-
8/16/2019 traccium
1/9
lutoargiloasĦ la argiloasĦ distrofice
> 75nisipoasĦ la lutoasĦ oligomezotrofic lutoargiloasĦ la
argiloasĦ oligomezotrofice iafice
> 50lutoasĦ la argiloasĦ oligotrofice Iu
oligomezotrofice
> 50lutoasĦ la argiloasĦ oligotrofice la distrofice
>50(grosier, scheletic Ħ oligotro(ice la distrofice
>75-
Troficitatea potenţialĦ S - staţiuni din stepĦ (rimpic ţi
coline) Ss - sta(iuni die, coline, podiş) St - s t a ţ i u n i
din subzonele de cvercete (stejar, cer, gârniie si dealuri ›
etajele CF, FIM. FIM) Go - staţiuni din subzona gorunului (dealuri
-ajul FD3) Fa - s t a ţ i u n i din subzoncle fagului şi
amestecului de fag cu rĦşinjoşi si mijlocii - etajele FD4, FM1,
FM2) Mo - tta|iunl din subzona molidului (munţi
jlocii şi în al ţ i - etajul FM.1) Sa - staţiuni din
subalpin ( m u n ţ i î n a lnisipolutoargilolutoluloasĦ
argiloasĦ luloasĦ argiloasĦ la la la la argiloasĦ lutooasĦ
oligome- oligome- oligotrofice la oligozoltorice la zotrofice
oligomcmezola oligotrofice zotrofice trofice trofice
distrofice
AISs1 AlSt1 AlGo1 AlFa1
AlSs2 AISt2 AlGo2 AIFa2 AlMo1
AlSs3 AISt3 AlGo3 AlFaS AlMo2
AlSs4 AlSt4 AlGo4 AlFa4
AlSs5 AlSt5 AIGo5 AlFa5 AlMo3
AISs6 AlSt6 AlGo6 AlFa6 AlSs7 A1St7 AlGo7 AlFa7 AlMo4
AlSs8 AlSt8 AIGo8 AlFa8 AlMo5 -
AISs9 AlS9 AlGo9 AlFa9 AIMo6 -
AlSs10 AlSt10 AlGo10 AlFa10 AlMo7 -
SpS1 SpSs1 SpSt1 SpGo1 SpFa1 SpMo1
SpS2 SpSs2 SpSt2 SpGo2 SpFa2 SpMo2 SpSa1
CpSt1 CpGol CpFa1 CpMo1 -
CpSt2 GpGo2 CpFa2 CpMo2 -
GrSs1 GrSt1 GrGo1 GrFa1 GrMo1 GrSa1
-
8/16/2019 traccium
2/9
GrSs2 GrSt2 GrGo2 GrFa2 GrMo2 GrSo2
Caracteristici staţionale
-
-
-
-
-
-
-
8
-
8/16/2019 traccium
3/9
17.2. ÎMPĸDURIRI IN BAZINELE HIDROGRAFICETORENŢIALE 17.2.1.
Consideraţiuni generaleplexul de lucrĦri de amenajare a bazinelor
hidrografice torenţiale,lucrĦrile de împn loc deosebit
,avându-se în vedere rolul determinant pe care îl are vegetaţia
foreerea torenţilor. LucrĦrile de împĦdurire sunt precedate
întotdeauna de lucrĦrile nurilor degradate. OdatĦ stabilite
tipurile de serii de staţiuni şi grupele de tipurstaţiuni,se
stabilesc în continuare pentru fiecare tip de staţiune
urmĦtoarele: âÃ'olidare necesare ÅŸi procedeele specifice de
pregĦtire a terenului;âÃ' âÃ' âÃ' âÃ' âÃ' âÃ'
compoziţia de
®mpĦdurire; tehnicile de
®mpĦdurire; desimea culturilor; materialul lectĦrile
necesare;
®ntreÅ£inerea culturilor. Armonizarea ®n timp a
eÅŸalonĦrii lucrĦrilor de ®mpĦdurrotehnice,este
esenţialĦ
®n vederea obÅ£inerii efectelor scontate
®ntr-o perioadĦ rtĦ. 17.2. 2.Tehnici de
®mpĦdurire folosite
®n terenurile degradate.1. Procedee de plantare. âÃ' âÃ' âÃ' âÃ'
âÃ' âÃ' âÃ'
plantare
®n gropi obiÅŸnuite(30x30x30 cm) plantare
®n despicĦturĦ; plantare
®n gro30 cm),p
¢lnia cu ad
¢ncimea de 1015 cm ÅŸi diametrul de 50-60 cm; plantare
®n gropi ce piatrĦ(30x30x30 cm sau40x40x30 cm); plantare
®n gropi ad
¢ncite cu plantatorul metaplantare
®n cordon(0,2-0,5m pe r
¢nd,cordoane la distanta de 2-3-rn);
plantare cu pĦm
¢nt fertil de
®mprumut; âÃ' plantare
®n vetre mari, umplute cu pĦm
mplute cu pĦm
¢nt fertil; âÃ' plantare cu puieÅ£i cu pĦm
¢nt* la rĦdĦcinĦ crescuÅ£
polietilenĦ, etc). 2. SemĦnĦturile directe . Cele mai bune
rezultate la
®mpĦdurir degradate se obÅ£in cu plantaÅ£iile. DatoritĦ
condiţiilor grele, . semĦnĦturile dite. In anumite situaţii
s-au9
-
8/16/2019 traccium
4/9
utilizat semĦnĦturi directe cu rezultate bune. Astfel: -
SemĦnĦturile directe cu cve stejar brumĦriu, stejar şi gorun au
dat rezultate bune pe terenuri cu eroziune puţansatĦ. -
SemĦnĦturile directe cu pin negru pe terenuri carstice, respectiv
pe st
¢ncar. Pe teren puternic erodat, acoperit cu tufe rare de
ienupĦr comun,s-au fĦcut semÄdirecte cu pin silvestru,
®n cuiburi la adĦpostul tufelor de ienupĦr ÅŸi
protejate
® sĦptĦm
¢ni cu ramuri de molid. 17.2.3. Specii forestiere
folosite
®n terenuri cu er suprafaţĦ.1. In stepĦ.
âÃ' Terenuri slab si moderat erodate: Stejarul brumĦriu,
stejarul pufos, mojdreanul,viturcesc , liliacul, scumpia,
sĦlcioara, salc
¢mul (pe soluri cu texturĦ uÅŸoarĦ), ul
tan, pinul negru, ienupĦrul de Virginia. âÃ' Terenuri puternic
erodate: Salc
¢mul(pe su texturĦ uÅŸoarĦ),mojdreanul, viÅŸinul
turcesc,scumpia,liliacul. 2. In silvostepĦ. oderat erodate:
Stejarul brumĦriu , stejarul,salc
¢mul(pe soluri cu texturĦ uÅŸoarĦ tinul de c
¢mp,teiul argintiu, cirÅŸul,frasinul,mojdreanul,viÅŸinul
turcesc,lemn c
¢ine, liliacul,scumpia, pin negru, pin silvestru, ienupĦrul de
virginia âÃ' Terenuri puter erodate: Salc
¢mul ( pe soluri cu texturĦ uÅŸoarĦ ÅŸi mijlocie pin
negru,frasinul,mo turcesc,lemn c
¢inesc scumpia,liliacul, stejarul brumĦriu ÅŸi pinul silvestru
pe soluofunde cu texturĦ uşoarĦ şi mijlocie.3. Subzona de
cvercete ÅŸi ÅŸleauri.
âÃ' Terenuri slab ÅŸi moderat erodate: Stejarul,salc
®mul(pe soluri cu texturĦ uÅŸoarÄinul silvestru,pinul
negr,tei,paltin,cireÅŸ, frasin s
¢nger, corn,lemn c
¢inesc mĦcieÅernic erodate: Salc
¢m(pe soluri cu texturĦ uÅŸoarĦ ÅŸi mijlocie), stejar (pe sol
pro
lvestru, pin negru, cireş, frasin mojdrean, paltin, arţar
tĦtĦrĦsc, s
¢nger, lemn nic erodate ÅŸi execesiv erodate: Salc
¢m(pe soluri cu texturĦ uÅŸoarĦ ÅŸi mijlocie),lvestru
®n amestec cu mojdrean,cĦtinĦ albĦ. 4. Subzoma gorunului.âÃ'
Terenuri slab ÅŸi moderat erodate:
Gorun,stejar,teii,frasin,cireÅŸ,paltin,s
¢nger,
lemn c
¢inesc, mĦcieÅŸ, salc
¢m (pe soluri cu texturĦ uÅŸoarĦ ÅŸi mijlocie), pin sil.âÃ'
Terenuri puternic erodate: Salc
¢m(pe soluri cu texturĦ uÅŸoarĦ si mijlocie), pin
negru, pin silvestru, frasin , arţar t
¢tĦrĦsc, lemn c
¢inesc, corn, mojdrean, viÅŸi10
-
8/16/2019 traccium
5/9
turcesc, scumpia , liliac. âÃ' Terenuri foarte puternic erodate
ÅŸi excesiv erodate: Piegru, pin silvestru, salc
¢m (pe soluri cu texturĦ uÅŸoarĦ ÅŸi mijlocie) frasin,
cire.
Fig.17.1.Sector de reţea hidrograficĦ torenţialĦ afectatĦ
de procese de eroziune
unecĦri.I - plan; II, III, IV secţiuni transversale (C.Traci
1989)
11
-
8/16/2019 traccium
6/9
Fig. 17 .2 .Acelaşi sector de reţea hidrograficĦ din
fig.17.1.,amenajat cu lucrĦri ice,de consolidare §i de
®mpĦdurire (C.Traci 1989).Coada calului reprezintă un
antifungic, adică aliat împotrivaciupercilor, dar și mare pieten cu
sistemul imunitar pe care-l susine, în toate campaniile de
distrugere a bolilor şi dăunătorilor. Mai are şi calitatea de a fi
antimicrobian şi antiseptic. Infuzica în majoritatea cazurilor de
folosire a plantelor, se pregăteşte astfel: 100 g plantăuscată sau
0,5 kg crudă, verde, la 1 l apă. Se lasă la dospit câteva ore, cel
mai bine după care se strecoară şi se aplică, în acest caz în
proporie de 1:10 pentru stropit.ul se va păstra în recipiente
închise la culoare, bine astupate, în loc răcoros.
Păpădia este minunată în lupta împotriva acarianului roşu,
puricelui verde melifer. Lic
se pregăteşte ca şi cea de coada calului sau pătlagină,
gălbenele sau pelin, rută, calsalvie sau vetricea. Cu vetricea
(tanacetum) treaba stă cam aşa: ca dietă pentru pomipregătim:
pentru 10 l de apă cam 2,5 kg de plantă crudă, tocată sau 800 g de
plantă uscumbră. 2 zile o inem, ca mai apoi s-o punem la fiert nu
mai mult de jumătate de oră. Rm, strecurăm, diluăm de 2 ori şi
stropim prima oară imediat după înflorire, după care d ori la
răstimp de 5 zile. Sau, tot la 10 l de apă, punem 1 kg de plantă
crudă, culeasăreme ce stă înflorită și o inem la cald cam 1-2 ore,
după care dăm zeama la foc molcom sfert de ceas, răcim,
strecurăm. Se iau cam 100 ml din decoct, amestecăm în 10 l de
apaldă cu ceva săpun de casă (40 g) sau, în lipsă, cu una-două
linguri de detergent de vau săpun lichid. Pomii şi arbuştii
fructiferi vor fi fericii nevoie mare. Praf de muştabun împotriva
moliei coacăzului, agrişului, zmeurului, a viespii negre a
coacăzului și işului. Aşadar ai nevoie de: 100 g praf/faină de
muştar (de la farmacie) + 10 l apă. Sesă la cald cam două zile,
apoi se strecoară prin 2 straturi de tifon, se diluează 1:1.
a fiecare 10 l de lichid se adaugă săpun lichid, cam 2 linguri,
sau 40 de g de săpun de casă răzuit și topit. Reeta bombă, folosită
în copilăria mea, mi-o aduc aminte atât de parcă ar fi fost
ieri. Asta pentru că mama a reinut-o şi a tot folosit-o în mica
ntră livadă de 7-8 pomişori. La rândul meu, o pun în aplicare cu
mare reuşită. Sună cam cu mahoarcă (tutun cât mai netratat, dacă
există posibilitatea de a face rost de foi detutun este şi mai
bine) + 1 pumn de foi de ceapă + 1 pumn de foi de usturoi + un pumn
de ace de brad + 1 pumn de coji de citrice + un pumn de cenuşă.
Toate ingredientele se pun într-un borcan de sticlă de 3 l, apoi se
toarnă apă fierbinte pentru a le opărapoi se acoperă. Borcanul îl
punem la loc întunecos şi răcoros cam o săptămână şi, din când ne
mai aducem aminte, amestecăm. După ce a trecut vremea, strecurăm,
stoarcem bin ¹pulpaº, după care completăm cu apă până se umple
borcanul şi adăugăm săpun negru ± 40, din cel de la plafar, cu care
este bine să ne spălăm pe cap când avem mătreaă), sau, lui,
săpun de casă sau detergent de vase biodegradabil, lichid (o
lingură, hai două).
e pot stropi cu poiunea asta pomii şi arbuştii fructiferi, dar
şi legumele şi florile.buştii şi pomii fructiferi vor fi stropii
din momentul în care au început mugurii să sle, până să se
pornească a înflori. Larvele de goange rele cad ca secerate, iar
recoltate curată. Salata o poi mânca direct de pe brazdă.
Curse și momeli
Cărăbușul de mai, zgomotos și lacom vizitator nocturn al
livezilor. Pentru a lupta împova lui exista câteva variante. Uitai
ce am găsit eu cotrobăind printr-o veche colecie reviste
dedicate grădinii:
1. Cel mai simplu remediu este acela prin care afânăm cu sârg de
jur-împrejurul pomilorarbuştilor fructiferi. În cazul acesta,
pentru că nu săpăm la adâncime, nici n-ar fi ne
putem culege larvele albicioase și grăsane, dar și
cărăbușii (gândacii) maronii.
2. Mult mai folositor este să semănăm trifoi alb în jurul
pomilor, sau prin preajma lor Se pun cam 100 g de sămână, sunt
suficiente pentru un pom/arbust.
3. Este cunoscut că insecta este un bandit nocturn. Activitatea
sa începe la lăsarea serii. Aşa că îi vom pregăti una sau mai multe
curse:
în preajma pomilor/arbuştilor, din loc în loc, dacă livada
este mare, montăm surse denă (becuri de 40 W sau făclii). Sub
acestea, câte un recipient cu apă sărată, în care a
-
8/16/2019 traccium
7/9
at nişte gaz lampant (cam 10 picături). Cărăbuşii vor dănui o
vreme pe lângă sursa de ea, răpuşi de osteneală, în recipientul cu
lichid. Apoi nu ne rămâne decât să-i culegemrugem.
bunicii noştri întindeau cearceafuri albe, în spatele
cărora montau surse de lumină. prafaa luminată, se strâng mai ales
exemplarele de masculi. Se culeg, şi se distrug. Fi femelele nu mai
au cum depună ouăle. ± o altă capcană, de astă dată întinsă
insecteloste aceea de a plasa din loc în loc grămezi de bălegar sau
de compost. Femelele se vor grăbi să depună ouăle în aceste
grămezi. Ce ne rămâne nouă de făcut este ca toamna să ganic și să
culegem larvele dolofane cu care vom hrăni pasările cerului sau pe
cele dinogradă. Unde mai pui că putem împuşca doi iepuri, pardon,
dăunători, dintr-un foc, pent
coropişni
elor le place mult să se cuibărească în astfel de grămezi. Dar
cel mai potrivu este acela de a îmbia pe prietenii-sanitari
înaripai în livezile și grădinile noastrnstruindu-le căsue de tot
felul. În cazul momelilor, eficiena folosirii lor este în slegătură
cu reeta și momentul ales. Astfel, când vorbim despre fluturele
(viermele) meor (sămânoaselor), femela, care apare cam pe la
începutul verii, va trebui să ştim că e noaptea ca moment prielnic
de aciune. Aşadar, ne vom înarma cu cutii și recipiente uplute cu
licori fermentate, plăcut aromitoare și tare ademenitoare, pe care
le vom atârna de crengile pomilor sau le vom instala pe la poalele
arbuştilor fructiferi. Recipientele se instalează doar pe timpul
nopii. În zori de zi le vom îndepărta, ca în eu cadă insectele
binefăcătoare. Apoi, până seara, le punem într-un loc răcoros.
Recipieot fi doze de la bere, găletuşe de la diverse produse
alimentare, cărora le confecionăn mâner, în caz că nu au. Apoi,
turnăm în ele, cam pe trei sferturi, licoarea pregătită scop.
Dintre reetele foarte eficiente vă amintesc câteva pe care, cu
succes, le folo
sesc și eu și prietenii mei.Reeta 1 ± împotriva fluturelui
mărului (Carpocapsa/Laspeyresia pomonella), viermele cae este
răspunzător de sfredelirea ramurilor, lăstarilor pomilor și
arbuştilor fructiferPregătim din 500 g de căzătură de mere (mere
căzute, stricate, lovite) sau din dulceaae de mere, acrită sau
mucegăită și 2 l de apă un fel de fiertură (30 minute) în care,
d adăugăm 0,5 l zer, 250 ml oet de mere (sau borş), 20 g de
drojdie de bere și 200 g zaToate acestea se pun la dospit, la loc
căldu. În momentul în care s-a pornit fermenta minunea este
gata de atac. O porionăm în mai multe recipiente, pe care le agăăm
din loc. Pentru peri, pruni, gutui, caişi etc., ¹bragaº se
pregăteşte la fel, cu singura debire că Aşadar, necesitatea
constituirii fondului de rezervă rezultă din nevoi tehnico
rganizatorice şi din necesităţi de ordin economic.
Fondul de rezervă constituit din nevoi tehnico ± organizatorice
are un carac
ter tehnic. În acest sens, amenajistul are obligaţia să
identifice fenomenele şi acţiun negative care ar putea
împiedica atingerea scopului urmărit (asigurarea pe cale
organizatorică a continuităţii) şi să ia măsuri de anihilare a
efectelor acestora. Dintre enele şi acţiunile negative care
afectează conducerea fondului de producţie spre stareanormală,
amintim în acest context pe cele legate de:
▪ exploatările peste posibilitate, determinate de nevoi
economice excepţionale;▪ diminuarea mărimii fondului de producţie,
ca urmare a unor doborâturi masive produse e vânt, atacuri de
insecte, incendii, uscări în masă etc.;▪ fixarea unei posibilităţi
mai mari decât cea corespunzătoare stării reale, ca urmare r
greşeli în stabilirea volumului real al arboretelor şi în
determinarea creşterii arboelor incluse în unitatea de
gospodărire.Constituirea fondului de rezervă din aceste raţiuni
trebuie să reprezinte o preocupare
la elaborarea oricărui amenajament.Fondul de rezervă
constituit din necesităţi de ordin economic are la bază preocuparea
poprietarului de a-şi asigura un stoc de material lemnos de rezervă
care să fie utilizat în:▪ valorificarea în cazul unor conjuncturi
economice favorabile;▪ asigurarea independenţei economice
referitoare la aprovizionarea cu lemn (ţări importtoare) în
împrejurări nefavorabile importului;▪ distribuirea, în situaţia
apariţiei unor nevoi suplimentare, a resurselor de lemn.
Prin simulare, s-a constatat că folosind probabilităţi
condiţionate Bayes,
-
8/16/2019 traccium
8/9
se poate ajunge la o estimare mai riguroasă a structurii spre
care tinde o pădurede molid cu structură normală, dar afectată
uneori de doborâturi de vânt, alcăror efect depinde de gradul de
vulnerabilitate, exprimat şi el în funcţie depantă, suprafaţa
considerată vulnerabilă la doborâturi de vânt, suprafaţa par-cursă
cu rărituri în deceniul anterior şi, fireşte, distribuţia
suprafeţelor pe claseSource : fiend (Thanks)Complete name :
Is.the.Man.Who.Is.Tall.Happy.2013.720p.WEBRip.x264-Fastbet99.mp4Format
: MPEG-4Format profile : Base MediaCodec ID : isom
File size : 1.07 GiBDuration : 1h 28mnOverall bit rate mode :
VariableOverall bit rate : 1 730 Kbps
VideoID : 1Format : AVCFormat/Info : Advanced Video CodecFormat
profile : [email protected] settings, CABAC : YesFormat settings,
ReFrames : 4 framesCodec ID : avc1
Codec ID/Info : Advanced Video CodingDuration : 1h 28mnBit rate
: 1 630 KbpsMaximum bit rate : 9 327 KbpsWidth : 1 280 pixelsHeight
: 720 pixelsDisplay aspect ratio : 16:9Frame rate mode :
ConstantFrame rate : 23.976 fpsColor space : YUVChroma subsampling
: 4:2:0Bit depth : 8 bitsScan type : Progressive
Bits/(Pixel*Frame) : 0.074Stream size : 1.01 GiB (94%)Writing
library : x264 core 138 r2358 9e941d1
AudioID : 2Format : AACFormat/Info : Advanced Audio CodecFormat
profile : LCCodec ID : 40Duration : 1h 28mnBit rate mode :
VariableBit rate : 96.0 Kbps
Maximum bit rate : 113 KbpsChannel count : 2 channelsChannel
positions : Front: L RSampling rate : 48.0 KHzCompression mode :
LossyStream size : 61.0 MiB (6%)Language : English
TextID : 3
-
8/16/2019 traccium
9/9
Format : Timed TextCodec ID : tx3gDuration : 1h 27mnBit rate
mode : VariableBit rate : 124 bpsStream size : 79.4 KiB
(0%)Language : EnglishEncoder : Fastbet99
