1 EURO..............................16.44301 Do lar ame ri can ............. 11.72321 Leu românesc ................ 3.80951 Ru blă ru sească ............... 0.3814

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„A constata un adevăr nu în-seamnă să urăști pe cineva.”

Ion Agârbiceanu

Cursul valutar 29.10.2010

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 29 octombrie 2010

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

29.10.2010

Soare, 0 10 0C

30.10.2010

Soare, 1 13 0C

Sf. Mc. Longhin Sutașul; Cuv. Mal

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru PascaruIN GI NER COM PU TER:Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Gheorghi Kaiurov:PPCD se pregăteşte pentru o amplă activitate de edificare a R. Moldova

Iurie Roşca: PPCD are o identitate inconfundabilă

„Salvatorii Galaţiului” sau cum lucrează comuniştii pentru Ghimpu, Filat, Lupu şi Urechean

44

33

55

PAGINA

PAGINA

PAGINA

INTERVIU

INTERVIU

IMPORTANT

de Ioana FLOREAEDITORIAL

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1877TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 39 (771)

EUROPEAN

EDI|IA DE VINERI REDUCERI!De Ziua Abonatului

la FLUX-20 % (din preţul redacţiei)

-10 % (din preţul Poştei Moldovei)Poşta Moldovei

ABONAREA 2011 – 28 octombrie

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16.00 13,28 48,00 39,84 96,00 79,68 192,00 159,36

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 15,50 12,88 46,50 38,64 93,00 77,28 186,00 154,56

„Poporul vrea pâine și

spectacol. Acum le are pe

toate”, constata analistul

politic Igor Boţan, referin-

du-se la spectacolul oferit

de politicieni cu ocazia

angajării răspunderii

de către Guvernul Filat

privind modifi carea Legii

bugetului pentru anul

2010. Atunci, însă, a fost

doar repetiţia generală,

adevăratul spectacol a

început abia acum, odată

cu demararea campaniei

electorale pentru alege-

rile parlamentare antici-

pate din 28 noiembrie. Și

teamă-mi este că în ac-

tuala campanie, dar mai

ales după, vor fi favori-

zaţi doar cei care poftesc

spectacol.

Cei care au nevoie de pâi-

ne, vor trebui să aștepte

timpuri mai bune.

Gala spectacolelor electorale continuăÎn lipsa unor mesaje consistente

și a realizărilor palpabile cu care să vină în faţa alegătorilor, politicienii își axează demersul electoral pe eve-niment, efect și spectaculozitate. Nici o zi fără spectacol, pare să fi e deviza Partidului Liberal Democrat, care a fă-cut și din simpla prezentare a listelor de candidaţi la CEC un show în plină stradă, cu discursuri și jurăminte de fi delitate eternă faţă de electorat. A urmat apoi lansarea, cu mult fast, în campanie, când cei mai avuţi dintre politicieni ne-au promis să ne scape de sărăcie. Se acreditează ideea că, dacă aceștia au știut să ajungă bogaţi, ne vor înavuţi și pe noi. Numai că de unde atâta bogăţie? S-ar putea să nu ajungă chiar pentru toţi, ci doar pen-tru aleși. Și pentru ca toţi candidaţii să se implice cu mai multă râvnă în lupta cu sărăcia, nicidecum pentru un nou prilej de spectacol, aceștia și-au pus, cu pietate și freamăt în sufl et, semnătura pe angajamentul pentru o Moldovă fără sărăcie. Cum ne vor scăpa liberal-democraţii de sărăcie? Evident, prin luptă (pentru că toate partidele luptă astăzi cu ceva sau

cineva), una aprigă, dar inegală, cu corupţia. Subiectul este cel mai la modă în actuala campanie electorală. Numai că premierul liberal-democrat a avut atâtea ocazii să lupte cu corup-ţia, pe care le-a ratat lamentabil, încât te întrebi dacă, până la urmă, nu ne vom alege doar cu aceste frumoase evenimente de campanie.

Lucru curios: în parte, fiecare dintre partidele afl ate astăzi la guver-nare jură să lupte cu corupţia, dând de înţeles că corupţii sunt în cele-lalte partide, nu la ei. Acești corupţi și coruptibili i-au împiedicat până acum să stăvilească impetuozitatea fl agelului. Pe de altă parte, ei promit să revină împreună la putere, într-o alianţă renăscută din propria-i ce-nușă, cu toate viciile și păcatele zăn-gănind după ei, ca tinichelele legate de coada pisicii. Și unde-i garanţia că după alegerile din 28 noiembrie nu-și vor da iarăși unul altuia peste mână, apărându-și propriii corupţi și afaceri mai puţin la vedere.

O nouă doctrină – liberală de stângaDar să revenim la spectacol. După

atâtea evenimente în tabăra premie-rului, Partidul Liberal al interimarului

trebuia să născocească ceva care să pună într-un con de umbră toate eforturile concurenţilor. Și a născocit. Nu ne referim la prestaţia de striper a șefului acestuia la clubul din Ialo-veni, ci la un eveniment mai sobru și solemn, cel de lansare în campanie. PL-ul și-a dus cei 103 candidaţi tocmai la cetatea Soroca, unde aceștia au fost iviţi poporului, ca singurii în stare să ne scape de toate relele, tot ei singurii care ne-au redat nouă, nevrednicilor,

demnitatea și onoarea. Evident, a fost exacerbat eroismul tinerilor de la 7 aprilie, care nu au avut alt scop decât să-i aducă pe ei, liberalii, la pu-tere. Drept răsplată, șeful liberalilor a promis iarăși promovarea tinerilor, fără a preciza de ce nu a început pro-movarea chiar de la lista electorală a formaţiunii. Și iarăși ne bate gândul că o fi vorba doar de un singur tânăr, cel mai tânăr dintre liberali și mai nepot dintre nepoţi.

Ideile cu care s-a avântat PL în lupta pentru fotoliile de deputat se constituie într-un conglomerat de promisiuni generale și demon-strează, totodată, o ușoară confuzie doctrinară. Astfel, pe lângă promisiu-nile de a-i pune capac comunismului, evident, odată și pentru totdeauna, de a ne duce în Europa și a le da tot ce-i mai bun tinerilor, iar tot ce-i mai rău – corupţilor, liberalii își propun să realizeze două deziderate care se afl ă, de fapt, într-o ușoară contradicţie: promovarea economiei liberale și a politicilor sociale.

Mihai Ghimpu a revenit la vechiul refren despre o Constituţie nouă, pe care a visat atât de mult să o „ctito-rească”, și fără de care, în opinia lui, nu există cale de luptă cu corupţia. Falimentarea unei alte idei fixe a interimarului, cea a referendumului constituţional, nu pare să-l fi des-curajat pe luminatul, dacă vă mai amintiţi, doctor honoris causa. Dar de ce coaliţia de guvernământ nu a reformat justiţia, Procuratura în mai bine de un an de afl are la putere, de ce a tolerat garantul Constituţiei, așa imperfectă cum este, târgul cu func-ţiile de stat? De ce nu a făcut omul instalat de Filat ordine la Serviciul

Vamal și de ce nu l-a demis premierul pe acesta după scandalurile răsună-toare de contrabandă cu ţigări? Deși insufi ciente, acestea ar fi fost câteva acţiuni concrete în măsură să dea credibilitate demersului anticorupţie, formulat de către partide, și declaraţi-ilor sforăitoare ale liderilor acestora, obișnuiţi să lupte cu corupţia doar în campaniile electorale.

Ghimpu a prins drag de fotoliul prezidenţialDar lansarea liberalilor în alegeri

a fost relevantă dintr-un alt punct de vedere. Prin gura prim-vicepre-ședintelui PL, Anatol Șalaru, șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, și-a făcut publice ambiţiile prezidenţiale, care, până acum, deși bănuite, nu fusese-ră articulate într-un mesaj concret. Șalaru a declarat că Moldova nu are nevoie de președinţi profesioniști într-un domeniu sau altul, ci de unul care să aibă curajul să spună “Nu!” în faţa lui Putin și Medvedev. Portretul viitorului președinte marca PL a fost conturat clar, deci, ghiciţi cine este acesta.

Continuare în pag. 5

Partidele luptă cu mafi a, iar mafi a îşi vede de treabăPartidele luptă cu mafi a, iar mafi a îşi vede de treabă

Noi luptăm cu sărăcia!Noi luptăm cu sărăcia!

MIHAIL LUPAŞCO:

La 28 noiembrie, La 28 noiembrie, PPCD va redeveni PPCD va redeveni formaţiune formaţiune parlamentarăparlamentară

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

În sfârşit! De la ură la înţelegere, de la confruntare la conlucrare?

29 OCTOMBRIE 20102 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

DECLARAŢIA ORGANIZAŢIEI TERITORIALE

PDM BUIUCANINoi, membrii organizaţiei teritoriale Buiucani a Parti-

dului Democrat din Moldova, afi rmăm cu toată respon-sabilitatea că declaraţia dlui Ilie Rotaru, care pretinde că 150 de membri, reprezentanţi ai organizaţiei, ar fi anun-ţat despre părăsirea partidului, nu corespunde realităţii, fi ind o dezinformare, care face parte din scenariul de compromitere a PDM, în toiul campaniei electorale.

În acest sens, confi rmăm că, din cei cca 600 de membri ai PDM Buiucani, au anunţat părăsirea formaţiunii doar câteva persoane apropiate dlui Ilie Rotaru (președintele organizaţiei), inclusiv Tudor Rotaru, fratele, și Viorica Guţu, rudă apropiată.

Considerăm că dl Rotaru nu avea niciun drept să-și asume declaraţiile respective, pe care le atribuie mai multor membri ai Partidului Democrat din Moldova, care își menţin atașamentul faţă de valorile promovate de către PDM.

Ilie Rotaru, începând cu luna august a.c., a pierdut rela-ţiile cu partidul, inclusiv cu organizaţia PDM Buiucani.

Membrii Organizaţiei teritoriale PDM Buiucani

SERVICIUL DE PRESĂ AL PDM

DECLARAŢIEPartidul Democrat din Moldova

dezminte declaraţiile ex-președinte-

lui organizaţiei teritoriale Buiucani a

PDM, potrivit cărora, 150 de membri

ai formaţiunii au anunţat părăsirea

partidului.

Potrivit datelor PDM Buiucani, doar

câţiva membri ai organizaţiei teritori-

ale, persoane apropiate, inclusiv rude,

ale lui Ilie Rotaru, au anunţat părăsirea

partidului.

Aceste declaraţii fac parte din cam-

pania de denigrare a Partidului De-

mocrat, bazată pe dezinformare și

promovarea mesajelor false, pe care se

axează unii concurenţi electorali pen-

tru a nimeri în vizorul mass-media.

În acest context, reiterăm poziţia

PDM în favoarea unei campanii corec-

te în care să nu existe agresivitate și

dezinformare.

2010-10-27

Corul de tineret din Mol-

dova a participat de trei ori

la Festivalul Vocile Europei

și a fost selectat dintre câ-

teva zeci de țări pentru a

participa la acest concurs

prestigios. Miercuri, 27

octombrie, în cadrul unei

festivități organizate de

către Fundația Edelweiss,

coristele au interpretat

piesa “Missa”, de compozi-

torul italian din perioada

Renașterii, Orlande di Las-

so, și piesa “Vin bădiță, vin

diseară”, de compozitorul

Victor Creangă.

Vlad Plahotniuc, fondator

Edelweiss: “Una dintre cele

mai importante priorități

ale Fundației Edelweiss este

promovarea valorilor cultu-

rale. Noi toți ne mândrim cu

astfel de oameni de cultură

cum sunt Maria Bieșu și Eu-

gen Doga și eu vă consider

activitatea drept o continu-

itate a tradiției de promova-

re a valorilor noastre peste

hotare. Aș fi bucuros dacă

ați reuși să aduceți acasă

un premiu, trebuie să fiți

ambițioase. Noi promovăm

oamenii performanți și dacă

vă întoarceți cu un premiu,

eu vă mai asigur o surpriză

- plăcută, desigur.”

Elena Marian, dirijor al

Corului și președinte al

Asociației Muzical-Cora-

le din Republica Moldo-

va, a adresat un mesaj de

mulțumire fondatorului

Edelweiss: “Corul “Canta-

bile” este cel mai tânăr

colectiv coral din Republica

Moldova. Arta corală se

consideră cea mai demo-

crată artă și cel mai efi ci-

ent instrument în dome-

niul educației noastre. Vă

mulțumesc că ne realizați

visul nostru, pentru noi

această ocazie este un mi-

racol. Dacă Dvs. nu ne-aţi

fi ajutat probabil că noi nu

am fi plecat nicăieri. Dvs.

aţi realizat visul acestor

domnișoare și aţi adus un

mare aport la dezvoltarea

artei corale la noi în ţară și

graţie Dvs. muzica noastră

va fi ascultată și în alte ţări,

pe alte continente.”

Irina Socolova, coristă:

“Astăzi pentru noi se des-

chid mari posibilităţi care

înseamnă și mari respon-

sabilităţi. Pentru noi este

o onoare să participăm la

acest concurs internaţional

din partea Republicii Mol-

dova. Eu cred că întreg co-

rul ar vrea să mulţumească

acelor oameni care au făcut

posibilă plecarea noastră.

În primul rând, Fundaţiei

EDELWEISS și fondatorului

acesteia.”

* * ** * *Fundaţia EDELWEISS este

o organizaţie neguverna-mentală, nonprofi t și apoli-

tică, înfi inţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor opor-tunităţi echitabile pentru oamenii talentaţi și deza-vantajaţi din Republica Mol-dova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiec-te în domeniul cultural, edu-caţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţia-tivele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin po-tenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat

prin crearea oportunităţilor pentru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oa-menilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contri-bui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fiecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se afl ă entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciu-nea și experienţa anilor.

Adriana IEPURE, pentru FLUX

Muzica corală din Moldova va fi cântată pe scenele din Italia cu suportul Fundaţiei “Edelweiss”

În perioada 31 octombrie - 1 no-iembrie, corul de tineret “Cantabi-le” din Republica Moldova va evo-lua pe scena din Porto Torres, Italia, cu susținerea Fundației Edelweiss. Prima ediție a Festivalului de Muzi-că Corală este dedicată împlinirii a 50 de ani de la fondarea Festivalu-lui Vocile Europei.

Republica Moldova se afl ă pe ultimul loc în Europa după nivelul de prosperitate economică și doar 40 la sută dintre moldoveni se declară mulţumiţi de nivelul lor de trai. Potrivit date-lor studiului „Indexul prosperităţii” 2010, dat publicităţii miercuri, 27 octombrie, de către cercetătorii institutul londonez „Legatum”, Moldova s-a situat pe locul 86 printre cele 110 state monitorizate, coborând 3 poziţii faţă de anul 2009.

Criteriile de clasifi care în top derivă din mai multe compartimente. Unele dintre cele mai importante capitole sunt gradul de bunăstare materială a populaţiei, evoluţiile economice, gradul de educaţie, ocrotirea sănătăţii, încre-derea în instituţiile statului etc.

Economia rămâne a fi în continuare cel mai vulnerabil domeniu și se plasează pe poziţia 104 în clasament. Cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că moldovenii nu-și pot permite tot de ce au nevoie, uneori nici chiar lucrurile de primă necesitate. Astfel că, doar 40 la sută din populaţia ţării se declară satisfăcută de nivelul de trai.

La capitolul încurajarea antreprenoriatului și posibilităţi pentru întreprinzători, Republica Moldova se poziţionează ceva mai bine, pe locul 63, dar potenţialul de afaceri este limitat de infrastructura tehnologică slab dezvoltată.

Cetăţenii noștri nu sunt mulţumiţi nici de felul în care sunt guvernaţi și nici nu au încre-dere în instituţiile statului, situându-ne la acest

compartiment pe locul 89. În opinia experţilor britanici, sistemul politic din ţara noastră poate fi califi cat drept o democraţie parţială, excesiv de birocratizată. Doar unul din 4 moldoveni consideră că alegerile în ţara noastră sunt corecte, fapt care plasează Moldova în rândul celor mai pesimiste ţări.

Moldovenii nu stau prea bine nici la capitolul sănătate, deoarece veniturile reduse nu le per-mite acestora să meargă la doctor ori de câte ori au nevoie. În acest sens, doar 6 din 10 persoane sunt mulţumiţi de starea sănătăţii lor.

Este alarmantă situaţia în ceea ce privește percepţia propriei siguranţe. În acest sens, mai puţin de 4 din 10 persoane afi rmă că merg fără frică noaptea pe străzi, rata furturilor fi ind peste media internaţională.

Moldovenii nu prea au încredere unii în alţii. Doar 13 la sută spun că ar avea încredere în semenii lor, mult mai puternice fi ind legăturile de familie.

De asemenea, Republica Moldova se numă-ră printre ţările cele mai afectate de migraţia forţei de muncă.

Lidere ale clasamentului respectiv sunt Norvegia, Danemarca, Finlanda, Austria, Noua Zeelandă. Rusia s-a situat pe locul 63, Ucrainei i-a revenit poziţia 69, iar României - 51. Ţările care s-au plasat pe ultimele locuri sunt Pakistan și Zimbabwe.

Tatiana MANEA, FLUX

Dar iată că avem o confi rmare în plus, dacă nu erau de ajuns cele de până acum, că în perioada guvernării Filat, a coaliţiei AIE, din care mai fac parte interimarul Mihai Ghimpu, prim-vicepreședintele Parlamentului, Serafim Urechean, dar și veșnicul candidat la fotoliul de șef al statului, Marian Lupu, nivelul corupţiei în Republica Moldova a crescut dramatic. Să vedem despre ce este vorba.

Transparency International: În Republica Moldova se atestă o situaţie gravă în privinţa prevenirii şi combaterii corupţiei La 26 octombrie 2010, prestigioasa

organizaţie Transparency International a lansat, așa cum face în mod tradiţional în fiecare an, un raport privind nivelul percepţiei de către populaţie a corupţiei în rândurile funcţionarilor publici și a po-liticienilor în diferite ţări ale lumii, inclusiv Republica Moldova. Raportul se numește Indicele Percepţiei Corupţiei pentru 2010 (IPC 2010). IPC reprezintă un indice care se calculează la o scară de la 0 la 10, în care „0” semnifi că cel mai înalt nivel al corupţiei, iar „10” – cel mai scăzut.

Iată că IPC pentru anul 2010 îi atri-buie Republicii Moldova doar 2,9 puncte din 10, plasând-o printre cele mai corupte ţări ale lumii. Astfel, ţara noastră a intrat în categoria din care fac parte cele mai multe ţări din clasament, 75%, și care au un punctaj al IPC mai mic de 5, ceea ce, potrivit Transparency International, „atestă o situaţie gravă în

prevenirea și combaterea fenomenului corupţiei”.

De fapt, Republica Moldova, înregis-trând doar 2,9 puncte, a revenit la situaţia anului 2008, și s-a plasat pe locul 108 din 178 de ţări incluse în clasament. Spre comparaţie, vom nota că în anul 2009, Republica Moldova s-a clasat pe 92 dintr-un clasament de 180 de ţări, având un punctaj de 3,3.

Ca să putem creiona o imagine clară a nivelului corupţiei din Republica Moldova, vom prezenta, spre comparaţie, locurile pe care s-au plasat alte state. Astfel, cele mai bune poziţii le-au ocupat Danemarca, Noua Zeelandă, Singapore (cu 9,3 puncte), urmate de Finlanda și Suedia (9,2 puncte). În coada clasamentului s-au situat ţări ca Myanmar și Afganistan (1,4 puncte), iar pe ultimul loc se afl ă Somalia (1,1 puncte).

Este semnifi cativă constatarea pe care făcut-o președintele Transparency Inter-national, Huguette Labelle, referindu-se la ţările cu un grad înalt de corupţie, adică și cu referire la Republica Moldova: „Tole-ranţa faţă de corupţie este inacceptabilă: prea mulţi săraci și vulnerabili continuă să sufere din cauza consecinţelor sale din întreaga lume. Avem nevoie de mai multă conformitate cu legile și reglementările în vigoare”.

CCCEC, ca lupul stăpân la oi Pe lângă directorul Transparency In-

ternational Moldova, Lilia Carasciuc, la conferinţa de presă la care a fost prezentat raportul IPC, a participat și un reprezentant al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei (CCCEC), Victor Co-lin. Este oarecum nostim faptul că la acest

eveniment a participat reprezentantul unei instituţii care este considerată drept una dintre cele mai corupte în Republica Moldova, care de-a lungul anilor a fost folosită de putere (de actuala putere, dar și de cele anterioare) drept instrument de oprimare și constrângere a oamenilor de afaceri, ca aceștia să cedeze veniturile lor mai-marilor zilei sau, în general, să re-nunţe la afacerile lor în favoarea acoliţilor guvernării. Că lucrurile stau anume așa a recunoscut-o însuși ministrul adjunct al Justiţiei, Gheorghe Susarenco, care a fost instalat în această funcţie chiar de majo-ritatea parlamentară de guvernământ și care a spus că CCCEC este o măciucă în mâinile guvernului Filat.

Acest lucru l-a recunoscut, într-un mo-ment de sinceritate, și directorul CCCEC, Viorel Chetraru, care, pe data de 6 mai 2010, atunci când l-a felicitat personal pe premierul Vladimir Filat cu ocazia zilei de naștere, a declarat public, în faţa camerelor de luat vederi: “Să știţi că aveţi în spate o echipă de băieţi care, dacă va trebui, o să dea la bot la toată lumea”. Iată că Filat l-a pus pe Chetraru să lupte cu corupţia tot așa cum ai pune lupul să păzească oile.

Guvernanţii nu luptă cu corupţia pentru că ei înşişi sunt corupţi Dar să revenim la declaraţiile făcute

de reprezentantul CCCEC la conferinţa de presă. Victor Colin a declarat că pe parcursul anului curent au fost iniţiate 146 de cauze penale în care au fost vizate persoane cu funcţii de răspundere, dar din cauza imperfecţiunii legislaţiei, în multe cazuri acestea nu pot fi cercetate: „Vilele și casele luxoase le vedem și noi. Ne uităm și în ziarele de anunţuri la preţurile cu care se vând. Dar când comparăm declaraţiile de venit ale funcţionarilor, în care sunt trecute sume nu mai mari de 100-200 de mii de lei pe an, nu putem demonstra nimic. Nu ai cum să-i demonstrezi că veniturile sunt ilegale, deoarece veniturile sunt scrise pe mame, taţi și soţii”. Domnul Victor Colin are dreptate, lui nu avem nimic să-i reproșăm. Întrebarea noastră este de ce pe parcur-sul unui an de guvernare democrată și liberală, Guvernul Filat, majoritatea parla-

mentară de guvernământ nu au întreprins nimic pentru a schimba această situaţie, nu au iniţiat nici un proiect de lege care ar institui un mecanism efi cient de verifi care a veniturilor, cum ar fi legea integrităţii? Răspunsul nu poate fi decât unul: pentru că asta i-ar dezavantaja întâi de toate pe guvernanţi, pe cei care se afl ă la putere, pentru că ei înșiși sunt posesorii unor averi fabuloase, obţinute pe căi ilegale.

PPCD propune lichidarea CCCECSituaţia este atât de alarmantă, încât

unul dintre concurenţii electorali, Partidul Popular Creștin Democrat, a propus în ca-drul actualei campanii electorale o iniţiati-va privind lichidarea CCCEC. În materialele lor electorale, creștin-democraţii propun următoarele soluţii pentru combaterea efi cientă a corupţiei:

- Reformarea Procuraturii și a Ministeru-lui de Interne, lichidarea Centrului antico-rupţie și a Judecătoriilor Economice - toate aceste instituţii au fost folosite de către guvernările de până acum ca instrumente de presiune asupra oamenilor de afaceri și a concurenţilor politici, ele generează fărădelege și corupţie.

- Reformarea sistemului vamal, care generează contrabanda și alimentează cercurile mafi ote din ţară, aducând statului anual pierderi de peste 20 de miliarde de lei. Numai recuperarea acestor pierderi ar permite asigurarea cu locuri de muncă bine plătite a tuturor celor plecaţi la munci peste hotare.

Totodată, PPCD constată că în timpul actualei guvernări, criminalitatea, raketul au revenit pe poziţiile pe care le ocupau odinioară: „A crescut criminalitatea. S-au întors în ţară criminalii, bandiţii și raketul de altădată. Guvernarea a lovit în independenţa și așa precară a mai multor instituţii care asigură legalitatea, ordinea și securitatea în stat. A fost anulată norma legală prin care judecătorii, procurorii, colaboratorii Ministerului de Interne, ofi ţerii Armatei Naţionale, ai Serviciului grăniceri și ai Serviciului de Informaţii și Securitate erau asiguraţi de către stat cu spaţiu locativ sau recompensă fi nanciară pentru chirie, ceea ce provoacă plecarea profesioniștilor din aceste instituţii și îi

face mai coruptibili pe colaboratori. Nor-ma legală trebuie restabilită”, se arată în pliantul electoral al PPCD.

Ion Sturza: Guvernarea AIE este una coruptă, dirijată de marii oligarhi Ca să nu se creadă că încercăm să deni-

grăm în mod premeditat actuala guverna-re atunci când afi rmăm că aceasta este una coruptă, care a sporit numărul ilegalităţilor și hoţiilor din ţară, vom relua o constatare mai veche a unui cunoscut și prosper om de afaceri, care anterior a ocupat și funcţia de prim-ministru. Este vorba de Ion Sturza, care este, de fapt, unul dintre simpatizanţii AIE, dar care încă în luna martie 2010 de-clara pentru Jurnal că AIE este controlată din umbră de câţiva oligarhi. „Sistemul oligarhic, care a stat opt ani în spatele comuniștilor, s-a instalat acum pe spatele guvernării democratice, iar aceste căpușe vin din economie și justiţie”, spunea atunci Sturza. Ex-premierul a mai afi rmat că oa-menii simpli au doar impresia că sistemul judecătoresc din Republica Moldova este independent, dar, de fapt, el depinde de anumiţi oameni de afaceri care infl uenţea-ză economic, dar uneori și administrativ deciziile în favoarea lor. „Oligarhii nicio-dată nu se afl ă la guvernare, ei se afl ă în relații cu guvernările pentru a-și rezolva problemele economice”, a spus Sturza. El a arătat că relaţiile dintre acești oligarhi și noua putere, AIE și guvernul Filat, s-au stabilit încă în timpul ultimei campanii electorale: „Miza s-a pus atunci și cum unii politicieni nu aveau fonduri pentru orga-nizarea campaniei electorale, au acceptat fi nanţări din partea unor persoane care au standarde duble sau triple și acum deja plătesc tributul și noi vedem acest lucru prin nominalizarea unor persoane în func-ţii-cheie în sistemul economic și judiciar”, a spus ex-premierul Sturza.

În concluzie, putem afi rma că Republica Moldova, pe cât de coruptă era, a devenit și mai coruptă după venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană și instalarea Cabinetului Filat.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Moldova, coada cozii la bunăstarea populaţiei

Sub AIE şi Filat, Moldova este mai coruptă decât sub comuniştiCă guvernarea AIE este una coruptă până în măduva oaselor o știe toată lumea. Cei care au venit la putere după alegerile din 29 iulie 2009 au fost preocupaţi pe par-cursul unui an de guvernare de un singur scop: să-și umple buzunarele cu bani, să-și dezvolte afacerile proprii, să-și instaleze rudele și prietenii în funcţii administrative care aduc profi turi fabuloase, bineînţeles, toate acestea făcându-se atât în detrimen-tul statului în ansamblu, cât și al fi ecărui cetăţean în parte.

29 OCTOMBRIE 2010 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Interviu

Candidat PPCD, arestat de poliţie, deşi legislaţia

interzice acest lucru Un tânăr care se regăsește în lista electorală a Partidu-lui Popular Creștin Democrat a fost reţinut de poliţie, deși legislaţia electorală interzice reţinerea, arestarea, acuzarea sau intimidarea candidaţilor la funcţia de deputat, în perioada campaniei electorale. Candidatul creștin-democrat a fost ridicat în plină stradă și dus la secţia de poliţie de câţiva poliţiști, pentru faptul că făcea, împreună alţi doi colegi de partid, agitaţie elec-torală și distribuia materiale electorale ale formaţiuni pe ale cărei liste candidează.

Incidentul a avut loc luni, 25 octombrie 2010, la ora 17.20. Ale-xandru Repida, tânăr candidat la funcţia de deputat din partea PPCD, a fost reţinut de doi colaboratori de poliţie, în momentul în care purta discuţii cu alegătorii în stradă. Acesta avea la el peste 200 de exemplare cu manifestul electoral al partidului pe care îl reprezintă, care constau în foi de format A 4, tipărite la impri-mantă. Este vorba de manifestul electoral al partidului intitulat „Cum a fost guvernată ţara până acum, cum o va guverna PPCD”, care a fost descărcat de pe pagina electronică a PPCD.

Motivul invocat de oamenii legii a fost că pe foile cu manifestul electoral nu este indicat tirajul și tipografi a. În pofi da faptului că Alexandru Repida s-a legitimat, prezentând poliţiștilor legi-timaţia de candidat la funcţia de deputat, poliţiștii, după ce au discutat la telefon cu superiorii, l-au reţinut și l-au dus la secţia de poliţie nr. 1 din sectorul Centru al capitalei, aplicându-i o amendă de 400 de lei. Procesul-verbal a fost întocmit de către agentul constatator din cadrul Comisariatului de Poliţie al sectorului Centru, locotenentul de poliţie Alexandru Ciugureanu.

„Este o încălcare evidentă a dreptu-rilor candidatului la funcţia de depu-tat, norma legală neadmiţând, pe durata campani-ei electorale, reţi-nerea, arestarea, acuzarea sau inti-midarea acestuia. Este regretabil că actuala guvernare liberală, pretinzând

că este democratică, recurge, din păcate, la tactici pur comuniste, demonstrând același egoism politic, dorinţa de a controla toată puterea, încălcând deliberat legea. Comunicarea cu alegătorii este un drept garantat de lege și de care se bucură orișicare ce-tăţean al Republicii Moldova, mai cu seamă candidatul la funcţia de deputat. Faptul că am fost obligat de colaboratorii de poliţie să merg contrar voinţei mele la Comisariatul Centru contravine art. 433 Cod contravenţional, deoarece am fost limitat de liber-tate pe o perioadă cât a durat aducerea contrar voinţei mele la Comisariatul de Poliţie, întocmirea procesului-verbal și actului de ridicare a bunurilor”, a declarat Alexandru Repida.

Menţionăm că, potrivit art. 433 din Codul contravenţional, reţinerea poate fi efectuată doar în trei cazuri: 1. Contravenţiilor fl agrante pentru care prezentul cod prevede sancţiunea arestului contravenţional; 2. Imposibilităţii identifi cării persoanei în a cărei privinţă este pornit proces contravenţional dacă au fost epuizate toate măsurile de identifi care; 3. Contravenţiilor pasibile, con-form prezentului cod, de aplicarea măsurii de siguranţă a expul-zării. Totodată, conform art. 47, alin. (1) Cod electoral, „Cetăţenii Republicii Moldova, partidele și alte organizaţii social-politice, blocurile electorale, candidaţii și persoanele de încredere ale candidaţilor au dreptul de a supune discuţiilor libere și sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale și personale ale candidaţilor, precum și de a face agitaţie electorală în cadrul adunărilor, mi-tingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, prin expunerea de afi șe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare”.

FLUX

- Care este mesajul cu care veţi merge în alegerile par-lamentare? De ce credeţi că meritaţi să îi reprezentaţi pe moldoveni în Parlament?- Mesajul este de stabilitate,

construcţia unui stat de drept și a unor instituţii democratice funcţionale, depășirea impasu-lui constituţional, accentul pe reforma economică și pe pro-tecţia companiilor autohtone, pe simplificarea procedurilor de obţinere a unor credite, pe revizuirea politicilor vamale în avantajul companiilor naţionale și pentru protejarea pieţei inter-ne în faţa fl uxului de importuri care le subminează activitatea, cooperare minimă între toate partidele parlamentare în vede-rea formulării unor strategii de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova, indiferent de succesiu-nile care se petrec la guvernare, reechilibrarea politicii externe a Republicii Moldova, care trebuie să dezvolte, în egală măsură, relaţii pozitive cu România și cu Rusia, care își dispută uneori interesele geopolitice în Repu-blica Moldova, ceea ce afectează stabilitatea internă a ţării.

Un accent deosebit trebuie să se pună pe reechilibrarea relaţi-ilor cu vecinii. Trebuie să avem relaţii politice și economice per-fecte atât cu România, cât și cu Rusia. Este cazul să se renunţe la prejudecăţile potrivit cărora se și divizează unele partide, iluzio-nându-se că problemele noastre interne le poate rezolva cineva din exterior. Se impune dezvol-tarea relaţiilor cu Ucraina, care au fost pe nedrept ignorate sau, cel puţin, valorifi cate insufi cient de către fostele guvernări.

Să nu uităm că Ucraina este vecinul cu care avem peste 700 km de frontieră comună și este o ţară care ar putea să fi e un potenţial consumator al produselor noastre, fi ind vorba de o populaţie de circa 47 de mi-lioane de oameni. Avem nevoie de pragmatism în exercitarea actului puterii și de voinţă poli-tică în realizarea unor reforme instituţionale și legislative, care sunt blocate în momentul de faţă. Reforma Procuraturii Generale și redefi nirea rolului acesteia după cum prevede angajamentul nostru faţă de Consiliul Europei, modernizarea și demilitarizarea Ministerului de Interne și ajustarea lui la un model european, astfel încât funcţiile poliţiei să fi e separa-te de funcţiile ministerului în ansamblu. Și, în special, reor-ganizarea ÎS „Registru”, care, la ora actuală, este mai puternică decât întreaga guvernare și

deţine o bază de date extrem de periculoasă, lucru care a fost criticat nu o singură dată de către partenerii noștri de peste hotare. Dizolvarea CCCEC, insti-tuţie creată nereușit acum zece ani, care reprezintă, de fapt, un mijloc de constrângere a agen-ţilor economici și de extorcare a mitei de la cei supuși contro-lului. De asemenea, efectuarea urgentă a reformei adminis-traţiei publice locale, în sensul descentralizării puterii de stat în Republica Moldova astfel încât politicile bugetare să fi e în avantajul regiunilor. La ora actuală, administraţia publică locală nu poate să efectueze în mod efi cient principiul autogu-vernării, din simplul motiv că, tradiţional, grosul resurselor bugetare este distribuit de către autorităţile centrale în funcţie de simpatiile politice faţă de fiecare primar, fapt care, de fapt, și explică migraţia masivă a primarilor din zona rurală, care, pentru a obţine fi nanţări de la centru, sunt nevoiţi să se coloreze în culorile partidelor de guvernământ. Prin urmare, verticala puterii în Republica Moldova există și s-a consolidat puternic după anul 2003, când guvernarea comunistă a distrus autonomia publică locală, iar guvernarea AIE nu a restabilit această autonomie.

Aș vrea să subliniez un alt aspect foarte important – criza politică și constituţională a fost cauzată atât de lipsa culturii politice, cât și de imperfecţiunile Constituţiei. Spre deosebire de alte partide, noi considerăm că Legea Supremă a Republicii Moldova este una bună și nu trebuie nici anulată și nici de adoptat o altă Constituţie, ci doar de perfectat câteva ar-ticole care să redefinească și să reechilibreze relaţiile între Președinţie, Parlament și Gu-vern și, în special, art. 78 și 98. Dar dincolo de toate, consider că modifi cările constituţionale nu trebuie să reprezinte voturi la limită sau experimente cum sunt referendumurile, ci rodul unui consens naţional și a unui consens între partide. Sper ca viitorul Parlament să ţină cont de recomandările făcute recent la o „masă rotundă” de unele partide, în sensul că viitorul președinte trebuie să fi e unul neafiliat politic, neutru, echi-librat, care să dea un plus de stabilitate Republicii Moldova și care să nu aibă pretenţia de a emana voinţă politică în raport cu Parlamentul, ci de a lua act de voinţa politică a majorităţii în momentul desemnării can-

didaturii primului ministru și în momentul formării întregului Guvern.

De asemenea, PPCD consi-deră că cetăţenii care au avut așteptări extraordinar de mari în urma alegerilor de anul tre-cut și care s-au deziluzionat în actuala guvernare trebuie să reţină unul dintre îndemnurile noastre electorale, care sună în felul următor: guvernarea actuală trebuie să plece, iar comuniștii nu trebuie să revină la putere, deoarece o revanșă comunistă ar fi periculoasă pentru Republica Moldova. Totuși, aș vrea să accentuez că principalele probleme pe care le are societatea noastră sunt de ordin economic și social și responsabilitatea guvernanţilor ar trebui să se axeze pe o viziune strategică de dezvoltare a ţării ca o economie de piaţă prospe-ră, care să ofere măcar un minim confort cetăţenilor noștri.

- Pe votul cui contaţi și ce segment de electorat vreţi să cuceriţi? Faceţi un portret al alegătorului formaţiunii pe care o conduceţi.- Din comunicarea mea per-

manentă pe care o am cu cetă-ţenii din teritoriu și din Chișinău, vreau să vă spun că pentru PPCD vor vota cetăţeni care, anul trecut, au votat cu PCRM, PDM, PLDM, PL și AMN, dar și unii care nu au mers la vot acum un an. Acest fenomen arată că megaproiectele politice se pot pomeni cu erodarea propriului electorat în favoarea PPCD, din simplul motiv că retoricele agre-sive, războiul politic au adus un succes electoral remarcabil unor partide politice, dar, după o perioadă de confruntări și luptă pentru putere absolut sterilă, oamenii au observat că forma-ţiunile din actualul Parlament se axează, mai degrabă, pe pro-movarea intereselor de partid, pe ideile de carierism decât pe ideea de exercitare efi cientă a puterii de stat. Din comunicarea cu alegătorii s-a observat că oa-menii resping această manieră arogantă de exercitare a puterii și contrastul izbitor dintre luxul celor de la putere și sărăcia oa-menilor simpli.

- Ce credeţi despre blocuri și alianţe electorale? Dar des-pre alianţele postelectorale și efi cienţa lor?- Blocurile electorale au o

efi cienţă de scurtă durată. Ele reprezintă un vehicul pentru aducerea în Parlament a unor grupuri politice de obicei di-ferite și care, de cele mai dese ori, se destramă imediat după alegeri. Blocurile postelectorale sunt mult mai trainice și nece-sare. Dar trebuie să înţelegem un lucru: nu este bine când partidele politice, care creează alianţe postelectorale de gu-vernământ, partajează funcţii până la infi nit și până la ultimul funcţionar din ultima localita-te rurală. Chestiunea aceasta

este una urâtă și degradantă, de aceea PPCD va insista, și de data aceasta, ca funcţiile politi-ce să fi e reduse doar la câteva, și anume deputaţii și miniștrii, restul funcţionarilor urmând a fi angajaţi prin concurs.

- Pe cine din oamenii politici din Moldova aţi susţine în funcţia de președinte al Re-publicii Moldova?- Eu nu aș susţine pe nimeni

dintre oamenii politici la această funcţie, deoarece consider că varianta optimă pentru Repu-blica Moldova este modelul de republică parlamentară, în care șeful statului nu este afi liat politic. Este bine de susţinut pe cineva din mediul academic, cultural, universitar, o persoană care să întrunească simpatiile tuturor partidelor și nu pe ci-neva care să fi e votat la limită în Parlament. Președintele ţării, fi ind neutru și fi ind votat de o largă majoritate a deputaţilor, va fi respectat deopotrivă de toate partidele și va deveni principalul factor al stabilităţii politice. Însă cel care va candi-da la această funcţie ar trebui să accepte din start condiţia că el nu va fi decidentul principal la numirea primului ministru, această atribuţie revenindu-i majorităţii parlamentare.

- Ce vă face diferit de concu-renţii Dvs. politici și, apropo, care sunt aceștia?- Toţi cei care s-au înscris în

cursa electorală sunt concurenţii noștri electorali. Noi îi conside-răm pe toţi concurenţii, pe unii dintre ei – adversari de moment și, spre deosebire de alte par-tide politice, noi nu îi privim pe oponenţii noștri ca pe niște dușmani ireconciliabili, care trebuie distruși. Eu cred că PPCD are o identitate inconfundabilă, noi am obţinut o experienţă mare pe parcursul mai multor ani, atât din activitatea proprie, cât și din cooperarea internaţi-onală. De asemenea, PPCD, în comparaţie cu alte partide și, în special, cu cele care reprezintă așa-zisele megaproiecte politi-ce, nu este subordonat nici unui grup oligarhic, care încearcă să stăpânească instituţiile de stat pentru a obţine supraprofi turi. Studierea atentă a listei elec-torale a PPCD vă va convinge că noi avem cea mai tânără și profesionistă listă. La fel, noi suntem singurii care au o viziu-ne strategică asupra dezvoltării Republicii Moldova.

- Câte mandate contaţi să obţineţi?- Cât mai multe. Este greu de

cuantifi cat o cifră, dar este cert că sondajele și analizele pot să nu aibă nimic în comun cu rezultatele unui scrutin, dovadă servindu-ne recentul referen-dum, care a răsturnat așteptările fi ecăruia dintre noi.

Și apoi, pentru prima dată, dezbaterile televizate vor avea un rol excepţional, de aceea, rezultatele în alegeri vor fi de-

terminate, în mare măsură, și de prestaţia liderilor la aceste discuţii publice. Putem să com-parăm situaţia din Republica Moldova cu ceea ce s-a întâm-plat în SUA acum 60 de ani. Și calitatea vorbitorilor va avea un rol extraordinar. Pot să judec după propria experienţă: în urma multiplelor dezbateri, la care am participat am auzit spu-nându-se că simpatiile unuia sau altuia dintre cei cu care comunic s-au conturat în urma vizionării unor emisiuni de dezbateri.

- Dacă v-aţi pomeni în situ-aţia din anul trecut, când au eșuat câteva tentative de alegere a șefului statului, cum aţi proceda? De ce?- În primul rând, aș invita toa-

te partidele politice să nu insiste pe același candidat până în pân-zele albe. Dacă e să ne amintim, greșeala fatală, pe care a făcut-o iniţial PCRM și apoi a repetat-o AIE, a fost insistenţa cu care cele două tabere beligerante și-au promovat candidaţii, chiar dacă era evident că cealaltă tabără nu putea să accepte candidaturile respective. Apropo, ne afl ăm la a treia campanie de alegere a Parlamentului, pentru a treia oară într-un an și ceva, din simplul motiv că și comuniștii, și liberalii au călcat pe aceeași greblă. Mai întâi comuniștii au provocat dizolvarea Parla-mentului și noi alegeri la 29 iulie 2009 prin nedorinţa de a propune pe altcineva după ce dna Zinaida Greceanâi nu a acumulat minimul de 61 de mandate la prima tentativă de alegere a șefului statului, apoi cei din AIE au repetat aceeași greșeală prin promovarea, până la aprofundarea definitivă a

crizei politice, a lui Marian Lupu. Asta chiar dacă era clar că cei din PCRM nu vor vota în nici un caz pentru cel care a provocat pier-derea alegerilor de către ei prin evadarea în tabăra adversarilor. Apropo, alegerile din 29 iulie au necesitat 33 de milioane 808 mii de lei, aruncate în vânt din cauza faptului că cei de la PCRM au manifestat încăpăţânare și nu au fost în stare să poarte un dialog cu opoziţia. Iar după ce rolurile s-au inversat, deja cele patru componente ale AIE au continuat confruntarea absurdă și aducătoare de pierderi colo-sale bugetului.

Un an de instabilitate politică este pe conștiinţa celor din AIE, ca și costurile referendumului din 5 septembrie, care nu a pus capăt crizei și care constituie 32 de milioane 724 mii de lei. Mai puneţi la socoteală și costurile alegerilor care se vor încheia la 28 noiembrie, acestea ridicându-se la 43 de milioane 132 mii de lei și vei vedea cum cei de la putere jonglează cu sume astronomice în timp ce pentru necesităţi de primă importanţă de ordin social sau medical nu se găsesc resurse. Iată de ce cred că este cazul să se tragă concluzii corecte din aceste greșeli și să se reţină că Moldova are nevoie de oameni de stat responsabili și serioși, nu de aventurieri sau persoane capabile doar de certuri și con-fl icte. De la distrugere și divizare trebuie să mergem spre edifi care și cooperare. PPCD vine cu un îndemn către toate partidele și către toţi cetăţenii: să punem capăt bătăliilor sterile. Numai împreună vom reuși.

Autor: Ion TOMASursa: allmoldova.com

IURIE ROŞCA:

PPCD are o identitate inconfundabilăPPCD are o identitate inconfundabilăIurie Roșca este o personalitate de referinţă în politica moldovenească, pe care unii se grăbesc să o înscrie în istorie. În replică, Partidul Popular Creștin Democrat vine cu cea mai tânără echipă de candidaţi, iar printre iniţiativele pe care vrea să le promoveze în Parlament se înscrie lichida-rea CCCEC și dizolvarea Ministerului Tehnologii-lor Informaţionale.

De ce am recurs la această incursiune în onomastică? Simplu. Pentru că anunţam în titlu un nume compus: Filat-Palanca. Va trebui să ne obișnuim cu acest nume. Putem spune cu toată certitudinea că cea mai mare ispravă a guvernului Filat-Palanca este maxima lui disponibilitate pentru transmiterea pentru totdeauna sub jurisdicţia altui stat a unei părţi strategic importante a teritoriului naţional, și anume, a unui segment de 7,77 kilometri (18 hectare) care reprezintă singura cale terestră de acces dinspre Ucraina spre sudul înstrăinat abuziv, în 1940, al Moldovei istorice, cu litoralul basarabean al Mării Negre și accesul la Dunăre de la revărsarea acesteia în mare până aproape de gura Prutului.

Am abordat în FLUX subiectul Palanca în mai multe rânduri. A fost o perioadă când doar FLUXUL scria despre această fărădelege iniţiată și semnată de Lucinschi, promulgată de Voronin și asumată sută la sută de Filat și toată compania AIE, cu intenţia declarată de a duce până la capăt ceea ce a început Lucinschi. După ce am bătut alarma și ne-am opus în Parlament, în spaţiul public, inclusiv în presă, acestei fărădelegi, ni s-au alăturat și alţii. Printre aceștia au fost Petru Grozavu de la „Ziarul de gardă” și Alexandru Pe-

tcov de la „Omega”. Alte publicaţii de la Chișinău au avut o reacţie foarte întârziată și, în general, timidă, fl ască, blegită chiar, dacă nu deranjează termenul. Presa de la București a luat apă în gură, pentru că, – dragă Doamne! – „ai noștri” sunt la putere la Chișinău și nu se cuvine ca cineva din București să ia în răspăr iniţiativa și lucrarea unui român între români – nepreţuitul și venerabilul Petru Chirilovici Lucinschi, singurul cavaler al ordinului „Steaua României” în grad de colan între Prut și Pacifi c. Unde mai pui că acum relaţia superromânului Petru Chirilovici Lucinschi cu vechiul său om de încredere Vladimir Filat se cer-tifi că prin plasarea lui Chiril Petrovici Lucinschi în lista electorală a lui Filat, iar unele înalte feţe de la București privesc, ca și altădată, cu mare drag spre această combinaţie politică a celor doi în-străinători de pământ al ţării. Nimeni nu a vibrat la sloganul „Palanca, pământ românesc”, nimeni nu și-a luat palmele de la ochi pentru a vedea legătura dintre proiectul ucrainean „Palanca” și proiectul „Bâstroe”, nimeni nu a schiţat un gest de revoltă sau de protest.

Duminică, 24 octombrie, Vladimir Filat a descins la Palanca. Ca orice criminal care revine la locul crimei, Filat a ţinut să meargă la Palanca, încercând să cumpere bunăvoinţa locuitorilor

prin pomeni electorale. Pretextul formal pentru această vizită a ţinut de marcarea a 600 de ani de la prima atestare documentară a localităţii, așa cum ne anunţă și un comunicat de presă transmis de Guvern spre „difuzare imediată”. Spilcuitul premier cu chica răsădită în Elveţia a făcut donaţii școlii din localitate, măgulindu-i mieros pe pălănceni. El nu a ezitat să arunce însă și o evidentă umbră de reproș în obrazul oame-nilor de la Palanca, pentru că aceștia „știu să fi e uniţi”. Filat a avut cât se poate de clar în vedere solidaritatea de care au dat dovadă pălăncenii în ultimul an, opunându-se intenţiei sale anti-constituţionale de transmitere sub jurisdicţie străină a unei părţi a teritoriului nostru naţional. Comunicatul de presă ne mai anunţă în doi peri că „prim-ministrul a urat pălăncenilor mulţi ani, multă sănătate și cât mai multe realizări”.

Factori de la Chișinău și de la Kiev s-au grăbit pe parcursul acestei luni să ne anunţe că nu mai e mult până departe și că este o chestiune de doar câteva luni pentru ca Ucraina să primească sub veșnică jurisdicţie coridorul strategic la Palanca, fără de care sudul Basarabiei pierde foarte mult din valoarea lui geopolitică de enclavă între România și Republica Moldova. Până acum, presiunea opiniei publice de la

noi a fost suficientă pentru a da peste cap angajamentele repetate ale lui Vladimir Filat și ale ministrului său de Externe, Iurie Leancă, de a onora slugarnic termene fi xate cu preten-ţie imperială de puterea de la Kiev. Guvernul condus de Filat și Leancă a refuzat să sesizeze Curtea Constituţională pentru a demonstra că Petru Chirilorvici Lucinschi și camarila nu au avut nici un drept să semneze, în 1999, la Kiev, promisiuni de înstrăinare a teritoriului inalie-nabil al ţării și că ratifi carea de către comuniștii lui Voronin, în 2001, a celor semnate de Petru Chirilovici Lucinschi sunt lovite de nulitate, întrucât atentează la Constituţie și la integri-tatea teritorială a statului. Nu ne mai întrebăm de ce a refuzat guvernul Filat să se adreseze Curţii Constituţionale. Lucrurile sunt evidente. Altminteri nu ar mai fi apărut în lista electorală a PLDM o frumuseţe de odraslă prezidenţială ca Chiril Petrovici Lucinschi.

S-ar putea ca în cazul acestei echipe verzi ca veninul numele de Filat-Palanca, pe care îl anunţam în titlu, să fi e incomplet și, astfel, insuficient. Spuneţi și dumneavoastră dacă numele de Lucinschi-Filat-Palanca nu s-ar potrivi mai bine.

Vlad CUBREACOV, FLUX

După prestaţia de duminică noaptea a președintelui interimar, la clubul de la Ialoveni, lumea s-a îm-părţit în două tabere. Unii zic că avem un președinte nu prea deștept, care ţopăie și cuprinde fetele prin discoteci și că de aceea nu iese ţara din sărăcie. Alţii, dimpotrivă, cred că președin-tele-i om și el și are voie să se relaxeze după atâta muncă. Ba mau mult, ei sunt de părerea că acesta nu s-a avântat de capul lui într-o viaţă nocturnă, ci pen-tru că așa l-au învăţat lustruito-rii de imagine din Occident.

Eu zic că au dreptate ultimii. La ce să-răcie ne așteaptă, măcar președinte vesel să avem. Ne-a fi mai ușor să răbdăm de foame. Iar profesorii s-ar putea să nu fi e de prea departe. Cum guvernanţii noștri sunt mai puţin experimentaţi și iniţiaţi în subtilităţile comportamentului de pe la curtea puterii, ei încearcă să-și constru-iască imaginea, bazându-se pe mimetism și preluări de maniere. Modelele însă, ca și politicienii, sunt diferite. Astfel, ne-am căpătuit și noi cu un mic Putin, care face pe durul și pragmaticul. Dar și cu un Băsescu de talie autohtonă, slobod la gură, relaxat, imprevizibil și gata oricând să plonjeze

într-o „baie de mulţime”. (Termenul a prins deja și în presa de la noi.) Acum este clar că lungul concediu al lui Ghimpu în com-pania președintelui de la București nu a trecut degeaba. Cei doi președinţi, unul interimar și altul mai puţin, au discutat, se vede, în pași de dans electoral, or, Băsescu este lider recunoscut, mai ales la catego-riile dans ţigănesc și dans liric cu nevasta la restaurant. Astfel, președintele liberal, un talent înnăscut și el, s-a arătat chiar mai priceput decât învăţătorul, acesta excelând, concomitent, în diverse genuri, spre deliciul domnișoarelor care nu-și dădeau rândul să-și etaleze nurii cât mai la vederea președintelui.

Am încercat să-mi imaginez reacţia ace-lorași domnișoare la un Ghimpu fără aură prezidenţială, la un om simplu, din popor, ușor șifonat de trecerea anilor, în bundiţă, să nu-l ia radiculita, dar cu sufi cient chef de frăgezimi feciorelnice. Tabloul care se conturează este unul ilar, lamentabil și dezolant în același timp.

Ioana FLOREA, FLUX

Guvernul Filat-PalancaGuvernul Filat-PalancaExistă în tradiţia onomastică româ-

nească o serie de nume de familie,

de regulă ale unor mari personali-

tăţi, care primesc, prin cratima de

rigoare sau fără ea, numele unei

localităţi sau al unei regiuni. Este

vorba despre localităţi de care

numele unei sau altei personalităţi

s-a legat indestructibil și pentru

totdeauna. Astfel, aducem cu titlu de

exemplu nume ca: Gheorghe Iones-

cu-Sisești, Petre Constantinescu-Iași,

Alexandru Brătescu-Voinești. Uneori

și părintele Vasile Ţepordei din Basa-

rabia, capturat în România și deţinut

în GULAG, dincolo de Cercul Polar,

la minele din Vorkuta, a semnat cu

numele Ţepordei-Vorkuta. Nume

de locuri ca Argeș, Prahova, Pitești,

Gherla apar, de asemenea, în numele

de familie compuse ale unor perso-

nalităţi române.

Toamna preşedintelui interimarToamna preşedintelui interimar

29 OCTOMBRIE 20104 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIInterviu

Programul politic al PPCD răspunde integral dorinţelor şi viziunilor mele- Domnule Kaiurov, ce v-a determinat să intraţi în poli-tică și de ce aţi ales PPCD?- Eu, în calitatea mea de scri-

itor, fac politică, pentru că per-manent comunic cu oamenii. Comunicarea și întâlnirile cu oamenii, chiar dacă este vorba de subiecte legate de literatură, au tangenţă oricum cu politica, deoarece oamenii se interesează de diverse subiecte legate de propriile probleme cu care se confruntă. Ei vin la întrevedere cu scriitorul, având foarte multe întrebări despre situaţii care îi vizează direct. Acest lucru este unul foarte important.

De ce PPCD? În primul rând, suntem buni amici cu liderul acestui partid, de-a lungul tim-pului, am ajuns să avem niște relaţii calde de prietenie. Sun-tem de aceeași vârstă, avem aceleaţi viziuni, am crescut în aceeași perioadă și avem aceeași școală. Astăzi, avem o abordare similară în ceea ce privește necesitatea consolidării acestui stat, Republica Moldova. Am găsit limbaj comun, o platformă politică comună, care constă în faptul că suntem obligaţi să facem tot ce ne stă în puteri pen-tru a întări statalitatea acestei ţări. Programul politic al PPCD răspunde integral dorinţelor și viziunilor mele și se cadrează perfect cu ceea ce poate oferi un partid pentru a dezvolta această societate și a consolida suvera-nitatea și independenţa statului Republica Moldova.

Trebuie să dezvoltăm o nouă concepţie naţională de dezvoltare a Republicii Moldova- Dar cum vedeţi viitorul acestui stat suveran și inde-pendent și de ce viitorul Re-publicii Moldova trebuie să fi e diferit faţă de prezent?- În primul rând, eu îmi doresc

foarte mult ca Republica Moldo-va să atragă, în sfârșit, atenţia vecinului său din Est, Ucraina, și să-și dezvolte relaţii de bună vecinătate cu această ţară, inclu-siv în plan economic. Consider că Ucraina trebuie să devină un punct de sprijin pentru Repu-blica Moldova în plan politic și economic, ţinând cont de faptul că ţara vecină poate deveni o putere importantă în Europa, fi ind un stat care, din punct de vedere economic, depășește cu mult posibilităţile și potenţialul Republicii Moldova. În același timp, consider că viitorul politic și economic al Republicii Mol-dova trebuie să rezulte din niște

relaţii de bună vecinătate atât cu Ucraina, cât și cu România. Dacă în viitorii 5-10 ani vom reuși să consolidăm aceste două aripi, pe de o parte România, care cred că ar trebui să-și revadă abordarea faţă de Republica Moldova, iar de cealaltă – Ucrai-na, Republica Moldova are șanse să devină un stat consolidat și cu perspectivă.

În ceea ce privește dezvol-tarea economică. Republica Moldova este o ţară mică, cu posibilităţi limitate, respectiv și dezvoltarea sa economică trebuie să aibă un specifi c por-nind de la această situaţie. De exemplu, eu regret că a fost dis-trusă și neglijată cu desăvârșire experienţa pozitivă acumulată în perioada sovietică în ceea ce privește modul organizat de a lucra pământul. Agricultura este un domeniu pe cât de im-portant pentru noi, pe atât și de pretenţios. Or, este nevoie ca cei care se ocupă astăzi cu agricultura să înţeleagă că doar lucrând în comun, cooperând, vor putea atinge performan-ţe. Și un exemplu de lucru în comun poate fi și modul în care au fost cândva organizate fostele colhozuri și sovhozuri. Desigur, pornind de la dreptul constituţional asupra propri-etăţii private. Este necesar ca autorităţile statului să aibă o abordare atentă și responsabilă îndreptată spre consolidarea întreprinderilor agricole și să acorde garanţii fi nanciare prin a deveni unul dintre potenţialii clienţi ai producătorilor agri-coli. De aceea, în primul rând, trebuie să dezvoltăm o nouă concepţie naţională de dezvol-tare a Republicii Moldova. Din experienţa noastră observăm că Republica Moldova nu poate fi doar o ţară agrară, deși ramu-ra de bază rămâne agricultura. Problema este cum armonizăm relaţia dintre mai multe ramuri ale economiei, astfel încât aces-tea să se completeze reciproc.

Haideţi să luăm, ca exemplu, problema privind exportul de vinuri. A existat puţină presiune asupra producătorilor vinicoli care aproape că a dus la prăbu-șirea acestei ramuri a economiei. Toţi au intrat în panică, deși, în principiu, această problemă nu a avut un impact semnifi cativ asupra economiei Republicii Moldova în ansamblu. Desigur, pentru producătorii de vinuri, aceasta a fost o problemă, însă ce se întâmplă cu celelalte ra-muri ale economiei? Sau la noi doar viticultorii contribuie la crearea Bugetului de Stat? Dacă este așa, înseamnă că această ţară a fost prost gestionată până acum.

Eu aș vedea și altfel proble-mele economice ale Republicii Moldova. De exemplu, plecarea tineretului, în număr foarte mare, peste hotarele ţării – în Canada, SUA, Italia, Germania, Elveţia etc. Cu ce se ocupă ei acolo? Dacă vom studia statis-

ticile vom observa că, în mare parte, tinerii noștri se ocupă cu tehnologiile informaţionale. Ei se specializează mai mult pe domenii ce ţin de inovaţiile tehnologice. Cu acest lucru s-ar putea ocupa foarte bine și acasă. Este o ramură importantă pe care noi am putea să o dez-voltăm, utilizând cunoștinţele

și abilităţile moldovenilor, ale tinerilor, pe care am putea astfel să-i ţinem să lucreze acasă. Pe această direcţie se concentrează și Rusia, și Ucraina, de ce nu ne-am concentra și noi, Republica Moldova?

Desigur, ne dorim cu toţii să avem un regim simplificat de vize cu Europa, însă haideţi să ne gândim bine: poate plecarea în UE nici nu este atât de impor-tantă pentru noi. Poate e mai bine să ne concentrăm asupra nevoilor directe ale cetăţeanului nostru, să-i asigurăm un trai de-cent și el nu va mai avea nevoie să părăsească ţara.

În R. Moldova problema identitară este una iventată de politicieni, pentru că mulţi ani la rând diverse grupuri etnice au convieţuit aici în armonie fără a se război între ei- În Republica Moldova, în momentul de faţă, se disting clar două tabere politice, afl ate la poluri opuse, care exploatează așa-numita problemă identitară. Există o parte, cum ar fi , de exemplu, partidul condus de Mihai Ghimpu, care îi transformă în dușmani pe cetăţenii Republicii Moldova vorbitori de limbă rusă, insinuând că aceștia reprezintă coloana a cincea a Moscovei și

urmăresc menţinerea Republicii Moldova în subordine rusească. De cealaltă parte, există și alte partide, printre care și comuniștii, care vorbesc despre faptul că drepturile vorbitorilor de limbă rusă în Republica Moldova nu sunt respectate și că ar exista o agresiune din partea României. Dumneavoastră cum vedeţi această situaţie? Există o astfel de problemă sau este una inventată?- De fapt, în Republica Moldo-

va nu există probleme legate de limba vorbită. Puteţi să mă cre-deţi, ca pe un om care vorbește doar în rusă. Iată și astăzi noi discutăm și nu ne confruntăm cu probleme. Însă dacă vom vorbi la general, mai degrabă astfel de probleme pot apărea în Rusia. De ce? Mergeţi în regiuni ca Ciukotka, Kalmâkia, Iakutia, Kabardino-Balkaria, Daghestan și multe altele și veţi vedea câţi oameni trăiesc acolo și nu cu-nosc limba rusă.

Eu cunosc mulţi ruși din Re-publica Moldova, care cunosc limba română și care sunt oa-meni de succes. La fel, cunosc ruși de aici care nu cunosc româ-na, dar care, la fel, sunt oameni realizaţi.

În cel de-al doilea rând, în Republica Moldova limba rusă are statut de limbă de circulaţie interetnică, și asta îi conferă un statut foarte înalt. Eu dacă merg undeva și vorbesc în rusă, nimeni nu-mi încurcă să fac asta. De exemplu, dacă intru într-o ca-fenea și mă adresez în rusă, mă vor servi și nu se va găsi nimeni să mă scuipe în faţă. Oamenii comunică cu mine, literatura rusă se vinde aici, în calitate de scriitor scriu fără probleme în limba rusă. Republica Moldova este unică în felul ei în Europa. Mulţi ani la rând diverse grupuri etnice au convieţuit în armonie fără a se război între ei din cauza diferenţelor identitare. Și, în acest sens, Moldova ar putea servi exemplu de pace și bună înţelegere pentru întreaga Europă. Deci, repet, problema limbii vorbite în Republica Mol-dova nu există, mai ales dacă ne referim la limba rusă. Sunt, de fapt, niște speculaţii politice care au scopul de a atrage voturi fi e din dreapta, fi e din stânga. Anume de aceea, subiectele ce ţin de problemele identitare sunt promovate doar de forţele politice și în ajun de campanii electorale.

Acum vreau să mă refer și la presupusa stare de robie faţă de Rusia. Moldova nu a fost niciodată sclava Rusiei, nici în perioada sovietică, nici acum. Moldova a avut întotdeauna un statut înalt în raport cu celelalte

republici sovietice. Este un lucru extrem de important. Bunăoară deseori, veneam din Kuban în vacanţă în Moldova. Când mă întorceam înapoi, prietenii mă priveau cu admiraţie pentru fap-tul că am vizitat Moldova. Celor de acolo această călătorie a mea li se părea extrem de interesan-tă. De ce spun asta? Dacă aș fi mers la niște robi, mi-ar fi spus: „Cum ai putut să trăiești acolo?” Nimeni însă nu gândea astfel. Dimpotrivă, toţi așteptau să le aduc cadouri moldovenești, care erau unice în spaţiul sovietic – fi e cărţi, fi e o sticlă de vin sau alt-ceva ce se producea în Moldova și nu găseai în altă par-te. Este un lucru foarte important care merită să fie înţeles. Moldova, la fel ca și alte ţări, în perioada prăbușirii Uniunii Sovietice, a nimerit în situaţia să se simtă ca o bucată de pământ izolată, însă vreau să precizez că acest lucru

s-a întâmplat cu foarte multe ţări din acest spaţiu. Au existat 15 republici care s-au prăbușit la un moment dat. Cu aceste pro-bleme s-au confruntat și rușii, și cazacii, și toate celelalte naţiuni care făceau parte din URSS.

Și astăzi unii conaţionali de-ai mei critică PPCD-ul pentru evenimentele din anii ‘90. Însă nu știu de ce, societatea uită că în acea perioadă au mai existat și Ţările Baltice, unde a fost dat ordinul „împușcaţi manifestan-ţii”, uită ce s-a întâmplat în Alma Ata, unde, de asemenea, a fost dat ordinul ca manifestanţii să fi e împușcaţi, uită de Georgia, Azerbaidjan, Armenia, unde începuse deja războiul,uită de numărul mare de puncte fi erbinţi de pe teritoriul fostei URSS, care au izbucnit într-un anumit moment. Reacţia Mol-dovei, acea mișcare imensă, nu-mită Frontul Popular, nu a fost o simplă întâmplare. A fost un proces legitim pe care l-a trăit inclusiv societatea moldovea-nă. Deseori particip la întâlniri cu alegătorii și mi se spune: „Ești cu unioniștii, cu frontiștii lui Roșca”. Eu le spun: „Păi, tu locuiești aici și nimeni nu te-a alungat de aici”. Oamenii încă mai trăiesc prezentul prin pris-ma percepţiilor de acum 20 de ani. În astfel de condiţii apare întrebarea: „În această situaţie cum aveţi de gând să mergeţi înainte?” La fel ca și în cazul celor care se plafonează de ceea ce s-a întâmplat în Uniunea So-vietică. Despre ce fel de Uniune Sovietică mai poate fi vorba, dacă noi suntem independenţi deja de 20 de ani? Până nu vom reuși să renunţăm în a ne uita în trecut, nu vom avea viitor.

Noi, PPCD, trebuie să mergem cu un singur mesaj: Republica Moldova merge spre viitor. Iar un viitor favorabil nu exclude relaţii de bună vecinătate cu România și cu Ucraina, dar și relaţii calde și constructive cu Federaţia Rusă.

Dar să revenim asupra așa-zisului statut de vasal al Rusiei. Trebuie să înţelegem că în lume există doi mari poli: SUA și Ru-sia. Și dacă vom privi global la această situaţie, vom constata că, între acești doi poli de echi-libru, toţi ceilalţi sunt vasali, și Germania, și Franţa, și Italia, și Moldova, și România, și Ucrai-na. Toţi sunt vasalii unuia sau altuia. Și dacă aceste două mari puteri se ciocnesc cap în cap, din toţi ceilalţi nu se va alege nici praful, nici pulberea. De aceea, ar fi bine să ne detașăm de această abordare. Noi nu trebuie să privim la Rusia, ci tre-buie să vedem în ce direcţie se uită Rusia. Iar Rusia se uită doar înspre Washington. Altceva nu vede. Nu știu de ce, dar politici-enii moldoveni uită că trebuie să se preocupe de ceea ce se întâmplă aici, la noi acasă. Dacă se întâmplă ceva, sunt tentaţi să vorbească cu Moscova. De ce nu se pune problema să se discute cu Bucureștiul și cu Kie-vul? Sau, în genere, să găsească punţi de comunicare cu ţări de nivelul nostru. Trebuie să recu-noaștem, la un moment dat, că, din punct de vedere geopolitic, Rusia nu poate avea același nivel de comunicare cu Republica Moldova. Moscova se afl ă la un nivel mult mai superior, ne place sau nu.

Cunoaşterea limbii române înseamnă un grad sporit de cultură pentru fi ecare cetăţeanÎnsă dacă este vorba de cola-

borare, de cucerirea acestei pie-ţe, utilizarea posibilităţilor care le oferă fostul spaţiu sovietic, este un lucru bun. Dacă această direcţie presupune și proiec-te de dezvoltare a industriei, reprezintă, de asemenea, un lucru pozitiv. Însă nu este cazul să facem geopolitică cu Rusia, pentru că Republica Moldova nu are nevoie de așa ceva.

La noi însă, ce se întâmplă? Dacă cineva vrea să ajungă mare politician, trebuie să se confrunte cu Rusia. Unii se întreabă de ce Voronin nu a reușit să se înţe-leagă cu Moscova. Păi, el nici nu trebuia să se înţeleagă cu Mosco-va. Pentru că toate înţelegerile în acest sens se fac între Moscova și Washington. Abia după asta, urmează ceilalţi. Iată, zilele tre-cute, s-au întâlnit liderii Franţei, Germaniei și Rusiei. S-au înţeles, au semnat, iar restul ţărilor au

aplaudat. Nimeni nu a ieșit să spună: „Jos cu acest trio”. Toţi au tăcut și s-au apucat să execute ceea ce s-a decis. Deci, nivelurile politicii internaţionale sunt dife-rite. Există geopolitica și politica internaţională obișnuită. Mai există un nivel de politică și mai îngust, cu care, probabil, ar trebui să se ocupe Republica Moldova, între cei doi vecini ai săi.

Nu vom avea viitor, atât timp cât vom privi doar în trecut- În această perioadă, parti-cipaţi la întâlniri electorale cu alegătorii. Ce părere au concetăţenii noștri faţă de faptul că sunteţi candidat pe lista electorală a PPCD, ce în-trebări vă adresează, cum vă tratează?- Părerile sunt împărţite. Mul-

ţi se întreabă: de ce un rus stă alături de frontistul Roșca? Oare Roșca și-a schimbat chiar într-atâta viziunile sale? Discutăm mult, ne contrazicem, facem schimb de păreri. Ca într-un fi nal oamenii să rămână mulţumiţi și să concluzioneze: Ne-aţi arătat un Iurie Roșca dintr-un alt punct de vedere. Vă mulţumim că ne-aţi amintit de Roșca, acum vom ști pentru cine să votăm. Există și din aceia care vin și ne aruncă în faţă: Roșca este trădător! Eu le răspund sincer așa cum înţeleg eu și ceea ce cred. Iurie Roșca ni-ciodată nu a fost trădător. Dacă urmărim evoluţia sa politică, trebuie să recunoaștem – Iurie Roșca a făcut ceea ce trebuia să facă și ceea ce s-a angajat să facă. În calitatea sa de politici-an, Iurie Roșca a demonstrat că se afl ă în serviciul societăţii. El aude această societate, pentru că trăiește în interiorul ei. Ţara noastră are nevoie de un astfel de lider naţional. Sincer să vă spun, personal consider că Iurie Roșca va fi viitorul nostru preșe-dinte de ţară.

Astăzi, noi, Partidul Popular Creștin Democrat, ne pregătim pentru o amplă activitate de edifi care a statului. Primul exa-men a fost când Iurie Roșca, de dragul stabilităţii în ţară, a votat pentru candidatura lui Voronin la funcţia de președinte. De ace-ea, aș dori să mă adresez către categoria de populaţie care are capacitatea să gândească, să analizeze și să înţeleagă că Roș-ca avea capacitatea să producă, încă în 2005, situaţia politică din 2009-2010. Dacă ar fi acţionat în interesul propriilor ambiţii și s-ar fi gândit exclusiv la propriul electorat, despre care se spune că a fugit spre Ghimpu, această destabilizare în ţară putea să aibă loc încă în 2005 și nu este clar, deocamdată, cum am fi depășit-o atunci.

În 2005, Roşca a avut încredere în înţelepciunea poporului Republicii MoldovaÎn cel de-al doilea rând, Roș-

ca și-a riscat propria imagine politică, ceea ce înseamnă că liderul, într-o astfel de situaţie, nu se gândea la propriul său viitor politic, ci se gândea, mai presus de orice, la interesul ţării, al societăţii. Mai mult de-cât atât, în 2005, Iurie Roșca a avut încredere în înţelepciunea poporului Republicii Moldova, a fost încrezut că poporul va înţelege acest pas și îl va aprecia la justa valoare. Da, în perioada imediată care a urmat, nu a fost înţeles, iar o anumită parte din-tre susţinători i-a întors spatele și nu l-a mai sprijinit la alegerile care au urmat. Însă asta nu este o problemă. Poate fi și o anumită curăţare din interior, dar și un mesaj de concentrare a atenţiei spre o categorie a societăţii care are discernământ și înţelepciu-ne. Totodată, a fost primul sem-nal de revizuire a mentalităţii colective, pornind de la nevoia de a avea o nouă abordare, una de împăcare și constructivism. Pentru mine acest lucru este extrem de important.

Aș mai dori să menţionez că, și în pragul acestor noi alegeri, societatea rămâne divizată în două tabere – liberală și comu-nistă. Oamenii au fost progra-maţi, în toată această perioadă, să lupte fără sens fi e de o parte, fi e de cealaltă.

Republica Moldova are nevoie de PPCD, care să asigure un cen-tru important de echilibru între aceste două forţe beligerante întru binele întregii societăţi. Mai ales că PPCD a reușit să-și păstre-ze rândurile, structurile sale sunt intacte. În Parlament trebuie să fie și PPCD, pentru a putea asigura succesul unor reforme importante pentru ţară, care să poată adopta o poziţie sau alta și care să deturneze anumite scenarii care ar veni în detrimen-tul intereselor alegătorilor și, în general, ale Republicii Moldova. De aceea, eu sper că PPCD va reuși să-și ducă la bun sfârșit intenţia sa de edifi care a acestui stat, astfel încât să nu mai existe nimeni care să vadă Republica Moldova ca pe o ţară măruntă și de nimic. Această mentalitate în raport cu noi trebuie eliminată odată și pentru totdeauna. De aceea, noi, cetăţenii Republicii Moldova, trebuie să înţelegem că sunt deja 20 de ani de când trăim într-o ţară independentă. Asta înseamnă aproape jumătate din perioada în care ne-am afl at în componenţa Uniunii Sovietice. Este timpul să ne detașăm deja de trupul unui stat care nu mai există demult. Și asta nu are nici o legătură cu cooperările în plan economic, cultural etc.

Și încă ceva. Cunoașterea limbii române înseamnă un grad sporit de cultură pentru fi ecare cetăţean al Republicii Moldova. Poate voi arunca o piatră în direc-ţia mea, însă și cei din Moscova înţeleg acest lucru. Or, atunci când merg la Moscova, iar rușii de acolo observă că încă nu am învăţat limba română, încep să-și bată joc de mine și să-mi repro-șeze acest lucru. Iar eu mă apăr cu faptul că, în schimb, copiii mei cunosc româna și câștigă toate olimpiadele de limbă română. De aceea, repet: cunoașterea limbii române, cel puţin, nu va dăuna nici unui cetăţean al acestei ţări.

- Domnule Kaiurov, vă mul-ţumim.

Pentru conformitate, Nicolae FEDERIUC, FLUX

GHEORGHI KAIUROV:

PPCD se pregăteşte pentru o amplă activitate de edifi care a R. Moldova

Gheorghi Kaiurov este scriitor rus născut în regiunea Zaporojie, Ucraina. Numele său adevărat este Iuri Cozii, Gheorghi Kaiurov fi ind pseudonimul literar. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rusia și membru al Uniunii Jurnaliștilor din Ucraina. Maestru în sport inter-naţional la șah. A absolvit Insti-tutul Agrar din Sankt-Petersburg (Leningrad). Autor al lucrărilor „Zigzagul asiatic”, „Cât mai suntem vii”, „Vinovaţii de la Dumnezeu”, „Examenul” ș.a. În momentul de faţă este redactor-șef al revistei de limbă rusă „Generaţia Noas-

tră” (Наше Поколение). Este și cetăţean al Republicii Moldova. Locuiește la Chișinău, împreună cu familia. Nu vorbește deocamdată limba română, deși ne asigură că atât soţia cât și copiii o cunosc la perfecţie. Astăzi, pe lângă celelalte activităţi ale sale, un loc de frunte îl ocupă lecţiile de română, pe care i le predau soţia și copiii.

Gheorghi Kaiurov (Iuri Cozii) can-didează la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul alegerilor din 28 noiem-brie 2010, pe lista electorală a Par-tidului Popular Creștin Democrat.

AdrAdAdrAdAdrAdrAdrAdrAdrAdrAdrAddrAdAAdrAdrAdrAdAAdAdrAdrAdrAddAdrAAdddrAdAdrrdAdAdrAdrrrdrAAAdrdrdrAdrrAdrrrAdrrrrrAddrrrrrrrrrrdrrrrrrAdddrrdddd esaeesaesaesesassesasaesasasasaaasaasaaaesaeesssesesasaaaaeeeeeesaesasessesesassaaesaaaaeeeeesassesesssaaaesaaaaaeeeeeeesaesessessesesessesaesaaaesaaaeeeeeesaesaeesesesesaaesaesaaaeeeesesaesesaesaeesaeeeeessaaeeeesesaaaaesaaesaeseeessssaaaaesaessssssaaeeessssaaaeeeesssaaaaaeeessssssaaaaaaesssssaassssssa iiinininin iniininin inininininininninininn inin in iniinniniiniiiiinnnnnnnnnniininininintertertetetetertereterteteteterterteterterterererterereertettteeeeteerterrereeterrteteterterrerrrterrterrerrtererteterrrteeerrtteerrrreeerrrreeerrrererreerre nenenetetnetnetnennetnetnetnnnnnenennnnnnnnetetnnnnnnetnnnnnneteneeetnnneteneenetnenetetnetnnetnnnetnennneneetne :: h hhhhhhh: hhhhhhhhhh h hh: hh: h: h: h:: hhh: hhhhhhhhhhhhhhhhhhhh: hhtttttttttptpttpttpttptptptptttttpttttptptpttttptptptptttttttptttttttptpptttttptttttptpttttttttttttptttttttttptttttttttttptpttttttttttpttttttttppttttttttttttttttpptttttpttttttttpptppttttttttpptpttttttpppppp://:///////////////////://://:/://://://://://://://::///:/:/://://://://://://://:::///::/://:////////// fffffllululluuuuufluffllulluuffluflululufflufllflululluuuuflluffllluflufluuflflluuflufluuluufluuuflufluuuuuuluffluuuuuuuuflufluufffluufluuuuffflfluux.px.px.px.pxxxx.px.pxx.xxxx.xx.xxxxxxxx.px.px.pxxxx.pxxxxxx.xxxxxx.x.x...pxxxxxx.ppxxxx..ppppppppppppppppp

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

29 OCTOMBRIE 2010 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Important

În campania electorală, precum în copilărie, vine momentul când cad dinţii de lapte și cresc dinţii per-manenţi. Iată că, în ultima vreme, și în mediul politic a venit timpul să se „miș-te”, precum dinţii de lapte, unii membri de partid. Și de fi ecare dată aceasta se întâmplă diferit. Ba un grup de oameni a plecat din Partidul Social Demo-craţilor în Partidul Liberal Democrat, ba unul din membrii principali ai Par-tidului Liberal Democrat a trecut în Partidul Demo-crat. Iată că săptămâna aceasta și Partidului De-mocrat i-au căzut câţiva dinţi de lapte.La mijlocul săptămânii, agenţii-

le de presă au scris că un oarecare Ilie Rotaru și un grup de membri

de partid au ieșit din rândurile Partidului Democrat. Știrea, la li-mita senzaţionalului, peste câteva ore nu a mai fost de interes pentru jurnaliști. Iar asta pentru că, de fapt, Ilie Rotaru a ieșit din partid numai cu soţia și fratele.

Totuși, cel mai senzaţional s-a dovedit a fi nu un nou „val ver-de”, ci, pur și simplu, un fl irt cu gruparea Mocanu. “Ne-am dori să aderăm la mișcarea împotriva mafiei, dacă vom fi primiţi”, a spus Ilie Rotaru, care a fost deja alături de Mocanu în una din con-ferinţele de presă din campania iniţiată împotriva mafiei și îm-potriva Alianţei pentru Integrare Europeană.

Cu doar două luni în urmă, pe 1 septembrie, Ilie Rotaru a fost acuzat public de faptul că, in-trând în graţiile unor acţionari ai întreprinderii „Gemenii”, a comis un atac raider la acest magazin. Și după ce contabilul-șef al între-prinderii l-a acuzat de tentativa

comisă, el a avut grijă să o bage la închisoare.

Vasile Ţurcanu, care a apărat în instanţa de judecată intere-sele acţionarilor magazinului “Gemenii”, nu o dată i-a cerut liderului Mișcării „Pentru Neam și Ţară”, Sergiu Mocanu, să nu aducă martori mincinoși la con-ferinţele de presă. Unul dintre ei, după spusele lui Ţurcanu, este Ilie Rotaru, care a reprezentat în instanţă cealaltă parte a acţiona-rilor magazinului „Gemenii”, care, „de fapt, i-a lipsit de proprietate prin atacul raider”. „Din 2003, împreună cu avocatul Ilie Rotaru am fost angajaţi de familia lui Mi-hail Roibu, care deţinea 42 % din acţiunile magazinului “Gemenii”, pentru a reprezenta în instanţa de judecată interesele familiei în procesul de împărţire a proprie-tăţii între acţionari”, a menţionat Ţurcanu. El a concretizat că, după mai multe ședinţe, instanţa de judecată a decis instituirea unei

comisii pentru lichidarea SA “Ge-menii”, în calitate de avocaţi fi ind numiţi el și Rotaru. „Am prezentat documentele în instanţa de ju-decată, care a decis că 42 % din acţiunile magazinului “Gemenii” revin familiei Roibu, instanţa încredinţându-i lui Rotaru împăr-ţirea restului acţiunilor de 58 %. Mai mult decât atât, în baza de-ciziei instanţei, deţinătorii celor 42 % de acţiuni au fost obligaţi să conlucreze cu administratorul celor 58 %, care era Rotaru”, a accentuat Ţurcanu.

El a spus că mai târziu, Rota-ru a încheiat un acord ilegal cu Ministerul de Interne și cu alte structuri, în consecinţă familiei Roibu fi indu-i fabricate mai mul-te dosare, inclusiv un dosar în care contabilul-șef Ana Cheptene a fost ilegal chemată în calitate de învinuit. „Unul din propri-etarii principali, Mihail Roibu, împreună cu contabilul-șef, au fost arestaţi și ţinuţi în arest pre-

ventiv. Complexul a fost pus sub sechestru și dat în gestiune lui Ilie Rotaru, care, timp de trei ani, l-a administrat așa cum a dorit”, a menţionat Ţurcanu. Potrivit lui, în timpul urmăririi penale, el a prezentat câteva dovezi de nevi-novăţie a lui Roibu și Cheptene, dar instanţa le-a respins.

„În toamna anului 2008, Pro-curatura Anti Corupţie a încetat, în sfârșit, urmărirea penală împo-triva lui Cheptene și a celorlalţi, după care acţionarii l-au dat în judecată pe Rotaru. În plus, au intentat un proces și pentru primirea înapoi a proprietăţilor luate ilegal. Și după toate acestea Rotaru vine la conferinţe de presă vorbind și prezentându-se în faţa unei audienţe ca victimă a atacu-rilor raider”, a mai spus Ţurcan.

Despre aceasta Ilie Rotaru nu a menţionat în declaraţia sa, dar și Mocanu nu se grăbește să adă-postească un dezertor.

Sursa: Vedomosti

Migraţia de toamnă a sufl etelor moarte

Site-ul Partidului Comuniș-tilor a preluat marţi, 26 octom-brie, o știre a agenţiei „Omega”, intitulată „Guvernarea este acu-zată de inundarea intenţionată a satelor din lunca Prutului”. Nu am fost și nu suntem avocaţii actualei guvernări. Dar nici nu putem asista indiferenţi la acest caz de manipulare grosolană a opiniei publice.

Să cităm puţin din respectiva știre asumată de PCRM: „Inun-daţiile din vara curentă, care au prejudiciat considerabil mai mul-te sate din raionul Hâncești, au fost provocate artifi cial de către actuala guvernare a ţării, formată din partidele conduse de Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Serafi m Urechean și Vladimir Filat.

Localnicii din satul Cotul Mo-rii, care, de facto, nu mai există pe harta Moldovei, și cei din satul Nemţeni, unde “a cedat“ digul de pe Prut, au declarat unanim pentru agenţia OME-

GA că în noaptea spre 7 iulie, când au venit apele, au auzit un sunet puternic, care venea din partea Prutului, asemănător cu o explozie.

Sinistraţii și-au argumentat temerile și prin faptul că în locul unde “s-a rupt digul“, acum este un crater de circa opt metri, care nu putea apare doar din surpa-rea pământului. De asemenea, aceleași surse și-au amintit că cu câteva zile până la inundaţii, un elicopter român a survolat spaţiul aerian moldovenesc, învârtindu-se de asupra satelor din Hâncești. Deasemenea, locuitorii satului Cotul Morii consideră că digul a fost rupt printr-o explozie pentru a salva (atenţie maximă! – nota noastră) orașul Galaţi din România”.

Așadar, logica strâmbă a xenofobului care a scris aceas-tă știre ar fi că Ghimpu și Filat, Lupu și Urechean, de mari români ce sunt, jertfelnici din

fi re de mama focului, mai întâi au organizat intenţionat inun-daţiile, iar apoi au acţionat cu premeditare, în interesul Ro-mâniei, ca soldaţi ai interesului românesc ce sunt, mai jertfi nd și vieţile, și bunurile basara-benilor de pe malul Prutului, de dragul acestor profi tori de români din „orașul Galaţi din România”!

Ce ar trebui să înţeleagă omul de rând din această abe-raţie? Și mai ales ce ar trebui să înţeleagă alegătorul tânăr, cel instruit, vorbitor de limbă română sau cel care este deţi-nător al dublei cetăţenii mol-do-române? Agenţia „Omega” și PCRM le sugerează într-un mod hipertransparent, ba chiar direct, că Ghimpu, Filat, Lupu și Urechean ar fi marii prieteni ai României și că anume ei trebuie susţinuţi în actuala campanie parlamentară. Prezentându-i pe cei patru drept un fel de

„salvatori ai Galaţiului”, autorii și promotorii aberaţiei respec-tive vor să arate cât de rău este să fi i „moldovean” și cât de bine e să fi i „român”, de vreme ce de „moldoveni” nu are grijă nici propriul guvern, iar de „români” au grijă tocmai două guverne – și cel de la București, și cel de la Chișinău!

Am fi doar ironici în acest caz dacă paranoia xenofobă a celor de la „Omega” și PCRM ar fi ţinut cont măcar de logica ele-mentară. Dacă ar fi luat în calcul că cel mai mare port românesc pe Dunărea maritimă, Galaţiul, care este și cel mai mare port al Moldovei istorice, este situat în amonte de gura Prutului, că Dunărea este cel mai mare fl uviu din Europa și are în zona Moldovei istorice un debit de vreo 30 de ori mai mare decât cel al Prutului, că relieful regi-unii vizate este de așa natură, încât apele curg singure de la

deal la vale și nicidecum invers, că, până la ipotetica și vicleana inundare a Galaţiului, Prutul ar fi trebuit să inunde mai întâi toate localităţile de pe ambele sale maluri din aval de Nemţeni etc., etc., etc.

Credeţi că cei care au supt din peniţă ideea cu cei patru „salvatori ai Galaţiului” s-au uitat pe hartă înainte de a-i da glas prostiei? Este evident că nu. Puţin a lipsit ca cei de la „Omega” sau cei de la PCRM să spună, mimând măcar formal logica elementară, că cei patru crai de la Chișinău, de fapt, merită și titlul de „salvatori ai Reniului” și pe cel de „salva-tori ai Ismailului”, întrucât ar fi acţionat cu premeditare și în interesul Kievului, care, pentru a-și proteja porturile dunărene din aval de gura Prutului, vechi-le noastre porturi basarabene, i-a invitat pe cei patru la com-plicitate antimoldovenească

și fi lokieveană! Hai că-i bună! Urechean – salvatorul Români-ei! Lupu – iubitorul de ireden-tiști români! Filat – apărătorul Ismailului și al civilizaţiei du-nărene (poate și al Palancăi?)! Ghimpu – salvatorul Galaţiului și al întregului neam românesc! Toţi patru numai buni de puși la icoane, trecuţi în calendarul bi-sericesc al neamului și așteptaţi în panteonul naţiunii!

Nu are rost să irosim vor-be, argumente sau cifre pen-tru a arăta prostia celor care lansează asemenea aberaţii. Vrând-nevrând, comuniștii și instrumentariul lor mediatic toarnă apă la moara celor pa-tru „salvatori ai Galaţiului”, iar ideea unei concilieri politice în interesul naţional al Republicii Moldova pare să se ducă pe apa sâmbetei. A sâmbetei dinaintea alegerilor din duminica de 28 noiembrie.

Vlad CUBREACOV, FLUX

„Salvatorii Galaţiului” sau cum lucrează „Salvatorii Galaţiului” sau cum lucrează comuniştii pentru Ghimpu, Filat, Lupu şi Urecheancomuniştii pentru Ghimpu, Filat, Lupu şi Urechean

Să vezi și să nu crezi! Orbiţi de românofobie, comuniștii și prietenii lor de presă lansează aberaţia anului: regimul și guvernul în exerciţiu (AIE, Ghimpu, Filat, Lupu, Urechean și compania) ar fi dispus aruncarea în aer a digului de la Nemţeni pentru a preveni inunda-

rea orașului Galaţi din România! Ploile și inun-daţiile din vara acestui an „au fost organizate”!

AVOCATUL ŢURCAN:

Actualul director adjunct al SIS, Valentin Dediu, recunoaşte

că a divulgat secrete de stat în interes personal

Directorul adjunct al SIS, Valentin Dediu, recunoaște că a divulgat secrete de stat în interes personal, pentru a proteja interesele unor persoane apropiate. Cel puţin așa reiese din imaginile video prezentate marţi, 26 oc-tombrie, de către avocatul Vsevolod Ţurcan, care apără interesele șefului Direcţiei operativ-tehnice a Serviciului de Informaţii și Securitate, care a fost învinuit că a inter-ceptat ilegal convorbirile telefonice ale colegilor săi.

Ţurcan spune că dosarul clientului său a fost fabricat de ac-tuala conducere a SIS și a Procuraturii Generale. „Clientul meu a fost eliberat din funcţia de șef al Direcţiei SIS al RM încă la data de 02 octombrie 2009, ulterior, în martie 2010, prin Decizia Curţii de Apel a fost restabilit în funcţie. Pentru a nu i se permite resta-bilirea în funcţia deţinută anterior, la data de 28 mai 2010 a fost iniţiat dosarul penal menţionat”, declară avocatul învinuitului.

Acesta spune că una dintre părţile vătămate este actualul director adjunct al SIS, Valentin Dediu, despre care în presă au apărut informaţii precum că anterior, deţinând aceeași funcţie, a divulgat secrete de stat. La data de 22 octombrie 2010 însă, pe site-ul ofi cial al SIS a fost publicată o dezmințire în acest sens.

Ţurcan și-a exprimat siguranţa că materialele cercetării de serviciu în privinţa lui Valentin Dediu au fost nimicite, de unde reiese că „actele care îi demonstrează nevinovăţia clientului meu, de asemenea, au fost distruse de actuala conducere SIS”.

„Valentin Dediu este persoana care coordonează toate ac-tivităţile ce ţin de interceptarea telefoanelor. Este vorba de o răzbunare”, a conchis Vsevolod Ţurcan.

Mai mult, organizatorul conferinţei de presă a declarat că foștii șefi de direcţii din cadrul SIS au fost eliberaţi din funcţii „pentru ca să poată pune oamenii lor”. „Clientul meu nu putea fi eliberat fără un dosar penal, de asta și s-a recurs la fabricarea lui”, a menţionat avocatul.

Ţurcan a ținut să precizeze că persoana pe care o apără în instanță a fost intimidată psihologic și ameninţată de procuro-rul Mihai Căpătici. Acesta i-ar fi spus că, în cazul în care el nu va depune declaraţii împotriva ex-conducerii SIS a R. Moldova, îl va priva de libertate, îl va învinui de comiterea altor infracţiuni mai grave, menţionând că în privinţa lui sunt deja iniţiate și alte do-sare penale. „De asemenea, procurorul Mihai Căpătici a mai spus că, în cazul în care, clientul meu va oferi declaraţiile solicitate, va fi încetată urmărirea penală, deoarece așa decizie s-a luat de către conducerea Procuraturii Generale, Valeriu Zubco și Andrei Pântea. Clientul meu, pentru a evita presiunile menţionate, la data de 13 septembrie 2010, a dat declaraţiile pe care le-a dorit procurorul Mihai Căpătici”, mai spune Vsevolod Ţurcan.

Avocatul a înaintat o plângere lui Mihai Ghimpu, președinte interimar al Republicii Moldova și președinte al Parlamentului Republicii Moldova, lui Vladimir Filat, prim-ministru al Republicii Moldova, împotriva procurorului general al Republicii Moldova, Valeriu Zubco, prim-adjunct al procurorului general al Republicii Moldova, Andrei Pântea, șefului Secţiei Exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale, Corneliu Bratunov, procurorului Secţiei Exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici, direc-torului SIS al RM, Gheorghe Mihai, directorului adjunct SIS al RM, Dediu Valentin, directorului adjunct SIS al RM, Vrabie Vadim, și colaboratorilor SIS ai RM privind tragerea la răspundere pentru încălcările comise la cercetarea cauzei penale iniţiată împotriva clientului său.

UNIMEDIA amintește că la 22 octombrie curent, Procuratura Generală a remis un comunicat de presă prin care a anunţat pre-gătirea dosarului penal privind violarea dreptului convorbirilor telefonice și excesului de putere.

Sursa: UNIMEDIA

Conducerea SIS-ului se bâlbâie şi dă explicaţii neconvingătoare Serviciul de Informaţii și Securitate a venit cu

o replică la acuzaţiile avocatului Vsevolod Ţurcan, negând faptul că actuala conducere a SIS ar fi implicată în fabricarea dosarelor îndreptate împo-triva vechii conduceri a Serviciului, cea instalată încă de comuniști. Într-un comunicat de presă, conducerea SIS a califi cat declaraţiile avocatului Vsevolod Ţurcan drept „încercare de a induce în eroare opinia publică, astfel prin promovarea in-tereselor clientului său se urmărește infl uenţarea deciziei instanţei judecătorești”.

În comunicat se mai arată că „SIS a acţionat strict conform prevederilor legale pe acest caz, sesizând autorităţile abilitate asupra încălcărilor de lege, care au condus la nerespectarea dreptului cetăţeanului la viaţa privată”. Potrivit actualilor conducători SIS, pe timpul guvernării comuniștilor acest serviciu ar fi interceptat convorbirile telefo-nice ale liderilor opoziţiei liberale de atunci, care astăzi se afl ă la guvernare. Replicând acuzaţiilor aduse de avocatul Ţurcan, care a afi rmat că SIS a modifi cat evidenţele electronice ce conţin date privind telefoanele persoanelor cărora nelegitim li s-au interceptat convorbirile telefonice”, SIS declară că acestea sunt nefondate, dat fi ind că „imixtiunea în aparatajul tehnic este imposibilă”.

Reputaţia directorului adjunct SIS, Valentin Dediu, compromisă de propriile declaraţii Unui observator dintr-o parte îi este greu să

constate cine spune adevărul și cine minte. Lucrul acesta poate fi stabilit doar de niște experţi inde-pendenţi în domeniu. Ceea ce este însă cert, e că administraţia SIS nu a dat un răspuns convingător la acuzaţiile de divulgare a secretelor de stat aduse lui Valentin Dediu de către avocatul Ţurcan. Pre-cizăm că, în cadrul conferinţei de presă, avocatul Ţurcan a prezentat drept probă la acuzaţiile aduse o înregistrare video făcută în timpul chestionării lui Dediu, probabil de către un alt angajat SIS, în

cadrul unei anchete de investigaţie inter-nă. În timpul acestei chestionări, Dediu recunoaște că a divulgat anumite secrete de stat. „Motivul meu, eram obligat să o fac. Eu aveam motivele mele personale să o fac”, declară Valentin Dediu, fi ind în-trebat din ce motive a divulgat secrete de stat. Urmează o altă întrebare a persoanei care îl interoga pe Dediu: „Adică, aţi mers la trădarea intereselor serviciului, pornind de la niște motive personale?”. La care Dediu răspunde: „Nu. Nu din motive personale. Eu personal am decis asta. Eu am unele cunoștinţe de cauză…”. Cel care ţinea in-terogatoriul insistă din nou, amintindu-i că „prelucrarea operativă este secret de stat”, prelucrare operativă de care, după cum reiese din mersul discuţiei, a fost di-vulgată de Dediu. Ultimul recunoaște din nou că a făcut acest lucru și că și-l asumă: „Ei, am făcut”. Aici secvenţa video este forfecată, Dediu dă un nume, probabil al unui demnitar sau al unui politician care i-a cerut să divulge secretul de stat, după care afi rmă următoarele: „Și nu am mare simpatie faţă de el (adică cel care i-a cerut respectiva informaţie – n.n.), eu am alte motive, cum s-ar spune”.

SIS răspunde fără a spune nimic Iată cum răspunde actuala conducere SIS la

acuzaţiile aduse lui Dediu și la proba video pre-zentată: „Acţiunile mediatice care l-au vizat pe directorul adjunct Valentin Dediu, inclusiv cele realizate prin intermediul avocatului Vsevolod Ţurcan, constituie o tentativă a fostei conduceri a Serviciului de Informaţii și Securitate de a se eschiva de la răspundere pentru ilegalităţile și abuzurile practicate prin care au fost încălcate fl agrant drepturile și libertăţile cetăţenești.

Este regretabil faptul că, prin astfel de moda-lităţi, se încearcă dezinformarea societăţii, într-o perioadă în care SIS se concentrează pe dezvolta-rea proceselor de transformare internă și reformă instituţională în condiţiile edifi cării unui stat de drept în Republica Moldova”.

Putem admite și noi că fosta conducere în-cearcă să se eschiveze de la răspundere, dar asta nu explică, sub nici o formă, faptul că actualul director adjunct al Serviciului de Informaţie s-a făcut vinovat anterior de divulgarea secretului de stat, fapt pe care chiar el îl recunoaște. SIS-ul este obligat să vină cu o explicaţie mai convingătoare, să aducă la cunoștinţa opiniei publice ce secrete a divulgat Dediu, dacă lucrul acesta s-a întâmplat cu adevărat. Dar dacă nu s-a întâmplat, de ce Dediu recunoaște în secvenţa video prezentă de avoca-tul Ţurcan că a divulgat totuși secrete de stat?

Şi Pasat spune că Dediu ar fi trădător Vom aminti aici că acum câteva săptămâni,

fostul director SIS, Valeriu Pasat, l-a numit „trădă-tor, care a fost adus (în perioada în care Pasat era

șef la SIS – n.n.) în cătușe din Kiev de către serviciul de securitate internă al SIS”.

Răspunzând acuzaţiei lui Dediu, care a spus că Pasat, în perioada în care a fost con-ducătorul SIS-ului, a transformat serviciul de securitate în SRL, Pasat a făcut urmă-toarea declaraţie, în cadrul unei emisiuni televizate: „Dacă vă referiţi la un oarecare Valentin Dediu, care a fost reprezentantul SIS la Kiev, care a fost prins în fl agrant de către serviciul securităţii interne al SIS, adus acasă în cătușe, care a recunoscut în faţa Colegiului SIS că a vândut secrete de stat – dacă despre acest Dediu este vorba, atunci nu vreau să comentez, din simplul motiv că nu discut despre oameni care au trădat”. Totodată, fi ind întrebat de ce Dediu deţine în continuare funcţia de adjunct al directorului SIS, odată ce este un trădător, Pasat a spus că aceasta „este o întrebare care trebuie adresată guvernării”.

Şi Pasat a fost acuzat de trădare

În mod sigur că ex-securistul nr. 1, care acum s-a apucat să facă și politică, nu este o sursă credibilă. Să nu uităm că și despre Pasat s-a spus că ar fi divulgat numele unor agenţi SIS care activau sub acoperire

la Tiraspol, unii dintre care au fost chiar lichidaţi de MGB-ul lui Antiufeev și Smirnov, ca urmare a actului de trădare a lui Pasat.

Pentru cine lucrează SIS?În momentul de faţă, cred că putem trage

următoarele concluzii: Serviciul de Informaţie și Securitate, și în timpul fostei guvernări comuniste, și în timpul actualei guvernări liberale, continuă să exercite rolul de poliţie politică, spionându-i și interceptându-le convorbirile telefonice adversa-rilor politici ai puterii. Totodată, avem o confi rmare în plus că SIS sau, cel puţin, anumite grupări din cadrul acestei instituţii se afl ă în serviciul unor interese străine și nu ale Republicii Moldova, asta în pofi da faptului că este fi nanţat de la Bugetul de Stat de către contribuabilii moldoveni.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

SIS ca poliţie politică şi apărător al unor interese străine

Gheorghe Mihai, director SISGheorghe Mihai, director SIS

Continuare din pag. 1Cel puţin două lucruri desprindem din această declaraţie: Dacă

partidele afl ate astăzi la guvernare, mai puţin AMN, vor ajunge, așa cum speră, în Parlament, este puţin probabil că șicanele și animozităţile dintre acestea să înceteze, or, fi ecare dintre capii formaţiunilor respective, în propria imaginaţie, se văd deja președinţi. Al doilea aspect este că Ghimpu, cel care i-a promis până în ultima clipă lui Marian Lupu să-l facă președinte, este și cel din urmă dintre foștii aliaţi care-i spune în termeni clari să-și ia rămas bun de la ideea de a mai fi vreodată candidatul unic și irepetabil al oricărei dintre coaliţiile care va veni la putere.

Înghesuială mare la bâlciul promisiunilor deşarte Printre alte partide care și-au lansat recent platforma electo-

rală se numără și Partidul Naţional Liberal. Ca și la referendum, PNL a pornit în campania pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie cu singurul slogan rămas liber și nerevendicat de nimeni pe piaţa politică, cel al Unirii cu România.

Scopul declarat de liderul formaţiunii este unul eminamen-te pragmatic – prin unirea cu România să ajungem mai pe scurtătură în Uniunea Europeană și, implicit, să ne rezolvăm dintr-o lovitură toate problemele legate de sărăcie, șomaj și crize politice. Deocamdată, planurile Vitaliei Pavlicenco nu par să coincidă cu cele ale României și, mai ales, cu ale Europei, care i-a recomandat insistent lui Traian Băsescu să semneze Tratatul de frontieră cu Republica Moldova, chiar dacă anterior declarase cu totul altceva.

Puși pe fapte mari sunt și condrumeţii celui mai aprig dintre luptătorii cu mafi a, Sergiu Mocanu. Nu știm dacă au speriat pe cineva declaraţiile războinice ale acestuia. Un lucru este cert, deocamdată, și anume că primul și cel mai important obiectiv al mișcării antimafi e a fost propulsarea protagoniștilor acesteia în Legislativ, iar lupta necruţătoare cu mafi a s-ar putea consuma odată cu sfârșitul campaniei electorale. Spunem aceasta pentru că este destul de greu să consideri realizabile și realiste dezide-ratele fantasmagorice din programul electoral al PPNŢ, precum organizarea unui tribunal public pentru structurile mafi ote, aducerea judecătorilor din Germania și alte state europene în poziţiile-cheie ale justiţiei moldovenești – la Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Apel și Procuratura Generală – restituirea pagubelor către populaţie etc. Mocanu se consideră singurul personaj credibil în marele spectacol intitulat „Războiul cu mafi a”, pentru că, în opinia lui, partidele afl ate la guvernare doar mimează lupta cu mafi a, în realitate fi ind controlate sau concrescute cu aceasta.

Astfel, dacă în actuala campanie electorală cele mai multe partide se declară în duel cu structurile mafi ote, să nu ne trezim că după alegeri ele vor fi , sau vor rămâne, în duet cu acestea.

Ioana FLOREA, FLUX

Partidele luptă cu mafi a, iar mafi a îşi vede de treabă

29 OCTOMBRIE 20106 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIInterviu

- Cum apreciaţi modul în care se desfășoară actuala campanie pentru alegerile parlamentare din 28 noiem-brie 2010?- Ca în orice altă societate,

în cea din Republica Moldova există un dialog între diferite componente ale ei. Din păcate, ceea ce apare în mass-media, în discursurile publice, de fapt, nu reflectă obiectiv stările de spirit din societatea noastră. Presa plătită de cei cu bani mulţi și cu dorinţa avidă de a guverna în interes personal, de a-și subordona totalmen-te acest stat, prezintă în mod eronat, distorsionat, această stare de spirit. Drept urmare, ne aflăm astăzi într-un război informaţional, care contrapu-ne, confruntă diferite categorii sociale, naţionale din societate. Războiul informaţional îi pro-voacă pe oameni unii împotriva altora, cei de altă naţionalitate sau vorbitori de altă limbă sunt prezentaţi drept dușmani, drept o ameninţare periculoasă. Acest tablou este însă fals. De fapt, se lucrează împotriva intereselor reale ale cetăţeanului, indiferent de etnia lui sau de limba vorbită. Toţi cetăţenii Republicii Moldo-va au aceleași interese sociale, economice, culturale. Toţi vor să-și întemeieze o familie, să-și crească și să-și educe copiii, să le transmită copiilor valorile culturale și spirituale moștenite de la părinţi, să trăiască într-un stat funcţional, prosper, cu au-toritate internaţională.

Avem o clasă politică parazitară, care vânează doar banul şi puterea - De ce se întâmplă acest lu-cru, de ce societatea civilă acceptă, iar societatea, în general, consumă aceste produse mediatice și discur-suri politice? - Din păcate, pe parcursul ul-

timilor 20 de ani, după cucerirea Independenţei, nu avem încă o societate civilă matură. Ea nici nu avea cum să fi e altfel, pentru că în perioada sovietică nici nu a existat, întrucât ea a început să se formeze abia după 1991. În paranteze fi e spus, URSS-ul din cauza asta s-a și prăbușit, oa-menii vroiau să comunice liber, dar regimul comunist sovietic le punea opreliști. S-a mai adăugat și tendinţa fi rească și legitimă de autodeterminare a popoarelor din imperiul sovietic, care a dezmembrat acest colos în 15 state independente.

Faptul că nu avem încă o clasă politică bine închegată, le-a permis unor aventurieri să facă carieră politică exploatând falsa problemă etnică din Repu-blica Moldova. Aceștia împart societatea noastră în diferite categorii etnice, care, în opinia lor, ar avea interese ireconcili-abile. Acești politicieni folosesc marile tragedii din trecutul nos-tru istoric pentru a crea astăzi noi probleme, în mare parte false. Marile atrocităţi comise în trecut au fost deja condamnate de istorici, de savanţi, aici nu mai ai ce comenta. Dar iată că, sub influenţa mijloacelor de informare în masă, care știu să manipuleze sentimentele oa-menilor, se creează o psihoză în masă, menită să alimenteze ostilităţile etnice cu un singur scop: ca acești aventurieri poli-tici să se menţină la guvernare. Am mai spus-o: să ne imaginăm că politicienii radicali, atât de pe dreapta, cât și de pe stânga eși-chierului politic, ar rămâne fără averile pe care le-au acumulat până acum și fără partidele pe care le conduc, ar rămâne fără „locul lor de muncă” actual, că ar trebui să-și câștige pâinea în sudoarea frunţii. Ei ar ajunge muritori de foame, pentru că nu pot să facă nimic altceva decât demagogie ieftină. Mai sunt și sforarii din umbră care, cum se întâmplă în orice perioadă de tranziţie, au acumulat prin mașinaţii și fraudă capitaluri imense și care sunt interesaţi ca acești politicieni-demagogi să se menţină la putere, ca să le acopere afacerile lor ilegale.

În Republica Moldova a apă-rut o clasă parazitară, care se maschează cu diferite doctrine politice, fi e liberală, fi e comu-nistă, fi e democrată, dar care, de fapt, urmărește un singur scop: banul și puterea. Puţin, câte puţin, societatea civilă se consolidează, se maturizează. Segmentul raţional al societăţii moldovenești înţelege deja că

această cale nu ne poate condu-ce decât în impas și începe să se orienteze către acei politicieni, către acele forţe politice care conștientizează cât de necesar este să construim o societate tolerantă, să instaurăm echili-brul, pacea socială în Republica Moldova, în care să se ţină cont de părerea și interesele tuturor componentelor societale.

Nu putem trăi doar cu problemele trecutului Asta nu înseamnă că toţi

trebuie să interpretăm la fel evenimentele istorice, este fi resc să avem diferite viziuni asupra istoriei. Pot da propriul meu exemplu. Am rude care și-au sa-tisfăcut serviciul militar și au lup-tat în război în Armata sovietică și am rude care au făcut același lucru în Armata română, ba chiar sunt și dintre cei care, în al Doilea Război Mondial, au luptat și de o parte, și de cealaltă a baricadei. Așa au fost timpurile, au venit sovieticii și i-au înrolat, nu au făcut-o pentru că ei au vrut să lupte. Eu nu-i judec nici pe unii, nici pe alţii, ei toţi sunt pentru mine eroi, ei fac parte din istoria mea. Pe ei toţi îi unește o tra-gedie comună, deși, fi ind rude, au luptat cu arma în mână unii împotriva altora. Cazul meu nu este singular, sunt foarte mulţi în situaţia mea. Și lucrul acesta nu poate fi schimbat, este un fapt istoric împlinit. Nu putem schim-ba istoria, dar avem datoria să o înţelegem și să ne împăcăm cu trecutul nostru. Din păcate, mul-ţi, foarte mulţi nu pot înţelege asta, le este mai ușor să trăiască

urmând niște stereotipuri, să meargă pe o schemă șabloniza-tă, să împartă lumea în prieteni și dușmani. Această situaţie este exploatată de politicienii-demagogi pentru a le sustrage atenţia cetăţenilor simpli de la problemele lor cotidiene, de la problemele prezentului.

PPCD – singura forţă care doreşte să pună capăt acestui dezmăţ politic Pentru că am înţeles ce se

întâmplă și pentru că sunt sigur că această situaţie nu poate con-tinua fără ca să ajungem în pra-gul unei noi tragedii, am decis să mă implic în politică și susţin singura forţă politică care, cu adevărat, dorește să pună capăt acestui dezmăţ politic – Partidul Popular Creștin Democrat.

Trebuie să recunosc că pe parcursul vieţii mele am urmărit și chiar am făcut parte din mai multe proiecte politice. Și tre-buie să spun că nesinceritatea și interesul meschin caracteri-zează toate partidele politice, excepţie făcând PPCD. Poate că asta se datorează liderului aces-tui partid, Iurie Roșca. Eu l-am urmărit pe parcursul a 30 de ani, am fost studenţi în același an la Universitatea de Stat. El este un caracter puternic, dar, în același timp, foarte sincer și corect. În diferite perioade, am avut puncte de vedere diferite asu-pra chestiunilor politice, asupra problemelor ţării noastre. Dar întotdeauna am păstrat relaţii prietenești, omenești. Iurie este un tip nu doar inteligent, dar și înţelept. Iar un lider politic în-ţelept niciodată nu va proceda de o asemenea manieră încât să-i provoace poporului său noi tragedii. Iată de ce am decis să susţin cu toate puterile acest partid politic și pe liderul lui.

PPCD este o forţă politică capabilă de înnoire. Există în Re-publica Moldova proiecte politice de o zi, pentru un ciclu electoral, unele sunt fi nanţate din străină-tate. Acestea au un singur scop: să rezolve problemele personale ale liderilor lor și ale fi nanţato-rilor lor. Nu au doctrine, nu au scopuri politice, fie că acestea se declară liberale, socialiste,

comuniste, naţionale, patriotice. Aceste partide politice nu servesc societatea moldovenească, nu servesc Republica Moldova, ci, dimpotrivă, le aduc mari deser-vicii. Aceste partide politice se fac vinovate de criza actuală din ţara noastră, de faptul că statul a ajuns la un pas de destrămare. Aceste partide parazitare nu sunt preocupate de construcţia statală și de renovarea ţării, ci doar de rezolvarea problemelor clanuri-lor politico-fi nanciare care ne-au adus pe toţi la sapă de lemn.

Românii sunt mult mai puţin antiruşi decât scriu ziarele şi spun politicienii şi, tot aşa, ruşii sunt mult mai puţin antiromâni- Războiul identitar din Repu-blica Moldova are o schemă foarte simplă: o tabără spu-ne: vorbitorii de limbă rusă sunt dușmanii vorbitorilor de limbă română, ei vor să refacă URSS, să ne alipeas-că la Rusia. Cealaltă tabără spune exact același lucru, doar că pe invers: cei care se identifi că drept români sunt dușmanii vorbitorilor de lim-bă rusă, ei vor să-i lipsească de drepturi, să facă unirea cu România. Asta este percep-ţia care se induce în conști-inţa cetăţenilor moldoveni. Dumneavoastră sunteţi o persoană care comunicaţi cu reprezentanţii ambelor me-dii lingvistice din Republica Moldova: și cel românesc, și

cel rusesc. Întrebarea noas-tră este următoarea: pe cât de antiruși sunt românii și pe cât de antiromâni sunt rușii din ţara noastră? - Această percepţie indusă de

diferiţi lideri de opinie, de jur-naliști și politicieni, a penetrat conștiinţa oamenilor doar par-ţial. Cel puţin, românii sunt mult mai puţin antiruși decât scriu ziarele și spun politicienii și, tot așa, rușii sunt mult mai puţin antiromâni. Aceste porniri duș-mănoase ar lipsi cu desăvârșire dacă nu ar fi întreţinute artifi cial de corporaţiile politice, de cele de presă, de clanurile oligarhice. Cei care nu sunt consumatori ai acestui gen de presă nu au, în general, nici un fel de fobii. Mergeţi într-un sat îndepărtat, într-un cătun, acolo, în general, nu există problema adversităţii, a dușmăniei dintre vorbitorii de rusă și cei de română. Vorbiţi-le în rusă sau română, nimeni nu o să arunce cu pietre în dumnea-voastră și nu o să se ia cu toporul după dumneavoastră.

Există o problemă lingvistică pe care am moștenit-o din peri-oada sovietică. Atunci, Republica Moldova a fost industrializată și, în acest scop, au fost aduși din cuprinsul întregii Rusii spe-cialiști pentru noile tehnologii. Puterea sovietică, care în mod clar urmărea scopul deznaţiona-lizării populaţiei autohtone, nu a purces la instruirea băștinașilor, ca aceștia să ocupe locurile vacante din industrie, dar nici inginerilor pe care i-au adus nu i-au pus în condiţiile să înveţe limba băștinașilor, româna sau moldovenească, cum era atunci numită oficial româna. Toată literatura tehnologică, documen-taţia administrativă era în limba rusă, totul era perfectat doar în limba rusă și nu se admiteau nici măcar niște traduceri în limba majorităţii băștinașe. Aceasta a fost o politică lingvistică umili-toare pentru băștinașii din RSSM. Peste ani, s-a produs și reacţia de răspuns. În anii 1990, odată cu Mișcarea de renaștere naţiona-lă, care era fi rească și legitimă, s-au scandat și lozinci agresive și ofensatoare la adresa celor care au venit aici în perioada sovietică, aceștia fi ind vorbitori de limba rusă. Spre exemplu, „Cemodan, vokzal, Rossia” este una dintre acele lozinci, chit că

ele erau formulate și induse către publicul protestatar de reprezen-tanţii serviciilor secrete sovietice. Această atitudine a fost una con-traproductivă, ea i-a ostilizat pe mulţi vorbitori de limbă rusă faţă de Mișcarea de renaștere naţio-nală a moldovenilor, dar ea a fost într-un fel o reacţie psihologică de răspuns la agresiunea limbii ruse. Acest tip de reacţie de răs-puns poate fi înţeles. Era vorba și de o consecinţă a ceea ce s-a în-tâmplat în anii 60-70, când limba rusă a dezlocuit din administraţie limba română și a strâmtorat arealul cultural al moldovenilor de origine română.

A urmat reacţia de răspuns a vorbitorilor de limbă rusă, care s-au simţit ameninţaţi, a apărut

Interfrontul, drept contraponde-re a Frontului Popular, a urmat o reacţie în lanţ. Eu am participat la Marile Adunări Naţionale de la sfârșitul anilor ‘80 – începutul anilor ‘90 ai secolului trecut și ţin minte că minoritarii ne priveau cu frică și dușmănie, pentru că erau încurajaţi să aibă această atitudine. Schema era simplă. În perioada sovietică, etnicilor ruși și vorbitorilor de limbă rusă le-a fost bine, dar iată că a apărut statul naţional Republica Mol-dova, care este un bine pentru moldovenii de origine română și pentru vorbitorii de limbă româ-nă, dar – un rău pentru alolingvi. Până la urmă, Republica Mol-dova s-a constituit ca stat, iar vorbitorii de limbă rusă așteptau ca să revină URSS-ul. Atunci s-a manipulat la greu. Tiraspolul a folosit abil acel moment ca pe o sperietoare, punând bazele separatismului. Lumea a fost prostită. S-a ajuns la război. S-a mers pe un scenariu care, mai târziu, a fost realizat în propor-ţii mult mai mari în Iugoslavia. Din păcate, politicienii noștri continuă să întreţină și astăzi acest război.

Toate problemele noastre au o singură cauză: incultura - Dar ce putem face acum ca să ieșim din acest război pe care ni-l impune clasa poli-tică?- Acum ne putem debarasa

de această moștenire. A crescut o generaţie nouă. Tinerii de astăzi nu au luptat în tranșee, au alte viziuni, altă mentalitate. Este adevărat că tineretul poate fi manipulat, ca să devină astfel o forţă distructivă, așa cum s-a întâmplat la 7 aprilie 2009. De fapt, toate problemele noastre au o singură cauză. Este foarte greu să vorbești despre o soci-etate integră, conștientă, dacă membrii acesteia continuă să se scârnăvească prin ascensoa-re. Aici nu contează limba în care aceștia comunică: rusă sau română.

- Incultura îi caracterizează pe toţi la fel. - Da, lipsa de cultură. Și, din

păcate, mijloacele de informare în masă din ţara noastră, în loc să contribuie la ridicarea nivelului de cultură, ele cultivă și pro-movează incultura. Noi trebuie să profi tăm de faptul că avem posibilitatea să ne îmbogăţim cunoștinţele de cultură gene-rală de la etniile conlocuitoare. Spre exemplu, pentru mine este foarte interesantă cultura poporului găgăuz, care este una milenară. Găgăuzii își trag rădă-cinile de la oguzi, de la hazari. Este foarte interesantă istoria lor, este interesant să cunoști cum au ajuns ei aici. Dar iată că asta nu interesează aproape pe nimeni. Lumea nu este curioasă să cunoască nici măcar istoria propriului popor. Am discutat și

cu reprezentanţii etniei titulare, cu absolvenţi de universităţi pe care i-am întrebat ce știu ei despre istoria războiului daco-roman. Sunt foarte puţini cei care cunosc evoluţia acestui eveniment crucial în formarea poporului român. Majoritatea au auzit de Burebista, Decebal, Traian, Sarmizegetusa și cam atât. Dar războiul daco-roman a fost unul dintre cele mai sân-geroase și mai îndelungate cam-panii militare a Romei antice. Tinerilor trebuie să li se cultive curiozitatea de a-și cunoaște istoria, istoria poporului din care fac parte sau în sânul căruia tră-iesc. Astăzi, televiziunea și inter-netul sunt cele mai importante surse de informare, dar ele nu

ne învaţă aceste lucruri. Ce ge-neraţie vom avea noi peste 8-10 ani? O generaţie de ignoranţi. Am spus mai sus că politica a devenit un fel de comerţ, dar comerţul a pătruns și în cultură. Astăzi se vinde doar kitschul și se consumă doar kitschul.

Moldoveanului îi lipseşte sentimentul propriei demnităţi Lucrul acesta se întâmplă

pentru că nouă ne lipsește senti-mentul propriei demnităţi. Dacă acest sentiment ar exista, atunci omul nostru, capul familiei, care e bărbat adevărat, ar pune piciorul în prag, s-ar întreba de ce trebuie să plec undeva ca să câștig o bucată de pâine. Și-ar spune răspicat: eu trebuie să fac astfel ca să pot munci și câștiga bani aici, la mine acasă. Dar omul nostru este lipsit de verticalitate, se resemnează ușor, acceptă nedreptatea. Oa-menii încă mai au mentalitate de colhoznici. Vedem din Vechiul Testament că pentru schimba-rea mentalităţii unui popor este nevoie de 40 de ani. Să sperăm că noi nu va trebui să așteptăm chiar atât de mult, că ne vom debarasa mai repede de men-talitatea de colhoznici, adică de sclavi. Trebuie să ne debarasăm de mentalitatea adaptării la rău, avem nevoie de o generaţie de oameni liberi, care nu dezer-tează, plecând la munci peste hotare, dar se apucă să schimbe lucrurile, să le pună pe făgașul normalităţii la ei acasă, la ei în sat, la ei în ţară.

Speranţa mea cea mai mare legată de PPCD este că acest partid va reuși să facă acest lucru, va reuși să crească în societatea noastră o generaţie de oameni liberi. Să vă dau un exemplu. La 4 aprilie 2005, PPCD a votat pentru alegerea lui Voronin la funcţia de preșe-dinte, a votat pentru stabilitate, pentru continuarea reformelor democratice, pentru continu-area cursului proeuropean, și, totodată, a votat împotriva războiului politic, a votat împo-triva a ceea de s-a întâmplat la 7 aprilie 2009, dar putea să se întâmple încă în 2005. Din 2005 până în 2009 s-au făcut un șir de lucruri bune, care oricum sunt preferabile războiului politic și nu doar politic, căci am văzut că putem ajunge și la unul civil. Că Voronin a ajuns la 7 aprilie într-o situaţie de impas, este problema lui Voronin, nu a lui Roșca.

Dacă am fi avut o societate cu sentimentul propriei demnităţi, evenimentele de la 7 aprilie 2009 nu ar fi avut loc Și episodul de la 7 aprilie

2009 ne demonstrează că ne lipsește sentimentul propriei

demnităţi. Copiii noștri s-au lăsat manipulaţi prea ușor de către niște provocatori. A urmat pe urmă reacţia unor poliţiști, care iar ne arată că suntem lipsiţi de sentimentul propriei demni-tăţii. Și eu am fost în situaţia în care au ajuns acești copii vânaţi prin oraș de poliţie. Îi respect pe poliţiștii noștri, printre ei sunt mulţi oameni cu demnitate, sunt eroi care și-au pus viaţa în joc, care și-au dat viaţa pentru binele oamenilor, care au luptat în Transnistria, dar cunosc ce se întâmplă în comisariatele de poliţie. Să nu dea Dumnezeu să ajungi acolo, că nu mai știi cum ai să ieși de acolo: vei mai fi viu și sănătos sau nu. Acolo nu există nici măcar un minim respect faţă de demnitatea omului și, în general, nu se respectă nici un drept. Și sunt sigur că, în felul acesta, s-a procedat cu mulţi tineri care au fost prinși prin oraș de către poliţie. Și cei care au făcut asta trebuie să răspundă în faţa legii, așa cum trebuie să răspundă și organizatorii evenimentelor de la 7 aprilie. Dar, iată, nu avem nici măcar o singură persoană condamnată pentru crimele din acele zile. Este de neimaginat! Să zicem că eu ies acum în stradă și i-aș da jos din cap chipiul unui po-liţist. Cred că fără judecată, fără ca să fi u pedepsit nu scap. Dar atunci demonstranţii i-au bătut cu bestialitate pe poliţiști, pe urmă poliţiștii i-au torturat pe demonstranţi și nimeni nu este pedepsit. Dacă am avea o soci-etate în care fi ecare individ ar fi pătruns de sentimentul propriei demnităţi, ceea ce a avut loc la 7 aprilie nu s-ar fi întâmplat.

Electoratul moldovean votează după ureche Electoratul nostru votează așa

cum votează pentru că, iarăși, nu are sentimentul propriei demni-tăţi. Nu poţi să-i alegi în continu-are pe cei care te înșală, care fac promisiuni și nu le respectă, care te ia de prost. Lumea votează și judecă după ureche. Exact cum este scris în Noul Testament, în Scrisoarea a II-a către Timotei, capitolul 4, versetele 3-4: „Căci va veni o vreme când nu vor mai su-feri învăţătura sănătoasă, ci - dor-nici să-și desfăteze auzul - își vor grămădi învăţători după poftele lor, Și își vor întoarce auzul de la adevăr și se vor abate către bas-me”. Cineva are plăcere să audă de la Ghimpu basmul că el va uni Republica Moldova cu România și că vom avea de toate. Daţi foc Parlamentului, că noi avem alt Parlament la București! Altora le place să-l audă pe Voronin cum acesta promite că va reface UR-SS-ul: una sunt discuţiile despre Uniunea Europeană, sunt jocuri de-a integrarea europeană, dar comuniștii, de fapt, vor reface imperiul sovietic! Și există des-tulă lume care crede că, iată, a rămas să aștepte doar puţin și vom avea și Unirea, și vom avea și URSS-ul…

Datorită Ortodoxiei existăm ca popor - Cum apreciaţi șansele elec-torale ale PPCD?- Le apreciez realist. Avem

șanse, dar ele nu sunt mari. Sunt absolut sigur că pe viitor, PPCD va deveni partidul care va guverna Republica Moldova. Dar acesta nu se va întâmpla după alegerile din 28 noiembrie 2010. Nu suntem niște visători care afirmă că după aceste alegeri PPCD va guverna. Și nu e vorba doar de faptul că astăzi creștin-democraţii au resurse fi nanciare modeste pentru cam-pania electorală. Chiar dacă am admite, la modul teoretic, că PPCD ar face compromisuri cu oligarhii și la sediul partidului ar ploua cu bani, că am împânzi ţara cu bannere electorale cu imaginea lui Iurie Roșca, că am împărţi prin sate șoșoni, hrișcă, conserve de carne, că am fi pe sticlă cu spoturi electorale la toate televiziunile, că am umbla prin toată ţara ţinându-ne de mână cu mitropolitul Vladimir, oricum, acum PPCD nu ar deveni partid de guvernământ. Poate ar lua un procentaj mai mare. Dar acesta ar fi un rezultat tras de păr, cumpărat, nemuncit. Orice mare idee, pentru a fi realizată, mai întâi trebuie să fi e muncită, suferită, trebuie să existe o masă critică de oameni care să se pătrundă prin suferinţă de necesitatea acesteia. Acum sunt mulţi care înţeleg necesitatea și importanţa proiectului iniţiat de PPCD de consolidare a statului Republica Moldova, dar totuși puţini se așteaptă ca PPCD să ajungă partid de guvernământ. Proiectul iniţiat de PPCD este unul pe termen lung. Orice popor care ajunge să fi e liber, să aibă sentimentul demnităţii, trebuie mai întâi să lupte pen-tru această libertate, dar lupta presupune suferinţă. Credinţa noastră în Iisus Hristos ne va ajuta să parcurgem această cale, să învingem în această luptă. Ortodoxia este ideea care ne unește, care ne leagă spiritual unii de alţii: români, ruși, ucrai-neni, găgăuzi, bulgari. Datorită Ortodoxiei noi existăm astăzi ca popor.

Eu am urmărit cu atenţie eve-nimentele din 1992 din Trans-nistria. Au fost diferite situaţii. Au existat provocatori și de o parte, și de alta. Războiul de la Nistru a fost planifi cat și provo-cat de KGB, care își avea agenţii în ambele tabere. Ei au provocat atacurile împotriva poliţiștilor moldoveni la Tighina, ei au fost cei care transmiteau ordine de la Chișinău ca să se cucerească un obiectiv militar, o localitate și pe urmă să fi e cedată fără nici o logică, singurul scop urmărit fi ind ca oamenii să împuște unii în alţii, să se omoare. Dar iată că peste ani, cei care au apăsat atunci pe trăgaci trăiesc un sentiment creștin al vinovăţiei. Astăzi, la o distanţă de 20 de ani de la acele tragice evenimente, când merg în Transnistria și mă întâlnesc cu cei care au tras în combatanţii noștri, când mă întâlnesc cu foștii gardieni transnistreni, ei îmi spun: „Știi, totuși a fost o mare greșeală. Acum înţelegem că s-a produs ceva monstruos, că noi, creștinii, ne-am ucis unii pe alţii. Asta ne chinuie, ne frământă sufl etește”. Și acest sentiment îl au și cei care au luptat de cealaltă parte. Salvarea noastră a tuturor este creștinismul, care îi permite ce-lui care a greșit să-și ispășească păcatele, să se pocăiască și să ierte. Să-i ierte pe dușmani, pe cei care i-au făcut rău, să meargă înainte, să trăiască în Hristos, curăţat de păcate.

La Congresul III al Frontului Popular, care s-a desfășurat în perioada 15-16 februarie 1992, acest partid, care atunci era încă o mișcare politică, a optat pentru

principiile fundamentale ale democraţiei creștine, devenind din acel moment Frontul Po-pular Creștin Democrat. Atunci eu am înţeles că această forţă politică va deveni singura care va răspunde intereselor întregii societăţi. Căci, după cum spune Biblia, Dumnezeu nu este doar pentru iudei, el este și pentru elini, și pentru barbari, și pentru romani. Dumnezeu este deschis către toţi, către fi ecare om în par-te. Trebuie doar să mergi la El.

Doctrina creștin-democrată este una laică, politică, nu bise-ricească. PPCD nu este instituţia care ar avea scopul să substituie Biserica. Rolul PPCD-ului ca formaţiune politică creștin-democrată este cu totul altul. PPCD are menirea să aducă principiile creștine în politică, în întreaga societate. Dar a fi creștin înseamnă să-ţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă, pentru ceea ce faci, indiferent de faptul că ești politician sau simplu alegător. Fiecare dintre noi este respon-sabil pentru ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova, nu Ghimpu, nu Voronin, nu Filat, nu Băsescu, nu Medvedev sau Obama. Tu ești responsabil de ceea ce faci sau nu faci și de asta depinde soarta ta, a copiilor tăi, a nepoţilor tăi, a ţării tale.

Doar doctrina creştin-democrată ne poate oferi un viitor Sarcina cea mai importantă

pe care o are astăzi PPCD este să le explice oamenilor ce înseam-nă doctrina creștin-democrată. Din păcate, astăzi cetăţenii moldoveni nu-și formează ati-tudinile politice pornind de la doctrinele lor, ci pornind de la personalitatea liderilor. Cei care votează pentru PL nu votează pentru ideologia liberală, ci pentru Ghimpu, întrucât Ghim-pu este ca ei. Tot așa și în cazul PCRM-ului, alegătorii acestui partid îl votează pe Voronin, dar nu ideologia comunistă.

Oamenii care gândesc, care înţeleg că sunt responsabili de soarta ţării lor, români/moldo-veni, ucraineni, ruși, bulgari, găgăuzi, vor veni la noi, la PPCD. Chiar dacă lucrul acesta nu se întâmplă acum, dar așa va fi. La alegerile din 28 noiembrie, oamenii vor fi din nou amăgiţi de liberalii lui Ghimpu, Filat, Urechean, de democraţii lui Lupu și Diacov, de comuniștii lui Voronin. Vor suferi o nouă dezamăgire, o nouă mare deza-măgire, așa cum le-au avut din plin și până acum. Și atunci vor înţelege de ce trebuie să vină la noi.

- Dar la 28 noiembrie PPCD va intra în Parlament? - Sunt sigur că PPCD va trece

pragul electoral și va deveni o formaţiune parlamentară. La 28 noiembrie, PPCD va re-veni în marea politică. Asta o spun judecând după întâlnirile pe care le avem cu alegătorii, după dispoziţiile care există în societate. Însă nu trebuie să ne îmbătăm cu apă de ploaie crezând că vom lua un procent care ne va permite să formăm guvernul, să guvernăm de unii singuri. Dar, pentru prima eta-pă, este sufi cient să intrăm în Parlament. Proiectul politic al PPCD este de lungă durată. Și după 28 noiembrie vom fi și mai mulţi. După alegerile din noiembrie vom fi pregătiţi de lupta pentru preluarea puterii. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, atunci nu știu care poate fi viitorul Republicii Moldova. Mă tem că acest stat ar putea ajunge la colaps, că ar putea fi distrus de actuala clasă politi-că egoistă și iresponsabilă. Și atunci vom pierde și puţinul pe care îl avem astăzi.

Pentru conformitate, Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

MIHAIL LUPAŞCO:

La 28 noiembrie, PPCD va redeveni formaţiune parlamentară La 28 noiembrie, PPCD va redeveni formaţiune parlamentară Interviu cu Mihail Lupaşco, nr. 11 pe lista electorală a PPCD

29 OCTOMBRIE 2010 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Important

R o d i c a C i o r ă n i c ă ,

redactorul-șef al revistei

VIP Magazin, a mulțumit

oaspeților pentru că au

acceptat de fi ecare dată cu

plăcere să meargă la eveni-

mentele organizate de VIP

Magazin: “Nașterea acestui

produs a fost o muncă foar-

te difi cilă. Este greu să alegi

100 cei mai buni dintre cei

câţiva mii de manageri

din Republica Moldova,

dar, până la urmă, această

așteptare a meritat.”

Stephane Bride, director

Executiv “Ernst & Young”:

“Am avut ocazia să mun-

cesc în Europa de Vest,

în Orientul Mijlociu și pe

parcursul ultimilor 10 ani -

în Moldova. Managerii nu

pot fi comparaţi între ei.

Dar, recunosc, concentrația

talentului oamenilor, a ma-

nagerilor în Republica Mol-

dova este foarte înaltă.”

Vlad Plahotniuc, fon-

dator și președinte al

A s o c i aț i e i O a m e n i l o r

de Afaceri din Moldova,

adresându-se oaspeților,

a menționat: “Propun să

transformăm acest eve-

n i m e n t, î m p re u n ă c u

partenerii VIP Magazin,

într-un eveniment anual

tradițional. Vreau să-mi

exprim satisfacția văzân-

du-Vă pe toți aici, oameni

performanți, profesioniști

consacraţi, pe care Vă con-

sider o resursă extraor-

dinară a țării. Astăzi, aici,

citind despre ambițiile și

aspirațiile Dvs. cuprinse în

publicația specială a VIP

Magazin, încep să cred că

am putea avea nu doar

un viitor, ci și un prezent

mult mai consistent și mai

performant. Cu 2 condiții

însă: 1) Dvs. să doriți să

Vă implicați mai mult în

procesul de decizii ma-

croeconomice al țării și

2) viitoarea guvernare să

Vă considere cea mai im-

portantă resursă umană

în procesul de generare a

performanței și progresu-

lui la nivel național”.

Revista “100 manageri

de top ai anului 2010” a fost

editată cu un tiraj de 5000

de exemplare, urmând să

fi e suplinită în prima jumă-

tate a anului 2011.

* * ** * *AOAM este o Asociație

obștească, neguverna-mentală, non-profit, care

întrunește în rândurile sale oameni de afaceri având convingeri comune de dez-voltare a societății prin dezvoltarea mediului de afaceri, susținerea spiritu-lui antreprenorial pentru o dezvoltare durabilă a eco-nomiei Republicii Moldova în contextul valorilor Uni-unii Europene. AOAM este un mecanism promotor de programe și proiecte con-crete, de dezvoltare, apli-cabile atât la nivelul unei întreprinderi, cât și la nivelul național de impulsionare a mediului de afaceri. Mem-brii AOAM sunt oameni de afaceri din Republica Moldova, fi ind încurajată și participarea oamenilor de afaceri din alte țări, la fel ca și a investitorilor străini din Republica Moldova, care

prin realizările sale perso-nale și profesionale au dat dovadă de efi ciență și rezul-tate remarcabile în afaceri. Membrii AOAM reprezintă persoane notorii din lu-mea de afaceri din Repu-blica Moldova, care dispun de o experiență bogată și cunoștințe profunde privind practicile de afaceri locale și internaționale. Obiectivele majore ale AOAM se focu-sează în principal pe trei direcţii: Inițiative legislative pentru optimizarea cadru-lui normativ; Promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare și atragerea investițiilor străine; Progra-me de susținere a business-ului mic și mijlociu și crearea unui cadru de afaceri și investițional efi cient.

Adriana IEPURE, pentru FLUX

Cei mai buni 100 manageri Cei mai buni 100 manageri de top şi-au primit certifi catelede top şi-au primit certifi catele

VIP Magazin și Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova au prezentat, în cadrul unei ceremonii ofi ciale, revista comunităţii de business din Moldova “100 manageri de top ai anului 2010”. La eveniment au fost prezenţi peste 100 de oaspeţi, proprietari și manageri ai companiilor, experţi în eco-nomie, ofi ciali și diplomaţi.

Aproape nimeni nu a observat o știre deosebită, difuzată săptămâ-na trecută de Patriarhia Română prin intermediul cotidianului LU-MINA și al agenţiei de știri BASILI-CA, despre o întâlnire a trei ierarhi la Chișinău. Este vorba despre Înalptreasfi nţitul Petru Pădura-ru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor (Patriarhia Română), Înaltpreasfi nţitul Vladimir Canta-rean, mitropolit al Chișinăului și al „întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei), și Înaltpreasfi nţitul Casian Crăciun, Arhiepiscop al Dunării de Jos (Patriarhia Româ-nă). Întâlnirea cu pricina a avut loc la 15 octombrie 2010, în biroul mitropolitului Vladimir Canta-rean, din reședinţa acestuia de pe strada București din Chișinău.

Ziarul LUMINA consemnează eveni-mentul astfel: „În aceeași zi, la Chișinău, Înaltpreasfi nţitul Petru și Înaltpreasfi n-ţitul Casian, după vizitarea Centrului ad-ministrativ al Mitropoliei Basarabiei, au făcut o vizită frăţească Înaltpreasfi nţitu-lui Vladimir al Chișinăului și Moldovei de peste Prut, la Reședinţa sa mitropolitană. Întâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, frăţească și plină de semnifi caţie misionar-pastorală, mai ales pentru cei doi ierarhi care ostenesc, „cu timp și fără timp”, pentru binele și propășirea sfi ntei Ortodoxii în spaţiul de dincolo de Prut”. Una dintre fotografi ile care însoţesc ști-rea, reprezentându-i pe cei trei ierarhi, este relevantă și o reproducem cu nedi-simulată plăcere.

Această întâlnire inedită și discuţiile care au fost purtate, în premieră absolu-tă, calm, binevoitor, în spirit fratern, își au rostul lor și dau expresie, fi e și foarte târziu, deciziei Patriarhiilor Română și Rusă din 15 ianuarie 1999 privind cele două mitropolii din Republica Moldova, care „vor trece de la ură și confruntare la înţelegere și conlucrare”. Respectiva decizie se cuprindea într-o Declaraţie comună semnată, la Palatul Republicii din Chișinău, de către actualul nostru Patriarh Daniel Ciobotea (mitropolitul de atunci al Moldovei și Bucovinei), actualul Patriarh al Moscovei, Kirill Gundiaev (mitropolitul de atunci de Smolensk și Krutiţk), mitropolitul de atunci al Olete-niei, Nestor Vornicescu, mitropolitul Vla-dimir Cantarean al Chișinăului, Gheorge

Armașu (șeful de atunci al Serviciului de Stat pen-tru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova) și subsemnatul, în calitate de delegat al Mitropoliei Basarabiei în Adunarea Naţională Bisericească a Patriarhiei Române și re-prezentant al Mitropoliei Basarabiei la CEDO.

Au trebuit să treacă mai bine de 10 ani ca mitropolitul Vladimir Cantarean să depășească starea de „ură și confrun-tare”, pentru a trece la „înţelegere și conlucrare” în relaţia sa cu Mitropolia Basarabiei, care a fost întotdeauna disponibilă pentru dialog și coo-perare. Progresul este vizibil acum. Și am vrea să credem că gestul său este unul sincer și că va fi reconfi rmat și cu alte ocazii viitoare. Nu am vrea să cădem pradă diverselor zvonuri cum că Înalt-preasfi nţia Sa ar dori doar să le transmită un semnal de avertisment mai-marilor săi de la Moscova, care l-ar fi invitat delicat să se gândească la o retragere din scaun.

Trebuie să precizăm în context că Patriarhia Română nu a pus la îndoială dreptul Patriarhiei Ruse de a avea ju-risdicţie peste diaspora sa rusească din Republica Moldova, de vreme ce, urmând principiul etnic de organizare a Bisericilor autocefale, și-a deschis braţele către fi ii săi de origine română dintre Prut și Nistru și de dincolo de Nistru, ca să-și confi rme vocaţia de „mamă spirituală a poporului român”, cum, atât de bine, a definit-o Eminescu.

Ne amintim că nu a trecut foarte multă vreme de când mitropolitul Vladimir și episcopii Iustinian Ovcinnikov de la Ti-raspol sau Marchel Mihăiescu de la Bălţi proferau ameninţări la adresa Patriarhiei Române, calificând-o deloc măgulitor drept „tâlhar la drumul mare” numai pen-tru simplul fapt de a-și fi reactivat epar-hiile istorice care constituie Mitropolia Basarabiei. Iată că schimbarea de atitudi-ne este posibilă. Cu voie de Sus, evident. Susţinem aceasta întrucât cunoaștem cu toţii că mitropolitul Vladimir a fost, în ordinea profană a lucrurilor, unul dintre

principalii prigonitori ai Mitropoliei Basa-rabiei. În ordinea superioară a lucrurilor însă, oricât de ciudat sau paradoxal ar putea să pară, mitropolitul Vladimir a fost ales pentru a-l face pe mitropolitul Petru Păduraru drept începătură nouă în-tâistătătorilor readusei la viaţă Mitropolii istorice a Basarabiei. Mi-l amintesc pe mitropolitul Vladimir cu câtă poftă râdea cu ani în urmă când îi spuneam că orice prigonitor, de fapt, propovăduiește și că, prin ceea ce a făcut împotriva confratelui său Petru Păduraru, și-a câștigat, fără să vrea, titlul de ctitor al Mitropoliei Basara-biei. Nimic nu este întâmplător. Iar atunci când li s-ar putea părea unora că avem de a face cu simple întâmplări, nu trebuie să uităm că întâmplarea este modul lui Dumnezeu de a rămâne discret.

Mitropolitul Vladimir l-a primit acum pe Mitropolitul Petru și s-a fotografi at cu el chiar în biroul în care s-a fotografi at de-a lungul anilor cu Valeriu Pasat, Vla-dimir Filat, Vasile Tarlev, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin și alţi actori politici cu care a ţinut prieteșug și care au perseve-rat în lucrarea lor îndreptată deschis sau subtil contra Mitropoliei Basarabiei. E o minune? Nu. E o întâmplare? Nu. Este exact ceea ce trebuia să aibă loc.

Și dacă am văzut că cei doi mitropoliţi se pot întâlni frăţește, că-și pot vorbi

deschis, că pot sta alături fără a se zgâi

unul la altul, dacă de ani de zile majori-

tatea preoţilor din cele două mitropolii

(cu excepţiile notorii de rigoare) se într-

ajutorează și nu se feresc să conslujească

la sfântul altar, suntem îndreptăţiţi să ne

întrebăm: pe când va accepta mitropoli-

tul Vladimir Cantarean să conslujească

cu Înalpreasfi nţitul Petru Păduraru? De la

comunicare la comuniune nu este decât

un pas. Unul esenţial însă.

Un asemenea gest ar arăta întregii

lumi că cele două mitropolii, separate

canonic pentru motive de vitregii is-

torice de care nu suntem noi vinovaţi,

sunt totuși unite în Hristos, că dialogul

este întotdeauna preferabil confruntă-

rii, că sufletele oamenilor și adevărul

evanghelic sunt mai importante decât

jurisdicţiile administrativ-canonice, că

o conciliere istorică ruso-română este

posibilă fără umilirea vreuneia dintre

părţi, respectând, în același timp, litera și

spiritul Evangheliei, al sfi ntelor canoane,

libertatea, demnitatea și identitatea de

neam a credincioșilor noștri, fi e români,

fi e ruși.

Să vedem cum va ști să răspundă

mitropolitul Vladimir acestei așteptări

legitime.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Nominalizarea României ca parte a soluţionării confl ictului îngheţat din arealul Transnistriei, nu oricum, nu oricând, nu de oricine, ci de către preșe-dintele Federaţiei Ruse, cu ocazia conferinţei de presă organizată după încheierea reuniunii cu omologul său francez și cancelarul german, nu este o afi rmaţie hazarda-tă. Ci un semnal serios, pentru administraţia de la Tiraspol, că s-a schimbat cursul viitor al evenimen-telor posibile în Republica Moldova.

Imaginea cultivată de cei care testează reacţia opiniei publice ruse pe Internet este a unui troc politic între Dmitri Medvedev, Angela Merkel și Nikolas Sarkozy.

În absenţa momentană a altor detalii, obser-vatorii politici de la Moscova sunt prudenţi în evaluarea următoarelor mutări pe tabla de șah constituită din piesele U E și cele ale Rusiei. Iar analiști reactivaţi brusc la Tiraspol s-au pripit să considere că liderul de la Kremlin nu ar avea o viziune corectă asupra rostului acestei republici secesioniste.

Nici la Kiev nu a trecut neobservată nemenţio-narea Ucrainei printre factorii care pot contribui la deblocarea actualei încremeniri într-o situaţie ce nu folosește nimănui, decât menţinerii la pu-tere a lui Igor Smirnov și a coechipierilor săi.

Adevărul este că ani buni i-a convenit condu-cerii ucrainene, indiferent de culoarea sa politică, menţinerea fărâmiţării Republicii Moldova. Dincolo de declaraţiile frumoase, bune pentru impresionat jurnaliști occidentali care au poposit

doar la Kiev, nu și pe malul stâng al Nistrului, uni-tăţi militare ucrainene, inclusiv de pontonieri, au fost amplasate în apropierea fl uviului menţionat, la nord de teritoriul transnistrean. Ceea ce suge-rează raportarea conducerii statului ucrainean, la cel de-al doilea stat românesc, pentru orice eventualitate, ca la un potenţial inamic...

Istoria ultimilor ani confi rmă inutilitatea for-matului de negocieri 5+2, respectiv Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE, cărora li se alăturau, ca simpli observatori, fără nicio putere de infl uenţare, Statele Unite și Uni-unea Europeană.

Un asemenea anunţ al lui Medvedev vine după vizita cancelarului german la București. Una care nu a fost doar de curtoazie. Ci foca-lizată pe priorităţi concrete, la care se pare că interlocutorii români ai doamnei Merkel au fost extrem de receptivi la sugestiile șefului guver-nului german.

Iar surprizele, pozitive pentru România, par a fi acum abia la început.

Ion PETRESCUSursa: ziuaveche.ro

Incredibil, dar adevărat. Chiar și după 24 de ore de la încheierea Trilateralei de la Deauville, niciun post de televiziune de peste Ocean și nicio publicaţie americană cu tiraj naţional nu a acordat atenţie convorbirilor purtate pe 19 și 20 octombrie a.c. de Dmitri Medve-dev, Nikolas Sarkozy și Angela Merkel. Cum poate fi interpretată această tăcere imperială? De ce jurnaliștii americani au optat - cel puţin pe timpul derulării reuniunii din Normandia și imediat după aceea - pentru silenzio stampa?

Liderul lumii în secolul XXI?Anterior, pe 14 octombrie a.c., la Cartierul Ge-

neral al NATO, din Bruxelles, s-a derulat o reuniune a miniștrilor Apărării din ţările aliate, precedată de o întâlnire a secretarului de Stat Hillary Rodham Clinton, și a secretarului Apărării, Robert Gates, cu Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al organizaţiei, care au discutat despre noua misiune a alianţei și alte reforme structurale.

Revenită acasă, Hillary Rodham Clinton a făcut declaraţii publice privind starea actuală a relaţiilor dintre Washington D.C. și Moscova, în San Fran-cisco, la un seminar vizând politica externă, iniţiat de organizaţia „Clubul comunităţii din California.” În alocuţiunea sa, secretarul de Stat a evocat prin-cipalii vectori ai politicii actualei administraţii de la Casa Albă vizând relaţiile bilaterale cu statele aliate, cele partenere și acelea ostile. Apoi a răs-puns la întrebările gazdelor.

Referiri concrete s-au făcut la situaţia din Afga-nistan și Pakistan, la lupta împotriva terorismului internaţional, la îngrijorările create de programul nuclear iranian și la relaţiile cu Rusia.

Liderul Departamentului de Stat și-a exprimat speranţa că în Congresul SUA se va dezbate noul tratat START până la finalul acestui an. Acum este practic blocat, așteptându-se rezultatele alegerilor parţiale pentru acest for legislativ, din 2 noiembrie a.c. Este posibil ca, ulterior, numărul oponenţilor acestui tratat să îl depășească pe acela al susţinătorilor săi. Dacă se va ajunge la un asemenea raport de forţe, soarta importantului document va fi compromisă. Ceea ce va însem-na nu doar o gravă lovitură de imagine pentru reputaţia președintelui Obama, ci și o afectare extrem de serioasă a relaţiilor dintre Statele Unite și Federaţia Rusă.

Doamna Clinton nu a ascuns faptul că aceste două state au puncte de vedere diferite într-un număr important de probleme, precum situaţia din Georgia și respectarea drepturilor omului. Comparativ, discursul său din San Francisco a fost aproape similar cu alocuţiunea sa recentă din capitala americană, unde ea a confi rmat intenţia Americii de a rămâne liderul lumii și în secolul XXI:”SUA trebuie să conducă – și o va face – alte ţări. Provocările și dificultăţile zilelor actuale impun continuarea lideranţei americane la nivel global.” O iluzie frumoasă, remarcă ironic presa de peste Ocean, care atrage atenţia că timpurile s-au schimbat, chiar dacă la Casa Albă pare că acest lucru nu a fost observat. Există Uniunea Eu-ropeană, ale cărei interese nu coincid totdeauna cu cele americane.

Paritatea dorită de MoscovaVrea Rusia să continue bunele relaţii cu Statele

Unite? Departamentul de Stat consideră că da. Dar este evident că la Kremlin se vizează dezvoltarea cooperării bilaterale pe baze paritare. Tandemul Medvedev–Putin nu va urma niciodată orbește politica americană. Un lucru clar pentru consilierii pe probleme de securitate naţională ai președin-telui Obama.

De altfel, convorbirile dintre liderii Rusiei, Franţei și Germaniei, purtate la Deauville, s-au dovedit a fi benefi ce pentru întărirea climatului de încredere în Europa. A fost un brainstorming cu rezultate concrete. Președintele Medvedev a acceptat invitaţia de a participa la Summitul NATO, din luna noiembrie a.c., din Portugalia, și a declarat că Rusia va analiza cu atenţie propunerile Alianţei Nord-Atantice privind participarea sa la sistemul european de apărare antirachetă.

Angela Merkel și Nikolas Sarkozy au insistat pe ideea că participarea șefului statului rus la reuni-unea aliaţilor, de la Lisabona, confi rmă faptul că există ameninţări comune, la care trebuie să le facă faţă împreună. Cancelarul Germaniei a explicat că satisfacţia generată de decizia lui Medvedev, de a fi prezent la summitul menţionat, este justifi cată: ”deoarece noul concept strategic al NATO vizează cooperarea cu alte state, inclusiv Rusia. Federaţia Rusă a confi rmat astfel că avem de luptat laolaltă împotriva terorismului și a armelor nucleare. Și cred că trebuie să abordăm aceste probleme împreună și să nu mai fi m inamici niciodată.”

Doamna Merkel a confi rmat și faptul că Europa a luat în considerare propunerile Rusiei privind un nou sistem de securitate în regiune. Cei trei lideri europeni au trecut în revistă principalele probleme pentru securitatea internaţională, fi ind de acord, de exemplu, cu continuarea acţiunilor lor comune stabilite contra Iranului, menite ca, prin aplicarea sancţiunilor decise de Consiliul de Securitate al ONU, conducerea iraniană să fi e stimulată să coopereze.

A fost luat în discuţie și proiectul președintelui Rusiei vizând pașii de urmat pentru eliminarea graduală a vizelor impuse acum cetăţenilor ruși, care vor să se deplaseze în Uniunea Europeană. O soluţie este posibil să fi e găsită la summitul UE-Rusia din luna decembrie a.c.

Thomas Klau, din Consiliul European pentru Rela-ţii Externe, a declarat la televiziunea Rusia Azi că:”în mod evident, pacea și stabilitatea pe continentul european sunt imposibile dacă aceste două puteri importante – UE, pe de o parte, în primul rând statele conducătoare ale comunităţii europene, precum Franţa și Germania, și pe de altă parte, Rusia -, nu găsesc o cale pozitivă de a gestiona tensiunile poli-tice și dinamica economică pe continent”.

Nuanţări interesante a făcut și Ekaterina Kuzne-ţova, directorul programelor europene la Centrul de Studii Post-Industriale din Moscova: ”De data aceasta, președintele Medvedev a anunţat că va încerca să puncteze problemele de pe agenda sa de securitate, ceea ce înseamnă că a dorit să dis-cute noua arhitectură de securitate. Dar principala problemă este cât de adecvată poate fi abordarea acestei chestiuni fără președintele american.”

Pentru România contează menţionarea sa, la Deauville, de către șeful statului rus, ca un factor important în soluţionarea confl ictului îngheţat din Transnistria. Semn că multe se vor schimba la Est de Prut. În bine.

Ion PETRESCUSursa: ziuaveche.ro

În sfârşit! De la ură la înţelegere, În sfârşit! De la ură la înţelegere, de la confruntare la conlucrare?de la confruntare la conlucrare?

Realismul lui Medvedev

Miracolul de la Deauville–Rusia uimeşte Europa

29 OCTOMBRIE 20108 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

„Intrigă și iubire”, montat în 1965 la „Luceafărul” de Ion Un-gureanu și Sandri Ion Șcurea, pare să fi e titlul care defi nește cel mai bine stările între care a oscilat teatrul de-a lungul timpului.

Ion Ungureanu, Sandri Ion Șcurea, Dumitru Caracioba-nu, Vladimir Zaiciuc, Grigore Rotăraș, Grigore Rusu, Anatol Rusu, Pavel Iaţcovschi, Anatol Pogolșa, Ion Gore, Ilie Todorov, Dumitru Fusu, Maria Bălan, Valentina Izbeșciuc, Nina Mo-creac, Nina Doni, Ecaterina Malcoci, Eugenia Todorașcu, Vera Grigorieva, Vasile Con-stantin - 20 de tineri frumoși și talentaţi, proaspăt întorși de la Moscova, în 1960, aveau să scrie un nou capitol în istoria teatrului moldovenesc, cel mai luminos și mai glorios (dacă ar fi să utilizăm, fără eufemism, limbajul adecvat acelei peri-oade). A fost generaţia care a scăpat teatrul moldovenesc de rușinosul stigmat de unealtă de propagandă partiinică. Era perioada dezgheţului hrușcio-vist și acești tineri proaspăt întorși de la Moscova stârnesc pasiuni, invidii, gelozii și multă admiraţie. „Luceafărul” devine nu doar o instituţie de cultură, ci un templu. Despre istoriile de dragoste care s-au consumat în culisele acestui teatru, despre pasiunile care au răzbătut din-colo de culise, circulă și astăzi legende. „Luceafărul” însă este teatrul care s-a confruntat și continuă să se confrunte cu o sumedenie de clișee la nivel de percepţie.

„Luceafărul” a însemnat perioada de glorie a teatrului moldovenesc. Glorie pe care ulterior și-o asumă mai multe persoane care au activat aici. Dintotdeauna însă, cel mai de

valoare tezaur pe care l-a avut acest teatru a fost echipa lui.

Cei 20 de tineri proaspăt trecuţi prin malaxorul școlii Șciukin, de pe lângă teatrul lui Vahtangov, s-au întors la Chișinău, dar urmau să fi e su-pravegheaţi de la Moscova de Anna Alexeevna Orociko, con-ducătorul lor de curs. Pentru început, repertoriul teatrului a fost stabilit în baza spectacole-lor de diplomă: „Flori de câmp”, „Costumul de nuntă” și „Nota zero la purtare”.

Repertoriul Teatrului „Lu-ceafărul” numără 25 de spec-tacole, inclusiv spectacole pentru copii. Alături de cele două generaţii de actori din clasa lui Boris Focșa, care for-mează echipa „Luceafărului”, în teatru mai activează actori din prima generaţie de „luce-feriști”, precum Nina Doni, una dintre fondatorii teatrului, dar și Paulina Zavtoni și actori din generaţiile care au urmat: Rai-sa Ene, Tatiana Băcescu, Filip Dascăl, Gheorghe Pârlea.„Până în prezent, la „Luceafărul” s-au perindat mai multe generaţii de actori, regizori, adminis-tratori, scenografi, coregrafi, pictori de costume. Tuturor le dăm întâlnire pe 12 noiembrie, când va avea loc o serată jubi-liară. Dar mai întâi, în prima parte a zilei, vom organiza un simpozion teatral cu genericul „Teatrul „Luceafărul” în contex-tul mișcării teatrale contem-porane” și la acest simpozion vor fi prezenţi atât oaspeţi de peste hotare, este vorba de Oleg Pivovarov, redactor-șef al revistei moscovite „Viaţa teatrală”, Rusia, Nina Mazur, critic de teatru din Germania, Aura Corbeanu, critic de teatru din România, cât și, evident, criticii de teatru din Republica

Moldova care au urmărit de-a lungul timpului evoluţia aces-tui teatru”, a declarat pentru FLUX Stela Focșa, directorul artistic al teatrului.

De asemenea, în cadrul se-ratei jubiliare va fi lansată și o carte dedicată celor 50 de ani de activitate, cu titlul: „Amintiri în alb și negru” despre Teatrul „Luceafărul”, scrisă de criticul de teatru Dina Ghimpu, care conţine interviuri cu actorii care au activat de-a lungul timpului în acest teatru, dar și cronici de teatru asupra spec-tacolelor montate pe scena „Luceafărului”.

Miercuri, 27 octombrie, la Teatrul „Luceafărul” a avut loc o conferinţă de presă, în cadrul căreia administraţia a dezvăluit câteva dintre surprizele celei de-a 50-a stagiuni și, de aseme-nea, a împărtășit din planurile și succesele echipei din ultima perioadă.

Recent, trupa teatrului s-a întors din Egipt, unde s-a afl at în perioada 10-20 octombrie, pentru a participa la cea de-a 22-a ediţie a Festivalului In-ternaţional de Teatru Experi-mental, care a avut loc la Cairo. Teatrul „Luceafărul” participă pentru a doua oară la acest fes-tival și, deja al doilea an conse-cutiv, festivalul a devenit unul competitiv. Ediţia din acest an a reunit 48 de teatre: 11 teatre participante din Africa și 37 de teatre reprezentând conti-nentul european. Teatrul „Lu-

ceafărul”, la cererea membrilor juriului, a prezentat de două ori spectacolul „Omul cel bun din Sâchuan” și s-a învrednicit de două premii din cele opt acor-date: premiul pentru Cea mai bună regie și premiul pentru Cea mai bună performanţă a trupei. Stela Focșa a menţionat că a fost singura trupă de tea-tru prezentă în festival care a primit două premii.

Paulian Zavtoni, actriţa care timp de 50 de ani a păstrat fidelitate unui singur teatru – „Luceafărul”, a declarat, în cadrul conferinţei de presă, că tânăra echipă a teatrului me-rită cu prisosinţă toată lauda și atenţia. „Eu consider că sunt o actriţă fericită, pentru că am jucat pe parcursul anilor alături de multe generaţii de actori la „Luceafărul”. Actuala trupă a teatrului nu este formată doar din colegii mei, ci și din stu-denţi, alături de care, împreună cu Nina Doni, ne simţim tinere, în forţă. Energia lor este mo-lipsitoare și, totodată, noi am rămas puţini din vechea gardă și vrem să le fi m exemplu. Toţi suntem împreună și la bine, și la rău, împreună suntem o putere, iar puterea noastră constă în dragostea pentru cuibușorul acesta al nostru, pentru Teatrul Luceafărul. Îi admir pe tinerii mei colegi pentru că, asemenea colegilor mei de odinioară, își trăiesc viaţa în teatru de dimineaţă până seara, tot ce avem împărţim. Iată de ce,

consider că echipa a meritat cu prisosinţă premiul pentru Cea mai bună performanţă a trupei. Noi înainte eram mân-dri de ansamblul actorilor de teatru, și atunci colectivul era format din veritabile stele de teatru: Caraciobanu, Malcoci, Izbeșciuc, Ungureanu… dar toate stelele astea formau un tot întreg. Teatrul „Luceafărul” era recunoscut prin colectivul său, prin susţinerea reciprocă, prin solidaritate și mă bucur că tradiţia aceasta este preluată și menţinută de garda tânără a teatrului”, a mai spus Paulina Zavtoni.

„Omul cel bun din Sâchuan” a fost montat la „Luceafărul” în 2004, regia este semnată de Boris Focșa, și a mai primit premii și menţiuni la festiva-lurile de profi l din ţară și din străinătate: premiul pentru Cel mai bun spectacol și premiul pentru Cel mai bun rol femi-nin la Gala Premiilor UNITEM, ediţia 2004, și premiul Pentru originalitate și experiment la Festivalul „Belaya Veja” din Brest, Belarus, ediţia 2004.

În cadrul conferinţei de pre-să de miercuri, directorul artis-tic Stela Focșa a mai menţionat că una dintre surprizele pe care trupa teatrului le pregătește în stagiunea jubiliară este mon-tarea spectacolului „Câinele grădinarului”, de Lope de Vega (regie Boris Focșa, costume: Stela Verebceanu, scenografi e: Adrian Suruceanu).

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1772. Luni, 28 iunie 1943. Se îm-plinesc trei ani de la groaznica zi a cedării Basarabiei și a refugiului meu. Câte amintiri dureroase și câtă strân-gere de inimă! Laudă lui Dumnezeu și mulţămire ostașilor dezrobitori în frunte cu Mareșalul Ion Antonescu!

(…)A ascultat cu atenţie tot ce vor-

beam. Eram în patru ochi cu omul trimis de Dumnezeu să mântuiască România, să fie pavăza Europei, apărătorul Crucii lui Hristos. Voi toţi ce veţi ceti vreodată aceasta, ridicaţi-vă mintea, împăcaţi-vă și cutremuraţi-vă la gândul că nevrednicul și păcătosul de mine a vorbit direct cu Mareșalul Dezrobitor, cu omul cel mai cinstit și mai credincios din această ţară. Ce vorbe scumpe a rostit despre Biserică, preoţime, despre Ţară și ostași!

(…)Împreună cu toate cetele să stri-

găm: Slavă Ţie, descălicător de ţară, apărătorul credinţei și Crucii lui Hristos. Laudă vitejiei și înţelepciunii românești, bucuria tuturor neamu-rilor!

Preot Paul MIHAIL. Jurnal (1940-1944)

1773. Despre Ion Antonescu cu toţi cei care l-au cunoscut, chiar și adversarii săi, spuneau că era foarte sever, distant, dar inteligent și având o excelentă pregătire militară.

(…)Se spune că prin mai 1944 a făcut

o vizită la Iași pentru a inspecta linia frontului și a lăsat un ordin care suna cam astfel: S-a constatat că majori-tatea plutonierilor s-au îngrășat în așa hal încât nu mai încap în tran-șeele de luptă ale combatanţilor. Li se ordonă ca în decurs de 3 luni să slăbească sufi cient spre a putea să-și facă datoria.

Ion D. SÂRBU. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal – vol. 2

1774. Ion Antonescu avea un umor al său plin de sarcasm și de ironie scă-părătoare. Într-o zi a găsit pe biroul său o cerere pentru înmormântarea unui preot pe afet de tun. Pe cerere a scris: Popă pe tun dracu-a mai văzut. Se aprobă!

Gheorghe BUZATU. România cu și fără Antonescu. Iași, 1991

Notă. Citind bancuri „istorice”, mi-am amintit de o glumă italiană din timpul războiului:

O maximă a lui Mussolini era scri-să cu litere mari pe faţada Palatului justiţiei: „Numai Dumnezeu poate înfrânge voinţa fascistă; oamenii și lucrurile niciodată!” Dar într-o noapte o mână necunoscută a scris alături, cu smoală, comentariul: „Să sperăm în puterea lui Dumnezeu!”

Un banc „tragicomic” a făcut însuși Mareșalul cu referite la propria persoană: „Aliaţii îmi cer să mă pre-dau. Să mă predau în mâinile cui? În mâinile rușilor? Asta e ca și cum mi s-ar cere să mă arunc dintr-un avion în plin zbor fără să mi se dea o parașută”.

1775. Nu va fi liniște și nu va fi drep-tate adevărată în lume cât timp nu se va face sau nu-și va face dreptate poporul român.

Mareșal Ion ANTONESCU. 23 martie 1941

1776. …Căci, hotărât, cuvântul e o făptură vieȘi mâna gânditoare vibrează când îl scrie!Victor HUGO, scriitor francez

(1802-1885)Notă. Păi, să vibreze, nu să tre-

mure!1776. Cea mai tragică moștenire

a dictaturii totalitare comuniste este mutilarea spiritului uman; jargonul partidului comunist a corupt percep-ţia adevărului și a realităţii.

Ion HADÂRCĂ, „Arena cu iluzii”1777. Încă nu am întâlnit un mol-

dovean care să recunoască faptul că, eufemistic vorbind, este incult. Moldoveanul se consideră deștept din născare și e convins că nu mai are nevoie să piardă timpul cu cititul cărţilor. Spune-i unui asemenea moldovean că mai are mult până a ieși din întuneric și ţi-l faci dușman pe viaţă…

Constantin TĂNASE. Moldove-nii și cultura. „Timpul”, 19 octombrie 2009

1778. Limba română nu poate fi lovită, ucisă, pângărită, înstrăinată.Ea este o lacrimă.Ea s-a născut greu ca orice sămânţă care are deasupra o piatră.Ea a fost o perlă în harababura fanariotă.În ea au intrat unii cu galopul lor barbar și au zis: „gata, am doborât-o, e o zdreanţă”, dar ea a rămas întreagă…Mai curată.S’a adunat ca argintul viu…Gabriel CHIFU. Adevărul și tri-

umful limbii române1779. Să păstrezi limba și s-o

ferești de stricăciune (…) este o acţiune educativă de importanţă naţională…

Alexandru PHILIPPIDE, lingvist român (1859-1933), Universitatea din Iași

Valentin Mândâcanu

Pagin= realizat= de Liliana POPU{OI

STAGIUNE JUBILIARĂSTAGIUNE JUBILIARĂ

„Luceafărul” – 50 de ani de istorie a teatrului„Luceafărul” – 50 de ani de istorie a teatruluiCu o istorie care a dat naștere la multe mi-turi și legende, adulat sau contestat, Tea-trul Republican „Luceafărul” marchează în acest an jumătate de secol de activitate.

Povestea „luceferiștilor” a început în 1960, odată cu revenirea de la Moscova a 20 de tineri frumoși, talentaţi și curajoși, șco-liţi la celebra școală rusească de teatru „Șciukin”, după estetica lui Vahtangov, care aveau să revoluţioneze arta teatrală din Republica Moldova.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Directorul general al postului de televi-ziune „Prime”, Petru

Jelihovschi, a infi rmat zvonurile, potrivit

cărora, „Primul Ca-nal” în Moldova

nu va transmite în curând nici o emisiune în limba rusă. El a răspuns astfel între-

bărilor cititorilor unui cotidian naţional de limbă rusă, care s-au arătat îngrijoraţi că în locul unor emisiuni de limbă rusă, cu audienţă mare, sunt transmise emisiuni în limba de stat.

Jelihovschi a dat asigurări că nimeni nu

va înlocui programele de limbă rusă cu

emisiuni în limba de stat, produse local.

„Astfel de zvonuri într-adevăr circulă în

societate. Ele sunt promovate în favoarea

unor interese, cineva benefi ciază de pe

urma acestor zvonuri. Vreau să-i liniștesc

și să-i asigur pe telespectatorii noștri că

nu există nici o tendinţă de dispariţie a

programelor de limbă rusă de pe postul

nostru de televiziune”, a completat direc-

torul “Prime”.

El a explicat că toate acţiunile postului

tv sunt în conformitate cu legislaţia în vi-

goare, adoptată în 2006, conform căreia

canalele audiovizuale ar trebui să crească

treptat numărul de transmisii de producţie

locală în limba de stat. „Fiind un post care

difuzează în întreaga ţară, suntem obli-

gaţi să respectăm legea. În ansamblu, pos-

tul “Prime” păstrează ciclul programelor

„Первого канала” și nu va infl uenţa radical

programul emisiunilor”, a spus Jelihovschi.

Potrivit aceleiași surse, postul TV „Pri-

me” va respecta și în continuare legile și

va ajusta până la minimul prescris numă-

rul de transmisii a programelor în limba

de stat, produse local, în conformitate cu

cadrul legislativ.

De ce postul de televiziune „Prime” transmite emisiuni

în limba de stat în locul emisiunilor în limba rusă?

În perioada 25-31 octombrie, la

Centrul Cultural “Gaudeamus” se

desfășoară săptămâna fi lmelor în

regia lui Andrei Tarkovski. Publicul

poate urmări în această perioa-

dă cele mai cunoscute lucrări ale

regizorului rus. În cei 25 de ani de

activitate cinematografi că, Andrei

Tarkovski a montat doar 8 fi lme,

însă acestea l-au adus în rândul

marilor regizori ai secolului XX.

Pelicula care l-a făcut pe Tarkovski cunos-

cut în toată lumea a fost prima sa lucrare

de lung metraj - «Copilăria lui Ivan». Filmul

a obţinut numeroase premii, printre care și

“Leul de Aur” la Festivalul de fi lm din Vene-

ţia. Pelicula «Andrei Rubliov» a intrat în lista

celor 100 cele mai bune fi lme din istoria

cinematografi ei. Un loc aparte în creaţia ar-

tistului îl ocupă ecranizările după renumiţii

autori contemporani de literatură fantastică

– Stanislaw Lem și fraţii Strugaţki: «Solaris»

și «Stalker». Pe lângă acestea, regizorul a

mai montat fi lmul autobiografi c «Oglinda».

Andrei Tarkovski a murit la 28 decembrie

1986 la Paris și a fost înmormântat la cimi-

tirul din Sainte-Genevieve-des-Bois.

Andrei Tarkovski a jucat un rol pivotal

în dezvoltarea cinematografi ei moderne

prin viziunea sa poetică și studiul asupra

timpului în fi lm (dezvoltat teoretic în car-

tea sa, „Sculpting in Time”). Născându-se și

profesând într-un regim opresiv, Tarkovski

s-a confruntat cu numeroase piedici de-a

lungul carierei sale (care, de altfel, se limi-

tează la 8 fi lme și câteva scurt-metraje - în

27 de ani).

Dacă nu aveţi o agendă prestabilită a

acestui sfârșit de săptămână, puteţi vedea

la Centru Cultural „Gaudeamus” trei fi lme

de excepţie, care încheie „Săptămâna fi l-

melor lui Andrei Tarkovsky” la Chișinău.

Este vorba de: „Андрей Рублев” (rus. )

– 29 octombrie; „Ностальгия” (rus. ) – 30

octombrie, și „Иваново детство” (rus.

) – 31 octombrie. Proiecţia fi lmelor începe

la ora 18.00.

CALEIDOSCOP

29 octombrie EvenimenteEvenimente* 1675: Leibniz folosește

pentru prima dată semnul ∫, pentru integrală

* 1787: Premiera operei “Don Giovanni” a lui W.A. Mo-zart, la Teatru Național din Praga

* 1814: A fost lansat, la New York, “USS Fulton”, primul vas de război cu aburi, pro-iectat de Robert Fulton

* 1863: A fost creat Comite-tul Internațional al Crucii Roșii

* 1923: Turcia devine repu-blică în urma dizolvării Imperiului Otoman

* 1928: “Graf Zeppelin” este primul dirijabil care a tra-versat Atlanticul, de la New York la Berlin

* 1947: Are loc, la București, în sala de festivități a Școlii Superioare de Război, pro-cesul intentat conducăto-rilor Partidului Național-Țărănesc, în frunte cu Iuliu Maniu

NașteriNașteri* 1507: Fernando Alvarez de

Toledo, Duce de Alba, poli-tician spaniol (d. 1582)

* 1816: Regele Ferdinand al II-lea al Portugaliei (d. 1885)

* 1875: Regina Maria a Româ-niei (d. 1938)

* 1885: Mihail Sorbul (Mihail Smolski), dramaturg și ro-mancier român (d. 1966)

* 1897: Joseph Goebbels, po-litician german (d. 1945)

* 1920: Ba-r u j B e -nacerraf, m e d i c a m e r i -ca n , l a -ureat al P r e m i u -lui Nobel

* 1924: Zbigniew Herbert, scriitor polonez (d. 1998)

* 1 9 4 0 : Fr i d a B o cc a ra , cântăreață franceză (d. 1996)

* 1946: Peter Green, cântăreț a m e r i c a n ( Fl e e t wo o d Mac)

DeceseDecese* 1268: Konradin von Hohen-

staufen, duce șvab (n. 1204 sau 1205)

* 1618: Walter Raleigh, explo-rator maritim, descoperitor și scriitor englez (n. 1552)

* 1829: Maria Anna Mozart, sora lui Wolfgang Amadeus Mozart și fi ica lui Leopold Mozart (n. 1751)

* 1901: Leon Czolgosz, anar-chist american, este exe-cutat pentru asasinarea președintelui american William McKinley

* 1911: Joseph Pulitzer, pu-blicist american, fondato-rul Premiului Pulitzer (n. 1847)

* 1992: Doina și Ion Aldea- Teodorovici, compozitori și cântăreți români

* 2003: Franco Corel l i , cântăreț italian (n. 1921)

SărbătoriSărbători* Ziua internațională a inter-

netului (2004)

* Ziua națională a Turciei

FILM

„Festin” cinematografi c pentru cunoscători – peliculele lui Andrei Tarkovski la Chişinău

Ion Aldea-Teodorovici s-a născut la 7 aprilie 1954, de Buna-Vestire, în or. Leova. Dra-gostea faţă de muzică, manifes-tată timpuriu, i-a fost cultivată de părinţi. De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea faţă de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai târziu. Și tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara și pianul. Fratele său, Petre Teo-dorovici, devenit și el compo-zitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion a fost mai mult „băiatul tatei”. Dar, ca și fi ul său Cristi, la numai zece ani, Ion a rămas fără tată.

Este înrolat în armata sovie-tică în orașul Zaporojie; aici, tâ-nărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare ama-tor de jazz-band care, într-o zi, a ascultat întâmplător, la radio, în cadrul emisiunii pentru ostași, cântecul „Crede-mă, iubire”, interpretat de Sofi a Rotaru și semnat de tânărul compozitor Ion Aldea-Teodorovici.

Doina Aldea-Teodorovici s-a

născut în anul 1958 în orașul Chișinău. Harul său artistic s-a manifestat încă din copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani și până în clasa a 8-a, Doina Aldea-Teodorovici participă la dublarea fi lmelor în româneș-te la Studioul “Moldova-Film”. Concomitent, studiază muzica în particular.

Timp de mai mulţi ani a lu-crat în calitate de profesoară de literatură universală la Institutul “Ion Creangă” din Chișinău.

Se căsătoresc în 1981. Tot atunci, duetul Doina și Ion este lansat la o seară de creaţie a po-etului Grigore Vieru. Fiind res-pins la radio și televiziune, Ion ia chitara în braţe și pornește împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei. A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice. Când era mai trist, scria muzică sacră.

Au militat pentru unirea Basarabiei cu România. Au optat pentru revenirea la limba română și grafi a latină. Soţii Ion și Doina Aldea-Teodorovici sunt

primii care în anii ‘90 au cântat despre limba română, Emi-nescu (pe care l-au reintrodus astfel în cultura din Republica Moldova).

La 27 august 1991, Ion și Doi-na Aldea-Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Indepen-denţă la Marea Adunare Naţio-nală, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: “Vin aici direct din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chișinău, să vă aduc salutul libertăţii noastre”.

În mai 1992, împreună cu poeţii Grigore Vieru și Adrian Păunescu, au cântat în faţa luptătorilor din războiul de la Nistru, pentru a le ridica mo-ralul. S-au afl at la o distanţă de circa 300 de metri de tancurile și lunetele inamicilor.

Soţii Aldea-Teodorovici au murit în urma unui accident rutier de pe șoseaua DN2 în noaptea de 29 spre 30 octom-brie 1992. Era însărcinată și aștepta o fetiţă. Au lăsat în urmă un copil de numai 10 ani, Cris-tian, care continuă activitatea muzicală a părinţilor.

Au format un cuplu perfect, în viaţa de zi cu zi și acasă și așa rămân în amintirea noas-tră pentru totdeauna. Piesele lor dăinuie și azi și ne înfi oară

la fel cum o făceau acum 20 de ani. Veșnică să le fi e amin-tirea.

Dumnezeu să-i odihnească în lumea celor drepţi.

ACUM 18 ANI

Au încetat să bată două inimi gemene – Ion şi Doina Aldea-Teodorovici

29 OCTOMBRIE 2010 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Electoral

– În octombrie se îm-plinesc 20 de ani de la aprobarea „Programu-lui de trecere la econo-mia de piaţă reglemen-tată”. Autorii acestuia credeau că Republica Moldova va avea nevo-ie de 1-1,5 ani pentru a îndeplini programul. Au trecut douăzeci de ani, însă continuăm să avem o economie în tranziţie. Sunt prea difi cile proble-mele pe care nu le poţi rezolva într-un an-doi sau nu am fost capabili să ne aliniem la standar-dele și valorile economi-ei de piaţă?– N-aș spune că, fi ind

o economie în tranziţie,

ea nu este o economie de

piaţă. Până la urmă, sunt

toate elementele pentru a

o considera economie de

piaţă. De ce totuși suntem

încă în tranziţie? Probabil,

există mai mulţi factori.

Este foarte ușor totuși să

distrugi sistemul sovietic

centralizat care a existat,

dar este mult mai greu să

schimbi mentalitatea oa-

menilor și să apară antre-

prenoriatul. Aduceţi-vă

aminte cum au fost anii

‘90, ce însemna atunci să

faci o afacere. Toţi încercau

să găsească avantaje în

dezavantajul altora.

Dacă vorbim despre

schimbări, din păcate se

putea și mai mult, aceas-

ta demonstrează studiile

care se fac. Un exemplu

în acest sens este studiul

„Doing business”, elabo-

rat de Banca Mondială. În

topul ce cuprinde 183 de

ţări, Republica Moldova re-

cuperează câteva locuri în

fi ecare an la unele capito-

le, dar la altele, din păcate,

rămâne constant sau chiar

cedează. După ușurinţa cu

care se fac afacerile, Mol-

dova este plasată pe locul

94 și a avut o creștere de

14 poziţii, dar totuși rămâ-

ne foarte mult de recupe-

rat. La capitolul „pornirea

unei afaceri” suntem pe

locul 77, la ușurinţa de ob-

ţinere a permiselor pentru

construcţie și certifi catul

de urbanism – 161, la tot

ce presupune procedura

de angajare și relaţia sa-

lariat-patron – 141, pro-

tecţia investitorilor – 109.

Concluzia ce derivă din

acest studiu este că teme-

le pe acasă nu prea le-am

făcut. Am rămas corigenţi,

restanţieri la foarte multe

capitole.

Este inacceptabil, dacă

vreţi, faptul ca permisul de

construcţie și certifi catul

de urbanism să-l obţii în 30

de zile. De fapt, pe hârtie e

30 de zile, dar cu adevărat

de la 30 de zile până la un

an. Permisul de construcţie

și certifi catul de urbanism

sunt uneori elementele

principale pentru a porni

o afacere. Sunt elemente-

le care presupun succesul

unei afaceri. Este inadmi-

sibil ca un investitor mare,

care vine ca să construias-

că o fabrică, să se încurce

în toate instrumentele bi-

rocratice de la primărie și,

probabil, nu e primăria de

vină, e vorba de toate pro-

cedurile regulatorii care

sunt prevăzute de legisla-

ţie. Sunt ţări unde aceste

permise le perfectezi prin

Internet în 3-4 zile.

– Credeţi că este partea de „vină” și a mediului privat? – Este, probabil, și vina

lor că nu au găsit modalita-

tea de dialog cu statul, dar

și de cooperare cu autori-

tăţile statului. Nu au venit

cu cele mai bune practici și

argumente pentru a con-

vinge autorităţile statului

că anume așa trebuie făcu-

te lucrurile.

Dialogul s-a intensifi cat

doar în ultima perioadă

de timp. Am fost martor

la crearea Asociaţiei In-

vestitorilor Străini, Came-

rei americane de comerţ,

acum a Asociaţiei Oameni-

lor de Afaceri din Moldova

și vreau să spun că doar

în timp se intensifi că dia-

logul. Doar de câţiva ani

Ministerul Economiei este

atât de deschis și creează

consilii consultative și nu

de formă, cum era cândva

un consiliu consultativ pe

lângă primul ministru. Și

ministrul Economiei actu-

al, care s-a degrevat, și cel

anterior, au avut o atitudi-

ne mai productivă de dia-

log și de acceptare a pro-

punerilor parvenite de la

oamenii de afaceri sau de

la asociaţii.

Dacă oamenii de afaceri

vin cu soluţii bune și auto-

rităţile statului nu îi ascul-

tă sau nu se lasă auziţi, așa

cum ar trebui, de ce mediul

de afaceri să nu discute cu

organizaţiile internaţiona-

le care au infl uenţă asupra

autorităţilor, cum ar fi , de

exemplu, Fondul Monetar

Internaţional, care prin

experţii săi, ulterior, își fac

notele astfel ca politicile

sau reformele să fi e lua-

te în considerare de către

stat. Și aici vă pot da un

exemplu. Noi trâmbiţăm

de foarte mult timp despre

restituirea TVA. Este o pro-

blemă mare, în special pen-

tru Chișinău și Bălţi. În vară

și primăvară am discutat

foarte mult cu experţii FMI,

ca ulterior Fondul Monetar

Internaţional să pună pe

masa Guvernului ca și obli-

gaţie, ca și un element de

evaluare a performanţelor

Guvernului, solicitarea ca

acesta să modifi ce legisla-

ţia privind restituirea TVA.

Din păcate, referendumul

și campania electorală au

oprit acest proces, dar deja

în ministere circula un pro-

iect de liberalizare a pro-

cedurii de restituire a TVA.

Și asta datorită faptului că

s-a implicat FMI.

Oamenii de afaceri ar

trebui să încerce să aducă

expertiza, argumentele ne-

cesare pentru a-i convinge

pe acești experţi, care nici

nu trebuie convinși, căci

cunosc foarte bine regulile

unei economii de piaţă.

– Uneori oamenii de afa-ceri spun: nu vrem să ne ajute statul, important să nu ne încurce. Cum totuși să convingi au-torităţile statului ca să ajute mediul de afaceri?– Dacă, de exemplu, am

veni și am spune autorită-

ţilor că liberalizarea circu-

laţiei terenurilor agricole

este un element important

în atragerea investiţiilor și

ne-am limita doar la aceas-

ta, autorităţile ar putea să

dea din cap și să spună, da,

așa este și, în fi ne, s-ar pu-

tea să nu facă nimic. Însă

dacă vom veni cu un stu-

diu care arată că Republica

Moldova și Ucraina sunt

singurele ţări din Europa,

unde investitorii străini

nu au dreptul să cumpere

terenuri agricole, proba-

bil vom fi auziţi. Și atunci

când vorbesc de investitori

străini nu mă refer anume

la companii străine, dar

și la cele moldovenești

cu capital străin, ceea ce

este și mai grav, deoarece

încălcăm toate regulile și

discriminăm companiile

în funcţie de capital și mai

încălcăm și alte legi, cum

este cea a investiţiilor stră-

ine. Guvernul, probabil,

va da ascultare când vom

veni cu studii clare, exper-

tize și exemple. Republica

Moldova a pierdut investi-

tori mari și aici dau exem-

plu compania italiană de

producere a încălţămintei

GEOX, care, din cauza că a

intrat în mrejele legislaţiei

în privinţa terenurilor pe

care le solicita pentru con-

strucţia fabricii, a plecat,

după ce a stat trei-patru

luni și nu a reușit să rezol-

ve nimic.

Dacă cineva ar veni să

construiască o fabrică și

în Chișinău nu găsește

7-10 hectare, va încerca să

o construiască undeva la

marginea orașului, în sub-

urbii, unde sunt terenuri

agricole. Cum cumpără?

Ce face el? Procedura de

schimbare a destinaţiei te-

renurilor durează doi ani,

deși, potrivit legislaţiei,

ar trebui să dureze două

luni, și se fi nalizează cu o

decizie la nivel la Guvern

privind schimbarea desti-

naţiei terenului.

Și dacă venim cu o ex-

pertiză clară și arătăm cât

pierde Moldova, și dacă

obţinem și sprijinul unor

structuri internaţionale,

organizaţii donatoare, aso-

ciaţii ale oamenilor de afa-

ceri la nivel internaţional

sau Banca Mondială, care

vin cu expertiza lor, odată

rezolvi problema.

– La lansarea AOAM a fost apreciată expertiza succintă a stării econo-miei pe care aţi făcut-o. Aveţi și soluţii la proble-mele elucidate?– Ministrul Economiei

este o persoană foarte in-

teligentă ca să înţeleagă

că mediul de afaceri este

acela unde se trăiesc avan-

tajele și dezavantajele le-

gislaţiei. Mediul de afaceri

trăiește efectiv afacerea și

de cine altcineva ar trebui

să asculte Guvernul, mai

ales dacă mediul de afa-

ceri, prin asociaţiile sale,

vine cu expertizele și stu-

diile necesare. Și, mai

ales, dacă acele aso-

ciaţii se consolidea-

ză cu adevărat și

reprezintă o pon-

dere foarte mare.

Bunăoară, Asoci-

aţia Investitorilor

Străini reunește

un număr de 15-16

membri, dar reprezin-

tă 70 la sută din totalul in-

vestiţiilor străine.

Închipuiţi-vă că în Asoci-

aţia Oamenilor de Afaceri

vor fi vreo 30 de membri,

oameni de afaceri din Mol-

dova și manageri de suc-

ces, aceștia ar reprezenta

60-70 la sută din întregul

mediu de afaceri. Cum să

nu-i asculţi și de ce să nu-i

ai de aliaţi la realizarea re-

formelor ce sunt necesa-

re, mai ales că oamenii de

afaceri își aduc expertiza

și toate instrumentele ne-

cesare pentru a promova

unele reforme.

– Asociaţia Oamenilor de Afaceri a cărei direc-tor general sunteţi pune accentul pe promovarea unor programe și proiec-te de dezvoltare, iniţiati-ve legislative, promova-rea imaginii Republicii Moldova. Deci, mizaţi, în fond, pe dialog și im-plicare?– În ultimul timp dialo-

gul se intensifi că și spre

bucuria noastră autorită-

ţile statului tot mai mult și

mai mult dau ascultare oa-

menilor de afaceri. Nu că

s-a schimbat timpul afară,

dar există și o schimbare

în mentalitatea oamenilor,

până la urmă vin guver-

nanţi mai tineri, mai bine

pregătiţi, vin din mediul de

afaceri. Cei care vin acum

înţeleg foarte bine ce în-

seamnă să faci o afacere.

– AOAM s-a lansat în momentul în care se vorbește tot mai insis-tent despre schimbarea modelului economic. Probabil, aceasta va fi preocuparea inclusiv a oamenilor de afaceri în

următorii ani?Mediul de afaceri ar tre-

bui să sugereze statului

care ar fi cel mai prielnic

model pentru o dezvolta-

rea economică durabilă a

ţării. A menţiona că sun-

tem un stat bazat pe con-

sum, fără să punem ac-

centul pe altceva, cred că

e o extremă. Dar, până la

urmă, mediul de afaceri va

sugera, având expertiza

necesară și cea din exte-

rior, care este cel mai per-

fect model. Din păcate, nu

există un studiu care ar fi

acel model ce i s-ar potrivi

Moldovei sută la sută.

Poate ar fi cazul ca Mol-

dova să se transforme în-

tr-un stat tehnologizat în

domeniul agricol, luând în

considerare cererea mare

pentru produsele agroa-

limentare, care crește de

la an la ani. Toate studiile

arată că în fi ecare an se

dublează cererea la nivel

mondial și poate Moldova

ar trebui să pună accentul

pe dezvoltarea agriculturii

și implementarea tehno-

logiilor moderne, astfel ca

peste vreo cinci ani să de-

venim un furnizor impor-

tant de produse alimenta-

re din regiune.

Sau poate ar trebui să

fi m ţara care se bazează

pe servicii. Populaţia Mol-

dovei este bine pregătită,

cunoaște multe limbi, poa-

te facem în Moldova așa-

numitele call-center, cum

s-a făcut în India acum

20-30 ani, când veneau

companii străine și își cre-

au ofi cii, adică niște birouri

începând de la dispecerate

și terminând cu serviciile

de procesare a documen-

telor. Și atunci Moldova

se transformă într-un call-

center mare, ţinând cont

de globalizare și că, în fi ne,

companiile internaţionale

nu pot exista fără aceste

call-center.

Datorită poziţiei sale ge-

ografi ce, Republica Moldo-

va poate să joace rolul de

procesare a unor mărfuri,

bazându-se pe regimuri-

le de liber schimb de care

benefi ciază cu ţările din

Est și din Vest. Să creeze

unele platforme, nu este

neapărat de producţie, fi -

indcă, din păcate, nu avem

nici resurse minerale și nici

oameni care ar putea să

participe la un proces de

producţie de la a la z. Exis-

tă deja unele elemente de

procesare, „DRA Draexl-

maier Automotive” la Băl-

ţi sau Lear Corporation la

Ungheni.

– Lansarea unei asociaţii este poate cel mai ușor lucru, important este ce urmează. Puteţi să ne spuneţi și ce pași vor fi întreprinși de AOAM în perspectiva următoare pentru a-și atinge sco-purile declarate?– Una din acţiunile ime-

diate ale Asociaţiei va fi

constituirea unui grup de

experţi pentru a efectua o

diagnostică a fi scalităţii, a

tot ce presupun procedu-

rile regulatorii, tot ce ţine

de sectorul de telecomu-

nicaţii și energetic, care

sunt vitale pentru Repu-

blica Moldova. Va fi făcută

o analiză și punctate cele

mai importante probleme

care există în aceste do-

menii. Ne propunem să ve-

nim cu sugestii, poate prin

cooperare cu alte asociaţii,

astfel încât să existe un

mesaj comun, dacă vreţi

un program sau un ele-

ment mic al programului

pentru următorul Guvern.

Cele mai importante zece

probleme asupra cărora

să lucreze viitorul Guvern

pentru a porni unele refor-

me sau dezvolta unele sec-

toare ale economiei.

Vom discuta cu oameni

de afaceri, să vedem care

sunt metodele cele mai

bune de cooperare. Sun-

tem în proces de admitere

a noilor membri. Nu facem

un club al elitelor, dar sunt

chestiuni procedurale pe

care trebuie să le respec-

tăm, potrivit statutului.

Un alt element impor-

tant, pe care nu l-am re-

marcat în discuţie, este și

așa-numitul impact edu-

caţional. Din păcate, ob-

servăm că, în ultimul timp,

scade calitatea studiilor, în

general, și, în particular, a

studiilor economice și juri-

dice. Am participat la pro-

cese de recrutare și, cu re-

gret, am observat că sunt

persoane tot mai puţin și

mai puţin pregătite, dar cu

pretenţii foarte mari la ni-

vel de salarii și la nivel de

condiţii. Și atunci cu sigu-

ranţă ne vom implica și în

acest proces educaţional,

prin promovarea talente-

lor la instituţii, prin crearea

împreună cu mediul profe-

soral, cu mediul academic

a unor centre de analiză

economică sau juridică în

cadrul instituţiilor unde,

prin studii de caz, prin ana-

lize, se va încerca dezvolta-

rea unei alte mentalităţi a

studentului și a tânărului,

ca ieșind de pe băncile fa-

cultăţii să cunoască unele

chestiuni.

ANDRIAN CANDU:

AOAM va veni cu sugestii pentru AOAM va veni cu sugestii pentru programul viitorului Guvernprogramul viitorului Guvern

Interviu cu Andrian Candu, directorul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova

Succesele obţinute de că-tre Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informa-ţionale de Stat „REGISTRU” în doar câteva luni demon-strează profesionalismul și corectitudinea angajaţilor și sunt cea mai clară și veridi-că demonstraţie a efi cienţei activităţii acestei instituţii.

Am lansat programul de re-tehnologizare a sălilor de exa-minare și a procurării mijloace-lor de transport de examinare, dotate cu cameră de suprave-ghere, pentru a evita totalmen-te cazurile de corupere care pot apărea în acest proces.

Am reușit să păstrăm un preţ minim pentru elibera-rea permiselor de conduce-re de tip european.

În stare de fi nisare se afl ă lansarea programelor „Evi-denţa numerelor de înma-triculare a mijloacelor de transport”, prin care se va efectua comanda acestora în regim „ON-LINE”, precum și „Înregistrarea transpor-tului, certifi cat de înmatri-culare a transportului auto pentru folosinţă gratuită (comodat)” în regim „ON-LI-NE”.

Am reușit să le oferim mol-dovenilor de peste hotare po-sibilitatea de a obţine orice act de identitate, de la permis de conducere până la pașa-port biometric, fără ca aceștia să facă un drum la Chișinău, astfel reducând costurile pen-tru obţinere de 9 ori.

Am asigurat tinerii cu bu-letine și pașapoarte gratuite la prima documentare.

Împreună am reușit să ob-ţinem trecerea sub controlul statului a eliberării plăcuâe-lor de înmatriculare a mij-loacelor de transport auto, astfel contribuind la reduce-rea de circa două ori a preţu-lui de eliberare a acestora.

Benefi ciarii fi nali ai aces-tor acţiuni cu efect imediat și palpabil sunt toţi cetă-ţenii Republicii Moldova. Reieșind din legislaţia în vigoare, aspiraţiile demo-cratice europene ale Repu-blicii Moldova, și plurarita-tea de opinii declarată de postul de televiziune NIT. Solicităm postului de tele-

viziune NIT să ofere repre-zentanţilor Întreprinderea de Stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „RE-GISTRU” dreptul la replică în cadrul buletinului de știri.

Subsemnaţii, reprezentanţii colectivului Direcţiei

documentare mijloace de transport şi Direcţiei

documentare conducători auto din cadrul Întreprinderii

de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat

„REGISTRU” a MTIC

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE MASS-MEDIA DIN R. MOLDOVAColectivul Direcţiei documentare mij-loace de transport și Direcţiei docu-mentare conducători auto din cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurse-lor Informaţionale de Stat „REGISTRU” a MTIC condamnă încercările postului de televiziune NIT de a denigra activitatea acestei instituţii și a ministrului Tehnolo-giilor Informaţionale și Comunicaţiilor, Alexandru Oleinic, prin lansarea unor insinuări nefondate, executând astfel comenzile directe ale unuia dintre con-curenţii electorali. Regretăm că postul de televiziune NIT încearcă, astfel, să de-stabilizeze situaţia politică și socială din ţară, în speranţa obţinerii de dividende politice pentru patronii săi.

29 OCTOMBRIE 201010 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Delicii bune de uns pe pâineDelicii bune de uns pe pâine

Diverse

Fiecare gospodină acţionează după propria strategie atunci când afl ă, în ul-tima clipă, că va avea oaspeţi fl ămânzi la masă, iar cratiţele sunt toate curate și puse la locul lor, frigiderul este aproape gol, iar prin cămară fl uieră vântul. To-tuși, cu un sortiment minim de produse, inventive și iscusite cum sunt, acestea se descurcă în orice împrejurări, cu mai mult sau mai puţin succes. Banala tigaie cu cartofi prăjiţi, tartinele și salatele pot astâmpăra foamea unor musafi ri inopi-naţi și nepretenţioși. Dar de ce să pășim neapărat și întotdeauna pe o cale banală? Chiar și tartinele ar putea deveni gustări de mare efect, dacă vom renunţa la tradi-ţionalul salam și cașcaval și le vom pregă-ti, de exemplu, cu diverse paste, creme, spume sau ziceţi-le cum vreţi, care se pot prepara destul de rapid, cu ce se găsește prin frigider. Prezentarea artistică rămâ-ne la discreţia gospodinei.

Ca ingrediente, putem folosi tot felul de brânzeturi, conserve, legume, pește. Important este că, în diverse combinaţii, adăugând alte ingrediente, obţinem de fi ecare dată preparate savuroase, cu un gust nou și neașteptat. Invariabil, acestea se combină foarte bine cu o halbă de bere sau un pahar de vin. Vom începe de la niș-te delicii cu brânză, cașcaval și ce mai gă-sim pe acolo. În primul rând, vă dau o re-ţetă care se bucură de un succes constant în familia mea.

Cremă cu două feluri de brânzăPentru cea mai reușită combinaţie, lu-

aţi în părţi egale brânză de vaci și brânză de oi (dar și brânză bulgărească, feta sau orice alt fel de brânză sărată). Însă, după cum v-am mai spus, în aceste reţete nimic nu este bătut în cuie. Dacă aveţi numai brânză de oi, folosiţi numai de aceasta,

dacă aveţi de vaci, e bine și așa, numai că va trebui s-o săraţi un pic. Cantităţi-le, iarăși, la discreţie, adică luaţi atât cât vă trebuie. Dacă pornim de la un pachet de brânză de vaci, luăm tot atâta brânză sărată, unu-doi căţei de usturoi, nu mai mult, o lingură-două de maioneză, ca să-i dăm preparatului o consistenţă cremoasă și puţin piper negru. Amestecaţi foarte bine și atât. Puteţi unge pasta pe pâine, dar, dacă aveţi, tăiaţi în două câţiva ardei dulci, nu prea mari, curăţaţi-i de seminţe și umpleţi-i cu această cremă. Combina-ţia cu ardei este demenţială și nu a lăsat indiferent pe nimeni până acum. (Ar fi o sugestie pentru fetele care vor să se mări-te.) Ornaţi frumos cu un moţ de mărar sau pătrunjel și, gata, avem un fel de mâncare pe masă.

Rămânem tot pe la brânzeturi, la o re-ţetă asemănătore, dar pe gustul adepţilor unor preparate ceva mai dietetice, adică mai puţin sărate.

Cremă picantă cu brânză de vaciAmestecaţi într-un castron 500 g de

brânză de vaci, 100 g de smântână și două linguri de ulei de măsline. Adău-gaţi doi căţei de usturoi tocat, puţin roz-marin și cimbru, de dorit proaspăt, sau jumătate de linguriţă de ierburi aromate de Provense, uscate. Puneţi sare și piper după gust. Acum, atenţie cum serviţi! Pu-neţi alături de cremă o farfurie mare cu legumele din care aveţi, tăiate beţișoare: castraveţi, morcovi, ardei dulci, tulpini de ţelină, gulii etc.

Dacă vă place mai mult cașcavalul de-cât brânza, și aici posibilităţile sunt neli-mitate, atâta doar că acesta conţine mai multe calorii, deci, nu exageraţi. Pentru ca pasta cu cașcaval să aibă o consistenţă mai omogenă, acesta trebuie ras fi n, pe răzătoarea cu găuri mici.

Pastă de caşcaval cu nuciAmestecaţi cașcavalul ras cu nucile

sfărmate, puţin usturoi și maioneză, totul după gust. Dacă vreţi să serviţi oaspeţilor o gustare spectaculoasă, umpleţi cu acest preparat ardeii întregi, fără cotor și daţi-i pentru un timp la frigider. Tăiaţi apoi ar-deii cu grijă, în felii ceva mai groase, și aranjaţi-i cât mai decorativ pe o farfurie. Puteţi folosi ardei de diferite culori. Dar

pasta va fi la fel de bună și pe felii subţiri de pâine neagră.

O variantă de alternativă se pregătește din aceleași ingrediente, dar înlocuind nucile cu ouă fi erte, rase la fel de fi n.

Tot o cremă de cașcaval și în cele ce ur-mează, doar că aceasta este ceva mai pi-cantă și are o consistenţă mai spumoasă. Pe felii de baghetă, cu susan sau amestec de seminţe, este un deliciu.

Spumă de caşcaval cu hreanAmestecaţi 200 g de cașcaval cu 3 lin-

guri de hrean ras, o jumătate de măr și 2 ouă tari, mărunţite. Adăugaţi o linguriţă de muștar, 3 linguriţe de maioneză, sare și piper după gust, omogenizaţi bine și daţi „spuma” obţinută la frigider, pentru 10-15 minute.

Salată de ou pe pâinePasaţi sau daţi pe răzătoare 2-3 ouă

fi erte tari. Mai adăugaţi puţin cașcaval ras, o lingură de maioneză, puţin piper și, la dorinţă, un căţel de usturoi tocat. Puneţi amestecul pe felii de pâine prăji-tă, înmuiate în prealabil în ou bătut cu o lingură de lapte.

La fel de bune sunt și pastele din legu-me. Veţi obţine gusturi deosebite, dacă vă veţi obișnui să combinaţi cu îndrăz-

neală produsele, să adăugaţi, de fi ecare dată, ceva nou, care să confere mâncăru-rilor obișnuite o notă aparte. Este și cazul reţetei următoare, o pastă de fasole cu mirodenii, despre care am putea spune că este obișnuita fasole bătută, dacă nu ar avea acele câteva accente care să facă diferenţa.

Pastă de fasole cu mirodenii

Dacă aveţi fasole fi artă în ajun, este foarte bine, dacă nu – o puteţi folosi pe cea din conservă, scursă foarte bine. Pa-saţi fasolea într-un castron. Pregătiţi o pastă din 3 căţei de usturoi, 2 linguri de ulei, sare piper, cimbru și adăugaţi-o la fasole, amestecând bine. Mai puneţi și doi morcovi rași, cruzi, pătrunjel tocat și omogenizaţi compoziţia. O puteţi servi pe pâine sau alături de legume crude.

Despre pasta Guacamole din avocado am mai pomenit anterior, dar lucrurile bune nu este păcat să fi e repetate, mai ales că în fi ecare reţetă există și mici dife-renţe de detalii.

GuacamolePasaţi într-un castron 5-6 roșii mijlocii,

o ceapă tocată mărunt, un ardei iute, de asemenea, tocat, apoi adăugaţi 2-3 fructe de avocado și pasaţi în continuare, până obţineţi o pastă omogenă, pe care o po-

triviţi de sare și o acriţi, după gust, cu suc

de lămâie. O puteţi consuma pe pâine, dar

și ca umplutură pentru roșii nu prea mari,

din care aţi scobit miezul cu o linguriţă.

Într-un fi nal, puţin pește care, dacă e să

le dăm crezare specialiștilor, ne face mai

inteligenţi, dar și mai sănătoși. Eu prepar

destul de des o cremă pe bază de pateu

de sardele (așa-zisele șprote), care poa-

te fi consumată ca atare, însă, cu puţin

efort, putem obţine un preparat savuros

pentru niște tartine apetisante cu pâine

de secară.

Cremă din pateu de sardelePuneţi într-un bol o cutie de pateu,

adăugaţi aproximativ 50 g de cașcaval ras

foarte fi n, puţin unt moale (la dorinţă),

suc de lămâie și puţin piper măcinat. Pu-

teţi folosi pâine prăjită în prealabil.

A doua reţetă se prepară din scrumbie

dezosată, la care putem adăuga diverse

ingrediente, după gust. Dacă este prea

sărată, ţineţi scrumbia câteva ore în apă

sau lapte rece.

Pastă de scrumbieMărunţiţi în mașina de tocat 2-3 scrum-

bii dezosate, apoi adăugaţi un morcov

fi ert, ras, 200 g de unt moale, 2 brichete

de brânză topită (de câte 100 g), puţin

mărar tocat și zeamă de lămâie.

O altă variantă ar fi amestecul de scrum-

bie cu nuci, un măr ras sau 1-2 ouă fi erte,

cu sau fără unt. Adăugând mirodenii, veţi

obţine nuanţe gustative noi. Încercaţi di-

verse combinaţii, până veţi ajunge la re-

ţeta ideală pentru dumneavoastră.

Poftă mare tuturor!

Laura POPOVICI, FLUX

SFATURI UTILE

Călcatul rufelor Rufele pentru călcat vor fi bine umezite, dacă după ce le stropiţi, le lăsaţi să stea cel puţin două ore împăturite strâns;

Dacă talpa fi erului de călcat e murdară, frecaţi-o cu jumătate de lămâie pudrată cu sare fi nă;

Fierul va aluneca mai ușor peste rufe dacă îl încălziţi ușor și îl frecaţi pe talpă cu o lumâna-re. Apoi îl lustruiţi cu o cârpă moale;

Pentru a călca lenjeria sau o haină brodată, fără ca relieful ei să fi e apăsat, puneţi deasupra un prosop;

Dunga pantalonilor va deveni impecabilă dacă frecaţi dosul stofei cu o bucată de săpun uscat. Apoi îi călcaţi cu o cârpă udă, pe faţă;

Pentru ca o haină să-și piardă lustrul, vapori-zaţi-o cu apă amestecată cu oţet, apoi călcaţi-o cu o cârpă înmuiată tot în apă cu oţet;

Dacă aţi lăsat fi erul fi erbinte prea multă vreme pe o rufă și a lăsat o urmă îngălbenită, acţio-naţi rapid în modul următor: amestecaţi canti-tăţi egale de oţet, alcool, sare fi nă și săpun ras. Omogenizaţi-le bine și aplicaţi pasta obţinută pe haina arsă. Lăsaţi să acţioneze câteva minu-te, apoi clătiţi cu apă călduţă.

Dacă problema călcatului a fost cât de cât rezolvată, iar acum vă nemulţumește culoarea rufelor, citiţi sfaturile ce urmează:

Pentru a înviora lenjeria albă, ușor îngălbenită, e sufi cient să o clătiţi în decoct de ceai negru, de tei sau cicoare. Va dobândi o tentă plăcută și uniformă;

Foile de ceapă (100 de grame la un litru de apă) vor da o nuanţă ruginie;

Sucul de sfeclă sau de afi ne, diluat în apă, va imprima ţesăturii o nuanţă de roz sau violet-albăstruie;

Sucul de lămâie înviorează culoarea roșie (se pune un pahar de suc într-o chiuvetă de apă);

Amoniacul înviorează culoarea albastră (se pun trei linguri la un litru de apă).

Aranjarea sprâncenelor este una dintre cele mai subtile modalităţi de a-ţi lumina faţa. Este, de asemenea, unul dintre cei mai importanţi pași pe care trebuie să îi faci.

Sprâncenele diforme pot umbri niște trăsă-turi faciale fantastice, să nu mai spunem că re-aranjarea sau pensarea lor greșită îţi poate lua săptămâni să le corectezi cum trebuie. Sfaturile pe care le dau experţii cosmeticieni te vor ajuta să îţi menţii sprâncenele arcuite, aranjate și to-tuși să aibă un aspect natural.

Instrumentele de care ai nevoie: un creion special pentru sprâncene, de o culoare foarte apropiată de cea a fi relor, pentru a desena zo-nele rare, o perie de sprâncene, o pensetă de metal și o forfecuţă.

Pentru a vedea care este forma și grosimea lor naturală, lăsaţi sprâncenele să crească timp de o lună. Apoi, poziţionează-ţi peria în partea dreaptă a nasului astfel încât vârful său să fi e la baza sprâncenei, în mijlocul frunţii. Sprâncene-le tale ar trebui să înceapă în locul unde se ter-mină fi rele perieri. Apoi, aliniază peria cu mar-ginea exterioară a irisului. Locul în care peria întâlnește sprânceana, acolo aceasta trebuie să se arcuiască. La urmă, ţine peria pe diagonală de la nară spre colţul exterior al ochiului și până la sprânceană. Punctul în care peria se intersec-tează cu sprânceana este punctul unde aceasta ar trebui să se termine.

Folosind periuţa de sprâncene, mătură-le

în sus, spre frunte. Taie cu forfecuţa fi rele mai lungi decât linia naturală a sprâncenei. Periază fi rele de păr înapoi în poziţia lor naturală.

Stând la aproximativ 30 de centimetri de oglindă, pensează-ţi un rând de fi re din partea de jos a sprâncenelor, mergând dinspre nas la arc, apoi la tâmplă. Smulge fi rul întotdeauna în direcţia lui de creștere pentru a preveni crește-rea lor sub piele. Apoi pensează fi rele răzleţe de deasupra pleoapei. Nu smulge fi rele de dea-supra sprâncenelor, pentru că îţi poţi modifi ca forma lor naturală. Folosind un creion de sprân-cene, completează cu culoare spaţiile mai rare, în direcţia de creștere a părului.

CU CRATIŢA, DUPĂ FERICIRE

Îl cunoaștem ca dușman, însă stresul poate uneori să ne mobilizeze, să ne facă mai deștepţi, mai sociabili și să ajute organismul în lupta cu diverse afecţiuni gene-rate de o imunitate scăzu-tă, arată cele mai recente cercetări.

Stresul implică o mișcare de „trezire” a organismului, fi zic și psihic. Pe termen lung, acesta duce la epuizarea organis-mului și riscul apariţiei unor boli psiho-somatice.

Pe termen scurt: Ne mobilizăm fi zic mai bine, întrucât

stresul ne creează posibilitatea de a re-acţiona mai prompt la stimuli;

Crește rezistenţa fi zică. De exemplu, o situaţie stresantă ne poate activa ca-pacitatea de a funcţiona în mod optim chiar dacă nu ne-am odihnit sufi cient, nu ne-am hrănit sufi cient sau nu ne-am îngrijit adecvat;

Crește creativitatea și capacitatea de a găsi soluţii și de a ne mobiliza în funcţie de deadline-uri;

Procese cognitive precum gândirea și memoria sunt îmbunătăţite în astfel de situaţii, însă poate să apară și uitarea la termen (de exemplu, un examen pentru care am învăţat în condiţii de stres);

Crește nivelul de adrenalină.

Învaţă să gestionezi stresul!Folosește energia degajată de orga-

nism în astfel de momente în mod po-zitiv, pentru a găsi soluţii, pentru a te mobiliza mai bine și nu pentru a crea scenarii de panică pe care să le trăiești ca atare;

Chiar dacă nu simţi în astfel de mo-mente limitele organismului tău, aces-tea există. Acordă atenţie semnalelor și respectă-ţi corpul și mintea;

Nu folosi excitante nervoase când ești cu nervii încordaţi. Ele nu vor face decât să crească anxietatea și să scadă pute-rea de concentrare. Folosește resursele organismului tău și ai încredere în ele;

Relaxează-te. Uneori stresul aduce tendinţa de a căuta soluţii din interior, când te-ai descurca mult mai bine dacă ai vedea lucrurile în perspectivă. De exemplu, imaginează-ţi cum te vei gândi

peste 5 ani la un examen sau la o discu-

ţie cu șeful, pentru care acum te stresezi

foarte mult. Mai merită să te stresezi?

Nu lua decizii în condiţii de maximă în-

cordare dacă poţi evita acest lucru, mai

ales dacă ai tendinţa de a privi în astfel

de momente lucrurile doar raţional sau

doar emoţional. Încearcă să acorzi timp

pentru a putea lua o decizie în armonie

cu tine însăţi, nu sub presiunea eveni-

mentelor;

Nu intra în lupte emoţionale cu cei din

jur. Stresul poate scoate ce e mai rău din

noi, căci ne scad foarte mult pragurile de

toleranţă. Lasă discuţiile aprinse pentru

momentele când ești calm.

Nu mai reamintim funcţi-onalitatea gardului, o știe toată lumea. Ceea ce ni se pare mai interesant este efectul estetic al gardului care ne înfrumuseţează proprietatea, apărând-o, în același timp. Gardul poate fi , până la urmă, un punct de recunoaștere, mai ales în cazul caselor construite în același stil.

În ultimii ani observăm că tot mai mulţi proprietari preferă gar-durile aerisite care permit vizuali-zarea parţială a casei sau grădinii. Sunt la modă gardurile din piatră cu porţi mari din fi er forjat. Sunt foarte frumoase și vesele, mai ales practice în oraș. Cu siguran-ţă vă doriţi un gard din lemn mi-nunat sculptat, dar, din păcate, securitatea este pe primul plan și veţi opta pentru unul destul de înalt și destul de solid, fi e că e fă-cut din fi er sau bolţari, cărămidă tencuită și placată cu decoraţiuni. Pentru că orice s-ar spune, un gard de fi er este mai bun pentru securitate decât unul de lemn.

La ţară puteţi folosi cu încre-dere garduri de lemn deosebite atât prin formă, dar și culoare.

Dacă v-aţi hotărât să împrej-muiţi căsuţa de la ţară cu un gard din lemn, următorul pas este să vă hotărâţi ce fel de for-mă să aibă, pentru că trebuie să se asorteze perfect cu stilul casei și al grădinii.

Dacă aveţi o proprietate gen fermă sau o căsuţă din lemn cu mult teren în jur, puteţi opta pentru un gard făcut din șipci de lemn așezate orizontal la distanţă unele de altele după preferinţă.

Astfel de garduri le veţi întâlni cu precădere în America. Tot o soluţie pentru terenurile întinse sunt și gardurile din sârmă, pla-sa deasă în cadru de metal și cu stâlpi mari de fi er.

Gărduleţele din șipci de lemn așezate vertical având în partea de sus model sau dantelărie din lemn, vopsite, de cele mai multe ori în alb, sau verde sunt perfecte pentru căsuţe cochete, micuţe și cu grădină de fl ori, căsuţele en-glezești. Folosite cu precădere pentru delimitare și individua-

lizare, sunt folosite în zonele cu multe căsuţe, în comunităţile strânse și fără prea multe primej-dii.

Pentru proprietăţile afl ate în apropierea pădurii cele mai bune sunt gardurile electrice, pentru a ţine la distanţă animalele de ge-nul lupilor, urșilor, pisicilor sălba-tice.

Gardurile din cărămidă sunt mai scumpe decât cele din lemn, dar oferă aceleași servicii, mai ales dacă este vorba de o deli-mitare interioară, între grădina voastră și cea a vecinului. Pentru un efect estetic puteţi opta pen-tru un gard de lemn cu șipcile

așezate sub formă de plasă sau carouri.

Există și un tip hibrid de gard din lemn, de fapt o combinaţie între gardul cu șipci verticale și cel în formă de plasă, aproape două treimi sau trei sferturi de gard poate fi făcut din șipci ver-ticale, iar partea de sus cu model plasă, pentru un efect decorativ mai pregnant.

Oricum aceste garduri se pre-tează de minune pentru fl ori-le agăţătoare de genul iederii, zorelelor etc. Alegeţi cărămida, piatra sau fi erul pentru laturile casei sau grădinii care dau spre stradă.

Milioane de persoane au probleme cu sforăitul, însă nu la fel de multe recunosc că suferă de această afecţiune. Sforăitul nu este neapărat o problemă pentru persoana în cauză, cât pentru cei din jur, care nu de puţine ori ajung să piardă nopţile din această cauză. Dacă te numeri printre persoanele care doresc să scape de sforăit, afl ă ce trebu-ie să faci.

O persoană poate sforăi din mai multe motive, unele chiar medicale. Primul lucru pe care trebuie să îl faci atunci când sfo-răi este să identifi ci motivele din spatele acestei probleme. Așa o să îţi fi e mult mai ușor să găsești o rezolvare.

O simplă metodă de a scăpa de proble-mă este să folosești un dispozitiv antisfo-răit, pe care îl lași pe nas o întreagă noap-te. De asemenea, poţi folosi un inhalator cu mentol sau să pui o picătură de ulei esenţial de mentă pe pernă.

Sforăitul poate să apară și din cauza ră-celii, alergiilor, kilogramelor în plus sau din cauza apneei de somn. Alcoolul și me-dicamentele care duc la somnolenţă pot avea ca urmare, de asemenea, sforăitul, la fel ca și deviaţia de sept, astmul bronșic sau dormitul pe spate.

Dacă sforăitul este puternic, ar fi bine să mergi să faci un control, deoarece proble-mele medicale mai grave necesită trata-ment special.

De exemplu, dacă motivul este deviaţia de sept, este posibil să ai nevoie de o in-tervenţie chirurgicală. Dacă este vorba de kilogramele în plus, medicul te va ajuta și îndruma, astfel încât să poţi slăbi. Nu uita că o greutate foarte mare îţi poate crea numeroase probleme de sănătate, nu nu-mai să te facă să sforăi.

Doctorii sunt cei mai în măsură pentru a te ajuta. Ai grijă cu sforăitul, pentru că, dacă acesta persistă foarte mult, îţi poate afecta sănătatea.

O altă cauză este congestia nazală. În acest caz poţi folosi medicamente ca vaso-dilatatoarele nazale sau decongestionan-tele nazale. Poţi apela la remedii naturiste sau homeopate. Poţi folosi un inhalator cu mentol sau, așa cum spuneam mai sus,

poţi folosi ulei esenţial de mentă sau roz-marin, pe care să îl torni direct pe pernă.

De asemenea, încearcă să îţi controlezi alergiile pentru a reduce șansele să apară sforăitul. Poţi lua medicamente pentru a controla alergiile sau poţi folosi remedii na-turale. Vitamina C, ceaiul verde, seminţele de struguri și extractul de urzică sunt câte-va posibile medicamente naturale pe care le poţi încerca, însă cu acordul medicului.

Dacă o să iei în calcul aceste aspecte și o să încerci să îţi rezolvi problemele, persoa-nele de lângă tine îţi vor fi recunoscătoare. Dacă te întrebi de ce, încearcă să dormi și tu lângă o persoană care sforăie, în timp ce tu stai și te uiţi neputincios, încercând să prinzi câteva ore de somn înainte să sune ceasul.

SĂNĂTATE

Cauzele sforăitului şi tratarea acestuia

5 mici benefi cii ale stresului

Gardul din jurul casei

Sprâncene frumoase în 4 paşi

29 OCTOMBRIE 2010 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene ani-mate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.21,22 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.22,23 10.30 Telecinemateca. Cealaltă moștenitoare

Boleyn. The other Boleyn girl. Dramă SUA 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.47 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 Ep.14,15 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Ce vrăji a mai făcut nevasta mea. Bewitched Comedie . SUA 2005 22.40 Telecinemateca. Countdown: Armageddon. Acţiune . SUA 2009 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teles-hopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (roman-

ce) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 8:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Suspect fără memorie 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv

13:30 Promotor (r) 14:15 Zâmbete într-o pastilă, ep.9, anul II 14:45 Film: Impact iminent 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3859 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:25 - Profi t 19:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: BATE Borisov Sheriff Tiraspol 22:00 Fotbal Europa League: Steaua Utrecht 23:55 - Profi t 00:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 - Fot-bal Europa League 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 - Fotbal Europa League (r) 04:15 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Новости 6.10 Мультипликационный проект “Гора самоцветов” 6.35 Михаил Ульянов, Леонид Быков, Петр Щербаков в фильме “Добровольцы” 8.10 Василий

Меркурьев, Борис Чирков в фильме “Верные друзья” 10.00 Новости 10.10 Надежда Румянцева, Николай Рыбников в комедии “Девчата” 12.00 Новости 12.10 “Николай Добронравов. Нам не жить друг без друга” 13.10 “Спешите делать добрые дела”. Памяти Валентины Толкуновой. Концерт 14.45 Константин Хабенский, Елизавета Боярская в многосерийном фильме “Адмиралъ” 18.50 “Большая разница” в Одессе. Фестиваль пародий 21.00 “Время” 21.15 Премьера. Сергей Безруков, Дмитрий Дюжев в комедии “Каникулы строгого режима” 23.20 Премьера. “Легенды Ретро FM” 0.55 Николь Кидман, Эван МакГрегор в фильме “Мулен Руж” 3.00 Фильм “Как Майк: Уличный баскетбол” 4.35 Сериал “Спасите Грейс”

6.00 Respiro. Ver-suri de Eugenia Bulat. 6.10, 7.10,

8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publi-citate. 6.20 Etno Jazz Festival 2010. Retrospectivă. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.10, 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educa ţie electorală. 9.20, 16.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul fi nalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.35 Studio “Art plus” (rus.) 10.05 Documentar. “Veșmintele lumii”. 10.35 Film. “MICA PRINŢESĂ” (SUA, 1995). 12.05 Videoteca copiilor. 12.30 Svitanok. 13.00 Film. “BĂTRÂNII HOŢI” (URSS, 1971). 14.25 Fotbal. Liga Campionilor. “AC Milan” - “Real” (Madrid). 16.00 ȘTIRI. 16.30 O carte pentru tine. 16.40 Fii tânăr! 17.25 Documentar. “Global 3000”. 18.15 Documentar. “Bun venit la Arts 21”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Vector european. 20.30 Super loto “5” din “35”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 3.00 Alegeri 2010. Dezbateri. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 0.05 Docu-mentar. “Nemuritorul Seuthes”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 2.30 Focus. Magazin TV. 4.40 Cu noi la teatru. 5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleido-scop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment

10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Se-crete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Все без ума от Мэри” (США 1998) “There’s Something About Mary” fi lm artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 “Sfarsitul lumii” (SUA 2005) “Category 7: The End of the World” (ultima parte) fi lm artistic. 2:45 ”Calatorie periculoasa” (SUA 2006) „Broken Trail” (ultima parte) fi lm artistic. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30

LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 5 SUR 5 AFRIQUE 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRO-NIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 934 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Cartes sur tables 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire Népal, les soldats du toit du monde 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 PASSES TROUBLES / Fiction Episode 1/2 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ENTRE DEUX OMBRES / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AKOIBON / Cinéma 23:35 LE NÉGOCIANT / Court métrage 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV-5MONDE LE JOURNAL 00:50 CINÉMAS 01:40 LA GRANDE LIBRAIRIE 02:35 QUESTIONS A LA UNE 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 360° - GEO / Documentaire Népal, les soldats du toit du monde

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.20,21 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.21,22 10.30 Telecinemateca. Wanted.

Acţiune. SUA 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.46 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 13,14 20.50 Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Telecinemateca. Cealaltă moștenitoare Boleyn. The other Boleyn girl. Dramă SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 0 7 : 0 0 F i l m serial: Pe cuvânt de femeie (AP)

(romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima tele-novelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Călătorie în lumea legen-delor, partea I (r) 12:00 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.8, anul II 14:30 Film: Grădiniţa lui tăticu’ (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3858 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Fără teamă 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.17 00:00 Serial: Fringe, ep.20 01:00 Film: Fără teamă (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Apropo Tv (r) 04:00 - Serial: Moștenirea, ep.17 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.30 “Контрольная закупка” 11.05 Премьера.

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Давай поженимся!” 19.10 Юбилейный вечер программы “Поле чудес” 21.00 “Время” 21.30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.45 Комедия Марка Захарова “Формула любви” 1.20 Дэниел Дэй-Льюис в фильме “Боксер” 3.20 Никита Михалков в фильме “Станционный смотритель” 4.25 Сериал “Спасите Грейс” 5.05 “Дмитрий Харатьян. “По воле рока так случилось”

6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 1 8 . 5 0 , 1 9 . 3 0 ,

20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Grigore Vieru. Poezie și destin. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.10, 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educa ţie electorală. 9.20, 16.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul fi nalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.35 Zona liberă. 10.05 ARTelier. 10.35 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “Totten-ham” (Hotspur) – “Internazionale” (Milano). 12.10 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Rezumate. 12.30 Unda Bugiacului. 13.00 Film. “DEȘERTĂCIUNEA DEȘERTĂCIUNILOR” (URSS, 1978). 14.25 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “Benfica” (Lisabona) – “Olympique” (Lyon). 16.00 ȘTIRI. 16.30 Do-cumentar. “Veșmintele lumii”. 16.55 Miracolul dansului. 17.25 Svitanok. 18.15, 2.30 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Documentar. “Era de după petrol”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 3.00 Alegeri 2010. Dezbateri. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “CFR 1907” (Cluj) - “Bayern” (Munchen). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 4.40 Dor. Program muzical. 5.10 Versuri despre toamnă. 5.25 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

Profi laxie pina la 17:11. 17:00 Acces Direct cu Simona Gher-ghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter”

buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Перевозчик” (США, Франция 2002) “The Transporter” fi lm artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 Face the Pro. game show 2:00 Inchiderea programului, revizie tehnica

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30

CHRONIQUES D’EN HAUT 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 ESCAPADE GOURMANDE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 933 12:00 BELLE-BAIE / Fiction La vie, si fragile 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE... / Documentaire Nom d’une pipe 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIOLETTE ET FRANCOIS / Cinéma 16:40 MANON SUR LE BITUME / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 PASSES TROUBLES / Fiction Episode 1/2 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 1919-1939 LA DROLE DE PAIX / Documentaire 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:55 RENÉ / Fiction Episode 7 01:45 RENÉ / Fiction Episode 8 02:35 TEMPS PRÉSENT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 NAZIS, LA DERNIÈRE TRAQUE / Documentaire 01:00 Jeudi 4 Novembre 2010

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.19,20 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.20,21 10.30 Telecinemateca. Crimele

din Oxford. The Oxford murder Crimă. SUA 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.4 Ep.5,6 18.00 Serial. Luna. Ep.45 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 Ep.12,13 20.50 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Wanted. Acţiune. SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (roman-

ce) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film seri-al: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) Producţie: Telemundo, SUA, 2008 2009 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Serial: Om sărac, om bogat, ep.85, 86 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00

Știrile Pro Tv 13:30 După 20 de ani (r) 14:15 Zâmbete într-o pastilă, ep.7, anul II 14:45 Film: Călătorie în lumea legendelor, partea I 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3857 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Grădiniţa lui tăticu’ 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.16 00:30 Serial: Fringe, ep.19, anul I 01:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.85, 86 (r) 03:00 - Știrile Pro Tv din Sport 03:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 04:00 - Serial: Moștenirea, ep.16 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе у тро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.30 “Контрольная закупка” 11.05 Премьера.

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Гаражи” 22.30 “Большой куш” 23.30 Ночные новости 23.50 Премьера. “Врата” 0.45 Мерил Стрип, Дастин Хоффман в фильме “Крамер против Крамера” 2.25 Фильм “Братство танца”

6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50,

21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Evantai folcloric. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.10, 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educa ţie electorală. 9.20, 16.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul fi nalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.35 Documentar. “Memoria interzisă: Tian Anmen”. 10.25 Desene animate. “Micul vampir”. 10.40 Documentar. “Jurnale de călătorie”. 11.10 Film. “CONFESIUNILE UNUI ANONIM” (SUA, 2001). 13.00 Documentar. “Euromaxx”. 13.25 Film. “STR+INA” (URSS, 1977). 15.00 Mai În glumă, mai În serios. 16.00 ȘTIRI. 16.35 Festivalul-concurs “Tamara Ciobanu”. 17.25 Unda Bugiacului. 18.15, 2.30 Zona liberă. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Documentar. “B, de la Babilon”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 3.00 Alegeri 2010. Dezbateri. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “Rubin” (Kazan) - “Panathinaikos” (Atena). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. știri. 1.15 Vedete la bis! 4.40 ARTelier. 5.10 Festivalul Internaţional Serghei Rahmaninov. “Vocaliză de toamnă”. Recital M. Izman. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleido-scop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment

10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Ob-servator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Comanda la mine. divertisment 16:00 Observator 16:35 Жди меня. 17:45 Bun de cinste. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Миссия «Серенити»” (США 2005) “Serenity” fi lm artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Legile dreptatii” (SUA 1999) „When Justice Fails” fi lm artistic. 2:45 ”Calatorie periculoasa” (SUA 2006) „Broken Trail” (a doua parte) fi lm artistic. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30

LITTORAL 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 932 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Du sable dans l’engrenage ! 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 SHERPAS, LES VRAIS HÉROS DE L’EVEREST / Documentaire Au sommet 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 RENÉ / Fiction Episode 7 15:45 RENÉ / Fiction Episode 8 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉ-SENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 MARIE-LINE / Cinéma 21:10 LA SENTINELLE / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AFRIQUE(S), UNE AUTRE HISTOIRE DU XXE SIECLE / Documentaire Acte 1 : 1885-1944 - Le crépuscule de l’homme blanc 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 LA CARTE AU TRÉSOR 02:35 LE POINT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 SIMONE ET JEAN, CHRONIQUE DE LA COMPAGNIE RENAUD-BARRAULT / Documentaire

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 13,14 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15 Telecinemateca. Pact cu diavolul.

The devil’s advocate Mister. SUA 1997 14.00 Film indian 16.30 Telecinemateca. Idila de noiembrie. Sweet november. Dramă. SUA 2001 18.30 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 Ep.16,17 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Poate că. Defi nitely maybe. Comedie. SUA 2008 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film seri-al: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Esenţă pură (“Bare Essence”) (partea I) (AP) (dramă) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Dansează cu mine (“Dance With Me”) (12) (dramă) 23:15 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:15 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:15 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:45 Cinema ACASĂ: Dansează cu mine (r) (12) (dramă) 04:45 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Zâmbiţi, vă rog! 11:00 - AutoEx-pert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Pro-

funzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Rezumat Europa League 14:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.4, anul III 14:45 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Minciuni adevărate 23:30 Film: Fantomele de pe Marte 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 - Știrile Pro Tv (r) 03:00 - România, te iubesc! (r) 04:00 - Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 Auto-Expert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 - În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Олег Стриженов, Василий Лановой в приключенческом фильме “Приступить к ликвидации”. 1-я серия 8.00 “Dimineaţa

pe Prime” 9.15 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.55 Премьера. “Наталья Гвоздикова и Евгений Жариков. Рожденные революцией” 12.00 Новости 12.10 К юбилею артиста. Премьера. “Ален Делон. Мужчина на все времена” 13.10 Ален Делон, Жан-Поль Бельмондо в приключенческом фильме “Борсалино” 15.25 “ДОстояние РЕспублики: Вячеслав Добрынин” 17.35 Дмитрий Марьянов, Алексей Чадов в приключенческом фильме “Мираж” 19.10 Комедия Леонида Гайдая “Операция “Ы” и другие приключения Шурика” 21.00 “Время” 21.15 Премьера. Леонид Парфенов в новом проекте “Какие наши годы!” 22.35 “Прожекторперисхилтон” 23.10 “Что? Где? Когда?” 0.20 Премьера. Остросюжетный фильм “28 недель спустя” 2.00 Триллер “Влечение” 3.50 Любовь Орлова в комедии “Русский сувенир”

6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50,

21.30 Publicitate electorală. 6.20 Documentar. “O artă neo-bișnuită”. 7.20 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.25 Documentar. “Euromaxx”. 9.00 Magazinul copiilor. 9.30, 17.00 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul fi nalei naţio-nale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.45 Grigore Vieru. Poezie și destin. 10.30, 4.30 Portrete În timp. Petru Baracci, actor. 11.00 Documentar. “Cântecele deșertului”. 12.00 ȘTIRI. 12.10, 0.30 Documentar. “Global 3000”. 12.40 Perpetuum mobile. 13.10 Lumina adevărului. 13.55 Fotbal. Campionatul Naţional. “Zimbru” (Chișinău) - “FC Gagauzia”. Transmisiune de la Stadionul “Zimbru”. În pauză: știri. 15.50 ARTelier. 16.20 La mul ţi ani! Dedica ţii muzicale. 16.50, 5.00 O carte pentru tine. 17.20, 1.20 Templul muzicii. 18.15 Documentar. “Drumeţii”. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Erudit-cafe. 20.30 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.15 Film. “DESPĂRŢIŢI, DAR ÎMPREUNĂ” (SUA). 23.00 ȘTIRI. 23.30 “Am strâns toamnă după toamnă”. Spectacol muzical. Partea II. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Fotbal. Campionatul Naţional. “Zimbru” (Chișinău) - “FC Gagauzia”. 4.30 Portrete În timp. 5.10 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate. 7:30 “Tous a l’Ouest: Une aventure de Lucky Luke” (Franta 2007) desene animate. 9:00 “Operaţiunea

Monstrul” (Romania 1976) 11:00 “Un barbat, o femeie, si o banca” (SUA 1979) „ A Man, a Woman and a Bank” fi lm ar-tistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie si David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:00 Marele castigator. reality-show 16:00 Observator 16:45 „Benny Hill” (comedie) 17:00 Burlacul. reality-show 19:00 Observator 20:00 “Братья Гримм” (США, Великобритания, Чехия 2005) “The Brothers Grimm” fi lm artistic. 22:30 Comanda la mine. divertisment 0:00 Bun de cinste. divertisment 2:00 Observator 2:45 “Un barbat, o femeie, si o banca” (SUA 1979) „ A Man, a Woman and a Bank” fi lm artistic. 4:45 „Acasa la Coana Mare 2” (SUA 2006) „Big Momma’s House” fi lm artistic.

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30

JANGAL ENQUÊTE / Documentaire Madagascar, des millions partis en fumée 06:30 MEDITERRANEO 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 AFRIQUE PRESSE 08:00 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00 TiVi5MON-DE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - LE PETIT NI-COLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 11:00 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 DEJA VU 12:25 PAROLES DE CLIPS 12:30 ACOUS-TIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES ANIMAUX ET DES HOMMES / Documentaire Topolino est trop gras 15:50 ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CARAVANSERAIL / Divertissement 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 ARTE REPORTAGE 01:35 GEOPOLITIS 02:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 03:05 ACOUSTIC 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 04:30 CITE GUIDE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.22,23 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.23,24 10.30 Telecinemateca. Ce vrăji

a mai făcut nevasta mea. Bewitched Comedie . SUA 2005 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.48 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 Ep.15,16 20.30 Desene animate 21.00 Familia Dacia 21.15Telecinemateca. Pact cu diavolul. The devil’s advocate Mister. SUA 1997 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 0 7 : 0 0 Fi l m serial: Pe cuvânt de femeie (AP)

(romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasi-une (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Reîntâlnirea (“Un-discovered”) (12) (comedie) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:00 Cinema ACASĂ: Reîntâlnirea (r) (12) (comedie) 04:45 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Impact iminent (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00

Știrile Pro Tv 14:00 Fotbal Europa League 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3860 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 - Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Новости 6.10 Мультипликационный проект “Гора самоцветов” 6.35 Нонна Мордюкова, Евгений Киндинов в фильме “Молодые” 8.15 Элина Быстрицкая,

Сергей Бондарчук в фильме “Неоконченная повесть” 10.00 Новости 10.10 Анатолий Кузнецов в фильме “Белое солнце пустыни” 12.00 Новости 12.10 “Олег Табаков. Достояние республики” 13.05 Сергей Безруков, Дмитрий Дюжев в комедии “Каникулы строгого режима” 15.05 Константин Хабенский, Елизавета Боярская в многосерийном фильме “Адмиралъ” 19.10 “Большая разница” в Одессе. Фестиваль пародий 21.00 “Время” 21.15 Премьера. “ДОстояние РЕспублики: Вячеслав Добрынин” 23.30 Премьера. Брюс Уиллис, Холли Берри в фильме “Идеальный незнакомец” 1.20 Триллер “28 дней спустя” 3.15 Лоренс Фишберн в детективе “Иллюзия допроса” 5.00 Алиса Фрейндлих в фильме “Вальс”

6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 1 8 . 5 0 , 1 9 . 3 0 ,

20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Festivalul Internaţional Serghei Rahmaninov. “Vocaliză de toamnă”. Recital M. Izman. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.10 Votul tău 2010. Emisiune de educa ţie electorală. 9.20, 16.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul fi nalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.35, 1.15 Vector european. 10.25, 4.40 Festivalul-concurs “Tamara Ciobanu”. 11.15 Film. “O, DULCEA ȘI TANDRA MEA FEARĂ” (URSS). 13.00 Documen-tar. “Vrăjitorii lemnului”. 13.55 Film. “RĂPIREA AVIONULUI “SAVOY” (URSS-Polonia-Bulgaria, 1979). 15.20 La noi În sat. 16.00 ȘTIRI. 16.30 Erudit-cafe. 17.15 Respiro. Versuri de Ianoș Ţurcan. 17.25 Dor. Program muzical. 18.15 Documentar. “Global 3000”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Documentar. “O artă neobișnuită”. 20.30 Joker plus. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Respiro. 22.00, 3.00 Alegeri-2010. Dezbateri. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 0.00 “Am strâns toamnă după toamnă”. Spectacol muzical. Partea I. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. știri. 2.30 Miracolul dansului. 4.30, 5.40 Descope-ră Moldova. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Calei-doscop (desene animate, me-teo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani.

divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 10:00 „Scene de casnicie”. comedie 11:00 In puii mei. divertisment 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Сорокалетний девственник” (США 2005) “The 40 Year Old Virgin” fi lm artistic. 0:30 “Panica in Orient Express” (SUA 2000) “Death, Deceit and Destiny Aboard the Orient Express” fi lm artistic. 2:30 Observator 3:15 „Vanatorul de recompense” (Franta 1976) „L’Alpagueur” fi lm artistic. 4:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

05:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

05:30 EN PAYS DE... 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-NADA 09:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 COTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 935 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Moments de vérités 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 ESCAPADE GOURMANDE 13:30 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Vers un avenir incertain 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ENTRE DEUX OMBRES / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ENVOYE SPECIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RENÉ / Fiction Episode 7 22:45 RENÉ / Fiction Episode 8 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:55 PASSES TROUBLES / Fiction Episode 1/2 02:40 MISE AU POINT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 SOUFFLONS NOUS-MÊMES NOTRE FORGE / Documentaire

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek Next Ge-neration .Sez 10 Ep 18,19 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 5 Ep.19,20 10.30 Telecinema-

teca. Indiana Jones și templul morţii. Indiana Jones and the temple of doom. Aventuri 1984 13.00 Film indian 15.30 De-sene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.4 Ep.4,5 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realzată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 Ep.11,12 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Crimele din Oxford. The Oxford murders Crimă. SUA 2008 22.50 Telecinemateca. Ciuperci. Shrooms. Acţiune. SUA 2006 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Te-leshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosa-linda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de Acasă 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (roman-ce) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima tele-novelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Vice versa (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro

Tv 13:30 - Ce se întâmplă, doctore? (r) 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.6, anul II 14:30 România, te iubesc! (r) 15:15 Ser-viciul Român de Comedie (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3856 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.15 00:00 Serial: Fringe, ep.18, anul I 01:00 Film: Inamicul public 02:30 - Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - România, te iubesc! (r) 04:15 Serial: Moștenirea, ep.15 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.30 “Контрольная закупка” 11.05 Премьера.

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 Спецрасследование. “Наручники как лекарство” 23.30 Ночные новости 23.50 “Обмани меня”. Новые серии 0.45 Премьера. Комедия “Братья Соломон” 2.20 Триллер “Призраки” 3.55 “По следу снежного человека”

6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 1 8 . 5 0 , 1 9 . 3 0 ,

20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 La noi în sat. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.00 ȘTIRI. 17.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul fi nalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 17.30 Magazinele UEFA. 18.15, 2.30 Portrete În timp. Ion Puiu la 65 de ani. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Documentar. “Polinezia: Între cer și pământ”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educa ţie electorală. 22.00, 3.00 Alegeri 2010. Dezbateri. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Box. Campionatul Naţional. 0.00 Documentar. “Polinezia: Între cer și pământ”. 1.00 Programul zilei. Ca-lendar. 1.05 Moldova: aici [i acum. știri. 1.15 Fii tânăr! 4.40 Ghidul sănătăţii tale. 5.10 La obiect. 5.20 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleido-scop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Ne-atza cu Razvan si Dani. diver-

tisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 “Animalul” (SUA 2001) „The Animal” fi lm artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Миротворец” (США 1997) “The Peacemaker” fi lm artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 “Fugarele” (SUA 2005) „Caught in the Headlights” fi lm artistic. 2:45 ”Calatorie periculoasa” (SUA 2006) „Broken Trail” (prima parte) fi lm artistic. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

05:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

05:30 TELETOURISME 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 COTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 EN PAYS DE... 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 931 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Exercer son droit 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 LA DEMO-CRATIE DES MOI / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA CARTE AU TRÉSOR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 RENÉ / Fiction Episode 7 20:15 RENÉ / Fiction Episode 8 21:05 DECOUVERTE DES JARDINS DE SUZHOU / Documentaire 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Népal, les soldats du toit du monde 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:55 LE SECRET / Cinéma 02:35 CINÉMAS, LE MAGAZINE 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 UN BOMBARDIER NOMME LE LIBERTY LILY / Documentaire

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 5 NOIEMBRIE 6 NOIEMBRIE 7 NOIEMBRIE 4 NOIEMBRIE 1 NOIEMBRIE 2 NOIEMBRIE Luni 3 NOIEMBRIE

Miercuri

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 14,15 11.00 Telecinemateca. Poate că. Defi nitely maybe. Comedie.

SUA 2008 13.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.14 - 18 16.30 Concert. Ștefănel Roșcovan 18.30 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 Ep.17,18 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00Telecinemateca. Indiana Jones ultima cruciadă. Indiana Jones and the last crusade. Aventuri 1989 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film se-rial: Pe cuvânt de femeie (AP)

(romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ retrospectiva săptămânii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Esenţă pură (“Bare Essence”) (partea a II a) (AP) (dramă) 15:30 Film serial: Vic-toria (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Doamne de poveste emisiune prezentată de Olivia Steer 18:30 Campionatul mundial de dans (Mexic, 2010) 20:30 Cinema ACASĂ: Bo-dyguard (“The Bodyguard”) (12) (dramă) 23:15 La naiba, să poveștim (12) (divertisment) 00:15 Cinema ACASĂ: O nouă iubire (“Come Early Morning”) (12) (romance) 02:00 Cinema ACASĂ: Bodyguard (r) (12) (dramă) 04:00 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:45 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv щ Ce se întâmplă, doctore? 10:00 După 20 de ani 11:00 Film: Așa tată, așa fi u 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Apropo Tv 14:00 - Promotor

14:45 Film: O maimuţă grozavă 3 16:15 Film: Excursie cu surprize 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: V de la Vendetta 01:30 - Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Apropo Tv (r) 02:30 Film: O maimuţă grozavă 3 (r) 04:00 Film: Așa tată, așa fi u (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Олег Стриженов, Василий Лановой в приключенческом фильме “Приступить к ликвидации”. 2-я серия 7.40 “Как лисы

с курами подружились...” Мультипликационный фильм 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости 12.10 К юбилею артиста. Премьера. “Олег Меньшиков. В тени своей славы” 13.05 Олег Меньшиков в фильме “Покровские ворота” 15.25 “Большой куш” 16.20 “Между небом и землей”. Концерт Стаса Михайлова в Кремле 18.10 “Лед и пламень” 21.00 “Время” 21.15 Остросюжетный фильм “Люди Икс: Последняя битва” 23.05 Фильм “Жизнь по Джейн Остин” 0.55 Юозас Будрайтис, Нина Гребешкова в комедии “Фото моей девушки” 2.35 Сериал “Спасите Грейс” 4.05 “Пока все дома”

6.00 Respiro. Pic-tură. A. Alavaţchii. 6.10, 7.10, 8.15,

18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20 Documentar. “Triunghiul de aur sau Copiii lui Buda”. 7.20 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.25, 18.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul fi nalei naţi-onale Junior Eurovision Song Contest 2010. 8.45 Locuinţa mea. 9.15 Respiro. Program muzical. 9.30 Documentar. “Global 3000”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Abraziv. 12.00 NOVOSTI. 12.15 Moldovenii de pretutindeni. 12.45 Cinemateca universală. 13.00, 3.00 Mai În glumă, mai În serios. 14.00 Baștina. Magazin agri-col. 15.00 știri. 15.10 Cu noi la teatru. 15.40 La mul ţi ani! Dedica ţii muzicale. 16.15, 4.30 Duplex. Chișinău - Baku. Diplomaţia populară [i rolul ei În Întărirea relaţiilor dintre ţări. 17.20 La noi În sat. 18.30 Desene animate. “Micul vampir”. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Vedete la bis! 20.30 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.45 Fii tânăr! 22.35, 23.15 Film. “CEI 13 PRIETENI AI LUI OCEAN” (SUA, Australia, 2007). 23.00 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Abraziv. 5.15 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate. 7:30 “Ratatouille” (SUA 2007) dese-ne animate. 9:00 “Pistruiatul: Evadarea” (Romania 1973) fi lm

artistic. 11:00 Burlacul. reality-show 13:00 Observator 13:15 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) rezumat. 14:00 Marele castigator. reality-show 15:40 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 17:20 In puii mei. divertis-ment 19:00 Observator 20:00 “Военный ныряльщик” (США 2000) “Men of Honor” fi lm artistic. 22:30 Plasă de stele. Divertisment 0:00 Marele castigator. reality-show 1:30 “Aventurile lui Sebastian Cole” (SUA 1998) “The Ad-ventures of Sebastian Cole” fi lm artistic. 3:30 “Banditele” (SUA 2006) „Bandidas” fi lm artistic.

05:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

05:30 JANGAL ENQUÊTE / Documentaire Patagonie : terres à vendre 06:30 A BON ENTENDEUR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 CONTINENT NOIR 07:50 REFLETS SUD 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 LE CODE CH-ASTENAY 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MON-DE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 DEJA VU 12:25 PAROLES DE CLIPS 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:00 JOUR DE RUGBY 13:45 SUR MESURES Artisans du cuir 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Miss Madame 17:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MERE / Documentaire Aquitaine, de la vague à l’âme 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CERCLE ROUGE 00:15 TV5MONDE LE JOURNAL 00:25 LE JOURNAL DE LA TSR 00:45 TV5MONDE LE JOURNAL 00:55 AKOIBON / Cinéma 02:30 KIOSQUE 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 LA PATERNITE INCERTAINE / Documentaire La paternité incertaine

ANUNŢContabil-cumul

Tel.: 83-05-44mob. 069120253

SERVICII:Predarea limbii engleze

Tel.: 43-04-86, 067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi

pentru rute internaţionale,

cunoașterea limbilor engleză și franceză

este obligatorie. CV pe e-mail:

hotinat2@gmail.com

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRUPUBLICITATEA SOCIALĂ

Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publi-citate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publici-tate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imba-tabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 079707440

sau e-mail: publicitate@fl ux.md.sau e-mail: publicitate@fl ux.md.

PROIECTE ŞI SOLUŢII FINANCIARE PENTRU

UN BUSINESS DE SUCCESPreședinte Eduard RoșcaPreședinte Eduard Roșca

mob: 069984441mob: 069984441

Vicepreședinte Elena CatâșevVicepreședinte Elena Catâșevmob: 079709825mob: 079709825

Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, or. Chișinăuor. Chișinău

Birou: +373 22/ 24 00 26Birou: +373 22/ 24 00 26e-mail: cdamoldova@gmail.come-mail: cdamoldova@gmail.com

pagina web: sfaturi.bizpagina web: sfaturi.biz

TRANSPORT DE MĂRFURITRANSPORT DE MĂRFURI

GSM: 069350050GSM: 069350050Până la Până la 3,5 3,5 tonetone

calitativcalitativrapidrapid

ieftinieftin

29 OCTOMBRIE 201012 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Muzeul Naţional de Etnografi e și Istorie Naturală a aniversat, pe 24 octombrie, 121 de ani de la fondare. Cu această ocazie au fost organizate un șir de mani-festări cultural-artistice în cadrul cărora au fost puse în valoare exponatele muzeului, dar și activităţile pe care le desfășoa-ră. Mai mult, în acest an s-a pus accentul pe relaţia dintre public și muzeu, fi ecare vizitator fi ind tratat ca un prieten al instituţi-ei sau invitat să facă parte din această categorie. Mai multe detalii ne dă Valentina Onofre-escu, șefa Secţiei „Expoziţii și activităţi culturale”. Unul dintre evenimentele care au confe-

rit un spirit sporit atmosferei de sărbătoare la Muzeul Naţional de Etnografi e și Istorie Naturală a fost deschiderea expoziţiei jubiliare a Nadejdei Vidrașcu, o expoziţie în care au fost incluse lucrări croșetate - croșetă tradiţională și modernă. „Este o expoziţie care include 86 de lucrări: feţe de masă, mileuri, ikebane, care sunt, la rândul lor, brodate, croșetate și pictate. Nadejda Vidrașcu este membru al Uniunii Meșterilor Populari și al Academiei de Arte Tradiţiona-le din România, mai deţine și titlul onorifi c de meșter faur. Ea și-a expus lucrările la multe expoziţii naţionale și internaţionale în Germania, România, Franţa și Italia. Ma-joritatea lucrărilor din această expoziţie nu au mai fost expuse niciodată, fi indcă au fost executate în ultimii ani. Ultima dată acest meșter și-a expus lucrările în muzeul nos-tru în 1993 și multe din acele lucrări sunt vândute. Ceea ce vedeţi aici sunt lucrări unicat, nici o lucrare nu se repetă, motivele ornamentele sunt inventate și executate de autor. Nadejda Vidrașcu consideră că nu e interesant să facă de două ori aceeași

lucrare și ne-a mai spus că peste cinci ani, la o altă aniversare a ei, va expune în muzeul nostru lucrări noi. Lucrările acestui meșter popular le puteţi vedea până în luna noiembrie”, ne-a povestit Valentina Onofreescu.

O altă expoziţie, este vorba de o ma-nifestare interactivă, care și-a propus să fi e un barometru al relaţiilor dintre muzeu și vizitatori, a fost expoziţia „Muzeul nostru în viziunea publicului”, care a fost lansată pe 24 octombrie. „Este o expoziţie care se desfășoară la propunerea Tatianei Tihmanovschi, directorul adjunct pe activităţi a muze-ului. Ea a anunţat vizitatorii muzeului să realizeze lucrări pentru o expoziţie. În consecinţă, vizitatorii noștri fi deli au prezentat lucrări de pictură, fotografi i, acuarelă, grafi că. Această expoziţie va avea loc și la anul. La ea au participat activ cu lucrări elevii de la școala de arte plastice „Alexei Stârcea”, împreună cu pedagogii Olga Roșca și Serghei Sulin, Cen-trul de Educaţie Estetică „Lăstărel”, Eugen Popovici, facultatea Jurnalism și Știinţe ale Comunicării de la USM și Liubomir Ţurcanu, fotograf. Pictorul Victor Creţu a donat o lucrare care înfăţișează clădire a muzeului nostru, iar publicistul Andrei Viziru, la fel, ne-a dăruit o fotografi e cu clădire a muzeu-lui”, a mai povestit Valentina Onofreescu.

De asemenea, în cadrul manifestărilor dedicate aniversării de 121 de ani, care au avut loc la 24 octombrie, a fost vernisată și expoziţia „Intră în istorie dăruind muze-ului un obiect”, eveniment la care au fost prezente și persoanele care, prin donaţiile lor, sporesc fondul de exponate al muze-ului. „De fi ecare dată, în cadrul sărbătorii Ziua Muzeului, organizăm o expoziţie cu obiecte dăruite de vizitatori. Aceste expo-nate sunt prelucrate, restaurate, adaptate condiţiilor pe care le necesită o piesă de muzeu. Și anul acesta am primit foarte multe donaţii, iar donatorii au devenit

prietenii muzeului nostru. Avem donaţii de la Elizaveta Saviţchi, care ne-a dăruit ouă de struţ încondeiate. Ana Bigot a făcut o donaţie importantă pentru muzeul nostru - un planimetru polar. Noi în muzeu mai avem o expoziţie de hărţi etnografi ce și istorice, care va dura până la 7 noiembrie. Și Ana Bigot, vizitând expoziţia hărţilor, ne-a spus că are acasă un obiect pe care o să ni-l aducă, este o piesă unicat, provine din Anglia, de prin anii 1860-1870 și va intra în colecţiile muzeului nostru alături de hărţile pe care le avem în patrimoniu. Altă donaţie pe care am primit-o vine de la elevii școlii din Săseni, Călărași, împre-ună cu profesoara Larisa Cojocari, care au devenit demult prietenii muzeului nostru și la fi ecare sărbătoare ei vin cu o donaţie din localitatea lor. Un admirator al artei tradiţionale este și Veceaslav Damir din Cruzești, de la el am primit 30 de piese din gospodărie: cântar, de care muzeul avea mare nevoie, ferestrău, pilă pentru tăierea pietrei cât și pentru modelarea lemnului, obiecte de tâmplărie, de care muzeul avea nevoie pentru expoziţia „Gospodăria sătească” etc. Galina Copteva, meșter po-pular fl orist, a dăruit muzeului un tablou nemaipomenit, intitulat „Valurile mării”, realizat din puf de plop, meșterul Nadeja Vidrașcu a dăruit muzeului o plapumă pentru fotoliu, Victoria Rusu ne-a dat o icoană „Ruga lui Iisus”, brodată. Pictorii Ion Mustaţă și Victor Creţu au donat muzeului două tablouri înfăţișând biserici. Vreau să menţionez că noi facem tot posibilul să stabilim și să păstrăm cu vizitatorii noștri o relaţie de prietenie și îi îndemnăm să colaboreze cu noi, această colaborare este benefi că atât pentru noi, cât și pentru ei”, ne-a mai spus Valentina Onofreescu, șefa Secţiei „Expoziţii și activităţi culturale” a Muzeului Naţional de Etnografi e și Istorie Naturală.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Siesta

Vedetele moldoveneşti merg în politicăBerbecS-ar putea să vă cuprindă melancolia, în a doua parte a săptămânii, să căutaţi apropierea de cei dragi și să le acordaţi mai multă atenţie. Ca să echilibraţi relaţia cu ei, e nevoie de timp și de energie.

TaurVă concentraţi pe transmiterea unor informaţii sub forma unor sfaturi sau în scris. Toate solici-tările de ajutor sufl etesc au efect calmant asupra voastră. Căutând răspunsuri pentru alţii, vi le daţi și vouă.

GemeniSe poate pune serios problema banilor, dacă nu aţi fost prevăzători. Contextul arată că e nevoie de soluţii solide, pe termen lung. Asta înseam-nă un efort de imaginaţie și un consum mare de energie.

RacTreceţi repede de la plăcere la iritare în relaţiile cu cei dragi, pentru că vă simţiţi inima golită. Iubin-du-i, puteţi rezolva această problemă sufl eteas-că. Vă veţi convinge dacă aveţi curaj să o faceţi.

LeuRealizaţi că oboseala fi zică poate fi benefi că, pentru că impune un ritm mai lent al activităţi-lor. Când vă îndreptaţi atenţia asupra probleme-lor sufl etești, acestea încep să se diminueze.

FecioarăTrebuie rezolvate de urgenţă problemele unor apropiaţi care așteaptă demult să vă faceţi timp pentru ei. Familia vine cu diverse cereri, așa că aveţi treabă. Fiţi binevoitori și treaba va merge repede.

BalanţăO perioadă cu momente frumoase în activitatea profesională, mai ales dacă ceea ce faceţi pentru a câștiga bani vă pasionează. Iertaţi mai ușor gre-șelile celorlalţi, gândindu-vă că trebuie ajutaţi, nu condamnaţi.

ScorpionO perioadă a iubirii sau a rememorării unor clipe petrecute cu o persoană dragă. Din aceste gân-duri plăcute se desprinde concluzia că sentimen-tele voastre nu depind de cineva, ci fac parte din sufl etul vostru.

SăgetătorE multă nevoie de voi acasă și trebuie să amâ-naţi unele responsabilităţi de serviciu, pentru a avea mai mult timp la dispoziţie. Aveţi energie, așa că vă puteţi mobiliza să le duceţi pe toate la bun sfârșit.

CapricornPentru voi sunt importante relaţiile directe, așa că, dacă aveţi probleme aprinse de discutat, e mai bine să faceţi acest lucru faţă în faţă, discret. S-ar putea să vă ajungă la urechi informaţii interesante.

VărsătorSănătatea e oscilantă pentru că, în loc să îi acor-daţi atenţie, vă continuaţi munca nestingheriţi. Poate fi nevoie de ceva mai mult ca să vă reve-niţi. De exemplu, să vă odihniţi mai mult, fi zic și psihic.

PeştiO perioadă de refacere a forţelor irosite cu lucruri neimportante, întoarse pe toate feţele. Aveţi gri-jă de sufl etul vostru și de planurile pe care vi le faceţi, care trebuie să rămână fl exibile. Nu vă li-mitaţi la o variantă.

29 octombrie - 5 noiembrie29 octombrie - 5 noiembrie

Prezentarea ofi cială a utilaju-lui și echipamentului nou a avut loc miercuri, 27 octombrie, de către Excelenţa Sa Tadashi IZA-WA, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotenţiar al Japoniei în Republica Moldova.

Utilajul modern, în valoare de circa 82 de mii de dolari SUA, a fost oferit în calitate de asistenţă fi nanciară nerambursabilă. Acest grant a impulsionat desfășura-rea lucrărilor de restaurare-con-servare a pieselor de patrimoniu, atât de necesară muzeului în condiţiile în care exponatele riscă să se deterioreze complet din cauza utilajului de restaurare învechit și depășit. Astfel, graţie asistenţei fi nanciare oferite de guvernul Japoniei, Muzeul Na-ţional de Arheologie și Istorie a Moldovei se poate încadra în rândul muzeelor moderne din lume, care oferă vizitatorilor noi modalităţi de percepţie și asimi-lare a culturii și istoriei.

Aurelia Corneţchi, director adjunct al muzeului, director de proiect, a precizat pentru FLUX: „Muzeul organizează anual circa 20 de expoziţii tem-porare. Prin aceste expoziţii noi atragem vizitatorii la muzeu, facem ca muzeul nostru să fi e mai atractiv, să valorifi căm cât mai multe colecţii. Două dintre sălile care sunt rezervate expo-ziţiilor temporare au fost utilate cu aceste vitrine. Următorul obiectiv pe care ni l-am propus este implementarea în expoziţia permanentă a muzeului a teh-nologiilor multimedia. Pentru a

face expoziţia noastră interac-tivă, și pentru ca vizitatorii să fi e activi și nu pasivi în sălile cu expoziţia permanentă au fost instalate cinci televizoare LCD, DVD-playere, de asemenea, a fost utilată și cinemateca muzeului, unde au loc diverse ateliere educaţionale, unde sunt derulate proiecţii documenta-re și, se desfășoară proiectul nostru – „Un fi lm la muzeu”, în cadrul căruia sunt proiectate filme istorice și documentare. Filmoteca noastră are deja peste 35 de astfel de fi lme. Cea de-a treia componentă a acestui proiect este utilajul pentru la-boratoarele de restaurare. Au fost dotate trei laboratoare de restaurare, două – pentru resta-urarea metalului și unul – pentru

restaurarea lemnului. Muzeul a pregătit încăperi speciale, le-a reparat și acest utilaj a fost instalat în aceste laboratoare. Desigur că această componentă este foarte importantă pentru muzeu, deoarece este vorba de salvarea și protejarea patrimo-niului cultural-istoric”.

Laboratoarele utilate cu echi-pament nou funcţionează apro-ximativ jumătate de an. În acest răstimp, meșterii-restauratori au reușit deja să testeze li să imple-menteze noile tehnologii. Șefa Secţiei Restaurare a Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, Ecaterina Bonda-renco, a declarat pentru FLUX: „Cu ajutorul acestor utilaje deja au fost restaurate foarte multe exponate. Secţiile funcţionau

și înainte de procurarea acestui utilaj, dar cel precedent nu era atât de performant cum este cel achiziţionat. Munca meșterilor a devenit mai ușoară, deoarece acum dispunem și de un aparat de curăţare a exponatelor din metal cu ajutorul nisipului. Din lemn au fost deja restaurate pie-se de la conacul familiei Lazovsk, care se afl ă în muzeul nostru, și anume scaune, birouri, chiar în prezent se restaurează o sofa, utilajul permite prelucrarea exponatelor cu multă migală și precizie. Înainte nu dispuneam de utilaj pentru a tăia sau a restaura detalii mai mici, mai complicate, și restaurarea nu era atât de precisă”, a mai spus șefa Secţiei Restaurare.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Japonia ne ajută să ne recuperăm istoria

Redacţia KP a întrebat artiștii și interpreţii de ce s-au fi lmat în spoturi electorale

În premieră pentru actuala campanie electo-rală, vedetele moldovenești apar într-un spot electoral. Este vorba despre spotul Partidului Democrat, condus de Marian Lupu, în care apar interpreţii Ion Suruceanu și Nelly Ciobanu, precum și actorul Igor Chistol. De ce au făcut artiștii acest pas? Redacţia KP a adresat această întrebare protagoniștilor din spotul electoral.

Igor CHISTOL, actor:

„Moldova are nevoie de o conducere stabilă”

- Este poziţia mea civică. Consider că, în sfârșit, a venit timpul când toţi cetăţenii Republicii Moldova trebuie să ia o decizie bine calculată. În sfârșit a apărut un lider calculat, care poate lua decizii bine chibzuite. Un om care poate oferi Moldovei un vector corect de dezvoltare. În principiu, noi nu trebuie să alegem între două rele – între Est și Vest, nu trebuie să divizăm societatea, să confruntăm în permanenţă cele două părţi. Moldova este o ţară mică, care nu are ieșire la mare și nu este bogată în resurse minerale, dar avem un popor muncitor, care vrea să trăiască în prosperitate, aici, în Moldova, și nu peste hotare. O spun din propria experienţă, pentru că personal am trăit șapte ani în străinătate. Eu, ca și mulţi alţii, vreau să trăiesc în Moldova, vreau ca această ţară să aibă relaţii bune cu vecinii. Altfel, nici nu poate fi . Nu este posibil ca o veșnică schimbare a puterii să infl uenţeze

pozitiv dezvoltarea ţării. Moldova are nevoie de o conducere stabilă, care să slujească poporului, dar nu să divizeze ceea ce a mai rămas aici. Mai ales că poporul nostru nu așteaptă să cadă din pod mană cerească. Ne-am deprins să muncim și muncim mult. Și asta ne va permite să ne mobilizăm, să înaintăm la putere un om chibzuit, care să aducă pacea pe arena politică mereu divizată.

www.kp.md

Nelly CIOBANU, interpretă:

“Este poziţia mea civică şi mai mult nu vreau

să comentez”

Ion SURUCEANU, interpret:

„O alegere personală”- Vreau să vă spun sincer: viziunile mele personale

coincid cu cele ale lui Marian Lupu. Nu am fost niciodată alături de unioniști, comuniști sau radicali. În principiu, sunt un democrat convins. Și, probabil, de asta nu e de mirare că alegerea mea merge în favoarea Partidului Democrat. La cârma acestei formaţiuni stă un politician modern, care posedă mai multe limbi și se poate ex-prima lejer în ele. Cum altfel să nu-l susţin? Ceea ce, de fapt, am și făcut atunci când am acceptat să mă fi lmez în acest spot.

MUZEUL NAŢIONAL DE ETNOGRAFIE ŞI ISTORIE NATURALĂ LA 121 DE ANI

„Intră în istorie dăruind un obiect”„Intră în istorie dăruind un obiect”Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei dispune acum de utilaj performant pentru restaurarea pieselor de patrimoniu

Vitrine pentru sălile de expoziţii, LCD-televizoare, DVD-pla-yere, calculator, proiector, sistem acustic, utilaj și echipa-mente pentru laboratoarele de restaurare a lemnului și metalului – este vorba de o serie de echipamente moderne și performante care au fost achiziţionate pentru Muzeul Na-ţional de Arheologie și Istorie a Moldovei în cadrul Progra-mului japonez de granturi mici în domeniul culturii.