1. TESUTUL EPITELIAL

Tesutul epitelial este constituit din unul sau mai multe straturi de celule legate intre ele.Epiteliile formeaza epiderma la contactul cu mediul extern, captusesc cavitatile care comunica cu exteriorul (tub digestiv, cai aeriene, genitale si urinare), captusesc cavitatile inchise (inima, vase sangvine si limfatice, pericard, pleura, peritoneu), formeaza parenchimul glandelor si receptorii analizatorilor.Epiteliile nu sunt vascularizate. Nutritia lor se face din tesutul conjunctiv, care le insoteste intotdeauna, prin intermediul membranei bazale care le desparte.Din punct de vedere functional, epiteliile se clasifica in: epitelii de acoperire, glandulare si senzoriale.1.Epiteliile de acoperire sunt principalele forme de tesut epitelial. Ele acopera organismul la exterior si captusesc, la interior, principalele organe cavitare. Se clasifica in epitelii: unistratificate, pseudostratificate si pluristratificate.a) Epiteliile unistratificate se clasifica dupa forma celulelor dispuse intr-un singur strat pemembrana bazala: epiteliile pavimentoase simple formeaza tunica interna a vaselor sangvine, limfatice, peretele capilarelor, al alveolelor pulmonare st tapeteaza pleura, pericardul si peritoneul; epiteliile cubice simple intra in constitutia mucoaselor* bronhiolelor, a peretelui unor canale mici de secretie ale glandelor salivare etc.; epiteliile cilindrice simple intra in constitutia mucoasei tubului digestiv de la stomac la rect, a mucoasei trompelor uterine si a uterului. Unete au celule cu microvili, care formeaza un platou striat (epiteliul intestinal absorbant), altele au cili, care formeaza o bordura in perie (epiteliul mucoaselor trompelor uterine). b) Epiteliile pseudostratificate au pe membrana bazala un singur strat de celule, dar nucleii acestora sunt situati la nivele diferite. Intra in constitutia mucoasei traheale si a bronhiilor mari .c) Epiteliile pluristratificate se clasifica dupa forma celulelor superficiale: epiteliile pavimentoase stratificate au celulele superficiale cheratinizate (epiderma) sau necheratinizate (epiteliul mucoasei bucale, esofagiene, a uretrei si a vaginului); epiteliile cilindrice stratificate se intalnesc in mucoasa valului palatin si in canalele mari de secretie ale glandelor salivare; epiteliile cubice stratificate se gasesc in peretii unor canale mici de secretie ale glandelor salivare; epiteliile de tranzitie sunt epiteliile la care numarul straturilor de celule variaza in functie de gradul de distensie a organului. Intra in constitutia mucoasei ureterelor si a caii urinare.2. Epiteliile glandulare . Acestea sunt constituite din celule epiteliale care au proprietatea de a elabora produsi de secretie specifici si care formeaza parenchimul glandular. Impreuna cu tesutul conjunctiv (stroma), vase de sange si fibre nervoase, aceste epitelii formeaza glandele.Se descriu urmatoarele tipuri de glande: glande exocrine, care deverseaza produsii de secretie prin canale la exteriorul organismului (glandele sudoripare, sebacee) sau in tubul digestiv (glandele salivare, gastrice, intestinale); glande endocrine, ale caror produsi de secretie, numiti hormoni, se varsa direct in sange, iar celulele secretoare sunt in contact direct cu capilarele sangvine (hipofiza, epifiza, tiroida, timusul etc); glande mixte, cu functie exocrina si endocrina (pancreasul, testiculele, ovarele).3. Epiteliile senzoriale sunt constituite din celule receptoare (celule epiteliale senzoriale sauneuroni senzitivi) si celule de sustinere. Epiteliile senzoriale intra in structura segmentelor periferice ale analizatorilor olfactiv, vizual, gustativ, auditiv si vestibular.

2.TESUTUL CONJUNCTIV

Tesutul conjunctiv este alcatuit din celule conjunctive, fibre conjunctive de cotagen , reticulina , elastina si substanta fundamentala. Dupa consistenta substantei fundamentale se deosebesc trei tipuri de tesuturi conjunctive: moi, semidure si dure.1. Tesuturile conjunctive moi a) Tesutul conjunct lax (. 5 A) formeaza hipodermul si insoteste alte tesuturi. Este cel mai raspandit dintre tesuturile conjunctive. Are rol trofic, de sustinere si de aparare. Componentele sale sunt uniform raspandite si in proportii egale.b) Tesutul reticulat (. 5 B) se gaseste in ganglionii limfatici, splina, maduva hematogena. Fibrele de reticulina si celulele conjunctive (reticulocite) sunt organizate in retea. Celulele conjunctive predomina.c) Tesutul fibros (. 5 C) formeaza tendoanele, aponevrozele, ligamentele, capsulele si fasciile musculare. Are rol mecanic. Predomina fibrele de colagen.d) Tesutul adipos ( . 5 D) se gaseste in hipoderm, mezenter* si in jurul unor organe: rinichi, globi oculari etc. Predomina celulele care depoziteaza grasimi (celule adipoase sau adipocite *). Acest tesut formeaza depozitul de grasimi al organismului. Constituie izolantul termic al corpului.e) Tesutul elastic formeaza tunica medie a arterelor mari si a venelor. Predomina fibrele elastice. 2.Tesutul conjunctiv semidur (cartilaginos) . Substanta fundamentala, care predomina, contine condrina impregnata cu saruri de calciu si sodiu. Nu este vascularizat. Nutritia lui se realizeaza din tesutul conjunctiv care il inconjoara (pericondru).Celulele tinere, condroblastele, secreta substanta fundamentala. Celulele mature, condrocitele, sunt dispuse in cavitati ale substantei fundamentale numite condroplaste. Acest tesut formeaza cartilajele ce asigura rezistenta mecanica si elasticitate.Exista trei tipuri de tesut cartilaginos ; hialin, elastic si fibros. a) Tesutul cartilaginos hialin cu fibre fine, formeaza scheletul embrionului, cartilajele costale, laringeale si traheale.b) Tesutul cartilaginos elastic formeaza epiglota si pavilionul urechii.c) Tesutul cartilaginos fibros formeaza discurile intervertebrale si meniscurile articulare.3. Tesutul conjunctiv dur (osos) are in substanta fundamentala, care predomina, oseina impregnata cu saruri de calciu si fosfor. Fibrele sunt de colagen. Celulele osoase tinere, osteoblastele, secreta substanta fundamentala. Celulele osoase mature, osteocitele, sunt situate in cavitati ale substantei fundamentale numite osteoplaste.Un tip deosebit de celule osoase il constituie osteoclastele, celule gigantice multinucleate, cu rol in remanierea osoasa. Exista doua tipuri de tesut osos : spongios si compact.a) Tesutul osos spongios este format din lamele osoase, trabecule, care delimiteaza cavitati de diferite marimi, areole, in care se afla maduva hematogena. Acest tesut se gaseste in interiorul epifizelor oaselor lungi, in oasele scurte si late. Dispozitia specifica a trabeculelor asigura o mare rezistenta capetelor oaselor lungi. b) Tesutul osos compact formeaza peretele diafizei oaselor lungi si lamele superficiale ale oaselor scurte si late. Unitatea morfologica si functionala a osului compact este osteonul (sistemul haver-sian), alcatuit din canale haversiene in jurul carora se dispun 530 de lamele osoase concentrice intre care se gasesc osteoplastele cu osteocite.

3. TESUTUL MUSCULAR

Tesutul muscular este constituit din celule musculare alungite, numite fibre musculare. Unele componente ale acestor celule au denumiri specifice: sarcolema, sarcoplasma, reticul sarcoplasmic. Fibrele musculare au proprietatea de a raspunde la excitatii prin contractii. Tesutul muscular este bogat vascularizat si inervat.Dupa particularitatile organitelor contractile specifice, miofibrilele, prezente in celulele musculare, deosebim: tesut muscular striat si tesut muscular neted.1. Tesutul muscular striat este alcatuit din fibre musculare striate, cu contractie voluntara rapida. Acesta formeaza muschii scheletici, musculatura limbii, a faringelui, a treimii superioare a esofagului si a unor sfinctere. Fibrele musculare striate sunt celule alungite, de 1 mm-12 cm lungime si 20-l00 diametru. Ele sunt alcatuite din sarcolema, sarcoplasma si numerosi nuclei situati periferic.Sarcolema contine organite comune (mitocondrii) si un sistem tubular specific, derivat din sarcolema, cu rol important in contractie.Sistemul tubular realizeaza cuplarea excitatiei cu contractia musculara.Organitele specifice fibrelor musculare sunt miofibrilele, elemente contractile asezate in sarcoplasma. Vazute la microscopul optic au aspect eterogen, o alternanta de discuri (benzi) clare si intunecate situate la acelasi nivel in toate miofibrilele, dand aspectul dungat (striat) specific fibrei musculare striate. Discurile clare sunt strabatute de membrana Z, iar discurile intunecate de o zona clara, zona H. Segmentul cuprins intre doua membrane Z constituie sarcomerul ,unitatea morfofunctionala a miofibrilei.La microscopul electronic, miofibrilele apar alcatuite din doua tipuri de miofilamente: groase formate din miozina, cuprinse in discurile intunecate, si miofilamente subtiri formate din actina, solidarizate de membrana Z si intercalate intre miofilamentele groase.3. Tesutul muscular striat de tip cardiac formeaza miocardul. Este un tesut muscular cu contractie involuntara. Miocardul este alcatuit din fibre musculare cardiace, alungite si ramificate, cu lungime si diametru mai mici decat ale fibrelor striate si cu structura asemanatoare acestora, dar cu nucleu unic si asezat central.Celulele musculare cardiace vin in contact unele cu altele la nivelul unor discuri intercalare ce reprezinta jonctiuni intercelulare specializate, vizibile la microscopul electronic.2. Tesutul muscular neted visceral este constituit din fibre musculare/netede, omogene, cu contractie involuntara, lenta si prelungita.Formeaza musculatura tubului digestiv (incepand cu a doua treime a esofagului), a cailor aeriene respiratorii, a tractului genital, muschii erectori ai firelor de par, muschii corpului ciliar, stratul muscular din peretii vaselor sangvine. Fibrele sale sunt asezate in straturi si benzi sau sunt raspandite in tesut conjunctiv. Fibrele musculare netede au aspect fusiform si sunt formate din sarcolema, sarcoplasma omogena si un nucleu situat centrat. In sarcoplasma sunt organite comune si organite specifice miofibrile fara striatii transversal, neorganizate in sarcomere. Aceasta structura apare omogena (neteda) la microscopul electronic.3. Tesutul muscular neted multiunitar este format din fibre musculare separate si se gaseste in irisul globului ocular. Are contractii fine si limitate.

4. TESUTUL NERVOS

Tesutul nervos este format din celule specializate (neuroni) si din celule gliale (nevroglii).Neuronul

Neuronul este unitatea structurala si functionala a sistemului si tesutului nervos, capabila de excitabilitate, conductibilitate si integrare.Ca oricare celula, neuronul este constituit din membrana, citoplasma si nucleu, primele doua avand denumiri specifice.O caracteristica structurala a neuronului o constituie prezenta prelungirilor dendrite (in numar variabil) si axon (unic).Clasificare:Dupa numarul prelungirilor exista neuroni: unipolari, pseudounipolari, bipolari si multipolari.Dupa forma corpului celular sunt neuroni: sferici, ovoidali, fusiformi, piramidali etc.Dupa functie neuronii se grupeaza in: senzitivi, motori si de asociatie.a) Neuronii senzitivi sau receptori sunt neuronii pseudounipolari din ganglionii spinali, cu dendrita lunga, care deservesc sensibilitatea exteroceptiva si proprioceptiva (neuroni somatosenzitivi) si sensibilitatea visceroceptiva(neuroni viscerosenzitivi). b) Neuronii motori sunt neuroni multipolari de dimensiuni mari, cu axon lung (neuronii motori din scoarta cerebrala sau din substanta cenusie medulara). Ei determina contractia musculaturii scheletice (neuronii somatomotori) si a celei netede (neuronii visceromotori).c) Neuronii de asociatie sau intercalari sunt neuroni de dimensiuni mici, care realizeaza legatura dintre neuronii senzitivi si neuronii motori.Dendritele si axonii neuronilor constituie fibrele nervoase. Influxul nervos circula centripet prin dendrite si centrifug prin axon. Fibrele nervoase pot fi amielinice, cu conducere din aproape in aproape, si mielinice, cu conducere saltatorie, rapida.Fibrele mielinice prezinta trei teci: teaca de mielina, teaca Schwann si teaca Henle.Teaca Schwann este formata din celule gliale rasucite in jurul fibrei. Intre celulele Schwann se afla strangulatiile Ranvier. Datorita rasucirii celulelor gliale in jurul fibrelor si expulzarii citoplasmei acestora spre exterior, rezulta o suprapunere de membrane lipoproteice, care formeaza teaca de mielina. Aceasta are rol trofic, de protectie si izolator.Teaca Henle, care acopera la exterior fibra nervoasa in intregime, este de natura conjunctiva si are rol de aparare.Sinapsele reprezinta legaturile morfofunctionale de contiguitate dintre neuroni. O sinapsa cuprinde trei componente: componenta presinaptica, reprezentata de butonul terminal al axonului, in care se gasesc mito-condrii si cule cu mediator chimic (acetilcolina, adrenalina sau noradrenalina); fanta sinaptica, spatiu sinaptic cuprins intre membrana presinaptica (a butonului terminal) si cea postsinaptica: componenta postsinaptica poate fi membrana diferentiata a unei dendrite (sinapsa axodendritica), a unui corp neuronal (sinapsa axosomatica) sau a unei fibre musculare (sinapsa neuromusculara sau placa motorie).Prin intermediul sinapselor neuroneuronale se realizeaza o retea de receptie, conducere, stocare si integrare a informatiilor, in vederea elaborarii unor raspunsuri reflexe sau voluntare.Aceste raspunsuri sunt transmise prin intermediul sinapselor neuroefectoare la muschi si glande, determinand reactii de aparare si adaptare a organismului la conditiile variabile ale mediului.