Anul 4 | Nr. 5 | Decembrie 2012 | Publicație gratuită | ISSN 2066-5970

pag. 5 pag. 6 pag. 12, 13

Primele impresii ale unor boboci

“35 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT HORTICOL SUPERIOR CLUJEAN, 1977-2012”

STAGIU DOCTORAL ÎN AMERICA

Reporter: Care a fost traseul Dv profesional după plecarea din România?Prof. dr. Ioan Negruțiu: Am făcut o teză de doc-torat în genetică la Universitatea Liberă din Brux-elles, câteva post-docuri (Bruxelles, Paris, Basel), după care am fost recrutat la Fondul Național al Cercetării Fundamentale (NFWO) la Bruxelles, și din 1994, funcționez ca profesor la ENS Lyon (care pregătește studenții mai ales pentru cercetare).

Rep.: Este importantă activitatea de cercetare pentru un profesor în universitățile din occident?Prof. dr. Ioan Negruțiu: În Franța suntem numiți «dascăli-cercetători» (enseignant-chercheur), deci cele două activități sunt strâns legate. Evaluarea activității ține cont de acest lucru și ni se cere o producție științifică echivalentă cu jumătate din ce produce un cercetător (fără normă de predare). Factorii de impact au o greutate relativă, fiind temperați de alți parametri.

Rep.: Cu ce este diferit un profesor din Franța de cel din România?Prof. dr. Ioan Negruțiu: Hm ! Nu știu dacă sun-tem diferiți. În Franța, cariera unui profesor se construiește pe două planuri în momentele de evaluare: producția trecută și calitatea /originali-tatea noului proiect (în general pe următorii 4 ani). Incitație la evoluții rapide a gândirii și a proiectelor.

Rep.: Cum este văzut învățământul românesc în occident?Prof. dr. Ioan Negruțiu: Se vorbește de România pe 3 registre : școala de matematică – informatică (de ex., la ENS de Lyon sunt sistematic selecționați studenți de la Cluj) și derivele ei afaceriste (hack-ers, români de talent) ; facultățile de medicină, care recrutează studenți francezi și prezența medicilor români în sistemele de sănătate din străinătate. Era să uit : producția cinematografică, cu originalitatea

și / sau caracterul ei decalat, premiate frecvent.

Rep.: Cu cine ați colaborat din România, dar din USAMV Cluj?Prof. dr. Ioan Negruțiu: Întâmplarea face că am lucrat ani în șir cu colegul Nicolae Barbacar de la In-stitutul de genetică de la Chișinău. La Cluj, lucrurile se pun în mișcare încet, dar sigur. De anul acesta, Institutul Științelor Vieții este partener fondator al Institutului Michel Serres, pe resurse și bunuri pu blice. Tocmai, o să vorbim despre aceasta la ce-remonia DHC.

Rep.: Ce este noul Institut Michel Serres și ce își propune?Prof. dr. Ioan Negruțiu: Este vorba de un recadraj conceptual și operațional pe problema resurselor naturale, tratate ca un ansamblu sau mai degrabă sistem, în vederea stabilirii unor deconturi publice actualizate și care ar veni în complement față de deconturi exclusiv financiare. Bogăția sau săracia unei țări nu ține numai de situația financiară sau de PNB, ci și de starea resurselor naturale. Altfel

spus, în timp ce toată lumea se agită pe chestiunea deficitelor financiare, sunt create zi cu zi deficite socio-ecologice colosale. În prea multe societăți umane s-a instalat prostul obicei, de la stat până la indivizi, de a trăi permanent pe credit. Este mo-mentul propice ca sa se însumeze toate datoriile și deficitele unora și altora, ca să știm exact de unde plecăm, cu cine plecăm și eventual unde (mai) putem ajunge. Institutul produce metodologiile necesare pentru ca aceste diagnostice să fie precise și realizabile în timp real (« real-time »).

Rep.: Care așteptați să fie contribuția românească?Prof. dr. Ioan Negruțiu: Aștept ca acest fel de a pune problema să fie împărtășit de colegi (și din discuțiile pe care le-am avut în ultimii 4-5 ani știu că răspunsul este afirmativ) și astfel să trecem la treabă : care este starea, condiția resurselor natura-le din Transilvania? Cum facem ca potențialul aces-tor resurse să fie menținut, îmbunătățit, optimizat, bine gestionat?

Rep.: Ce înseamnă un DHC de la Cluj pentru Dv.?Prof. dr. Ioan Negruțiu: Un fel de responsabilitate. Să-mi aduc mereu aminte de unde am pornit. Și să revin cu experiența câștigată pe alte meleaguri. Ceea ce permite să pun întrebări incomode, încer-când să găsim împreună soluții care pot fi rezolvate cu resursele locale.

Rep.: Cum vedeți dezvoltarea agriculturii din România în viitor ?Prof. dr. Ioan Negruțiu: În situația actuală nu o vad bine deloc. Dacă tot am fost ales pentru lotul DHC al USAMV, poate că rolul meu este de a răspunde clar la ce servește un DHC în general, și în particular în situația dificilă a agriculturii românești. Iată un su biect important pentru ceremonia DHC. Mai puțin festiv, mai degrabă ședință de lucru. Asta cred că o moștenesc de undeva.

Prof. Dr. Ioan Negruțiu: “Titlul DHC îmi dă un plus de responsabilitate !”

Paginile Universităţii

2

În perioada 26-27 noiembrie 2012, la Centrul de Cultură Urbană „Casino” Cluj-Napoca s-a desfăşurat suita de evenimente Zilele REGIO, organizată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Centrul Regional Eu-rope Direct Transilvania de Nord, în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Cluj, UBB Radio Online, Europe Direct Maramureş si Europe Direct Bistriţa.

Unul dintre momentele culminante l-a constituit Gala Multiplicatorilor de Valori Europene ediţia a IV a, 2012, eveniment cofinanţat de Comisia Europeană şi ADR Nord-Vest în cadrul proiectului “Europe Direct 2012”.Categoriile din concurs au fost: Solidaritate, Educaţie, Mediu, Competitivitate, “I like Transil-vania de Nord!”, Cultură, Inovare, Multiplicatorul Anului. Pentru înscrierea în competiţie a fost necesară completarea unui formular care să scoată în evidenţă impactul şi realizările proiectului, iar juriul a fost format din experţi ai Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi ai Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest.Au participat în concurs 116 proiecte, provenite din toate cele şase judeţe ale regiunii iar finanţarea lor a fost obţinută în cadrul unor programe di-verse, de la Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Sectorial Mediu până la

Programul Operaţional Competitivitate sau gran-turi de la bugetul naţional. Unele dintre proiecte au fost implementate chiar fără finanţare, doar din contribuţiile voluntarilor. Dintre acestea, 42 de proiecte au câştigat diplome şi trofee. A fost cel mai mare număr de proiecte înscrise şi cea mai acerbă competiţie datorată calităţii ridicate a aplicaţiilor, din cele patru ediţii de până acum.Proiectul USAMV Cluj-Napoca, Institutul de Cer-cetari Horticole Avansate al Transilvaniei – ICHAT, a câştigat Marele Trofeu în cadrul secţiunii Com-petitivitate, fiind ales cel mai bun dintre cele 17

proiecte înscrise la această categorie.

Mulţumim şi pe această cale ADR NV pentru efor-tul depus în organizarea evenimentelor, pentru onoarea de a ne fi ales drept „cei mai competitivi dintre cei competitivi” şi îi asigurăm de intenţia noastră de a fi la fel de implicaţi şi pe viitor în de-rularea de proiecte europene.

Biroul de Management al Proiectelorcoordonator, ec. dr. Călin Vac

Începând cu luna august a anului 2011 Universi-tatea noastră gestionează în scop ştiinţific de cer-cetare şi didactic, fondul cinegetic nr. 45 denumit Someşul Cald.

Scurt istoric al vânătoriiÎn comuna primitivă vânătoarea avea un carac-ter colectiv și strict de procurare a hranei. Atunci existau și victime colaterale. În timpul orânduirii sclavagiste vânătoarea era permisă numai clasei dominante, sclavii fiind excluși de la vânătoare. În mitologia greacă și romană apare zeița vânătorii: Artemis la greci și Diana la romani, reglemen-tarea vânătorii fiind făcută de oameni de stat și filozofi ca Platon și Xenophon. În feudalism regimul vânătorii s-a înăsprit mult, aceasta fiind rezervată exclusiv nobililor, iobagilor găsiți cu arme ajungând să li se taie un braț. În această perioadă își are originea termenul de vânat mare reprezentând speciile de vânat rezervate a fi

vânate de clasa dominantă. Tot atunci apare și termenul de vânat mic la care aveau acces și alte clase sociale. În socialism vânatul era proprietate a statului, dreptul de vânătoare nemaifiind legat de dreptul de proprietate asupra pământului iar vânătorii erau organizați în asociații. În capital-ism, teoretic, dreptul la vânătoare îi revine oricărui cetățean, în realitate acest drept este constrâns de anumiți factori ( economici, sociali, etc ).

Foloasele aduse de vânat și vânătoare Foloasele directe:Carne ( pe 15 000 ha unde efectivele au ajuns la ci-fra optimă se pot recolta aprox. 10 tone de carne, mistreț si căprior, fara a aduce prejudicii sectorului silvic sau agricol )Blănuri Exercitarea vânatorii cu vânători străini care aduc un venit substanțial ( taxa de organizare, taxa de

împușcare + în funcție de trofeu valoarea acestuia, închirierea de arme, muniții, etc )Creșterea biodiversității ecosistemelor

Foloase indirecte:mijloc de recreere vânarea răpitoarelor ajută la menținerea echilibru-lui ecologicpotârnichea și fazanul consumă semințe și insecte dăunătoare sectorului agricol și silvic efectul propagandistic al vânătorii înfrumusețează peisajul

Conform prevederilor legii 407 / 2006, administra-rea fondurilor de vânătoare revine astfel:25 % Regiei Naționale a Pădurilor ( Gospodării vânătorești speciale – GVS )73 % organizațiilor vânătorești legal constituite în România2 % Unităților de învățământ și cercetare științifică

Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei – ICHAT

Fondul cinegetic nr. 45 Someșul Cald, gestionat de USAMV

Paginile Universităţii

3

cu profil cinegetic din România sau care constituie rezervații de genofond cinegetic

FONDUL DE VÂNĂTOARENR. 45DENUMIRE: SOMEȘUL CALD

Descrierea limitelorNORD: De la intersecția drumului comunal Dea-lul Negru – Bălcești pe culmea dealului, până la intersecția cu drumul comunal Mănăstireni – Rișca, în continuare pe DJ Dealul Mare – Mărișel până la intersecția cu râul Someșul Cald. În con-tinuare pânâ în localitatea Someșul Rece.EST: Râul Someşul Rece din localitatea Someşul Rece până în localitatea Răcătău.SUD: Culmea Stânii din localitatea Răcătău până la culmea Datmeş şi la monumentul lui Avram Iancu.VEST: Limita dintre OS Gilău şi OS Someşul Rece şi OS Beliş până la barajul Beliş.

Suprafaţa fondului de vânătoare pe categorii de folosinţă este structurată astfel: 38 ha luciu de apă, 6859 ha pădure, 1130 ha arabil, fâneţe, 1614 ha păşuni, iar neproductivă cinegetic avem o suprafaţă de 460 ha, suprafaţa totală a fondului cinegetic fiind de 10101 ha.

Principalele specii de vânat Principalele specii de vânat de pe raza fondului de vânătoare 45 Someşul Cald

În vederea unei gestionări durabile a faunei de interes cinegetic şi pentru obţinerea de veni-turi pecuniare în urma exercitării vânătorii trebuie efectuate lucrări în vederea înfiinţării instalaţiilor vânătoreşti precum şi punerea de hrană complementară în teren. Având în vedere destinaţia acestui fond cinegetic precum şi profilul universităţii noastre, toate aceste lucrări, precum şi exercitarea practică a vânătorii în cadrul acestui fond cinegetic, se vor executa de către studenţii anilor 3 şi 4 al specializării Silvicultură, absolvenţii din întreaga ţară a acestei specializări fiind singu-rii specialişti instruiţi pe baze ştiinţifice pentru a gestiona fauna cinegetică şi exercitarea vânătorii.

Studenţii au fost implicaţi activ în acţiunile desfăşurate în fondul cinegetic.

În sezonul rece, datorită dificultăţii procurării hra nei, gestionarul ajută efectivele să traverseze această perioadă prin administrarea de hrană complementară pentru vânat. Aceasta se face cu studenţii în cadrul orelor de practică la disciplina Cultura vânatului şi Salmonicultura.Porumbul şi fânul necesar este procurat de la Staţiunea Didactică Cojocna.

Paza fondului de vânătoare este asigurată de per-sonalul de specialitate de la nivelul Departamen-tului de Silvicultură al Facultăţii de Horticultură, maistrul de vânătoare şi studenţii anilor terminali.Pentru a obţine profit din această activitate, se urmăreşte ca acţiunile de vânătoare să se realizeze

cu vânători străini sau români in proporție de cel mult 50 % conform Ordinului 1384 / 2011, această acțiune aducând importante beneficii economice.

Având în vedere că, după cum s-a menţionat, prin ordin de ministru se permite comercializarea doar a jumătate din cota de recoltă, restul realizându-se cu studenţii, veniturile materiale nu sunt de neg-lijat, totuşi printr-un management eficient putân-du-se realiza un profit de aproximativ 40 000 de lei anual, însă cel mai mare câştig îl au studenţii noştri, care astfel au ocazia să ia contact cu reali-tatea din teren câştigand experienţă şi având po-sibilitatea de a aplica, mai apoi în producţie, ceea ce se studiază la orele de curs şi lucrări practice. Nu trebuie omis faptul că această bază didactică poate fi utilizată de oricare student al universităţii noastre în scopuri ştiinţifice, sau de recreere.

Asist. dr. ing. Vasile Ceuca

Ursul brun – Ursus arctos

Cerbul comun – Cervus elaphus

Căpriorul – Capreolus capreolus

Mistreţul – Sus scrofa attila

Paginile Facultăţii de Agricultură

4

Conform legii 258/2007, practica este activitatea desfăşurată de elevi şi studenţi, în conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire, iar practicantul este ele­vul sau studentul care desfăşoară activităţi practice pentru consoli­

darea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanta cu specia­lizarea pentru care se instruieşte.

Pornind de la această definiţie se poate constata că activitatea practică este un aspect important în dezvolta­rea profesională a studentului, lipsa experienţei practice în domeniul de spe­cializare este considerată un dezavantaj

pentru absolvenţii în căutarea unui loc de muncă. Prin practică studentul se dezvoltă sub aspect comportamental afectiv prin diversificarea modului de relaţionare, relaţiile formale din timpul orelor de curs si laborator sunt înlocuite cu relaţii informale.În cadrul facultăţii de Agricul tură se desfăşoară doua tipuri de practică: de iniţiere şi de specialitate. Practica de iniţiere are ca scop fami liarizarea studenţilor cu specificul muncilor din agricultură sau din industria alimentară şi se desfăşoară în ferma didactică a USAMV Cluj­Napoca şi în unităţi de pro­fil. Practica de specialitate se desfăşoară pe baza programei analitice sau a por­tofoliului de practică întocmite pen­tru specializările facultăţii şi vizează: îmbunătăţirea cunoştinţelor teoretice, dobândirea de abilitaţi practice în do­meniu şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru viitorul loc de muncă, încă din timpul facultăţii. Activita­tea de practică inclusă în planurile de învăţământ este obligatorie şi constituie condiţie de promovare.Pentru diversificarea ofertei de practică a fost realizată o bază de date cu peste 20

Practica studenţilor – de la obligativitate la necesitate.

Paginile Facultăţii de Agricultură

5

Anul întâi de Facultate: ce înseamnă? O nouă experienţă, mai ales pentru noi, bobocii, care am făcut un prim pas în în­ceputul unei cariere. Viaţa studenţească este o perioadă importantă în viaţa fiecărei persoane, fiind un prag spre ma­turizare şi care îţi oferă o nouă viziune asupra vietii, un nou mod de învăţare, având parte de o bibliotecă foarte bine dotată.

Campusul mare, impresionant şi bine or­ganizat, ne oferă posibilitatea de a urma cursurile într­o ambianţă plăcută, natura dându­ne o stare de relaxare, chiar şi în zilele cu un program foarte încărcat. Orele sunt atractive şi interesante datorită pro­fesorilor care îşi dau interesul pentru noi studenţii şi ne explică totul în cel mai amănunţit detaliu.Am depăşit cu toţii atmosfera lejeră pe care o găseam în liceu, am început să ne obişnuim cu modul diferit de predare al profesorilor şi importanţa prezenţelor la cursuri şi seminarii. Cu toate aces­tea, lăsând la o parte din când în când învăţatul, avem parte şi de distracţii la petrecerile organizate de studenţii mai mari ai facultăţii noastre. Am reuşit să ne facem mulţi prieteni, chiar şi din anii mai mari de studiu, care ne ajută şi ne împărtăşesc din experienţele lor, oferin­du­ne sfaturi în legătură cu examenele ce ne aşteaptă.În timpul scurt de când suntem studenţi am avut ocazia de a efectua practică la Ferma Cojocna, unde am vazut cum funcţionează o fermă modernă. Pentru noi a fost un exemplu că agricultura poate funcţiona şi în ţara noastră.

Până în momentul de faţă, ne­am facut cu totii o impresie bună vis­a­vis de tot ce înseamnă facultatea, studenţia, iar in opinia noastră, aşa va fi şi de acum înainte. Urăm tuturor studenţilor să simtă şi ei atmosfera plăcută pe care noi o găsim de fiecare dată când păşim pe porţile universităţii noastre.

Marina MARIAN şi Răzvan IUŞANAnul I, Specializarea Agricultură

Primele impresii ale unor boboci

unităţi din domeniul Agricol şi Protecţia mediului, repartizarea studenţilor în cadrul acestora realizându­se pe baza Convenţiei de practica încheiată între Facultate şi uni­tatea de profil.În vederea creşterii ocupabilităţii tinerilor absolvenţi prin îmbunătăţirea abilitaţilor şi deprinderilor necesare angajării, core­late cu necesităţile si cerinţele de pe piaţa muncii, un număr de 140 de studenţi, din anii II si III au fost implicaţi în pro­iectele de practică: Pregătirea Practică – Investiţie pentru Viitori Specialişti în Agricultură şi AGROCARIERA.Urmând tradiţia anilor anteriori, din cadrul Facultăţii de Agricultură vor pleca în Germania și Anglia un număr de 60 de studenţi, care vor efectua practica în ferme de specialitate în vederea familiarizării cu

tehnologia de cultura modernă, aplicată în agricultura europeană.

Şef lucr dr. Leon MUNTEANProdecan social şi cu studenţii

Paginile Facultăţii de Horticultură

6

Facultatea de Horticultură a ani-versat în 29 noiembrie 2012, 35 de ani de învățământ horticol superior clujean (1977-2012). Manifestările de celebrare s-au desfășurat în Aula Magna “Mihai Şerban” în prezența cadrelor didactice ale facultății, studenți și numeroși invitați din țară și din străinătate.

Ceremonia a debutat cu un cuvânt de salut din partea domnului Prof. dr. Doru PAMFIL, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. În prezentarea făcută, domnul rector a apreciat faptul că cei 35 de ani de învățământ horticol, chiar dacă par puțini pe lângă cei 140 de ani de existență ai universității, se bucură de o tradiție care dăinuie încă de la începu-turi. Astfel, în imaginile din acea vreme (1869), străvechea cetate a Clujului apare ca fiind înconjurată de dealuri de viță de vie și de pomi fructiferi. După 1990, Facultatea de Horticultură și-a desenat drumul propriu în cadrul universității, a dezvoltat noi specializări, ajungând să reprezinte astăzi cea mai importantă fa-cultate din punct de vedere al numărului de studenți școlarizați (aprox. 2500). La final, domnul rector a felicitat toate ca-drele didactice ale facultății și și-a expri-mat convingerea că prin realizarea noului Institut de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei dezvoltarea științifică și academică a Facultății de Horticultură va cunoaște valențe fără precedent în viitor.

În continuare, Prof. dr. Radu SESTRAȘ, decanul Facultății de Horticultură a prezentat evoluţia învățământului hor-ticol superior clujean în ultimii 35 de ani. Istoric, avântul horticulturii în Cluj-Napoca a debutat cu înființarea secției de Horticultură în cadrul Facultății de Agronomie, în anul 1977. Firesc, au fost dezvoltate noi discipline și laboratoare

de cercetare care au stat la baza cons-tituirii Facultății de Horticultură. Din 1990, facultatea s-a dezvoltat continuu, înființându-se noi specializări de studiu la nivel de licență și de master: Peisagis-tica; Silvicultura; Inginerie economică în agricultură; Inginerie și management în alimentație publică și agroturism; In-ginerie și management în industria tu-rismului; Măsurători terestre și cadastru. În paralel, activitatea de cercetare s-a dezvoltat prin înființarea unor centre sau laboratoare de cercetare, editarea unor reviste științifice recunoscute pe plan național și internațional, sau prin derular-ea unor proiecte de cercetare naționale sau internaționale. La final, domnul de-can a mulțumit personalităţilor din con-ducerea universității și facultății, precum şi tuturor cadrelor didactice, pentru implicarea în înfiinţarea şi dezvoltarea facultăţii (1977-2012), oferind diplome de excelență, în semn de mulțumire pen-tru contribuțiile aduse.

După aceea, au fost transmise mesaje de felicitare din partea unor personalități din țară și din străinătate, printre care: domnul Dacian CIOLOȘ, Comisiar Eu-ropean pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Alumni al facultății; doamna Prof. dr. Ecaterina ANDRONESCU, mi-nistru - Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului; domnul Prof. dr. Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București; Prof. dr. Gheor-

ghe GLĂMAN, vicepreședinte secția de horticultură - Academia de Ştiinţe Agri-cole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti”; Prof. dr. Dorel HOZA, decanul Facultății de Horticultură din cadrul USAMV București; Prof. dr. Toma-Adrian DINU, decanul Facultății de Management, In-ginerie Economică în Agricultură şi Dez-voltare Rurală, USAMV București; Prof. dr. Lucia DRĂGHIA, decanul Facultății de Horticultură din cadrul USAMV “Ion Ionescu de la Brad” Iași; Prof. dr. Marin SOARE, decanul Facultății de Agricultură și Horticultură, Universitatea din Craio-va; Conf. dr. Alexandru-Lucian CURTU, decanul Facultății de Silvicultură din cadrul Universității Transilvania Brașov; Conf. dr. Sergiu HORODNIC, decanul Facultății de Silvicultură din cadrul Universității “Ștefan cel Mare” din Suceava; Conf. dr. Gheorghe Poșta prodecanul Facultății de Horticultură și Silvicultură din cadrul USAMVB Timișoara.

În cadrul sărbătoririi celor 35 de ani de învățământ horticol clujean, a fost decer-nat titlul de Doctor Honoris Causa dom-nului Prof. dr. Jaime Prohens, de la Univer-sitatea Politehnica din Valencia, Spania, și domnului Prof. dr. Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universităţii Transil vania Braşov, personalități marcante din domeniul hor-ticulturii și silviculturii. Sărbătoarea s-a încheiat cu cina festivă, organizată la Cen-trul de Cercetări pentru Biodiversitate.

Lector dr. Mugur JITEA

“35 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT HORTICOL SUPERIOR CLUJEAN, 1977-2012”

Paginile Facultăţii de Horticultură

7

Făcând bilanţul peregrinărilor mele în afara patriei, constat că lumea este prea mare pentru a putea spune că ai văzut-o şi, mai ales, pentru a pretinde că o cunoşti. Lipsesc areale geografice am-ple, continente, ţări, din care aş fi dorit să văd mai mult şi să încerc să pricep cât mai multe. Între acestea se număra şi Turcia. O ţară atât de legată de istoria tragică a poporului român.

Există locuri, există ţări pe care nu le poţi vedea şi înţelege decât cu ochii isto-riei. Acesta este şi cazul Turciei. Rapor-tul nostru de vasalitate faţă de Imperiul Otoman a însemnat multe constrângeri, dar a avut şi efecte favorabile. În acea perioadă, înainte de constituirea sta-telor naţionale în Europa, românii, mai ales din afara actualelor graniţe ale ţării, au avut, sub Imperiul Otoman, şanse re-ale de a-şi conserva limba, obiceiurile şi implicit supravieţuirea etnică.După câteva zile de dezbateri în cadrul International Workshop between Tur-

key and Romania, concerning Imple-mentation of Farming System Research and Extension for Establishing Milk Qua-lity Standards, la întoarcerea spre casă, am avut fericitul prilej de a vizita, cu o rezervă substanţială de timp, Istanbulul. Acest oraş situat pe două continente, cu măreţiile sale prezente şi trecute; Sfânta Sofia (“Sfânta Înţelepciune”), Moscheea Albastră („Sultanahmet”), Palatul Dol-mabahce, obiective a căror faimă este amplificată de priveliştile Mării Mar-mara şi ale Golfului Bosfor, privelişti care imprimă o atmosferă de basm aşezării urbane. Am părăsit castelul la vremea când lumina regreta, parcă, despărţirea sa de frumuseţile Bosforului.Pentru orice turist, traseul parcurs cu uimitoarele sale obiective reprezintă un spectacol cu nuanţe diametral opuse: • Acest spectacol poate să rămână la suprafaţa simţurilor noastre cu o percepţie admirabilă şi copleşitoare. • Scotocind sfera raţională a ceea ce nu-mim fiinţă umană, uşor putem clasifica

spectacolul în sfera exceselor speciei. Probabil că altfel nu se poate. Ambiţiile şi excesele în toată istoria omenirii au reprezentat soluţii ale „progresului”. În raport cu ele există un adevăr şi un spec-tacol al adevărului. La cei din fruntea bucatelor, spectacolul este întotdeauna, pozitivat, grandios, laudativ. În cazul celor cu care istoria a fost mai puţin generoasă, orice încercare de recuperare a istoriei este un motiv de blam, de lipsă de democraţie, de apucături faraonice, megalomanice.

Prof. dr. Emilian Merce

Balul Bobocilor Horticultori, din data de 06.12.2012, a fost orga-nizat de data aceasta de către reprezentanţii anilor terminali ai Facultăţii de Horticultură în colab-orare cu Liga Studenţilor Ştiinţelor Vieţii (L.S.S.V). A fost prima dată, după foarte mult timp, când hor-ticultura a avut propriul ei bal, un eveniment care a fost un adevărat succes, fiind un spectacol inedit.

Show-ul a avut loc la Casa de Cultură a Studenţilor şi a fost găzduit de Di-ana Roșca, actriţă la Teatrul Naţional. Acolo, în prezenţa unui public care şi-a susţinut favoriţii, cei 14 boboci ai noştri care au muncit din greu timp de mai multe săptămâni la rând au încercat să convingă juriul, fiecare în parte, că ei sunt

cei mai potriviţi pentru titlul de Miss şi Mister Horticultură 2012. Astfel, ei au fost supuşi unor probe care le-au scos în evidenţă talentele, perspicacitatea, dar şi cunoştinţele de cultură generală.

În final, cei care au reuşit să impresioneze membrii juriului şi să primească titlul de

Miss Horticultură 2012 a fost Daniela Sârb, studentă la specializarea Inginerie Economică în Agricultură, iar titlul de Mister Horticultură 2012 a fost obţinut de studentul Cosmin Hetea, de la spe-cializarea Silvicultură. Pe lângă premiile oferite de sponsorii balului, cei doi au câştigat şi o excursie în capitala Austriei, Viena. Nici publicul nu a fost neglijat, deoarece, celui mai norocos spectator i s-a oferit, în urma unei tombole, un sejur pentru două persoane la Budapesta.După un spectacol care a durat aproxi-mativ 3 ore, distracţia a continuat în noul club Euphoria Music Hall, unde bobocii şi organizatorii au petrecut alături de co-legi şi profesori până la primele ore ale dimineţii.

Student Maria Laura MuncaciuAnul IV Horticultura

Între prosternare şi denigrare

BALUL BOBOCILOR HORTICULTORI 2012

continuare în numărul viitor

8

Politica Agricolă Comună are ca drept scop să furnizeze fermierilor un stan-dard echitabil de viaţă într-o economie concurenţională de piaţă, globală şi din spatiul comunitar, dar oferă în acelaşi timp posibilitatea livrării pe piaţă, catre consumator, de hrană de calitate şi la preţuri bune. Acest mod de abordare face mai uşoară recunoaşterea rolului major pe care fermierii il joacă în asigurarea hranei de zi cu zi a populaţiei, în segmen-tul de îmbunătăţire a calităţii, în asigura-rea bunăstării şi biosecurităţii în fermele de animale, conservarea biodiversităţii şi a peisajelor traditionale, implementarea conceptului de ecocondiţionalitate cu finalitate în a păstra vie economia rurală. Nascută acum 55 de ani, când memb-rii fondatori ai UE ieşiseră recent dintr-o perioadă de lipsă de alimente, PAC a în-ceput prin a subvenţiona producţia ali-mentelor de bază în interes propriu. Ast-fel articolul 39 (1958) ROMA, cuprindea principii prin care se asigura creşterea productivităţii prin promovarea pro-gresului tehnologic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în spe-cial a muncii; asigurarea unui standard de viaţă acceptabil pentru cei din sectorul agricol; stabilizarea pieţelor; asigurarea aprovizionării; oferirea consumatorilor de produse alimentare la preţuri rezonabile.PAC a fost reformată continuu: 1984: cote privind producţia de lapte; 1988: stabilirea nivelului maxim a cheltuielilor UE pen-tru fermieri; 1992: Reformele Mac Sharry (limitarea producţiei în creştere (29% pentru cereale,15% pentru carne de vită), plăţi ‘set-aside’ sistem de “decuplare” a ajutorului pentru venit de ajutorul pen-tru producţie; 2002: stagnarea cheltuiel-ilor agricole pînă în 2013, în termeni reali decuplarea subvenţilor pentru o anumită cultură, plăţile către exploataţiile individ-uale legate de respectarea mediului, stan-darde de siguranţa alimentelor şi stan-darde de bunăstare a animalelor, Agendei 2000 cu principii convenite la jumătatea anului 2003 ; prin care dezvoltarea rurală a devenit oficial al doilea pilon al politici agricole a UE, bazat pe faptul ca zonele rurale acoperă 90% din teritoriul UE ex-tins; 2005: Reforma regimului zahărului si Strategia Europa 2020.

Reforma PAC prin Strategia Europa 2020 cuprinde CSC - Cadrul Strategic Comun, (include FEADR, FSE, Fondul de Coeziune şi EMFF (Fondul european pentru afaceri maritime şi pescuit), reflectând Strate-gia Eropa 2020 prin obiective tematice cărora le corespund acţiuni cheie pentru fiecare fond în parte transpuse prin Con-tract de Parteneriat, document naţional care stabileşte alocarea fondurilor în funcţie de obiectivele Europa 2020. Implementarea PAC in Romania are efecte benefice prin absortia de fonduri europene pentru agricultura (FEGA si FEADR), din care se poate menţiona: absorţia integrală a sumelor alocate pen-tru Plata unica pe suprafaţă sau absortia prin PNDR de sume consistente, total proiecte depuse 139.369 cu valoare de 17.527.685.849 euro şi interes crescut pentru anumite măsuri, astfel: Măsura 121- Modernizarea exploataţiilor agricole s-au depus 7219 proiecte, Masura 112 - Instalare tineri fermieri – 22.491 proiecte sau 88.847 proiecte la Măsura 141 – Spri-jinirea fermelor de semisubzistenţă.Viitoarea Politica Agricolă Comună pe scurt va induce 3 valori de bază: Com-petitivitate sporită - Inovare, transfer de cunoștinţe, gestionarea riscului, coop-erare în filiera agroalimentară; Dura-bilitate consolidată - Plăţi ”verzi”, eco-condiţionalitate sporită, eficientizarea resurselor, cercetare şi inovare; Eficaci-tate sporită - Direcţionare îmbunătăţită, redistribuire, Cadru Strategic Comun, simplificare. Un exemplu de obiectiv general, simplificare se referă la: • Instrumentar de politici– O schemă simplă pentru micii fermieri (aproximativ 30% dintre beneficiari)– Măsuri ”verzi” mai simple, incluzând numai acţiuni cu impact de mediu şi, în acelaşi timp, posibil de gestionat/contro-lat fără costuri majore suplimentare;• Plăţi– O singură agenţie de plăţi pentru toate măsurile PAC pe Stat Membru/Regiune– O gamă amplă de posibilităţi de ram-bursare a plăţilor pentru beneficiari pe baza unor costuri simplificate (Pilonul II);• Controale– Statele Membre cu sisteme de control funcţionale şi rate ale erorilor mici vor fi

autorizate să reducă numărul controalelor;– Eco-condiţionalitate: reducerea şi mai buna definire a obligaţiilor (13 Cerinţe Statutorii de Management în loc de 18 şi 8 Bune Condiţii Agricole şi de Mediu, în loc de 15), renunţarea la controalele succesive în cazul neregulilor minore; mai puţine controale în cazul fermierilor care folosesc sisteme de certificarePrincipalele măsuri în noua Politica Agricolă Comună, 2014-2020 vor fi:• Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare; servicii de consiliere• Investiţii în active fizice: – Rate de sprijin mărite pentru tinerii fermieri, pentru investiţii colective şi proiecte integrate• Dezvoltarea fermelor și a întreprin-derilor – Sprijin crescut pentru micii fermieri, pentru tinerii fermieri şi pentru întreprinderi mici• Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători în toate Statele Mem-bre ale UE• Plăţi pentru agro-mediu, schimbări climatice şi agricultură ecologică: mai multă flexibilitate şi sprijin sporit pen-tru acţiuni comune• Măsuri de cooperare consolidate în mod deosebit, inclusiv proiecte pilot, proiecte de filieră, promovare locală• Nou instrumentar pentru gestio-narea riscurilor, Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare• Abordarea Leader întărită pentru toate fondurile UE• Parteneriatul European pentru In-ovare „Productivitate Agricolă şi Du-rabilitate” şi Premiul pentru Colabo-rare Locală Inovativă

Consider că absolvenţii Facultăţii de Zoo-tehnie şi Biotehnologii sunt avantajaţi de PAC, deoarece pot beneficia mai mult de fondurile europene decât alte specializări din domeniul agricol prin faptul că pro-

Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene în perspectiva 2014-2020, oportunitate şi perspectivă în afaceri pentru specialiştii din domeniul agricol

Paginile Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii

9

filul specializărilor conferă posibilităţi de activitate agricolă calificată multiplă care permite atragerea de sume consistente din mai multe paliere simultan dar şi motivat de faptul că prin PAC se prevede

o finanţare prioritară a domeniului zoo-tehnic, direcţionată spre fermele mici si mijlocii cu posibile influenţe în creşterea interesului pentru învăţământul univer-sitar zootehnic de profil.

Prof. dr. ing. Grigore ONACIUDirector Departament II – Ştiinţe Tehnologice ZootehnieFacultatea de Zootehnie şi Biotehnologii

Reporter: Domnule profesor, vă rugăm să ne spuneți cum a început colabora­rea cu Universitatea noastră?Prof. Dr. Robin F. Moritz: Totul a început cu o primă vizită la Cluj-Napoca, în anul 2007 când am fost invitat în calitate de moderator principal la APITER, o conferință internațională cu o tematică pe biologia al-binei și apiterapie în cadrul USAMV. Câțiva ani mai târziu, a apărut oportunitatea de a aplica pentru un grant competitiv, cu scopul de a constituii un grup de cercetători avizaţi în domeniul apiculturii, utilizând biotehnologii moderne de diagnostic şi tratament a bolilor albinelor. Propunerea comună a fost de succes, iar rezultatul a fost RoBeeTech, un centru de cercetare de referință, înfiinţat în anul 2010. Rep.: Dacă tot ați amintit de proiectul RoBeeTech, vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte, în calitatea Dvs de di­rector internațional al acestui proiect.Robin F. Moritz: RoBeeTech integrează aspecte legate de biotehnologie, genetică si biochimie, cu un accent pe identificarea răspunsului genetic la paraziții albinelor (Varroa destructor, Nosema apis si No-sema ceranae), precum și identificarea ge-nelor rezistente la boli, precum și efectele produselor apicole (propolis, lăptișor de matcă) și a metaboliților secundari ai pl-antelor împotriva agenţilor patogeni.În ciuda multor obstacole administrative, RoBeeTech s-a dovedit a fi o poveste de succes și o serie de lucrări importante au fost deja publicate și mai multe urmează a fi publicate în cursul ultimului an al proiectului. Proiectul a avut un succes deosebit, pentru că a reușit să recruteze cercetători internaționali postdoctor-anzi din Australia și Germania în cadrul USAMV. Acest lucru a fost facilitat, de asemenea, de către un proiect Erasmus între Universitatea Martin-Luther din Halle Wittenberg și USAMV.

Rep.: Să enumerăm câteva aspecte leg­ate de activitatea internațională a Prof. Dr. Robin F.A. Moritz.Robin F. Moritz: Directorul internațional, Prof. Dr. Robin F.A. Moritz, are o vastă experiență în gestionarea rețelelor de cercetare și în coordonarea activităților academice internaționale. El a investit

efor turi considerabile pentru a construi o Arie de Cercetare Pan-Europeană activă și competitivă în domeniul biologiei al-binei, cu un accent clar pe reducerea de-calajului dintre cercetarea fundamentală și cea aplicată. În calitate de președinte al Institutului de Biologie de la Universitatea Tehnică din Berlin (1994 - 1996) a fost res-ponsabil de coordonarea a 16 grupuri de cercetare în domeniul Biologiei și Ecologiei.În calitate de fost director, în perioada 1999-2001 și Vice-director (până în 2006) al Institutului de Zoologie de la Univer-sitatea din Halle, un institut cu cinci profesori şi aproximativ 100 de cadre di-dactice (inclusiv personalul permanent și temporar) și-a concentrat eforturile, la nivel European și a organizat o rețea de Apidologie și Genetică în Europa (AGE), o inițiativă care a fost finanţată de către Fundaţia VW și a fost prezentată ca o propunere în programul SCIENCE al Uniunii Europene; a fost director la peste douăzeci de proiecte de cercetare naționale și internaționale finanțate de către Deutsche Forschungsgemeinschaft, fundația VW și DAAD. A organizat mai multe simpozioane internaționale priv-ind genetica albinelor (München, Beijing, Durban, Budapesta, Praga, Udine) și a fost implicat activ în obținerea începerii proiectul genomului NIH a albinelor. Din 1997 – 2001 a coordonat o rețea de cer-cetare finanțată de către UE în domeniul biotehnologiei privind cartografierea genelor rezistente la boli a albinelor

(contractul nr MAPIS IC15-CT96-0905) la care au participat şapte parteneri din Austria, Republica Cehă, Germania, Italia, Polonia, și Slovacia. A coordonat o euro-conferință la Praga, pe aceeași temă, în 2001, care a fost finanţată de Comisia Eu-ropeana (MOMEDITO contract nr HPC FCT-2,000-00,382). Prof. Dr. Moritz a fost în mod repetat în cadrul comisiilor de revizuire şi evaluare a aplicațiilor în agricultură și a cercetării în domeniul biodiversității, cât și pro-gramul Marie-Curie. El a fost co-autor la propunerile de proiecte pentru BRAVE (Cercetare în domeniul apicol și Viruso-logie din Europa, SPSS) și în prezent în programul COLOSS.În prezent Prof. Dr. Robin Moritz, coor do-nează proiecte importante în domeniul apiculturii, iar cel mai recent este BEE DOC (FP7-KBBE-2009-3), scopul său principal fiind de a identifica cel mai important mecanism biologic al bolilor albinelor și implicarea sa în sindromul CCD (Colony Collapse Disorder). Proiectul implică 11 parteneri din Europa (Germania, Marea Britanie, Suedia, Elveția, Franța, Belgia, Bul-garia, Spania, Slovacia, ș.a.).Dansul coordonează mai multe rețelele de cercetare internaționale bilaterale în-tre Africa de Sud, Spania, Israel, Suedia și America Latină. Prof. Robin Moritz a inițiat European Bee Research Association (EURBEE), fondată în septembrie 2004. El a fost co-coordonatorul științific al conferinței de inaugurare, împreună cu prof. Milani de la Universitatea din Udine și Koeni-ger Prof. (Universitatea din Frankfurt) și membru al consiliului științific al tu-turor conferințelor EURBEE ulterioare. El a ocupat funcţia de președinte al EUR-BEE în perioada 2010 - 2012. Scopul lui este de a dezvolta în continuare Spațiul European de Cercetare (ERA) pentru Apidologie, prin integrarea cercetării în domeniul apicol din cadrul USAMV în activitățile de cercetare apicolă din Uniu-nea Europeană.

A consemnat Conf. Dr. Daniel DezmireanFacultatea de Zootehnie și Biotehnologii

Prof. Dr. Robin F.Moritz, Doctor Honoris Causa al Facultății de Zootehnie și Biotehnologii

Paginile Facultăţii de Medicină Veterinară

10

Reporter: De ce este nevoie de un Prorec­torat cu Relaţiile internaţionale la USAMV?Dr. Andrei D. Mihalca, Prorector Relații Internaționale: După cum știți, fosta or-ganizare a USAMV Cluj-Napoca atribuia domeniul relațiilor internaționale pro-rectorului cu cercetarea științifică. Noua organigramă a adus și 3 noi poziții de pro-rector, printre care și unul pentru relații internaționale. Diversificarea progra-melor de studii în limbi străine, cerințele organismelor de evaluare, oportunitățile existente și concurența interuniversitară națională și internațională necesitau un astfel de prorectorat. În ultimii ani, există un aflux tot mai mare de studenți străini în USAMV Cluj-Napoca, atât la ciclul 1 cât și la programele de masterat și doctorat. Problemele cu care se confruntă sunt diverse, mergând de la relația cu Oficiul Român pentru Imigrări, la echivalarea stu-diilor sau transferuri de la alte universități din străinătate. Ca și prorector pentru relații internaționale colaborez strâns cu colegii mei prorectori cu cercetarea, aca-demic, cu probleme sociale și studențești sau asigurarea calității în domenii cum ar fi identificarea și stimularea participării la proiecte internaționale, atragerea de studenți străini, practică profesională în străinătate etc. Anul acesta este de exemplu primul când studenții de la programele de studiu în limbi străine beneficiază de o versiune tradusă a ghidului studentului. Împreună cu coor-donatorul instituțional pentru programe comunitare am optimizat și programul Erasmus prin simplificarea unor proceduri operaționale. Prorectoratul nostru s-a im-plicat mult și în organizarea unor conferințe internaționale de anvergură.Anul acesta am avut primit în USAMV Cluj-Napoca vizita a aproape peste 800 de profesori și cercetători din străinătate. Să nu uităm nici de studenții străni care au participat la școlile de vară or-ganizate de universitatea noastră. În acest an am reușit să punem la punct mai multe baze de date referitoare la relațiile internaționale, am alcătuit o listă de voluntari, studenți și ca-dre didactice care se implică în permanență

în activitățile noastre.Rep.: Care sunt priorităţile USAMV CN în ce priveşte dezvoltarea relaţiilor de colaborare în domeniul didactic şi de cercetare la nivel internațional?Andrei D. Mihalca: Este o întrebare bună. În primul rând dorim să devenim mai vizibili pe plan internațional prin participarea la programe de finanțare europene. Membrii corpului academic al USAMV Cluj-Napoca trebuie să iasă în lume cum se spune. Am început cu popularizarea în rândul acestora a oportunităților de finanțare, fiind vorba mai ales de proiecte europene sau difer-ite tipuri de burse. Procentul de cadre di-dactice care au înțeles acest lucru este în creștere. Deși nu întotdeauna cifrele sunt cele mai importante, dorim să creștem numărul mobilități internaționale (în ambele sensuri, incoming și outgoing) atât în rândul cadrelor didactice cât și în rândul studenților. Bineînțeles, în permanență identificăm și instrumentele de finanțare. În univer-sitatea noastră sunt în derulare două programe Erasmus Mundus Master iar pe viitor ne propunem dezvoltarea al-tora, noi. Dorim să devenim mai activi în cadrul consorțiilor universitare din care facem parte: CASEE, ICA, EUA.Rep. : Ce costuri şi ce beneficii presupun parteneriatele internaţionale?Andrei D. Mihalca: Beneficiile sunt uriașe. Fără colaborări internaționale nu exiști. Trăim într-o eră când lumea e mai mică decât a fost vreodată. Ne-am de-schis porțile pentru studenții străini. Am adus profesori asociați străini. Numeroa-

se universități europene, dar și din alte țări aproape că și-au pierdut identitatea națională; engleza se vorbește pe coridoare sau în sălile de curs mai mult decât limba țărilor res-pective. Paleta etnică a studenților și cadrelor didactice este atât de diversă încât ți-e greu să spui în ce țară te afli. Asta nu duce decât la competivitate. Va trebuie să înțelegem că în viitorul apro-piat studenții români vor concura cu cei străini ataât pe durata studiilor, cât mai ales pe piața muncii. La fel și în rândul personalului academic. Universitățile de top nu țin cont de naționalitate. Ești bun, ai un loc acolo. Ca să ajungem la un astfel de nivel trebuie în primul rând să fim și noi acolo, fizic, prin studenții noștri, prin masteranzi și mai ales prin doctoranzi dar și prin cadrele didactice. Beneficiile se văd în timp și se referă la proiecte de cercetare internaționale, publicații în co-mun sau dezvoltarea unor spin-off-uri.Rep.: Cum vă implicaţi în dezvoltarea şi consolidarea colaborărilor USAMV cu alte Universităţi şi instituţii de pro­fil din spaţiul european al educaţiei şi cercetării?Andrei D. Mihalca: Cheia succesului e comunicarea. Am numeroase întâl-niri, scriu sute de emailuri lunar. Am încercat în permanență să trec peste lucrurile formale și să găsesc căi de con-cretizare a acestor colaborări. Uneori e greu, mai ales din considente financiare. Multe colaborări pornesc și de la relații personale. Împreună cu universități din Cehia am dezvoltat școli de vară în Delta Dunării. Am demarat proiecte de practică studențească cu universități din SUA. Am dezvoltat relații pe pro-gramul Erasmus Mundus cu universități puternice din Europa. Cum uneori chiar și Europa devine mică, ne-am îndrep-tat atenția și către parteneri din țări cu economia în dezvoltare sau cu resurse naturale solide din America de Sud (Ar-gentina, Brazilia), Asia (China, Vietnam) sau Africa (Kenya, Coasta de Fildeș). Căutăm în permanență cu acești parte-neri oportunități de finanțare comune.

Șef lucrări dr. Andrei D. Mihalca, Prorector Relații Internaționale:

“Dorim să devenim mai vizibili pe plan internațional!”

Paginile Facultăţii de Medicină Veterinară

11

..........Arta e minciună, nu mai are pretenţia mimesisului antic, dar e „minunata min-ciună care ne face să ne dăm seama de adevăr”, zice maestrul cubismului, Picasso. Dacă nu eşti alergic la frumos, dacă arta nu-ţi produce şocuri anafilactice, atunci Feedback ar putea fi unul dintre spaţiile care să îţi permită să îţi întinzi zborul. Conceptul îi aparţine profesorului I. B. Marcus, şi s-a materializat în toamna lui 2009 prin apariţia primului număr. Cale lungă de-atunci, suportul şi iniţiativa celor din jur nu s-au arătat pe măsura e lanului creator, dar uneori, chiar dacă noi noi nu vrem cultura, ea ne vrea. Ca at-are, publicaţia îşi caută drepturile şi, mai ales, vocile care să i le ţipe mai melodios. Nicio regulă, „cetitor, deparazitează-ţi creierul” (Saşa Pană- Manifest)! Ăsta ar fi unicul „mecanism” al angre-najului a cărui voinţă îl pune în mişcare. Ruperea tiparelor nu e o chestiune nouă şi nici măcar impresionantă, e doar inerţia generaţiilor care se succed. Şi totuşi, altfel-ul pe care şi-l doreşte rezidă chiar în dorinţa de a aduce lalolaltă creaţia umană de orice natură, din orice segment social şi dincolo de vârste. Feedback se vrea un liant şi un mediu de dialog între neastâmpărul şi curajul tinereţii şi înţelepciunea ochiului care a citit mai mult din viaţă, între cuvântul care deschide imaginea şi imaginea care vorbeşte prin culori în mii de cuvinte. Fără pretenţia elitismului, publicaţia îşi propune să strângă sub umbrela ei lim-

bile libere ale artei, care, într-un proces babelic inversat (vezi „Contemporan cu Turnul Babel” în Feedback, nr. 2), să irupă, dincolo de formă, către unicul sens pe care actul creator şi-l rezervă: sondarea către Frumos. Arta de dragul artei e o construcţie iluzorie, cutremurele şi exploziile vulcanice pe care le poate produce ridică insule noi şi avide spre populare. Nu asta căutăm, noi teritorii de stăpânire? Atunci Frumosul e singura ca-tegorie care nu ridică la război, în schimb aduce cuceriri admirabile.Dar cuvântului scris îi lipseşte, deseori, căldura care se emană la întâlnirea ce-lor vorbite. Tocmai de aceea, încă în faza de proiect şi deschisă sugestiilor, e re-alizarea unor întâlniri literare, în cadrul cărora studenţii care îşi intuiesc sau îşi cunosc cert afinitatea pentru exprimar-

ea artistică să lege prietenii şi să se certe paşnic în creaţii şi păreri la un pahar de prozo-picto-poezie. Iar dacă auto-rii cu experienţă, dinăuntrul şi dinafara universităţii, cei care cunosc eleganţa cu care se soarbe din paharul pe care tot mai puţini îl închină cu lumea, îşi vor manifesta interesul participării în cadrul unor asemenea seri, atunci fără îndoială că ele nu vor fi de prisos.Că o astfel de publicaţie se naşte aici, imună la aspectele tehnice care guvernează atmosfera universitară, e doar o ironie proprie artei şi o dovadă în plus de nesupunere a unui spirit care se încăpăţânează să creadă în funcţia de pharmacon a creaţiei şi care campează graţios în faţa celor care vor să-l încerce în hamuri. Un alt exemplu irefutabil al demontării prismei prin care „mediciniştii” sunt receptaţi dincolo de graniţele instituţiei, şi anume incompati-bili cu „starea de poezie” (care e chiar arta, in fapt) stă chiar în „mâna” excepţională a profesorului Virgil Salanţiu. Până la urmă, dacă e să îi dăm crezare lui Kant, „geniul e natura care dictează legi artei”, el alege unde să-şi manifeste puterea, iar ideea construcţiei, cel puţin, îndrăzneala unei foi de cultură de natura celei de care avem ocazia să ne bucurăm, are ceva din vizionarismul geniului. Şi apoi, dacă arta ne hrăneşte, să nu-i muşcăm mâna ci să o „hrănim înapoi” (feed-back).

Stud. D. Olah, Anul IV FMV CN

FEEDBACK - revista care trage arta de mânecă...continuare

Rep.: USAMV CN a fost evaluată în două rânduri anul acesta de către EUA: de ce a fost nevoie de aceste evaluări şi care sunt concluziile care au rezultat în final?Andrei D. Mihalca: În 2011, USAMV Cluj-Napoca a intrat oficial în elita Universităților din România. Acum ne propunem să intrăm oficial și în elita ce-lor din Europa. Lăsând la o parte clasa-mentele, aceste evaluări sunt în primul rând utile pentru că ajungem să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine. Cele două vizite ale Asociației Universităților

Europene au avut în spate multe de ore de muncă ale unei echipe coordonate de doamna prorector Socaciu. Evaluatorii au fost pragmatici, la fel am încercat să fim și noi când am întocmit raportul de autoevaluare. Concluziile au fost obiec-tive, cu bune, cu rele. Nu ne putem diso-cia din păcate de sistemul din care facem parte, de realitățile economice, sociale și demografice. Cea mai mare nedumerire a evaluatorilor a fost gradul scăzut de au-tonomie pe care universitățile românești îl au față de structurile centrale de la

București. Dacă vreți să mă refer strict la palierul relațiilor internaționale, ca și în fiecare domeniu am primit și bile albe și bile negre. Una din cele mai negre bile a fost slaba integrare în programele de schimburi internaționale a studenților masteranzi și doctoranzi. Ca și aspecte pozitive, comisia EUA a remarcat în mod deosebit dedicarea și atașamentul.

A consemnatProf. Ioan Marcus, DVM, PhD

Paginile Facultăţii de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor

12

ConfesiuneTrebuie să mărturisesc ca sunt o persoană norocoasă, deoarece în timpul pregătirii doctorale am avut şansa de a fi printre doctoranzii universității noastre care au efectuat un stagiu de pregătire în afara țării. După aproape un an de întocmit documente am reuşit să programez in-terviul pentru viză. Alegerea laboratorului unde urma sa lucrez am făcut-o împreună cu doamna Prof. Dr. Carmen Socaciu, conducătorul meu de doctorat. A fost o provocare extraordinară pentru mine deoarece acest laborator era unul dintre cele mai bune pe chimia alimentelor şi în plus era peste ocean. Încă îmi amintesc cu drag drumul plin de emoții spre Bucureşti pentru interviul de la ambasadă!!! Iar după interviu, în drum spre casă îmi repetam mereu “plec în State”! Două săptămâni mai târziu eram la aeroport cu bagajele pregătite şi puțin suparată fiindcă ştiam ca îmi va fi dor de cei dragi.

The Ohio State University- Investitie in cercetare Universitatea a fost înființată în anul 1870, fiind una dintre cele mai vechi

instituții de învățamant superior ameri-can şi este al treilea campus universitar ca mărime din SUA. În cadrul campu-sului se găsesc peste 1000 de organizații studențeşti bazate pe domenii de acti-vitate dintre cele mai variate: sport, me-dia, schimb intercultural. Pe lângă viața

academică, sportul ocupă un rol primor-dial, echipele universității aflându-se în primele 5 locuri la majoritatea sporturi-lor în Divizia universităților din America. Deoarece alimentația sănătoasă şi nutriția au devenit probleme majore în societatea americană, cercetarea

STAGIU DOCTORAL IN AMERICA

Paginile Facultăţii de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor

13

s-a adaptat pentru a răspunde acestor provocări. În consecință Departamentul de Chimia alimentelor este unul dintre cel mai bine dezvoltat în această univer-sitate. Aici se derulează zeci de programe de cercetare în colaborate cu industria alimentară. Surprinzator este faptul că în ciuda crizei economice din Stalele Unite, un procent de aproape 95% dintre studenți primesc oferte de muncă încă din ultimul an de facultate. Aici, este o situație diferită fata de cea de la noi. În timpul crizei economice majoritatea marilor producători de alimente, au în-ceput să deruleze programe de cercetare în cadrul Departametul de Chimia ali-mentelor; aceasta reprezentând o sursă alternativă de finanțare pentru universi-tate şi costuri mai mici de cercetare pen-tru producători. Aceste programe au obi-ective bine stabilite, şi anume rezolvarea celor mai comune probleme de sănătate ale americanilor: obezitate, boli cardio-vasculare, diabet, cancer. Este de admirat cum societatea americană şi industria alimentară înteleg că doar prin cercetare şi prin investiții majore în centre univer-sitare de specialitate vor obține oameni calificați pentru a răspunde problemel-er de sănătate devenite o problemă a societăți în sine.

Columbus – Centru multicultural Ajunsă aici, am fost uimită de buna or-ganizare a campusului, transportul în

interiorul acestuia fiind gratuit iar o altă facilitate foarte utilă pentru tinerii cercetătorii a fost Student Safety/Escort Service. În cazul în care aveam experi-mente în derulare în laborator după ora 8 pm acest serviciu avea maşini care mă duceau în siguranță acasă, gratuit. Un alt lucru care m-a impresionat acolo a fost biblioteca univesității, o clădire din sticlă cu 10 etaje, cu mii de locuri pentru citit şi sute de calculatoare puse la dispoziția studenților. Aici, aveam acces la orice revistă şi la cele mai noi publicații.

Grupul cu care am avut şansa să lucrez studiază pigmenții din plante şi este con-dus de Prof. Dr Monica Giusti, pe care o cunoşteam şi am admirat-o din articolele stiințifice publicate. Am fost plăcut surprinsă de caldura cu care m-au primit şi usurința cu care am fost acceptată şi integrată în grupul lor, acest lucru da-torându-se faptului că aici sosesc mereu studenți din toate colțurile lumii dar şi faptului că pe lângă activitățile de labo-rator mereu există activități “after lab”.Împreună cu ei am avut ocazia să încerc cele mai diverse feluri de mâncare deoa-rece săptămânal organizam aşa-numitele potluck-uri. La aceste întâlniri fiecare par-ticipant gătea un fel tradițional de mân-care pentru a-l împărți cu ceilalți. Era un mod minunat de a ne cunoaşte şi de a în-telege cultura celorlalți iar mâncarea era extraordinară! Împreună cu acest grup am avut şansa să particip la o competiție,

“Student Product Developers” care con-sta în realizarea unui produs alimentar inovativ. Aceasta a avut loc la Las Vegas în cadrul conferinței IFT Annual Meet-ing and Expo şi a fost sponsorizată de unul dintre cei mai mari producători de dulciuri din America. Echipa noastră a participat cu un produs tipic american: burgerul. Spre deosebire de cel din fast-food acesta era vegetarian fiind făcut din sfeclă roşie. Echipa noastră s-a clasat pe locul al treilea. Aflandu-mă aici am profi-tat de ocazie pentru a vizita renumitele cazinouri din Las Vegas şi Marele Canion.

Îmbinând utilul cu plăcutul Pe lângă conferința la care am partici-pat la Las Vegas am avut ocazia să viz-itez şi alte simboluri ale Americii. Fiind un grup mare de studenți, la sfârşit de săptămână închiriam maşini pentru a vizita împrejurimile. Aşa am ajuns la ren-umita cascadă Niagara, care este absolut superbă. Un alt obiectiv vizitat, simbol al revoluției industriale americane, a fost oraşul Chicago. Aici am fost împreună cu doua colege din Turcia şi mărturisesc că am rămas absolut impresionată de arhi-tectura clădirilor şi entuziasmul oame-nilor de aici. Spre sfârşitul şederii mele în America, am avut şansa să particip la un training de cromatografie în Albany, New York. Pot afirma că am văzut o altă Americă, exact ca acea pe care o vedeam în filme. Pe langă acestea, în weekend-uri, profitând de faptul că lângă Columbus se află Marile Lacuri, făceam kaiac canoe şi mergeam la pescuit. Având mulți colegi şi spanioli duminicile erau rezervate pen-tru cursurile de salsa şi mâncare picantă!A fost o experiență de viață de neuitat din care am învățat multe, atât din punct de vedere profesional cât şi din punct de vedere al relațiilor umane, cunoscând oameni minunați cu care, păstrez lega-tura. Am avut şansa de a învața într-una dintre cele mai renumite universități din America. Chiar daca pentru a studia şi a te perfecționa într-un laborator de peste ocean pare mult mai greu decât în Eu-ropa, eu vă sfătuiesc să încercați, merită!

Dr. ing. Zorița M. Sconța

Paginile studenţilor

14

Dear readers,

as an Erasmus exchange student, at the University of Agriculture Science and Veterinary Medicine Cluj-Nap-oca since October, in Department of Apiculture and Sericulture, Faculty of Animal Husbandry and Biotechnol-ogy. I like to introduce myself. I’m An-dreas Denner and I received in 2011 my Bachelor of Science in Biology from the Freie Universität Berlin. Sub-sequent I am now studying Biology, to get the Master of Science, at the Martin-Luther-University Halle-Wit-tenberg and decided to study abroad for one year. With a huge support by Prof. Dr. Robin F.A. Moritz and Assoc. Prof. Dr. Daniel S. Dezmirean it was possible for me to start my research activities at the group of Prof. Dr. Liv-iu A. Mărghitas within the EU project RoBeeTech. Here, I am focused on

honey bee diseases and want to find out, if there are any antimicrobial ef-fects of honeys using microbiological and molecular methods. It’s a plea-sure to study at this beautiful campus next to the city center, which gives me an international flair. In my free time I like to travel around in Transylvania or enjoy the never ending possibili-ties in Cluj. What impresses me very much is the pronounced nightlife in Cluj as well as the large number of cultural events. The best things of Ro-mania are the landscape, traditions, its inhabitants and of course the Ro-manian honey. I further hope to have an instructive time at the USAMV and get to know interes ting people from all over Europe.

Andreas Denner,Martin Luther University Halle Wittenberg

USAMV Cluj-Napoca is a wonderful rainbow of ambitious personalities with bright minds and beautiful souls, well balanced and totally decided, marked by an impressive self training and by the overwhelming tendency to reach the heights of professional success. Being from Republic of Moldova, I’m a foreign student at this great univer-sity and I am glad to be able to say it. Of course, I have to recognize that it was a really difficult decision to leave my home and my family in order to come to another country to study for several years, especially for me, be-cause I was a pretty shy and fearful person. But now I understand that it was just a matter of time and accom-modation, because the teachers and mates I’d met here have loaded me with an infinite amount of positive energy and a large flow of enthusiasm intended for a beautiful and amazing

student life. Now, I’m in the third year at this uni-versity, studying at the department of Food Products Engineering, and I can surely affirm that this choice was the best one I’ve ever made. The whole period I have spent here has always been full of shiny colors, unexpected feelings and a plenty of pleasant sur-prises. I have never been subjected to any kind of discrimination or unfa-vorable treatment. On the contrary, Moldovan students are privileged with some nice advantages, like ex-emption of study payment and free places in university dorms. All my gratitude for this unique opportu-nity, which I am officially engaged to explore at the maximum degree!

Varzari Renata Republica MoldovaFacultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor

Paginile studenţilor

15

Studying in UASVM Cluj-Napoca, like a Erasmus master studentAfter having already spent about two months as an Erasmus student in University of Agriculture and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, I feel very lucky that I live this “Eras-mus experience” in Cluj-Napoca. Firstly, liv-ing in Cluj-Napoca as a student is something amazing and unique. Since I am coming from Greece, it wasn’t much different to adapt my-self in the Romanian lifestyle, although some aspects are very new to me. Cluj-Napoca is a beautiful and never sleeping city, warm, passionate with some very lovely walkways in the center just reserved for pedestrians. I especially enjoy these straight-aways as a complement to my hearty meals and a visual treat of stylized architecture, parks, churches and universities. Regarding my studies in USAMV, everything is perfect and sometimes better than I was expected before. I want to imply that from the very first time, I have been very warmly

welcomed, both by the International Office and the professors of the Faculty of Agri-culture, especially prof. Carmen Puia from Phytopathology department. I would like to thank all of them, because they made my stay so easygoing. Up to now, I have man-aged to learn enough from what I expected something that I would certainly not manage to succeed in, without the precious support and the personal interest of my Professors. I already feel richer in experiences and in aca-demic knowledge as well. For all that, I want to say a big and sincere “mulțumesc”, to ev-eryone who support and help me through-out my stay here. I am sure that when I go back to my home country I will miss Cluj-Napoca, however given that it is not much far from Greece, I am sure that I will visit it again to enjoy its unique atmosphere and re-call back all these precious memories! Foteini Angelopoulou master student, Agricultural University of Athens, Greece

ERASMUS STUDENT FROM GREECEMy name is Iliana Kamariari and I come from Athens of Greece. I have graduated the Ag-ricultural University of Athens (AUA) and this year I am going to receive the master degree at the same university. Now, I am in the Faculty of Horticulture in the USAMV Cluj-Napoca due to Erasmus program and I am staying here for three months. It is very important for me, the excellent co-operation and communication I have with the profes-sors and the students of your university. All the discussions we have made were extreme-ly informative and quite helpful. Also, I would like to mention that, up to now, we have had a wonderful time and the trip in Suceava was a memorable experience as a result of your excellent arrangements. That is one reason to

thank Mrs. Mirela Cordea, Mrs. Anca Babes, Mr. Claudiu Bunea and Mr. Leon Muntean for their careful arrangement of our travel plan. I was touched because I was present at the “35 years of Horticulture Education in Cluj-Nap-oca, 1977-2012” celebration. It was a wonder-ful time for the academic staff, the graduates and the students of the faculty.I would like to thank you for giving me the opportunity to acknowledge your own cul-ture by keeping track of your daily life. I am glad for the hospitality you have offered me during my visit to Cluj-Napoca and I re-ally appreciate everything you have done to make me feel welcome here. I am extreme-ly grateful and I would like to give special thanks to Prof. Radu Sestraş and Mrs. Adri-ana Sestraş that have made my visit in your university and in your town quite more valu-able. You are more than welcome whenever you visit the Agriculture University of Athens in Greece. The whole experience is unforget-table and I am going to recommend it to oth-er students of my country. I appreciate your kindness and I would like to offer my thanks to you once again.

Iliana Kamariari Master student of Agricultural University of Athens, Greece

To be a foreign student at USAMV

When I first started my studies here it was a little bit difficult due to the cultural differ-ences and new environment. It was also hard to get used to the different type of school sys-tem, and of course to study in a foreign lan-guage. But it took less time for me to adapt than I thought, and now in the 2nd year the faculty feels more like home, although there are still a lot of surprises, both good and bad.

A good thing about the English line at this faculty is that the groups are smaller, which gives us the chance to better interact with the teachers- they have more time to explain things that are harder to understand. This aspect is crucial considering the fact that we are studying in a foreign language.The most important thing for me as a stu-dent at USAMV, is that it gives me oportunity to achieve my childhood dream to become a vet and help animals.

Ester Evenas, 2nd year, Sweden

Colectivul de redacţie: Mihai Cucerzan, Mirela Fărăgău, Mirela Cordea, Dan Dezmirean, Ioan Marcus, Dan Vodnar, Răzvan Matei (design & layout), Raluca Rogoz (dtp).Newsletter-ul este publicat de către Biroul de Comunicare și Relații Publice al USAMV Cluj Napoca, sub coordonarea Prorectoratului cu Asigurarea Calității și Resursa Umană.

Vă amintim că pentru orice propunere sau sugestie, colectivul de redacție vă stă la dispoziție la adresa: pr@usamvcluj.roVă mulțumim anticipat pentru colaborare!

Sărbători fericite!