LUCRARE DE SEMINAR LITURGICASFINTELE TAINE SI IERURGIILE BISERICESTI2008 PLANUL LUCRARII I.INTRODUCERE-SnteleTainenNoiunea de Snt Tain ;taaBaza hristologic si eclesiologic a Tainelor;aaNecesitatea Tainelor;Num rul si mp rirea Sntelor Taine;a at II.IERURGIILE 1.Exorcisme; 2.Binecuvnt ri;a 3.Sniri;t SFINTELETAINESIIERURGIIINVIATAIII. CONCLUZII.general1.2.3.4.BISERICIIARGUMENT1 Prin c derea n p cat, omul a pierdut comunicarea haric cu Dumnezeu si a intrat n moarte su-aaaeteasc si osnd venic , ajungnd ntr-o stare n care mntuirea realizabil prin propriile noastre puteriaa s aaera imposibil . Dumnezeu ns , n nem rginita Sa bun tate si nelepciune a g sit cel mai potrivit mi-aaaa tajloc al izb virii omului de r u, hot rnd ntruparea Fiului S u pentru mntuirea lumii (Efeseni 2, 4-5)aaaa Am ales s prezint n aceast lucrare cteva aspecte despre Sntele Taine si ierurgii, ntructaaSntele Taine sunt mijloacele prin care harul dumnezeiesc se mp rt sete credincioilor n Biseric .a a ssa Sntele Taine sunt tot atatea maini ale dragostei dumnezeiesti intinse noua pen-tru a putea birui obstacolele ce stau in fata urcusului nostru duhovnicesc, a cresteriinoastre in viata in Hristos.Denumirile multiple, pe care le poarta, indica tot atatealucrari, pe care harul Duhului Sfant le opereaza asupra intei noastre suetesti. Valoarea si importanta lor deosebita pentru mantuire rezida in caracterul lor mai mult decatsimbolic, cu totul real, al actului care se savarseste asupra credinciosului. Ele sunt simboluri in sen-sul in care simbolul este domeniul in care "vazutul este o parte a nevazutului si ca atare il cuprinde,caci o parte poate reprezenta intregul, pe baza participarii: de pilda, capul este trupul intreg". Deaceeamis-ap rutanecesarsipl cutasadezvoltaceastatemacareocupaininvataturaortodoxaunlocdefrunte. Capitolul I INTRODUCERE Sntele Taine n general n calitatea Bisericii de Trup tainic al lui Hristos, Dumnezeu - Creatorul tuturor poate lucra si asuprainei umane. Lucrarea aceasta se mplinete prin s vrirea Sntelor si mntuitoarelor Taine. Sntele Tainetsa ssunt aciuni sensibile instituite de Hristos prin care se mp rtasete harul lui Hristos si se unete Hristos cuta sspersoanele care cred . Sntele Taine sunt lucrari tainice, s vrite de episcop sau preot, prin care nia sse comunica in chip nev zut, dar prin forme sau acte exterioare harul divin necesar mantuirii noastre .a Mntuitorul Hristos prin ntruparea Sa si prin ntreaga Sa lucrare mntuitoare ne-a adus vi-aa si aceast viaa ne este oferit concret prin Sntele Taine, cu ajutorul c rora noi ne facem partait ataascu El prin moarte si suferim mpreuna cu El, ca s putem si nviai n puterea si harul hristic.at n Ortodoxie, n general, ntreg cultul este o epiclez , o invocare a Sfntului Duh,adar mai ales Tainele care nu sunt numai repetiia unor formule si rnduieli, ci prilejuri pen-ttru rennoirea chem rii si pogorrii Sfntului Duh. Fiecare Sfnta Tain are propria sa Cincizec-a aime, epicleza sa, care este rug ciunea adresat Tat lui pentru ca El s reverse Sfntul Duh.aaaa Prin s vrirea si primirea harului Sntelor Taine se realizeaz o comunicare de viaaa satduhovniceasca. Pentru aceasta, Sntele Taine, sunt o parte fundamental a slujirii Bisericii, care caut prinaantreaga sa lucrare s actualizeze urmarea si apoi vieuirea n Hristos. Sntele Taine sunt mijloace prin careatprimim iubirea lui Iisus Hristos si care ne leag de El. Iubirea lui Hristos este harul dumnezeiesc. Harul sacra-amental corespunde principalelor trebuine ale vieii omului ncepnd de la natere si pn la sfritul vieii.ttsast2 Prin Sntele Taine se constituie Biserica. Prin Tainele iniierii( Botez, Mirungere si mpartaanie)tsomul se ncorporeaz n Biseric si mai departe numai prin aceste lucr ri snte ( Pocaina, Cununie, Hirotonieaaatsi Maslu) se pot transcende dimensiunile umane ale comunitii cretine. Tainele sunt mijloace sau c iatsaconduc toare spre mp rie si nu sunt scopuri n sine. Leg tura dintre Taine si Biseric indisolubil , deaa at aaaaceea ele sunt numite Taine ale Bisericii si Biserica dreptm ritoare este considerat Biserica a Tainelor.aa Sntele Taine aparin iniial Bisericii si pentru ea se s vresc ele asupra credincioilor.tta ssPrin acestea, este permanent prezent viu si activ Hristos-Domnul n Biserica si n viaa cred-tincioilor. Prin Sntele Taine viaa Bisericii, n Duhul cel Sf nt si viaa credincioilor ei sesttsunete cu viaa Capului ei nev zut, cu Hristos si astfel nainteaz n viaa duhovniceasc .staata Mntuireanoastr ,arefacereacomuniuniicuDumnezeu,estenraportde ntlnirea noastr cu Mntuitorul, care este calea,aadev rul si viaa si careatne spune c :" Nimeni nu vine la Tatal Meu dect prin Mine"(Ioan 14, 6).a Aceasta ar nsemna c , odat cu n larea Mntuitorului la cer, leg tura noas-aaatatr cu Dumnezeu, comuniunea cu El, singura garanie a mntuirii ar nceta.at Cuvintele Mntuitorului spun nsa clar: "V a este de folos sa M a duc Eu. C ci daca nuaM a voi duce, Mngietorul nu va veni la voi, iar daca M a voi duce, l voi trimite la voi"(Ioan16, 7), aici ni se reveleaz pentru prima oar importana Sntelor Taine pentru mntuirea noastr .aata Harul Duhului Sfnt trimis de Mntuitorul Apostolilor S i si prin ei Bisericii Sale are misi-a unea de a nva toate si a aduce aminte de toate cele spuse si f ptuite de Mntuitorul (Ioan 14, 26).at a Harul transmis prin Sntele Tainele va face simit prezena Mntuitorului faa de toi oa-t atttmenii: " i iata Eu sunt cu voi n toate zilele pn la sf ritul veacurilor"(Matei 28, 20).Sas Absenta ntlnirii vizibile cu Mntuitorul va mplinit de Harul rev rsat n Sntele Taine, care suntaao permanent s rb toare a Cincizecimii pentru suetele credincioilor, s rb toare cu reale urm ri ontologice.a a asa aa Darateptareas"ntlniriideplinepoateneleastanumaiprinfap-tul c noi si acum l ntlnim pe Domnul cel pream rit, c ci El face viz-aaaibil si palpabil ntre noi prezena Sa haric ,a ataactiv prin Sntele Taine"a Deci, Sntele Taine sunt lucr ri vizibile, acte personale ale Mntuitorului, navizibilitate p mnteasc , prin mijlocirea c rora "ne ntlnim cu Omul pream rit Iisusaaaasi prin care venim n contact viu cu misteriul cultic snitor al lui Hristos".t Valoarea si importana lor deosebit pentru mntuire rezid n caracterul lor mai mult decttaasimbolic, cu totul real, al actului care se s vrete asupra credinciosului. Ele sunt simboluri n sen-a s ssul n care simbolul este domeniul n care "v zutul este o parte a nev zutului si ca atare l cuprinde,aac ci o parte poate reprezenta ntregul, pe baza particip rii: de pild a, capul este trupul ntreg"aa1. Noiunea de Sfnt Taintaa3 Cuvntul sacrament n limba latin sacramentum, nseamn jur mnt, mister religiosaaasi este folosit pentru a descrie anumite rituri ale credinei cretine.tsVulgata red cuvntul naunele locuri cu grecescul misterion care nseamn mister, tain descoperit iniiailor, secret, n-aaat tv atur tainic , ceea ce nu poate cuprins cu mintea (Marcu IV, 1 ; Luca VIII, 10 ; Ro-at aamani XI, 25 ; I Cor. XV, 51 ; Coloseni II, 2 ; I Tesaloniceni II, 7 ; Efeseni V, 32). n folosina timpurie eclesiastic , sacramentul a fost folosit cu un sens mai larg cu priviretala orice respectare a unui ritual sau lucru sacru. n folosina de ecare zi, cuvntul s-a apli-tcat n dou moduri: referitor la gajul sau z logul ncredinat spre p strare public de c treaataaap rile aate n proces, ipotecat spre a folosit ntr-o cauz sacr si ca jur mntul pe careataa aun soldat roman l depunea faa de mp rat si apoi referitor la orice alt jur mnt.taa Mai trziu aceste idei s-au combinat pentru a produce conceptul de rit sacru care eraun gaj sau un simbol a c rui primire implica un jur mnt de loialitate si aceasta a condus naatimp la limitarea cuvntului sacrament la riturile majore de instituire de instituire divin . a ntr-un neles mai restrns, tainetsunt actele snte ale religiei cretine prin care se mp rt sete credincioilor harul dumnezeiesc. Prin aceastsa a ssampart sire din harul dumnezeiesc, Sntele Taine se deosebesc de toate celelalte simboluri. Se numeteastain , pentru c credem nu ceea ce vedem, ci unele vedem si altele credem", zice Sf. loan Gur de Aur, astfelaaaobserv m c , n neles restrns sau special, taina este o lucrare sfnt , care a fost instituit de nsui Dum-aataasnezeu ntrupat si prin care se mp rt sete credincioilor n mod v zut, harul dumnezeiesc. . M rturisireaa a ssaaOrtodox (I, 99) d Sntelor Taine urm toarea deniie: Taina este o lucrare sfnt , care mp rt sete su-aaataa a setului credincios arul nev zut al lui Dumnezeu, sub o form v zut , si care s-a aezat de Domnul nostru,aa a a srin mijlocirea c reia ecare credincios primete dumnezeiescul har". Tainele constau intr-un element nat-asural si dintr-unul supranatural. . . sunt nu numai semne ale promisiunilor divine, ci si instrumente carelucreaz necesar prin har asupra acelora care se apropie de e". (M rturisirea lui Dositei, decr. 15).aa2. Baza hristologic si eclesiologic a Taineloraa Este ndeobte cunoscut c Biserica este Trupul lui Hristos si plenitudinea de viaa a Duhu-satlui Sfnt (Efeseni I, 23), c reia Hristos nsui, capul ei, i-a dat puterea si mijloacele vizibileasde mp rt sire a mntuirii realizate de El pentru ntregul neam omenesc, prin ntruparea, Pa-a atimile, Jertfa pe Cruce si nvierea Sa din mori. Astfel, Hristos nviat si sl vit a asumat re-taalit i p mnteti ca s se mp rt seasc pe Sine nsui si lucrarea Sa dumnezeiasc prin eleat asaa aas apentru mntuirea noastr , posibilitatea acestei asum ri ind dat de ntruparea Sa ca om.aaa Actele de mp rt sire a lui Hristos, dup cum am mai armat, sunt Tainele Bisericii, Biser-a aaica ind ea ns si o tain si anume o Tain surs general si principal a altor taine ca una care par-aa aaa aticip direct la taina originar care este Hristos, ind extensiunea si prelungirea n timp sau mediul deaa4iradiere al lui Hristos, Taina ntlnirii personale a lui Dumnezeu cu omul si al mntuirii omului. Prin Sntele Taine, Hristos cel nviat trimite Duhul S u cel Sfnt s ung si s consacre pe cei ceaaa acred, pentru a-i face p rtai la Patele, moartea si nvierea Sa, ca membri ai Trupului S u tainic. Arhiereula ssacel ceresc, deschide prin aceste pori ale harului intrarea n rai : C ci cnd a intrat n aceste Snte aletaSntelor, n locul nostru, jertf naintea Tat lui ceresc, Mntuitorul lumii a luat cu Sine si pe cei ce vor saaae p rtai ngrop rii Sale, necerndu-le s moar n chip resc ca si El, ci doar s m rturiseasc moarteaa saaaa aaDomnului prin Botez si s -L vesteasc prin ungerea cu sfntul Mir si prin mp rt sirea cu Sfnta Tain ce se aaa aas vrete pe altarul Bisericii, unde, n chip neneles, oamenii m nnc Trupul celui ce a murit si a nviat.a s staaAa c , dup ce i-a f cut s intre pe porile mp r iei Sale, Domnul i si ncoroneaz pe cei ce i urmeaz .s aaaata ataa Si aceste pori sunt cu mult mai nsemnate si mai de folos pentru suetul nostru dect chiartporile raiului, c ci acestea din urm nu se deschid nim nui dac nu a trecut nainte prin cele dintitaaaa Baza general a Tainelor Bisericii este credina c Dumnezeu poate lucra asupra crea-ataturii n realitatea ei vizibil .a Spiritul dumnezeiesc poate nu numai s produc modic ri cuaaamult mai mari asupra energiei din care se alc tuiesc formele lumii, ci si s produc aceast en-a aaaergie, ca un efect al energiei Lui spirituale, imprimnd n ea potenial formele ce se vor actual-tiza la vremea lor, sau aa zisele raiuni ale lucrurilor, de care vorbesc Snii P rini. stta t La baza concepiei despre Sntele Taine a BisericiitOrtodoxe st ncrederea n putina lucr rii Duhului dumnezeiesc al lui Hristos printr-un om asupra altui om,ataprin mijlocirea trupurilor si a materiei dintre ele, n ambiana Bisericii, ca Trup tainic al lui Hristos. Prin mnatomului se scurg puteri spirituale asupra altui om, dar puterea ce o transmite omul prin trupul s u nu e numaiaa spiritului, si a trupului s u, ci e si o putere cu mult mai mare ce str bate prin ele. Este puterea Duhuluiaadumnezeiesc, cu care omul se pune de acord si c ruia i se deschide prin credina, n ambiana Bisericii. att n Tain nu se poate trasa o frontier ntre micarea omului care lucreaz si putereaaasaDuhului Sfnt , dar micarea si lucrarea sunt rodul conlucr rii ntre voina uman deliberativ si har.sataa Odat ce a primit harul naea, voina uman nu mai este singur , de sine, ci e penetrat si modelat de har, adic este n comuniune cutaaaaaHristos cel lucr tor n om. Voina uman , soarbe din iubirea lui Hristos, susinut de voina Lui faa de noi,atatattpentru a se umple ea ns si de iubire. Iat deci c dialogul dintre voina lui Hristos si voina noastr este unaaattadialog al iubirii ; al iubirii des vrite a lui Hristos infuzate nou prin Sntele Taine si al iubirii sau voineia satnoastre n cretere, c ci spune Sf. Nicolae Cabasila este virtutea voinei. Cnd deci dup toat c l uzireasataa aasi purtarea de grij a voinei, Dumnezeu cere roade, este v dit c El r mne n voina noastr si c depuneataaata an ea puterea si dispoziia spre bine. Deci si Botezul de aceea ni l-a dat si de aceea l-a instituit ntre celelaltetTaine, ca s fac n noi voina bun . . . Si toat puterea Tainelor si viaa cea nou e pentru voina. aata atat Sntele Taine revars n om viaa divin , adic energiile dumnezeieti ale Sntei Treimi,ataass l sluite n umanitatea Fiului si coborte n noi prin Duhul Sfnt.a aEle au rostul de a pref-ace treptat existena credincioilor dup chipul Omului-Hristos.tsan acest proces, ecare tainai are rolul ei deosebit de al celorlalte, dar toate stau n leg tur intern ntreolalt .sa aaa5 Ele toate comunicaacelai Duh, aceeai energie divin a lui Hristos cel nviat si prosl vit ca om, dar nu toate la fel, ci din oceanulssaaacestei energii, ceea ce se potrivete cu starea credinciosului. Toat energia lui Hristos cel nviat si n latsa ats-a rev rsat n umanitatea Lui si a ridicat-o la aceast stare prin faptul central al morii, prin faptul jertfeiaatSale, care continu ca oferire sau ca moarte mistic n faa Tat lui. Energia dumnezeiasc din umanitateaaataaSa are calitatea de energie a jertfei, e tr irea bogiei copleitoare a prezenei lui Hristos n dispoziia totaleiaatsttLui d ruiri Tat lui. De aceea toate euviile de har ce ni se confer nou credincioilor prin diferitele taine,aaaasizvor sc din aceast continu stare de jertf , care este n acelai timp o continu plin tate de viaa a luiaaaasaatHristos ca om si produc n noi aceeai stare ; si numai ntruct produc aceeai stare ne si mntuiesc.ss Prin ecare tain particip m la toate actele mntuitoare ale Domnului, sau la Domnul nviata naacare sunt concentrate toate faptele mntuitoare ale Sale, energia tuturor. Dar, ntruct inima acestor acteeste moartea si nvierea, prin toate Tainele particip m la moartea si nvierea Lui, ns n grade diferite.aa Trup tainic al lui Hristos, Biserica mplinete snirea si mntuirea noastr ; Biserica este staTrupul Lui, plinirea Celui ce plinete toate ntru toi (Efeseni I, 23) ; Biserica este o prezena vie,sttteandric , constituit dintr-o comuniune de persoane umane cu Dumnezeu prin Hristos n Duhul Sfnt,aaea ind trupul iar credincioii m dularele : Capul este ntreg n tot corpul si ecare m dular al cor-saapului se simte aparinnd lui Dumnezeu ntreg, dar capul r mne cap, m dularele r mn m dulare sitaaaatrupul r mne trup, dar nici unul dintre acestea nu poate ceea ce este dect p strndu-se n exis-aatena, ca atare si celelalte. tot ceea ce se petrece n Biseric i are ca iniiator Capul ei, care esteta stHristos. Tainele sunt ale Bisericii si tot Biserica s vrete Tainele pe care Hristos-Capul le-a instituit.a s s Sntele Taine realizeaz si exprim totodat Biserica ca si comunitate soborniceasc sia aaa sacramental a oamenilor.aArticularea Sntelor Taine n viaa Bisericii si a oamenilor otface credina Bisericii de care depinde ns si lucrarea mntuitoare a acestora.taCredina Bis-tericii. . . ine de delitatea acesteia faa de Sfnta Scriptur si faa de Sfnta Tradiie.tta tt Am ar tat c Biserica este Tain , surs a Tainelor c ci n ea Hristos i ncorporeaz pe credin-aaaaaacioi n Sine, extinzndu-se n ei prin Duhul Sfnt. Astfel, dac Biserica este sacrament sau tain nsaasensul de uniune realizat ntre Dumnezeu si totalitatea credincioilor, Tainele, ca acte, sunt mijloaceasprin care se extinde si se menine continuu aceast leg tur care constituie ina Bisericii. Taineletaa atsunt acte ale Bisericii totodat aceasta nsemnnd c prin ele acioneaz si Hristos dar si Biserica sauaataHristos din si prin Biseric . Biserica nu e numai un rezultat al sacramentelor ci si condiie a lor. at Totodat Tainele ca si d ruiri multiple si continue ale lui Hristos prin Duhul Sfnt n Bis-a aeric sunt si prilejul chem rii si pogorrii Duhului Sfnt dup Cincizecime, Duhul Sfnt esteaaaacela care meninnd-o ca pe un sacrament n totalitatea ei, o face, datorit acestei calit i, surstaataa actelor sacramentale, ns si rezultat mereu nnoit al lor, ceea ce pune n evidena faptul ca taBiserica, avnd n ea pe Hristos din care iradiaz continuu Duhul, continu n acelai timp saasaprimeasc pe Duhul, s e mbog it , nnoit si mprosp tat de El prin sacramente.aaat aa a a6 Concluzia este aceea c , odat intrat n istorie la Cincizecime, Biserica este prin Hris-aaatos n Duhul Sfnt condiie a Tainelor dar si rezultat al lor, indc este condiie a lor.tatDeaceea, n afar de Biseric nu pot Taine si ele trebuie s vrite n Biseric , ntru puterea luiaaa saHristos si prin organele rnduite ce au puterea de a transmite harul dumnezeiesc prin Taine.3. Necesitatea Tainelor; Necesitatea Sntelor Taine este strns legat de necesitatea harului pentru mntuire, ntructaTainele au fost instituite de Mntuitorul Hristos ca mijloace speciale de comunicare a harului dumnezei-esc n Biseric , rezult c ele sunt absolut necesare pentru mntuire. Poate exista ns si posibilitateaaa aa ca, Dumnezeu s mntuiasc pe unii si n afara Bisericii si implicit a Sntelor Taine, n cazul n careaaacetia n-au cunotina sau nu pot benecia de ele, dar nu n cazul c le resping. Oricum, aces-ss tatea sunt excepii care conrm regula si nu inrm caracterul necesar al Sntelor Taine. Romano-taacatolicii susin c acetia se mntuiesc cu sigurana, ceea ce probabil, dar conform Sntei Scripturi sitastSntei Tradiii acest lucru nu este sigur. Sfnta Scriptur ne spune c cel ce nu primete Sntele Taine,taasnu va intra n mp ria cerurilor, f r a preciza vreo excepie sau vreun motiv de neprimire mai spe-a ataatcial. Desigur c Dumnezeu este atotputernic si poate trece peste orice motiv si poate acorda mntuireaan chip excepional, altfel dect prin Sntele Taine , aa cum a f cut cu tlharul de pe Cruce. tsa Totui ceea ce trebuie reinut n leg tur cu Sntele Taine este c cel ce le nesocotete casta aasmijloace de mp rt sire a harului dumnezeiesc instituite de Insui Dumnezeu, nu se va mntui.a as 4. Num rul si mp rirea Sntelor Taine;aa t Tradiia si practica ortodox recunoate sub aspectul de lucrare sfnt prin care sub formt asaav zut se mp rt sete harul nev zut al lui Dumnezeu, un num r de sapte Taine,a aa a saanum rulade sapte avnd conotaii legate de des vrire, puritate, de cele sapte daruri ale lui Dum-ta snezeu enumerate la Isaia, cap.II, 1-2: O ml dia va iei din tulpina lui Iesei si un l s-a tsatar din r d cinile lui va da. Si se va odihni peste El Duhul lui Dumnezeu, duhul nelepci-a atunii si al nelegerii, duhul sfatului si al t riei, duhul cunotinei si al bunei-credine.tas t t nv t tura despre sapte Taine apare pentru prima dat n M rturisirea de credina cerut m-aaaatap ratului Mihail Paleologul de c tre papa Clement al IV-lea n anul 1267 si citat n Sinodul union-aaaist de la Lyon n anul 1247. Polemica cu teologii protestani din timpul patriarhului Ieremia al II-tlea din Constantinopol, conduce la aceeai armaie a num rului de sapte taine. Scrisoarea patri-staarhilor r s riteni menioneaz aceali num r de sapte Taine, nici mai mult nici mai puin. aatasat Dei aceste enumer ri i au originea n Biserica Apusean , ele au fost acceptate si desasacretinii din r s rit dup secolul al XIII-lea. Acceptarea avea la baz desigur nu inuena teolo-saaaatgiei latine, ci fascinaia num rului sapte, pus n leg tur cu textul de la Isaia XI, 1-3.taa a La autorii bizantini care accept cele sapte taine g sim totodat si diverse liste ce concureaz una peaaaa7alta. Monahul Iov (sec. al XIII-lea), autor al unei dizertaii asupra Sntelor Taine, include n list tundereatan monahism, aa precum a f cut-o si Teodor Studitul, dar mbin ntr-o singur Tain Poc ina si Maslul.saaaaa t Simeon arhiepiscopul Tesalonicului (sec. al XV-lea) accept si el caracterul sacramental al tun-aderii n monahism, dar o pune n rnd cu Poc ina, considernd Maslul ca Tain separat . ntre timp,a taaIoasaf, Mitropolitul Efesului (contemporan al arhiepiscopului Simeon), declara: Eu cred c tainele Bis-aericii nu sunt sapte ci mai multe si d o list de zece taine ce cuprindea n plus si snirea Bisericii. aat Sfntul Dionisie vorbete si el de sase Taine iar Sfntul Ioan Dam-saschinul nu menioneaz dect dou .taaUnele texte menioneaz ca Tain si aghi-taa azma mare si adeseori Botezul nsemna ansamblul celor trei Taine. Dei nu s-a angajat ocial faa de nici una din liste, Biserica Ortodox R s ritean accept saptesta aaaaTaine: Botezul, Mirungerea, Euharistia, Poc ina, Maslul, Nunta si Preoia. Sapte Taine a instituit Mn-a tttuitorul Iisus Hristos, si tot sapte a nvat si Biserica pe baza Sntei Scripturi si a Sntei Tradiii.at t Avnd n vedere efectele lor ecleziale, precum si paralelismul dintre cele sapte Taine sicele sapte daruri ale Sfntului Duh (I Corinteni XII, 8-11), care a trecut din teologia scolastican M rturisirile de credina mai recente, muli teologi g sesc acest num r ca potrivit cu tre-attaabuinele vieii spirituale ale cretinului. Botezul nate pe om, prin Duhul Sfnt la o viaa nouttsstan Hristos; Mirungerea nt rete si dezvolt viaa cea nou duhovniceasc , iar Euharistia o hr netea s ataaa ssi o nvioreaz , unind n mod deplin si inial pe cel botezat cu Hristos. Boala suetului, p -atacatul si bolile trupului sunt vindecate, prima prin Poc ina, ultimele, n special, prim Maslu.a t n sfrit, comunitatea credincioilor are nevoie de o stare preoeasc , pentru propov duireasstaaEvangheliei, s vrirea celor snte si conducerea pe calea mntuirii (Matei XXVIII, 19-20). Aceasta sastare este consnit prin Taina Hirotoniei. Biserica mai are nevoie si de Nunt , pentru snireat aatunirii bipersonale a celor ce realizeaz mpreun leg tura natural a c s toriei, n vederea perpetu rii,aaaaaaaconserv rii neamului omenesc si a particip rii lui la Taina unirii cu Hristos, cu Biserica. aa Trebuie amintit faptul c protestanii recunosc n general numai Botezul si Eu-atharistia.Luteranii le socotesc pe acestea dou ca mijloace obiective ale graiei deatcare se mp rt sesc toi cei ce le primesc, indiferent de dispoziia lor subiectiv .a atta Adev ratul motiv al respingerii celorlalte cinci Taine de c tre protestani, st n spiritul doctrinei lor.aat a ExisadiferiteimpartirialeTainelor: a) Taine care se repeta:Euharistia, Spovedania, Nunta, Maslul si uneori Mirun-gerea, si Taine care nu se repeta:Botezul si Hirotonia si, chiar uneori, Mirungerea; b) Taine ale incorporarii in Hristos ca madulare ale Trupului Sau Biserica:Botezul, Mirungerea si Euharistia; Taine ale cresterii in Hristos: Euharistia; Taine repara-toare:Pocainta si Maslul si Taine pentru misiuni speciale:Hirotonia si Nunta. Capitolul II8IERURGIILE Ierurgiile sunt lucr ri snite si snitoare, prin care lucreaz harul mntuitor si suntattas vrite ca si Sntele Taine numai de episcopii si preoii Bisericii, hirotonii canonic.a stt Lucrarea Bisericii, prin ierurgii, este de a scoate pe om si natura nconjur toare deasub orice st pnire si inuena a duhurilor rele.atBiserica folosete ierurgiile ca rug ciuni sausaacte snitoare, care se s vresc e nainte, ca preg tire spre o anumit Sfnt Tain , eta saaaadup , ierurgiile ind n mare m sur in leg tur cu Sntele Taine sau Sfnta Liturghie.aa aa a Prin ierurgii, puterea si aciunea curitoare si snitoare a Bisericii se re-tattvars nu numai asupra inei omului, ci si asupra ntregii naturi nconjur toare.ata Ierurgiile constituie astfel mijlocul prin care Biserica intete s realizezetsades vrirea omului:a sele preg tesc,aanticipeaz si prevestesc f aptura cea noua acare va s e,aadic "cer nou si p mnt nou"(Apocalipsa XXI, 1) si pe careaale ateptam,spotrivit f ag duinei Mntuitorului, atdup sf ritul veacurilor.as Ierurgiile se apropie de Sntele Taine att prin scopul lor, ct si prin mi-jloacele si efectele lor. Efectele ierurgiilor depind de credina ct si de vredni-tcia primitorului, a celor pentru care se savarsesc sau care beneciaza de ele. Ierurgiile au fost instituite de Biseric , dup rev rsarea Duhului Sfnt peste Snii Apostoli. aaatDespre cele mai multe dintre ierurgii, ne vorbesc Snii P rini si scriitorii bisericeti din primele veacurit a t scretine, ca: Sf ntul Iustin Martirul si Tertulian n secolul II , Sf ntul Vasile cel Mare n secolul IV .s Lucrarea Bisericii, prin ierurgii, este de a-l scoate pe om si natura nconjur toare de sub oriceast pnire si inuena a duhurilor rele. De aceea, unii mpart aceste mijloace ierurgice n: exor-atcisme si binecuvnt ri, iar alii, n: a)exorcisme; b)curiri si dezleg ri; c)binecuvnt ri; d)sniri.atat aat Toate aceste ierurgii Biserica le folosete ca rug ciuni si acte snitoare care se s vresc esata snainte, ca preg tire spre o anumit Tain , e dup , ierurgiile ind, n bun parte, n leg tur cu Tainele.aaaaaa a ntreierurgiisiTainesuntasem n ria asideosebiri. Asem narea const n aceea c si unele si altele lucreaz n chip tainic si mijlocescaaa aomului acelai har mntuitor si n acelai scop. Si Tainele si ierurgiile urm resc snirea, n-ssatnoirea si forticarea omului ca f ptur nou si a naturii nconjur toare si readucerea lor la Dum-aaa anezeu. Si unele si altele sunt s vrite de aceeai slujitori ai Bisericii: preoii sau episcopii.a sst Deosebirile constau n faptul c Tainele sunt instituite direct de Mntuitorul Hristos, caaind absolut necesare pentru mntuire cu porunca expres de a le s vri; pe cnd ierurgiileaa snu sunt toate absolut necesare, sau direct legate de mntuire. Tainele se refera numai la om,pe cnd ierurgiile au o sfer mult mai larg , referindu-se si la ntreaga re nconjur toare.aaa Scopulierurgiilorestedoxologicsisoteriologicsianume: a)Adorarea si pream rirea lui Dumnezeu Cel n Treime Sfnt, n numele C ruia se s vresc;aaa s9 b)Curireaatomuluidentin ciuneaap cateloranvedereaprimiriiSn-telor Taine, sau dup Cununie, n vederea snirii progresive si a des vririi;ata s c)Dezlegareasieliberareanaturiinconjur toareadesubblestemulp catuluiasidesubinuenatdemonilor,snind-otsiforticnd-o. Dup forma, structura extern sau lungimea lor, ierurgiile se pot mparti n:aa a)rug ciuniasaumolifte; b)ierurgiimaidezvoltate,carepelngarugaciunicuprindsicnt ri,acitiri,ectenii,troparesiriturisauceremoniietc.; c)slujbe care sunt cele mai lungi ierurgii, la care se adaug Apostolul si Evanghelia.a n ceea ce privete locul si timpul n care se s vresc, ierurgiile difer :sa saun-ele se s vresc n biseric , altele n casele credincioilor si uneori chiar n aer liber.a sas Ierurgiile, sunt rnduite n trei mari grupe:I)cele referitoare la persoane;II)lanatura nconjur toare si III)la obiecte sau lucruri nensueite,atdei ultimele dousaar putea una singur , pentru c ierurgiile uneia pot si ale celeilalte.aa1. Exorcisme; Exorcismele sunt rug ciuni sau slujbe care au rolul de a elibera omul, natura,asau alte lucruri de sub st pnirea sau inuena demonilor .atAceast ierurgie a exorcis-amului se ntemeiaz pe puterea dat de Mntuitorul Hristos Bisericii, de a alunga put-aaerile r ului: . . . pe demoni scoatei-i; n dar ai luat, n dar s dai(Matei X, 8).attat Un exemplu de exorcism este oferit atunci cnd, ndat ce a n scut o femeie, n prima zi, preotulaatrimite sau i aduce o sticl cu ap , peste care, dup rug ciunile ncep toare (f r mp rate ceresc) si tropar-aaaaaaaaele de umilina, preotul rostete scurta rug ciune de snire a apei, n care cere iertarea p catelor, schimbareatsatachinurilor, ndep rtarea tuturor r utilor si vindecare. Aceast snire se numete molift . Dup snireaaa atatsaatapei se cnt sau se citete Troparul Naterii Domnului si Condacul, apoi se citesc cele trei rug ciuni careassaurmeaz pentru iertarea p catelor si curirea femeii l uze de ntin ciunea trupeasc pricinuit de natere.aaataaaas2. Binecuvnt ri;a Binecuvnt rile sunt rug ciuni sau slujbe prin care, prin semnul Sntei Cruci se invoc harulaaadivin asupra unei persoane sau a unui lucru menit pentru hrana si folosul omului , mai pe scurt, binecu-vnt rile sunt rnduieli pentru dobndirea ajutorului dumnezeiesc n necazuri si nevoi. Aceast ierurgieaaa binecuvnt rilor se ntemeiaz pe faptul c nsui Mntuitorul Iisus Hristos a binecuvntat pinea siaaaspetele: i lund cele cinci pini si cei doi peti, a binecuvntat si, frngnd a dat ucenicilor pinilesss10iar ucenicii, mulimilor. (Matei XIV, 19). Tot Mntuitorul a binecuvntat si pe copii: punndu-i miniletspeste ei, s-a dus de acolo. (Matei XIX, 15), dar a dat si Snilor S i Apostoli porunc s binecuvintezetaa acasele n care vor bine primii: i intrnd n cas , urai-i zicnd:(Matei X, 12)t sat Exemple de binecuvnt ri g sim nenum rate in Molitfelnic, enumerate dup trebuina : laaaaatvreme de secet ; la ploaie multa;la vreme de ciuma si boli molipsitoare;cnd se mboln vesc do-aabitoacele; cnd se strica arinile, viile si gr dinile de grindina sau de vieti;la binecuvntarea sem-taatinelor, ogoarelor, viilor si gr dinilor;la r s direa viei si a pomilor;la binecuvntarea roadelor, cataaaprg ;la binecuvntarea grului, pinilor, vinului si untdelemnului, la binecuvntarea apei, etc.a 3. Sniri;t Snirile sau consacr rile sunt binecuvnt ri mai solemne, sunt ierurgiile prin excelena, depline,taatcare se apropie de Sntele Taine cel mai mult si prin care anumite persoane sau lucruri se scot din ntre-buinarea lor comun si se destineaz scopurilor snte. (Ex: Sfetania, Snirea Bisericii, Hirotesiile, etc. )taast Aghiazma , ca slujb de snire a apei, este slujba cel mai des s vrit si cea mai frecventata s a aierurgie n Biseric . Aghiazma este de doua feluri:mic si mare. Cel mai des s vrit esteaa a s aaghiazma mic , care se numete sfetanie. Ea se numete si luminare sau slujba luminilor,asss pentru ca la nceput se nelegea prin ea aghiazma cea mare care se s vrete la Boboteaz , s r-ta s sa ab toare numita si ziua luminilor, sau a lumin rii, deoarece atunci se botezau catehumenii.aa Arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, spune c : n ziua Bobotezei se face nu nu-amai rennoirea botezului Domnului, ci si a harului botezului primit de ecare dintre noi. Temeiul scripturistic al aghiazmei se a n nsai pericopa Evangheliei care se citete la sfe-assstanie(Ioan 5, 1-4). Aici se aminteste de vindecarea slabanogului care zacea, ateptnd la sc ld toarea Vitezdasa atulburarea apei de c tre ngerul Domnului care cobora o data n an; acolo l-a gasit Mntuitorul Hristos si l-aa tamaduit. Lucrarea pe care o f cea ngerul atunci, o face de atunci ncoace necontenit harul Domnului,aprin apa snit de preoii Bisericii, ori de cate ori este nevoie, dup invocarea Duhului Sfnt asupra ei.t ata De asemanea, si din ectenia care urmeaz citirii Evangheliei si din rug ciunea de snireaata apei, care reproduc ideea Apostolului si Evangheliei, se nelege c Duhul Sfnt invocat sn-tatete apa, care devine snitoare, t m duitoare de boli si cu putere de a alunga demoni.sta a Snirea apei s-a practicat de la nceput, din prima zi a existentei Bisericii, curindu-tati de toate p catele cnd s-au botezat un numar mare de cretini (Fapte, 2, 41;4, 4).as Constituiile Apostolice, amintind de practica snirii apei si a untului de lemn, pe caretto faceau apostolii, atribuie Sfntului Apostol Matei snirea apei si a untdelemnului , la botez.t Aghiazmasausfetaniassefacemaiadeseancaselecred-inciosilor,deregulamiercureasivinereantimpulpostului. Cntarea n Iordan botezndu-Te Tu, Doamne, nchinarea Treimii s-a aratat. . . ne amintete nusnumai c Mntuitorul Iisus Hristos S-a botezat ca s Se descopere Sfnta Treime si s e El ar tat si m rturisitaa aa a11de T t l ca nsui Fiul Lui, ci si pentru ca prin aceast ap snit - cu care noi ne botez m si gust m din ea-aasa at aa aHristos retr iete acest moment, apoi si noi l retr im cu El n ecare an, din clipa n care am fost botezai.a sat Aghiazma mare are o mare putere snitoare si se p streaza muli ani f r a se altera. De aceea aretataasi cea mai mare ntrebuinare: la botezul copiilor, la botez grabnic;la curirea vaselor sau a fntnii spurcate,tatla binecuvntarea nceperii sem n turilor, la holdele, viile si gr dinile bntuite de l custe;la snirea Crucii,a a aata icoanelor, a vaselor de cult, a tritei, a clopotului, a antimisului, a Sfntului si Marelui Mir si a Bisericii. De obicei, Aghiazma mare, snirea Bisericii, la snirea casei, a mrejelor pescarilor, a cor biilorttasau a vapoarelor, la snirea clopotului, a steagului si a vaselor de cult, a vemintelor bisericesti, la casa caretsse tulbura de duhuri necurate etc. Snirea Bisericii este cea mai importanta si cea mai fastuoas dintretaaceste ierurgii, ind si cea mai complicata, pentru c se face de episcop cu sobor de preoti. Odata terminataaconstrucia si nzestrata cu toate odoarele de cult, urmeaz snirea bisericii. Slujba ncepe dup vecerniat atade seara cu privegherea de noapte, apoi utrenia, n timpul c reia se preg tesc aromatele si se face snireaaatapei mari, dup care se duc toate n altar, unde episcopul stropete cu aghiazm cei patru stlpi ai SnteiasaMese;dupa aceea toarn la colurile mesei n forma crucii aromatele amestecate erbini(ceara, tamaie,attsmirn , aloe si alte aromate) spre ntarirea lespezii de deasupra si spre nchipuirea ngrop rii Domnului. aa Capitolul III SFINTELE TAINE SI IERURGII IN VIA BISERICIITA nvatura Bisericii ortodoxe despre Sntele Taine este strns legat de cea a prezenei Mntuitoruluiat atsi a lucr rii Duhului Sfnt n Biserica Sa, nzestrat de Domnul cu putere si cu mijloacele necesare n scopulaamntuirii si snirii credincioilor. Biserica este domeniul de manifestare a energiei si lucr rii Duhului Sfnt,tsaenergie care izvor ste din jertfa de pe cruce a Mntuitorului si care se mp rt sete credincioilor prin Snteleaa a ssTaine. Dup expresia unor Sni P rini, Biserica si Tainele ei au izvort din coasta mpunsa a Domnului,at a tiar puterea ei n omenire i are izvorul n nvierea Domnului. Mntuitorul Hristos a pus n Sntele Tainesputerea harului pe care acestea o comunica acolo unde celebratul si primitorul nu ridica obstacole Aadar, Biserica este vistieria puterii r scump r toare a jertfei de pe cruce, iar prin Tainelesaaacu care a nzestrat-o dumnezeiescul ei ntemeietor, ea mp rt sete credincioilor harul divin pn laa a ssasfritul veacurilor. Ea e vistieria nesecat si nempuinat a harului divin, pe care l mp rt sete -sa taa a silor ei duhovniceti prin Sntele Taine, lucr ri v zute, prin care ec rui cretin n parte i se confersaaasaharul care-l renate si-l ridic la viaa suprareasc n Hristos. Prin Sntele Taine, Mntuitorul Hris-s atatos este prezent si activ, prin Duhul Sfnt, n trupul Sau tainic, Biserica, al c rei ntemeietor si Capaeste, prin ele ea lucrnd mntuirea si snirea credincioilor, susinnd, nt rind si f cnd ca ace-tsta astia s progreseze n viaa cea noua n Hristos. De aceea, Biserica nu poate conceput f r Taine,ata aadup cum nici Tainele f r sau n afar de Biseric . Biserica si Tainele ei se condiioneaz reciproc,aaaaatadatorita leg turii iniale si personale dintre Fiul si Duhul Sfnt si mpreun -lucr rii Lor n icono-ataamia mntuirii si n Biseric . Totodat , prin ierurgiile ei, Biserica mp rt sete credincioilor s i aju-aaa a ssator dumnezeiesc, folositor progresului duhovnicesc si uur rii dobndirii mntuirii de c tre acetia. s aas12 Sfnta Biserica, stlp si temelie a adev rului(1 Timotei 3, 15), este aez mntul dumnezeiesc nas acare cretinul renate, crete, se mbogete si se des vrete n noua viaa n Hristos, principalele ei mi-sssat s a s stjloace de care se folosete n acest scop ind Tainele si ierurgiile ei. Astfel, cretinul renate la nouasssviata in Hristos prin Botez, se ntarete si sporete in aceasta prin Sf ntul Mir, dobndete si arvuna s ss vieii venice prin unirea cu Hristos n Euharistie, se curaete de p cate si se rennoiete suetete printst sassPoc ina, devine preot al lui Hristos prin Hirotonie, se unete pentru convieuire prin Nunta, dobndetea tstsvindecare de bolile sueteti si trupeti, precum si iertare de p cate prin Sf ntul Maslu. De asemenea,ssaprin ierurgiile Bisericii, cretinul dobndete ajutor pentru des vrirea sa morala n vederea mntuirii.ssa s Dar dac Biserica este cea care condiioneaz Tainele, la rndul ei, ea ns si este rezul-ataatatul acestora . Prin Botez, Mirungere si Euharistie se realizeaz incorporarea continu a cred-aaincioilor in Hristos si n Biserica Sa, prin Poc ina si Maslu credincioii i redobndesc s n -sa ts sa atatea sueteasc si trupeasc , spre a vrednici i ai ei, prin Hirotonie se nasc slujitorii ei carea acontinu ntreita slujire a Mntuitorului pn la sfritul veacurilor, iar prin Nunt se perpetueazaasaasi nmulete neamul omenesc, din care o mare parte formeaz trupul tainic al lui Hristos.t sa Tainele sunt lucr ri ale Bisericii sau lucr ri ale lui Hristos prin DuhulaaSfnt n Biseric ;ele sunt s vrite in mod nev zut de Hristos, iar n mod v zutaa saade preoi, care poseda un har special n acest scop, prin Taina Hirotoniei.t Biseric - ierarhie - Taine este sf nta triad a n si prin care se realizeaz mntuirea si snireaaatcredincioilor, dup rnduiala nelepciunii celei negraite a lui Dumnezeu, Care voiete ca toi oameniisatsts se mntuiasc si s ajung la cunotina adev rului(1 Timotei 2, 4). Iar dac Domnul Iisus Hristosaa aas taaa dat Bisericii Sntele Taine, tot El I-a dat pe unii Apostoli, pe alii prooroci, pe alii evangheliti, iarttspe alii pastori si nv atori, spre des vrirea snilor, pentru lucrul slujirii, pentru zidirea trupului luitat a stHristos, pn ce vom ajunge toi la unitatea credinei si a cunoaterii Fiului lui Dumnezeu, la starea deatt sb rbat des vrit, pe m sura vrstei deplin taii lui Hristos(Efeseni 4, 11-13). Dar des vrirea snilor,aa saa ta stzidirea trupului lui Hristos, unitatea credinei si a cunoaterii Fiului lui Dumnezeu si starea de b rbatt sades vrit pe m sura vrstei deplin tii lui Hristos, ca lucr ri ale Bisericii, nu pot concepute f r Taine,a saa ataaaf r ierurgii si f r preoie.aaaat13CONCLUZII Dup cum ne-am putut da seama Sntele Taine sunt expresia marii iubiri a Mantuitorului, care ne-aal sat, dup nnalarea Sa, pe Mngietorul, ca s ne ajute n lupta noastr cu cel r u, care, protnd de sl bi-aataaaaciunea noastr , ne pericliteaz nu numai mntuirea noastr ci chiar si condiia noastr de ine spirituale.aaatat Din cele ar tate mai sus se poate desprinde ntr-o oarecare m sur im-aa aportana si valoarea sntelor Taine,tcomparabile n viata organic cu sngele ceapulseaz n venele ec ruia dintre noi, snge care ne face vii si capabili de rod.aa Importana si valoarea lor nu se poate dezv lui ns , n mod deplin, prin mijlocirea cu-t aavintelor, ci numai prin tr irea nemijlocit si practicarea permanent a lor, prin mp rt sirea cuaa aa aputerea transguratoare a harului divin ce se revars din ele si aceasta n strns comuniune aaacredinei, a n dejdii si a dragostei cu celelalte ml die ale trupului tainic al Mantuitorului.taa t Tainele au un ndoit caracter: hristologic si bisericesc. Sunt instituite de Hristos, pentru Bisericasi mntuirea oamenilor. Ele sunt s vrite de c tre Biseric sau de c tre Hristos n Biseric , prin epis-a saaaacopii si preoii Bisericii, organe vizibile, snite, ale arhiereului nev zut Hristos, care transmit harul unorttapersoane preg tite n acest scop. Tainele se acord unor persoane si nu comunitii ntregi a Bisericii sauaaatunor grupuri de persoane, c ci ecare Tain nseamn o relaie personal a primitorului cu Hristos nsui.aaatas Tainele sunt, cum zice un mare teolog al Bisericii noastreactele prin care Hristos recapituleazain Sine ca Biserica pe oameni, despartiti de Dumnezeu si intreoalta, daca ei credin El. Tainele au decio functie unicatoare. Putem spune c si ierurgiile sunt o seam de lucr ri snte si snitoare, aplicateaaatomului de la natere pn la moarte, si dup moarte, si asupra naturii nconjur toare. Prin ele lucreazsaaaaacelai har mntuitor si n acelai scop, ca si prin Taine si sunt ociate, ca si Tainele de episcopi si preoti.ss Ierurgiile au un obiectiv mai extins, innd si la snirea si ridicarea n-tttregii creaii, a cosmosului, la nnoirea lui, adic la o lume ndumnezit , la aceletaa: ceruri noi si pamant nou in care locuieste dreptatea (2 Petru 3, 13). Deci prin urmare prin Sntele Taine si prin Sntele ierurgii,se trans-mite harul divin necesar pentru nt rirea suetelor si trupurilor credincioilor pen-astru dobndirea scopului suprem al vieii noastre,tadica mntuirea suetelor.14 BIBLIOGRAFIE1. Biblia sau Sfnta Scriptur , Ed. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne,aBucureti, 1999;s 2.Sfntul Nicolae Cabasila, Tlcuirea dumnezeietii Liturghii si Despre viaa nstHristos, trad.n rom.de Pr.Prof.Dr.Teodor Bodogae, Bucureti, 1992;s 3.Andrutsos,HristuSimbolica,traduceredinlimbagreacadeIustin Moisescu,Ed.Centrului Mitropolitan al Olteniei,Craiova,1955;4. Braniste, Pr. Prof. Dr. Ene, "Liturgica Speciala", Editura Institutului Biblic si de Misiune al BisericiiOrtodoxe Romane, Bucuresti, 1980 ;5. Bria , Pr. Prof. Dr. Ion, Tratat de Teologie Dogmatica si Ecumenica , . Editura Romania Crestina,Bucuresti, 1999 ;6. Carrez Maurice si Francois Morel, Dicionar grec-romn al Noului Testament, trad. de GheorghetBadea, Societatea Biblic Interconfesional din Romnia, Bucureti, 1999 ;aas7. Chiescu Prof. N. , Pr. Prof. Isidor Todoran, Pr. Prof. I. Petreua, Teologia Dogmatic si Simbolic ,ttaavolumul II, Ed. Renaterea, Cluj-Napoca, 2004 ;s8. Dicionar Biblic, Societatea Misionar Romn , Ed. Cartea Cretin , Oradea, 1995;taas a9. Dumitru, Pr. Prof. Dr. Gh. Radu, Caracterul ecleziologic al Sntelor Taine si problemaintercomuniunii, Ed. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1978 ;s10. . Idem, Sntele Taine ale Bisericii dup Tradiia apostolic din punct de vedere ortodox, n rev.ataBiserica Ortodox Romn , anul LXLVII (1980), nr. 11-12 ;aa1511. Dur , Pr. Dr. Nicolae, Propovaduirea si Sntele Taine, Ed. Institutului Biblic si de misiuneaOrtodoxa, Bucuresti, 1998 ;12. Evdokimov Paul, Ortodoxia, trad. de Dr. Irineu Ioan Popa, Bucureti, 1996 ;s13. Guu G. , Dicionar Latin-romn, Ed. Stiinic si Enciclopedic , Bucureti, 1983 ;tt t aas14. Meyendorff John, Teologia bizantin , trad. n limba romn de Pr. Conf. Dr. Alexandru I. Stan,aaBucureti, 1996 ;s15. Necula, Pr. Prof. Dr. Nicolae D. , Biserica si cult pe intelesul tuturor, Ed. Europartner, Bucuresti1996;16. Remete, Pr. Conf. Dr. George, Dogmatica Ortodox , Ed. Rentregirea, Alba-Iulia, 2000, Ediia III;at17. Schillebeeck E. H. , Hristos- Taina intalnirii noastre cu Dumnezeu, in "Ortodoxia", XVIII(1966);18. St niloaie Preot D. , Teologia dogmatica ortodoxa, vol III Ed. Institutului Biblic si de Misiune alaBisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1978 ;s19. Idem, Fiinta Tainelor in cele trei confesiuni, in "Ortodoxia", VIII(1956), nr. 1;20. , Din aspectul sacramental al Bisericii, n rev. Studii Teologice, seria a II-a, anul XVIII (1966), nr.9-10;21. Idem, Natur si har n teologia bizantin , n rev. Ortodoxia, anul XXVI (1974), nr. 3;aa22. Idem, Num rul Tainelor, raporturile ntre ele si problema Tainelor n afara Bisericii, n rev.aOrtodoxia, anul VIII (1956), nr. 2;23. Todoran, Pr. Prof. Dr. Isidor -Arhid. Pr. Prof. Dr. Ioan Zagrean, Dogmatica Ortodox , Ed.aRenaterea, Cluj-Napoca, 2003, Ediia IV.st Preot D. Staniloaie, Teologia dogmatica ortodoxa, vol.III Ed.Institutului Bib-lic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1978, p.s8. Pr.Prof.Dr.Nicolae D. Necula,Biserica si cult pe ne-tlesultuturor,Ed.Europartner,Bucuresti1996,p.123. Pr.Dr.Dura Nicolae, Propovaduirea si Sntele Taine, Ed.Institutului Bib-lic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1998, p.s140. E.H.Schillebeeck,Hristos-TainaintlniriinoastrecuDum-nezeu,n"Ortodoxia",XVIII(1966),nr.1,p.120. Ibidemp120. Pr. Prof. D. St niloae, Fiina Tainelor n cele trei confesiuni, n "Ortodoxia", VIII(1956), nr. 1, p. 10.at G. Guu, Dicionar Latin-romn, Ed. Stiinic si Enciclopedic , Bucureti, 1983, p. 1081.tt t a as Maurice Carrez si Francois Morel, Dicionar grec-romn al Noului Testament, trad. de Ghe-torghe Badea, Societatea Biblic Interconfesional din Romnia, Bucureti, 1999, p.aas19116 Dicionar Biblic, Societatea Misionar Romn , Ed. Cartea Cretin , Oradea, 1995, p. 1141taas a Ibidem,p.1141.Sfntul Ioan Gur de Aur apud Prof. N. Chiescu, Pr. Prof. Isidor Todoran, Pr. Prof. I. Pe-attreua, Teologia Dogmatic si Simbolic , volumul II, Ed. Renaterea, Cluj-Napoca, 2004, p. 197.ta as Prof. N. Chiescu, Pr. Prof. Isidor Todoran, Pr. Prof. I. Petreua, op. cit. , p. 197.tt Cf. Pr. Prof. Dr. Dumitru Gh. Radu, Caracterul ecleziologic al Sntelor Taine si problema interco-muniunii, Ed. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1978, p. 61.s Cf.Pr.Prof.D. St niloae, Din aspectul sacramental al Bisericii, n rev.aStudii Teologice, seria a II-a, anul XVIII (1966), nr.9-10, pp.531-532. Sfntul Nicolae Cabasila, Tlcuirea dumnezeietii Liturghii si Despre viaa n Hris-sttos, trad.n rom.de Pr.Prof.Dr.Teodor Bodogae, Bucureti, 1992, p.s143. Pr.Prof.Dr.Dumitru St niloae, Teologia Dogmatic Ortodox , vol.aaaIII, p.9. Laughlin Patrick J. Mc. , apud Pr. Prof. Dr. D. St niloae, op. cit, , vol. I, Bucureti, 1978, p. 232.as Pr.Prof.Dr.D. St niloae, op.acit., vol.III, p.7-8. N. Cabasila , apud Pr.Prof.Dr.D. St nilloae, Natur si har n teolo-aa gia bizantin , n rev.aOrtodoxia, anul XXVI (1974), nr.3, pp.392-439. Pr.Prof.Dr.D. St niloae, Num rul Tainelor, raporturile ntre ele si problemaaaTainelor n afara Bisericii, n rev.Ortodoxia, anul VIII (1956), nr.2, p.195. Pr.Prof.Dr.Dumitru Radu, Caracterul ecclesiologic. . . , p.86 Idem, Sntele Taine ale Bisericii dup Tradiia apostolic din punct de vedere ortodox,atan rev.Biserica Ortodox Romn , anul LXLVII (1980), nr.aa11-12, p.1129. Pr.Prof.Dr.D. St niloae, Din aspectul sacramental al Bisericii. . . , p.a553 Ibidemp.553. Ibidem,p.534. Pr. Conf. Dr. George Remete, Dogmatica Ortodox , Ed. Rentregirea, Alba-Iulia, 2000, Ediia III, p. 309.at Prof. N. Chiescu, Pr. Prof. Isidor Todoran, Pr. Prof. I. Petreua, op. cit. , p. 201.tt Pentru justicarea num rului de sapte al Tainelor, vezi mai pe larg la H. Andrutsos, Dogmatica, p. 314.a Paul Evdokimov, Ortodoxia, trad. de Dr. Irineu Ioan Popa, Bucureti, 1996, p. 285.s JohnMeyendorff,Teologiabizantin ,atrad.nlimbaromnadePr.Conf.Dr.Alexandru I. Stan, Bucureti, 1996, p.s19p.256. PaulEvdokimov,op.cit.,p.286. Cf. Patriarhul Ieremia I, Cf. Pr. Prof. Dr. Dumitru Gh. Radu, Caracterul ecleziologic. . . , p. 177. Hr.Andrutsos,Simbolica,traducere din limba greac de Iustin Moi-asescu,Ed.Centrului Mitropolitan al Olteniei,Craiova,1955,p.24717 Pr.Prof.Dr.Dumitru St niloae, Num rul Tainelor, raporturile dintre ele. . . , p.aa191 Cf.Pr.Prof.Dr.Dumitru Gh.Radu, Caracterul ecclesiologic. . . , p.177. Cf.Pr.Prof.D. St niloae, Num rul Tainelor. . . , pp.aa193-195 S. Boulgakoff, apud Pr.Prof.Dr.Ene Braniste, "Liturgica Speciala", Editura Insti-tutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1980, p.439. Hr.Andrutsos,op.cit.,p..340. Sfantul Justin Martirul, apud Pr.Prof.Dr.Ene Braniste, op.cit., p.440. Tertulian, apud Pr.Prof.Dr.Ene Braniste, op.cit.p.440. Sfantul Vasile cel Mare, apud Pr.Prof.Dr.Ene Braniste, op.cit., p.440. Cf.Pr.Prof.Dr.Ene Braniste, op.cit., p.442 Pr.Conf.Dr.George Remete, op.cit., p.338. Arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, apud Ene Braniste, op.cit., p.462 Pr.Prof.Dr.Radu Dumitru, Despre Duhul Sfnt. . . , p.596. Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Tratat de Teologie Dogmatica si Ecumenica , . Editura RomaniaCrestina,Bucuresti,1999,p.245. Pr. Prof. Dr. Dumitru St niloae, Num rul Tainelor, raporturile dintre ele. . . , p. 192.aa Pr.Prof.Dr.Radu Dumitru, Despre Duhul Sfnt. . . , p.597. Pr.Prof.Dr.D. St niloae, Din aspectul sacramental al Bisericii. . . , p.a555.218