Comuniștii au depus o moţiune simplă în Parlament, pentru demiterea ministru-lui de Interne, Dorin Recean. Opoziţia a invocat nereguli gra-ve în activitatea mi-nisterului de resort, politicile defectuoase din domeniu, starea criminogenă dezas-truoasă din ţară, care pune în pericol ordi-nea și siguranța pu-blică. Autorii moţiunii au criticat activitatea ministrului, pe care l-au acuzat de submi-narea domeniului pe care-l conduce.

Continuare în pag. 2

21.06.2014

Soare, 12 23 0C

20.06.2014

Soare, 14 25 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................19.03401 Do lar ame ri can ............. 13.97041 Leu românesc ................. 4.33171 Ru blă ru sească ............... 0.4075

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Succesul se ascunde în ambiţia de a nu renunţa.

Marius Torok

Cursul valutar 20.06.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 20 iunie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Teodot, Ep. Ancirei;

Sf. Mc. Zenaida și Sebastian

Porcul a fost de vină

Populaţia urbană are venituri mai mari, iar cea din mediul rural este mai dependentă de transferurile din afară

Practicile selective ale Consiliului Concurenţei pot îngropa una din cele mai performante ramuri ale economiei moldoveneşti

Părintele Mihail Costandachi:„Prin post arătăm că ne pasă de Dumnezeu, că vrem ca El să facă parte din viaţa noastră”

Condiţii mai dure la punctele de trecere a frontierei pe segmentul transnistrean?

22

44

55

66

99

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

SOCIAL

ECONOMIC

INTERVIU

UCRAINA

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 23 (948)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Mircea Băsescu, reţinut de DNA pentru trafi c de infl uenţă

Mircea Băsescu, fratele președin-telui României, Traian Băsescu, a fost reţinut joi de procurorii DNA pentru 24 de ore, fi ind acuzat de săvârșirea infracţiunii de trafi c de infl uenţă, urmând a fi prezentat cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Tribunalul București.

Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada 20 februarie 2011 — 22 februarie 2012, Mircea Băsescu a primit suma de 250.000 de euro de la un denunţător (Florin Anghel), prin intermediar, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei refe-ritoare la infracţiunea săvârșită de tatăl denunţătorului (Sandu Anghel), precum și a altor cereri incidente în respectiva cauză, în scopul de a ob-ţine o hotărâre favorabilă, fi e condamnarea la o pedeapsă mai mică, fi e punerea în libertate.

La începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mon-dial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fi ul aces-tuia, Florin Anghel, i-a remis unui intermediar suma de 250.000 de euro, la cererea acestuia din urmă și în schimbul promisiunii că banii vor fi remiși mai departe lui Mircea Băsescu, pentru ca acesta să intervină pe lângă ma-gistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârși-tă de Bercea Mondial și a altor cereri incidente în respectiva cauză.

Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin An-ghel i-a remis și suma de 350.000 de euro intermediarului, în același scop.

Intervalul în care denunţătorul i-a remis sume de bani intermediarului este cuprins între 20.02.2011 (data luării măsurii arestării preventive faţă de Bercea Mondial) și 22.02.2012 (data pronunţării hotărârii de condam-nare la instanţa de fond).

Sursa: agerpres

Primarul promite marea cu sarea, experţii

constată ilegalităţi şi prejudicii de milioane

ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA:

Transgenderismul – o nouă maladie occidentală

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

O nouă moţiune simplă în Legislativ. O nouă moţiune simplă în Legislativ. Comuniştii vor demiterea lui ReceanComuniştii vor demiterea lui Recean

20 IUNIE 201422F L U XF L U X Politic

La mai bine de un an și jumă-tate de la tragicul incident din Pădurea Domnească, soldat cu moartea omului de afaceri Sorin Paciu, dosarul pe acest caz se mai afl ă în instanţă și nu se știe, deocamdată, când va fi pro-nunţată sentinţa. După zeci de ședinţe și zeci de martori audiaţi, fi nalul pare să fi e încă departe, pentru că avocatul singurului învinuit, Gheorghe Creţu, fostul șef adjunct al Curţii de Apel Chi-șinău, a venit cu o nouă versiune asupra celor întâmplate la 23 decembrie 2012.

La ultima ședinţă de judecată, avocatul a declarat că fostul magistrat se afl a într-o altă zonă a pădurii decât cea în care a fost împuș-cat Paciu. În opinia lui, glontele care a lovit mistreţul ar fi putut ricoșa, nimerind victima.

Examinarea cauzei pe fond a fost iarăși amâ-nată și acest lucru nu miră. Iar deznodămân-tul este previzibil. Chiar dacă a fost numit un vinovat pentru împușcarea din imprudenţă a omului de afaceri (iar acesta pare să fi accep-tat benevol rolul de ţap ispășitor), asta nu în-seamnă deloc că el va fi și condamnat. Cel mai degrabă, nimeni nu va fi găsit vinovat, în afară doar de porcul care a avut pielea prea groasă. Mai groasă chiar decât pielea de pe obrazul vânătorilor de lux și a protectorilor lor din eșa-loanele superioare ale puterii, ne sugerează justiţia.

Amintim că la partida ilegală de vânătoare

de la sfârșitul anului 2012 au participat vână-

tori de cel mai înalt rang, demnitari de stat,

oameni de afaceri, judecători, procurori, în-

tre care procurorul general de atunci, Valeriu

Zubco, președintele Curții de Apel Chișinău,

Ion Pleșca, și adjunctul său, Gheorghe Crețu.

Persoanele care, în virtutea funcţiilor deţinu-

te, aveau obligaţia să vegheze la respectarea

legii, au încercat până în ultima clipă să tăinu-

iască crima, chiar și după ce aceasta a fost dez-văluită de președintele Mișcării Populare An-timafi e, Sergiu Mocanu. Mai mult decât atât, fostul procuror general Zubco, afl at departe de ţară, într-un concediu binemeritat, trimitea scrisori lacrimogene, erijându-se în victimă a conspiraţiilor uneltite de dușmanii săi.

Nimeni dintre aceștia, cu excepţia procuro-rului general, nu și-a pierdut funcţia. Este de notorietate cinismul lui Ion Pleșca, care a de-clarat atunci că nu vede niciun motiv din care ar trebui să-și dea demisia, doar pentru că a participat la o vânătoare (ilegală) și a auzit niște împușcături. Nu au găsit temeiuri pentru suspendarea lui Pleșca din funcţie nici mem-brii Consiliului Superior al Magistraturii. Cum nu le-a cerut demisia acestor vânători de stat nici președintele ţării.

O comisie parlamentară de anchetă a exa-minat cazul, constatând multiple încălcări atât din partea demnitarilor participanţi la vână-toare, cât și a structurilor statului, cea mai gra-vă fi ind tăinuirea incidentului, dar și faptul că vânătoarea a fost ilegală. În raportul fi nal, vo-tat de Parlament, a fost cerută demisia tuturor persoanelor cu funcții de răspundere vizate în acest caz. Dar cine să insiste asupra acestei de-misii, când la putere o mână spală pe alta, iar solidaritatea corporativă, legăturile de clan, de rudenie sunt mai puternice decât simţul datoriei și chiar decât bunul-simţ.

Ioana FLOREA, FLUX

Porcul a fost de vină Porcul a fost de vină

Urmare din pag. 1Deputatul PCRM, Gheorghe

Anghel, a declarat de la tribuna Parlamentului că reforma MAI, ini-ţiată de putere, este una vicioasă și constituie doar o încercare de manipulare a societăţii.

În declaraţia PCRM se menţio-nează că, sub pretextul reforme-lor, actuala putere a fabricat do-sare împotriva poliţiștilor, i-a lipsit pe angajaţii MAI de protecţie soci-ală. Politica promovată de condu-cerea statului la Interne contravi-ne intereselor țării și a societății, consideră deputaţii comuniști: „Ministerul Afacerilor Interne s-a transformat într-un instrument pur politic. Conducerea a pierdut dreptul moral de a elabora politi-cile de la MAI și de a asigura con-ducerea instituției”.

În moţiune se mai menţionează că ministrul Recean ar fi fost „pro-tagonistul unor evenimente scan-daloase: impli-carea într-un

accident rutier, convorbiri ilegale cu șeful Fiscului și achiziții publice scandaloase”.

Liderii coaliţiei de la guvernare se declară convinși că moţiunea nu va trece. Totodată, spicherul Igor Corman a făcut o declaraţie mai nuanţată. După cum transmi-te UNIMEDIA, Corman a afi rmat că moţiunea nu va fi sprijinită de coaliția majoritară. „Dar, părerea mea personală este că dezbaterile care vor avea loc în Parlament vor fi utile, fi indcă s-au întâmplat anu-mite lucruri în țară și cred că este în interesul nostru să ne informeze dl ministru despre toate măsurile care se întreprind. Deciziile pri-vind demiterea unor miniștri nu se iau la solicitarea opoziției, ci este o responsabilitate asumată de coaliția majoritară”, a opinat el.

Ar mai trebui să ţinem cont și de faptul că, anterior, chiar deputații PLDM, partidul care l-a desemnat

în funcţie pe Recean, au cerut un control fi nanciar la Ministerul de Interne, acuzând că s-ar fi produs nereguli la desfășurarea licitațiilor. Mai mult decât atât, se pare că cei 21 de deputaţi care au înaintat de-mersul privind efectuarea unei an-chete interne nu s-au pus de acord cu șeful formaţiunii, Vladimir Filat.

Cel puţin, acesta afi rma în cadrul unei emisiuni televizate că iniţia-tiva respectivă nu a fost discutată nici cu el și nici în partid. Filat dă-dea asigurări că această situaţie nu este ieșită din comun, iar la fi -nalizarea auditului, subiectul va fi discutat în cadrul formaţiunii.

„Ei vor primi toate răspunsurile la întrebările care le frământă în urma auditului. Vreau să vă spun doar că dl Recean desfășoară re-forme serioase în cadrul MAI și de-sigur există mulți nemulțumiți în cadrul instituției sau din afară. Da, există și multe neînțelegeri, dar dl Recean se bucură de mandatul și încrederea din partea partidului. Dacă vreți, are și toată susținerea din partea mea. Eu sunt sigur că dl Recean este un om responsabil și își îndeplinește conștiincios misiu-nea”, a declarat șeful PLDM, potri-vit deschide.md.

Portalul de știri deschide.md informa anterior că cei 21 de sem-natari ai documentului ar fi fost nemulţumiţi de modul în care con-duce ministrul Recean instituţia, dar și de procedurile suspecte prin care ministerul a încheiat mai mul-te contracte comerciale.

Ar mai fi de menţionat și acuzaţi-ile fostului șef al Direcţiei Securita-te internă a MAI, Vladimir Maiduc, care a făcut recent dezvăluiri des-pre schemele de corupţie și spăla-re de bani din Ministerul de Inter-

ne, despre șpăgile care se iau în cadrul unor campanii gen „Nopţile albe”. În opinia lui, reforma este doar o iluzie. În realitate, reforma se manifestă prin deturnări de sume exorbitante din bugetul de stat, din fonduri europene, dosare fabricate, oameni numiți în funcții după gradul de rudenie sau după gradul de obediență față de șefi , sau în funcție de loialitatea față de culoarea partidului, a dezvăluit el într-un interviu pentru deschide.md.

În cadrul unei emisiuni la pos-tul TV 7, ministrul Recean a negat toate acuzaţiile, afi rmând că dez-văluirile din presă ar fi doar niște reglări de conturi puse la cale de cei care au fost afectaţi de reforma de la MAI sau care au alte interese, personale ori de partid.

Cereri de demitere a ministrului de Interne s-au făcut auzite și în contextul celor două jafuri răsu-nătoare care au avut loc recent în capitală, când au fost omorâţi un încasator care luase banii de la fi li-

ala unei bănci din sediul unui ma-gazin angro, apoi și casieriţa unei case de schimb valutar.

Moţiunea simplă înaintată de comuniști urmează să fi e discu-tată în timp de două săptămâni. Indiferent de rezultat, dezbaterile vor fi aprinse, iar surprizele pentru Recean ar putea veni nu doar de la opoziţie, ci și dinspre guvernare.

Menţionăm că nu este prima moţiune a deputaţilor PCRM în-dreptată împotriva unor miniștri și a politicilor promovate în anumite domenii. Astfel, în 2013 obiectul moţiunilor au fost ministrul Apă-rării de atunci, Vitalie Marinuța, și cel al Educaţiei, Maia Sandu, am-bele fi ind respinse de majoritatea parlamentară.

Au căzut și patru moţiuni de cenzură ale comuniștilor privind demiterea Guvernului Leancă.

Doar moţiunea de cenzură din luna martie trecut a întrunit numă-rul necesar de voturi, soldându-se cu demiterea Guvernului Filat.

FLUX

O nouă moţiune simplă în Legislativ. Comuniştii vor demiterea lui Recean

2 milioane 2 milioane USD pe săptămână! USD pe săptămână!

Ai înţeles?Ai înţeles?

DA, DA, Șefu’!Șefu’!

20 IUNIE 2014 33 F L U XF L U X

Ieri am primit și eu avizul de plată a im-pozitului pe bunul imo-biliar/2014. Suma este dublă faţă de

anul trecut. Tot ieri un post TV a difuzat explicaţia unui reprezen-tant al direcţiei de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei, conform căru-ia municipalitatea amenajează teritoriul cu banii colectaţi din sumele dublate ale impozitului respectiv.

În cartierul în care locuiesc, primăria nu amenajează nimic pentru că Asociaţia Locata-rilor a angajat persoane care se ocupă de cură-ţenie și amenajare. Astăzi am sunat la primărie să cer explicaţii. Mi s-a spus că taxele au fost mărite printr-o decizie a primăriei (nici măcar nu a consiliului municipal).

Se creează impresia că primarul D. Chirtoacă este conștient de faptul că nu mai poate fi ales ca edil după isprăvile sale de administrator public și visându-se, probabil, în funcţii mai înalte în stat, el vrea să mai dea un tun până la încheierea mandatului, după principul: după el – potopul.

Este ciudat cât de impertinent poate fi „un liberal” în zilele noastre. Eminescu în publi-cistica sa a scris despre principiile liberale, în raport cu cele conservatoare. Într-un articol din 1.04.1882 el a arătat că liberalii priveau statul într-o „manieră mecanică”, ca pe un me-

canism „cu resorturi moarte a cărui activitate și repaos se regulează după legile staticii și ale dinamicii”. De aceea, ei nu respectau tradiţii-le, pe care le considerau niște prejudecăţi, și credeau că pot să inventeze după bunul lor plac legi noi sau să importe legi „traduse de pe texte străine, supte din deget”. Chirtoacă este exemplul concludent al liberalului cla-sic, cel care impune impozite supte din deget. Unii s-ar întreba de ce primăria nu stabilește un impozit diferenţiat pe imobile – cei cu pa-late și care își permit, să achite impozite mai mari, iar pedagogii, medicii, în general buge-tarii, cei cu venituri mici – să achite impozite ca până acum, pe care și le permit? Dar cum să se gândească primarul la așa ceva când unii dintre cei cu palate au protecţie, nici nu își în-registrează imobilele, iar cei săraci și mulţi nu au niciun ajutor de nicăieri, de aceea pot fi je-fuiţi în voie.

Mă mir că liberalii, cei demascaţi de Emi-

nescu încă în secolul XIX, își pot face nestin-

gheriţi mendrele astăzi ca și atunci – fără jenă

și respect elementar faţă de alegători.

Aurelian LAVRICSursa: aurelian-lavric.blogspot.com

Actual

Zilele acestea, primarul Chișinăului, Dorin Chir-toacă, și-a prezentat raportul de activitate pentru ultimul an. Eveni-mentul nu s-a desfășurat ca până acum, în Scuarul Europei, din cauza „con-diţiilor meteo” nefavo-rabile, ci într-un mediu mai restrâns, în incinta Teatrului Național ”Mihai Eminescu”.

La capitolul realizări, edilul capita-lei a inclus mai tot ce a făcut în cei șapte ani de la preluarea mandatu-lui, între care, instalarea Monumen-tului victimelor regimului comunist, reparaţia străzii Alecu Russo (neter-minată încă) și demararea mai mul-tor proiecte de reconstrucție a unor străzi din municipiu, modernizarea parcului de troleibuze, amenajarea primei străzi pietonale din capitală (chiar dacă aceasta este încă depar-te de a fi gata, iar inaugurarea a fost amânată deja de câteva ori).

Chirtoacă a fost, în schimb, ex-trem de darnic în promisiuni, fără a se opri prea mult la cele anteri-oare, rămase neonorate. Planurile grandioase sunt pe termen lung și vor fi incluse în așa-zisa Agendă a secolului XXI, pentru că primarul are viziuni de mare perspectivă. Astfel, el a promis amenajarea a mai multe locuri de parcare în Chișinău

(inclusiv sub Piaţa Marii Adunări Na-

ţionale), continuarea programului

„Prima casă”, iniţierea unui program

de construcţie a locuinţelor sociale,

izolarea termică a blocurilor, repara-

ţia mai multor străzi din centrul isto-

ric al Capitalei, renovarea școlilor și

grădinițelor, construcţia unei șose-

le de centură, reorganizarea Pieţei

Centrale, construcţia unei uzine de

prelucrare a gunoiului, curățarea

albiei râului Bâc și transformarea

spaţiilor adiacente în zonă de agre-

ment, asigurarea fi ecărui locuitor al

municipiului cu suprafaţă locativă

de minim 12 metri pătraţi, extinde-

rea spaţiilor verzi și asigurarea unui

raport între acestea și spaţiile urba-

nizate de 60 la 40 sau 50 la 50 (chiar

dacă presa scrie aproape zilnic des-

pre numeroasele construcţii ilegale

care se înalţă în parcurile capitalei

și despre distrugerea spaţiilor verzi

pentru a face loc unor parcări, ma-

gazine, restaurante etc.).

Cum planurile sunt mari și „Agen-

da” încărcată, Chirtoacă a anunţat că

mai vrea un mandat (da poate și mai

multe), pentru a le face faţă. Nu se

știe însă dacă dorinţa primarului co-

incide cu cea a locuitorilor din muni-

cipiu. Pentru că, în opinia acestora,

Chișinăul are în ultima perioadă mai

multe probleme decât realizări.

Un raport al Centrului Analitic

Independent Expert-Grup arată că

din cauza gestionării frauduloase a

patrimoniului public – privatizare

defectuoasă, fraudarea licitaţiilor,

subestimarea valorii bunurilor etc.,

municipiul Chișinău pierde anual

sute de milioane de lei. Un material

la temă, semnat de directorul Cen-

trului de Investigaţii Jurnalistice,

Cornelia Cozonac, am publicat în

numărul trecut al săptămânalului

nostru.

Expert-Grup s-a referit și la ad-

ministrarea terenurilor munici-

pale, una dintre cele mai impor-

tante resurse de dezvoltare a

orașului. Un nou infografi c publicat

de budgetstories.md, elaborat în ba-

zat studiului „Transparența în muni-

cipiul Chișinău”, arată că administra-

rea terenurilor respective nu asigură

utilizarea acestora în cel mai bun

mod, pentru a satisface necesitățile

de dezvoltare a capitalei.

Subiectul acestui infografi c sunt

terenurile ocupate ilegal în perioa-

da 2010-2014 de către „cei care pot

și de cei care știu cum funcționează

sistemul”, precizează autorii. Potrivit

acestora, în perioada de referinţă

au fost ocupate ilegal circa 300 de

hectare de terenuri municipale, iar

bugetul capitalei a suferit pierderi

de cel puțin 500 de milioane de lei în

urma ocupării abuzive a terenurilor.

Pierderile constatate de experţi

în cazul celor 300 de hectare de te-

renuri municipale arată astfel: 215

ha de terenuri agricole – terenurile

fostei Gospodării agricole „Dumbra-

va”; 11 ha de zonă de parc (Dendra-

riu, Ciocana, Sculeni, Centru); 1,5 ha

gherete și terase aferente gherete-

lor; 0,2 ha din terenurile aferente

grădinițelor și școlilor; 72,3 ha însu-

mează alte terenuri ocupate abuziv.

Printre cele mai recente cazuri de

preluare ilegală a terenurilor sunt

enumerate mai multe zone de parc.

De exemplu, din Valea Farmecelor

au fost luate 8 hectare, fi ind ocupate

ilegal 81 de loturi pentru construcția

caselor individuale de locuit. Alte te-

renuri au fost preluate ilegal în Stra-

da Zimbrului – 2 ha, zona de parc a

Dendrariului – 0,53 ha, zona de parc

Ciocana – 6,8 ha, zona de parc de pe

Calea Orheiului – 0,66 ha.

Este o practică frecventă și ocu-

parea abuzivă a unor terenuri ce

aparțin școlilor sau grădiniţelor. Un

ultim exemplu pe care-l aduc ex-

perţii este cel din strada Ialoveni,

unde proprietarii caselor învecinate

au ocupat abuziv 57 de ari din tere-

nul de sport al școlii primare de pe

această adresă.

Majoritatea terenurilor au fost

ocupate pentru a fi construite case

individuale, parcări, terase, gherete

ș.a.

Cele 215 hectare de terenuri agri-

cole sunt actualmente utilizate ilicit

de un agent economic în baza unui

contract de arendă ilegal, se mai

arată în studiul intitulat sugestiv

„Cui îi pasă de terenurile municipale

ocupate ilegal?”.

Impresia este că nu-i pasă nimă-

nui. Chiar dacă primarul Chirtoacă a

afi rmat că luptă din greu cu ilegali-

tăţile și corupţia din Primărie.

Ioana FLOREA, FLUX

Primarul promite marea cu sarea, experţii Primarul promite marea cu sarea, experţii constată ilegalităţi şi prejudicii de milioaneconstată ilegalităţi şi prejudicii de milioane

Impozitul pe imobil – un ultim tun al lui Chirtoacă?

20 IUNIE 201444F L U XF L U X Social

Moldovenii cheltuiesc

mai mult decât câștigă.

În primele trei luni ale

anului curent, veniturile

lunare ale populaţiei au

constituit în medie 1650

de lei pentru o persoană.

În același timp, cheltuieli-

le medii lunare de con-

sum au constituit 1732

de lei.

Potrivit Biroului Naţional de Sta-

tistică, veniturile disponibile ale

populaţiei au crescut în primul tri-

mestru al anului 2014 cu 5,7% faţă

de aceeași perioadă a anului prece-

dent. În termeni reali însă (cu ajusta-

rea la indicele preţurilor de consum), veniturile populaţiei au înregistrat o creștere de 0,3%.

Cea mai importantă sursă de ve-nit au reprezentat-o plăţile salariale – 42,6% din veniturile totale dispo-nibile – contribuţia acestora fi ind practic la nivelul perioadei respecti-ve a anului precedent.

Prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 20 la sută.

Veniturile obţinute din activităţile pe cont propriu reprezintă 16% din veniturile populaţiei, inclusiv 10,1% sunt venituri provenite din activi-tatea individuală agricolă, iar 5,9% – din activitatea individuală non-agricolă.

Ca și până acum, transferurile bă-

nești din afara ţării rămân a fi o sursă importantă pentru bugetul gospo-dăriilor. În medie, acestea reprezintă 17 la sută din totalul veniturilor.

Veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 647,2 lei sau de 1,5 ori mai mari comparativ cu veniturile din mediul rural. Princi-pala sursă de venit a populaţiei din mediul urban este activitatea salari-ată, care reprezintă 57,6% (53,6% în trimestrul I anul 2013) și prestaţiile sociale – 18,2% (17% în trimestrul I anul 2013).

În mediul rural, cea mai importan-tă sursă de venit la fel este activita-tea salariată (25,7%), dar contribuţia acesteia este mai mică de 2,2 ori de-cât în mediul urban. Totodată, veni-turile obţinute din activitatea indivi-duală agricolă au asigurat 19,9% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferu-rile din afara ţării, ponderea aces-tora în venituri fi ind de 24,6% faţă de 10,2%, în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este carac-teristică o pondere mai mare și a prestaţiilor sociale, contribuţia aces-tora fi ind de 22,1%, comparativ cu 18,2% în mediul urban.

Cheltuielile medii lunare de con-sum ale populaţiei au crescut în pe-rioada de referinţă cu 4,6% faţă de anul precedent. Dar în termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor

de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 0,8% mai puţin compara-tiv cu trimestrul unu al anului 2013.

Cea mai mare parte a cheltuielilor tradiţional este destinată necesa-rului de consum alimentar – 43,9%. Pentru întreţinerea locuinţei o per-soană a alocat în medie 18,6% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte și încălţămin-te – 10,4%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru sănătate, transport, comunicaţii, dotarea lo-cuinţei. Ca și până acum, cheltuielile destinate învăţământului se situ-ează pe ultimele locuri în structura cheltuielilor (0,6% faţă de 0,8%).

Și la capitolul cheltuieli de con-sum, populaţia din mediul urban o depășește cu mult pe cea din mediul

rural. Astfel, locuitorii de la oraș au

cheltuit lunar în medie câte 2051 de

lei, ceea ce constituie cu 563,1 lei

sau de 1,4 ori mai mult faţă de cei

din mediul rural.

În mediul urban, pentru asigura-

rea consumului de produse alimen-

tare, populaţia a alocat 41,6% din

cheltuielile lunare de consum, iar

în rural – 46,4%. Populaţia urbană a

cheltuit mai mult pentru întreţine-

rea locuinţei (20,6% faţă de 16,5%

în mediul rural), dar și pentru trans-

port, servicii de comunicaţii, servicii

de agrement etc. Totodată, popula-

ţia rurală a cheltuit mai mult pentru

sănătate și pentru dotarea locuinţe-

lor.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX

Populaţia urbană are venituri mai mari, iar cea din mediul Populaţia urbană are venituri mai mari, iar cea din mediul rural este mai dependentă de transferurile din afarărural este mai dependentă de transferurile din afară

Cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care se afl ă în străinăta-te se pot înregistra în prealabil online pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

În acest scop, Comisia Electorală Centrală (CEC), în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) și Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD), a lansat ieri, 19 iunie, aplicaţia online pe www.alegator.md. Înregistrarea prealabilă a moldovenilor din străinătate va permite stabilirea concentraţiilor majore de alegători în vederea constituirii secţiilor de votare suplimentare.

Cetăţenii moldoveni din străinătate sunt invitaţi să completeze la rubrica ”Înregistrare prealabilă”, pe pa-gina www.alegator.md, formularul de înregistrare și declaraţia electronică, prin care își exprimă voinţa de a participa la alegeri și că se afl ă peste hotarele ţării. Ulte-rior, alegătorul va primi confi rmarea privind înregistra-rea sa prealabilă la adresa de e-mail pe care a indicat-o în formular. Astfel, cu cât cetăţenii de peste hotare vor fi mai activi în procesul de înregistrare, cu atât urna de votare poate ajunge mai aproape de ei.

Pentru a aduce mai multă claritate și corectitudine în listele electorale, cetăţenii de peste hotare vor fi auto-mat radiaţi din lista de bază după locul de trai din Mol-dova. Această radiere temporară va fi valabilă doar pen-tru alegerile parlamentare din anul curent.

Perioada de înregistrare prealabilă va începe odată cu lansarea aplicaţiei și se va încheia cu cel târziu 40 de zile înainte de ziua alegerilor.

BRD și MAEIE vor facilita diseminarea informaţiei în diasporă despre posibilitatea de înregistrare prealabilă online a moldovenilor din străinătate. În același timp, MAEIE este responsabil de întocmirea listelor electorale înainte de alegeri și deschiderea birourilor electorale ale

secţiilor de votare constituite în ţările unde există misi-

uni diplomatice și consulare ale Republicii Moldova.

După fi nalizarea perioadei de înregistrare, informaţia

privind numărul de cetăţeni înregistraţi în prealabil în

străinătate va fi transmisă de către CEC Guvernului Re-

publicii Moldova pentru luarea deciziei asupra necesită-

ţii deschiderii secţiilor de votare suplimentare în afara

misiunilor diplomatice și ofi ciilor consulare.

Datele colectate în urma înregistrării prealabile vor fi

prelucrate exclusiv pentru organizarea și desfășurarea

alegerilor. Acestea vor fi protejate în conformitate cu

Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor

cu caracter personal și nu vor fi dezvăluite niciunei in-

stituţii de stat din ţară ori de peste hotare, cu excepţia

cazurilor stipulate expres de legislaţia în vigoare.

Potrivit CEC, informaţia despre statele și localităţile

unde vor fi înfi inţate secţii de votare în străinătate, alte-

le decât cele de pe lângă misiunile diplomatice și ofi ciile

consulare, se va aduce la cunoștinţa publică îndată după

determinarea acestora de către Guvern.

Sursa: interlic.md

Cetăţenii moldoveni din străinătate se pot înregistra online pentru a participa

la alegerile parlamentare din toamnă

Record istoric - euro a depăşit pragul de 19 lei

Cursul euro a înregistrat un nou record. Banca Națională a Moldovei a sta-bilit pentru astăzi un curs ofi cial de 19 lei și 3 bani pentru un euro, cu circa 10 bani mai mult decât cel din ziua precedentă. Este cel mai înalt curs de la intro-ducerea monedei europe-ne pe piaţă. Cursul ofi cial pentru dolarul american este de 13 lei și 97 de bani pentru un dolar.

După cum informează bani.md, ultima dată cursul euro a atins pragul critic la 10 martie curent. Atunci moneda unică a înregistrat un curs de 18 lei și 94 de bani.

Euro a atins valoarea de 18 lei la 30 decembrie 2013. Atunci BNM a sta-bilit un curs de 18 lei și 11 bani pentru un euro. Chiar dacă pe la începutul anului leul moldovenesc s-a mai depreciat puțin faţă de euro, de la data de 22 ianuarie, când un euro costa 17 lei și 91 de bani, acesta nu a mai fost cotat niciodată la o valoare sub 18 lei, moneda națională continuând să se devalorizeze în raport cu acesta.

Publika TV amintește că în februarie curent, guvernatorul Băncii Naţio-nale, Dorin Drăguţanu, explica creșterea cotaţiei monedei europene prin factori sezonieri: „În această perioadă, moldovenii nu mai schimbă atât de multă valută pentru a celebra sărbătorile, cum se întâmplă în luna de-cembrie, iar construcţiile, un important sector de generare a plăţilor din străinătate, au încetat pe timp de iarnă. În același timp, importatorii de resurse energetice cumpără intens valută pe piaţa locală”.

Leul va începe să crească faţă de euro la vară, când se așteaptă un sur-plus de valută străină pe piaţa moldovenească, promitea Drăguţanu.

Cu aceleași explicaţii a venit guvernatorul și în luna mai, dând asigurări că cursul monedei euro și a dolarului american va scădea în viitorul apro-piat: „Știm că cu venirea perioadei estivale, vom avea un surplus de ofertă din partea persoanelor fi zice de valută străină, ceea ce poate contribui la aprecierea leului faţă de dolar”.

Însă socoteala guvernatorului BNB nu s-a prea potrivit cu cea de pe pia-ţă.

FLUX

20 IUNIE 2014 55 F L U XF L U XEconomic

Cu o lună în urmă, Consiliul Concu-renţei de la Chișinău și-a făcut simţită prezenţa, după mai multe luni de dis-creţie cvasitotală pentru a aplana o dispută tensionată dintre producăto-rii și consumatorii industriali de zahăr după ce preţul acestui produs s-a ma-jorat de la 9,5 lei, la începutul anului, până la 13,5 lei, la fi nele lunii mai.

Consumatorii industriali se plâng că preţurile la zahăr le reduc din competitivitatePotrivit reprezentanţilor ultimilor,

fl uctuaţiile preţurilor la zahăr spo-resc costurile și reduc din competi-tivitatea produselor moldovenești, la fabricarea cărora se folosesc can-tităţi mari de zahăr. Potrivit lui Boris Efi mov, director general al companiei „Orhei-Vit”, întreprinderea sa cheltuie circa 1,5 mil. dolari anual pentru za-hăr, necesarul întreprinderii fi ind de 1,5 mii tone. Și, așa cum pe parcursul anului preţurile variază în proporţie de 20-30%, acest fapt cauzează pier-deri considerabile producătorului de conserve, or, 50% din costul produc-ţiei fi nite revine anume zahărului. Astfel, potrivit lui Efi mov, pierderile companiei sale de pe urma fl uctua-ţiilor preţurilor la zahăr ajung la 200-300 mii de dolari anual.

Și Roman Treachin, director gene-ral al fabricii de bomboane Bucuria, a invocat faptul că scumpirea zahă-rului provoacă pierderi considerabi-le întreprinderii sale, menţionând că dulciurile moldovenești pierd, astfel, din competitivitate. Atât reprezen-tanţii Orhei-Vit, cât și cei de la Bucuria au solicitat să li se acorde dreptul de a importa zahăr în anumite perioade ale anului pentru consum propriu.

Producătorii de zahăr: Preţurile nu au crescut, ci au revenit la nivelul normal pentru această perioadăÎn replică, producătorii de zahăr

spun că preţurile actuale sunt cele reale, pe când cele de la începutul anului au fost dictate de o conjunctu-ră nefavorabilă. Totodată, ei susţin că consumatorii de zahăr au posibilita-tea la fi ecare început de an să cumpe-re cantitatea necesară de zahăr la un preţ destul de avantajos.

Uniunea Naţională a Producători-lor de Zahăr a emis și un comunicat de presă, în care și-a expus exhaustiv poziţia pe marginea subiectului în ca-uză.

„La începutul lunii iunie, preţul pentru zahăr în Republica Moldova

a atins nivelul regional, fapt care per-mite revenirea la un nivel funcţional normal al producţiei de zahăr după ce, în urma situaţiei nefavorabile din primul trimestru al anului 2014, provocate de către unul din produ-cători, prin suprasaturarea pieţei cu „zahăr-barter”, ceilalţi producători au suportat pierderi considerabile”, se spune în comunicatul UNPZ, care menţionează că din această cauză și celelalte întreprinderi producătoare de zahăr au fost nevoite să-și vândă zahărul la preţuri foarte mici pentru a-și fi nanţa partenerii agricoli în sco-pul procurării de seminţe, combusti-bil, îngrășăminte și mijloace de pro-tecţie a plantelor înainte de semănat. În același timp, situaţia a fost înrău-tăţită de scăderea cursului valutei naţionale și de creșterea preţurilor la combustibil. La fi nele semănatu-lui, când producătorii de zahăr și-au îndeplinit obligaţiunile faţă de par-tenerii agricoli, preţul pentru zahăr a revenit la nivelul normal.

Republica Moldova are unul din cele mai mici preţuri la zahărPotrivit informaţiei, creșterea pre-

ţului la zahăr din ultimele trei luni a atins în unele ţări din regiune 30%, în timp ce în Republica Moldova această creștere a fost sub 10%. „O asemenea creștere la începutul verii poartă un caracter sezonier și se înregistrează în regiune în fi ecare an”, susţin cei de la UZPM, aducând drept argument faptul că preţul mediu de vânzare din depozitele producătorilor de zahăr ai RM este de 11,25 lei pentru un kg, în timp ce în Rusia acesta este de 12,6 lei, iar în Kazahstan – de 13,5 lei pen-tru un kg.

Și în Ucraina, care are, în mod tra-diţional, cel mai ieftin zahăr, de la începutul anului (ianuarie-mai 2014) preţurile au crescut cu 33,1%, iar în decurs de un an (mai 2013-mai 2014) acestea s-au majorat cu 66%.

Piaţa regională nu permite marje prea mari de profi tConform producătorilor, randa-

mentul industriei zahărului din Repu-blica Moldova este limitat de preţul înalt al sfeclei de zahăr și al resurselor energetice, pe de o parte, iar pe de alta – de preţurile regionale.

„În condiţiile acordurilor existente de liber schimb și, mai ales, având în vedere contrabanda la graniţa mol-do-ucraineană, producătorii de zahăr nu pot ridica preţul pentru a-și spori rentabilitatea. Cu toate acestea, cifra de afaceri anuală a ramurii depășeș-

te 1,5 mld lei, ceea ce infl uenţează pozitiv creșterea PIB-ului Moldovei, iar anual sunt exportate cca 30 mii tone de zahăr”, explică UNPZ, care informează că, dacă până acum za-hărul moldovenesc era exportat doar în una din ţările occidentale – în Ro-mânia, atunci în primul trimestru al acestui an a fost exportat și în Cipru, Bulgaria, Ţările Baltice, precum și, tra-diţional, în ţările Uniunii Vamale.

Viorica Cărare – una spune, alta faceDisputa dintre producătorii și con-

sumatorii de zahăr părea să se fi de-tensionat după ce președinta Consi-liului Concurenţei, Viorica Cărare, a menţionat că, așa cum preţurile s-au stabilizat, Consiliul Concurenţei va examina argumentele participanţilor la discuţie și se va expune asupra pro-blemei în viitorul apropiat. Totodată, ea a promis că discuţiile dintre părţi vor continua.

Însă, în scurt timp, președinta Con-siliului Concurenţei se pare că s-a răz-gândit și a decis să meargă pe alt sce-nariu decât cel promis participanţilor la masa rotundă. La începutul lunii iunie, Consiliul Concurentei a expe-diat o scrisoare în adresa Guvernului

în care invoca, printre altele, „accesul problematic la importul zahărului pentru consumatorii mari industri-ali”. Potrivit scrisorii, cantităţile de zahăr și produse zaharoase, precum și perioada importului în regim pre-ferenţial sunt stabilite trimestrial de către Ministerul Agriculturii și Indus-triei Alimentare de comun acord cu Uniunea Producătorilor de Zahăr din Republica Moldova. Această practică ar oferi producătorilor de zahăr po-sibilitatea de a controla importul, iar acest fapt poate conduce la obţinerea unui avantaj nefi resc de către aceștia. „Astfel, crește probabilitatea denatu-rării concurenţei, eventual generând preţuri mari pentru consumatorii fi nali din Republica Moldova și sub-minând competitivitatea pe pieţele externe a producătorilor autohtoni de sucuri, dulciuri, conserve etc.”, se spune în scrisoare.

Prin urmare, dacă în cadrul întru-nirii Consiliul Concurenţei abordase o poziţie echidistantă, în scrisoarea adresată Executivului acesta ia în mod vădit partea consumatorilor mari de zahăr și, în mod clar, lobează dreptul acestora de a importa zahăr fără vreo restricţie. S-ar părea că se urmărește, astfel, o cauză nobilă, liberalizarea im-porturilor creându-le condiţii compa-niilor consumatoare să reducă costu-rile și să sporească competitivitatea, inclusiv pe pieţele externe.

Liberalizarea pieţei poate provoca un afl ux de zahăr necalitativÎnsă problemele invocate atât de

consumatorii industriali de zahăr, cât și de CC în scrisoarea către Guvern sunt, în mare parte inventate, or, po-trivit producătorilor de zahăr, fabrici-le mari au posibilitatea să procure în primele luni ale anului zahăr în can-tităţile necesare la un preţ extrem de avantajos. Astfel, în primele luni ale anului, atât compania Sudzucker-

Moldova, cât și Moldova-Zahăr vin-deau fabricilor de conserve zahăr la preţul de 9,30 de lei kilogramul, ofe-rind o vacanţă de până la 120 de zile pentru achitare.

E clar că interesul constă aici în alt-ceva, iar răspunsul ar putea fi căutat la cel de-al treilea jucător de pe piaţa zahărului. Printre muncitorii fabricii de zahăr din Glodeni, care aparţine companiei Magt-Vest (cel de-al treilea jucător de pe piaţă), se discută despre posibilitatea prelucrării trestiei la fa-bricile companiei. Astfel, liberalizarea importului de zahăr ar putea conduce direct la un afl ux considerabil de za-hăr din trestie pe piaţa moldoveneas-că sau de o calitate îndoielnică, care nu poate fi verifi cată din cauza lipsei laboratoarelor speciale. Iar aceasta ar însemna pierderea statutului zahăru-lui moldovenesc de cel mai calitativ produs de acest gen din regiune și, în ultimă instanţă, închiderea pieţelor, atât din vest, cât și din est pentru za-hărul moldovenesc.

O practică anticoncurenţială reală de pe piaţa zahărului aşa şi n-a fost soluţionatăPrintre altele, Magt-Vest, care apar-

ţine alesului local din Dondușeni al PLDM, Gheorghe Magdâl, este fi gu-rantul altui scandal legat de practicile anticoncurenţiale pe piaţa zahărului, de această dată destul de înteme-iat. La fi nele anului trecut, compania primise o cantitate de 3500 de tone de păcură din rezerva Guvernului și nu se știe nici până în prezent dacă aceasta a fost achitată. Atunci, Con-siliul Concurenţei nu a fost atât de insistent în examinarea acestui caz evident de favorizare de către Exe-cutiv a unui jucător de pe piaţă, pro-punându-le celor de la Sudzucker să facă, practic, propria lor investigaţie pentru a găsi dovezile, care, de fapt, se afl au la suprafaţă.

Într-o economie de piaţă veritabilă, companiile care se conduc de legile pieţei investesc constant în efi cienti-zarea producerii, devin lideri pe piaţă și sunt tot mai profi tabile. Cele, care nu fac faţă, pur și simplu, dispar. În felul acesta, se produce o selecţie na-turală, companiile inefi ciente dispar, iar cele efi ciente prosperă. Astfel de cazuri în Republica Moldova pot fi nu-mărate pe degete, Sudzucker Moldo-va și Moldova-Zahăr intrând în aceas-tă categorie. Însă, din câte se vede, alte „virtuţi” sunt necesare pentru a reuși în afaceri pe plaiurile mioritice. Și acestea n-au nimic în comun cu li-bera concurenţă.

Ion CHIŞLEASursa: eco.md

Practicile selective ale Consiliului Concurenţei pot îngropa una Practicile selective ale Consiliului Concurenţei pot îngropa una din cele mai performante ramuri ale economiei moldoveneştidin cele mai performante ramuri ale economiei moldoveneşti

În mod normal, într-o economie de piaţă, agenţiile antimonopol sau de protecţie a concurenţei sunt autorităţile, care veghea-ză ca legile pieţei să fi e respectate întoc-mai, deoarece în fi nal o competiţie sănă-toasă generează companii puternice, apte să se descurce în cele mai grele condiţii. Nu e și cazul Consiliului Concurenţei de la noi, care își exercită autoritatea în mod selectiv și fără a avea sufi ciente argumente. O atare situaţie este consemnată în cazul industriei

zahărului, care ar putea fi prejudiciată grav de o așa-numită liberalizare a importului de zahăr, promovată de Consiliu.

20 IUNIE 201466F L U XF L U X Interviu

- Părinte Mihail, suntem în Postul Sfi nților Apostoli Petru și Pavel. De ce a rânduit Biserica Ortodoxă acest post, cât durează și ce fo-loase poate avea din el creștinul obișnuit, care, cea mai mare parte a timpului său, se zbate să câștige un ban pentru el și pentru familie?- Postul Sfi nților Apostoli a fost

instituit relativ târziu în Biserică, inițial fi ind un post mai mult pen-tru monahi. Are o durată variabilă, în funcţie de sărbătoarea Paștelui. Uneori el poate fi doar de câteva zile, alteori, cum s-a întâmplat în anii precedenți, poate dura șase săptă-mâni. Din punct de vedere alimen-tar este un post relativ ușor, cu dez-legări la vin și undelemn, iar în zilele de sâmbătă, duminică și de sărbăto-rile mai mari se dezleagă și la pește. Postul începe de obicei după Dumi-nica tuturor sfi nților (anul acesta, pe data de 15 iunie) și sfârșește odată cu sărbătoarea închinată Soborului Sfi nților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie, stil nou/12 iulie, stil vechi).

Se știe că postul este o perioadă în care creștinii intensifi că rugăciunea și toate celelalte lucrări duhovnicești ca citirea Scripturilor, faptele bune, practicarea altor virtuți creștine. Bineînțeles, postul nu poate fi pen-tru nimeni obligatoriu, însă încă marii dascăli ai pocăinței și cunoscă-tori subtili ai sufl etului omenesc au remarcat că pentru a-L simți și a-L aduce pe Dumnezeu mai aproape de om, este nevoie de o lucrare și o sârguință deosebită pe care ei au numit-o asceză. Omul poate să nu postească, căci postul este manifes-tarea maximă a voinței și libertății omenești. Prin post arătăm că ne pasă de Dumnezeu, că vrem ca El să facă parte din viața noastră. De aceea, Isaac Sirul spunea: „A mânca este o lege a fi rii, a posti însă ţine de

libertatea omului”, din acest motiv animalele nu postesc.

Postul este, de asemenea, o oca-zie de a aduna în sufl etul nostru mai multă lumină. Tocmai de aceea, bu-curia și roadele pe care le aduce, le poate simți și descrie doar cel care postește. Iar postul poate aduce, în primul rând, liniște, pace, curățenie lăuntrică, mai multă claritate în activitățile pe care le avem și, desi-gur, bucurie, chiar și în lucrurile mici din viața noastră de zi cu zi pe care nu prea le observăm.

Prin urmare, postul nu trebuie privit doar ca pe o restricţie alimen-tară, ci, mai întâi de toate, ca pe o pocăință, ca pe o schimbare a mo-dului nostru de a fi și de a trăi. Este o perioadă de înfrânare de la orice exces material, o înfrânare de la tot ce este rău.

- Postul Sfi nților Apostoli din acest an coincide cu o competiţie spor-tivă de mare anvergură – Cam-pionatul mondial de fotbal din Brazilia. După o zi de lucru mai mult sau mai puțin obositoare, chișinăuienii se retrag pe la tera-se și baruri ca să vizioneze cu pri-etenii un spectacol în care 22 de sportivi în fl oarea vârstei aleargă într-o nebunie după o minge. Cum se împacă postul cu fotbalul și, mai ales, cu cantitățile industriale de bere care se consumă în timpul vizionării unui meci? - Nu se împacă deloc, pentru că,

de fapt, nici nu au ce împăca. Nu văd o problemă în a posti și a privi un meci de fotbal, a citi o carte sau a privi un fi lm, dacă aceste lucruri se fac în limitele decenței și nu vin în contradicție cu scopul și esența postului, ca lucrare duhovnicească. Creștinismul nu înseamnă o îngrădi-re a libertății omului și personalității,

ci punerea lor într-o nouă lumină. Biserica cunoaște mai multe cazuri a unor oameni ajunși mai apoi sfi nți care erau și amatori ai sportului. De aceea, eu cred că cineva poate fi în egală măsură un bun creștin și ama-tor de fotbal, dacă acest lucru nu naște în el ură, invidie și comporta-mente degradante. Pentru a folosi aici un cuvânt care s-a mai spus, până la urmă, „nu vinul este rău, ci beția; nu femeia este de vină, ci curvia; nu mădularele trupului sunt pricina, ci reaua lor folosință”, după cum spune Sfântul Petru Damas-chin. Așadar, nu fotbalul sau alte lu-cruri sunt de vină, ci modul și felul în care știi tu să le privești. Un om care postește niciodată nu trebuie să în-toarcă spatele lumii ca să se dedice propriului creștinism într-o manieră habotnică și fanatică.

- Sfântul Ioan Gură de Aur reco-manda creștinilor un „standard” de postire care ar putea părea neobișnuit cel puțin pentru cei pentru care postul se reduce la o dietă alimentară. El zicea să avem milă de cei săraci, să ne împăcăm cu dușmanii, să ne întoarcem ca-pul de la femeile frumoase. Și chiar mai mult, să postim nu doar cu gura și stomacul, dar și cu ochii, urechile și cu toate mădularele tru-pului nostru. „Mâinile voastre să

postească rămânând curate și de hrăpire și de lăcomie. Picioarele, nealergând la priveliști urâte și în calea păcătoșilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumuseţile străine… Gura trebuie să postească de su-dalme și de alte vorbiri rușinoase”, spunea sfântul ierarh. Cât de rea-lizabile sunt aceste sfaturi pentru creștinii contemporani din Moldo-va, 80 la sută dintre care nu res-pectă nici măcar postul alimentar?- Exemplele cu citate din Sfi nții

Părinți referitoare la modul în care trebuie să postim ar putea continua la nesfârșit. Același Ioan Gură de Aur ne spune că dacă postim trebuie să o arătăm și prin fapte, îndemnându-ne ca în timpul postului să procurăm alimente mai ieftine iar diferența de preț care ne rămâne să o dăruim săracilor. Iar Sfântul Vasile cel Mare spune și el că nu avem folos că pos-tim dacă continuăm să bârfi m și să săvârșim lucruri rele asemănându-

ne în acest caz mai mult demonilor, care nu mănâncă niciodată, dar nu încetează să facă răul.

Trebuie să înțelegem că postul nu este o corvoadă, ci un lucru bene-vol pe care credinciosul trebuie să îl facă cum poate mai bine și, întâi de toate, sincer. Mult, puțin – după puterea fi ecăruia. Așa că la întreba-rea, cum postim? se poate răspun-de omului de astăzi – doar sincer. Or, în acest sens, constatăm astăzi o îngrijorătoare lipsă de înțelegere între cei care postesc și cei care nu postesc. Unii consideră postul drept o chestiune depășită, care nu-și mai are locul în societatea contempora-nă, iar alții, la cealaltă extremă, dog-matizează și absolutizează valoarea postului ca pe ceva fără de care „nu se poate intra în Împărăția lui Dum-nezeu”. Nu are sens să încarci pe nimeni cu rigoarea postului tău. Să nu confundăm fondul cu formele, or, postul este doar una din forme-le de purifi care, fără a minimaliza bineînțeles valoarea și importanța duhovnicească a postului pentru omul credincios.

- Chiar dacă nu are legătură ne-mijlocită cu tema postului, nu pot să nu vă întreb ce credeți despre legislatorii din Danemarca care au adoptat recent o lege prin care obligă toate bisericile să „cunune”

cuplurile de homosexuali. La pri-ma vedere s-ar părea că este prea puțin probabil ca în timpul apro-piat Parlamentul de la Chișinău să ajungă în situația de a obliga biserica să cunune homosexuali. Dar dacă ne amintim că nu foarte demult legislatorii noștri au votat legea „egalității de șanse”, care apără persoanele discriminate din cauza „orientării” lor sexuale, că în timpul protestelor din mai 2014 împotriva paradei LGBT au fost reținuți doi preoți ortodocși, iar la începutul lunii curente Judecă-toria Bălți l-a obligat pe episcopul de Bălți și Fălești să-și ceară scuze de la homosexuali și să plătească 22 de mii de lei avocaților acesto-ra din organizația Gender Doc-M, atunci nu mai putem fi atât de si-guri că peste 10-15 ani, Biserica Ortodoxă nu va fi pusă în situația bisericilor din Danemarca. - Nu putem neglija ceva ce se pe-

trece undeva în Danemarca sau în altă parte, pentru că efectele aces-tui proces de desacralizare vor lovi inevitabil creștinismul din întreaga Europă. Mi se pare că acest lucru a fost remarcat foarte bine de ieromo-nahul Savatie Baștovoi în romanul „Diavolul este politic corect”, în care ilustrează foarte reușit cum falsele „valori” ale lumii moderne, precum avortul, distrugerea familiei, pro-movarea homosexualității, reduce-rea populației, eutanasia și altele, pot găsi o justifi care ideologică și științifi că, dacă vreți, într-o societa-te a viitorului. Iată că această soci-etate cu legi bizare, pe fondul unui ateism agresiv, nu mai este o simplă fi cțiune, ci o realitate tot mai dură în mai multe țări europene.

Pe mine nu mă impresionează atât rapiditatea și haotismul cu care se adoptă unele legi ce afectează într-un fel sau altul viața confesiunilor religioase, cât ușurința sau irespon-sabilitatea cu care acceptăm aceste reforme impuse din afară, fără a le mai digera măcar.

În ceea ce privește poziția Biseri-cii, ea nu poate fi alta decât cea ex-primată de-a lungul veacurilor, chiar dacă ar fi să ne întoarcem și cu pi-cioarele în sus. Problema sexualității pervertite nu este nici de ieri, nici de azi și ea a fost califi cată dintotdea-una drept o anomalie a fi rii umane. După cum spune și Nicolae Stein-hardt, Hristos nu i-a respins pe curve și pe hoți, dar nu spre a-i binecuvân-ta în poziția lor de curve și de hoți, ci pentru a-i ajuta să nu mai fi e așa.

În acest sens, poziția Bisericii ră-mâne una clară și nu trebuie să ne ascundem după deget, iar o Biserică ce ar accepta să promoveze și alte „adevăruri” paralele, din zona gri, ar înceta de fapt să mai fi e Biserică, pentru că s-ar supune mai mult voii și adevărului oamenilor decât legii lui Dumnezeu. Biserica nu s-a situat niciodată pe poziții comode, con-fortante într-o societate, ci dimpo-trivă, a scandalizat și provocat prin mesajul și poziția ei. Problema este însă și de altă natură, ea ține de mo-dul în care reușim noi să explicăm aceste adevăruri pentru a le face credibile în fața celor mulți care nu mai văd în ele niște adevăruri. Astăzi nu mai este sufi cient sentimentul credincioșilor că homosexualitatea este împotriva fi rii și a naturii și că nu este bine. Este în puterea Bise-ricii și a ierarhiei să explice cum se cuvine aceste lucruri, ca să nu-i lase pe credincioși să dibuie în aseme-nea probleme importante. Și este în puterea Bisericii să nu-i lase pe adepții „atracțiilor romantice” să se autoamăgească cu ideea că se pot apropia de Dumnezeu pe de-a în-doaselea, fără pocăință. Iar aici din partea autorităților bisericești se cer nu doar declarații ofi ciale, ci răspun-suri clare, explicite, materializate în programe concrete cu activități sis-tematizate.

- Vă mulţumesc pentru interviu.- Să vă fi e de bine.

Igor PÂNZARU, FLUX

Părintele Mihail COSTANDACHI:

„Prin post arătăm că ne pasă de Dumnezeu, „Prin post arătăm că ne pasă de Dumnezeu, că vrem ca El să facă parte din viaţa noastră”că vrem ca El să facă parte din viaţa noastră”

Părintele Mihail Costadache este preot slujitor la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” de la Suruceni. A acceptat cu simplitate și modestie să discutăm despre rostul postului Sfi nților Apos-toli Petru și Pavel, în care creștinii au intrat de o săptămână, chiar dacă a trebuit să renunțe la puținele ore de odihnă între slujbele mănăstirești de dimineață și seară.

20 IUNIE 2014 77 F L U XF L U XOpinie

Eurovision 2014Punctul culminant al transgen-

derismului a fost Eurovisionul 2014 câștigat de „femeia cu barbă”, o per-soană transgender. Evenimentul a șocat întreaga Românie, cât și alte ţări, dar a fost găsit de bun augur de occidentali. Occidentalii au văzut

în persoana premiată apogeul unor noi manifestări ale revoluţiei sexu-ale, „progresiste”, dar care, zic ei, nu trebuie criticate, ci înţelese, accep-tate și dotate cu „drepturi” la fel ca și celelalte manifestări de orientare sexuală.

Transgenderismul dincolo de OceanEvenimentul Eurovision 2014 a

făcut valuri și dincolo de ocean, unde, pe 29 mai, publicaţia ameri-cană „Time” a publicat, ca articol de fond, un dosar privind anvergura transgenderismului în America. I-a dat un titlu sugestiv: „The Transgen-der Tipping Point: America”s Next Civil Rights Frontier”. („Punctul de turnură al transgenderismului: noua frontieră a drepturilor civile în Ame-rica”.)

Transgenderismul este o ideolo-gie sexuală manifestată în schimba-rea intenţionată a sexului biologic din femeie în bărbat ori din bărbat în femeie. Adică inversionarea sexelor. Știinţa și tehnologia postmodernă au dobândit capacitatea de a schim-ba, prin proceduri medicale, sexul fi inţei umane din bărbat în femeie și din femeie în bărbat. Aceeași între-bare fundamentală însă este pusă transgenderismului, care a fost pusă și homosexualilor: este transgende-

rismul înnăscut, adică o predilecţie cu care fi inţa umană se naște? Este transgenderismul imprimat în ge-nomul uman? Persoanele care își schimbă sexul afi rmă că s-au născut cu un sex biologic greșit, că înainte de naștere iţele lor biologice s-au în-câlcit și că în loc ca „el” să se nască „ea”, s-a născut „el”, și că în loc ca „ea” să se nască „el”, s-a născut „ea”. Astfel de persoane, ni se spune, nu se simt „confortabile” în trupul dobândit la naștere și, în mod special, cu sexul cu care au fost înzestrate biologic. În consecinţă, cer să li se modifi ce tru-pul și sexul prin proceduri medicale. Unele persoane își schimbă sexul de mai multe ori în viaţă, nu doar o dată. Mulţi regretă că și-au schimbat sexul, îl schimbă din nou, apoi re-gretă, și schimbarea sexului biologic devine o preocupare permanentă în viaţa acestor persoane.

Ba mai mult, ni se spune că și copi-ii experimentează confuzie sexuală de la o vârstă tot mai fragedă, și că din această cauză trebuie înţeleși și ajutaţi. În 2006, The New York Times a publicat un articol despre acești copii, afi rmând că, de fapt, confuzia lor sexuală e „normală”.

Articolul menţiona situaţii unde băieţii mergeau la școală în rochiţe roz, iar fetele tunse și îmbrăcate ca băieţii. În sprijinul acestor copii au venit activiști care le promovează drepturile, numite „gender – iden-tity rights” („drepturile identităţii de gen”). Ca rezultat al activismului lor, unele state americane au adop-tat legi care permit adulţilor să-și schimbe sexul în certifi catul de naș-tere chiar dacă biologic nu și l-au schimbat. Dacă în mintea persoa-nei respective „ea” se crede „el”, are dreptul să-și schimbe certifi catul de naștere, să refl ecte că nu mai e „ea”, ci „el”. Starea aceasta mintală este numită „free to be”, adică „liber/ă de a fi ”, cum el ori ea dorește. Au apărut și cazuri extreme, de exemplu școli care predau cursuri în „vocabula-rul neutru” din perspectiva sexului („gender – neutral vocabulary”), în care obiectele ori lucrurile nu mai sunt identifi cate după gen ori sex. Un exemplu cu totul bizar este în-cercarea de a elimina cuvintele „pi-soi” și „pisică”.

Hollywood-ul dă apă la moarăMedia și Hollywood-ul promo-

vează cu agresivitate noua mala-die transgenderistă, așa cum au

promovat toate manifestările bi-zare ale revoluţiei sexuale de până acuma: căsătoriile unisex, căsăto-riile multiple, căsătoriile de grup, normalizarea adulterului, relaţiile sexuale între persoane de același sex, poligamia, avortul, divorţul în serie, poliamoria, eutanasia, suici-dul asistat. Vedeta transgenderis-mului american e Laverne Cox, o actriţă a showului „Orange îs the New Black” („Portocaliul e noul ne-gru”). O altă vedetă hollywood-iană e Fallon Fox, un bărbat care vreme de mulţi ani a făcut lupte, s-a schim-bat în femeie, ia doze mari de estro-gen și cere să i se permită să lupte ca femeie în luptele greco-romane la categoria bărbaţi. Pe lângă asta, media mediatizează masiv și exce-siv persoanele care își schimbă se-xul și deţin funcţii înalte în instituţii ori societate. În septembrie 2013, un profesor de teologie și fi losofi e de la o universitate creștină din Ca-lifornia a șocat conducerea univer-sităţii anunţând că s-a transformat în femeie. Universitatea l-a destituit din funcţie și el/ ea a dat universita-tea în judecată pentru discriminare. Reacţia legislaturii californiene a fost previzibilă: a emis o lege care constrânge universităţile și școlile să permită elevilor și studenţilor să folosească toaletele care se confor-mează sexului ales de ei, nu sexului lor biologic.

Facebook face la felȘi Facebook promovează

transgenderismul. În februarie anul acesta, Facebook a listat 50 de op-ţiuni de identitate sexuală din care publicul poate să aleagă. Să fi e oare 50 de „orientări sexuale”? Confuzia sexuală e, deci, la modă, ceva chic, cool și de dorit, de la copii până la oameni în vârstă. Nu este de mirare că, după un studiu recent emis de Williams Institute din California, în America sunt aproximativ 700.000 de persoane care se identifi ca ca fi ind transgender. Nu toate aceste persoane însă și-au schimbat sexul biologic. Multe dintre ele au făcut-o, iar restul doar se identifi că, în docu-mente ofi ciale ori în public, ca apar-ţinând sexului biologic opus. Unii dintre ei sunt căsătoriţi cu persoane de sex opus, au copii și „descope-ră”, la o vârstă înaintată, că, de fapt, aparţin sexului opus decât celui cu care s-au născut. Apar știri bizare despre bărbaţi căsătoriţi care încep să se îmbrace ca femeile, inclusiv să poarte sutiene, și despre femei căsă-torite cu bărbaţi care se îmbracă și se comporta ca bărbaţii.

Consecinţele transgenderismuluiTransgenderismul însă își are con-

secinţele lui, la fel ca homosexua-litatea. Un sondaj de opinie făcut recent în America arată că 41% din persoanele transgender au încercat să se sinucidă. În contrast, tentativa de suicid la persoanele heterosexu-ale este de nouă ori mai mică. De asemenea, violenţa domestică și de-presia sunt mult mai ridicate la per-soanele transgender.

Menţionăm și un studiu longitu-dinal de 30 de ani publicat în 2011 de Institutul Karolinska din Suedia, făcut pe 324 de persoane care și-

au schimbat sexul. El denotă că la 10 ani după operaţie, persoanele transgender dovedesc acute difi cul-tăţi mintale, iar rata suicidului a fost de 20 de ori mai mare decât la per-soanele heterosexuale.

[Recomandăm articolul The Ti-dal Wave of Transgenderism („Valul Transgenderismului), publicat pe 6 iunie în publicaţia americană Canon & Culture: Christianity & The Public Square.]

Ce zic experţii?Dacă cu mulţi ani în urmă „exper-

ţii”, adică psihologii și sociologii, erau de comun acord că transgen-derismul este o boală mintală, nu-mărul lor e în scădere. Printre ei se afl ă Dr. Paul McHugh, care vreme de mulţi ani a fost șeful catedrei de psihiatrie la Johns Hopkins Hospital în Baltimore, Maryland. În anii 60, el și colegii lui au prestat servicii de schimbare a sexului, dar în anii 70 Dr. McHugh a renunţat, afi rmând că persoanele cu înclinaţii transgen-der au nevoie, mai degrabă, de un psihiatru decât de un medic chi-rurg. Opinia lui McHugh ar trebui să cântărească destul de greu, având în vedere onorabila lui vârstă de 83 de ani.

Transgenderismul este o boală a minţii, zice el, nu o refl ecţie a unei deformaţii biologice, cum afi rmă al-ţii. Media și autorităţile nu fac nicio favoare persoanelor transgender facilitându-le împlinirea fanteziilor lor sexuale, adaugă el. Dimpotrivă, le agravează starea mintală dena-turată.

Transgenderismul, spune McHu-gh, este o simptomă a „confuziei sexuale” a generaţiei contempora-ne. Persoanele transgender, susţine el, suferă de „boala prezumţiei”, așa cum suferă multe persoane care

„presupun” că ceea ce au primit din

partea naturii nu li se potrivește. Se

uită în oglindă și văd o fi inţă umană

urâtă, care nu corespunde naturii.

Statisticile arată că transgenderis-

mul este o stare tranzitorie. Până

în 80% dintre copiii ori adolescenţii

care afi rmă că „suferă” de confuzie

sexuală își revin la normal. Ceilalţi

20% rămân încă un mister pen-

tru psihologi. În concluzie, afi rmă

McHugh, persoanele care doresc

să-și schimbe sexul trebuie convin-

se să nu o facă. La urma urmelor,

spune el, o schimbare de sex este

o imposibilitate biologică. Bărbaţii

care își schimbă sexul în femei nu

devin femei, ci bărbaţi feminizaţi,

iar femeile – femei masculinizate. O

astfel de confuzie, zice el, nu poate

fi premisa acordării de drepturi civi-

le unei întregi clase de oameni care

doresc să fi e diferiţi doar de dragul

de a fi diferiţi.

Recomandăm un articol publicat

de Dr. McHugh în Wall Street Jo-

urnal pe 12 iunie despre tragedia

transgenderismului.

Recomandăm, de asemenea, ar-

ticolul „Nine Things to Know about

Transgenderism” (“Nouă lucruri care

trebuie cunoscute despre transgen-

derism”).

Dar bisericile?Rămâne de văzut ce poziţii vor ad-

opta bisericile și diferitele denomi-

naţii religioase privind transgende-

rismul. Săptămâna trecută baptiștii

americani afi liaţi cu Convenţia Bap-

tistă de Sud au adoptat o rezoluţie

care deplânge transgenderismul ca

o deviaţie radicală și inacceptabilă

de la standardele și moravurile bi-

blice.

Alianţa Familiilor din România

Sursa: www.alianta-familiilor.ro

ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA:

Transgenderismul – o nouă maladie occidentală Transgenderismul – o nouă maladie occidentală O manie bizară bântuie prin lumea occidentală – mania transgenderismului, un fl agel devenit popular la occi-dentali, dar care se îndreaptă și spre noi. Maladia aceasta apărută peste noapte se extinde cu o repeziciune uimitoa-re. Uitaţi noţiunea de „orientare sexuală” apărută acum câteva decenii, care ne-a asaltat și încă ne asaltează, la ni-vel social, legislativ, de etică, teologie, sociologie și altele. Uitaţi mișcarea pentru „drepturi” ale „minorităţilor sexu-ale”. Noţiunile acestea încep să ruginească și să devină demodate. „Orientarea sexuală”, o frontieră odată „nouă” în revoluţia sexuală, cedează locul unei frontiere noi, ace-ea a transgenderismului. Vocabularul specifi c „orientării sexuale” devine și el demodat, și cam sărac în comparaţie cu vocabularul și limbajul specifi c transgenderismului și a drepturilor persoanelor transgender. Privind transgen-derismul am atenţionat vreme de mulţi ani în scrisorile săptămânale AFR de marţi, dar astăzi facem o analiză mai aprofundată a fenomenului.

20 IUNIE 201488F L U XF L U X Externe

Rusia a tăiat luni, 16 iunie, com-plet livrările de gaze naturale către Ucraina, care a refuzat o propunere de preţ din partea Kremlinului mai mic decât, spre exemplu, cel perce-put României, în reeditarea unui joc care în 2009 a făcut să îngheţe, la propriu, mai multe state europene. De atunci, condiţiile de joc s-au mai schimbat, iar riscurile pentru Europa de Vest sunt minime. Dintre ţările UE, impactul cel mai puternic al unei eventuale sistări a livrărilor de gaze rusești pe teritoriul ucrainean l-ar simţi cele mici, din Est, în special Bul-garia, cel mai sărac stat comunitar.

„Livrările de gaze către Ucraina au fost reduse la zero”, a declarat minis-trul ucrainean al Energiei, Yuri Pro-dan, citat de BBC. Gazprom, mono-polul exporturilor de gaze naturale rusești, a dat asigurări că va conti-nua să aprovizioneze Europa.

În iarna din 2008-2009, în urma unei dispute legate de preţul gaze-

lor rusești vândute Ucrainei, Rusia a tăiat exporturile de gaze către Ucrai-na și apoi a redus livrările către cele-lalte state europene efectuate prin conductele care tranzitează terito-riul ucrainean. Moscova a explicat că reducerea fl uxului către Europa re-fl ectă cantitatea furată din gazoduc-te de Ucraina, iar Kievul a susţinut că a folosit gaze doar în scop tehnic. Multe state au fost luate pe nepregă-tite și au fost lăsate fără gaze câteva zile în miez de iarnă. Bulgaria a fost forţată să oprească producţia mai multor uzine industriale, iar Slovacia a declarat stare de urgenţă. Cele mai afectate au fost ţările din Europa de Est, puternic dependente de gazele rusești, iar pentru cele occidentale impactul a fost minim.

Condiţiile s-au schimbat de atunci. Cele mai multe ţări și-au făcut rezer-ve de gaze care le-ar acoperi consu-mul mai multe zeci de zile, statele nordice sunt alimentate acum din

Rusia prin gazoductul ruso-german Nord Stream, care ocolește Ucraina, interconexiunile dintre reţelele dife-ritelor state au fost modifi cate în așa fel încât să permită fl uxuri inverse, iar problema rusească a fost descrisă ca fi ind una a UE. Cu toate acestea, cele mai vulnerabile state au rămas tot cele sărace, din Est, în special Bul-garia și Macedonia, în timp ce pentru Europa de Vest riscurile au rămas mi-nime, notează Jack Sharples și Andy Judge într-o analiză publicată pe blogul EUROPP al London School of Economics privind impactul pe care l-ar avea suspendarea livrărilor de gaze care tranzitează Ucraina.

Trebuie menţionat aici că Uniunea Europeană prin Comisia Europeană i-a interzis pentru moment Bulgariei să colaboreze cu Rusia pentru con-struirea secţiunii bulgărești a ga-zoductului South Stream, prin care Rusia vrea să livreze gaze Europei Centrale și de Est printr-o rută care, ca și Nord Stream, ocolește Ucraina.

Aproximativ 15% din gazele natu-rale consumate în Europa tranzitea-ză teritoriul ucrainean.

Ucraina îi cere Rusiei gaze la preţuri mai mici decât cele vândute RomânieiRusia a suspendat livrările de gaze

către Ucraina după ce a cerut ori plata acestora în avans, ori rambur-sarea a aproape 2 mld. dolari din da-torii de 4,5 mld. dolari legate tot de exporturi de gaze.

Naftogaz urmărește, în schimb, să recupereze de la Gazprom 6 mld. dolari, sumă ce ar reprezenta o „su-praplată” a gazelor acumulată înce-pând cu 2010.

Moscova îi vinde Kievului gaze la preţul de 485,5 dolari pe mia de metri cubi, cu mult peste tariful de discount de 268 de dolari pe mia de metri cubi promis înainte de înlătu-rarea de la putere a președintelui Victor Ianukovici în încercarea de a menţine Ucraina în sfera sa de infl u-enţă.

Ucraina susţine că este pregătită să-și plătească datoriile către Rusia dacă aceasta reduce preţul la 326 de dolari pe mia de metri cubi.

Comisia Europeană, care a medi-at o serie de negocieri între Rusia și Ucraina, a propus ca statul ucrai-nean să plătească preţul de 385 de dolari pe mia de metri cubi iarna și

de 300 de dolari vara. Președinte-le rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu poate accepta un tarif mai mic de 385 de dolari pe mia de metri cubi, nivel care ar fi apropiat de me-dia de pe piaţa europeană.

Spre comparaţie, România a plătit în ianuarie pentru gazele importate din Rusia 390 de dolari pe mia de metri cubi.

„Partea ucraineană ar fi acceptat propunerea, dar nu și partenerii ruși. Comisia este convinsă că se poate ajunge la o soluţie”, se arată într-un comunicat al CE.

Preţul gazelor este o problemă foarte sensibilă în Ucraina deoare-ce activitatea economică de acolo, în special cea a industriei învechi-te, este adaptată preţurilor mici ale combustibilului livrat de Rusia. De asemenea, nemulţumirile populaţi-ei legate de nivelul scăzut de trai – Ucraina este una dintre cele mai să-race economii din Europa – au fost ţinute în frâu prin subvenţionarea gazelor de către stat.

Noul președinte ucrainean Petro Poroșenko i-a cerut UE să impună asupra Rusiei sancţiuni economice după ce separatiștii proruși din es-tul Ucrainei au doborât un avion al armatei ucrainene ucigând astfel 49 de soldaţi.

Sursa: Ziarul Financiar

După ce Occidentul s-a văzut „în căruţă” cu gazele ruseşti aduse de După ce Occidentul s-a văzut „în căruţă” cu gazele ruseşti aduse de Nord Stream, UE i-a interzis Estului să construiască South Stream Nord Stream, UE i-a interzis Estului să construiască South Stream

Pentru economiile europene vestice impactul unui nou „îngheţ” al gazelor rusești ar fi minim, în timp ce econo-miile sărace din Est ar suferi cel mai mult

Situaţia politică instabilă din Ucrai-

na ameninţă și securitatea celor

15 reactoare nucleare moștenite

din perioada sovietică, avertizează

experţi germani. Ei vor ca opinia

publică să ia act de acest pericol.

Știrea recentă, conform căreia estul Ucrainei

se confruntă cu o penurie de apă ca urmare a

avarierii unei conducte, nu înseamnă nimic

bun pentru securitatea centralelor atomice

ale ţării. Mii de oameni din regiunea de criză

se confruntă cu lipsa apei potabile. Or, pentru

exploatarea în siguranţă a centralelor atomi-

ce, funcţionarea reţelelor de apă și curent este

de maximă importanţă.

Michael Sailer, membru al Comisiei pentru

securitatea reactoarelor din Germania, a de-

clarat pentru DW: „Dacă s-a decis exploatarea

unui reactor nuclear sau, ca în cazul de faţă, a

unui întreg parc de reactoare, atunci este obli-

gatoriu să se poată garanta stabilitatea soci-

ală a acelei ţări. În niciun caz nu este permis

ca zona respectivă să devină teatru de război”.

Potenţial pentru erori umane„Centralele nucleare sunt un însemnat fac-

tor de risc, chiar dacă sunt bine construite și

bine întreţinute”, a continuat Sailer. „Dar în

Ucraina există și alte probleme. Potenţialul

pentru erori umane este cu mult mai mare, fi -

indcă cei care exploatează centralele sunt mai

puţin motivaţi decât în alte ţări. În plus, siste-

mele de siguranţă sunt mai neperformante în

Ucraina, comparativ cu reactoarele mai noi”.

În prezent, Ucraina dispune de patru cen-

trale atomice însumând 15 reactoare. Acestea

produc aproximativ o jumătate din necesarul

de curent al ţării. De aceea, este practic impo-

sibil să se renunţe la ele pe durata crizei. Toate

reactoarele au fost construite în perioada so-

vietică și au fost racordate la reţea în anii 80 ai

secolului trecut. De asemenea, sunt construi-

te după modelul reactoarelor de la Cernobâl,

unde s-a înregistrat cel mai grav accident din

istoria exploatării civile a energiei atomice.

Cea mai mare centrală a Ucrainei se afl ă la

Zaporojie, oraș afl at la o depărtare de numai

200 de kilometri de Doneţk, unde se afl ă epi-centrul luptelor dintre armata ucraineană și separatiștii proruși.

Pericol de sabotajReactoarele mai vechi din perioada sovie-

tică sunt mai puţin sigure decât cele din Oc-cident, afi rmă Lothar Hahn, fost director al Societăţii pentru siguranţa reactoarelor GRS. „Dar asta nu e nimic în comparaţie cu riscurile care apar în vreme de război. Pentru un act de sabotaj, nu este nevoie de o armată. Sunt sufi -cienţi 20 până la 30 de oameni bine instruiţi”, a avertizat expertul.

Din cauza riscurilor enumerate, NATO a tri-mis deja din aprilie o mică echipă civilă de ex-perţi în Ucraina, pentru a ajuta la ameliorarea siguranţei reactoarelor nucleare și altor in-stalaţii sensibile de infrastructură. Experţii au întocmit între timp un raport confi denţial, pe care l-au predat autorităţilor de la Kiev.

Totuși, în ciuda sprijinului NATO, până acum nu s-a acordat atenţia cuvenită siguranţei re-actoarelor nucleare din Ucraina. Experţii ger-mani avertizează la unison că oamenii care se ocupă de crize politice de felul celei existente în fosta republică unională – cum ar fi , de pil-dă, diplomaţii – nu știu de regulă cât este de sensibil un reactor nuclear.

Sursa: Deutsche Welle

Criza din Ucraina periclitează şi reactoarele atomice ale ţăriiCriza din Ucraina periclitează şi reactoarele atomice ale ţării

20 IUNIE 2014 99 F L U XF L U XUcraina

Pacea în lume s-a deteriorat constant în ultimii șapte ani, pe fondul războaielor, al atacurilor lansate de militanți și al crimelor care au dat o lovitură progreselor înregistra-te treptat de-a lungul ultimelor șase decenii, relevă raportul anual Global Peace Index (Indicele Global al Pă-cii), realizat de Institu-tul pentru Economie și Pace (IEP), cu sediul în Australia, transmite Reuters.

Confl ictele din Irak, Siria, Afganistan, Sudan și Republica Centrafricană au fost cele care au contribuit în cea mai mare măsură la deteriorarea indicilor glo-bali ai păcii. În același timp, în Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Africa a crescut numărul celor uciși în atacuri comise de militanți, iar în centrele urbane în plină dezvoltare din lumea emergentă rata criminalității a înregistrat o creștere. De asemenea, tot mai mulți oameni au ajuns în postura de refugiați din cauza luptelor.

În paralel, în regiunile mai dezvoltate, îndeosebi în Europa, rata criminalității și a confl ictelor a scăzut, în general, se ara-tă în raport.

Dar, per ansamblu, scăderea indicilor păcii este cea mai semnifi cativă din ul-timii 60 ani. IEP precizează că, deși ra-portul său privind pacea globală a fost lansat abia în 2007, estimările privind cum ar fi arătat acesta înainte de lan-sare arată că situația păcii în lume s-a îmbunătățit mai mult sau mai puțin con-tinuu după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Steve Killelea, fondator și director exe-cutiv al IEP, a explicat pentru Reuters că între cauzele actualei deteriorări se nu-mără repercusiunile „Primăverii arabe”, răspândirea terorismului, mai ales după invadarea Irakului, dar și repercusiunile crizei fi nanciare globale.

Studiul are în vedere 22 de indicatori în 162 de țări, între care cheltuielile mi-

litare, rata criminalității și a de-ceselor de pe urma confl ictelor, nesupunerea civică și teroris-mul. Per total, în ultimii șapte ani, indicele mediu de pace pentru toate țările luate împre-ună a înregistrat o creștere de la 1,96 la 2,06, ceea ce indică o lume mai puțin pașnică.

Țările cel mai puțin pașnice din lume sunt, potrivit rapor-tului IEP, Siria și Afganistan, iar Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Ucraina și Egip-tul au cunoscut unele dintre cele mai drastice scăderi ale ni-

velului de securitate. Numărul 1 pe listă, ca statul cel mai pașnic de pe glob, este Islanda. România se afl ă pe poziția 35 din cele 162 de țări.

IEP estimează, totodată, că violențele și cheltuielile militare au costat econo-mia globală circa 9,8 mii de miliarde de dolari, adică aproximativ 11,3% din pro-dusul intern brut al lumii, o creștere anu-ală de 179 de miliarde de dolari.

Întrucât studiul a fost realizat pe baza datelor disponibile până în martie a.c., nu au fost luate în calcul recentele violențe din Irak și Ucraina, dar fără în-doială că, dacă s-ar fi ținut cont de ele, tabloul general ar fi fost și mai sumbru, a remarcat directorul IEP.

Sursa: agerpres.ro

Pacea în lume s-a deteriorat constant în ultimii șapte ani (raport)

VOX POPULIUcraina şi Rusia vor ajunge la o înţelegere

Rusia a sistat la începutul acestei săptămâni livrările de gaze către Ucraina, din cauza datoriei uriașe de 4,5 miliarde de dolari a Kievului faţă de Gazprom. Negocierile mediate de reprezentanţi europeni privind preţul gazelor au eșuat, iar Moscova a introdus un sistem de plată în avans a livrărilor de gaze naturale către Ucraina. SA „Moldovagaz” a anunţat printr-un comunicat că această decizie a furnizorului rus de gaze nu a afectat consumatorii din Republica Moldova. Responsabili de la întreprindere au precizat că la moment, sistemele de distribuţie și transport din întreaga ţară funcţi-onează în regim obișnuit.

Credeţi că Rusia și Ucraina se vor înţelege până la urmă în privinţa preţurilor la gaze și a achitării datoriilor? Consi-deraţi că ţara noastră ar putea fi afectată de ce acest con-fl ict a gazelor?

Alexandru: Alexandru:

Ucraina şi Rusia vor ajunge la o înţelegere

Sunt sigur că Ucraina și Rusia se vor înţelege în privinţa datoriilor. În ceea ce privește preţul gazelor, consider că Rusia nu va vinde Ucrainei gazul mai ieftin. Ucraina va fi nevoită să accepte cerinţele impuse și astfel confl ictul se va soluţiona. Republica Moldova nu

va fi afectată în niciun fel de aceste neînţelegeri.

Irina: Irina:

Trebuie să se ajungă la un numitor comun Ar fi bine ca Ucraina și Rusia să gă-

sească totuși un numitor comun pen-tru a nu ajunge la sistarea livrărilor de gaze. Sunt de părere că Uniunea Europeană va fi cea care va decide care ţară trebuie să cedeze și doar atunci situaţia se va schimba. Ucraina încă nu este pregătită să-și achite toate datoriile și din cauza acestor neînţelegeri ţara noastră ar putea avea de suferit.

Maria: Maria:

Va fi posibilă negocierea preţului la gaze

Cred că Ucraina va reuși să nego-cieze cu Rusia în privinţa preţului la gaze și în fi nal vor obţine un preţ mai redus. Totodată, termenul de achitare a datoriilor va fi , probabil, prelungit pe o perioadă mai mare. Nu cred că

decizia luată de Rusia va afecta Republica Moldova, pentru că scopul acestei ţări este altul.

Elena: Elena:

Sper ca ţara noastră să nu fi e afectată Consider că Rusia va ceda în ceea ce

privește achitarea deplină a datoriilor, dar în schimb preţul gazelor nu va fi unul prea avantajos pentru Ucraina. Nu știu cât va dura și până unde se va ajunge cu acest confl ict al gazelor, dar sper ca el să nu devină o problemă pentru ţara noastră.

Alexandru: Alexandru:

Este nevoie de timp pentru soluţionarea confl ictului

Părerea mea este că, până la urmă, aceste două ţări se vor înţelege atât în privinţa achitării datoriilor, cât și în pri-vinţa preţului gazelor, dar asta va mai dura ceva timp. Preţul gazelor pentru

Ucraina va fi mai redus comparativ cu alte ţări, pentru că Ru-siei nu îi este convenabil să piardă legătura cu Ucraina. La moment, acest confl ict nu afectează ţara noastră, dar se pot produce schimbări după semnarea Acordului de Asociere.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX

Marţi, 17 iunie, Rada Supremă a Ucrainei i-a recoman-dat Guvernului de la Kiev să sporească măsurile de securitate la frontiera de stat cu Rusia și pe segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova. Ho-tărârea parlamentului ucrainean prevede întreruperea temporară a activităţii mai multor puncte de control de pe acest segment.

În timp ce responsabilii de la Chișinău precizează că, deo-camdată, este vorba doar despre o recomandare, unele insti-tuţii media au scris că măsurile restrictive sunt puse deja în aplicare.

Astfel, Publika TV informa ieri, cu trimitere la agenţia Tiras, că grănicerii ucraineni au intensifi cat controlul pe segmentul transnistrean al frontierei cu Moldova. Aceștia ar fi introdus mai multe fi ltre pentru pasagerii care se deplasează din regi-unea transnistreană în Ucraina.

Potrivit agenţiei, bărbaţilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, deţinători ai pașaportului rusesc, li se interzice, practic, intrarea în Ucraina, în cazul în care nu prezintă dovezi incon-testabile privind necesitatea stringentă de a se deplasa pe te-ritoriul statului vecin.

Sursa mai menţionează că aceluiași control riguros sunt su-puși și bărbaţii care deţin pașapoarte străine, dar sunt domici-liaţi în regiunea transnistreană, însă nu le este îngrădit dreptul la libera circulaţie.

Unii analiști consideră că Chișinăul ar putea să benefi cieze de pe urma închiderii punctelor de trecere a frontierei de pe segmentul transnistrean. În cadrul unei emisiuni de dezbateri la TV7, expertul IDIS Viitorul, Corneliu Ciurea, a opinat că locu-itorii din regiunea transnistreană vor trece tot mai mult prin ţară și vor simţi astfel nevoia existenţei statului Republica Mol-dova

Reprezentanţii puterii de la Chișinău sunt de părerea că decizia parlamentului ucrainean este fi rească și are în vedere necesitatea fortifi cării frontierelor, în contextul ultimelor eve-nimente.

Șeful Biroului pentru Reintegrare, George Balan, a decla-rat pentru Publika TV că în cazul dat ca pericol principal vine Federaţia Rusă: „Ceea ce ţine de segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene urmează ca după aceste recomandări autorităţile executive de la Kiev să pregătească demersurile necesare și să informeze partea moldovenească”.

În opinia deputatului democrat Andrian Candu, frontierele unui stat trebuie să fi e controlate și controlabile, iar în anumite situaţii trebuie întreprinse unele acţiuni. „Mi-e greu să cred că

va fi blocată în totalitate călătoria cetăţenilor în situaţia în care ei respectă legea și rigorile care sunt impuse de autorităţile de frontieră ale Ucrainei”, a declarat el, citat de UNIMEDIA.

„Este o grijă fi rească a Legislativului de la Kiev faţă de securi-tatea statului. Este explicabilă această îngrijorare din motiv că regiunea de est a Republicii Moldova, care nu este controlată de autorităţile constituţionale, din păcate, reprezintă o zonă de instabilitate și o sursă de insecuritate”, a precizat pentru UNIMEDIA și deputatul liberal-democrat Valeriu Streleţ.

Pe de altă parte, analistul politic Aurelian Lavric atrage atenţia, într-un articol postat pe blogul său (aurelian-lavric.blogspot.com), asupra faptului că secretarul Consiliului de Se-curitate al Ucrainei, Andrii Porubii, a folosit denumirea „PMR”, adică „RMN” (Republica Moldovenească Nistreană) atunci când a vorbit despre instituirea procedurilor suplimentare la frontieră, califi când gestul drept unul inamical și un afront adus Republicii Moldova. Fiind vorba de o republică nerecu-noscută, denumirea „RMN” nu poate fi utilizată în discursul ofi cial al unui demnitar de stat, precizează Lavric.

În opinia analistului, dacă vreun demnitar de la Chișinău și-ar fi permis să folosească în declaraţii denumirile „Republica Populară Donețk” sau „Republica Populară Lugansk”, fără a le însoţi cel puţin de califi cativele „așa-zisele” sau „autoproclama-tele”, ambasadorul Ucrainei în ţara noastră, ofi ciali de la Kiev ar fi ripostat virulent.

Reprezentantul puterii de la Kiev și-a permis acest gest pen-tru că lipsa de reacţie a autorităţilor de la noi era previzibilă. Tocmai pentru că nimeni din conducerea de la Chișinău nici nu s-ar gândi să-l someze pe acesta să-și ceară scuze pentru utilizarea la modul serios a denumirii „RMN” („PMR”), conchide Aurelian Lavric.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX

Condiţii mai dure la punctele de trecere a Condiţii mai dure la punctele de trecere a frontierei pe segmentul transnistrean?frontierei pe segmentul transnistrean?

20 IUNIE 20141010F L U XF L U X Externe

Danemarca obligă prin lege cultele să ofi cieze

„căsătorii” homosexuale

Danemarca a adoptat, recent, legislația care obligă toate bisericile să ofere servicii de „cununie religioasă” cuplurilor de același sex. Nu doar Biserica Luterană, care este biserică de stat în Danemarca, ci toate biseri-cile. Știrea mai conține un detaliu interesant: ministrul de resort din gu-vernul danez, cel care a supervizat proiectul de lege și l-a susținut împo-triva opoziției creștinilor este ateu (sau agnostic, cum este la modă acum să se spună).

Așadar, cine discriminează pe cine, cine obligă pe cine – și, mai ales, cine nu și-a respectat promisiunile că nu va încălca niciodată libertatea religioasă a altora? Ați răspuns „lobby-ul homosexual”? Ați răspuns co-rect. Exact aceasta este dimensiunea onestității și respectului pe care activiștii gay îl au față de creștini: dimensiunea unei minciuni ordinare, disimulată atent sub cuvintele mari și termenii goi de conținut ai „drep-turilor omului”.

Danemarca este prima țară din lume care a legiferat o formă de „par-teneriat civil” între persoane de același sex, în 1989. Astăzi, ea continuă să fi e în avangarda ideologiei homofi le, expunând celor care au ochi de văzut și minte de înțeles întregul plan: distrugerea celor doi stâlpi ai civilizației, Familia și Biserica. Naivii care mai cred că această luptă este despre „drepturile homosexualilor” mai au, oare, nevoie și de alte argu-mente?

Sursa: www.ortodox.md

Insistenţa în pri-vinţa legalizării căsătoriei între homosexuali face parte dintr-o stra-tegie prin care statul „încearcă să obţină contro-lul direct asupra reproducerii populaţiei”, scrie teologul britanic John Milbank.

„Reproducerea și relaţiile heterosexuale au constitu-it mereu însăși «gramatica» legăturilor sociale în esen-ţa lor. Abandonarea acestei «gramatici» ar conduce la o societate care nu ar mai fi formată, în principal, din legături extinse de rudenie, ci ar fi supusă tot mai mult controlului din partea statului”, susține teologul brita-nic.

Milbank, iniţiatorul conceptului de „ortodoxie radi-cală”, își începe argumentaţia subliniind imposibilitatea defi nirii căsătoriei între homosexuali în termenii tradiţi-onali de „împlinire” și „iubire”. Aceasta implică faptul că mariajul va fi „inevitabil redefi nit chiar pentru hetero-sexuali în termenii pe care îi va impune căsătoria între homosexuali”.

Împlinirea și iubirea vor înceta să mai fi e categorii valabile chiar și în cazul uniunilor fi rești. Acest fapt va conduce la încetarea „recunoașterii legale publice a unei realităţi sociale defi nite în termenii legăturii naturale dintre sex și procreaţie”. Acest aspect, spune Milbank, „este, de fapt, punctul nevralgic în această chestiune”.

„Nu a existat o cerere susţinută pentru legalizarea

«căsătoriei gay», iar acest lucru nu are nimic de-a face cu drepturile ho-mosexualilor. Este, de fapt, o mișcare strategi-că pusă la cale de statul modern în încercarea de a obţine controlul direct asupra reproducerii po-pulaţiei, desconsiderând importanţa familiei. Nu este vorba de justiţia naturală, ci de dorinţa manifestată de o tiranie biopolitică de a desfi in-ţa căsătoria și familia ca

fi ind cea mai importantă instituţie socială mediatoare.”„«Reţeta» pentru producerea confuziei psihologice,

pentru divizarea familiei și crearea confl ictelor sociale – scrie Milbank – este mult prea evidentă și nu poate fi ignorată”.

„Un individ trăiește cel mai profund experienţa unei unităţi natural-culturale prin faptul că formarea acestei unităţi este consecinţa unui act interpersonal (așadar, «cultural»), de iubire. Acest lucru îi conferă sentimentul că înseși rădăcinile sale biologice sunt ancorate într-o naraţiune interpersonală. Din nou, a renunţa la această «gramatică» ar echivala cu a compromite cel mai pro-fund sens al umanităţii și cu riscul de a preda întreaga putere tiraniei pieţei și a statului, tiranie care se alimen-tează din mituri referitoare fi e la ideea unei naturi uma-ne pure, fi e la fabricarea unei lumi tehnocratice…”

„Am acceptat în mod inconștient legalizarea unor practici a căror logică și ale căror implicaţii nu au fost niciodată serios dezbătute”, scrie Milbank. Puternica sa luare de poziţie reprezintă un nou semnal de alarmă.

Sursa: culturavetii.ro

Singurul succes notabil împotriva capitalului internaţional asasin a fost cel obţinut în cazul Roșiei Montane. Și te întrebi cum de a fost posibil. Evident, cu largul concurs al Ungari-ei, interesată în continuare de soar-ta Transilvaniei și de propriile ei ape freatice, cu ajutorul fundaţiilor lui George Soros având sediul principal la Budapesta, al unor ONG-uri susţi-nute din Germania și din alte ţări ves-tice. Toate împotriva președintelui și puterii centrale de la București. Sare în ochi că nu se bucură de același tra-tament și ţăranii din Moldova, unde fantoma sinistră a exploatării gazelor de șist înnebunește lumea mai depar-te și nici măcar Biserica Ortodoxă nu mai pare în stare să susţină o opoziţie consistentă. Nu puţini observatori se întreabă dacă li se pregătește româ-nilor din aria extracarpatică o soartă diferită de cea a populaţiei multiet-nice și muticonfesionale din Transil-vania – Transilvanie la care se uită cu interes Ungaria, Austria, Elveţia, Ger-mania, Italia, pe lângă Prinţul Charles.

Se vor încheia curând zece ani de domnie portocalie la Cotroceni. De doi ani executivul a fost pierdut fără drept de apel de portocalii, în princi-pal în favoarea socialiștilor proame-ricani, conduși la vedere de Victor Ponta („socialist proamerican” e o formulă dadaistă, care i-ar fi plăcut mult și compatriotului nostru Tris-tan Tzara!). Cu ce ne alegem după zece ani de domnie ai proamerica-nului deșănţat Traian Băsescu, susţi-nut gălăgios de „proconsulul” Mark Gitenstein, cel trimis de președinte-le Obama (și de Joe Biden) la Bucu-rești în semn de mulţumire pentru susţinere în campania electorală? Cu vreo sută de miliarde de euro datorii, cu controlul feroce al FMI asupra guvernului, fără industrie, cu educaţia și cu sănătatea în pioneze, cu o justiţie aservită și discreditată, cu o oligarhie mafi otică, cu media la pământ, fără infrastructură – pentru că Băsescu a fost și multiplu minis-tru al Transporturilor, asta după ce a reușit să înmormânteze fl ota! De

altfel, încă nu s-a răspuns pertinent la întrebarea dacă Băsescu și a lui ceată au distrus la vremea ei fl ota României în interesul Vestului sau al Estului. Ce e sigur e că nu au făcut-o în interesul României. Sau poate tocmai de aceea Traian Băsescu a devenit președintele României... Astăzi, cel mai capabil de cele mai mari distrugeri (pe urmele maestru-lui său Adrian Năstase) pare a fi ac-tualul prim-ministru Victor Ponta. E acesta un motiv sufi cient pentru ca el să devină președintele României? Poate că da. După alţi observatori, cele mai mari merite pentru dezas-tru i-ar aparţine totuși longevivului guvernator al Băncii Naţionale, și aceste „merite” l-ar plasa pe primul loc în cursa pentru Președinţie, al cărei start a fost dat imediat după europarlamentare prin demisia-sur-priză a lui Crin Antonescu.

La ce se mai poate aștepta româ-nul de rând – micul întreprinzător, ţăranul, muncitorul, studentul, pen-sionarul și copilul? În orice caz, la ni-mic bun. Puţina clasă de mijloc care își făcuse cu greu loc în România postcomunistă a fost practic anean-tizată în ultimii cinci ani de criză. Nu mai avem decât foarte bogaţi (mai puţin de 1% din populaţie) și săraci de toate felurile și nivelurile, nesi-guri și stresaţi de ziua de mâine. Ris-cul unor revolte violente ale cohor-telor de săraci nu pare iminent, dar el nu mai poate fi nici ignorat și, într-un viitor previzibil, nici măcar evitat.

Ucraina are peste 150 de miliarde de dolari datorii, făcute mai ales de regimul portocaliu, și nu mai pare a fi în stare să garanteze o asemenea datorie externă. Totuși, cineva va

trebui să plătească această datorie.

Cine? UE? Germania? Polonia? Ru-

sia? Cei 17 miliarde de dolari acor-

daţi recent de FMI sunt cu totul insu-

fi cienţi. Nevoile imediate se cifrează

la peste 50 de miliarde de dolari.

Occidentul nu își asumă în niciun fel

eșecul politicilor sale din ultimii zece

ani în această parte de lume. Se mul-

ţumește cu o propagandă simplistă

în care îl compară pe Vladimir Putin

cu Hitler. Comparaţia nu e numai ri-

dicolă și inadecvată, dar, mai grav,

bagatelizează tragedia Holocaustu-

lui, banalizează răul și distrugerile

apocaliptice din cel de-al Doilea

Război Mondial. Să fi m serioși! Putin

nu a declanșat încă un război mon-

dial și nici nu a provocat moartea

a zeci de milioane de oameni. Nu

suntem chiar toţi dispuși să digerăm

asemenea găluști propagandistice.

Situaţia din Republica Moldova și

din România nu se poate compara cu cea din Ucraina. Nu avem război civil și nici dezmembrarea ţării nu e pusă încă în discuţie. Dar eșecul pa-tent al politicilor occidentale, ale UE și ale SUA, au adus și populaţia Ro-mâniei la un nivel de disperare pro-babil comparabil cu cel din ultimii ani ai lui Ceaușescu. Atâta doar că starea economică reală e, probabil, și mai dezastruoasă, cu o Românie aproape în întregime vândută sau amanetată. De unde și emigraţia fără precedent în toată istoria ţării. În plus, confl ictul dintre Occident și Rusia pentru Ucraina se extinde de la o zi la alta spre Republica Moldo-va. Și, astfel, România intră într-un joc care nu e în întregime al său și care o depășește de departe.

Se poate mai rău?

Petru ROMOŞAN

Sursa: cotidianul.ro

Se poate mai rău?Se poate mai rău?În România, lucrurile merg foarte prost. Mai ales din punct de vedere economic pentru omul de rând, pentru micile întreprinderi, pentru România profundă, cea care contează cu adevărat. Dimpotrivă, exploa-tarea la sânge prin bănci (stră-ine), prin multinaţionale (fără capital românesc) și fonduri de investiţii a populaţiei și a tuturor resurselor naturale – cu multe apucături sălbatice, cum sunt distrugerea solului și a pădurilor – pare încă să meargă

foarte bine. Dar împotriva românilor și a României, cu ipo-tecarea gravă a viitorului. O politică a „pământului pârjolit”, cum s-a observat deja. Intenţionează Occidentul să abando-neze pe termen mediu România sau anticipează că Rusia se va extinde oricum și în această ţară majoritar ortodoxă?

John Milbank:

„Căsătoria” gay este o „mişcare strategică” şi nu are nimic de-a face cu drepturile homosexualilor

20 IUNIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Clădirea fostului orfelinat, mai târziu cârmuirea Zemstvei guberniale

a BasarabieiMonument de arhitectură și istorie de însemnătate naţională afl at pe strada Alexei Șciusev, 103.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Duma urbană a indicat un lot de pământ, pe străzile Leova, Buiucani și Meșanskaia, de 1908 stânjeni pătraţi pentru construcţia orfelinatului din Chișinău. La sfârșitul secolului al XIX-lea, aceste case au fost transmise Zemstvei guberniale. S-a păstrat o descriere scurtă a acestora din 1915: „Case din piatră, într-un parter, acoperite cu olane, tavanul și pereţii tencuiţi, podele din lemn, sobe de tip olandez, din cahle, în ea se afl ă Secţia de asigurare, în care sunt șapte odăi cu 11 ferestre”. La sfârșitul secolului al XIX-lea, toate clădirile care aparţineau Orfelinatului au fost transmise Zemstvei guberniale. S-a păstrat planul carti-erului alcătuit în 1889 de către inginerul Paraschivoglu. Clădirea principală și blocurile de la colţ erau construi-te, în ele afl ându-se pavilionul expoziţiei agrare și erau etalate obiectele de artizanat.

Este un complex de clădiri, format începând cu mijlocul secolului al XIX-lea și terminând cu perioada interbelică, care ocupa o jumătate din cartier, 60x30 stânjeni, mărginit din patru părţi de străzile M. Cibotari, A. Șciusev, M. Kogălniceanu și Sfatul Ţării. Primul din-tre edifi cii a fost edifi cat blocul central, construit într-un parter A fost ridicat între anii 1854 și 1957, alcătuit din două aripi laterale și un corp central, construit de-a lungul liniei roșii a străzii Șciusev, cu o mică retragere pentru crearea unui cour-d’honeur în faţa intrării în clă-dire. Prezenta un complex din patru clădiri, construite de-a lungul străzii Șciusev, partea de sus a cartierului fi ind ocupată de o fâșie de grădină. În axa de simetrie a cartierului a fost amplasată clădirea principală. Legătu-ra dintre încăperi era soluţionată printr-un culoar care străbătea toată clădirea, cu o simetrie axială, dictată de amplasarea a două dormitoare pentru 15 băieţi și 15 fete, cu ferestrele orientate spre curtea interioară. Clă-direa orfelinatului conţinea clase pentru lecţii și ateliere pentru instruirea prin muncă. Interioarele au păstrat ca-rurile din ceramo-plastică, cu care sunt pavate culoare-le, o sală, în care s-a afl at iniţial Muzeul de meșteșuguri, a păstrat decoraţia plastică din stucaturi.

Faţada principală este realizată în stil eclectic în baza arhitecturii clasiciste. Intrarea, realizată cu o retragere de la linia roșie, este fl ancată de rezalite ample, cu un grup din trei ferestre în arc în plin cintru unite printr-o arhivoltă comună, acoperite în două pante, cu forma-rea unui fronton triunghiular. Corpurile alungite ale claselor, încununate cu atice rectangulare, au ferestrele singulare, în arc în plin cintru, conturate cu arhivolte. În plinurile dintre ferestre, cu imitaţia bosajelor orizonta-le, sunt plasaţi pilaștri, cu fusul conturat cu caneluri.

În 1875 au fost construite două corpuri de casă într-un parter, amplasate la colţurile cartierului, una la col-ţul mărginit de strada Buiucani (Maria Cibotari) și alta – de strada Meșceanskaia (Sfatul Ţării), cu arhitectura identică și simetrică faţă de blocul central. Erau legate cu el prin culoare cu iluminare laterală dinspre strada Șciusev, unde, din cauza retragerii de la linia roșie, au fost create grădiniţe cu vegetaţie. În 1915, în una dintre ele, alcătuită din patru încăperi, se afl a arhiva și depozi-tul Zemstvei. Arhitectura faţadelor repetă motivul gru-pului din trei ferestre, conturate de o arhivoltă comună.

Cantina a fost construită perpendicular străzii M. Ci-botari, la un interval de blocul central (ulterior retrasă într-o proprietate separată, str. M. Cibotari, 7).

Ultima clădire a fost construită în perioada inter-belică, amplasată perpendicular străzii Sfatul Ţării, cu arhitectura în spirit neromânesc. Este o clădire ridicată într-un parter, cu faţada laterală, construită pe linia ro-șie a străzii Sfatul Ţării, are o compoziţie simetrică, alcă-tuită din trei grupe de ferestre îngemănate. Sunt în arc în plin cintru, conturate de arhivolte, cu impostul sub forma unei coloane robuste, sub streașină o friză dintr-o bordură în zigzag.

Sursa: monument.sit.md

30.VI.199330.VI.1993Subconștientul nostru traumatizat din cau-

za convieţuirii pe durata a mai multor decenii cu un colos agresiv, căruia i s-a tot spus „frate mai mare”… Poţi deducea asta fi e și din stu-pid-înduioșătoarea obsesie a diminutivelor: MOldovioară, ţărișoară; sau, pe fi rme: „Spicu-șor”, „Fluieraș”, „Izvoraș”, „Struguraș” și atâtea alte tâmpenioare (ori. Tâmpeniuţe?) a handica-pului psihic care nu va fi ușor de tratat.

Și altceva: e greu să scapi de pecinginea imperialistă. Pe unele fi rme, pe unele mașini speciale, pe etichete de preţuri din anumite buticuri persistă încă inscripţiile în rusește. Creierul aborigenilor se dovedește a fi un palimpsest sociopsihic prost civilizat: încă nu a fost curăţat de textele vechi, încă nu s-a scris pe el cu alt alfabet… Să nu fi e cumva un palimpsest indelebil, sonoritatea acestui ad-jectiv fi ind oarecum apropiată de cea a altui adjectiv, dramatic: debil… Însă cine ne poa-te împiedica să fi m lucid-optimiști? Doar că, provizoriu, lenea și poate că încă lașitatea și cretinizarea noastră socialistă atât de conser-vatoare sau indiferentă…

Să fi dat peste mine o criză de timp? Mai curând, o lăcomie, o zgârcenie de timp. De unde mă văd nevoit să dedic destule zile altor preocupări, care nu sunt cele ale literaturii. Deci, zgârcit la timp, nu îndrăznesc nici să-mi recitesc lucrările apărute prin reviste. Zic că timpul de care dispun ar fi mai cu cale să-l consum pentru lecturi din alţi autori. Și-apoi, cam obositoare paginile tipografi ce presărate cu caractere de litere micromizerabile, încât, la anumite momente, văzul meu începe să facă.. scurtcircuite. Însă de recitit aș avea ce: interviurile cu Cezar Baltag („Basarabia”), C. D. Zeletin („Sud-Est”), Mircea Petean („Colum-na”), alte lucruri, care s-au cam adunat.

Alte extrase din adagiile lui Ţuţea: „În lumea valorilor prietenia este câteoda-

tă o primejdie: ea falsifi că ierarhia valorilor”.„Am fost totdeauna foarte ostil rușilor,

pentru că și ei ne-au fost nouă. Îmi aduc amin-te că, într-o societate de diplomaţi, mi s-a spus că rușii sunt un popor mesianic. Le-am răspuns că nu: rușii sunt un popor numeros cu o obrăznicie mesianică și care au preluat Bi-zanţul, considerându-se continuatorii strălu-cirii bizantine”.

„… nu cred să fi întâlnit vreun rus care să fi e normal; asta nu mi-o pot explica decât prin faptul că, probabil, s-au corcit cu tătarii”.

„I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau câte 25 de kile de lapte pe zi și apoi se balegă în șiștar”.

2.VII.19932.VII.1993Din topul de cărţi procurat la București,

am devorat-o neamânat pe cea a lui Emile Bréhier „Mari teme de fi losofi e”. De fapt, nici nu e prea voluminoasă, dar aproape densă, cu esenţializări ale cam dubioasei stări de lu-cruri în fi losofi a contemporană și nu numai: după părerea lui Edmund Hursserl (deja din alt volum, „Filosoful-Rege?”), criza fi losofi ei înseamnă criza tuturor știinţelor moderne, o criză mai întâi latentă care, cu timpul, se ac-centuează, devenind evidentă.

Emile Bréhier formulează memorabil: criza principiilor.

În virtutea fanteziei speculative care te însoţește (dacă – da!) în timpul lecturii altor texte, altor autori, Emile Bréhier „mi-a suge-rat” să scriu un eseu, pe care l-am intitulat (deocamdată doar?): „Glosări asupra (posibi-lului) fenomen post-modern și a (imposibi-lei?) știinţe a literaturii”. Mai e ceva de făcut la el – completări, mici monturi, delicateţuri de stil (dar nu frumuseţuri!), însă cred că e un text interesant. Poate că, odată cu refl ecţiile despre „Public-Presă-Putere”) (circa 8 pagini) sâmbătă-duminică re-dactilografi ez și „Glo-sările…” care au cam același volum.

Tot ieri, am scris un poem inspirat de ipos-taza unui Hemafroditos modern, care așteap-tă să apară Venus din spumă, multă, de șam-pon, pe care o tot agită în cada din baie. Aș putea părea trivial? Doar pentru cei care nu vor recepta dramatismul din subtext. Doar atât. Fiindcă, pentru elucidarea unui poem oarecare, n-ar fi cazul (dar dacă ar fi , ar fi ri-dicol) să invoc drept motiv de ceartă pentru insensibili citatul din Husserl (că el mi-e acum sub mână, sub privire și în creier) despre „ra-ţionalitatea «raţiunii leneșe» care ocolește lupta pentru o lămurire a premiselor ultime”. (Vai, termenul de luptă, aici, cred, stă pe con-știinţa traducătorului, care putea folosi: stră-danie, efort etc.)

În nr. 21-22-23, „Rl” publică fragmente din jurnalul lui M. R. Paraschivescu, interesante, dramatice, uneori – cutremurătoare, precum se poate judeca și după o mărturisire, pe care redacţia a pus-o de titlul: „Scriu însemnările unui sinucis”. (Pentru a mai atenua decepţiile trăite de poet, o remarcă: se crede că expresia „Îmi place subsuoara piciorului” ar fi pornit de la Nichita Stănescu, dar iată o frază din jurna-lul lui D.R.P.: „…o blondă foarte despletită ca-re-mi arată cât poate genunchii și prelungirea subsuorii lor”. Posibil să nu fi fost autorul nici Paraschivescu, ingenioasa expresie venind cine știe de când, de la vreun anonim, iar „sub-suoara piciorului” contribuie puţin, cât o fi , la celebritatea lui Nichita.) Însă mai important îmi pare, fi rește, cu totul altceva, o notiţă de laborator pe care M.R.P. o face cam la aceeași vârstă, pe care o am eu acum. Împărtășesc ideile din text, reproducându-le în următorul citat desfășurat: „15 iunie 1955. Cred că mai am de învăţat cum se montează o poezie. Am scris acum câteva, unda din care, revăzând-o bătu-tă la mașină, n-am mai reţinut decât ultimele două versuri din cele trei catrene. Am înţeles abia acum, la aproape 44 de ani, ceea ce până azi, abia când și când presimţeam: că o poe-zie nu se scrie cum o gândești, cum curge ea din tine. Totul, la început mai ales este doar o șuetă, un monolog, un discurs (cum înţeleg exact termenul lui Paul Valéry), o bâlbâială în decursul căreia poate scăpa vreo scânteiere de spirit. Important e ca să meargă creionul, să fi e activ și să o surprindă. Odată născută această idee, restul poeziei e rumeguș. Și abia atunci începe cazna: făcutul poezie, a montu-rii care să pună cu multă discreţie nevăzută și surprinsă de vârful creionului.

Dar voi avea vreodată oare timpul, răbda-rea și forţa acestei munci de Sisif? Că e mai greu să confecţionezi o montură unui vers reușit, decât să surprinzi acest vers chiar. El poate ieși într-o secundă neprevăzută. Dar poţi lucra la montarea lui ani de zile…”

8.VII.19938.VII.1993Ce lipitoare mai e și aparatul de telefon!

Pus la fi r lung, îl cărăbănesc după mine prin spaţiile apartamentului, să-l am la îndemână. Poate din motivul că nu suport sunetul stri-dent și-l dau la semiton, la „șoaptă”… Totuși, aţâţă stridenţa zurgălăului său dintr-un metal cam ne-nobil, departe de a fi aramă sau fontă din turn bisericesc.

Ei, alţii nu că în mașină, ci în borsetă poar-tă telefon… E o indispensabilă așteptare – ză-dărnicie a lumii moderne…

La „Revista revistelor” din „Rl” nr. 22 este reprodusă și coperta „Vieţii românești” nr. 12 din 1992 (revista este într-o întârziere cau-zată de o sincopă fi nanciară pe care a avut-o anul trecut). Deci, e dat sumarul numărului viitor, ce va insera poeme de Mircea Ciobanu, Leo Butnaru, Petre Got. Când era în drum spre Costinești, i-am telefonat dlui Cezar Baltag care-mi spusese că deja nr. 1 apăruse, dar nu-l avea la îndemână. Mi-l expediază.

Eh, câte asociaţii internaţionale își pun la baza activităţii lor poezie?! Afl ăm că Sono Uchida, fost ambasador al Japoniei într-un șir de ţări, astăzi e „ambasadorul haiku-ului”, ali-as președintele Asociaţiei Internaţionale de Haiku. Italiana Anna Santoliquido e președin-te a unei asociaţii, tot internaţionale, „Donne

e poesia”. Și-apoi această donna mobile e și o combatantă pentru re-identifi carea femeii și feminismului, considerând că, la etapa istori-că în care supravieţuim, feminismul ca atare s-a cam dus pe apele sâmbetei. Donna Anna își mai dezvăluie opiniile în felul următor: Am luptat pentru recunoașterea egalităţii femei-bărbaţi, am obţinut-o, de azi încolo trebuie să deschidem un alt front, pentru a obţine recu-noașterea diferenţelor femei-bărbaţi; o luptă pentru elementul de compunere care, împre-ună cu adjectivul feminism, să dea ceea ce e adevărat azi: post-feminismul. Domnul să le ajute pe donne, care mai revendică și altceva: diferenţa și în literatură, pentru reîntoarcerea donnelor-orfee la sentimente, sensibilitate, sexualitate. Să le dea Domnul har, ca să poată converti în vocabule alese „diferenţa” de se-xualitate…

Dar bărbatul contemporan? Aici, în estul postcomunist, e în mare parte cel căruia, pe la 1955, M. R. Paraschivescu, în jurnalul său, îi contura un portret jalnic. Iată-l pe voinicu’! – „…pe aleea circulară și plină de pietriș prăfos, un bărbat de vreo 30-35 de ani împingând un cărucior în care doarme ţâncul: e bărbatul-dădacă, invenţia democraţiei populare, ca și bărbatul-fată în casă, pe care-l vezi oricând cu plasa în mână prin pieţe și magazine ali-mentare, ca și bărbatul-bucătăreasă, pe care-l surprinzi acasă cu șorţul peste cămașă și pan-taloni. Și bărbatul-dădacă acesta e prototipul cetăţeanului din democraţia populară, sco-fâlcit, cu șanţuri adânci ce-i pornesc de sub umerii obrazului, până mai jos de colţurile gurii, părând mult mai bătrân decât este cu fruntea îngustată de zecile de riduri etc.”

Păcat de adăugat ceva la această schiţă an-tologică…

Ce destrăbălare în muzica de estradă rusească!... Borealii au așteptat libertatea, pentru ca să urle în microfoane ameninţări imperialiste, înjurături și tot felul de tâmpenii din cușca orangutanului. Trec întranzistoraţii, înmagnetofonizaţii vlăjgani pe sub balcoane și câte un fi tecine-cântăreţul îi zice în slavo-nă de toate duhorile lumii; o duhoare șovină, agresivă și – destrăbălată, destrăbălată! Cu părere de rău, gunoiul acesta mai are răspân-dire pe aici, unde nu e Rusia…

Sărăcia și înfometarea de totdeauna a Moscovei… Îmi povestea A. că, pe când făcea studii la institutul „Gorki”, făcea și ce face de obicei un bărbat cu o femeie, aceasta tânăra soţie a unui oarecare Ivan. O mai miluia cu niș-te bai. Odată, când se ridicară din culcuș, ea prinse a se îmbrăca, pentru ca la un moment să izbucnească într-un hohot de plâns sfâși-etor. Motivul? Ah, ce motiv… Dânsa sesizase că A. observase că are chiloţii cârpiţi! (N-am vrut să tabuizez un termen dat de DEX, folo-sind „decenta” parafrază: „obiect de lenjerie, care acoperă corpul de la talie până mai sus de genunchi”.) Parcă pentru o femeie nu era, cu adevărat, un motiv de disperare, umilinţă și alte sentimente sfâșietoare, ca la Dostoiev-ski? Eh, Moscova cea săracă și fl ămândă…

În „Viaţa românească”, un vers excepţional de Gellu Naum: „îngeri bătrâni purtând nisip în ridurile frunţii”. Un vers nemuritor într-un poem din alte multe versuri, cărora ar fi tre-buit să li se aplice metoda de care vorbea D. R. Paraschivescu în jurnal.

În același număr 11-12/ 1991 al „VR” mult mai multe versuri surprinzătoare într-un poem de Dan Verona, autor pe care l-am re-citit cândva, cel din volumul „Daţi ordin să înfl orească magnolia”. (Poate că magnolia din curtea Casei Artelor din Galaţi… Acum vreo două primăveri, Sterian Vicol rupsese și-mi oferise o ramură de magnolie cu câteva fl ori mari pe ea. Aproape instinctiv, fără pic de pre-meditare, i-am readresat-o unei domnișoare care trecea prin preajmă. Ea a luat ramura cu un gest nespus de fi resc, fără a da semne de surprindere sau suspiciune… bleagă, precum se întâmplă de atâtea alte ori. Se vede: dom-nișoara știe că e simpatică și că merită atenţie din partea lumii…)

Leo BUTNARU

AŞTEPTAREA – ZĂDĂRNICIE A LUMII MODERNE…(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

20 IUNIE 20141212F L U XF L U X Magazin

Librăria „Geanta cu cărți”, în cola-borare cu Universitatea Popula-ră, prezintă scrisorile misionare ale Sfântului Nicolae Velimirovici într-o antologie intitulată „Răs-punsuri la întrebări ale lumii de astăzi”, tradusă din limba sârbă de Adrian Tănăsescu Vlas și tipărită de Editura Sophia, cu binecuvântarea Preasfi nțitului Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului.

Cartea este concepută sub formă de răs-punsuri oferite de Nicolae Velimirovici unor oameni cu profesii și ocupații foarte diferite care îl întreabă lucruri concrete legate de problemele și neînțelegerile din viața lor: despre criza mondială, blestemul părintesc, concursurile de miss, răzbunarea morților, interpretarea Evangheliei, duhul fricii, mo-rala politică, sinucidere sau naționalism.

Pentru a gusta din expresivitatea și inteligența răspunsurilor Sfântului Nicolae

Velimirovici, vă propunem un fragment din

capitolul intitulat „UNEI FEMEI CULTIVATE

pe care lumea o batjocorește fi indcă merge

la Biserică”:

„La batjocură să răspunzi prin zâmbet.

Batjocura lor vine din răutatea inimii; zâm-

betul tău să fi e lipsit de răutate. Neștiinţei

i se potrivește batjocura, iar cunoașterii,

zâmbetul. Prin zefl emeaua lor, ei fac să

crească preţul rugăciunii tale înaintea Veș-

nicului Judecător: fi indcă lui Dumnezeu cea

mai dragă îi este rugăciunea sufl etului cura-

jos care-i înconjurat de săgeţile răutăţii, urii,

ticăloșiei și batjocurii. Toate săgeţile acestea

sunt boante la vârf și ascuţite la coadă, așa

încât sărind înapoi din tine pricinuiesc răni

înșiși săgetătorilor.

Soţia împăratului David, Mihala, și-a bă-

tut joc de o rugăciune însufl eţită a bărba-

tului ei. De această batjocură Dumnezeu

S-a afl at mai jignit decât împăratul David.

Drept aceea, Cel Preaînalt a pedepsit-o pe

Mihala, și Mihala, fi ica lui Saul, nu a avut

copii până la moartea sa. Cine urmărește cu

luare-aminte destinele și întâmplările ome-

nești, acela se poate încredinţa că și în zilele

noastre Dumnezeu pedepsește cu asprime

pe cei ce își bat joc de lucrurile sfi nte.

Iar tu să spui batjocoritorilor tăi – asta

dacă socoţi că vreun cuvânt este pentru ei

leac mai tare decât tăcerea –, să le spui: „Mă

mint cumva ochii mei sau văd eu bine că

voi în fi ecare zi vă rugaţi de negustori și de

judecători și de poliţiști ba pentru una, ba

pentru alta? Și atunci, de ce vă bateţi joc de

mine când mă rog Veșnicului nostru Ziditor?

Oare nu e mai caraghios să te rogi unui ne-

putincios decât Celui Atotputernic? Oare nu

e mai nebunesc lucru să te închini prafului

decât Făcătorului de viaţă și Domnului?...”

„Răspunsuri la întrebări ale lumii de as-

tăzi” de Nicolae Velimirovici, dar și alte cărți

cu tematică ortodoxă ale unor cunoscute

edituri din România, pot fi găsite la librăria-

atelier „Geanta cu cărți” din Chișinău, strada

Coropceanu, 17, care își deschide ușile pen-

tru toți cei care iubesc cartea și alte lucruri

frumoase făcute cu drag, pe data de 22 iu-

nie.

Igor PÂNZARU, FLUX

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

„Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi”„Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi”

Civilizaţiile antice au dat, deseori, dovadă de o ingeniozitate extraordi-nară. Cei de la „Cracked“ au realizat un top al celor mai interesante și mai complexe construcţii din perioada antică.

Complexul subteran de la Derinkuyu

În Turcia, în 1960, sub orașul Derinkuyu, a fost găsit un alt oraș, așezat pe 18 nivele. Descoperirea a fost făcută în timpul renovării unei case. Se crede că orașul sub-teran a fost construit în jurul seco-lului 8 î.E.n și putea susţine circa 20.000 de locuitori. Cercetătorii sunt de părere că acesta urma să servească pe post de buncăr, în ca-zul unei catastrofe naturale sau al unui război.

Totuși, înăuntru exista acces la apă potabilă, încăperi private, spa-ţii comune, magazine, loc de de-pozitare pentru animalele de fer-mă și școli. Situl nu a fost excavat în totalitate nici până în prezent.

Hipogeul Hal Safl ieni are proprietăţi acustice bizare

Construcţia a fost descoperită în 1902, în Malta, de o echipă de muncitori care făceau excavaţii. Ei au căzut în hipogeu după ce au găurit, din greșeală, tavanul. La intrare au fost descoperite peste 7.000 de schelete. Muncitorii au decis să arunce o privire prin con-strucţia structurată pe trei etaje și au descoperit un aspect uimitor. Vocile masculine se propagă în întreg complexul, dacă vorbitorul stă într-un anumit punct. Însă su-netele emise de acesta trebuie să fi e cuprinse între 95 și 120hz, adi-că vocea femeilor nu are același efect. Mai mult, s-a descoperit că sunetele transmise prin hipogeu au proprietatea de a stimula cen-trul creativ din creierul ascultăto-rului. Oamenii de știinţă încă nu au reușit să recreeze proprietăţile acustice ale templului.

Barajul Marib a funcţionat 1.000 de ani

Barajul Marib a fost construit în anul 750 î.E.n. și este considerat una dintre cele mai importante in-venţii din perioada antică. Barajul era dotat cu canale, porţi, căi de vărsare și a rezistat aproximativ 1000 de ani. Barajele construite cu tehnologie modernă funcţionea-ză în jur de 100 de ani. Construc-ţia avea 600 de metri lungime și a transformat Yemenul antic într-o oază fertilă. Barajul a rezistat până în anul 600 d.Hr.

Pumapunku, oraşul LegoPumapunku a fost construit de

poporul Tiwanaku, din Bolivia an-tică. Acesta se deosebește de alte

orașe prin modul în care sunt fă-cute clădirile. Arhitecţii au folosit sute de blocuri de piatră uriașe, identice, pentru a face diverse clădiri. E ca și cum cineva ar folo-si piese Lego uriașe pentru a con-strui un oraș. Tăieturile din piatră sunt atât de precise, încât, în zilele noastre, s-ar folosi un laser pentru a le realiza. Cel mai mare bloc cân-tărește aproximativ 130 de tone.

Reprezentanţii civilizaţiei Ti-wanaku au dispărut, iar incașii au ajuns să-i considere zei.

Gobeli Tepe, cea mai veche construcţie umanăÎn anii 1960, în Turcia, o echipă

de cercetători a descoperit o struc-tură formată din stâlpi din piatră așezaţi în cerc. Structura era foar-te similară celei de la Stonehenge, însă cu mult mai veche – cu 6.000 de ani mai veche.

Gobekli Tepe este considerată cea mai veche construcţie umană, fi ind făcută în anul 9.000 î.E.n., în Epoca de Piatră. Construcţia a fost realizată înainte de invenţia agri-culturii și în împrejurimi au fost găsite numeroase oase de anima-le. Cercetătorii sunt de părere că Gobekli Tepe avea un rol religios.

Sursa: histori.ro

TOP 5 Cele mai avansate construcţii antice

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

O D E S A i C R I M E E A 09 – 14 septembrie 2014

Ziua 1: Deplasare din Ia i, ora 07.00 (de la Palatul Culturii), spre Odesa pe ruta Chi in u-Odesa (350 km). Catedrala Mitropolitan „Schimbarea la Fa ” – moa tele Sf. Ier. INOCHENTIE, Icoana F c toare de Minuni a Maicii Domnului – Ka pirovskaia. Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” – moa tele Sf. Cuv. IONA, Icoana F c toare de Minuni a Maicii Domnului – Ka pirovskaia i cea din Iviron. Cazare la hotel (2 pers/cam). Cina (4 Euro). Ziua 2: Mic dejun. Deplasare spre Simferopol (470 km). Sosire în Simferopol, aprox. ora 16.00. Catedrala Sfânta Treime – moa tele Sfântului Ierarh LUCA, doctorul f r de argin i. Catedrala Sfin ilor Apostoli Petru i Pavel – moa tele Sfântului Ierarh GURIE (†1882), Icoana F c toare de minuni a Sf. Ier. Nicolae. Cazare la Pensiune (2-3 pers/cam). Cina. Ziua 3: Mic dejun. Yalta. Catedrala Sf. Alexandru Nevski. Palatul LIVADIA, (re edin a de var a familiei imperiale), Biserica cu hramul "În l area Sfintei Cruci". Castelul “Cuibul Rândunicilor”. Cazare la Pensiune (2-3 pers/cam). Cina. Ziua 4: Mic dejun. BAHCISARAI – supranumit Muntele Athos al Crimeii. M n stirea de c lug ri din munte (pe ter ) „Adormirea Maicii Domnului”, Închinare la Icoana F c toare de Minuni a Maicii Domnului. M n stirea Inckerman. Construit în piatr deasupra pe terii Sf. Ap. Andrei. În biserica rupestr din m n stire se afl un paraclis închinat Sf. Ap. Andrei i reprezint , de fapt, chiar pe tera în care a locuit Sfântul Apostol i ucenicii s i; un al doilea paraclis (cel mai mare, în care se sluje te) este închinat Sf. Clement – pap al Romei, ucenicul Sf. Ap. Petru, exilat de împ ratul Traian la Chersones i martirizat la anul 99. Aici se afl racla cu Sfintele lui Moa te. Hersones (SEVASTOPOL) Catedrala Sf. Cneaz Vladimir. A fost construit pe locul unde a fost botezat Sf. Cneaz VLADIMIR în anul 988, socotit ca cel care a încre tinat poporul rus. (TAXA de intrare 4 Euro). PLIMBARE PRIN SEVASTOPOL. FIOLENT – muntele Maicii Domnului. M n stirea Sf. Gheorghe Biruitorul. Cazare la Pensiune (2-3 pers/cam). Cina. Ziua 5: Mic dejun. Deplasare Simferopol-Odesa (470 km). M n stirea Sf. Prooroc Ilie – moa tele Sf. Gavriil Athonitul, icoana Maicii Domnului al ptând. Cazare la hotel (2 pers/cam). Cina (4 Euro). Ziua 6: Mic dejun. M n stirea „Adormirea Maicii Domnului”, moa tele i mormântul Sf. Cuv. KUK A i talpa Sf. Ap. ANDREI. Deplasare Odesa-Chi in u-Ia i (350 km). Sosirea în Ia i, aprox. ora 20.00 (în func ie de formalit ile vamale). Pre ul pelerinajului: 300 Euro. Pre ul include: * transport, viza de intrare în Crimeea (Rusia), mas (dejun i cin ), 5 nop i de cazare (Hotel** în Odesa, Crimeea/Pensiune la 200 metri de Marea Neagr ), asigurare medical , ghid local, traduc tor i taxe vamale.

Nu sunt incluse în pre : - intrarea la unele obiective turistice,

- cina în Odesa (4 Euro). Urm toarele pelerinaje: Kiev, Poceaev, Cernigov. 15-20 iulie. Pre : 500 lei

Grecia – 09-21 august. Pre : 450 Euro.

Marin Osoianu 0744848704 http://pelerinajeucraina.com www.byzantion.ro

20 IUNIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10,

8.15, 3.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00,

22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. „Ti-

neri și sălbatici”. 9.35 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

SUA - Portugalia. 11.35 World stories - lumea în reportaje.

12.00, 13.10 Teodor Zgureanu la 75 de ani. Serată de creație.

14.05 Știință și inovare. 14.35 Desene animate. „Legenda lui

Zorro”. 15.05 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 15.35

Profi l de savant. 16.00 Energia de alternativă. 16.30 Accente

economice. 17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment.

18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan

Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal

2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Serial.

„AGRODOLCE”. 22.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

În pauză: Fan Club. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Mar-

ket 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Cristale de har și ade-

văr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55

Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r)

10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45

Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial:

Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r)

15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial:

Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc

20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături

riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături

riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă,

doctore? - Omul care aduce cartea 10:05

Teleshopping 10:20 Serial: Maeștrii iluzio-

nismului (r) 11:00 Serial: Hawthorne, ep.5 și

6, an 1 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4739 15:00 Film: Scandal în cartierul

chinezesc (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Obsesia 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.5,

an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova -

emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-

ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время”

16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”

22:10 Премьера. Сергей Газаров, Юрий Стоянов, Лариса

Гузеева в многосерийном фильме „Море. Горы. Керамзит”

23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Политика” 01:00 „Вечерний

Ургант” 01:30 Ночные новости 01:40 Курт Рассел в фильме

„Большой переполох в маленьком Китае” 03:15 „Prima

Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seri-

ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE

DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE

10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:04 LES BELGES

DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42

PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:11 LES P’TITS PLATS

DE BABETTE 13:37 LE SARCOPHAGE GLACÉ DE MONGOLIE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES

AILES 16:49 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 BOULEVARD DU PALAIS

21:00 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES FRANÇAIS DU JOUR J

23:32 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:57 LES BONNES FEMMES 2:36 ARTE REPOR-

TAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 TEMPS PRÉSENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15,

3.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00,

22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.35 Campi-

onatul Mondial de Fotbal 2014. 11.35, 17.15 Documentar

pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 12.00 Documentar. „Global

3000”. 12.30 Accente economice. 13.10 Baștina. Magazin

agricol. 14.00, 5.20 La noi în sat. 14.35 Portrete în timp.

Elena Răcilă. 15.05 Documentar. „Plăcerea din farfurie”.

16.00 Documentar. „Colecția design”. 16.30 Gagauz ogea.

17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.40, 22.20

Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50,

22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză:

Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55

Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial:

Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante

15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial:

Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial:

Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30

Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r)

04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doc-

tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Te-

leshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: In umbra terorii 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4740 15:00 Film: Tornade înghețate 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Îngerii

lui Charlie: În goana mare 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Jane și Maura: De-

tectivi în Boston, ep.6, an 2 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 După

20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00

La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping

09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00

„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Море. Горы.

Керамзит”. Многосерийный фильм 14:20 „Время

обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с

субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы”

17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой

18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть

говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10

Премьера. Сергей Газаров, Юрий Стоянов, Лариса

Гузеева в многосерийном фильме „Море. Горы.

Керамзит” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Познер” 01:00

Ночные новости 01:10 Комедия „Официантка” 02:50

„Prima Oră” (R)

7 .00, 11.10, 13.10,

17.50, 19.25, 1.50, 4.30

Seriale. 10.00, 16.45 Te-

leshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 LITTORAL

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05

FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH

INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA

COLLECTION 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH

INFO 13:11 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38

DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 BOULEVARD DU PALAIS

16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS

PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 48 HEURES

PAR JOUR 20:55 TAUREAU TAUREAU 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA 22:46 TRAUMA 23:30 ACO-

USTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 THALASSA 2:46

LE POINT 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 ARTISANS

DU CHANGEMENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI.

6.15 Gagauz ogea. 6.45 Profi l de sa-

vant. 7.10, 8.15, 3.35 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”.

9.35 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 11.35, 17.15

Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 12.00 Natura

în obiectiv. 12.30 Documentar. „Almanah cinematografi c”.

13.10 Cultura azi. 13.55 Mit teatral cu Anatol Răcilă. 14.40

Documentar. „Euromaxx”. 15.50 Magazinul copiilor. 16.30

Русский мир. 17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment.

18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan

Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal

2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Serial.

„AGRODOLCE”. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Accente

economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Mar-

ket 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs

autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic

22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30

Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert

05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial:

Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r)

15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial:

Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial:

Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30

Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r)

04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă,

doctore? - Omul care aduce cartea 10:05

Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Tornade înghețate (r) 13:00

Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Promotor (r) 14:30

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4741 15:15 Film: Totul se plătește

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Film: Amenințarea nopții 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.7,

an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Море. Горы. Керамзит”.

Многосерийный фильм 14:20 „Время обедать!” 15:00

„Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В

наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus)

18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Сергей Газаров,

Юрий Стоянов, Лариса Гузеева в многосерийном фильме

„Море. Горы. Керамзит” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05

„Роковая любовь Саввы Морозова”. Фильм 1-й 01:00

Стивен Сигал в фильме „Помеченный смертью” 02:30

Ночные новости 02:40 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seri-

ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 CHRONIQUES

D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:36 UNE

BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL

11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO

12:01 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE

13:08 FLASH INFO 13:11 ÉPICERIE FINE 13:38 L’HISTOIRE

SECRÈTE DES COUPES DU MONDE DE FOOTBALL 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’EFFRONTÉE 16:35 TOUT LE

MONDE DIT JE T’AIME 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05

MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 SHANGHAI

BLUES, NOUVEAU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE

2 22:01 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ

0:59 L’HEURE DU SECRET 1:42 L’HEURE DU SECRET 2:24 LE

DESSOUS DES CARTES 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:01 ARTISANS DU CHANGEMENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI.

6.15, 5.30 Русский мир. 7.10, 8.15

Bună dimineața! 9.00, 17.00 - ȘTIRI

(рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.35 Campionatul Mondial

de Fotbal 2014. 11.35, 17.15 Documentar pentru copii. „Ti-

neri și sălbatici”. 12.00 O seară în familie. 13.10 Ion Gagim la

65 de ani. Concert aniversar. 14.40 Documentar. „Almanah

cinematografi c”. 15.10 Erudit-cafe. Concurs. 15.40 Părinți și

copii. 16.30 Petalo romano. 17.45 Hai la fotbal! Program de

divertisment. 18.30 Super-loto „5” din „35”. 18.35 2014 – Anul

Dumitru Matcovschi. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial

de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul

Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10

MESAGER. 21.30 Dosar public.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La

altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film

indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md

18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial:

Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r)

15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial:

Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial:

Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30

Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r)

04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doc-

tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Tele-

shopping 10:20 Serial: Tânăr și nelinistit (r)

10:45 Film: Totul se plătește (r) 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4742 15:00 Film: Disparută fără urmă 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Acum

ori niciodată 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05

Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.8, an 2 00:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisi-

une muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00

La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Море. Горы. Керамзит”.

Многосерийный фильм 14:20 „Время обедать!” 15:00

„Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В

наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus)

18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Сергей Газаров,

Юрий Стоянов, Лариса Гузеева в многосерийном фильме

„Море. Горы. Керамзит” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05

„Роковая любовь Саввы Морозова”. Фильм 2-й 01:00

Фильм „Тезки” 02:55 Ночные новости 03:00 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seri-

ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 DESTINA-

TION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV-

5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH

INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS &

LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT

11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO

11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:41 PLUS BELLE LA VIE

13:07 FLASH INFO 13:10 RICARDO 13:37 VIOL, DOUBLE

PEINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS

KARMA 15:31 MAUVAIS KARMA 16:00 MAUVAIS KARMA

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA

UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:29 L’HEURE DU SECRET 20:12 L’HEURE DU SECRET 21:00

ACOUSTIC 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 D’AMOUR

ET D’EAU FRAÎCHE 23:24 LA VILLE LUMIÈRE 0:00 LE JOUR-

NAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:01 LES SECRETS DE

LA SELEÇÃO 2:52 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE

DÉBAT RTS 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 ARTISANS

DU CHANGEMENT

23 IUNIE 24 IUNIE 25 IUNIE 26 IUNIE Luni Marţi Miercuri Joi

20 IUNIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecDeși aveţi foarte mult de lucru la ser-viciu, unul dintre membrii familiei are nevoie de ajutorul vostru. Persoana iubită vă admiră altruismul și vă iu-bește de două ori mai mult pentru devotamentul de care daţi dovadă.

TaurVor avea loc unele schimbări neaș-teptate în programul vostru, cum ar fi amânarea unor întâlniri sau semna-rea unor contracte. În ciuda acestor deziluzii, veţi avea parte de multe re-ușite profesionale și vi se va cere pă-rerea în chestiuni importante.

GemeniÎn acest interval, sunteţi dominat de un spirit critic accentuat, din cauza căruia nu sunteţi foarte mulţumit de ceea ce faceţi, dar și exigent cu cei din jur. În viaţa de cuplu, încercaţi să întrerupeţi rutina cu activităţi rela-xante.

RacTreceţi printr-o perioadă încărcată la serviciu, cu sarcini mai multe ca de obicei, dar cu răbdare și calm le du-ceţi la bun sfârșit. Unii vor primi ofer-te de a-și schimba locul de muncă, dar care trebuie analizate cu atenţie.

LeuDacă primiţi oferte de colaborare, analitaţi-le în cele mai mici detalii, pentru a nu fi dezamăgiţi după ace-ea. Încercaţi să nu sufocaţi partenerul de cuplu din prea multă dragoste, va aprecia cu siguranţă un pic de inde-pendenţă.

FecioaraAsaltaţi din toate părţile, se anunţă o săptămână agitată, cu termene-limi-tă care se apropie, noi responsabili-tăţi și colegi care pleacă în concediu. Din fericire, sunteţi organizaţi și veţi rezolva efi cient sarcinile de serviciu.

BalanţăÎn cazul în care apar probleme de co-municare la serviciu, iar colegii se pi-erd în discuţii sterile, veţi ști să nu vă lăsaţi cuprinși de panică și să găsiţi o soluţie realistă. Luciditatea este cu-vântul de ordine al săptămânii.

ScorpionDeciziile pe care le veţi lua la înce-putul intervalului vor avea urmări pe termen lung. Înainte de a cumpăra sau vinde ceva, calculaţi și evaluaţi foarte bine toate variantele și cereţi sfatul unui expert.

SăgetătorLa serviciu, fi ţi foarte atent la mesa-jele care vi se trimit, treceţi printr-o perioadă în care se pot crea ușor con-fuzii și, mai ales, pentru cei care lu-crează în domeniul comunicării, nicio zi nu seamănă cu alta.

CapricornÎn această perioadă, veţi face ore su-plimentare câteva zile la rând, dar re-compensele fi nanciare vor fi pe mă-sură. În viaţa de cuplu, treceţi printr-o perioadă privilegiată, în care vă expri-maţi cu ușurinţă sentimentele.

VărsătorDeși nu vă stă în fi re, în această săptă-mână treceţi prin ușoare crize de ge-lozie, convinși că persoana iubită nu vă acordă sufi cientă atenţie. Relaxaţi-vă mai mult, pentru a vedea realita-tea cu mai multă detașare.

PeştiTreceţi printr-o perioadă favorabilă în carieră, în care succesele sunt ușor de obţinut și munciţi cu mai mult entu-ziasm ca de obicei. Este totuși impor-tant să vă păstraţi calmul și să nu vă enervaţi dacă ceilalţi nu lucrează la fel de repede ca voi.

20-27 iunie20-27 iunie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 696TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.55 - ȘTIRI. 6.15

Petalo romano. 6.45 Documentar. „Viața

noastră privată pe web”. 7.10, 8.15, 3.40

Bună dimineața! 8.45, 19.00 Semnarea Acordului de Asociere

RM-UE. Ediție specială. 11.00 Campionatul Mondial de Fotbal

2014. 13.30 Festivalul Internațional de Arte „Plai Natal”. 15.00

Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 15.30 Ring Star. 16.30

Stil nou. 17.00, 23.00 - ȘTIRI (рус). 17.45 Documentar pentru

copii. „Tineri și sălbatici”. 18.30, 1.05 Documentar. „Arts 21”.

21.00, 3.00 MESAGER. 21.50 Concert din PMAN. Transmisiune în

direct. 23.20 „Summer Niht”. Concert din Viena. 1.30 Ion Gagim

la 65 de ani. Concert aniversar. 5.00 Dosar public.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă

formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Te-

leshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00

Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30

Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Te-

leshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru

că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești

a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul

pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de

închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi

că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa

de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de

poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Dispărută fără urmă (r) 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshopping 14:15 Film: Viața de liceu 16:00 La Maruță

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

Film: Speed 2: Croazieră infernală 23:15 Film: Operațiune ris-

cantă 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 03:00 Film: Operațiune riscantă (r) 04:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Море. Горы. Керамзит”.

Многосерийный фильм 14:20 „Время обедать!” 15:00 „Pri-

mele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше

время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Жди меня” 18:00 „Primele știri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Человек

и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 „Поле чудес” 21:00

„Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Точь-в-точь” 01:00

„Primele știri” (rus) 01:10 Алена Бабенко, Сергей Юшкевич в

фильме „Прощание” 02:55 Татьяна Догилева, Юрий Назаров,

Сергей Гармаш в фильме „Обида”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seri-

ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 LES BELGES DU

BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES

ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00

FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31 NEC PLUS

ULTRA 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:41

PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 À LA DI STASIO 13:38

NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 L’HEURE

DU SECRET 15:45 L’HEURE DU SECRET 16:46 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS -

1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ

SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU

PALAIS 23:31 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:55 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOU-

VELLES DU XIXE 1:56 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET

NOUVELLES DU XIXE 2:58 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE

LE DÉBAT RTS 3:51 TV5MONDE LE JOURNAL 4:17 ESCAPADE, LE

MAGAZINE DES PATRIMOINES

6.05, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„Drumeții”. 6.45 Film. „ȚINTA LEGITIMĂ”

(SUA, 2010). 8.30 În ritm de dans. 9.00

Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Fru-

moasa adormită”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Art-club (рус). 11.00

Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 „Ce frumoasă este viața!” Rozalina

Buldumea. Spectacol muzical. 13.30 Știri pozitive. 13.50 Energia

de alternativă. 14.15 Chișinăul de ieri și de azi. 14.30 Documentar.

„Euroboxx”. 15.00 „Istoria nu uită, nu iartă...”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус).

17.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 Dialog social. 18.05 Hai la fotbal!

Program de divertisment. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de

Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de

Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Dor.

Program muzical. 3.35 Teodor Zgureanu la 75 de ani. Serată de

creație. 5.30 Documentar. „Drumeții”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula

sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton

13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Te-

leshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market

9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew

20.40 Market 9000.md 20.45Muzică 21.30 La altitudinale 22.30

Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film

indian 05.30 Concert

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial:

Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa

diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30

Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Le-

gături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Maeștrii ilu-

zionismului, ep.11, an 1 11:00 Promotor 11:30

Film: Viață de liceu (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:15

Teleshopping 13:30 Serviți, vă rog! (r) 15:15 Film: Clubul de noapte

17:00 Film: Minele regelui Solomon 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Saga amurg: zori de zi, partea a II

a 23:15 Film: Încredere 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:15 Film: Încredere

(r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja (r)

04:35 Ален Делон, Клаудия Кардинале,

Берт Ланкастер в фильме Лукино Висконти

„Леопард” 06:00 Новости 06:15 Фильм

„Леопард”. Продолжение 07:30 Александр Панкратов-Черный

в фильме „Мы из джаза” 09:05 „Играй, гармонь любимая!”

09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30

„Смак” 11:05 100 лет со дня „Сараевского убийства”. Премьера.

„Дорога к Первой мировой” 12:00 Новости (с субтитрами)

12:20 „Идеальный ремонт” 13:15 Майкл Дуглас, Кэтлин Тернер

в приключенческом фильме „Роман с камнем” 15:05 „Клара

Лучко. Поздняя любовь” 15:50 Марина Ладынина, Клара Лучко

в фильме „Кубанские казаки” 17:40 Иннокентий Смоктуновский,

Олег Ефремов, Анатолий Папанов, Ольга Аросева в комедии

„Берегись автомобиля” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами)

18:20 Комедия „Берегись автомобиля”. Продолжение 19:35 „Две

звезды” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:50 „Сегодня

вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Премьера. „Вся жизнь в

перчатках. Продолжение следут” 00:15 Дмитрий Нагиев, Нонна

Гришаева в комедии „Мужчина с гарантией” 01:45 Виталий

Соломин, Вера Глаголева в фильме „Искренне Ваш...” 03:05 Сергей

Никоненко, Михаил Глузский в фильме „Места тут тихие” 04:25

Приключенческий фильм „Морские рассказы”

7.00-11.40, 12.10-16.45,

19.25, 2.05-6.45 Seriale.

11.40 Teleshopping. 16.45,

0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 1.05 „100 de

moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 MEDITERRANEO 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO

CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55

YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32

ARTZOOKA ! 11:59 7 JOURS SUR LA PLANETE 12:29 DESTINATION

FRANCOPHONIE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:04

ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE,

À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE

15:59 DÎNER À LA FERME 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES

19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES ANNÉES

BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 NICOLAS LE FLOCH 2:29 TARATATA 3:00

ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE POINT

6.05, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„Plăcerea din farfurie”. 7.15 Cuvintele

Credinței. 8.00 Aniversări. 8.40 Dialog

social. 9.00 Documentar. „Colecția design”. 9.30 „Copilărie,

vis cu pălărie”. Program distractiv. 11.00 Părinți și copii. 11.35

La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura

în obiectiv. 13.00 Evantai folcloric. 13.40 Festivalul Iei. 14.40

Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 16.35 World stories -

lumea în reportaje. 17.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00

Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.30 Loteria „Milioane

pentru Moldova”. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal

2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de

Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30

ARTelier. Pictorul Gheorghe Jalbă. 3.35 Erudit-cafe. 4.05 Casa

mea. 4.35 Augustine Florea. Concert de caritate. 5.35 Dor.

Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping

11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic

17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00

Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30

Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30

Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pen-

tru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi

că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial:

Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona

18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc

20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături

riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături

riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Maeștrii

iluzionismului, ep.12, an 1 11:00 Film: Clubul

de noapte (r) 13:00 Știrile PROTV 13:15 Tele-

shopping 13:30 Serviți, vă rog! (r) 15:15 Film: Minele regelui

Solomon (r) 17:00 Film: Mirajul dansului 2 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film artistic 22:45

Film artistic 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Serviți, vă rog! (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 04:30 Serial: Maeștrii iluzionismului (r) 05:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja (r)

05:30 Комедия „Луковые новости”

06:00 Новости 06:10 Комедия „Луковые

новости”. Продолжение 07:05 Фильм

Леонида Быкова „Аты-баты, шли солдаты...” 08:30

„Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости

10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00

Новости (с субтитрами) 12:20 Приключенческий фильм

„Жемчужина Нила” 14:10 „Сергей Жигунов.” Теперь я знаю,

что такое любовь” 15:05 Елена Сафонова, Сергей Жигунов

в фильме „Принцесса на бобах” 16:55 „Универсальный

артист” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20

„Универсальный артист”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00

„100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza saptamanii” (rom)

21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая

программа 22:40 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая

лига 00:50 „Повтори!” Пародийное шоу 02:30 Фильм Сергея

Соловьева „Одноклассники” 04:10 „В наше время”

7.00, 19.00, 4.30 Repor-

ter. 7.25 „100 de mol-

doveni au zis”. Show TV.

8.20, 18.45, 0.20, 4.50 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping.

9.30-13.30, 13.45-18.45, 19.25-0.20 Seriale.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 LES NOUVEAUX

JOURNALISTES 6:24 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00

REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO

10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BAN-

DE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07

LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK

12:00 RIDING ZONE 13:10 FLASH INFO 14:01 LE JOURNAL

DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02

VIVEMENT DIMANCHE 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:30

MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOU-

VELLES TECHNOS 19:31 NUS & CULOTTÉS 20:22 360° - GÉO

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 TROIS HOMMES ET UN

COUFFIN 23:41 CHRONIQUE DE L’ENNUI 0:00 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ

0:59 D’AMOUR ET D’EAU FRAÎCHE 2:32 LES CARNETS DE

JULIE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AWA O GBÉ, UNE

AVENTURE HUMAIN

27 IUNIE 28 IUNIE 29 IUNIE Vineri Sâmbătă Duminică

20 IUNIE 2014 1515 F L U XF L U XDiverse

Până acum, nutriţioniștii recomandau să evităm pâinea albă și chiar să o înlocuim cu cea integrală. Însă cercetătorii susţin că ar putea reprezenta o opţiune sănătoasă.

Un studiu recent, publicat în Jour-nal of Agricultural and Food Chemis-try, arată că pâinea albă stimulează dezvoltarea bacteriilor benefi ce din intestine.

Aceste bacterii sunt foarte impor-tante pentru sănătate. Dacă numă-rul lor scade, organismul este mai predispus la boli.

Pentru a stimula aceste culturi de

bacterii benefi ce, dieta este foarte

importantă, iar diferite studii au de-

monstrat rolul pozitiv al fi brelor și

probioticelor.

Puţini cercetători au studiat însă

efectul polifenolilor, care se regă-

sesc în foarte multe alimente: fructe,

legume, cereale.

Sonia Gonzales și echipa ei de

cercetători s-au axat tocmai pe acest

detaliu. Au întrebat 38 de adulţi să-

nătoși ce alimente consumă, apoi au

analizat ce culturi de bacterii sunt

prezente în intestinele acestora.

Astfel, ei au observat că pectina,

substanţă care se regăsește în citri-

ce, scade numărul bacteriilor bene-

fi ce.

În schimb, pâinea albă stimulează

producţia de Lactobacillus, un grup de

bacterii foarte bune pentru sănătate.

Până acum, nutriţioniștii reco-

mandau înlocuirea pâinii albe cu

pâinea neagră, integrală sau cea cu

cereale, sortimente care conţin mai

multe fi bre și considerate mai boga-

te în nutrienţi.

Doctorulzilei.ro

STUDIU

De ce e bine să mănânci pâine albă? De ce e bine să mănânci pâine albă? Experţii au descoperit că aduce un benefi ciu incredibilExperţii au descoperit că aduce un benefi ciu incredibil

FARMACIA NATURIICe efecte benefi ce au caisele asupra

sănătăţii?Caisul este originar din China și are o mare arie de răspândire, fi ind cultivat în Europa, America și Asia.

Caisul are fructe foarte bogate în elemente nutritive parfumate și gust deosebit de plăcut. Fruc-tele proaspete conţin cantităţi apreciabile de vitamina A (250 miligrame la 100 de grame de fructe), vitamina C, vitaminele B1 și B2. Caisele proaspete au o va-loare energetică de 50 kcal la 100 de grame, iar cele uscate de 306 kcal.

Aceste fructe sunt indicate mai ales persoanelor care suferă de tulburări digestive, dureri abdo-minale, balonări. De asemenea, caisele au efecte pozitive în cazul persoanelor suferinde de ane-mie, îndeosebi de anemii conse-cutive cauzate de hemoragii. În aceste cazuri, caisele contribuie la regenerarea ţesuturilor, mai ales a celui nervos. Și în cazul con-valescenţilor, caisele au efecte benefi ce. Datorită proprietăţilor de tonifi ere nervoasă, caisele pot fi consumate în special în astenii, stări depresive, nevroze și insom-nii. „Acţiunea asupra tranzitului intestinal este paradoxală. Astfel, în timp ce fructele proaspete sunt astringente, antidiareice, cele us-cate sunt ușor laxative”, remarcă dr. Ovidiu Bojor în volumul „Ple-doarie pentru viaţă lungă”.

Caisele reprezintă și o impor-tantă materie primă în cosmetică pentru tonifi erea tenului normal.

Chiar dacă nu au multe pro-prietăţi medicinale, totuși caisele sunt fructe foarte bune la gust, foarte nutritive și foarte digera-bile, cu aport mare de vitamine. Ele pot fi consumate ca atare sau preparate sub formă de suc, com-pot sau dulceaţă. De asemenea, caisele sunt excelente și ca fructe uscate. În cosmetică se utilizează măștile din caise zdrobite sau lo-ţiunile cu suc.

Revistafelicia.ro

Însă nu faceţi din băuturile la tem-peraturi scăzute favoritele anotimpu-lui cald!

Chiar dacă vi se pare anormal să vă delectaţi cu băuturi la temperatura ca-merei, există sufi ciente argumente ca să optaţi pentru această variantă de consum!

Consumul frecvent al băuturilor reci este o îngrijorare a medicilor specialiști ORL. Explicaţia acestora? “Lichidele reci diminuează capacitatea de apăra-re a regiunii cervicale. Laringele va co-borî și va ridica mai încet în timpul deglutiţiei, mecanism natural de protecţie în timpul înghiţitului”.

”Ce se întâmplă, de fapt? Mecanismul favorizează ac-ţiunea factorului toxic la nivelul laringelui”, explică prof.

dr. Viorel Zainea, șef secţie chirurgie ORL. Iar factorul toxic se găsește atât în ţigări, cât și în poluanţii din atmosfe-ră. Referindu-ne doar la băuturile reci, chiar dacă nu fumaţi, nu consumaţi alcool, doar acestea scad capacitatea de apărare a mucoaselor din interiorul gâtului.

Merită atunci să le consumaţi frec-vent? Cu siguranţă nu, chiar dacă afară vor fi 40 de grade Celsius, chiar dacă vi se pare că o vară perfectă presupune un lichid rece și un loc perfect la mare.

Consumaţi așadar sucuri din fructe și legume la tempe-ratura camerei, evident nu ale celor arse sub razele soa-relui.

Csid.ro

Putem aduce în locuinţa noastră farmecul unui

decor maritim, trebuie doar să ne lăsăm ima-

ginaţia să zboare, să avem curajul să îmbinăm

accesorii, de la ancore, scoici și până la felinare

ori sticluţe cu nisip. Iată câteva sfaturi despre

cum să îţi amenajezi locuinţa în stilul marin.

Stilul marin se potrivește perfect persoanelor care iu-besc marea, tot ceea ce amintește de vară. De aceea, un living în care predomină mobilierul alb și cel în tonuri nisipii sunt alegerea perfectă. Nuanţele de albastru, de bleu ale diverselor obiecte de mobilier, vor întregi atmo-sfera de vacanţă și relaxare.

Alegeţi o masă de cafea albă, din lemn, cu însemne marinărești și mânere sub formă de funie, veioze și lus-tre supradimensionate. Decoraţi pereţii cu tablouri care duc cu gândul la vacanţă: fotografi i de la mare, scoici li-

pite. Simplitatea este cea care caracterizează stilul mari-năresc, astfel încât interiorul nu trebuie încărcat cu prea mult mobilier.

Folosiţi pentru ferestre perdele vaporoase, albe, lu-mina care va intra în living va fi deosebit de reconfor-tantă. Relaxaţi-vă seara, în weekend, în fotoliul moale și visaţi la vacanţa binemeritată. Optaţi pentru texturi fl uide, care amintesc de briza mării, pentru interioare luminoase. Vor sugera ideea de mare, de spaţiu vast. No-durile marinărești, plasele stilizate care le imită pe cele originale, corpurile de iluminat asemenea felinarelor de la bordurile navelor sunt un must have al acestui decor.

De aceea, orientaţi-vă pentru hol, către obiecte de de-pozitare sub forma unor coșuri împletite, pentru cufere în loc de noptiere. Vara se poartă stilul navy, așadar, cum ar fi să ne trezim în fi ecare dimineaţă cu marea aproape?

Condo.kudika.ro

FRUMUSEŢEAvantajele pe care le

aduce bicarbonatul de sodiu frumuseţii tale

În ceea ce privește soluţiile pentru o piele mai frumoasă, păr mai mătăsos sau unghii puternice, acestea se afl ă de cele mai multe ori chiar în bucătăria noastră. Sunt foarte multe ingrediente pe care le ignorăm și care fac minuni când vine vor-ba de frumuseţe. Unul dintre acestea este chiar nebănuitul bicarbonat de sodiu. Acesta are multiple benefi cii, de la înde-părtarea petelor roșii și a acneei până la reducerea aspectului gras al părului.

1. Deodorant natural1. Deodorant naturalBicarbonatul de sodiu combate miro-

surile neplăcute și petele de transpiraţie de pe hainele noastre. Tot ceea ce trebuie să faci este să amesteci bicarbonatul cu un pic de apă până devine o pastă și să o aplici la subraţ. Tocmai ai obţinut un deo-dorant natural.

2. Curăţă părul2. Curăţă părulDin când în când, părul nostru mai are

nevoie de o schimbare și de revigorare. Îl poţi readuce la viaţă și îl poţi curăţa, adă-ugând o cantitate mică de bicarbonat de sodiu în șamponul tău.

3. Îţi face dinţii mai albi3. Îţi face dinţii mai albiDacă vrei să prepari o soluţie pentru

dinţi mai albi, amestecă o lingură de bi-carbonat de sodiu și 5 picături de apă oxigenată până obţii o pastă. Mai poţi adaugă un pic de apă dacă crezi că este necesar. Aplică această soluţie pe dantură și lasă să acţioneze 5 minute. După acest procedeu, spală-te normal pe dinţi și clă-tește cu apă. Pentru rezultate mai bune, fă acest lucru o dată pe săptămână.

4. Reface cuticulele4. Reface cuticuleleUnghiile cu gel sunt foarte în vogă la

ora actuală. Dacă ai exagerat și cuticule-le tale arată de parcă ar fi fost în război, folosește bicarbonatul de sodiu. Obţine o compoziţie din apă călduţă, bicarbonat și masează această pastă pe unghii. Această „cremă” de casă este foarte bună și pen-tru mâinile tale.

Romanialibera.ro

Ești pregătită pentru un nou sezon la mare? Iată câteva piese pe care este musai să le iei la plajă sezonul acesta.

Dacă pleci în vacanţă trebuie să iei cu tine câteva piese esenţiale. Afl ă ce trebuie să știi pentru a avea bagajul complet de plajă.

Asigură-te mai întâi că ai cel pu-ţin două costume de baie. Îţi reco-mandăm să iei cu tine unul în două piese pentru zilele la plajă și unul întreg pentru serile la piscină.

Nu uita de pălăria din paie care te va feri de soarele arzător, de ochela-rii coloraţi, o pereche funky de fl ip-

fl ops, geanta supradimensionată pentru plajă și crema cu factor SPF ridicat.

În funcţie de perioada pe care o petreci în vacanţă, ia cu tine cel pu-ţin două ţinute pentru plajă. Poţi alege fi e o rochie maxi dintr-un ma-terial diafan, o fustă sau un șort pe care le poţi combina cu un T-shirt cu un print simpatic.

Poţi fi elegantă chiar și la plajă. Ia cu tine o pereche de cercei și un co-lier statement... foarte cool în acest sezon. Îţi recomandăm să nu le porţi împreună.

Glamourmagazine.ro

Băuturile reci – delicioase, dar sănătoase?Nu e vară fără un suc rece, aromat, perfect!

LA MARE, LA SOARE!

Piese esenţiale pe care le iei când mergi la plajă

Decor marin în locuinţa ta

20 IUNIE 20141616F L U XF L U X Interviu

"Visul meu este să devin profesor "Visul meu este să devin profesor universitar de matematică"universitar de matematică"

- Când și în ce împrejurări a luat naștere pasiunea ta pentru mate-matică?- Când eram mic, am fost tare im-

presionat de jocurile pe calculator. Tata mi-a zis că pentru a putea ela-bora astfel de jocuri trebuie să fi u un bun programator, iar pentru asta este nevoie să cunosc foarte bine matematica. Probabil, această frază mi-a trezit interesul pentru discipli-na dată. În clasele primare rezolvam problemele cu ușurinţă și datorită acestui fapt prima mea învăţătoare mi-a propus să particip la olimpiada pentru clasa a 4-a. Atunci am luat primul meu premiu, care m-a deter-minat să lucrez mai departe și să în-văţ mai multe.

- Ce te-a motivat să aprofundezi anume această disciplină?- În fi ecare an am participat la

concursuri municipale, dar începând din clasa a 7-a am ajuns la olimpia-da republicană de matematică și la diverse concursuri de peste hotare. Posibilitatea de a vizita ţări noi mi-a adus multă plăcere, iar performan-

ţele și premiile obţinute m-au moti-

vat să perseverez în această direcţie.

Pe parcurs, matematica a început

să-mi pară tot mai interesantă. Con-

sider că, în mare parte, acest interes

a fost susţinut de profesorul meu de

matematică, domnul Marcel Teleu-

că. Atunci când ai alături un profe-

sor bun, învăţătura devine nu doar

ușoară, ci și captivantă.

- Care sunt cele mai relevante per-formanţe pe care le-ai obţinut în acest domeniu? - Am reușit să iau locul I atât la

olimpiada municipală de matemati-

că, cât și la cea republicană. Mă bu-

cur mult că am participat la Olimpia-

da Internaţională din Argentina și la

Olimpiada Balcanică din Cipru, unde

m-am ales cu medalii de bronz. Me-

dalia din Argentina a fost ţinta spre

care tindeam și care în fi nal am cu-

cerit-o. Alt moment pe care îl voi

ține minte este și mențiunea primită

în cadrul Olimpiadei din Columbia.

Recent, m-am întors cu o medalie de

argint din Bulgaria.

- Ce a însemnat pentru tine Olim-piada Balcanică de Matematică și care este următorul pas?- Pentru mine Olimpiada Balca-

nică a fost o șansă de a demonstra capacitățile dezvoltate pe parcursul ultimilor șase ani. Medalia obținută este o recompensă pentru munca depusă și o încurajare spre noi în-cercări.

După concurs, am avut chiar și puțin timp liber pentru a admira orașul bulgar Plevna. Deci, pot să spun că după această experiență am plecat nu doar cu medalia și diploma câștigată, ci și cu amintiri frumoase. Acum mă pregătesc pentru o nouă încercare. Pe data de 6 iulie urmează să plec, împreună cu alți 5 elevi de la noi, la Olimpiada Internațională de Matematică care se va desfășura în Africa de Sud, orașul Cape Town. Sper să obținem rezultate bune și la acest concurs.

- Cât timp îţi ia, aproximativ, să rezolvi o problemă? - La concurs, timpul este limitat,

prin urmare încerc să rezolv cât mai mult. Uneori sunt nevoit să sacrifi c rezolvarea unei probleme mai grele, dar interesante, pentru a câștiga timp și puncte pentru alte probleme ce mi se par mai ușoare. Sigur că sunt mo-mente când pot să mă gândesc și să stau asupra unei întrebări zile la rând.

- Ţi-ai făcut deja planuri de viitor?- La moment sunt admis la Uni-

versity of Chicago, universitate pri-vată din SUA care este clasată în top 10 universităţi din lume. Vreau să fac studii universitare și doctorale pentru a-mi realiza visul de a deveni profesor universitar de matematică.

- Ce sfat le poţi da tinerilor pasio-naţi de matematică?- Încercaţi să vă exprimaţi prin

intermediul disciplinei preferate. Discutaţi despre ideile și gândurile voastre, nu ezitaţi să puneţi între-

bări și să căutaţi răspunsuri. O astfel de pasiune trebuie să fi e susţinută atât de părinţi, cât și de profesori. Pentru a obţine performanţe înalte este nevoie de multă muncă, însă ea nu poate fi realizată fără susţinerea celor apropiaţi. De asta aș vrea să le mulţumesc părinţilor, profesorilor și tuturor prietenilor care sunt alături de mine.

- Îţi doresc succese în tot ceea ce îţi propui să realizezi. - Mulţumesc.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX

Interviu cu Nicolae Șapoval, absolvent al Liceului Teo-retic „Orizont”, un tânăr pasionat de matematică, de-ţinător al mai multor medalii și premii în cadrul unor concursuri naţionale și internaţionale la disciplina respectivă.

O pictură ascunsă sub stra-tul de vopsea al tabloului „Camera albastră”, realizat de Pablo Picasso în 1901, a fost descoperită de exper-ţii în artă și de curatorii fondului Phillips Collection din Washington, cu ajutorul radiaţiilor infraroșii, infor-mează bbc.co.uk.

Picasso a pictat „Camera albastră” peste un alt tablou, ce reprezintă un bărbat cu papion și cu capul sprijinit în palme, ambele fi ind realizate de celebrul artist în etapa de creaţie denumită „perioada albastră”.

„Este într-adevăr vorba despre unul dintre acele momente care te fac să simţi că ai realizat ceva speci-al”, a spus Patricia Favero, din partea Phillips Collection.

Considerat unul dintre cei mai importanţi artiști din secolul XX,

Pablo Picasso a pictat tablouri mo-nocromatice, în tonuri de albastru și albastru verzui, în timpul „perioa-dei albastre”, respectiv între 1900 și 1904.

„Camera albastră” a fost cerceta-tă din 2008 de experţi de la Phillips Collection, Galeria naţională de artă, Universitatea Cornell și Muzeul Win-terthur din Delaware.

Tehnica studierii cu radiaţii în in-fraroșu a permis experţilor să obser-ve, dincolo de stratul de vopsea al tabloului „Camera albastră”, portre-tul unui bărbat îmbrăcat cu jachetă și cu papion, sprijinindu-și capul în palme și cu trei inele pe degetele mâinii stângi.

În urma testării cu radiaţii infra-roșii s-a confi rmat că Picasso a pictat „Camera albastră” peste portretul acestui bărbat, experţii căutând în prezent să stabilească identitatea bărbatului.

„Picasso probabil că nu și-a per-mis să achiziţioneze noi pânze de fi -ecare dată când avea o idee. Uneori picta pe bucăţi de carton deoarece pânzele erau mult mai scumpe”, a precizat Susan Behrends Frank, cu-ratoarea colecţiei Phillips.

„Camera albastră” a făcut parte din Phillips Collection din anul 1927.

Cercetările asupra tabloului „Ca-mera albastră” vor continua, iar cu-ratorii au plănuit o expoziţie pen-tru 2017, care va avea în prim-plan această pictură.

Aceasta nu este prima oară când s-au descoperit picturi ascunse sub stratul de vopsea al unui tablou de Picasso. Analiza tabloului „La Vie”, afl at la Muzeul de artă din Cleveland, a relevat faptul că Picasso a refăcut compoziţia tabloului, iar examina-rea pânzei „Călcătoreasa”, păstrat la Muzeul Guggenheim, a dat la iveală chipul unui bărbat cu mustaţă.

Pablo Picasso, născut în Malaga,

pe 25 octombrie 1881 și decedat în

1973 la Mougins, Cannes, a fost pic-

tor, sculptor, ceramist și gravor. Venit

în Franţa la începutul secolului, a de-

venit liderul mișcării cubiste, împreu-

nă cu prietenul său, Georges Braque.

Înzestrat cu o sete excepţională de creativitate, a încercat toate mișcările artistice ale secolului XX: suprarea-lismul, expresionismul și neoclasicis-mul, pentru a deveni unul dintre ma-eștrii de necontestat ai artei moderne.

Sursa: mediafax.ro

O pictură ascunsă a fost descoperită sub stratul de vopsea al tabloului „Camera albastră”, de Picasso