat si in viitor.

Putem spune ca DD inseamna castigarea unui capital asupra Terrei si nu erodarea

lui, inseamna pastrarea consumului de resurse naturale regenerabile in cadrul anumitor

limite de refacere a acestora, inseamna transmiterea catre generatiile succesoare nu numai

a sanatatii create de om, ci si a sanatatii naturale cum ar fi: surse de apa curata si potabila,

terenuri arabile bune, sanatatea biodiversitatii si paduri bogate. Pentru a pune in evidenta

obiectivele DD este necesara construirea unui set de indicatori.

Ce sunt indicatorii DD?

Indicatorii sunt informatii cuantificate care ajuta la explicarea schimbarilor

produse in timp. Pentru perioade de mai multi ani, pentru redarea performantelor, sunt

folosite anumite masuri economice, ca de exemplu: productia, nivelul ocuparii fortei de

munca, rata inflatiei, balanta de plati, gradul de indatorare al sectorului public etc. Pentru

acestea sunt agregatele statistice care dau un tablou general. acestea nu explica de ce au

loc anumite tendinte si nu reflecta in mod necesar situatia intr-un anumit sector al

industriei sau societatii sau intr-o arie geografica. Totusi, in general, indicatorii

macroeconomici furnizeaza decidentilor si publicului indicatii suficiente pentru

schimbarile din economie. Insa indicatorii DD trebuie sa reflecte imbunatatirea si

dezvoltarea fundamentarii procesului decizional si a prioritatilor actiunii politice in

directia cresterii bunastarii umane si a ecosistemelor.

Functiile de baza ale indicatorilor DD sunt de simplificare, cuantificare si

comunicare.

Indicatorii, in general, sunt masuri simplificate cu scopul de a face fenomenele

complexe cuantificabile, astfel ca informatia sa poata fi comunicata.


34/69

34

Necesitatea indicatorilor:

- oamenii au nevoie sa fie informati ata despre starea mediului, cat si aeconomiei;

- indicatorii ofera mijlocul de a lega impactul de mediu de activitatile socio-umane;

- pot ajuta la dimensionarea obiectivelor DD;- pot servi la clarificarea confuziei create de popularizarea prin mijloace mass-

media a unor date disponibile privind mediul si economia.

In general, indicatorii trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

- sa fie reprezentativi;- sa fie validati stiintific;- sa fie simpli si usor de interpretat;- sa arate evolutii in timp;- sa fie sensibili la schimbarile de mediu si economice;- sa poata fi actualizati la diferite intervale de timp.In prezent se cunosc peste 120 de indicatori ai DD, grupati in 21 de familii de

indicatori, respectiv seturi care se refera la diferite aspecte precum: economia,

transportul, turism si recreere, producerea de energie, folosirea terenului, resursele de

apa, padurile, resursele piscicole, schimbarile climatice, ploile acide, biodiversitatea,

deseurile, radioactivitatea si altele.

OECD si alte state clasifica indicatorii interconexiunilor dintre mediu si

activitatile socio-economice intr-un model conceptual de tipul presiune stare raspuns.

Activitatile umane exercita presiunea asupra mediului si schimba starea in

termenii calitatii si cantitatii stocurilor de resurse naturale. Societatea raspunde la aceste

schimbari prin politici economice, de mediu, politici sectoriale si de asemenea prin

schimbari in comportament afectand presiunile cauzate de activitatile umane.

In modelul prezentat se arata ca sectoarele economice genereaza avutie si

bunastare pentru populatie, guvern si alti actori din tara si la nivel international. Totusi

activitatea economica si chiar gospodariile insele pot crea presiuni asupra mediului prin

consumul de resurse si producerea de poluanti. Calitatea mediului, la randul sau, poate

influenta bunastarea indivizilor si a altor actori. Actorii raspund la schimbarile produse in


35/69

35

starea economiei si a mediului, prin intermediul modificarilor de comportament si a

politicilor care fie ca afecteaza direct mediul, fie ca reduc presiunea din partea sectoarelor

economice. Raspunsurile care constrang activitatea economica in scopul protectiei

mediului pot fi considerate in acelasi mod ca presiuni, deoarece acestea pot micsora

capacitatea sectoarelor de a genera sanatate si bunastare care, in replica, pot stopa

dezvoltarea solutiilor la problemele mediului.

Indicatorii de stare reflecta starea economiei, ca si a mediului. Ei masoara

calitatea mediului si socul si calitatea resurselor naturale, ca si starea economiei, adica

sanatatea economiei si bunastarea populatiei.

Indicatorii de stare a mediului se refera la concentratii de poluanti in apa, in aer si

pe sol, stocurile de combustibili fosili, padurile, starea pisciculturii etc.

Indicatorii de stare a economiei include cresterea productiei (PIB), rata inflatiei,

nivelul de ocupare a fortei de munca.

Indicatorii de presiune sunt impacturile adverse, respectiv consumul de resurse si

cantitatea de poluare, iar indicatorii de raspuns sunt impacturile benefice si anume

actiunile de reducere a poluarii sau a consumului de resurse, ca si investitiile in protectia

mediului.

Concluzionand spunem ca modelul conceptual de reprezentare presiune stare

raspuns se concretizeaza intr-un ansamblu de indicatori care permit raspunsuri la un set

de intrebari si anume:

1. Care este starea mediului sau a resurselor naturale?2. Cine determina o asemenea stare?3. Ce se face pentru prevenirea sau remedierea unei anumite stari?

Indicatorii schimbarilor sau ai evolutiei in starea fizica sau biologica a lumii

naturale - indicatorii de stare raspund la prima intrebare.

Indicatorii impactului activitatii umane asupra mediului indicatorii de presiune

raspund la cea de-a doua intrebare.


36/69

36

Indicatorii care evidentiaza masurile politice adoptate ca raspuns la problemele de

mediu indicatorii de raspuns raspund la a treia intrebare.

Desigur, indicatorii respectivi nu reprezinta niste elemente fixe date odata pentru

totdeauna. Mai degraba acestea reprezinta niste instrumente care utilizate cu intelepciune

si precautie pot constitui un suport pentru cerintele de schimbare si ghideaza actiunile

guvernantilor, ale organizatiilor internationale, a sectorului privat, ale organizatiilor

neguvernamentale si ale altor grupuri majore majore catre dezvoltarea durabila.

Pentru transpunerea in practica a indicatorilor prezentati un rol important il joaca,

in primul rand, statistica, care furnizeaza informatiile necesare. Se impune crearea de

baze de date operationale care sa faciliteze identificarea prioritatilor pentru combaterea

pagubelor de mediu si prevenirea problemelor viitoare si sa furnizeze bazele pentru

implementarea efectiva a politicilor de mediu. De asemenea, se impune abordarea unei

contabilitati verzi, care are menirea de a coordona informatiile in diverse domenii:

social, economic si de mediu si care exprimate ca indicatori pot fi utilizate drept

instrumente pentru politicile de DD.

In aceasta directie sunt posibile doua optiuni:

-modificarea conturilor nationale pentru calcularea indicatorului de sinteza PIB

prin integrarea aspectelor de mediu;

-crearea unui cadru de lucru separat sub forma conturilor satelit o notiune care

descrie autonomia relativa a contabilitatii mediului si stabilirea unui sistem

informational economic si de mediu.

Indicatori privind aspectele economice, sociale si ecologice

ale dezvoltarii durabile in Romania

Indicatori de presiune Indicatori de presiune Indicatori de raspuns

CATEGORIA: INDICATORI ECONOMICI

PIB/loc

Proportia investitiilor in

PIB

PIB ajustat cu elemente de

mediu

Cheltuieli de protectia

mediului pe activitati

caracteristice


37/69

37

Consumul energetic pe cap

de locuitor

Rezerve existente de

combustibil

Ponderea consumului de

resurse energetice

regenerabile

Teren arabil pe cap de

locuitor

Chimicale aplicate

Schimbari in utilizarea

terenurilor

Calitatea terenurilor

agricole

Productia agricola vegetala

Efectivul de animale

Subventii pentru

conservarea resurselor

naturale in agricultura

Volumul de masa lemnoasa

pusa in circuitul economic

Suprafete cu tateri

Cresterea anuala de masa

lemnoasa

Subventii pentru impaduriri

Prevenirea si atenuarea

catastrofelor naturale

Productia piscicola Cresterea anuala a puietilor

de pesti

Reglementari si controlul

pescuitului

Volumul de deseuri produse

Emisii de poluanti in aer

Volumul apelor reziduale

Consumurile de materii

prime, materiale,

combustibil, energie

Concentratiile de substante

poluante in aer, sol si apa

Calitatea apelor uzate

Suprafete de teren cu

depozite de deseuri

Cheltuieli pentru controlul

si reducerea poluarii aerului

Cheltuieli pentru epurarea

apelor uzate

Cheltuieli pentru

gestionarea deseurilorNumar de turisti

Capacitatea de turism

Cantitatea de desuri din

localitatile turistice si trasee

turistice

Conservarea naturii si a

peisajelor

Cheltuieli pentru rezervatii

si parcuri naturale

Traficul de pasageri si de

marfuri

Reteaua de transport intern

si international

Accidente raportate la

numarul de vehicule

Cresterea suprafetelor cu

drumuri, linii ferate etc

Investitii in infrastructura

de transport

Productia de energie

Emisii de gaze cu efect de

sera

Consumul de combustibili

fosili

Cheltuieli pentru reducerea

de emisii

Cheltuieli pentru epurarea

apelor


38/69

38

Alternative neconventionale

CATEGORIA: INDICATORI SOCIALI

Rata somajului

% populatiei sub pragul

saraciei

Indicatori calculati din

bugetul gospodariei

Cheltuieli pentru ingrijirea

sanatatii

Reducerea morbiditatii

Puterea de cumparare

Imbatranirea populatiei

Rata mortalitatii

Rata morbiditatii

Rata bolilor profesionale

Mortalitatea infantila

Speranta de viata la nastere

Cheltuieli pentru sanatate

Gradul de alfabetizare

% populatiei scolarizate

%populatiei in scoala

primara

Durata medie de scolarizare

% din total copii care au 8

clase

Cheltuieli pentru educatie

Rata de crestere a populatiei

urbane

Consumul de combustibili

fosili pe locuitor

% populatiei urbane in total

populatie

suprafata locuibila

Cheltuieli cu infrastructura

pe locuitor

Rata de crestere a populatieiRata migratiei nete

Rata fertilitatii

Rata bruta a natalitatii

Rata bruta a mortalitatii

Densitatea populatiei

Speranta de viataRata mortalitatii infantile

Procentul populatiei cuacces la facilitatile de

canalizare

Accesul la apa potabila

CATEGORIA: INDICATORI ECOLOGICI

AERUL

Emisii de poluanti ai

aerului: particule de Sox,

NOx, CO, VOC, CO2,

CFCs, CH4, N2O, agenti

toxici (plumb, radon)

Calitatea aerului ambiant:

concentrari de SO2, NO2,

PM etc; agenti toxici

(plumb); nivelul stratului de

ozon la sol

Standarde ambientale,

emisii standard, tehnologii

standard

Instrumente economice:

taxe de emisie, impozite


39/69

39

Icarcaturi critice si valori

limite de poluanti

legate de energie, preturi si

subventii

Acorduri voluntare

Intelegere de promulgare si

intrare in vigoare

Cheltuieli si costuri pentru

reducerea poluarii aerului

Mecanisme de finantare

pentru cheltuielile de

reducere a poluarii aerului

APA

Utilizarea resurselor de apa:

absolut, legat de

disponibilitate, legat de

scurgerea la suprafata,

utilizarea apei la sol

Deversari de la canalizarile

municipale, de la activitatile

industriale si deseuri,scurgeri din agricultura, alte

surse de exemplu

aquacultura (cultivarea

plantelor de apa si

animalelor pentru uzul

uman sau consum),

rezervoarele subterane

Calitatea apelor interne la

suprafata si la sol:

eutrofizare, aciditate,

toxicitate, sedimente

contaminate, alte probleme

ale calitatii apei

Standarde ambientale,

standarde pentru scurgeri,

deversari, tehnologii

standard

Instrumente economice:

taxe pentru deversarile de

apa reziduala, impozite si

subventiiAcorduri voluntare

DESEURI

Poluare din desuri (apa,

soluri)

Contaminare toxica, efecte

asupra sanatatii umane,

Cantitati

Calitatea apei si a solului

Standarde ambientale si de

curatare, tehnologii

standard

Standarde de ingropare


40/69


41/69

41

Cap. 7 - STRATEGII SI POLITICI DE MEDIU

1. Conceptele de strategie si politicaStrategia de mediu este ansamblul obiectivelor majore, pe termen lung, al

modalitatilor principale de realizare ca si al resurselor alocate pentru protectia mediului.

Pricipalele componente ale strategiei sunt:

a) Obiectivele ce au in vedere orizonturi mai indelungate de timp, de regula 5-10 ani,care se refera la ansamblul activitatilor si actiunilor de protectie si conservare a

mediului sau la componentele majore ale acestuia, respectiv protectia si conservarea

factorilor de mediu (aer, apa, sol, biodiversitate). Un asemenea obiectiv il reprezinta,

de exemplu, prevenirea riscurilor naturale (cutremure, uragane, surpari de teren etc)

sau limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera;

b) Modalitatile de realizare a obiectivelor indica mijloacele sau caile care trebuie urmatepentru atingerea scopurilor (obiectivelor) propuse. Alegerea unei modalitati sau a

alteia dintre variantele existente depinde de caracteristicile cantitative si calitative ale

activitatii de protectia mediului;

c) Resursele alocate sunt prevazute in strategii, de regula, sub forma globala, respectivsub forma fondurilor de investitii, eventual cu precizarea partii ce revine resurselor

umane si materiale necesare. Totodata se indica si sursa de alimentare (surse private,

guvernamentale, imprumuturi din banci sau agentii internationale);

d) Termenele se refera, de regula, la data declansarii aplicarii strategiei, termeneleintermediare ce marcheaza evolutii semnificative in realizarea obiectivelor strategice,

precum si termenul final cand se prevede incheierea implementarii strategiei.

Strategiile servesc drept fundament pentru elaborarea politicilor de mediu. De

exemplu, politica de folosire a apei potabile.

Politica cuprinde un set de norme sau ghiduri pentru realizarea obiectivelor

strategice care se refera la ansamblul activitatilor sau la componentele majore ale

acestora.

2. Strategii si politici de mediu in tarile dezvoltate


42/69

42

Obiectivul fundamental al strategiilor si politicilor nationale de mediu il constituie

prevenirea si combaterea poluarii sub toate formele de manifestare. Acest obiectiv apare

enuntat in toate actele si documentele oficiale legislative, elaborate de catre autoritatile

guvernamentale.

De exemplu, in Actul Unic European (1987) se stipuleaza necesitatea atestarii

politicilor comune la nivelul celor 12 state membre ale Comunitatii Economice Europene.

De ce a fost necesara o politica comuna in domeniul protectiei mediului?

Din cel putin trei ratiuni, adica:

1. In primul rand, poluarea nu cunoaste frontiere, deci problemele de mediu nu pot firezolvate doar in cadrul strict national, ci necesita spatii mai intinse;

2. Necesitatea unei politici comune este justificata pe considerente economice;3. In al treilea rand, necesitatea unei politici comune decurge din insusi obiectivul

fundamental al crearii Pietei Comune (Tratatul de la Roma, 1956) prin care se

mentiona asigurarea conditiilor de viata si de munca ale cetatenilor tarilor membre si

dezvoltarea armonioasa a activitatilor economice. Desi obiectivul nu face o referire

expresa la protectia mediului, se considera ca acesta o implica.

Incepand cu anul 1972 (Prima Conferinta pentru mediu si dezvoltare de la

Stockholm) au fost adoptate cinci programe la nivelul Uniunii Europene (fosta Piata

Comuna), in care actiunile pentru protectia mediului sunt comune.

3. Principiile strategiilor si politicilor de mediuEnuntate la nivel national, principiile care orienteaza elaborarea strategiilor si

politicilor de mediu stau si la baza tuturor actiunilor intreprinse pe plan mondial.

Selectam urmatoarele principii:

a) Principiul actiunii preventive consta in luarea unor masuri in amonte, adicaa masurilor care urmaresc sa preintampine efectele nocive chiar la sursa, pritr-

o reducere graduala a sarcinii poluante;

b) Principiul poluatorul plateste cere ca costurile poluarii sa fie suportate decel ce o provoaca, respectiv de catre posesorul instalatiilor industriale care

emit poluanti cu repercursiuni asupra sanatatii umane si a mediului

inconjurator;


43/69

43

c) Principiul consumatorul plateste cere transferarea costurilor de mediuasupra consumatorilor prin includerea in preturile de vanzare;

d) Principiul regenerarii mediului impune ca masurile intreprinse pentrureducerea poluarii la sursa sa fie asociate cu stabilirea unor obiective de

limitare a noxelor, limite care nu pot fi depasite decat cu riscul degradarii

intregului sistem ecologic.

Pentru tarile membre ale Uniunii Europene, se aplica si alte principii cum ar fi:

e) Principiul subsidiaritatii se caracterizeaza prin inlocuirea unor actiunicucaracter ecologic intreprinse la nivel national cu cele realizate la nivel

comunitar. Aplicarea acestui principiu face ca statele membre sa asigure

finantarea si realizarea la nivel national a altor masuri decat cele preconizate

pe ansamblul UE;

f) Principiul reducerii poluarii prin folosirea celor mai avansate tehnologiiutilizabile in prezent cere ca lupta contra degradarii mediului sa fie coroborata

cu rezultatele tehnologice de varf si a ecotehnologiilor, ca si cu progresele

stiintifice pentru limitarea efectelor nocive asupra sanatatii umane si a

mediului natural.

Ca urmare a Agendei 2000 si a Declaratiei de la Rio (Rio de Janeiro, 1992) au

fost incluse si alte principii cum ar fi:

g) Principiul conducerii si coordonarii directe de catre guvern a politicilor sistrategiilor nationale de mediu, parti componente ale programelor economice;

h) Principiul obligativitatii participarii si responsabilitatii societatii civile laluarea deciziilor si sustinerii actiunilor privind mediul.


44/69

44

Cap. 8 - MODALITATILE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR STRATEGICE

Pentru realizarea obiectivului fundamental de protetia mediului si respectiv a

obiectivelor prioritare sunt necesare resurse materiale si financiare, mijloace adecvate de

actiune si o serie de instrumente specifice utilizabile in cadrul strategiilor si a politicilor.

Principalele mijloace utilizate sunt:

1. cadrul institutional;2. legislatia de mediu si reglementarile sau cadrul legislativ;3. mijloace cu caracter tehnic si tehnologic;4. interventia autoritatilor neguvernamentale si a opiniei publice.

Drept instrumente:

a) economiceb) financiare si fiscalecare repercuteaza costurile protectiei mediului proprii fiecarei activitati

economice asupra nivelului preturilor platite de producatorii si consumatorii

diferitelor bunuri si servicii.

Atingerea actiunilor se realizeaza prin actiunea conjugata a mijloacelor si a

instrumentelor mai sus mentionate, folosirea lor izolta nu poate duce la rezultatele

scontate.

1. Cadrul institutionalAdoptarea si aplicarea strategiei si a politicilor de protectie a mediului implica

existenta unui cadru institutional adecvat. Din acest punct de vedere, ultimul deceniu al

secolului actual se caracterizeaza prin intensificarea actiunilor de institutionalizare a

protectiei mediului. Este denumit deceniul institutionalizarii.

Institutiile cu atributii in protectia mediului s-au conturat si au evoluat in functie

de realitatea economico-sociala specifica fiecarei tari si in functie de complexitatea

factorilor de mediu. In majoritatea tarilor organismul central de coordonare a strategiilor

de mediu este Ministerul Mediului.


45/69

45

Inafara institutiilor nationale, urmare a faptului ca poluarea mediului nu are

frontiere, s-au constituit organisme internationale de cooperare in problema protectiei

mediului.

2. Cadrul legislativCa si cadrul institutional, legislatia de mediu a cunoscut o evolutie continua, prin

perfectionarile aduse acoperind practic toate domeniile.

Legislatia cuprinde:

- reglementari juridice;- acte normative: standarde si norme;- decizii guvernamentale;- coduri si ghiduri de mediu.In varful piramidei cadrului legislativ se afla Legea Mediului, ca punct de pornire

pentru elaborarea tuturor legilor si reglementarilor ecologice.

Cadrul legislativ vest-european se completeaza cu legislatia si reglementarile UE,

care apar sub forma Directivelor comunitare, autorizatii, circulare, norme, proceduri.

Legislatia mediului din cele doua state nord-americane (Canada si SUA) se

deosebeste de cea vest-europeana prin volumul sau, dar si prin predominarea

reglementarilor guvernamentale.

Codurile si ghidurile de mediu sunt folosite in unele tari in plus fata de

reglementari.

3. Standardele si normele tehnice sunt acte normative cuprinzand reguliobligatorii prin care se stabilesc insusirile tehnico-economice pe care trebuie sa le

indeplineasca un produs sau un serviciu, precum si prescriptiile privind utilizarea

acestuia.

Aceste standarde si norme sunt elaborate de organele care au autoritate legala si

aplicarea lor este obligatorie.


46/69

46

Instrumenteeconomice

Principalele instrumente economice folosite in tarile OECD sunt clasificate in 5

categorii:

1. Taxele la producatori- la beneficiari- de administratie.Taxele taxele de poluare, taxele de folosinta, taxele pe produs si taxele

administrative sunt folosite pentru a descuraja activitatile poluatoare si/sau pentru

a furniza asistenta financiara in scopul realizarii de reduceri ale poluarii.

Taxele de poluare sunt perce

Documents

Suport_curs_managementul Financiar Al Mediului