Violenta Sport

Powerpoint TemplatesPage 1

Powerpoint TemplatesVIOLENŢA ŞI LUMEA SPORTULUI


Motto:Motto:

““Violenţa este arma celorViolenţa este arma celor slabislabi..””


Lipsă de stăpânire în vorbe sau în Lipsă de stăpânire în vorbe sau în fapte;fapte;

**impulsivitate; impulsivitate; **brutalitate;brutalitate; **vehemenţă;vehemenţă; **furie.furie.


**ViolenViolenţţa fizica fizicăă şşi cea verbali cea verbalăă sunt dou sunt douăă dintre cele mai des dintre cele mai des îîntalnite tipuri de ntalnite tipuri de violenviolenţăţă

**ViolenViolenţţa este de cele mai multe ori a este de cele mai multe ori nefatalnefatalăă dar poate cauza serioase dar poate cauza serioase prejudicii dezvoltprejudicii dezvoltăării persoaneirii persoanei..

**Copilul bCopilul băăttăăuuşş este un copil b este un copil băătuttut..


**Dintre toate jignirile, batjocura Dintre toate jignirile, batjocura este cea care se iarteste cea care se iartăă cel mai cel mai

greu. greu.


PERSOANPERSOANĂĂ VIOLENT VIOLENTĂĂ

(despre oameni)

**care are o fire nestăpânită care are o fire nestăpânită **care se înfurie uşor care se înfurie uşor **impulsivimpulsiv**brutalbrutal**irascibilirascibil


VIOLENŢA FIZICĂVIOLENŢA FIZICĂ

Există când cineva face uz de forţa fizică Există când cineva face uz de forţa fizică pentru a răni pe altcineva;pentru a răni pe altcineva;

Acest tip de violenţă se manifestă cu Acest tip de violenţă se manifestă cu intenţieintenţie

Exemplu: un elev îl îmbrânceşte pe altulExemplu: un elev îl îmbrânceşte pe altul


.

VIOLENŢA PSIHICĂ VIOLENŢA PSIHICĂ

Există când cineva abuzeazExistă când cineva abuzeazăă imaginii de sine a imaginii de sine a altcuivaaltcuiva

cu intenţie sau fără intenţiecu intenţie sau fără intenţie

Exemplu: un elev îl înjură pe altul; Exemplu: un elev îl înjură pe altul;

înjosirea unei persoaneînjosirea unei persoane


VIOLENŢA AGRESIVĂ (AGRESIVITATEA)

este realizată cu intenţia de a răni.este realizată cu intenţia de a răni.

Exemplu: sunt furios pe tine şi te îmbrâncesc - am comis un act de

violenţă agresivă


VIOLENŢA INSTRUMENTALĂ

(acţiunile pot provoca daune, dar nu sunt motivaţi de dorinţa de a dăuna în sine).

Se manifestă când ea este utilizată ca mijloc pentru atingerea altui scop.

Exemplu: în situaţia în care un elev ar provoca o luptă pentru a le demonstra celorlalţi forţa lui.

În acest caz, violenţa este utilizată de către elev ca mijloc pentru realizarea unui alt scop: demonstrarea forţei fizice.


Fotbalul - sportul rege

“Fotbalul este ultima reprezentaţie sacră a timpului nostru. Fotbalul este spectacolul care a substituit teatrul.”

P. P. Pasolini


“Sportul sporturilor“… este sportul miraj, care îmbină forţa, inteligenţa, curajul, îndrăzneala şi eleganţa mişcărilor, cu

întrecerea dură dar sublimă, polarizând în jurul său copiii de la cea mai fragedă

vârstă, care încearcă să-şi imite idolii din arenă, şi care rămân extaziaţi şi fericiţi că au reuşit să descopere frumuseţile jocului

de fotbal.


Violenţa în fotbal – inevitabilă?


George Galamaz lovit cu pumnul în tâmplă de un

suporter de la Petrolul Ploieşti care a pătruns pe teren.

Steliştii s-au răzbunat şi s-au bătut cu jucătorii Petrolului. Stanca şi Martinovic au fost

eliminaţi de arbitru. Apoi după câteva minute, portarul Stelei a

fost lovit de o petardă.


Retragerea lui Zidane în finala mondialului cu Italia, eliminat

după ce i-a trimis un cap în plex italianului

Materazzi.

Lovitura de cap cu care şi-a îngropat cariera fabuloasă.



*Violenţa în fotbal, pe stadioane şi în afara acestora nu este un fenomen nou şi se întâmplă în toate ţările;

*Violenţa a fost asociată cu fotbalul încă de la începuturile acestui sport în secolul 18 în Anglia, când meciurile între echipele rivale implicau sute de jucători şi se terminau de obicei cu o bătaie;

*Huliganii sunt foarte cunoscuţi în întreaga Europa, iar cuvântul - care vine din limba engleză - este folosit în aproape toate limbile europene pentru a-i desemna pe acei suporteri care amestecă fotbalul cu violenţa.



*Violenţa în fotbal a devenit o problema europeană odată cu internaţionalizarea competiţiilor de fotbal.

„Foarte puţini din suporterii de fotbal sunt violenţi de mulţi ani, de aproape 30 sau 40 de ani. Aceşti huligani sunt mobilizaţi adeseori de mişcări de extrema dreapta, chiar de neo-nazişti.“

(Deputatului francez Jean-Luc Bennahmia, raportor pentru fotbalul profesionist în Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale)



Marea Britanie a impus măsuri mai stricte, reuşind să reducă nivelul violenţei, în alte ţări huliganismul

rămâne o problemă.

424 de deputaţi europeni împotriva violenţei şi rasismului în fotbal au semnat o declaraţie scrisă

cerând Uniunii asociaţiilor europene de fotbal (UEFA) şi altor organizatori de competiţii din Europa să ia în considerare opţiunea impunerii de sancţiuni sportive asociaţiilor şi cluburilor naţionale de fotbal ai căror suporteri sau jucători aduc ofense rasiste

serioase, incluzând opţiunea eliminării din competiţii a persoanelor care aduc ofense în mod regulat.


Rasismul este de asemenea unul din subiectele abordate în raportul despre viitorul fotbalului

profesionist

Ivo Belet (Raportorul PPE-DE, Belgia), cere „sancţiuni mai stricte împotriva oricarui fel de act

rasist în fotbal“ şi cere Uniunii asociaţiilor europene de fotbal şi ligilor naţionale „să aplice reguli disciplinare într-un mod coerent, ferm şi

coordonat“.


Meciuri de fotbal „cu uşile închise“?

Oare, curând vom putea urmări doar la televizor meciurile, care vor avea loc fără spectatori pentru evitarea violenţei?

Guvernul italian a hotărât să nu dea acces publicului pe stadioanele care nu îndeplinesc standardele de securitate.

„Vă puteţi imagina un teatru fară spectatori?“ a spus dumnealui,

„ori organizăm meciuri cu public, ori nu le organizăm“.

Conform raportorului „Siguranţei la meciurile de fotbal de anvergură internaţională “

Deputatul italian Giusto Catania această decizie „este o mare greşeală filozofică“.


Pentru a evita stadioanele goale, UE a acţionat în vederea prevenirii violenţei.

UE acţionează împotriva huliganismului

Anul 1985 a fost crucial: drama din Heysel în Belgia (39 morţi

în finala Cupei Europei) a lansat cooperarea europeană împotriva violenţei în fotbal. Consiliul Europei a luat iniţiativa

adoptând o Convenţie Europeană asupra violenţei spectatorilor.

Ultima consecinţă tragică a violenţei în fotbal a fost moartea poliţistului Filippo Raciti după meciul Catania - Palermo.


Fiecare ţară are un „punct de informare naţional“ despre fotbal

În 2002, o decizie a Consiliului a stabilit o reţea

de puncte naţionale de informare pentru a facilita cooperarea poliţienească şi schimbul de

informaţii despre suporterii periculoşi.

În urma ultimelor evenimente, este necesară însă o revizuire a acestei decizii.


În 1996, Parlamentul European adoptă un raport care subliniază că huliganismul este un fenomen transfrontalie, care trebuie abordat la nivel european. Raportul susţine măsuri concrete: - stadioane mai sigure pentru spectatori (de exemplu ieşiri separate pentru suporterii echipelor diferite); - vânzarea controlată a biletelor;- interzicerea alcoolului pe stadioane;-scannere la intrarea în stadioane.

Iniţiativele europene urmăresc două obiective: favorizarea schimburilor de experienţă între state asupra securităţii şi ordinii publice şi îmbunătăţirea cooperării în schimbul de informaţii despre suporterii care merg la meciuri internaţionale.


UEFA trimite cluburilor europene un ghid al simbolurilor rasiste şi xenofobe: Pe stadioanele unde se vor găsi astfel de embleme nu se va mai putea continua meciul, iar arbitrii au mai multă libertate de a opri o partidă dacă aud scandări rasiste din partea suporterilor.

Măsura este menită să elimine complet rasismul din fotbal, fenomen care încă îi afectează pe jucători şi pe suporteri.

UEFA şi FIFA se luptă de mai bine de un deceniu cu rasismul de pe stadioane, însă în această vară măsurile luate de cele două foruri sunt mai categorice ca niciodată.

Suporterii nu vor mai intra pe stadioane cu bannere ce conțin mesaje jignitoare referitoare la religii sau la culoarea pielii. Dacă acest lucru se va întâmpla, iar arbitrul va sesiza incidentul, clubul va fi nevoit să plătească pentru abuzurile propriilor suporteri, amenzile prevăzute fiind mult mai mari ca până acum.


Fotbalul românesc este consumator de violenţă.

Scandalurile şi violenţa fizică nu încetează să-şi facă simţită prezenţa pe stadioanele din întreaga lume.

Nu există meci de fotbal în care suporterii să nu-şi etaleze forţa fizică sau limbajul piperat.

Fotbalul de pe teren duce o competiţie stransă cu cel din tribune şi de cele mai multe ori cel din urma învinge.

Nu o singură dată s-a întâmplat ca meciurile de fotbal să fie oprite din cauza actelor de violenţă sau din cauza felului în care anumiţi oameni

percep termenul de suporter.


Fotbalul s-a transformat într-un sport în care predomină ideea de conflict, plecând de la nivelul

educaţional al suporterilor şi ajungând la declaraţiile războinice ale antrenorilor sau şefilor

de cluburi.


Conflictul pleacă în principal de la suporteri.


Violenţa nu are vârstă…


Şi dacă meciul se dispută între două echipe cu renume, violenţa fizică nu întârzie să apară.

Alcoolul (interzis pe stadioane), lipsa educaţiei şi a respectului, ura dintre suporteri sunt câteva din motivele

care fac ca un meci să se termine în cunoscutul stil al „ştirilor de la ora 5".


Conflictele nu rămân la nivel de tribună, ajungând adesea şi pe teren în mijlocul jucătorilor care ar

trebui să se concentreze şi să ofere suporterilor un meci reuşit.

Şi acesta nu este altceva decât comportamentul unor aşa-numiţi suporteri prezenţi pe stadion cu scopul de a-şi susţine echipa, nu de a o „ajuta" să ajungă acolo

unde nu şi-au dorit.


Nu doar suporterii sunt cei care îşi etalează „bunele maniere”, ci şi oamenii implicaţi în lumea fotbalului, aşa-zişii „politicieni" ai fotbalului care nu încetează să facă declaraţii şocante şi să se „afirme" făcând apel la părţile mai puţin apreciate ale colegilor de

breaslă.


Rivalitatea dintre echipe poate fi interpretată ca o atitudine normală, dacă se păstrează limitele normalităţii.

În România, a fi suporter a devenit o meserie…

Trup şi suflet pentru echipa favorită, suporterii uită să-şi aducă cu ei, pe stadion, bunul simţ şi atitudinea pozitivă. De la înjurături şi

până la conflictele serioase nu este decât un pas.

Dacă în tribune nu au avut timpul necesar să-şi spună tot ce au pe suflet, suporterii nemulţumiţi mută războiul în stradă unde vrând-nevrând devenim martorii unui comportament delirant şi a unui

limbaj vulgar.


Violenţa din fotbal nu este o invenţie românească, dar care a căpătat, în timp, caracterul specific ţării în care

trăim.

Peste tot în lume, există suporteri care declanşează conflicte, dar parcă nicaieri în lume manifestarile

huliganice ale galeriilor nu sunt atât de bine potenţate de reprezentanţii cluburilor ca în România.

Dacă nu se bat galeriile, intervin directorii de cluburi cu declaraţii violente.

În aceste condiţii, este mai mult decât clar că problema violenţei din fotbal nu se va rezolva şi va continua să

existe la fiecare meci de fotbal cu miză mare.


“În sport nu este important numai să câştigi, ci să participi, aşa cum

în viaţă nu contează triumful, ci lupta.

Esenţial nu e să cucereşti, ci să lupţi bine.”

Pierre de Coubertin



SFÂRŞIT

Documents

Violenta Sport