DETERMINAREA PROPRIETĂŢILOR VARULUI

În practică, pe şantiere, se utilizează trei tipuri de var: - var pulbere nestins

- var pulbere hidratat - var pulbere hidraulic

Numai accidental şi la lucrări de mică importanţă se utilizează var bulgări, de fapt acesta nici nu se mai livrează de fabrici, industrial. Deoarece varul se livrează în saci modalitatea de prelucrare a probelor este similară cu cea de la ipsos. De asemenea unele determinări care sunt identice cu determinările similare pe alte materiale (ipsos, ciment) sunt descrise în amănunţime la acele materiale. În consecinţă în prezentul capitol vom trata numai determinările strict specifice varului gras şi varului hidraulic. Cele pe var hidraulic sunt similare cu cele pe ciment. Condiţiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească varul sunt date în tabelul V1

CARACTERISTICILE VARULUI GRAS

Tabelul V.1. Condiţii de admisibilitate

TIPUL DE VAR

Caracteristici I II III IV Reziduu la stingere %max. SR – 254/1998+STAS 146 – 80 5* 7* 9 15 Randament în pastă min. …l/kg STAS 146 – 80 2,6* 2,4* 2,2 1,6 Conţinutul în oxizi de Ca şi Mg (CaO+MgO) raportaţi la proba calcinată % min. SR – 254 93 92 90 85

Oxid de magneziu (MgO) SR – 254 % min. 1,3 1,3 1,3 2,0 Densitatea aparentă SREN459 – 2 g/l max. 650* 660* 680 700 Umiditate STAS 9201 – 80 % max. 3* 4* 5 5 Fineţe de măcinare - rest pe sita de 009 % max. - rest pe sita de 020 % max. EN 459 – 2

7* 2

7* 2

7 2

7 2

Consistenţa măsurată cu pentametru SR EN 459 – 1 20 30 40 50 Notă: Valorile notate cu “*” sunt valori experimentale, care se utilizează în comunitatea europeană la noi nu s-au prezentat încă date concludente în acest sens. În funcţie de starea în care se află varul întâlnim:

- determinări pe var pulbere; - determinări pe pastă de var; - determinări pe mortar de var

8.1. DETERMINĂRI PE VAR GRAS PULBERE 8.1.1. DETERMINAREA FINEŢEI DE MĂCINARE (GRANULAŢIA) 8.1.1.1. Efectuarea determinării Determinarea se face pe o probă de 100g de var pulbere.

Se determină prin cernere pe sitele 020 sau 009, cernerea se face cu frecvenţă de 120 de bătăi pe minut până când pe o hârtie curată în timp de două minute nu mai cade material. Se cântăreşte reziduul pe sită şi se exprimă în procente:

%Rest pe sită 100mm1 ⋅=

în care: - m = masa de material pentru determinare [g];

- m1 = masa restului de pe sită [g]. 8.1.2. DETERMINAREA DENSITĂŢII APARENTE ÎN STARE AFÂNATĂ A VARULUI PULBERE

8.1.2.1. Efectuarea determinării Determinarea se face cu ajutorul aparatului prezentat în figura (V.1.). El este alcătuit din:

Fig.V.1. Densimetrul pentru var pulbere

45632

1

1. vas cilindric cu capacitatea de 1l având un diametru interior de 87mm şi o înălţime de h1≅168,3mm; 2. jgheab de ghidare a pulberii de var pentru umplerea vasului cilindric, are o lungime de 135mm; 3. clapeta de închidere deschidere a vasului de umplere (4); 4. vasul de umplere având o capacitate de minim 1200cm3; 5. pârghia de manevrare a clapetei (3); 6. stativul care asigură fixarea vasului de umplere la înălţimea dorită. Căderea varului pulbere trebuie să fie de

la o înălţime de cel mult 135mm de la buza superioară a vasului (1). - se cântăreşte vasul (1) gol (mgol ); - se umple vasul (4) cu pulberea de var după ce s-a fixat înălţimea cerută şi vasul (1) sub jgheabul de umplere; - se deschide clapeta şi varul trebuie să curgă în 120 secunde în vasul (1); - se elimină cu o vergea metalică, printr-o mişcare de “dute - vino”, excesul de pulbere; - se cântăreşte vasul (1) cu pulbere (mplin); - se calculează densitatea cu relaţia:

,1000

mm golplin −=ρ [g/cm3]

Se fac trei determinări şi se face media lor aritmetică obţinând densitatea medie care se ia ca rezultat final. 8.1.3 DETERMINAREA STABILITĂŢII Stabilitatea varului se apreciază prin constanta lui de volum. 8.1.3.1. Efectuarea determinării Se amestecă cca. 100g pulbere de var cu apă, obţinându-se o pastă din care se confecţionează două turte cu diametrul cuprins între 50-70mm şi o grosime de 10mm. Se aşează turtele pe două plăci absorbante de 100Χ100 confecţionate din silicat de calciu hidratat, având o densitate de 10g/cm3, grosime de 5mm şi un timp de absorbţie de 10 minute (pot fi înlocuite cu alte tipuri de plăci dar cu absorbţie similară). După aproximativ 5-6 minute se pun turtele pe alte plăci absorbante şi se introduc într-o etuvă (105±5)0C unde se menţin 4h. După scoaterea din etuvă se analizează suprafaţa turtelor fig. V.2.

Fig. V2

8.1.4. DETERMINAREA APEI NECESARE STINGERII

Această determinare se face numai în cazul varului nestins. 8.1.4.1. Efectuarea determinării

Determinarea se face într-un recipient (calorimetru) cu pereţii dublii (între ei se pune vată) prevăzut cu capac. Recipientul este astfel realizat încât fiecare 2mm de înălţime corespunde unui randament în pastă de 1dm3 pentru 10kg var nestins. Recipientul are un diametru interior de (78,8 ± 0,5)mm şi o înălţime interioară de 120mm. Grosimea pereţilor va fi de minimum 20mm. Capacul se realizează de obicei din tablă zincată. La interior recipientul va fi căptuşit cu material rezistent la acţiunea varului, dacă nu este din sticlă.

Se introduc în recipient 320ml apă la temperatura de (20 ± 2)oC apoi se adaugă mv=200g var nestins (dacă avem var bulgări vom mărunţi bulgării până la o granulaţie mai mică de 5mm).

Se amestecă uşor pentru a începe stingerea, dacă este nevoie de apă se adaugă o singură dată, amestecându-se bine până încetează stingerea.

Se acoperă cu capacul şi se lasă în repaus 24 ore. Se adună apa de la suprafaţa pastei şi se măsoară. Dacă apa separată la suprafaţa pastei de var este cuprinsă între 0-40ml spunem că ea corespunde din punct

de vedere cantitativ. În cazul în care la suprafaţa pastei apar crăpături (puţină apă) sau se separă mai multă apă (apă în exces) se

repetă determinarea până se obţine rezultatul dorit. Apa necesară stingerii varului studiat este de:

]kg/ml[,m

mmAnsv

24−=

Pe pasta obţinută se vor face toate determinările caracteristice.

8.1.5. REACTIVITATEA (VITEZA DE STINGERE) Această proprietate ne dă măsura în care varul îşi măreşte temperatura la amestecare cu apa. Reactivitatea este caracterizată de timpul în care 80% din var s-a stins, temperatura la care se calculează

timpul t80 se calculează cu relaţia:

t80=(0,8tmax )+(0,2t0); [oc],

relaţie în care tmax.. este temperatura maximă corectată (datorită pierderilor de căldură), şi se calculează cu relaţia:

tmax=1,1t’max – 2, [oc],

unde: t’max. este temperatura maximă citită la termometru în timpul determinării; to este temperatura mediului în care se face determinarea. 8.1.5.1. Efectuarea determinării

Avem nevoie de un calorimetru având capacitatea de 1l (se poate confecţiona şi un recipient cu pereţi dubli, având golul umplut cu vată minerală) prevăzut cu un capac în care sunt practicate două orificii (unul pentru termometru şi unul pentru agitatorul cu palete).

Se introduc în calorimetru (600 ± 1)ml apă şi cantitatea de var corespunzătoare unei paste corespunzătoare (vezi 8.1.4.) şi se agită. În momentul introducerii varului în apă se porneşte cronometrul.

Se citeşte temperatura la termometru din 30 în 30 de secunde, până când temperatura începe să scadă. Cu datele din tabel se întocmeşte graficul de variaţie a temperaturii în timp (fig. V.3.).

t C

Grafic exemplificator

t max

t 80

tn timp (secunde)

Fig. V.3. Grafic exemplificator Se calculează t80 şi se reprezintă pe grafic. Se scoate din grafic timpul “tu”.

to t’max.

t’max=1,1t’max – 2 t80=0,8tmax+0,2to

Varul studiat are viteza de stingere egală cu tu= ………sec.

8.2. DETERMINĂRI PE PASTA DE VAR Toate aceste determinări se fac pe pasta de var obţinută conform capitolului 8.

8.2.1. DETERMINAREA RANDAMENTULUI ÎN PASTĂ Randamentul în pastă este dat de cantitatea de pastă de var ce rezultă dintr-un kilogram de var nestins

(pulbere sau bulgări).

8.2.1.1. Efectuarea determinării În recipientul cu pastă descris în capitolul 8.1.4.1. în momentul când începe să se desprindă pasta de var de

pe pereţii acestuia, se măsoară în patru locuri diferite înălţimea pastei din recipient. Se face media celor 4 citiri.

8.2.2. DETERMINAREA REZIDUULUI LA STINGERE Reziduul la stingerea varului este format din impurităţile conţinute în varul bulgări, din părţi nestinse sau

particule de var supraars, care reacţionează mai greu cu apa.

8.2.2.1. Efectuarea determinării Se ia o probă de var bulgări de 5Kg (sau 0,200Kg) şi se stinge cu apa necesară pentru stingere. În cutia de

stingere se adaugă apă şi se amestecă cu lopăţica de lemn până când se obţine laptele de var, care se trece prin sită. Se spală reziduul pe sită până când apa curge limpede. Reziduul se trece pe tavă, se usucă prin încălzire, se lasă să se răcească la temperatura camerei şi se cântăreşte.

Rs=5mr, [g/kg].

8.2.3. DETERMINAREA DENSITĂŢII PASTEI DE VAR

8.2.3.1. Efectuarea determinării Pe pasta de var rezultată de la cele trei determinări de la pct. 8.2.2. se face determinarea aceasta în modul

cunoscut de la densitatea materialelor, utilizându-se vasul cu volumul de 1l.

8.2.4. DETERMINAREA CONSISTENŢEI PASTEI DE VAR Consistenţa este o proprietate care influenţează foarte mult uşurinţa de punere în operă - amestecare a

varului cu nisipul. Ea este dată de cantitatea de apă cu care s-a făcut stingerea şi este caracterizată de adâncimea de pătrundere a conului etalon în pastă. Conul etalon este un instrument realizat din inox, având o greutate de 300g şi gradaţii de la 0 la 15 pe generatoare, după cum se poate observa şi în figura V.4.

8.2.4.1. Efectuarea determinării

După determinarea densităţii, pe pasta de var se omogenizează bine într-un vas tronconic şi se nivelează suprafaţa acestuia.

- se aduce conul etalon (fig. V.4.)la suprafaţa pastei şi se lasă să cadă liber sub greutatea proprie; - se citeşte gradaţia la care a pătruns conul în pastă; - se fac cel puţin 5 determinări; - se face media lor.

12

10

100

145

5

20

75

14015

0

Fig. V.4.

8.3. DETERMINĂRI ASUPRA VARULUI HIDRAULIC

Toate determinările enumerate mai sus se fac şi asupra varului hidraulic. În plus, asupra varul hidraulic se fac următoarele determinări:

- rezistenţa la compresiune; - stabilitatea cu inelele le Chatelier; - apa necesară preparării mortarului standard; - consistenţa mortarului standard.

Rezistenţa la compresiune şi stabilitatea se determină pe mortar standard în mod similar cu determinările de la ciment.

8.3.1. DETERMINAREA APEI NECESARE PREPARĂRII MORTARULUI STANDARD

Mortarul se consideră standard dacă turta formată pe masa de împrăştiere (15 bătăi/15secunde) are diametrul de (185 ± 30)mm.

8.3.1.1. Efectuarea determinării

Se cântăresc cantităţile: Nisip [g]

0,08 – 0,16 mm

0,16 – 0,50 mm

0,51 – 1,0 mm

1,00 – 2,00 mm

Var 0,31ρvar1000

150 300 450 450 ρvar este valoarea obţinută la pct. 8.1.2.

- se alege cantitatea de apă care credem noi că ar fi bună; - se introduce apa în malaxor şi se porneşte; - se introduc pe rând nisipul de la fracţiunea mai mare şi varul;

- se amestecă 30 de secunde, se opreşte malaxorul şi se lasă în repaus 90 de secunde (în acest timp se curăţă pereţii malaxorului); - se porneşte malaxorul şi se amestecă cu viteză mare 60 de secunde.

După oprirea malaxorului se umple tiparul metalic al masei de împrăştiere (diametrul interior 100mm şi înălţimea 60mm) în două straturi bine compactate. Se ridică tiparul de pe masă şi se aplică cele 15 bătăi mesei.

Se măsoară apoi două diametre perpendiculare a turtei şi se face media. Dacă valoarea acesteia nu se înscrie în intervalul (185 ± 30) mm se reia determinarea cu altă cantitate de

apă.

8.3.2. DETERMINAREA CONSISTENŢEI VARULUI CU PENETROMETRUL 8.3.2.1. Efectuarea determinării

Aparatul cu care se face această determinare este prezentat în fig. V.5.

81

7

6

2

5

3

4

Fig. V.5. Penetrometrul

1. postament fix; 2. cadru de susţinere; 3. suport; 4. ghidaj inelar; 5. şurub de fixare; 6. tijă de aluminiu; 7.

sondă; 8. recipient Masa tijei şi a sondei va fi de 90g. Înălţimea de cădere a sondei va fi de 100mm de la suprafaţa superioară a mortarului. Mortarul standard obţinut la pct. 8.3.1. se introduce în recipientul (8) care se montează în aparat. Se lasă

sonda să cadă liber şi se măsoară adâncimea de pătrundere a sondei. Se efectuează trei determinări. Între determinări mortarul se omogenizează bine.

Palnii de separare

Pahar BerzeliusEprubeta

Pipete

ml25

Balon WurtzBalon cu fund plat

Cilindru gradat

0

Refrigerent

70

10

30

20

50

40

60

80

100

90

Pahar Erlenmeyer

Bec BunsenBalanta tehnica

Capsula Creuzet

Balanta farmaceutica

Mojar cu pistil Piseta