8/16/2019 vastreaw

1/6

Canalele pot avea secÅ£iune constantĦ sau variabilĦ pe mesurĦ ce cresc debitele. Deb orientate de obicei dupĦ linia de cea mai mare pantĦ trebuie consolidate cu iarbĦ, e, benzi de arbuÅŸti, pereuri de piatrĦ sau din beton, etc. ÃŽn multe cazuri aceste deebuie executate în trepte (cascade cu rugozitĦţi artificiale. CondiÅ£ia este aceiaÅŸa evacuĦrii debitului ÅŸi nedepĦşirea vitezei admisibile. Calculele se efectueazĦ ce canale. 16.5.2. LucrĦri de oprire a accesului apei în zonĦ Zonele cuprinse de alunebuie ferrite deaccesul apei. Aceasta se realizeazĦ prin canale de coastĦ (ÅŸanÅ£uriudĦ), care sunt amplasate pe versanÅ£i la 10-20 (30) m, în amonte de râpa, corniÅŸa sioarĦ de desprindere. Terenul în care se amplaseazĦ aceste canale trbuie sĦ fie sta

ctat de fisuri. SecÅ£iunea canalelor depinde de suprafaÅ£a zonei din amonte de pe care e colecteazĦ scurgerile, de cantitatea de precipitaÅ£ii, respectiv de debiitul de scurere pe canal. Canalele se amplaseazĦ aproape de curba de nivel, la o pantĦ de 5- 7%, stfel încît scurgerea sĦ nu producĦ fenomene de eroziune. Pentru asigurarea impermianalului, pe fundul canalului ÅŸi o parte a taluzurilor pe o înâlÅ£ime de 15-20 cm seilĦ. La capetele exterioare ale zonei se prevĦd debuÅŸee bine consolidate, care evacuîn collector. 16.5.3. LucrĦri de colectare ÅŸi evacuare a apei din zona de alunecarerĦrile de colectare ÅŸievacuarea apei din zonele afectate de procese de alunecare suntextrem de variate. Aceste lucrĦri depend de cantitatea de apĦ care trebuie captatĦ ÅtĦ, dar mai ales de profunyimea de la care aceastĦ apĦ trebuie captatĦ. Captarea izde coastĦ ÅŸi eliminarea apei de bĦltire este absolut necesarĦ.

10

8/16/2019 vastreaw

2/6

Rezultate bune se obţin prin amplasarea judicioasĦ a drenurilor deschise şi închisensiunile corespunzĦtoare colectĦrii şi evacuĦrii apelor (fig.16.11).

Drenurile se clasifica dupĦ diverse criterii. Celemai importante clasificĦri sunt: 1.dupĦ amplasamentul în plan vertical: - drenuri de suprafaţĦ -sunt ,de regulĦ, la sui ÅŸi sunt deschise (ÅŸanÅ£uri), servind la colectartea apelor de suprafaţĦ . DrenuraţĦ pot fi ÅŸi închise sau mixte; - drenuri de adâncime ‪ sunt închise, situate cÅ£ie de adâncimea de drenaj) ÅŸi servescla colectrea ÅŸi evacuarea apelor subterane ÅpĦmântului.

2. dupĦ funcţionalitate: - drenuri absorbante ‪ aşezate în pânze de apĦ , cu fu

apa din sol ; - drenuri colectoare (secundare şi principale) ‪ care colecteazĦ apa nurile absorbante ; - drenurile de intercepţie ‪ care taie pânzele de apĦ inclinatizolĦrii unor terenuri situate în aval ; - drenurile de captare ‪ situate în locurcaptarea apelor subterane cu grosime mai micĦ de 2-3 m şi o adâncime de 7- 8 m.11

8/16/2019 vastreaw

3/6

3. din punct de vedere hidrologic deosebim: - drenuri perfecte, care strĦbat întreg sratu acvifer, apa pĦtrunzând numai din lateral ; - drenuri imperfecte, care strĦbat  o porÅ£iune din stratul acvifer, apapĦtrunzând prin pereÅ£ii laterali ÅŸi prin fundu(un dren imperfect este suspendat în statul acvifer). Drenarea apelor de coastĦ ScĦdnivelului apelor subterane care circulĦ peun plan înclinat se poate face cu drenuri prfecte sau drenuri imperfecte. Debitul colectat de un dren perfect pe un metru de perete este :

qp = k ⬼ I ⬼ Hunde : k T H

(16.16)este coeficientul de permeabilitate (m/s), care depinde de caracteristicile pĦmântulu (tabel 28) este panta medie a curbei de. Presiune (pant apiezometricĦ sau gradientul hidraulic) (tabelul 28) ; stratului acvifer Valorile lui I ÅŸi kTalelul 28PĦmântul I (%) 0,2-0,5 0,3-0,6 0,6-2,0 2,0-5,0 2,0-5,0 5,0-10,0 10,0-14,0 14,0-20,0 K(cm/s) 10+1 ‪ 10-2 1,0 ‪ 10-3 10-3 ‪ 10-4 10-5 ‪ 10-7 10-3 ‪ 10-4 10-7 ‪ 10

Pietriş Nisip grĦunţos Nisip fin Praf Loess ArgilĦ ArgiĦ grasĦ ArgilĦ compactĦ

În cazul drenurilor imperfecte (fig.16.12) a cĦror adâncime de radier se sitabileştapele sĦ continue sĦ curgĦspre vale, sĦ nu afecteze prin capilaritate sau îngheţ

sau zona protejatĦ de dren. Debitul colectat pe metrui de dren imperfect qi este :qi=(H-H1) k I Adâncimea h a drenului este : H=e+(H-H1-z)+h0 Când valoarea lui z este icĦ ea poate fi neglijatĦ, aşa încât : H=e+(H-H1)+h0 (16.19) (16.18) (16. 17)

In cazul drenurilor de coastĦ se este recomandabil ca peretele din aval sĦ fie impermabil. Drenurile colectoare se dimensioneazĦ cu ajutorul relaţiilor de la (16.5.1) Excsul freatic colectat se evacueazĦ, tot gravitaţional, într-un receptor, printr-o gurcĦrcare

12

8/16/2019 vastreaw

4/6

16.6. LUCRĸRI DE STĸVILIRE A ALUNECĸRILOR DE VERSANT Zidurile de sprijin sunt lucrĦate de obicei la baza versanţilor cu tendiţe de alunecare. În vederea stabilirii unouţii eficiente trebuie efectuate studiile topo-geo corespunzĦtoare, din care sĦ rezuratificaţia terenului; • caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare; teristicile masivului de pĦmânt care trebuie sprijinit; • nivelul apelor subterane;mensionarea zidurilor de sprijin se face dupĦ aceleaşi criterii ca şi barajele, cu direa cĦ singura forţĦ de împingere este cea a apĦmântului cu sau fĦrĦ suprasarctrucţii Forestiere"vol.I-GeotetehnicĦ. La executarea zidurilor de sprijin trebuie avue în vedere urmĦtoarele lucrĦri:

în care Frmi este fondul de rezervă mobil constituit până în anul i, iar Vaj este

volumul produselor accidentale I ce au apărut în anii scurşi de la intrarea învigoare a amenajamentului.

Fondul de rezervă mobil constituit până în anul ªiº este dat de relaţia (6-28): m

i1 1m 

-a i 

( 6  27) în care si reprezintă suprafaţa clasei de vârstă ªiº, cri este creşterea curentă lahectar a clasei de vârstă ªiº, iar ai se calculează potrivit relaţiei (6-15).

Dacă probabilităţile pi,i+1 din relaţia (6-14) sunt egale cu 1 ± deci procesuleste complet determinist, toate arboretele trec sigur în următoarea clasă de vâr-stă ± atunci elementele vectorului A au aceeaşi valoare, respectiv 1/m. În conse-cinţă, potrivit relaţiei (6-27) fondul de rezervă va fi zero, iar potrivit relaţiei (6-

26) orice produs accidental va putea fi precomptat din posibilitate, deoarecevariabila Vnpi va avea valori negative. Cu cât probabilităţile de trecere în urmă-toarea clasă de vârstă sunt mai mici, cu atât elementele ai ale vectorului A sedepărtează de valoarea 1/m, iar fondul de rezervă creşte.

Având în vedere progresele recente în ceea ce priveşte cartarea pe gradede vulnerabilitate a molidişurilor (Popa, 2001), datele de intrare necesare, res-pectiv probabilităţile de producere a doborâturilor de vânt, în funcţie de carac-teristicile arboretelor şi condiţiile staţionale, pot fi mai uşor estimate.

Pentru unitatea de gospodărire cu arborete tratate în codru grădinărit se stabileşte o ibilitate unică, globală.

Posibilitatea, ca mărime, este o parte din fondul de producţie, care urmează să

fie recoltată permanent ± fără epuizarea fondului ± având rolul de a se apropia ca strumărime de starea care asigură o producţie maximă, continuuă şi permanentă.În raport cu modul de exprimare se deosebeşte:▪ posibilitate pe suprafaţă;▪ posibilitate pe volum;▪ posibilitate pe număr de arbori.Ca rezultat al calculelor efectuate, posibilitatea are un caracter abstr

act, de indicator. Ea devine realitate concretă odată cu aplicarea amenajamentului,când:

▪ posibilitatea pe volum (anuală) devine recoltă (anuală);

8/16/2019 vastreaw

5/6

▪ posibilitatea anuală pe suprafaţă se concretizează în parchet anual;▪ posibilitatea periodică pe suprafaţă ± în suprafaţă periodică.Pentru determinarea posibilităţii se utilizează diverse procedee specifice concepţiei oganizatorice şi tipului de structură al arboretelor incluse într-o unitate de gospodărie.10 Posibilitatea pe suprafaţă (P) rezultă, ca mărime de control, din relaţia:

 bunicii noştri întindeau cearceafuri albe, în spatele cărora montau surse de lumină. prafaa luminată, se strâng mai ales exemplarele de masculi. Se culeg, şi se distrug. Fi femelele nu mai au cum depună ouăle. ± o altă capcană, de astă dată întinsă insecteloste aceea de a plasa din loc în loc grămezi de bălegar sau de compost. Femelele se vor

 grăbi să depună ouăle în aceste grămezi. Ce ne rămâne nouă de făcut este ca toamna să ganic și să culegem larvele dolofane cu care vom hrăni pasările cerului sau pe cele dinogradă. Unde mai pui că putem împuşca doi iepuri, pardon, dăunători, dintr-un foc, pentcoropişnielor le place mult să se cuibărească în astfel de grămezi. Dar cel mai potrivu este acela de a îmbia pe prietenii-sanitari înaripai în livezile și grădinile noastrnstruindu-le căsue de tot felul. În cazul momelilor, eficiena folosirii lor este în slegătură cu reeta și momentul ales. Astfel, când vorbim despre fluturele (viermele) meor (sămânoaselor), femela, care apare cam pe la începutul verii, va trebui să ştim că e noaptea ca moment prielnic de aciune. Aşadar, ne vom înarma cu cutii și recipiente uplute cu licori fermentate, plăcut aromitoare și tare ademenitoare, pe care le vom atârna de crengile pomilor sau le vom instala pe la poalele arbuştilor fructiferi. Recipientele se instalează doar pe timpul nopii. În zori de zi le vom îndepărta, ca în eu cadă insectele binefăcătoare. Apoi, până seara, le punem într-un loc răcoros. Recipie

ot fi doze de la bere, găletuşe de la diverse produse alimentare, cărora le confecionăn mâner, în caz că nu au. Apoi, turnăm în ele, cam pe trei sferturi, licoarea pregătită scop. Dintre reetele foarte eficiente vă amintesc câteva pe care, cu succes, le folosesc și eu și prietenii mei.

Reeta 1 ± împotriva fluturelui mărului (Carpocapsa/Laspeyresia pomonella), viermele cae este răspunzător de sfredelirea ramurilor, lăstarilor pomilor și arbuştilor fructiferPregătim din 500 g de căzătură de mere (mere căzute, stricate, lovite) sau din dulceaae de mere, acrită sau mucegăită și 2 l de apă un fel de fiertură (30 minute) în care, d adăugăm 0,5 l zer, 250 ml oet de mere (sau borş), 20 g de drojdie de bere și 200 g zaToate acestea se pun la dospit, la loc căldu. În momentul în care s-a pornit fermenta minunea este gata de atac. O porionăm în mai multe recipiente, pe care le agăăm din loc. Pentru peri, pruni, gutui, caişi etc., ¹bragaº se pregăteşte la fel, cu singura de

bire că locul merelor va fi luat de fructul pomului/arbustului în cauză.O altă procedură simplă: culegem fructele stricate, care, oricum trebuie îndepărtate de pomul/arbustul fructifer în cauză și facem grămezi din loc în loc, departe de pomii diare provin (în felul acesta, putem face o adunătură de prune sub măr, de mere sub cais,etc.). Bâzdâganiile se vor repezi la mormanul cu interes culinar lăsând în pace fructelurate. Cel ce mi-a destăinuit această şmecherie, m-a asigurat că în 3, maximum 4 sezoancăpăm de liota hămesită. Cum o fi vă voi spune peste 1-2 ani.

Momeala universală, potrivită pentru majoritatea lepidopterelor nocturne, este folosită doar, fireşte, după ce s-a înserat, pentru că ar fi păcat să se prindă în capcană pade a gângăniilor. Braga, asemănătoare cu cea deja descrisă mai sus, dar, cu o mică difr-un borcan de 3-5 l se pun 200-300 pâine de secară, 3-5 lingurie de zahăr + 20 g, dro

die de bere, apă călduă. Se lasă la dospit 1-2 zile, se strecoară, iar ce rămâne se reentru o altă serie. În locul zahărului se poate folosi melasă sau glucoză alimentară (0la 1,5 l apă + 3 g drojdie de bere.) Dar cea mai bună momeală rămâne mierea fermentată:l bere + 1-2 linguri miere, puse la loc căldu, lăsate la fermentat două-trei zile și mala-i gata! Şi, pentru că sunt cazuri în care nu putem renuna la zeama bordeleză, vă secretul preparării corecte a acestei arhicunoscute soluii, pe care mi-a destăinuit-oun bătrân înelept. Îmi spuse cam aşa: ¹Domniă, pui mata 100 g de sulfat de cupru (piar-un borcan, ca să se dizolve. Apoi borcanul se umple până la buză. Separat, într-alt v dar nu din metal, stingi cu 5 l de apă cam 100-150 g de var. Laptele de var îl strecori cu mare grijă să nu rămână resturi solide, că alea ard. Apoi, amestecând, cu multă

8/16/2019 vastreaw

6/6

seamă, torni soluia de piatră vânătă în laptele de var. Nu invers! Soluia corect prepie să aibă o culoare azurie, ca albastrul de Vorone şi să n-aibă solzi. Reacia musai utră (nici acidă, dar nici alcalină). Pentru asta, iei mata o plăcuă de metal şi o bage. Dacă plăcua iese curată, e bine. Dacă pe bucata de metal sunt depuneri de cupru, re este acidă, iar dacă bucata de metal devine albastră, înseamnă că soluia este alcalinci bine să pui exact cantităile pe care i le-am zis. Dar, cel mai sănătos, să ştii de este să încorporezi la rădăcina măriilor lor, că-s pomi sau tufe, an de an, cenuşă de e floarea soarelui. Sau de lemn, dacă n-ai. Cenuşa asta, pentru că este plină de potasi, iar potasiul, în cantitate însemnată (mai ales cea din tulpini de floarea soarelui)hrăneşte pe măriile lor, dar este mortală pentru dăunători de tot felul. Pe lângă toatee dă putere, le creşte imunitatea, şi atunci dăunătorii nu mai au la ce poposi, pentru

iile astea rele nu vin la pomu' sănătos. Şi să-

i mai zic ceva de care trebuie să

ii sropeşti, chiar şi cu soluii din plante, nu uita să-i protejezi ochii, faa, mâinile. că, îmi răspunse el la mirarea şi nedumerirea din ochi, şi plantele, la rândul lor, constane mai mult sau mai puin toxice. Gândeşte-te la toxicitatea aconitului, crizantemeor, beladonei, degeelului, daturei. Şi nu uita, domniă, tratamentele se fac, cel mai ine, pe înserat sau pe zi noroasă, dar fără ploaie şi vânt. Ca aderena să fie cât mai un sau amidon, iar ultima stropire se va face neapărat cu cel puin 2 săptămâni înainte culege recolta.º Aceasta e esena înelepciunii veacurilor de trudă. Succes!