Sunt una dintre cele mai bune momeli pentru pestii pasnici. Dau
rezultate in tot timpul anului, chiar si atunci cand alte momeli
naturale nu au efect.
In functie de specia de muste a caror larve sunt, viermusii vor
fi mai mari (1cm lungime, 2-3mm diametru), sau mai mici. Odata
obtinuti, ii folosim in functie de talia pestilor cautati. Astfel,
la pescuitul obletilor punem un singur vierme mic, pe cand la
platica unul mare sau un buchet de viermi mai mici.
Toti viermusii sunt larve de muste. Daca nu tinem seama de
specie, ciclul biologic poate fi rezumat astfel: ouale (una sau mai
multe sute) sunt depuse pe materie organica in descompunere; la
temperaturi de peste 10 gr.C, larvele eclozeaza dupa 24 ore;
patrund in masa organica pe care o consuma prin dizolvare si
absorbtie; dupa aprox. 5 zile si 3 stadii de dezvoltare ajung la
dimensiune maxima, parasesc locul de hranire si se afunda in
pamantul uscat, la max. 10 cm adancime; aici trec in stadiul de
pupa (cocon) din care dupa 1-3 saptamani, va iesi forma adulta. In
comertul specializat, sunt cunoscute doua varietati distincte din
p.d.v. al marimii:
mici - numite pinky,mai mari - maggot. Cei mai frecventi sunt
viermusii de talie mica - pinky. Ei sunt larvele speciei Lucilia
caesar. Larvele acestei muste sunt de culoare roz-galbuie, cu
dimensiuni de 8-12 mm lungime si 2-3 mm grosime. Sunt extrem de
vioaie, caracteristica pe care si-o pastreaza si dupa fixarea pe
carlig si imersarea in apa. Avand pielea elastica, isi pastreaza
continutul intern timp mai indelungat, dupa fixarea pe carlig.
Mobilitatea mare si de durata atat pe carlig cat si in apa, precum
si faptul ca-si pastreaza continutul intern, timp mai indelungat si
dupa intepare, face ca acesti viermusi sa fie cei mai atractivi in
cazul pescuitului la platica, caras, crap si mreana, fara sa mai
vorbind de speciile de talie mica. Mai putin frecventi sunt
viermusii de talie mare - maggots. Sunt larvele provenite de la
doua specii de muste.
Larvele Mustei albastre, pot atinge 1,5 cm lungime, au culoare
alb-laptosa si sunt mult mai putin vioaie. Desi au pielea groasa si
putin elastica, puse pe carlig isi pierd repede mobilitatea dar si
continutul intern, in scurt timp ramanand pe carlig doar pielea lor
transparenta. Musca cenusie de carne depune o ponta putin
numeroasa, in schimb larvele sale sunt cele mai mari. Acestea,
crescute in conditii optime de temperatura si hranire, pot atinge
1,8 si 2,0 cm lungime. Au o culoare alba, pielea translucida si
rezista cel mai mult timp in stadiul de larva. Din p.d.v. al
mobilitatii, al rezistentei pe carlig cat si al conservarii
continutului intern in apa, are aceleasi caracteristici ca si larva
Mustei albastre. Mobilitatea redusa atat pe carlig cat si in apa,
precum si faptul ca-si pierd repede continutul intern dupa
intepare, face ca acesti viermusi (maggots) sa fie mai putin
atractivi ca momeala, fiind utilizati mai mult in variate retete de
nada.
Cum ii obtinem?
Nu va ganditi sa-i adunati de pe cadavre de animale. Puteti lua
vreo boala de care sa nu mai scapati multa vreme. Puteti sa ii
cumparati, solutia aceasta fiind cea mai eleganta dar si cea mai
scumpa. In plus, nu gasiti intotdeauna ceea ce cautati (viermusii
sunt ori prea mari, ori prea mici). Cel mai bine este sa vi-i
faceti singuri, mai ales vara.
Aveti nevoie de cateva cutii de bere si de niste pestisori de la
partidele de pescuit anterioare. Taiati capacul unei cutii de bere
si legati cutia de partea superioara cu o sarma. Cu ajutorul
acesteia agatati cutia intr-un loc care sa nu fie in bataia directa
a soarelui. Puneti in cutie un pestisor, de preferat cu burta
deschisa. Mustele il vor repera imediat si isi vor depune ouale din
care in 1-2 zile vor iesi viermusii. Pe masura ce acestia se
maresc, dati-le sa manance cate un pestisor. Nu le dati mai mult
decat pot manca intr-o zi, pentru ca pestisorul sa nu se strice si
sa miroasa. Dupa 3-4 zile viermusii ajung la 5-6 mm lungime,
dimensiune cu care se poate pescui cu ei.
Cum ii pastram?
In frigider, intr-un borcan de 400 - 800 grame, in malai (daca
va suporta sotia). Puneti-i la frigider cu 2-3 zile inainte de a se
transforma in pupe (5-6 zile de hranire intensa dupa iesirea din
oua, la temperatura de 25 de grade), ca sa nu aveti surprize
neplacute cand vreti sa plecati la pescuit si nu mai gasiti
viermusi, ci muste. La 4-5 grade viermusii raman fara sa se
transforme in pupe aproape doua saptamani.
Pentru a-mpiedica transformarea viermusilor in pupe, trebuie
sa-i pastram la temperaturi scazute, constante, incetinindu-le
astfel metabolismul. Viermusii folositi pentru nadire-i vom pastra
in pungi de plastic, fara aer, la congelator, de unde-i vom scoate
cu o zi inainte de folosire.
Pastrarea viermusilor de carlig (cei folositi ca momeala) se
face in cutii cu capace perforate (pentru aerisire), la frigider.
In prealabil, in cutii vom face un pat din rumegus sau orice alt
material absorbant (exclus malaiul! Mucegaieste!). Periodic vom
schimba rumegusul si vom inlatura eventualele pupe formate.
