Viziuni de Viitor 5-Mese-rotunde Raportul Final

8/19/2019 Viziuni de Viitor 5-Mese-rotunde Raportul Final

1/31

1

Politica cultural a Republicii Moldova: de la schimbri la reforme i viabilitate

(constatri, idei i sugestii ale oamenilor de cultur -participani la 5 „mese rotunde” organizate deFundaia Soros-Moldova)

Metodologie

În cadrul proiectului pilot intitulat “Viziuni de viitor: politica cultural a Moldovei de la schimbri laviabilitate”, lansat de Fundaia SOROS din Moldova în colaborare cu Fundaia Cultural European dinAmsterdam, au fost organizate o serie de mese rotunde (dezbateri) care au avut drept scop elaborarea unorviziuni de viitor asupra politicii culturale a Moldovei, propuneri i msuri practice de dezvoltare a sectoruluicultural al Moldovei.

Prezentul raport a fost realizat în trei etape. Etapa iniial a avut scopul de a determina mecanismul de selectarea materialului informativ privind politica cultural a Republicii Moldova, domeniile i problemele prioritareale sistemului cultural din ara noastr i metodele de implicare a unui numr larg de specialiti din domeniuîn dezbateri.

Pentru realizarea scopurilor propuse, în baz de concurs, a fost selectat un grup din 5 persoane, exper i dindiferite domenii ale culturii i managementului strategic. În urma unui ir de întâlniri i dezbateri în cadrulMinisterului Culturii i Turismului au fost stabilite urmtoarele domenii prioritare ca obiecte de studiu: arteleinterpretative; artele vizuale; literatura; industriile culturale; casele de cultur ca mijloc de promovare

a culturii la sate.

Exper ii au stabilit i problemele prioritare cu care se confrunt sistemul cultural în Moldova, venind cuurmtoarele propuneri:

• Descentralizarea actului cultural i asigurarea accesului egal al populaiei la valorile culturale;

• Protejarea i dezvoltarea patrimoniului cultural. Pstrarea identitii culturale;

• Reformarea coraportului Stat - Cultur;

• Participarea sistemului cultural la soluionarea problemelor comunitii;

• Finanarea Culturii: sporirea i diversificarea surselor de finanare.

Pentru selectarea materialului informativ i antrenarea unui numr larg de specialiti în discuii privind politica

cultural a Moldovei a fost decis organizarea a 5 „mese rotunde” (câte o „mas” pentru fiecare domeniu destudiu) cu invitarea specialitilor de vaz din domeniile respective. Drept subiecte de discuii pentru

participani au fost propuse problemele formulate de ctre exper i, având posibilitatea de a aborda i alte teme.

Etapa a doua a inclus selectarea de la specialitii din diferite domenii a materialului informativ privind problemele formulate, a viziunilor privind posibilitile de soluionare a lor i selectarea celor mai bine instruiispecialiti pentru implicarea în etapele ulterioare de realizare a proiectului.

La aceast etap exper ii au organizat i moderat dezbateri în cadrul a cinci „mese rotunde” pentru fiecaredomeniu stabilit în prealabil. Numrul de participani la „mesele rotunde” a variat de la 15 pân la 33 de

persoane. În baza materialului acumulat exper ii au pregtit câte un raport pentru fiecare domeniu. În rezultatuldesf ur rii „meselor” au fost selectai, de asemenea, candidaii pentru participarea la discutarea raportuluifinal.

Etapa a treia a avut drept scop elaborarea raportului final în baza analizei raporturilor de la fiecare mas rotund, studierii materialului statistic i legislativ.

În scopul eficientizrii i dinamizrii lucrului asupra raportului, doi dintre exper i, în urma unor consultri cuceilali membri ai echipei, au analizat rapoartele de la fiecare „mas rotund” i au stabilit coninutul i formaraportului final.

Desf urarea „meselor rotunde” a avut loc cu invitarea reprezentanilor Ministerului Culturii i Turismului,care i-au confirmat interesul fa de proiect prin participare în calitate de partener i au numit o persoan responsabil pentru coordonarea proiectului. Astfel, a fost posibil prezentarea unor viziuni diverse, uneoricontradictorii asupra problemelor abordate: atât cea a specialitilor din domeniu, cât i a administraiei publicecentrale în domeniu. Este regretabil faptul c reprezentanii Ministerului nu au participat la dezbateri în cadrultuturor „meselor rotunde”.


2/31

2

Concluzii i recomandri

În baza discuiilor desf urate în cadrul „meselor rotunde”, opiniilor i sugestiilor exprimate de participani, au fost formulate urmtoarele concluzii asupra strii actuale a procesului cultural înMoldova, precum i unele recomandri, menite s schimbe calitatea lucrului de elaborare iimplementare a politicilor culturale în ara noastr .

1.

Situaia actual în cultura Republicii Moldova

Artele interpretative

• Lipsa unei politici culturale de lung durat i în determinarea prioritilor afecteaz gravactivitatea instituiilor din domeniul artelor interpretative;

• Salariile mici ale lucr torilor din sistemul cultural au avut drept consecin un exod masiv alspecialitilor din domeniul artelor interpretative spre alte domenii de activitate sau în alte ri;

• Conductorii instituiilor din domeniu nu posed cunotine i deprinderi de management în

condiiile economiei de pia;• Sistemul de finanare a instituiilor de cultur nu este transparent i nu stimuleaz creativitatea;

• Activitatea instituiilor din domeniul artelor interpretative este concentrat în Chiinu i în oraei nu exist o politic de stimulare a turneelor în localitile rurale;

• Diversificarea surselor de finanare i, în primul rând, crearea Fondului Cultural, care ar fiadministrat de un Consiliu ales de ctre oamenii de cultur , ar crea oportuniti pentru dezvoltareainstituiilor i organizaiilor nestatale.

Artele vizuale

• Perioada de tranziie a generat o migraie masiv a artitilor, managerilor, teoreticienilor i a produsului cultural în ansamblu peste hotarele Republicii Moldova;

• Atât comunitatea artistic cât i artitii liber profesioniti nu au o acoperire legislativ corespunztoare. Artitii liber profesioniti nu se bucura de o asigurare sociala.

• Artitii au o slaba pregtire teoretica si nu beneficiaz de o asistenta materiala din partea statului.Asigurarea procesului creativ din partea statului este infim;

• Comunitatea artistica duce lipsa unei piee artistice viabile în Republica Moldova, produsulartistic are o circulaie extrem de limitata i nu este distribuit corespunztor;

•

Artitii vizuali duc lips de cunotine privind modul de organizare a activitii lor în noilecondiii economice; Sistemul de învmânt (toate nivelele f r excepie) nu face fa condiiiloractuale în pregtirea artitilor vizuali la scara naional.

• Rolul societii civile i a iniiativelor artistice independente ce pun accentul pe forme i practiciinovative, cu caracter experimental devin tot mai vizibile în societate.

• Sectorul non-profit implicat în activitile culturale nu are un suport real din partea autoritilorstatului i nu îi poate dezvolta capacitatea de a influena consolidarea unei piee artistice viabile.

Literatura

• Republica Moldova duce lips de o politic cultural de promovare i susinere a literaturii i

scriitorilor;

• Scriitorii sunt obligai de situaia economic i mecanismele existente s se ocupe de toate


3/31

3

problemele legate de realizarea unui produs literar;

• Oamenii de creaie nu beneficiaz de scutiri specifice fiscale i de un sistem de asisten social;

• Uniunea Scriitorilor s-a transformat dintr-o asociaie de creaie într-un sindicat de breasl;

• Scriitorii înc nu au deprinderile necesare pentru a-i promova creaia în condiiile economiei de pia;

•

Este necesar de elaborat mecanisme funcionabile de susinere a proiectelor literare;

Industriile culturale. Televiziunea i radioul

• Programele posturilor de televiziune din Moldova nu fac fa concurenei cu cele ale posturilordin rile vecine, în special România i Rusia;

• Posturile locale de televiziune i radio îi completeaz serviciile de programe în mare parte peretransmiterea posturilor de popularitate str ine în detrimentul produciei proprii, astfel limitând

participarea oamenilor de cultur din ar i promovarea culturii naionale;

• Dei dispunem de un numr mare de posturi de televiziune prin cablu, politica lor editorial este

determinat de retransmiterea posturilor de televiziune din Rusia, România, Ucraina, de lipsa produciei proprii i marginalizeaz unele posturi locale;

• Acoperire naional are doar un singur post de radio, postul naional „Radio Moldova”, iar dintrecele 3 reele naionale de televiziune, doar una este pus la dispoziia productorului local(Moldova 1);

• Autoritatea public, care reglementeaz activitatea în domeniul audiovizualului este ConsiliulCoordonator al Audiovizualului, iar pentru Instituia Public a Audiovizualului – i Consiliul deObservatori.

Industriile culturale. Producerea i distribuirea filmului

• În Moldova lipsete o strategie de relansare, producere i promovare a producieicinematografice;

• Studioul “Moldova-film” reprezint o instituie, care i-a pstrat capacitile de producie pe carele-a motenit de la sistemul centralizat;

• Dup privatizarea cinematografelor doar o parte din ele i-au restabilit activitatea, majoritateafiind concentrate în capital. Toate difuzeaz filme în limba rus, deoarece în Moldova lipsete uncentru (serviciu) de dublare/subtitrare a filmelor în limba de stat;

• În urma liberalizrii sistemului economic au aprut studiouri private de filme, unele fiind în stare

s produc i filme de ficiune de lungmetraj;• Majoritatea studiourilor particulare s-au specializat în producerea de spoturi publicitare, filme

documentare sau de scurtmetraj;

• Pentru relansarea produciei cinematografice este necesar atragerea investiiilor str ine;

• Este necesar elaborarea i adoptarea Legii cinematografiei, care, printre altele, ar prevedea imecanismul de inventariere, pstrare i difuzare a filmelor din arhiva studioului “Moldova-film”.

Industriile culturale. Editarea i realizarea cr ilor

• Editarea de cr i beneficiaz de scutiri la taxa pe valoarea adugat;• Editurile particip la licitaii pentru realizarea comenzii de stat de editare a manualelor, dar aceste

licitaii nu sunt transparente i nu exist condiii clare de determinare a învingtorilor licitaiilor;


4/31

4

• Majoritatea absolut a produciei de carte este realizat de ctre companiile particulare;

• Principala pia de desfacere a produselor editoriale este piaa României;

• Este necesar susinerea statului pentru promovarea editurilor pe piaa internaional;

• Libr riile nu beneficiaz de înlesniri fiscale;

• Editurile ar avea nevoie de un plan prealabil de cr i - comand de stat, aceasta ar permite

planificarea mai eficient i coordonarea activitii lor.• Este necesar i o politic de promovare a cr ii pe piaa intern.

Industriile culturale. Publicitatea

• Piaa publicitar se dezvolt dinamic;

• Companiile multinaionale nu sunt interesate de piaa Moldovei (probabil din cauza

retransmisiunilor posturilor str ine radio/tv);

• Multe prevederi ale Legii cu privire la publicitate i-au pierdut actualitatea;

• Necesit o delimitare mai clar definiia noiunii de publicitate;

• Majoritatea spoturilor publicitare sunt produse i difuzate în limba rus, nu contribuie la

dezvoltarea culturii naionale i la susinerea oamenilor de cultur , a limbii de stat.

Industriile culturale. Presa

• Situaia socio-economic dificil determin atitudinea populaiei fa de publicaiile din Moldova;

• Pentru a schimba situaia din domeniul presei scrise este necesar de diversificat oferta de

publicaii autohtone;

• Nu exist prevederi legale în vederea susinerii de ctre stat a mijloacelor de informare în mas în

limba de stat;

• Nu sunt create mecanisme economice efective, care s contribuie la dezvoltarea presei naionale;

• Nu exist faciliti pentru mijloacele de informare în mas, inclusiv în domeniul fiscal.

Industriile culturale. Meteugurile populare

• Meterul popular poate s-i desf oare activitatea în diferite forme juridice de organizare;

• Activitatea meterilor populari este coordonat de Uniunea Meterilor Populari;

• Cele mai dificile obstacole în practicarea meteugurilor populare în Republica Moldova sunt

legate de lipsa pieei de desfacere, de importul materiei prime, de aprecieri necompetente a valorii

artistice a lucr rilor i de includerea meterilor populari în categoria general de întreprinztor.

Industriile culturale. Show-business.

• Show-businessul r mâne cu mult în urm fa de realizrile rilor vecine,;

• O piedic în dezvoltarea rapid a show-bussinesului este în mare msur piaa mic i srac deconsum;

Casele de cultur .

• Moldova a motenit o larg reea de case de cultur ;


5/31

5

• Unele reforme r u administrate i lipsa finanelor au dus la distrugerea multor locauri de cultur ;

• Statul nu are elaborat o politic de dezvoltare i reorganizare a caselor de cultur ;

• O problem actual este retragerea din activitatea caselor de cultur a specialitilor calificai;

• Casele de cultur din sate sunt astzi subordonate Primarilor i consiliilor locale;

• În procesul de transmitere a caselor de cultur la balana administraiilor locale nu s-a inut cont

de posibilitile acestor comuniti de a întreine activitatea cminelor culturale;• Fiind subdiviziuni ale administraiilor locale, casele de cultur , în majoritatea cazurilor, nu sunt

persoane juridice;

• Specialitii consider c casele de cultur au fost i ar trebui s r mân principala instituie de promovare i organizare a activitilor culturale în satele noastre

2. Descentralizarea actului cultural i asigurarea accesului egal al populaiei la valorile

culturale

• Predomin o criz de administrare a culturii la toate nivelele. Ministerul Culturii nu are resurse

pentru a absorbi ideile i proiectele care vin din partea instituiilor i oamenilor de cultur ;• Este necesar descentralizarea întregului sistem administrativ i definirea exact a rolului fiecrui

actor din sectorul cultural în ce privete administraia central i în teritoriu;

• Nu exist un concept i nu este promovat produsul cultural în regiuni, municipii, raioane, orae;

• În Moldova nu exist o pia de art funcional;

• .Nu exist un raport de interaciune între regiuni, raioane i Centru, lipsete un schimb deinformaii, de produse cultural-artistice;

• Lipsete un sistem de informare a publicului i a comunitilor;

• Nu este promovat produsul cultural în regiuni, raioane;

•

Descentralizarea a fost ajustat la normele democratice doar în actele oficiale;• Finanarea de la bugetele locale pentru activitile culturale din teritoriu este mai mare în raport

cu finanarea de la bugetul central;

• Reconstrucia i reabilitarea edificiilor culturale, a obiectivelor din patrimoniul naional ar trebuis devin un obiectiv primordial al statului;

• Accesul la produsele culturale este determinat de nivelul veniturilor reale ale populaiei;

• Se impune o participare activ a Statului în calitate de beneficiar al produsului cultural;

• A se lua în consideraie c la nivelul seciilor raionale de cultur sunt concentrate cadre maicompetente în domeniu;

• Se cere crearea unor consilii pe lâng seciile raionale de cultur , care ar include atât

reprezentanii nivelului raional, cât i cel de comun i care ar elabora în comun politicile deachiziionare a cr ilor;

• Este necesar utilizarea pe larg a realizrilor industriilor electronice, facilitilor oferite deInternet, care fac posibil accesul populaiei la bogia patrimoniului cultural naional i universal;

• Casele de cultur urmeaz s fie dotate cu centre de informatizare bazate pe accesul la resurseleInternetului

• Este necesar educarea cititorului, promovarea interesului fa de carte prin organizarea de lecturicu public în coli, biblioteci, muzee;

• Se cere sporirea proiectelor culturale pentru localitile rurale; diversificarea i decentralizarea proiectelor.

• Participanii la „mesele rotunde” au propus, de asemenea, crearea unui Institut al Cr ii i a unor proiecte educaionale în cadrul acestui Institut; organizarea unor lansri de carte în provincie;

• Fondarea unor edituri ori filiale în provincie;


6/31

6

• Instituirea unor Fundaii culturale în raioane;

• Organizarea unor cluburi de lecturi pentru gzduirea întâlnirilor cu scriitorii, a unor conferine

mobile în casele-muzee ale scriitorilor;

• Organizarea de întâlniri cu responsabilii pentru cultur din raioane i crearea în colaborare cu ei a

unor proiecte culturale comune;

• De obicei, consilierii locali nu au pregtire în domeniu i nu cunosc valorile culturale, inclusiv la

nivel local;• Oamenii de cultur din teritoriu de cele mai multe ori nu au susinere de la administraia publica

i consilierii locali. ONG-urile locale au realizat foarte puine proiecte.

3. Protejarea i dezvoltarea patrimoniului cultural. Pstrarea identitii culturale

• Marea majoritate a edificiilor culturale în raioane necesit reparaie;

• Problema aa-zisei duble identiti român-moldovean r mâne actual pentru Moldova i are un

impact negativ în evoluia culturii. Este necesar depolitizarea problemei de identitate;

• Promovarea valorilor culturale indiferent de etnie;

•

A fost propus elaborarea unui proiect de modernizare a Muzeului literaturii;• Un rol important în protejarea i dezvoltarea patrimoniului cultural îl joac industriile culturale;

• Editurile au reuit în ultimii ani s ofere publicului cititor o vast gam de cr i ale clasicilor,

ediii care valorific patrimoniul folcloric, precum i ediii dedicate artei contemporane;

• Folosirea pe larg a tehnologiilor moderne, tehnologiilor digitale permit pstrarea, acumularea i

promovarea celor mai valoroase opere ale patrimoniului cultural naional;

• Lansarea Fondului electronic al valorilor culturale moldoveneti plasat în lumea Internetului.

• Casele de cultur steti au un rol deosebit pentru a asigura protejarea i dezvoltarea

patrimoniului cultural local;

• Pentru eficientizarea lucrului caselor de cultur , în ideea dezvoltrii patrimoniului cultural local,

se impune o colaborare strâns cu instituiile colare;

• Este necesar susinerea de ctre stat a meteugurilor tradiionale.

4. Reformarea coraportului Stat - Cultur

• Statul trebuie s asigure libertatea de creaie, autonomia creatorului, egalitatea oportunitilor;

• Este necesar elaborarea i promovarea legislaiei privind Statutul Artistului;

• Participarea statului în problema proteciei sociale i a integr rii tinerilor specialiti în domeniu,

în special de la sate;

• Se impune elaborarea unui studiu special în problema statutului artistului;

• Nu exist un cadru legal specific pentru sectorul artelor vizuale;

• Se constat o lips acut a managerilor în domeniul culturii;

• Ne confruntm cu existena unei probleme fundamentale cum ar fi reformarea sistemului

educaional;

• Programul Bologna deocamdat nu funcioneaz în Republica Moldova;

• Nivelul de pregtire a cadrelor didactice i calitatea programelor educaionale, a procesului

educaional în general este extrem de redus;

• Puterea actual este prtinitoare i ideologizeaz categoriile din domeniu, ceea ce constituie un

obstacol în dialogul omului de cultur cu autoritile;

Toate acestea au consecine nocive pentru evoluia culturii;

• Autoritile responsabile pentru cultur nu respect cele mai elementare norme ale unei societi

deschise;


7/31

7

• Societatea civil nu particip la luarea deciziilor privind politica în domeniul cultural i finanareaei;

• Nu exist criterii de selectare i aprobare a programelor literare finanate de stat;

• În ultimii ani se profileaz unele realizri de cultur liberal care nu sunt cunoscute ori suntsabotate de ctre autoritile statului;

• Este necesar trecerea oamenilor de cultur de la confruntare la dialog cu autoritile; izolarea de

putere înseamn în condiiile noastre izolare de societate;• Este oportun informarea societii civile cu privire la deciziile luate de autoriti, de discuii

publice ale proiectelor culturale i formarea unor Consilii din reprezentani ai societii civile pentru analiza cheltuielilor publice în domeniu;

• Elaborarea unor criterii mai clare de programare i organizare a aciunilor culturale la nivelnaional;

• Asigurarea transparenei deciziilor luate de stat; discuii publice ale proiectelor culturale;

• Ministerul Culturii i Turismului nu se implic în msura necesar în promovarea ofertei culturalemoldoveneti pe piaa internaional;

• Paralel cu optimizarea raporturilor cu autoritile statale, se cere i instituirea unor organizaii de

autoreglementare în domeniu;• Nivelul raional trebui s devin veriga principal în gestionarea actului cultural în ar ;

• Se impune reorganizarea seciilor de cultur ale consiliilor raionale în direcii culturale;

• Se cere formarea unor fonduri speciale cu destinaie pentru activitatea cultural.

5. Importana culturii în soluionarea problemelor comunitii

• Se propune crearea sau relansarea unor spaii pentru expoziii, prezentri de cr i, discuri i alteevenimente culturale în localitile rurale;

• Se impune alocarea de resurse pentru informarea comunitilor, crearea unei arhive/baze de date

despre instituiile culturale, iniiativele cultural-artistice, artiti i proiecte în domeniu;• Proiectele culturale pot realiza cea mai eficient influen pentru restabilirea încrederii dintre

Moldova i regiunea separatist Transnistria;

• Cultura poate contribui la rezolvarea problemei migraiei masive a populaiei peste hotarele riii susinerea diasporelor aprute în ultimul deceniu;

• Activitile culturale contribuie la descoperirea i promovarea tinerelor talente, la crearea imaginiirii peste hotare;

• Casele de cultur realizeaz mai multe funcii sociale pentru comuniti inclusiv cea de informare,de desf urare a discuiilor; ele sunt locauri de distracii i de odihn.

6. Finanarea Culturii: diversificarea surselor de finanare

• S-a constatat necesitatea unor aciuni privind instruirea pentru „fundrising” (capacitatea de aobine finanare), elaborarea unei politici de instruire a operatorilor din sectorul cultural;

• S-a constatat, c bugetul Ministerului Culturii i Turismului nu dispune de suficiente fonduri pentru o politic eficient în domeniu;

• Lipsete transparena în repartizarea fondurilor bugetare;

• Lipsete o scar a prioritilor în finanarea proiectelor culturale;

• Unii consider c dup adoptarea legii cu privire la cota de 0% la impozitul pe venit legeasponsorizrii i-a pierdut sensul;

• Statul nu susine financiar activitatea ONG-urilor;

• Nu este asigurat prin lege protecia social a artistului;

• Necesitatea adoptrii prin lege ca 1% din venit s fie repartizat pentru sectorul non-profit;


8/31

8

• Uniunile de Creaie sunt susinute financiar de buget, doar pentru realizarea unor proiecte;

• Crearea unei instituii de ageni literari;

• Sprijinirea editurilor independente i crearea de parteneriate cu editurile din str intate;

• Aprarea adecvat a drepturilor de autor;

• Crearea unui Fond cultural neguvernamental cu surse financiare atât de la stat, cât i din sursealternative i gestionat de un Consiliu de exper i independeni;

• Organizarea anual a unor concursuri de creaie, crearea unui fond de premii i burse; promovarea

cr ilor pe piaa de peste hotare (prin traduceri); sporirea rolului i eficienei activitii ataailorculturali;

• Crearea unui traseu turistic “literar”;

• Domeniul culturii nu poate fi lsat în completa dependen de conjunctura pieei;

• Scutirea editurilor de plata TVA a permis dezvoltarea acestui domeniu într-un ritm mai dinamicîn raport cu alte domenii ale culturii;

• Sunt necesare schimbri în sistemul fiscal pentru stimularea activitilor culturii, în special pentru acele care se afl în stare incipient (primii 3 ani de activitate);

• Stimularea pe cale fiscal a autorilor i interpreilor (În Irlanda, de exemplu, veniturile autorilorse impoziteaz doar cu 2% din sum);

• Este necesar de elaborat un mecanism eficient de atragere a investiiilor în producerea filmelor;

• Sursa de finanare a caselor de cultur sunt bugetele locale;

• Defalcrile de la bugetul central se calculeaz pe cap de locuitor, conform cuantumului de 5 lei laun locuitor al comunitii.

Algoritmul existent de finanare a culturii defavorizeaz localitile cu un numr mic de populaie

• Se propune alocarea unor subvenii fixe suplimentare i care nu ar depinde de numrul delocuitori, ci de realizrile comunitii în domeniul culturii;

Aceste fonduri ar putea fi distribuite de Comisiile speciale create la nivel raional în baza unor

proiecte înaintate de casele de cultur locale.


9/31

9

Anexa nr.1

1. Situaia actual a culturii în Republica Moldova

1.1. Cadrul legal de reglementare a culturii.

Constituia Republicii Moldova, legea fundamental a rii, determin dreptul cetenilor la creaie prin articolul 33, care prevede „(1) Libertatea creaiei artistice i tiinifice este garantat. Creaia nu

este supus cenzurii. (2) Dreptul cetenilor la proprietatea intelectual, interesele lor materiale i

morale ce apar în legtur cu diverse genuri de creaie intelectual sunt aprate de lege. (3) Statul

contribuie la pstrarea, la dezvoltarea i la propagarea realizrilor culturii i tiinei naionale i

mondiale.”. Deasemenea Constituia stabilete responsabilitatea cetenilor asupra proteciei

mediului înconjur tor, conservarea i ocrotirea monumentelor istorice i culturale. (art. 59).

Cadrul cultural i totalitatea domeniilor de activitate cultural este reglementat de Legea culturii

nr.413-XIV din 27.05.99. Adoptarea legii a avut ca scop asigurarea i protecia dreptuluiconstituional al cetenilor Republicii Moldova la activitatea cultural; stabilirea principiilor de

baz ale politicii culturale a statului i a normelor juridice, în baza crora este asigurat

dezvoltarea liber a culturii. Legea stabilete obligaiile statului, drepturile i libertile în domeniul

culturii, patrimoniul naional cultural, statutul oamenilor de creaie, organizarea i reglementarea

economic a culturii. Prin prezenta lege statul îi asum responsabilitatea de elaborare a politicelor

culturale i stabilirii prioritilor în activitatea cultural, elaborarea i finanarea programelor de stat

privind protecia i dezvoltarea culturii, stabilete direciile, formele i modalitile lor de

aplicare, protejeaz drepturile oamenilor de creaie la proprietate intelectual, apr interesele lor

patrimoniale i nepatrimoniale legate de activitatea de creaie, asigurar accesul liber al cetenilor

la activitatea cultural, la valori i bunuri culturale.

Toate monumentele, situate pe teritoriul Republicii Moldova, fac parte din patrimoniul ei cultural inatural i se afl sub protecia statului conform Legii privind ocrotirea monumentelor nr. 1530-XII din 22.06.1993. Registrul monumentelor se constituie pe baza investigaiilor efectuate de

Ministerul Culturii i de instituiile subordonate lui, ministerele i instituiile de resort, Academia de

tiine, instituiile de învmânt superior, de organizaiile obteti, savani, lucr tori de muzeu i

bibliotec, persoane particulare. Ocrotirea monumentelor de ctre stat prevede asigurarea

lucr rilor de evidena, studiere, punere în valoare, salvare, protejare, conservare i restaurare;

extinderea bazei materiale; folosina i accesibilitatea monumentelor pentru diverse investigaii,

în procesul de instruire i propagare. Ocrotirea de ctre stat este exercitat de Parlament, de Guvern,

de consiliile raionale, municipale, or eneti i comunale i de organele lor executive - prefecturile i primriile. Ocrotirea monumentelor documentare se face in baza Legii privind

Fondul Arhivistic al Republicii Moldova nr. 880-XII din 22.01.1992, care stabilete principiile deorganizare ale activitii de completare, eviden, pstrare i utilizare a Fondului arhivistic. Conform

legii fondul se constituie din Fondul arhivistic de stat, Fondul arhivistic obtesc, Fondul arhivistic al persoanelor fizice, ceteni ai Republicii Moldova, documentele i arhivele scoase în trecut din

Moldova i care astzi se afl în posesia instituiilor de stat, organizaiilor obteti i persoanelor

fizice din alte ri.

Cadrul juridic general de organizare i funcionare a muzeelor în Republica Moldova este stabilit de

Legea muzeelor nr. 1596-XV din 27.12.2002. Statul garanteaz condiii egale pentru organizarea i

funcionarea muzeelor, indiferent de profilul i tipul de proprietate ale acestora. Legea definete patrimoniul muzeal, stabilete modul de organizare i funcionare, responsabilitatea autoritilor de

stat fa de activitatea muzeelor, drepturile muzeelor i garaniile sociale ale lucr torilor muzeelor, baza tehnico-material i finanarea muzeelor, modul de organizare i lichidare a muzeelor.

Autoritatea central a administraiei publice, cu atribuii i competene în domeniul muzeelor, care

elaboreaz reglementrile de specialitate în domeniu i urmrete aplicarea prevederilor legale, este


10/31

1

stabilit Ministerul Culturii. Anume ministerul, prin intermediul aparatului central i al structurilor

specializate din subordine, asigur inerea evidenei muzeelor de toate tipurile, precum i elaborareai aplicarea strategiei naionale în domeniul muzeelor, respectarea prevederilor legale, a normelor i

metodologiei în domeniu, asigur îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova princonveniile internaionale referitoare la funcionarea i protecia muzeelor, reprezint statul în relaiile

cu proprietarii i administratorii de muzee.

Regimul juridic al activitii bibliotecilor este reglementat de Legea cu privire la biblioteci nr. 286-

XIII din 16.11.1994. Legea stabilete principiile de baz ale activitii bibliotecilor: accesibilitatea,

neangajarea politic, autonomia profesional. Sistemul naional de biblioteci este un ansamblu de

reele de biblioteci i centre biblioteconomice, organizate dup principiul teritorial i de ramur ,

fondate i întreinute de stat, menite s satisfac interesele i cerinele de informare, instruire i

culturalizare ale societii i subordonate unui organ comun de coordonare. Totodat, legea coninereglementri privind coleciile de bibliotec, baza economic a bibliotecilor, responsabilitatea pentru

înclcarea legii i mecanismul de colaborare internaional a bibliotecilor.

Principiile fundamentale ale activitii creatoare a teatrelor, circurilor i organizaiilor

concertistice, modul de înfiinare, reorganizare, lichidare, finanare i administrare a lor sunt

stabilite în Legea cu privire la teatre, circuri i organizaii concertistice nr. 1421-XV din

31.10.2002. Adoptarea legii a avut scopul de a pstra tradiiile autohtone i autenticitatea culturiiteatrale, artei spectacolului, dezvoltarea i propagarea realizrilor artei spectacolului, susinerea

relaiilor culturale interetnice, regionale i internaionale; asigurarea drepturilor cetenilor lalibertatea de creaie artistic, la participare în procesul artistic al teatrelor, circurilor i

organizaiilor concertistice, asigurarea accesului la arta lor; asigurarea de garanii legale pentru pstrarea sistemului instituiilor de cultur i art de stat (inclusiv a instituiilor de învmânt de

specialitate), municipale, departamentale, locale i pentru dezvoltarea armonioas a unor astfelde instituii, indiferent de forma lor juridic de organizare i de tipul de proprietate; crearea de

condiii pentru descoperirea tinerelor talente, pentru completarea i renovarea permanent a

personalului de creaie al teatrelor, circurilor i organizaiilor concertistice; crearea cadrului legal

pentru activitatea economico-financiar a instituiilor publice de cultur i art, a unui sistem de

protecie social a lucr torilor din domeniu.

Cadrul juridic pentru activitatea meterilor populari în vederea pstr rii meteugurilor artistice populare i dezvoltrii lor pe baza tradiiilor autentice ale artei populare este reglementat de Legea

privind meteugurile artistice populare Nr.135-XV din 20.03.2003. Activitatea în domeniulmeteugurilor artistice este reglementat în baza urmtoarelor principii generale: a) garantarea

libertii de creaie; b) garantarea dreptului meterilor populari de a activa independent i de a se

asocia în structuri cu diverse forme juridice de organizare, prevzute de legislaie; c) susinerea de

ctre stat a meteugurilor artistice, precum i a activitii de cercetare tiinific în domeniu; d)

promovarea colabor rii internaionale în domeniul cercetrii, pstr rii i dezvoltrii meteugurilor

artistice. Legea stabilete modul de activitate al meterilor populari, a organizaiilor lor i a

întreprinderilor din domeniul meteugurilor artistice, modul de atribuire a produselor meteugretila categoria obiectelor de artizanat, competenele autoritilor administraiei publice.

Dreptul de autor i drepturile conexe, aprarea acestor drepturi i r spunderea pentru violarea lor sânt

reglementate de Legea privind drepturile de autor i drepturile conexe nr. 293-XIII din

23.11.1994. Legea reglementeaz relaiile care apar în legtur cu crearea i valorificarea operelor

literare, de art i tiinifice (drept de autor), interpretrilor, fonogramelor i emisiunilor organizaiilor

de radioteledifuviziune (drepturi conexe). Autorul beneficiaz de dreptul exclusiv de autor asupra

operei sale, acesta rezultând din însui faptul crerii ei. Pentru apariia i exercitarea dreptului de

autor nu se cere înregistrare, alte proceduri speciale sau respectarea altor formaliti. Dreptul de autor

se extinde asupra operelor, indiferent de locul primei lor publicri, titularii dreptului de autor ai

crora sânt persoane fizice sau juridice din Republica Moldova; operelor publicate pentru prima dat în Republica Moldova, indiferent de cetenia titularului dreptului de autor; altor opere în

corespundere cu tratatele internaionale, la care Republica Moldova este parte.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat i un ir de legi, care reglementeaz activitatea unor


11/31

1

instituii din domeniul industriilor culturale. Astfel dup lungi discuii i dezbateri a fost adoptatCodul audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260-XVI din 27.07.2006. Adoptarea codului aavut drept scop asigurarea apr rii drepturilor consumatorului de programe de a recepiona informaiicorecte i obiective, care ar contribui la libera formare a opiniei, asigurarea drepturilorradiodifuzorilor la libertate editorial i libertate de exprimare, instituirea principiilor democratice defuncionare a audiovizualului din Republica Moldova. Codul stabilete bazele juridice dereglementare a proceselor de concepere, transmisie i/sau retransmisie prin intermediul mijloacelor

de televiziune i radiodifuziune a serviciilor de programe ale radiodifuzorilor aflai sub jurisdiciaRepublicii Moldova i exercitarea controlului societii asupra activitii instituiilor în domeniulaudiovizualului din Republica Moldova.

Politica de stat în domeniul activitii editoriale este reglementat de Legea cu privire la activitateaeditorial nr. 939-IV din 20.04.2000. Legea prevede principiile neadmiterii monopolizrii,respectrii deplinei liberti, consolidrii i modernizrii bazei tehnico-materiale,organizatorice, juridice i tiinifice în domeniu. Politica de stat în domeniul activitii editorialeeste orientat spre: a) susinerea editrii cr ii naionale, completarea pieei i a fondurilor de

biblioteci cu ediii în limba de stat, asigurarea cu literatur necesar a autoritilor administraiei publice centrale i locale, a instituiilor de învmânt, de cultur , tiinifice, juridice i economice;

b) editarea cr ii naionale cu sprijinul autoritilor administraiei publice i cu concursulcomunitilor naional-culturale. Statul acorda prioriti programelor naionale de carte, bazate pe principiile comenzii de stat, cu scopul de a asigura funcionarea i colaborarea puterilor legislativ,executiv i judectoreasca, a instituiilor de ocrotire a sntii, tiinifice, de învmânt, decultur i de protecie social a populaiei.

Contientizând necesitatea elabor rii unei strategii de dezvoltarea a culturii în Republica Moldova lanivel guvernamental au fost elaborate câteva documente. Primul a fost lansarea programului

Dezvoltarea i ocrotirea culturii i artei în Republica Moldova pentru anii 1993-2000 , fiind abrogatîn 1997. Obiectivul principal l-a constituit conservarea i ocrotirea motenirii culturale, de rând cumeninerea sistemului de instituii care asigur cadrul de dezvoltare a vieii spirituale. Obiectivele

propuse erau o prioritate de scurt i lung durat, fiind finanat din surse bugetare i nebugetare,astfel încât formau un sistem plurivalent de susinere i creare a condiiilor pentru dezvoltarea i

promovarea culturii. Un alt document, care poate fi considerat un instrument al politicii de stat îndomeniul culturii a fost cel privind Dezvoltarea i ocrotirea culturii i artei în Republica Moldova

pentru anii 1997-1998. Aceast strategie a trasat direcii de activitate, dar nu a oferit soluii sauaciuni practice, care ar fi putut s ridice nivelul de dezvoltare a instituiilor culturale. Programul afost prelungit pân în anul 2000 i mai târziu suplimentat cu un amplu proiect strategic pân în anul2005.

În cadrul proiectului MOSAIC desf urat de ctre Consiliul Europei, în Republica Moldova, pentru prima dat în 2001, a fost lansat un studiu realizat de ctre exper ii moldoveni în colaborare cuexper i internaionali, desemnai de ctre Consiliul Europei, întitulat „Politica cultural a Republicii

Moldova”. În cadrul studiului au fost elaborate un ir de recomandri pentru dezvoltarea strategieiculturale, printre care guvernul este chemat s trateze cultura ca un factor important al schimbrilorsociale, al regener rii i dezvoltrii economice, i s lanseze o dezbatere naional pe marginea

politicii culturale la nivel naional, regional, local. Politica cultural trebuie s includ strategii deatragere a surselor noi de bani publici pentru a proteja i moderniza instituiile i reelele de cultur ,msuri fiscale pentru necesitile specifice ale artitilor i instituiilor de cultur într-o economie de

pia, aplicarea stimulentelor pentru încurajarea sponsorilor i donatorilor individuali, asigurareainstruirii profesionitilor din cultur în elaborarea de proiecte, a abilitilor de administrare.

Conform prevederilor legii culturii „autoritatea public central de specialitate în domeniul culturii,care coordoneaz activitatea culturala în stat este ministerul de profil”. Dup alegerile din 2005 i

aprobrii structurii guvernului, a fost creat Ministerul Culturii i Turismului. Ministerul este unicaautoritate a administraiei publice centrale de specialitate, care promoveaz politica statului îndomeniul culturii, artelor, editrii, poligrafiei, comer ului cu carte, cinematografiei i turismului. Înurma restructur rii realizate în cadrul Ministerului au fost create 8 direcii. Direcia general


12/31

1

strategie i dezvoltare are scopul de a elabora politica cultural a Republicii Moldova, documentasupra cruia se lucreaz în prezent.

1.2. Artele interpretative

Structura instituional a artelor interpretative const dintr-o reea ce include 11 teatre dramatice, de

comedie i muzicale, 3 teatre pentru copii i tineret, Teatrul de Oper i Balet, organizaiiconcertistice (Filarmonica de stat, Sala cu Org, asociaia concertistic „Moldova-concert”), colectiveartistice (dou orchestre simfonice, o orchestr mixt, o orchestr de camer ), reea de instituii deînvmânt muzical general (coli muzicale pentru copii) i profesionist (Academia de muzic, teatrui arte plastice, coala medie special de muzic, Colegiul de muzic). Activitatea instituiilor dindomeniul artelor interpretative este concentrat în Chiinu. Criza economic în perioada de tranziiea avut un impact negativ asupra instituiilor de cultur i art – baza tehnico-material a degradat,muli specialiti au plecat în alte domenii de activitate din cauza salariilor mici. Astzi salariul unui

profesor de la Academia de muzic, teatru i arte plastice este de 780 lei (circa 47 Euro). Sr cireadin aceleai motive a populaiei, în special a intelectualitii, consumatorul principal, a dus lascderea interesului fa de produsele artistice – spectacole, concerte. Din aceleai considerente

colectivele artistice nu practic turneie la ar . Personalul instituiilor culturale nu posed cunotinei deprinderi de activitate în condiiile economiei de pia. Situaia economic nu este favorabil apariiei i activitii colectivelor artistice pe baz privat.

Schimbarea eseniala de dup anul 1990 (cderea regimului totalitar) este c actul cultural a devenitunul liber i necondiionat datorita libertii de exprimare, îns, în acelai timp, societatea în general,i artitii-creatorii, în special, s-au confruntat cu dificulti majore în a-i exercita actul creativdatorit colapsului economic, lipsei unei strategii din partea Ministerului de resort i a perioadei detranziie mult prea îndelungate. În astfel de condiii artitii-creatorii sau confruntat cu problemecomplexe, nefiind acoperii legal în activitatea sa de liber-profesioniti, adic neavând o acoperire

juridic corespunztoare.

Legea cu privire la teatre, organizaii concertistice i circ nu se realizeaz în practic. Lipsamijloacelor financiare i mecanismul centralizat de finanare a instituiilor de cultur nu stimuleaz activitatea i creativitatea instituiilor de cultur . Nu exist un regulament care ar stabili mecanismul

prioritile i principiile de finanare ale instituiilor din domeniu. Bugetul central i cel local continu s r mân unicele surse de finanare a instituiilor i activitilor culturale. Instituiile i organizaiilenestatale nu au acces la aceste mijloace financiare.

Drept o ans suplimentar de rezolvare a problemelor financiare pentru colectivele teatrale iconcertistice sunt turneele peste hotare. Astfel, trupa Teatrului de Oper i Balet are numeroasedeplasri peste hotare, durata crora ine uneori câteva luni. Din aceast cauz numrul de spectacole

prezentate în Moldova este destul de mic.

Stabilitatea economic din ultimii ani a schimbat puin situaia. Astfel, dac în 2004 au fost prezentate 1833 de spectacole, atunci în 2005 numrul lor a constituit 2117 de reprezentaii, iarnumrul de spectatori, care au vizitat teatrele a crescut de la 314 mii la 368 mii, respectiv.

1.3. Artele vizuale

Perioada de tranziie de la sistemul centralizat la economia de pia a condiionat reformareasistemului instituional în domeniul artelor plastice. S-a redus numrul de comenzi, în special pe liniaFondului Plastic al Uniunii Artitilor Plastici (UAP), pe de o parte, iar pe de alt parte au sporit

preurile de întreinere a atelierelor. A devenit dificil posibilitatea de a obine un atelier de creaie

motivul fiind lipsa de construcii specializate, dei unii observ c blocurile Fondului artistic suntacaparate de pizzerii i magazine, ateliere de tot felul. Lipsa unei piee adecvate de desfacere a dus lao migrare masiv a plasticienilor i (ori) a operelor lor peste hotare. Astfel arta profesionist a sc pat


13/31

1

de marginalizarea ideologic, dar a nimerit sub marginalizarea economic. Numrul de opere vândutei câtigurile obinute sunt derizorii i nu exist o eviden strict a ieirii lor din ar .

Procesele de liberalizare, dispariia cenzurii ideologice i a interdiciilor administrative au contribuitla diversificarea formelor de asociere a artitilor plastici. Cu toate c Uniunea Artitilor Plasticicontinu s r mân cea mai mare organizaie obteasc de artiti în domeniu din Moldova, ea i-amodificat simitor modul de activitate, devenind dintr-o asociaie de breasl, o asociaie de grupri deartiti plastici, unii pe baz de idei i platforme de creaie. De obicei aceste grupri nu sunt mari i,deocamdat perioada lor de activitate este destul de redus. Ca exemplu pot servi organizaiile deartiti plastici „Fantom”, care a activat în perioada anilor 1990 – 1993, grupul „Zece” s-a creat i s-adesfiinat în acelai an 1993.

Un rol deosebit în viaa artistic îl desf oar Centrul pentru Art Contemporan KSA:K, înfiinat înanul 1997 în cadrul Fundaiei SOROS, acesta activeaz din 2000 ca instituie independent, non-

profit, promovând practicile artei contemporan pe plan local.

Centrul KSA:K a contribuit esenial la consolidarea relaiilor internaionale în domeniu; dezvoltareaactivitilor de advocacy pentru definirea i consolidarea poziiei artistului i practicilor arteicontemporane în societate; diversificarea produsului comercial de art contemporan, accesarea pieei

i vinderea produsului artistic. Expoziiile, aciunile Centrului KSAK au rolul de a familiariza publicul larg i comunitatea artistica în special cu noile tendine i practici ale artei i culturiicontemporane.

În ultimul timp prin diferite activiti culturale s-au manifestat asociaiile artitilor plastici “Papyrus-studio”, „DOR”, asociaia tinerilor plasticieni „Oberlicht”. Asociaia Artitilor Plastici “Papyrus-studio” este o organizaie neguvernamental, care activeaz din 1999 i are ca scop animarea vieiiartistice din Republica Moldova prin implementarea noilor tehnologii i materiale : în specialexperimentarea în hârtia manual, gravur , art-obiect.

Asociaia ARS DOR unete si prezint o noua generaie de culturologi, antropologi, ort-manageri,curatori, artiti, poiei, i intelectuali din Moldova. Din anul 2002 ARS DOR implementeaz proiecte

socio-culturale, ce au drept scop renaterea societii prin cultur , creând o alternativ pentru tineriidin diverse domenii ale culturii.

În scopul studierii fenomenelor artistice din Moldova în cadrul Academiei de tiine activeaz seciile„Arta plastic” i „Artele decorative, arhitectura i designul”. Învmântul artistic în domeniulartelor vizuale este realizat de ctre instituii cu o bogat istorie i mari realizri, precum Academiade Muzic, Teatru i Arte Plastice, catedra de pictur i grafic a Universitii Pedagogice „IonCreang”, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plmdeal”, Liceul de arte plastice „Igor Vieru”, ia.

1.4. Literatura

Literatura nu beneficiaz pân la ora actual de un cadru legal adecvat. Legile care se refer inclusivla literatur fac parte din legislaia cultural general sau din legislaia sectoarelor în conexiune culiteratura: Legea Culturii (1999); Legea cu privire la Drepturile de autor i Conexe (2000); Legea cu

privire la biblioteci (1994); Legea cu privire la activitatea editorial (2000); Legea cu privire lafilantropie i sponsorizare (2002).

Astfel se constat, c literatura este plasat pe un loc defavorizat în promovarea politicilor culturaleale statului.

Literatura i literaii se confrunt la ora actual cu un proces dificil de schimbare a mentalitii, abiaîncep s contientizeze faptul c, pe lâng funcia de baz, ei pot i trebuie s ofere servicii culturale

populaiei. Or, aceast radical schimbare de statut nu are înc un mecanism adecvat de funcionare.În consecin, scriitorul este obligat s se ocupe de toate problemele generate de crearea, dar irealizare unui produs literar.


14/31

1

Aceast situaie este agravat de faptul, c absoluta majoritate a literailor nu au deprinderile icunotinele necesare pentru a-i promova creaia în condiiile economiei de pia.

Se constat c Uniunea Scriitorilor, graie unui cadru legal învechit, s-a transformat actualmente într-un sindicat de breasl, ocolind problemele de creaie i misiunea de expert în domeniu.

Scriitorul îi câtig singur existena prin patronajul unor instituii sau din drepturile de autor. Daraceste drepturi nu produc suficieni bani pentru a asigura activitatea de creaie. În Moldova scriitorii

nu dispun de un cadru fiscal flexibil i a un sistem de asisten social.Literatura este o for economico-social, iar produsul ei cultural este multidimensional: ea producecultur general, educaie, putere de viziune i alegere, civilizaie, umanitate etc., îns de aceast for economic nu se ine cont în programele de dezvoltare ale statului. În Moldova nu exist unmecanism de susinere a scriitorilor care le-ar permite s-i desf oare activitatea.

Datorit universalitii preocuprilor sale, literatura este implicat i poate fi util în mai multedomenii, dar politica cultural vizavi de acest domeniu al artei este una de marginalizare.

De rând cu multe alte sectoare culturale, literatura este tot timpul frustrat de trivialitatea iinechitatea deciziilor luate “undeva” de “nu se tie cine” asupra iniiativelor sale (prin taxe iimpozite exagerate, lips de programe de stimulare i de criterii pentru proiectele literare, izolare de

public, onorarii sub orice limit de existen.

Paralel, literatura se confrunt i cu consecinele propriilor iluzii. Statutul ei, “confortabil” în perioada totalitar i “exclusiv” în anii revoluiei lingvistice nu mai este valabil într-o economie de pia. Or, în logica lipsit de gratitudini a acesteia, salvarea scriitorului nu const numai în receptarealiteraturii, ci i în învingerea iner iilor, extinderea i diversificarea strategiilor de aciune.

În condiiile economiei de pia statutul de literat-liber profesionist este o etap care se obine dup ani prin opere valoroase i susinere din partea cititorilor i editorilor.

1.5. Industriile culturale

Printre domeniile de baz ale industriilor culturale în Republica Moldova pot fi evideniateteleviziunea i radioul, producerea i distribuirea filmelor, editarea i realizarea cr ilor, publicitatea,

presa, meteugurile populare, show-bussinesul.

Televiziunea i radioul

Prima Lege a audiovizualului adoptat în 1995, a pus începutul dezvoltrii audiovizualului pe bazadiversificrii surselor i formelor de proprietate. Dezvoltarea rapid a audiovizualului în rile vecinea dus la dezvoltarea fenomenului de retransmitere a produciilor TV str ine în detrimentul

produciilor autohtone. Calitatea programelor principalului productor de emisiuni TV, postulnaional „Moldova 1”, nu face fa concurenei cu alte posturi de televiziune de peste hotare.Amplasarea publicitii s-a concentrat în cadrul produciilor TV retransmise din alte ri, în specialdin Rusia. Pe parcursul anilor s-a dezvoltat i piaa posturilor locale de TV constituind la începutulanului 2007 35 de studiouri locale cu emisie prin eter. Produsele de baz ale acestor studiouri constauîn realizarea unor emisiuni de tiri i, dup caz, emisiuni tematice, felicitri. Putem afirma c

programele de divertisment în care de obicei sunt invitai oameni de cultur , sunt promovate creaiileartistice –lipsesc cu desvâr ire. Atât posturile de radio i TV, cât i presa scris, au încetat a pltionorarii artitilor, oamenilor de cultur .

Operatorii de televiziune prin cablu, în marea lor majoritate, nu produc emisiuni, ci retransmit în pachetele sale posturi de televiziune din Rusia, Ucraina i România. Posturi de televiziune prin cabluactiveaz astzi în toate raioanele, acordând servicii nu numai locuitorilor oraelor, ci i locuitorilor

din localitile rurale. Numrul total al operatorilor TV cu emisie prin cablu constituie peste 160 de posturi.

În Moldova exist un singur post de radio cu acoperire naional - postul naional „Radio Moldova”,


15/31

1

care face parte din compania public „Teleradio Moldova”. Activeaz, de asemenea, un ir de posturicu acoperire regional, care retransmit emisiuni ale posturilor de radio din Rusia i din România, iintervenii scurte ale emisiunilor proprii în ore nefavorabile. Posturile locale de radio sunt amplasateîn majoritatea absolut a raioanelor i constituie 44 de staii care difuzeaz prin eter i un post deradio cu difuzare prin cablu (satul Sr tenii Mari).

Doar postul naional TV „Moldova 1” i postul naional „Radio Moldova” sunt întreprinderi finanatedin buget. Toate celelalte posturi de radio i televiziune (excepie „Teleradio Gguzia”) suntîntreprinderi private.

Autoritatea public, care reglementeaz i coordoneaz funcionarea companiilor, studiourilor i posturilor în domeniul audiovizualului este Consiliul Coordonator al Audiovizualului. În iulie 2006,dup recomandrile Adunrii Parlamentare a Consiliului Europei i îndelungate dezbateri cusocietatea civil, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat noul Cod al Audiovizualului, care laopinia mai multor exper i, poate fi considerat un pas considerabil spre îmbuntirea condiiilor deactivitate a operatorilor de radioteleviziune. În acelai timp, una din problemele de baz, pe care noulcod nu a reuit s-o elimine este influena politicului asupra activitii Consiliului Coordonator alAudiovizualului i asupra Consiliului de Observatori ai Instituiei Publice „Teleradio Moldova”.

Producerea i distribuirea filmului

Producerea filmului în Moldova a început odat cu fondarea studioului „Moldova-film” în anul 1952.Primele filme documentare au fost turnat în acelai an („Codrii” i „Conservele moldoveneti”), iar

primul film de ficiune a fost lansat în 1957. („Când omul nu-i la locul lui”). În anii 70 ai secoluluitrecut produciile studioului moldovenesc s-au afirmat i pe piaa internaional, obinând chiarGrand Prix la Cannes. La sfâr itul anilor 80, studioul „Moldova-film” producea anual peste 25 defilme documentare, câte 3-4 filme de ficiune de lungmetraj i 4 filme de desene animate. Din pcate,spre deosebire de studiourile din alte republici foste unionale, producia studioului „Moldova-film”era realizat în limba rus i doar mai târziu, dup aprobare de ctre Ivan Bodiu i de ctre Moscva,

dublate în limba matern, iar prin subiectele abordate, deseori era denigrat propriul popor. Odat cuapariia problemelor economice ale perioadei de tranziie, a început degradarea industrieicinematografice în Republica Moldova. Sumele alocate de la buget nu erau în stare s acopere nicicheltuielile curente de întreinere a bazei de producie a studioului. Totodat, datorit unor fonduri dealternativ, au început s apar studiouri particulare de producere a filmelor – „Buciumul” (1992),„SINM” (1992), OWH studio (1995) i a. În ultimii ani alocaiile statului pentru studioul „Moldova-film” au crescut, astfel în 2006 fiind realizate 5 filme de scurtmetraj, 9 filme documentare i undocumentar de lungmetraj.

Odat cu trecerea la economia de pia, s-a distrus sistemul de difuzare i proiectare a filmelor.Cinematografele au fost privatizate, iar noii st pâni, în mare parte, nu au fost în stare s asigurereamenajarea i înzestrarea noilor spaii cu instalaii cinematografice noi. Primul cinematografreutilat dup tehnologiile moderne a fost cinematograful „Patria”, care în prezent s-a transformat înreea de cinematografe cu dou sli în Chiinu i câte o sal la Bli, Ungheni i Cahul. La Chiinufuncioneaz înc trei cinematografe cu dotare tehnic respectiv – „Flacra”, „Odeon” i„Gaudeamus”. În afar de cinematograful „ Odeon”, în care o parte din producie este prezentat înlimba român, toate celelalte cinematografe ruleaz filme importate prin sistemul de distribuie dinRusia i prezentate în limba rus. Dei conform Constituiei avem o limb oficial, statul nu aîntreprins nimic în vederea dublrii ori subtitr rii filmelor prezentate în limba rii. În localitilerurale activeaz 44 sli de cinema.

Coordonarea domeniului cinematografic în Moldova în perioada 2001 – 2005 a fost realizat de ctreDepartamentul Cinematografie din cadrul Ministerului Culturii al Republicii Moldova. Scopul

departamentului era promovarea politicii de stat în sfera produciei cinematografice, reglementareaactivitii cinematografice în domeniul privat, crearea condiiilor necesare pentru producerea,difuzarea, exploatarea, restaurarea si conservarea operelor cinematografice de înalta valoare artistica.În 2005 Departamentul a fost transformat în Direcia Cinematografie pe lâng Ministerul Culturii i


16/31

1

Turismului, iar în 2006 a fost lichidat i direcia dat. Toate aceste schimbri frecvente i radicaledenot faptul c în Moldova lipsete o strategie clar în dezvoltarea cinematografiei i tr gnareaelabor rii i adoptrii politicii naionale în cinematografie creeaz perspectiva declinului total în acestdomeniu al industriilor culturale. Pe de alt parte, nici productorii nu au prezentat proiecte viabile,cu garanii c mijloacele financiare alocate se vor recupera.

Editarea i comercializarea cr ilor

Editarea cr ilor în Republica Moldova este reglementat de ctre Legea cu privire la activitateaeditorial. Aceast lege a stabilit condiiile de dezvoltare a editrii cr ilor. Pe parcursul acestor aninumrul cr ilor i brourilor editate a fost în cretere permanent. Astfel dac în anul 2000 au fosteditate 1300 uniti de tipar, dintre care 939 în limba român, atunci în anii urmtori, în 2001 au fosteditate 1715 (1244) uniti de tipar, în 2002 – 1890 (1378), iar în 2005 numrul a ajuns la 2386(1670) uniti de tipar. Tirajul total al cr ilor editate în 2005 a ajuns la 2,4 milioane de uniti,inclusiv 1,9 milioane în limba român. Doar 2,3% din întreaga producie editorial în 2005 erarealizat de ctre editurile de stat „Cartea Moldovei” i „Lumina”. Restul produciei a fost produs deediturile particulare. Facilitile fiscale acordate editurilor (scutirea de taxa pe valoarea adugat),

noile tehnologii digitale, spaiul lingvistic comun cu România i aderarea ei la Uniunea European creeaz oportuniti optimiste pentru productorii de carte din Moldova. În acelai timp sunt i probleme, care necesit a fi soluionate prin definirea mai exact a unor termeni legali ce in deimpozitarea dreptului de autor, libera circulaie a informaiei.

Privatizarea libr riilor din reeaua unic a libr riilor de cr i „Luminia”, efectuat în Moldova lamijlocul anilor 90, a distrus un sistem centralizat de distribuire a cr ii creat care, dei creat în timpulsovietic, avea unele merite i perspective benefice. Libr riile, în special cele din localitile rurale, nuau putut face fa condiiilor impuse de economia de pia. În prezent realizatorii de carte suntconstituii în societi comerciale, care pltesc aceleai taxe i impozite ca i orice ali agenicomerciali. Deoarece veniturile de la realizarea cr ilor sunt mici (moldoveanul nu renun la o sticl

pentru o carte), iar faciliti fiscale sau de alt gen nu exist, puini din agenii economici ori peroane

private risc s lanseze un business în baza vânzrii de carte. Excepie poate servi PrimriaChiinului, care pe parcursul mai multor ani a realizat un program de realizare de carte, oferinddiferite faciliti agenilor economici, ceea ce a contribuit la o dezvoltare mai rapid a libr riilor încomparaie cu alte localiti din ar .

Publicitatea

Publicitatea este un instrument de baz care ajut în promovarea bunurilor i a serviciilor. În acelaitimp este un produs al creaiei. Formarea pieei publicitare în Moldova a început odat cu trecereaeconomiei la noile condiii de activitate, bazate pe legile economiei de pia.

Activitatea agenilor economici din domeniul publicitii este reglementat de legea cu privire la publicitate adoptat la 27 iunie 1997. În ultimul timp, acest domeniu se dezvolt într-un ritm dinamici crete anual cu 25-40%. În prezent peste 200 de agenii presteaz servicii de publicitate. Ageniilecu branduri multinaionale deocamdat sunt puine, dar ritmul creterii pieei i a veniturilor este unargument decisiv pentru oamenii de afaceri de peste hotare. În anul 2006 volumul afacerilor în

publicitate a constituit peste 14 milioane de USD. 80% din circuitul financiar publicitar din Moldovareprezint finane din afara rii, aduse de ageniile publicitare, bani care sunt cheltuii in ara, dincare se pltesc impozite, se creeaz locuri de munc, mrindu-se capacitatea pieei de consum. Cutoate acestea, acest domeniu r mâne în urm de nivelul atins de rile vecine – România i Ukraina.

Exper ii consider c multe dintre prevederile Legii cu privire la publicitate i-au pierdut din

actualitate i urmeaz s fie revzute. În particular, e necesar de a opera amendamente în ceea ce privete articolele ce vizeaz definiia noiunii de publicitate, domeniul de aplicare a Legii i cerinelegenerale aplicabile reclamei i difuzrii acesteia. Astfel, publicaiile periodice i organele fiscale nuinterpreteaz în acelai fel problemele de impozitare a publicitii politice i sociale, i a publicitii


17/31

1

ce nu are legtur cu realizarea unei activiti comerciale, cum ar fi anunarea de posturi vacante,raportul semestrial al bncilor, avizele societilor pe aciuni, cererile de chemare în instan a pr ilorîn cazul în care domiciliul acestora nu este cunoscut etc.

Nu este clar de ce cu acordul tacit al autoritilor statului, în contradicie cu prevederileconstituionale, majoritatea publicitii este realizat i difuzat în limbi str ine.

Presa

Tirajul anual total al revistelor i publicaiilor periodice în perioada 2002 - 2005 s-a dublat de la 3,5milioane de exemplare pe an pân la 7,0 ml de exemplare. A continuat s creasc i cota parte arevistelor în limba român de la 34% în 2002 pân la 48% în 2005. O situaie mai dificil se atest laeditarea ziarelor, tirajul unic al crora pe parcursul acestor ani a r mas la acelai nivel de 1,2 – 1,5mln. exemplare. Conform datelor sociologice pentru 80% din populaia Republicii Moldova,

principala surs de informare este televiziunea i doar 26% primesc informaia din presa scris.Situaia socio-economic dificil determin în parte atitudinea populaiei fa de ediiile tiprite.Pornind de la analiza structurii bugetelor familiale, se poate afirma, c produsele mass-media tipriteocup ultimele locuri în preferinele consumatorilor, constituind în anul 2005 doar 0,43% din toate

cheltuielile. Pe parcursul ultimilor ani situaia nu s-a schimbat semnificativ. Decalajul cheltuieliloreste i mai pronunat în localitile rurale, unde dup estimrile exper ilor acest procent constituiedoar 0, 27%. Cu toate c preurile la ediiile tiprite cresc cu mult mai încet decât coul de consum,în perioada 2001 – 2005 ele au crescut doar cu 19,3% în timp ce coul de consum a crescut cu 36,8%cererea la produsele mass-media nu manifest tendine de cretere. Pe de alt parte vom constata c

posibiliti de formare a cererii sunt, deoarece în aceiai structur a cheltuielilor un procent destul deimpuntor îl constituie cheltuielile pentru buturi alcoolice i tutun, iar pentru convorbiri telefonicemoldovenii cheltuie o sum egal cu câteva bugete anuale. Pentru a schimba situaia este necesar dediversificat oferta de ediii tiprite, inclusiv prin extinderea locurilor de realizare a ediiilor periodice.

Activitatea în domeniul presei este reglementat de ctre Legea Presei adoptat la 26 octombrie 1994.Aceast lege stabilete relaiile dintre mijloacele tiprite de informare în mas, stat i societate prin

recunoaterea drepturilor i determinarea sferei de obligaii ale jurnalitilor i ale mijloacelor deinformare în mas. În februarie 1999 prin Hotrârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 277-XIV afost aprobat “Concepia despre susinerea i stimularea de ctre stat a mijloacelor de informare înmas, pentru anii 1999-2003”. În prezent prevederile acestei hotrâri au r mas la fel de importante,deoarece multe dintre cele enumerate în concepia sus-numit r mân neaplicate, deoarece pân înmomentul de fa nu a fost adoptat o lege privind susinerea de ctre stat a mijloacelor de informareîn mas în special a celor în limba rii, nu sunt create condiii pentru activitatea mijloacelor deinformare în mas cu caracter informativ-publicistic, f r a ine cont de forma de proprietate i deorganizarea juridic a acestora. În Moldova lipsete o cas a jurnalistului, iar UJM a fost permanentmarginalizat. Astfel jurnalitii sunt lipsii de spaii pentru întruniri, dezbateri, conferine de pres, nudispun de un centru informativ, o bibliotec specializat. Un etaj al Casei presei, f r acordul

jurnalitilor, s-a transformat în centru comercial. Totodat, nu sunt create suficiente mecanismeefective, care s contribuie la dezvoltarea presei naionale, nu exist faciliti pentru mijloacele deinformare în mas, inclusiv în domeniul fiscal. În afar de aceasta, subveniile de stat acordateindirect unor anumite mijloace de informare în mas sunt o mrturie a modului de difereniat deabordare, pe care îl practic statul i pun într-o situaie de inegalitate publicaiile periodice existente

pe teritoriul Republicii Moldova, în special fiind defavorizate cele de limb român.

Meteugurile populare

Activitatea meterilor populari, a organizaiilor lor i a întreprinderilor din domeniul meteugurilor

artistice se desf oar în baza Legii privind meteugurile populare aprobat în martie 2003. Înconformitate cu aceast lege meterul popular este în drept s-i desf oare activitatea atât în bazacontractelor cu persoane juridice, cât i în calitate de întreprinztor individual, f r a se înregistra ca

persoan juridic. Meterul popular poate s-i desf oare activitatea în diferite forme juridice de


18/31

1

organizare prevzute de legislaie. Activitatea meterilor populari este coordonat de UniuneaMeterilor Populari (UMP) din Moldova – uniune de creaie care reunete cei mai reprezentativimeteri populari din ar i care activeaz conform statutului su, având drept scop pstrarea,dezvoltarea i propagarea meteugurilor artistice. În prezent uniunea întrunete peste 250 de

persoane, meteri populari, care îi desf oar activitatea în diferite domenii: ceramica popular ,împletitul în paie, esutul artistic, prelucrarea artistic a pietrei, pielii, lemnului, croetarea,confecionarea instrumentelor populare, împletitul în fibre vegetale, i a. Autoritile publice locale

sunt obligate s acorde meterilor populari, organizaiilor lor i întreprinderilor din domeniulmeteugurilor artistice faciliti fiscale i de alt natur .

Cele mai dificile obstacole în practicarea meteugurilor populare în Republica Moldova sunt legatede lipsa pieei de desfacere, de importul materiei prime, de aprecierea deseori incorect a valoriiartistice a lucr rilor, includerea meterilor populari în categoria general de întreprinztor, f r diferenierea specificului acestei activiti, inexistena unui regulament de atribuire a titlului de“meter popular”.

Show-business

Dezvoltarea industriei showului în Moldova r mâne cu mult în urm fa de realizrile rilorvecine, mai ales Rusia, care nu e vecin dar domin prin pr ile noastre, i România, i esteinfluenat, în mare msur de aceste piee. Radiodifuzorii din Moldova nu dispun de specialiti,mijloace financiare i tehnic modern pentru a crea show-produse de calitate. i totui, în ultimii aniau aprut mai multe studiouri de imprimare sonor , care tind s realizeze produse de calitate nunumai pentru piaa intern, dar i extern. Sunt create i se dezvolt activitatea diferitor cluburi,crete profesionalismul productorilor de videoclipuri, sunt câteva companii care au deja o experien

bun de producere i organizare a concertelor, i, cel mai important, în ar exist un numr mare deinterprei i colective artistice, care se bucur de succes nu numai în Moldova, dar i peste hotarele ei.O piedic în dezvoltarea rapid a show-bussinesului este în mare msur piaa mic i, în opinia lor,srac de consum. Din aceast cauz interpreii i colectivele artistice tind s se realizeze mai mult în

alte ri i în primul rând în România (vorbitorii de limb român) i Rusia (vorbitorii de limb rus).Pe de alt parte, dei în ultimii ani au fost reconstruite i reabilitate mai multe Palate de cultur în

provincie, noile posibiliti nu sunt exploatate de formaiile artistice, iar sfera businessului pierdefoarte mult din cauza c actorii amgesc consumatorul cu fonograme i nu cânt live. Este necesar olege, un regulament care ar stopa uzul de fals, devenit dezastru.

O alt piedic în dezvoltarea acestei industrii este nefuncionarea legii privind drepturile de autor.Aceasta, la rândul su duce la incapacitatea productorilor de a investi în modernizarea i realizareanoilor producte. În ultimul timp lupta cu “pirateria” intelectual s-a eficientizat, îns situaia estedeparte de a fi normal.

1.6. Casele de Cultur

În perioada regimului sovietic autoritile au depus maximum de eforturi pentru a crea în fiecarelocalitate rural a unei case de cultur , club ori palat cultural. Aceast atenie deosebit se datoreaz faptului, c casele de cultur erau privite ca una din principalele verigi în activitatea ideologic aregimului comunist cu masele. Majoritatea activitilor culturale care se desf urau în cadrul caselorde cultur , aveau o tent clar propagandistic.

În baza prevederilor legii administraiei publice locale, casele de cultur au trecut în subordinea primriilor. Patrimoniul obinut de primriile locale a fost destul de important, deoarece chiar i dup perioada economic destul de dificil a anilor 90, dup diminuarea catastrofic a capacitii

economice a comunitilor, în noul mileniu Moldova a întrat cu un numr impuntor de edificiiculturale. În anul 2002 în republic existau 1245 case i cmine culturale, 1333 biblioteci, 49 muzee.În acelai timp, fiind transmise la balana administraiilor locale, i în lipsa mijloacelor financiare în


19/31

1

bugetul local, o bun parte din casele de cultur au ajuns în stare deplorabil: din 1245 de case decultur , doar 476 (37%) erau în stare tehnic satisf ctoare, 665 (53%) de cldiri necesitau reparaiicapitale, iar 108 de edificii au ajuns într-o stare avariat.

Neavând finanare, neavând posibilitate de a întreine strictul necesar, f r reparaii curente, f r înclzire, casele de cultur , în multe cazuri, s-au ruinat i multe treptat au fost închise.

În ultimii ani se atesteaz o atenie mai mare a autoritilor fa de problemele instituiilor de cultur .

Exist diferite încercri de a revigora activitatea caselor de cultur prin lansarea unor proiecteculturale, inclusiv prin lansarea Programului naional de susinere a satului moldovenesc. Toateacestea îns nu sunt rezultatul unei politici determinate a statului întru rezolvarea consecvent a

problemelor caselor de cultur , stabilirii unor prioriti i a unui plan de aciuni în acest domeniu, cimai mult sunt nite aciuni haotice, de moment. Cu toate c alocaiile au crescut situaia nu s-aîmbuntit. Numrul caselor de cultur , care activeaz a continuat s se reduc, ajungând în anul2005 la 1223 de case.

O alt problem trist este retragerea din activitatea caselor de cultur a specialitilor cu experien,care nefiind remunerai, remunerai insuficient, ori s-au orientat spre alte activiti ori au pr sitlocalitile respective. Salariul unui ef al casei de cultur este de circa 400 de lei. Conductori cu

cunotine în managementul caselor de cultur , capabili s elaboreze strategii de dezvoltare, s cautefonduri, s cunoasc marketingul cultural, lipsesc cu desvâr ire prin pr ile noastre. Nu exist centre pentru instruirea specialitilor din domeniu.

Casele de cultur , în marea lor majoritate, sunt astzi la cheremul Primarilor i a consiliilor locale.Dac Primarul i consiliul sunt receptivi la nevoile culturale ale comunitii, atunci i casele decultur primesc alocaii financiare nu doar pentru salarii, cum se constat în majoritatea caselor decultur , dar i pentru unele activiti culturale. Astzi administraia public local numete în funciedirectorii caselor de cultur . i cu toate c, formal, aceste numiri sunt coordonate cu seciile raionalede cultur , decizia definitiv o au Primarii. Seciile de cultur nu au instrumente pentru a influenaaceste decizii. În rezultat muli efi ai caselor de cultur nu sunt specialiti în domeniu, fiind numiide primari din rândul persoanelor apropiate. Acestea, în mare parte, doar primesc salariile f r a

realiza careva activiti. Un exemplu bun în aceast direcie, îl reprezint raionul Ocnia, unde seciaraional de cultur a reuit, în procesul de transmitere a caselor de cultur la balana administraiilorlocale, s pstreze angajarea efilor caselor de cultur în sfera sa de competen.

Mai muli specialiti din domeniu consider c greelile procesului de descentralizare au constat înfaptul c la transmiterea caselor de cultur la balana administraiilor locale, nu s-a inut cont de

posibilitile acestor comuniti de a întreine activitatea cminelor culturale. În rezultat doarlocalitile cu un numr mare de locuitori i cu ageni economici puternici în localitate au reuit s menin activitatea caselor de cultur . Celelalte edificii au fost date în arend pentru activiticomerciale, sau au fost închise, unele treptat devenind avariate i distruse. i acest proces, spre regret,continu. Pentru stoparea acestui proces i revigorarea activitii acestor localuri, specialitii propun

de a transmite casele de cultur , pe care administraiile locale nu sunt în stare s le întrein, la balana administraiilor raionale (nu este clar de unde vor lua bani pentru întreinere).

Fiind componente ale administraiilor publice locale, casele de cultur , în majoritatea cazurilor, nusunt persoane juridice. Cu toate c legislaia prevede posibilitatea de a activa independent, lipsamijloacelor financiare i a capacitilor manageriale ale conductorilor caselor de cultur nufavorizeaz trecerea caselor de cultur la autonomie. Aceast cauz afecteaz serios activitatea lor.

Procesul de reabilitare a caselor de cultur a fost înviorat în special datorit suportului financiaralocat de FISM (Fondul Investiiilor Sociale din Moldova). În anul 2006 au fost restabilite i reparate17 case i palate de cultur din diferite raioane ale rii. Este de remarcat c relansarea activitiicaselor de cultur , chiar i cu suportul financiar al FISM-lui, este posibil doar în cazul localitilor

mari, cu un numr considerabil al populaiei sau unde activeaz ageni economici puternici.Vorbitorii în cadrul mesei rotunde au mai remarcat i faptul, c casele de cultur au fost i trebuie s r mân principala instituie de promovare i organizare a activitilor culturale în satele noastre. Cu


20/31

2

toate c situaia lor este deseori deplorabil, ele r mân singurele lcauri, ce pot oferi spaiu necesar pentru activitatea diferitor cercuri, ansambluri, ateliere meteugreti.

Actualmente, principalul rol în asigurarea activitii caselor de cultur le revin primriilor locale irespectiv, primarului, deoarece casele de cultur se afl la balana primriilor.

Ca rezultat, activitatea caselor de cultur se ciocnete de 2 tipuri de probleme:

- insuficiena finanrii, bugetele comunitii sunt foarte mici, iar alocaiile de la bugetul naional suntnesemnificative;

- reprezentanii puterii locale, primarul i consilierii deseori nu contientizeaz rolul i necesitateaactivitilor culturale în viaa comunitii, primarii i consilierii redirecioneaz fondurile destinateculturii pentru alte necesiti.

2. Descentralizarea actului cultural i asigurarea accesului egal al populaiei la valorile

culturale

Problema descentralizrii a fost semnalat de muli participani la mesele rotunde ca una prioritar .Ministerul Culturii i Turismului trebuie la modul cel mai serios s se orienteze spre reformare.

Potrivit opiniei participanilor la masa rotund Ministerul Culturii i Turismului ar trebui sa aib funcia/atribuia de avocat al culturii. S-a constatat c predomin o criz a administraiei culturale latoate nivelele, iar Ministerul Culturii nu are resurse pentru a absorbi ideile care vin din afar , pentrua se reforma din interior.

Este necesar descentralizarea întregului sistem administrativ în domeniul culturii. Definirea exact arolului fiecrui actor din sectorul cultural în ce privete administraia central i în teritoriu.Descentralizarea este necesar întrucât nu exist i nu este promovat produsul cultural în regiuni. Înacelai timp în Republica Moldova nu este creat o pia de arta funcional. Nu exist un raportechilibrat de interaciune între regiuni, raioane i Centru, nu exist un schimb reciproc cu realizri îndomeniu, dar i cu informaii de ordin general. La nivel naional lipsete un sistem de informare a

publicului i a comunitilor artistice, în special celor din Chiinu, care ar cunoate realitatea despreceea ce se întâmpla în raioane, sate.

O lacun poate fi considerat i faptul c nu exist i nu este promovat produsul cultural în regiuni. Nuexist o celul administrativ care ar evalua proiectele în domeniul culturii. Evaluarea situaiei atâtdin interiorul sistemului cât i din afar acestuia ar genera soluii pentru dezvoltare.

Descentralizarea doar de jure a fost ajustat la normele democratice în actele oficiale, iar de factoînc nu a reuit s se produc. Este problem stringent pentru o ar cu dimensiunile Moldovei, undediscrepana dezvoltrii culturii în centru i la periferii este la vedere, iar consecinele ei se opunredresrii sociale i economice.

Finanarea de stat pentru activitile culturale din teritoriu, conform datelor oficiale, este mai mareîncepând cu anul 2001, decât cea realizat pentru necesitile culturale centrale (în 2005 bugetul local

pentru cultur a constituit 132,9 milioane lei, iar cel central – 118,6 milioane lei). Aceleai dateoficiale susin c în 2005 în teritoriu au fost organizate peste 65 329 aciuni culturale cu o audien de8 803 000 oameni. Când, unde, de ctre cine i la ce nivel valoric au fost organizate acestemanifestri? Sunt nite întrebri retorice pe fundalul problemelor identificate în cadrul meselorrotunde: libr rii distruse, case de cultur i cluburi în ruin, biblioteci nefuncionabile ca instituii decultur din cauza lipsei unor cursuri de instruire a bibliotecarilor i, drept consecin, a comenzilor decr i inadecvate; zeci de “sate uitate”, private de orice posibiliti culturale, sute de coli care seconfrunt cu o penurie de manuale, dar i de învtori, deoarece muli dintre ei sunt plecai s munceasc în str intate la munci necalificate ori “reciclai” acas în fermieri; lipsa unei reele de

difuzare a cr ii; lipsa unor turnee, prin care s-ar stabili o comunicare cultural centru-provincie etc.Pe de alt parte se atest un potenial cultural remarcabil în regiuni, care protejat i pus în aciune, ar

putea redresa starea actual inadecvat de lucruri. Cu excepia reconstruciei patrimoniului cultural


21/31

2

imobil, care trebuie s devin un obiectiv primordial al statului, majoritatea propunerilor au vizat unadin componentele principale ale descentralizrii ca noiune de politic cultural – transferul unorresponsabiliti de la funcionarii culturali locali-comunali (care uneori nu sunt lsai, iar de multe orinici capabili s gestioneze propriul buget cultural) la subiecii culturali, locali i din centru, carecunosc domeniul i au interes, soluii i idei de schimbare a efectelor.

Produsele culturale sunt marcate prin dubla caracteristic de produs al actului cultural, pe de o parte,i ca produs comercial, pe de alt parte. Iat de ce accesul pturilor largi ale populaiei este strictcondiionat de situaia economic a societii în ansamblu, i în special, de nivelul veniturilor realeale populaiei.

În condiiile unei pauperizri a societii (conform datelor statistice Republica Moldova ocup ultimul loc în Europa dup nivelul dezvoltrii economice) deschiderea accesului populaiei la

produsele industriilor culturale poate fi asigurat, în primul rând, prin politica bugetar i fiscal aStatului.

Astfel, se impune o participare activ a Statului în calitate de beneficiar al produsului cultural. Acestrol este firesc, în mod special, în cazul produselor editurilor i tipografiilor. Aici se impune unmecanism transparent i eficient de procurare de ctre Stat a produciei editoriale. Mecanismul ar

trebui s presupun lista prioritilor în achiziionarea apariiilor editoriale. Totodat, ar trebui s fienominalizate acele structuri statale, care vor fi abilitate s formuleze comanda de stat în editareacr ilor.

În cadrul discuiilor mai muli participani s-au pronunat pentru transferul de responsabiliti înachiziionarea cr ilor pentru bibliotecile raionale i steti seciilor raionale de cultur , argumentândaceast propunere prin faptul, c la nivelul seciilor raionale sunt concentrate cele mai competentecadre în domeniu.

În acelai timp, pentru a corela interesele cititorilor la nivel de comun cu opiunile funcionarilor dinraion, se cere crearea unor comisii pe lâng seciile raionale, care ar include atât reprezentani denivel raional, cât i comunal i care vor elabora în comun politicile de achiziionare a cr ii.

Un alt aspect al susinerii de ctre Stat al industriilor culturale (în cazul dat – al cr ii) este formareacomenzilor de Stat la nivel naional. Actualmente aceast politic se limiteaz doar la editareamanualelor pentru nivelul primar, gimnazial i liceal. i acest lucru se face cu multe deficiene,creând editurilor, implicate în acest lucru, probleme de ordin tehnic. În opinia participanilor, esteinadmisibil c din atenia organelor de Stat scap procesul de editare a manualelor i literaturiidestinate colii superioare, fapt ce duce la apariia multor ediii de o calitate discutabil.

O alt form de contribuie a Statului întru facilitarea accesului larg la ofertele industriilor culturale arfi aplicarea variat a instrumentarului fiscal în cazul industriilor culturale. Reducerea ratei impozitriiîn cazul producerii obiectelor i serviciilor culturale ar contribui la reducerea preului de realizare iar face produsele culturale mai accesibile consumatorului. Putem presupune, c dac legea

sponsorizrii ar stipula faciliti fiscale în cazul donaiilor de cr i, aceasta ar crea surse de alternativede finanare al bibliotecilor de toate nivelele.

Folosirea pe larg a realizrilor industriilor electronice, a facilitilor oferite de Internet, fac posibilaccesul larg al populaiei la bogia patrimoniului cultural din ara noastr i la valorile culturalemondiale.

Coordonarea de ctre instanele raionale a caselor de cultur steti urmeaz s fie f cut în aa mod,încât treptat, într-o perioad de 4-5 ani, casele de cultur steti s devin adevrate centre deinformare i educare cultural a populaiei. Acest obiectiv este i astzi pus în faa caselor de cultur ;ele urmeaz s fie dotate cu tehnica necesar pentru a deveni centre de informatizare a populaiei,

bazate pe accesul la Internet.

3. Protejarea i dezvoltarea patrimoniului cultural. Pstrarea identitii culturale


22/31

2

Cadrul legal actual privind patrimoniul cultural i istoric al Moldovei îl constituie Legea privind

ocrotirea monumentelor i Legea muzeelor.

Marea majoritatea a edificiilor culturale (infrastructura culturala) din raioane i orae necesit o

renovare capitala.

Dei dup anul '90 se-au consumat o mulime de discuii i polemici pe tema identitii noastre, a

r mas nesoluionat problema dublei identiti a populaiei de baz a Moldovei: român – moldovean,

prima fiind valabil în special pentru intelectualitate, iar cea de a doua – contientizat de omulsimplu i care servete drept argument pentru statalitatea moldoveneasc. Oamenii de cultur cerdepolitizarea problemei identitii, anularea glotonimului antitiinific “limba moldoveneasc” din

Constituie.

Industriile culturale joac un rol cu totul deosebit în procesul de culturalizare a societii, deoarece se

manifest i în calitate de participani la relaiile economico-comerciale, dar i ca promotori aivalorilor culturale.

Reprezentanii industriilor culturale sunt practic singurii din domeniul cultural, capabili s-i

autoasigure activitatea, fiind orientai în primul rând spre obinerea profitului comercial.

Dar anume din aceste considerente, industriilor culturale le revine o responsabilitate aparte în lucrulde protejare i promovare a patrimoniului cultural autohton, i, ca rezultat, în pstrarea identitii

culturale a neamului.

Astzi se poate constata, c acest rol în mare msur este realizat de editurile din Moldova, care au

reuit s ofere public

Documents

Viziuni de Viitor 5-Mese-rotunde Raportul Final