Ziarul Flux, Ed. 4 (977)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

6.02.20157

Noros, -3 2 0C

6.02.2015

Noros, -2 2 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................20.81041 Do lar ame ri can ............. 18.21411 Leu românesc ................. 4.71981 Ru blă ru sească ............... 0.2711Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Ignoranţa este rădăcina răului.

Platon

Cursul valutar 6.02.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 6 februarie 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Xenia; Sf. Mc. Vavila, Timotei și Agapie (Harţi)

Cum sunt răsplătite firmele care fac donaţii de milioane la partide

Pentru cine joacă serviciile secrete?

Ştie Occidentul cine îi sunt prietenii şi cine adversarii?

Gheorghe Creţu, singurul condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”

33

44

55

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

INVESTIGAŢIE

ROMÂNIA

EXTERNE

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 4 (977)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Republica Moldova – radiografi a dinaintea prăbuşirii

Republica Moldova se afl ă într-o situaţie economică extrem de

difi cilă și se îndreaptă, cel mai probabil, spre un dezastru eco-

nomic, se arată într-un raport al Fundaţiei Universitare a Mării

Negre, coordonat de expertul economic Petrișor Peiu.

Studiul ,,R. Moldova – radiografi a dinaintea prăbușirii” identifi că mai mul-te vulnerabilităţi ale ţării noastre, între care instabilitatea valutară, ponde-rea uriașă a remitenţelor, defi citul comercial enorm și problemele grave din sistemul bancar, care formează împreună ,,cocktailul perfect al dezastrului”.

Continuare în pag. 2

Vin revizorii. O companie străină va investiga situaţia

din sectorul bancarO companie americană va efectua auditul fi nanciar la cele trei bănci afl ate sub adminis-traţia specială a Băncii Naţi-onale. Potrivit newsmaker.md, compania americană Kroll, specializată în investigaţii corpora-tive, acordarea serviciilor de securitate, evaluarea și prevenirea riscurilor, dar și investigarea schemelor de spălare a banilor, va cerceta tranzacţiile dubioase de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Sursa precizează că respectiva companie a fost selectată în urma unui

concurs desfășurat de Banca Naţională a Moldovei, la care au mai par-

ticipat, în afară de Kpoll, companiile americane Ernst & Young, KPMG,

Deloitte&Touche și Pricewaterhouse Coopers.

„La prima etapă a investigaţiei, care va dura patru săptămâni, compa-

nia va analiza tranzacţiile suspecte din aceste bănci, persoanele implica-

te, va stabili care au fost fl uxurile fi nanciare și unde au fost transferate și

va veni cu propuneri de elaborare a unei strategii pe termen mai înde-

lungat, care va permite Republicii Moldova să le recupereze”, a precizat

guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, în cadrul unei emisiuni la Radio

Moldova, citat de IPN.


Liberalii vor la guvernare, comuniştii condiţionează, iar Leancă este încrezător

Astăzi urma să aibă loc prima încercare de învestire a noului Guvern Leancă. Procedura a fost amânată însă pentru marţea viitoare, semn că premierul desemnat nu și-a putut asigura, deocamdată, susţinerea necesară nici din partea comuniștilor, care au participat la alegerea conducerii Parlamentului, dar au declarat clar că nu vor susţine un Cabinet condus de Iurie Leancă, dar nici pe cea a liberalilor.


În 2014 au fost înregistrate 38.755 de infracţiuni, ceea ce constituie cu 10% mai mult decât în 2013, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Ion Bodrug, șeful Inspectoratului General de Po-liţie, conform News-Moldova.

Potrivit datelor Inspectoratului, în ultimii 8 ani nivelul infracţionalităţii a crescut încontinuu: în 2007 s-au înregistrat 24.362 de infracţiuni, în 2008 – 24.788, în 2009 – 25.655, în 2010 – 33.402, în 2011 – 35.124, în 2012 – 36.615, iar în 2013 – 38.157 de infracţiuni.

Bodrug afi rmă însă că această creștere a infracţionalităţii este con-diţionată de sporirea nesemnifi cati-vă a încălcărilor și infracţiunilor de gravitate medie, în timp ce numărul celor grave și deosebit de grave a scăzut în anul 2014. De asemenea, creșterea se explică și prin înăspri-rea sistemului de înregistrare a ma-nifestărilor criminale.

FLUX

În 2014 s-a înregistrat cea mai înaltă În 2014 s-a înregistrat cea mai înaltă infracţionalitate din ultimii opt aniinfracţionalitate din ultimii opt ani

6 FEBRUARIE 201522F L U XF L U X Actual

Doi ani de detenţie

cu suspendare pen-

tru moartea unui om.

Așa a decis miercuri, 4

februarie, Judecătoria

Fălești, punând astfel

punct în controversatul

dosar al vânătorii din

Pădurea Domnească.

Fostul vicepreședinte al

Curţii de Apel Chișinău,

Gheorghe Creţu, a fost

condamnat la doi ani de

închisoare cu suspen-

dare, pentru uciderea

din culpă a omului de

afaceri Sorin Paciu.

Creţu a fost obligat să plă-tească despăgubiri de aproape un milion de lei membrilor fa-miliei Paciu, dar și să plătească o amendă de 6 mii de lei. Tot-odată, acesta va achita lunar, până la atingerea majoratului fi icei lui Sorin Paciu, câte 1500 de lei, potrivit zdg.md.

Fostul director al Agenţiei Moldsilva, Ion Lupu, directorul Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”, Denis Irimciuc,

precum și inginerul de pază Va-leriu Svistun au fost achitaţi pe toate capetele de acuzare de către instanţă pe motiv că nu s-a constatat fapta infracţiunii.

Procurorii, care au cerut 4 ani de închisoare cu executare pentru fostul vicepreședinte al Curţii de Apel Chișinău, Ghe-orghe Creţu, și câte 3,6 ani de închisoare pentru ceilalţi fi gu-ranţi în dosar, s-au declarat ne-mulţumiţi de sentinţă.

Nemulţumit este și Gheor-ghe Creţu, care consideră că sentinţa este ilegală. Partea motivaţională a deciziei va fi pronunţată pe data de 3 mar-tie. După aceasta ea va putea fi atacată la Curtea de Apel Bălţi.

Prin urmare, dintre toţi „vâ-nătorii” de rang înalt, părtași la crima din Pădurea Domnească, doar Gheorghe Creţu va supor-ta un oareșice prejudiciu și dis-confort. Ceilalţi participanţi la

vânătoarea de lux din decembrie 2012, înalţi demnitari, oameni de afaceri, în mare parte din an-turajul democraţilor, dar și de prin tabăra liberalilor, s-au ales, ca să folosim un clișeu ziaristic, doar cu o sperietură zdravănă.

Astfel, drama petrecută acum mai bine de doi ani nu i-a atins în niciun fel pe cei care nu doar că au participat la vână-toarea ilegală în timpul căreia a fost împușcat din greșeală Sorin Paciu, dar au mai și co-mis grave abuzuri în serviciu, încercând să tăinuiască crima. Este vorba, în primul rând, de fostul procuror general Valeriu Zubco și președintele Curţii de Apel Chișinău, Ion Pleșca, dar și de alţi funcţionari de rang înalt.

De menţionat că autorităţile nu au considerat atunci, și nici după, că aceste chiolhanuri co-mune cu procurori, judecători și politicieni ar fi imorale și pă-guboase pentru funcţionarea statului de drept.

Comisia de anchetă a Parla-mentului care a investigat cazul a ajuns, în urma cercetărilor, la concluzia că omorul lui Sorin

Paciu a fost tăinuit, iar instituţi-ile de drept, inclusiv Procuratu-ra Generală, condusă atunci de Valeriu Zubco, au mușamalizat cazul, au distrus și au falsifi cat probe, au intimidat martori și au manipulat opinia publică.

Vânătoarea ilegală s-a soldat cu o criză politică de proporţii, care a dus la destrămarea AIE și la căderea Guvernului Filat. Spiritul de clan a prevalat. Sal-varea reputaţiei, protejarea

intereselor au fost mai presus decât stabilitatea ţării. Găștile, clanurile de la putere au de-monstrat că se consideră atot-puternice, că instituţiile statu-lui sunt în slujba acestora, că organele de drept reacţionează doar la comandă politică și că, în cele din urmă, viaţa unui om nu contează nimic, în compara-ţie cu interesele acestor clanuri.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Urmare din pag. 1Din punct de vedere macroecono-

mic, anul 2014, proaspăt încheiat, este caracterizat astfel:

• Creștere de PIB 2014 nominal de 2% (datele anuale nu sunt cunoscute);

• Depreciere severă a monedei loca-le în raport cu principalele valute;

• Apreciere în raport cu rubla ruseas-că a monedei locale;

• Stagnare la niveluri absolute înalte a defi citului comercial;

• Creșterea ponderii defi citului co-mercial în PIB;

• Criza politică și identitară majoră.

Remitenţele – o mare vulnerabilitate a economiei moldoveneştiAnalizând structura PIB-ului Re-

publicii Moldova și evoluţia acestui indicator în ultimii doi ani, autorul studiului constată că „economia” ţării noastre se compune din următoarele „ingrediente”:

• Pondere foarte mare a agriculturii în PIB și în creștere ușoară (de la 12,3% la 12,7%);

• Pondere foarte mică a industriei în PIB și în cădere (de la 14,3% la 13,9%);

• Pondere uriașă a remitenţelor din străinătate în PIB (20-25%), ascunsă la servicii fi nanciare, aceasta creând pri-ma mare vulnerabilitate.

Analiza datelor brute arată că cea mai mare parte a remitenţelor (aproa-pe 40% este în ruble și provine din Fe-deraţia Rusă). Încă 30 la sută din remi-tenţe provin tot din Federaţia Rusă și sunt în dolari americani.

Remitenţele în RUB și USD sunt pu-ternic afectate de riscul de ţară al Fe-deraţiei Ruse, atât de cel valutar, cât și de cel macroeconomic.

Comerţul exterior – un defi cit uriaşCea de-a doua mare vulnerabilitate

o constituie defi citul comercial uriaș care trebuie fi nanţat.

Analizând dinamica comerţului ex-terior, raportul relevă că Republica Moldova exportă anual în valoare de 2,2 miliarde USD și importă în valoare de 5 miliarde USD, rezultând un defi -cit de aproape 2,8 miliarde USD, adică aproape 40% din PIB în 2014.

Exporturile către România au fost de 400 de milioane USD, iar impor-turile de 751 de milioane USD, cu un defi cit de peste 350 de milioane (la 11 luni).

În Federaţia Rusă, ţara noastră ex-portă în valoare de 407 milioane USD și importă de 623 de milioane USD, cu un defi cit de 216 milioane.

În total, defi citul comercial cu state-le CSI este de 610 milioane USD, iar cu statele UE defi citul este dublu.

Raportul prezintă, de asemenea, execuţia bugetară a Republicii Mol-dova, arătând că în 2013, veniturile bugetare au atins 36,9 miliarde MDL, iar cheltuielile 38,7 miliarde MDL, cu un defi cit de 1,8% din PIB.

În primele 11 luni ale lui 2014, veni-turile se ridică la 37,7 miliarde MDL, iar cheltuielile la 38,7 miliarde MDL, cu un defi cit prognozat la fi nal de an în mar-ja celui din 2013, de sub 2% din PIB.

Datoria externă totală este de 1,3 miliarde USD, cu un exerciţiu anual de aproximativ 900 de milioane MDL.

Investiţiile străine însumează pe se-mestrul I din 2014 doar 75 de milioane USD, în scădere cu 43% faţă de perioa-da similară din 2013.

La 17 ianuarie 2015, rezervele Băn-cii Naţionale a Moldovei indicau o scă-dere de 68 de milioane USD în ultima săptămână și de 500 de milioane USD în ultimul an.

Cea mai gravă problemă – instabilitatea valutarăCea de-a treia și cea mai mare vul-

nerabilitate a Republicii Moldova, se arată în raport, este legată de instabi-litatea valutară.

Deprecierea RUB faţă de USD și MDL, combinată cu aprecierea MDL faţă de RUB, va conduce la diminuarea remi-tenţelor din Federaţia Rusă cu o treime, adică volumul total va scădea cu 20%.

Recesiunea instalată în Rusia va reduce remitenţele de acolo cu încă 5-10% din total, adică Republica Mol-dova va pierde din remitenţe între 400 și 500 de milioane USD.

Defi citul comercial uriaș, de 40% din PIB, nu poate fi redus, el trebuie fi nanţat, ceea ce va pune presiune suplimentară pe curs și va genera noi minime ale monedei locale.

Investiţiile străine nu vor crește, pentru a fi nanţa defi citele, din cauza incertitudinilor politice.

Singura posibilitate reală de a fi nan-ţa defi citele o constituie sumele din asistenţele fi nanciare nerambursabile, în valoare totală de 150 de milioane USD/anual, provenind din trei mari surse: UE, România și alte ţări UE (de ex. Polonia).

Instabilitatea politică este o altă vulnerabilitate care poate genera ex-plozii sociale din partea unei populaţii obosită de sărăcie și instabilitate.

Riscuri majore pentru stabilitatea fi nanciară Problemele grave de guvernare cor-

porativă din sistemul bancar prezintă în continuare un risc pentru stabilita-tea fi nanciară a Republicii Moldova și se constituie în a cincea vulnera-bilitate majoră a statului. Este vitală sporirea transparenţei proprietarilor

benefi ciari fi nali ai băncilor. Aceasta este concluzia anunţată la sfârșitul discuţiilor de către Consiliul de Direc-tori Executivi al FMI, pe marginea celei de-a doua monitorizări post-program pentru Republica Moldova.

„De curând au intrat în vigoare pre-vederile legislative menite să restabi-lească atribuţiile BNM, dar se atestă în continuare defi cienţe în aplicarea cerinţelor de reglementare care vizea-ză băncile. Prevederile legislative me-nite să asigure restabilirea atribuţiilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare încă urmează a fi adoptate”, constată FMI.

Directorii executivi ai FMI au accen-tuat importanţa implementării rapide a recomandărilor misiunii recente de evaluare a situaţiei în sectorul fi nan-ciar. „Se recomandă sporirea calităţii guvernării corporative în sectorul bancar, inclusiv prin sporirea transpa-renţei proprietarilor benefi ciari fi nali ai băncilor”, se mai arată în concluziile FMI.

Experţii prognozează o deteriorare semnifi cativă a situaţiei bugetar-fi s-cale. Defi citul bugetar va crește de la 3,8% din PIB în 2013 până la 5,4% în 2014 și, dacă nu vor fi luate măsurile de rigoare, până la 7,1% în 2015.

Cocktailul format din deprecierea monedei naţionale faţă de valutele vestice, aprecierea monedei faţă de rublă, intrarea în recesiune a celui de-al doilea partener comercial (Federaţia Rusă) și a întregului spaţiu CSI, crește-rea spre 50% a defi citului comercial, scăderea remitenţelor, scăderea rezer-vei BNM, incertitudinea politică ca sur-să de diminuare a ajutorului fi nanciar nerambursabil, precum și necesitatea recapitalizării și curăţirii BEM, va an-trena, cu mare probabilitate, o furtună majoră în economia republicii, care va amplifi ca în mod dramatic tensiunile din societate, concluzionează exper-tul, avertizând că aceste tensiuni ar putea genera un „contra-maidan” la Chișinău.

FLUX

Republica Moldova – radiografi a dinaintea prăbuşiriiRepublica Moldova – radiografi a dinaintea prăbuşirii

Gheorghe Creţu, singurul condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”

6 FEBRUARIE 2015 33 F L U XF L U X

Printre donatorii generoși ai partidelor în campania elec-torală pentru alegerile par-lamentare din 30 noiembrie 2014 sunt fondatori și angajaţi ai mai multor companii care fac afaceri cu statul, se arată într-o investigaţie a Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

Analiza rapoartelor fi nanciare de-puse la CEC de formaţiunile politice intrate în Parlament au scos în vileag faptul că patronii, managerii sau an-gajaţii de rând ai unor fi rme câștigă-toare a unor licitaţii publice bănoase se numără printre sponsorii darnici ai partidelor. Unele dintre aceste com-panii au semnat contracte de achiziţii publice importante chiar în toiul cam-paniei electorale.

Legătura dintre donatori, partide și licitaţii câștigate, la prima vedere, nu este una directă, dar, întâmplător sau nu, angajaţi ai mai multor agenţi economici care au obţinut contracte cu statul în domeniul sănătăţii, au văr-sat contribuţii fi nanciare tocmai către partidul din care face parte ministrul Sănătăţii, iar salariaţii unor benefi ciari ai licitaţiilor din construcţii sau asis-tenţa socială au contribuit la bugetul partidului din care fac parte miniștrii care conduc aceste domenii.

Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au documentat agenţii economici ai căror reprezentanţi au făcut donaţii în scrutinul din noiem-brie 2014 către partidele afl ate la pu-tere, iar tabloul se conturează în felul

următor: Dintre donatorii PLDM, cel mai darnic s-a dovedit a fi un angajat al „Cristal Clean” SRL.

Un milion de lei în pușculiţa PLDM a venit din partea lui Rodion Coșciug, angajat al „Cristal Clean”, o fi rmă apro-piată liberal-democraţilor. Compania, care prestează servicii de spălare și călcare a lenjeriei pentru instituţii medicale, a fost fondată în decembrie 2010, pe când ministru al Sănătăţii era Vladimir Hotineanu, și de atunci câș-tigă aproape toate licitaţiile publice anunţate de spitale pentru contracta-rea unor astfel de servicii.

Acum doi ani, „Ziarul de Gardă” a scris că Iulia Hotineanu, fi ica lui Vladi-mir Hotineanu (care a obţinut un nou mandat de deputat, fi ind al 14 pe lista PLDM la scrutinul din 30 noiembrie 2014), a fost una dintre fondatoarele fi rmei „Cristal Clean”. La scurt timp, Iulia Hotineanu, care deţinea, în 2012, o cotă de 25% din capitalul social al fi rmei, a fost exclusă din lista fonda-torilor, partea ei fi ind preluată de una dintre cofondatoare, Cristina Mudrea, care, potrivit sursei citate, ar fi fi na lui Vladimir Hotineanu și fostă colegă de facultate cu fi ica acestuia. În prezent, potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat, Cristina Mudrea deţine 60% din fi rmă, alţi doi proprietari, cu câte 20% fi ecare, fi ind Mihail Enachi și Francesco Paddu, cetăţean italian.

„Cristal Clean” a rămas apropiată însă de PLDM. Drept dovadă e donaţia extrem de generoasă făcută de anga-jatul fi rmei Rodion Coșciug, donaţie egală cu peste 20% din veniturile de-

clarate de companie pentru anul 2012.Întâmplător sau nu, la mai puţin de

două săptămâni de ziua alegerilor, pe 18 noiembrie, „Cristal Clean” câștigă un contract gras, de 17 milioane de lei, în urma unei licitaţii anunţate de Spi-talul clinic municipal din Bălţi, potrivit site-ului ofi cial al Agenţiei Achiziţii Pu-blice.

În materialul Centrului de Investiga-ţii Jurnalistice se mai arată că doar în 2014, fi rma a câștigat la licitaţii con-tracte de achiziţii publice în valoare totală de peste 18 milioane de lei, pri-vind prestarea serviciilor de curăţenie pentru spitale. În 2013, în contul fi rmei au intrat și mai mulţi bani publici – 53 de milioane de lei, cel mai mare fi ind contractul în valoare de 16 milioane de lei încheiat cu Spitalul Republican.

Donaţii generoase pentru liberal-democraţi au făcut și trei angajaţi ai fi rmei de construcţii „Delmar Con-struct” – în total, 940.000 de lei, inclu-siv 300.000 oferite de către directorul general al companiei, Andrei Cavca-liuc, care deţine 10% din capitalul sta-tutar al fi rmei. Întreprinderea aparţi-ne, în proporţii de 80%, la doi cetăţeni irlandezi, care deţin fi ecare câte 40%.

Firma s-a ales anul trecut cu un contract de 17 milioane de lei, bani publici, pentru reconstrucţia blocului administrativ al Staţiei zonale de asis-tenţă de urgenţă „Centru”. La sfârșitul lunii mai 2014 a mai fost semnat un acord adiţional de peste 5,3 milioane de lei. Este cel mai mare contract obţi-nut de „Delmar Construct” la o licitaţie de achiziţii publice în ultimii doi ani.

Partidul Democrat a preferat, se pare, donaţii mai mici, dar mai multe. Astfel, PD a primit donaţii de 125.000 de lei din partea a șase angajaţi ai companiei „Vista-Const”. Cea mai mare sumă – 35.000 de lei – a fost dăruită de către administratoarea fi rmei, Octa-viana Tabuică, care este soţia fostului deputat democrat, Valeriu Tabuică, fondatorul întreprinderii din Ocniţa.

Pe site-ul Agenţiei Achiziţii Publice, „Vista-Const” apare ca fi ind câștigă-toarea unor licitaţii publice de peste 300.000 de lei, anul trecut. În februarie 2014, Valeriu Tabuică ajunge deputat PD, după ce Valeriu Guma și-a depus mandatul. Valeriu Tabuică nu s-a re-găsit pe lista democraţilor la scrutinul din 30 noiembrie 2014.

Cu o lună înainte de alegeri, fi rma a câștigat licitaţia publică anunţată de Direcţia Asistenţă Socială și Protecţia Familiei din orașul Ocniţa, în valoare de peste 81.500 de lei, pentru repa-raţia Azilului de bătrâni din satul Ca-larașovca. Tot în 2014, „Vista-Const”

a furnizat materiale de construcţii în valoare de 122.800 de lei la solicitarea Direcţiei Învăţământ, Tineret și Sport din Briceni. Alţi peste 200.000 de lei, bani publici, au intrat în contul „Vista-Const” în 2013.

Solicitată de autorii investigaţiei, ex-perta anticorupţie Mariana Calughin, a comentat în felul următor situaţia: “Partidele politice din R. Moldova sunt dependente de fi nanţările din partea grupurilor de interese, agenţilor eco-nomici. Tabloul este unul previzibil. Donaţiile – fi e că merg direct sau prin anumite persoane – reconfi rmă faptul că acestea sunt susţinute în campania electorală de grupurile de interese pentru ca ulterior, când acestea ajung la guvernare, să obţină anumite avan-taje: să profi te de această legătură, afi liere care există, la licitaţiile publice, iar cercul acestor achitări reciproce este mult mai larg”.

Materialul integral poate fi citit pe site-ul anticoruptie.md.

FLUX

Politic

Cum sunt răsplătite fi rmele care fac donaţii de milioane la partide

Urmare din pag. 1Patimile în jurul formării noii coaliţii nu conte-

nesc însă. În timp ce unii îl declară pe șeful libera-lilor Mihai Ghimpu responsabil pentru nereușita constituirii unei alianţe din cele trei partide așa-zis proeuropene, pentru alţii acesta a ajuns un fel de simbol al luptei cu oligarhii și un stindard al euro-penizării. Lumea se sufocă în accese de patetism, blamându-i pe Filat și Plahotniuc, care nu i-au vrut pe liberali la guvernare, și cântându-i osanale inco-ruptibilului liberal, care luptă cu lașii și trădătorii.

Nu-i vorbă, la doi se împarte mai bine decât la trei, iar artizanul actualei confi guraţii a puterii este, fără îndoială, profund democratul și proeu-ropeanul Vlad Plahotniuc. Numai că nici de altru-ismul și dezinteresul lui Ghimpu nu ar trebui să ne lăsăm seduși. Pentru că și el, ca și ceilalţi, vrea func-ţii pe care să le utilizeze pe post de pârghii.

Ghimpu ne-a spus întotdeauna că el este cel mai curat, cel mai incoruptibil și a strigat în gura mare că el vrea să guverneze pentru popor. Laitmotivul discursului său a fost despre cedările pe care le-a făcut el pentru binele ţării. Dar dacă aruncăm o privire asupra celor cinci ani de guvernare a foste-lor alianţe și coaliţii, vom vedea că bătrânul liberal a strigat cel mai tare anume atunci când a vrut să obţină ceva.

Am putea să-l credem pe Ghimpu, dacă ar fi dat dovadă de cât de puţină coerenţă și consecvenţă, dacă cerinţele și doleanţele nu s-ar fi schimbat de la o zi la alta. În lupta pentru putere, el a promovat un joc la fel de dizgraţios și pervers ca și ceilalţi doi potenţiali aliaţi ai săi.

Să ne amintim că la început, Ghimpu și-a adju-decat fotoliul de președinte al ţării, chiar dacă la moment nu există o majoritate pentru alegerea acestuia și nici nu este clar care va fi mecanismul de alegere a șefului statului. Ori a vrut să scoată iarăși niște ași din mânecă?

Ulterior, Ghimpu s-a arătat dispus să dea funcţia de președinte pe cea de procuror general. „Dacă va fi partajată”, a precizat el după o rundă de nego-cieri. Apoi liberalii s-au dumirit că nu-i prea „euro-penește” să ceri funcţia de procuror și au venit cu precizarea că vor să pună un străin în respectivul fotoliu.

Tot liberalii au venit cu propunerea de reducere a numărului de ministere, după care nu au mai in-sistat pe această chestiune. Mai târziu, PL a decis să nu umble cu fl eacuri și a venit deodată cu o listă din 14 revendicări. Dar le-a lăsat baltă și pe aces-tea.

Astfel, pe parcursul a două luni de discuţii și în-tâlniri, Ghimpu ba a insistat pe niște ministere, ba s-a arătat dispus să le schimbe pe altele, ba a spus că nu vrea funcţii, ba a cerut să i se dea pârghii. Fără îndoială, Ghimpu s-a lăsat absorbit de jocul de-a negociatul, ducându-l până la absurd, având

siguranţa că fără liberali nu se face guvernarea. Pentru că, ne-a spus el, europenii au zis că ali-anţa trebuie să se constituie din PLDM, PD și PL, pentru că, povestea și primarul Chirtoacă, revenit de la București, Familia Regală a României și re-prezentanţii clasei politice de acolo consideră că singurul guvern valabil în Republica Moldova este „un guvern proeuropean în componenţa PLDM, PDM, PL”. Adică, liberalii s-au bazat pe încrederea că ceilalţi doi parteneri de dialog nu vor ieși din cuvântul europenilor. Dar Plahotniuc a avut însă alte planuri, iar pentru Filat a fost mai prudent să le accepte.

În consecinţă, PL s-a pomenit pe dinafară și ar fi greu de crezut că anume asta și-au dorit liberalii. Pentru că și în jurul acestora există o clientelă care aștepta să fi e mulţumită cu câte un os de pe masa puterii, există persoane cărora le-au fost juruite niște ministere și alte funcţii prin instituţiile statu-

lui. Există niște sponsori care au investit în campa-nia electorală, având în vedere benefi cii ulterioare. Cu siguranţă, nimeni dintre aceștia nu arde de ne-răbdare să vadă PL-ul în opoziţie. Să vadă cum trec pe alături toate fl uxurile fi nanciare, fără a avea chip să se înfrupte din ele? Și ce se va întâmpla dacă la apropiatele alegeri locale Partidul Liberal mai pier-de și primăria capitalei? Afl area în opoziţie faţă de „monstruoasa coaliţie” ar putea, nu-i vorbă, să le aducă liberalilor un oarecare capital politic, dar până la o vreme. De capital real însă, nici vorbă.

De aici și încercarea disperată a acestora de a ajunge totuși la guvernare. După întâlnirea cu candidatul la funcţia de premier, Iurie Leancă, Mi-hai Ghimpu a declarat că liberalii vor să participe la guvernare și că mai este timp pentru formarea unei coaliţii majoritare proeuropene. Șeful PL a invitat democraţii și liberal-democraţii iarăși la masa negocierilor, argumentând că anume asta își doresc cetăţenii și pentru asta a venit la Chișinău consilierul cancelarului german Angela Merkel.

Ieri, Ghimpu a dat de înţeles că PL ar putea vota pentru Guvernul Leancă doar în cazul în care va participa la guvernare.

„Teoretic, nimic nu este imposibil”, a afi rmat și premierul desemnat Iurie Leancă, admiţând că ar putea fi creată o majoritate parlamentară consti-tuită din cele trei partide proeuropene.

Iurie Leancă urmează însă să mai discute și cu deputaţii comuniști, care nu mai par la fel de rigizi. Astfel, Artur Reșetnicov a declarat pentru Unime-dia că fracţiunea PCRM ar putea să accepte dialo-gul cu candidatul desemnat, cu condiția că le va fi prezentat programul de guvernare și componența nominală a viitorului Cabinet de Miniștri.

Rămâne de văzut ce ofertă va fi mai tentantă și cine va trage mai bine sforile până la votul de marţi.

Ioana FLOREA, FLUX

Liberalii vor la guvernare, comuniştii Liberalii vor la guvernare, comuniştii condiţionează, iar Leancă este încrezător condiţionează, iar Leancă este încrezător

6 FEBRUARIE 201544F L U XF L U X

O comunicare din partea statisticii naţionale

și un studiu al unei companii de audit străine

s-au conjugat, mai zilele trecute, să evidenţie-

ze cât de trepidant funcţionează capitalismul

odios instaurat în România. Potrivit înseși da-

telor UE, nu există vreo altă ţară din Europa în

care, din valoarea adăugată la nivel naţional

(așa-numitul PIB), muncii să-i revină atât de

puţin și capitalului atât de mult. Această dis-

paritate – care contrastează cu situaţia din

ţările occidentale (unde munca este cea care

ia mai mult decât capitalul din PIB) – este spe-cifi că doar periferiilor coloniale, unde, ca și în România, dominant se dovedește a fi capitalul străin din centru, care operează aici în regim colonial.

În anii consideraţi de criză, capitalul, poa-te nu întâmplător în frunte cu cel străin, a făcut presiuni imense asupra guvernanţilor din acea vreme să „liberalizeze” piaţa forţei de muncă, mai precis să transforme forţa de muncă într-o turmă de sclavi. Drepturile la grevă și la contestare a concedierilor le-au fost serios amputate, angajaţii ajungând frunză în vânt la discreţionismul patronilor. S-a pretins că astfel piaţa se va „fl exibiliza” și ca urmare vor crește locurile de muncă. Știm rezultatele. Locurile de muncă n-au crescut, salariile reale au scăzut și mai mult și drepturile muncii au

rămas tăiate. Iar unul după altul, apar acum efectele măsurilor adoptate atunci, în mod incalifi cabil, de guvernul Boc și neanulate, din păcate, de cabinetul Ponta, pretins de stânga, de îndată ce a preluat cârma guvernamentală. S-a afl at astfel de curând de la INS că ceea ce în 2011 a decis guvernul Boc – anume ca aplican-ţii cu studii superioare dacă sunt angajaţi cu salariu minim să nu mai trebuiască a avea un nivel diferenţiat (mai mare) decât cel al unui lucrător necalifi cat – a dat roade: numărul celor angajaţi cu salariu minim a sporit de 12 ori, de la 90.000 la circa 1.000.000, acum peste 20% dintre angajaţii din ţară fi ind retribuiţi la salariu minim! O adevărată victorie a capitalis-mului odios!

Noroc că ne consolează cu un bocanc peste gură PricewaterhouseCoopers, marea compa-

nie internaţională de audit. Aceasta calculează

anual pentru multinaţionale ceea ce experţii

ei numesc „randamentul capitalului uman”, re-

spectiv cât anume obţine capitalul sub formă

de profi t de la un salariat la o investiţie de o

unitate monetară în forţa de muncă. Repudia-

tul Marx numea mai simplu această „efi cienţă

a capitalului uman”: exploatarea omului de

către om! Indiferent cum este denumit (efi -

cienţă sau exploatare), indicatorul cu pricina

are, în România, potrivit calculelor Pricewater-

houseCoopers, cel mai mare nivel din Europa

Centrală și de Est și chiar din întreaga Europă!

Îţi crește inima când vezi cum duduie capita-

lismul sălbatic în ţara ta!

Ilie ŞERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

România

Capitalismul odios în acţiuneCapitalismul odios în acţiune

După opt ani de oarecare discreţie, serviciile secrete românești au intrat din nou în vertijul scandalurilor într-o perioadă în care se reașază pârghiile de putere și după o campanie electora-lă dură.

Nu e clar cât de mult s-au implicat structurile secrete în bătălia politică,

dar una dintre mize a fost, fără îndoială, alegerea noului președinte. Ce urmăreau însă serviciile? Un șef de stat credibil și serios pentru România? Unul care să poziţi-oneze ţara cât mai bine în viitoarele confi guraţii inter-naţionale? Sau, mai degrabă, un președinte care să le întărească poziţia? Unul care să fi e ușor de manipulat în scopurile pe care fi ecare din aceste structuri le urmăreș-te? Și, mai ales, care sunt aceste scopuri și ce instrumen-te folosesc serviciile pentru atingerea lor?

Pentru că aceste structuri sunt secrete, nimeni nu va putea afl a prea multe despre ele și nimeni nu le va putea vreodată controla cu adevărat nici în România, nici al-tundeva în lume. Se crede însă că serviciile secrete sunt cu atât mai efi ciente cu cât se vorbește mai puţin despre ele. În momentul în care ies din umbră înseamnă că au greșit major, și-au depășit cadrul de funcţionare, s-au pus în slujba unor obiective politice sau economice fără legătură cu siguranţa naţională.

Este și cazul structurilor autohtone românești. Ipo-teza lansată de Elena Udrea că fostul șef al Serviciului Român de Informaţii (SRI), George Maior, l-ar fi susţinut pe Victor Ponta în campania electorală ar putea fi reală, dacă într-adevăr acesta s-ar fi pregătit să devină premi-er. În campania electorală, Udrea îi făcea un portret mă-gulitor lui Maior, iar acum mărturisește că se întâlnea la cafea și cu el, și cu adjunctul acestuia, Florian Coldea, pe care însă îl repudiază. De ce se întâlneau acești oameni

cu un politician care avea legături cu grupuri infracţio-nale este mai greu de înţeles. E puţin probabil ca SRI să nu fi știut nimic despre stilul mafi ot în care făceau afa-ceri soţul și amicii Elenei Udrea. I-au spus și președinte-lui Traian Băsescu? Și dacă i-au spus, oare de ce fostul președinte a continuat să o susţină? SRI i-a avertizat pe Băsescu și pe Ponta că procuroarea-șefă Alina Bica era coruptă înainte să negocieze numirea ei în fruntea DII-COT? De ce-ar fi avut nevoie Băsescu de Udrea ca „sursă alternativă de informaţii”, nu se mai încredea în rapoar-tele SRI sau poate era un devorator de bârfe?

Nu e ușor de înţeles nici intrarea fostului șef al Servi-ciului de Informaţii Externe, Teodor Meleșcanu, în cursa prezidenţială. A fost o idee a serviciului de a scăpa de el sau o modalitate de a-și impune un jucător cu șanse în perspectiva în care Înalta Curte l-ar fi scos din schemă pe Iohannis? Faptul că s-a bazat și pe semnăturile strânse de Mircea Dogaru de la Sindicatul rezerviștilor din arma-tă, servicii și securitate, simpatizant la vedere al doctri-nei „Noua Rusie”, l-a compromis din start pe Meleșcanu. Apoi serviciul de spionaj autohton a fost pus la colţ de Băsescu sub acuzaţia că Victor Ponta ar fi fost ofi ţer sub acoperire al acestei structuri. E adevărat că el ar fi fost recrutat cu ani în urmă, dar astfel de legături indică un mod de lucru. La fel și presiunile asupra lui Robert Tur-cescu, autodeconspirat ca ofi ţer acoperit al serviciilor Armatei.

A fost izolat Traian Băsescu de servicii în ultimul an al mandatului său din cauza infl uenţei pe care o avea Ele-na Udrea asupra lui și lăsat să se facă de râs? A devenit în acest fel fostul președinte complice al grupului de crimă organizată din jurul acestei femei care crede că a deve-nit „un pol de putere“? Sau poate că toate lucrurile care ies la suprafaţă fac parte din reașezările care au loc în România după schimbarea puterii. În 2005, după ce Tra-ian Băsescu s-a instalat la Cotroceni, oamenii lui Năstase au fost lăsaţi să cadă unul după altul de același sistem care până atunci îi protejase. Acum se întâmplă același lucru cu cei ai lui Băsescu. Întrebarea nu este de ce cad, ci de ce au benefi ciat de un regim de protecţie în perioa-da în care se afl au la putere.

Sabina FATI

Sursa: romanialibera.ro

Pentru cine joacă serviciile secrete? Vin revizorii. O companie străină va investiga situaţia

din sectorul bancarUrmare din pag. 1

„Această companie nu va substitui obligaţiile BNM în calitate de regula-tor în sistemul bancar, nici cele ale organelor de anchetă, care trebuie să sta-bilească gradul de infracţionalitate în acţiunile unor conducători ai acestor bănci. Dar ea are capacităţi de expertiză în investigarea tranzacţiilor interna-ţionale”, a mai specifi cat Drăguţanu.

Potrivit guvernatorului, experţii își vor începe activitatea săptămâna vii-toare, iar în aproximativ o lună s-ar putea ști care sunt persoanele fi zice și fi rmele implicate în tranzacţiile dubioase de la cele trei bănci.

Sursa newsmaker.md, care este la curent cu activitatea companiei Kroll, a precizat că agenţia oferă servicii celor mai importante corporaţii din lume și i-a califi cat pe experţii acesteia drept detectivi fi nanciari: „Ei au capacitatea de a pătrunde în esenţa problemei: să clarifi ce unde s-au dus banii din bănci, dacă au fost respectate practicile bancare și să propună modalităţi de resti-tuire a fondurilor. Mai departe, totul va depinde de modul în care autorităţile moldovenești vor ști să gestioneze rezultatele muncii acestora”.

Experţii economici au atenţionat, în repetate rânduri, asupra situaţiei de-zastruoase de la Banca de Economii a Moldovei, iar aceasta pune în pericol stabilitatea fi nanciară a ţării. Mai mult decât atât, într-o recentă postare pe o reţea de socializare, fostul premier Ion Sturza a declarat că în sistemul bancar din Republica Moldova au loc tranzacţii dubioase, chiar sub umbrela Băncii Naţionale.

Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, consideră că situaţia de la BEM va avea ecouri negative de lungă durată. Potrivit lui, cursul actual al leului reprezintă efectul implicit al situaţiei de la Banca de Economii.

„Ceea ce se întâmplă astăzi cu leul are legătură cu situaţia de la BEM, nu direct, dar este și efect de la ceea ce se întâmplă cu BEM, Banca Socială și Unibank, cele trei bănci care acum, pe de o parte, sunt luate în administra-re specială, pe de altă parte, sunt bănci în care sunt pompaţi bani mulţi din rezervele Băncii Naţionale. Ulterior, dacă se va ajunge să fi e preluată toată această datorie asupra statului, asupra bugetului, toţi noi, contribuabilii, vom suporta aceste consecinţe. Iar efectul este, în zilele acestea, asupra cotaţiei cursului”, a menţionat Negruţa, în cadrul unei emisiunii la Jurnal TV.

Ex-ministrul a mai afi rmat că dacă instituţiile de stat se implicau la mo-mentul potrivit, atunci nu s-ar fi ajuns la starea de lucruri actuală. Negruţa a dezvăluit anterior conţinutul unei corespondenţe din mai-iunie 2012, adre-sată Consiliului Suprem de Securitate și Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, care se referea la situaţia de la Banca de Economii. Fostul ministru al Finanţelor a atenţionat încă de atunci că statul riscă să piardă pachetul ma-joritar pe care îl deţine la Banca de Economii, mai menţionează sursa.

Statul a cedat pachetul majoritar la BEM în august 2013, neparticipând la emisia suplimentară de acţiuni, după ce instituţia a fost adusă în pragul falimentului printr-un management defectuos. Acum două luni, Curtea Su-premă de Justiţie a decis că Banca de Economii trebuie să revină în proprie-tatea statului, iar premierul Iurie Leancă i-a cerut Băncii Centrale să selecteze o companie internaţională care să investigheze situaţia din sectorul bancar al Republicii Moldova.

FLUX

6 FEBRUARIE 2015 55 F L U XF L U XExterne

Atacurile teroriste comi-se în Franţa la începutul acestui an, agravarea situaţiei din Ucraina, destabilizarea unor întregi regiuni din Orien-tul Apropiat, din Sahel și din Magreb pe fond de expansiune a ideologiei wahabiste și a jihadis-mului sunit, sunt doar câteva dintre motivele care îi determină pe unii comentatori să se întrebe dacă lumea occidentală navighează cu un verita-bil pilot la bord.

De la al Doilea Război Mondial până la atentatele de pe 11 septem-brie 2001 nimeni nu a contestat, în lumea liberă, autoritatea și clarvizi-unea liderului natural, Statele Unite. În prezent însă, apar tot mai multe îndoieli în legătură cu viziunea sa strategică.

„Nu cumva Occidentul se păcă-lește de adversar?” Această întreba-re revine din când în când în unele analize din presa franceză, iar cea semnată recent de Renaud Girard în cotidianul Le Figaro este cât se poa-te de critică la adresa Statelor Unite. Citez din articolul său: „Oricât de

curios ar părea, prietenii noștri ame-

ricani nu par să fi tras încă nicio lec-

ţie din abisul strategic în care s-au

aruncat orbește după traumatismul

de pe 11 septembrie 2001. Confun-

dând atentatele teroriste care au

avut șansa de partea lor cu un atac

militar comparabil cu cel de la Pear

Harbour, americanii au invadat suc-

cesiv două ţări musulmane ale căror

populaţii nu se arătaseră niciodată

ostile Americii”.

Jurnalistul și geopoliticianul fran-

cez, autor al mai multor cărţi despre

Orientul Apropiat, consideră, pur și

simplu, că întregul Occident, pre-

cum și Uniunea Europeană au de

suferit în prezent din cauza „cecită-

ţii strategice” a Statelor Unite. Mai

mult decât atât, Renaud Girard se

teme că americanii ar putea face și

în cazul confl ictului din Ucraina ace-

leași greșeli comise timp de zece ani

în regiunea Tigrului și a Eufratului.

Citez din nou: „Ce avem noi de câș-

tigat prin sancţionarea Rusiei? Inte-

resul nostru nu ar fi , mai degrabă, să

ne concertăm cu ea împotriva celui

care a devenit inamicul nostru prin-

cipal, jihadismul islamic sunit. Iar

din punct de vedere economic, este

bună opţiunea noastră de a-i împin-

ge pe ruși în braţele chinezilor?”.

Renaud Girard consideră anormal

faptul că politica externă europeană

este dominată, spune el, „de refl e-

xele paranoide ale polonezilor, ale

lituanienilor, ale letonilor și ale es-

tonilor, chiar dacă acestea sunt de

înţeles din punct de vedere istoric”.

În niciun caz, mai spune analistul

francez, nu este înţelept ca Alianţa

Atlantică să se extindă până la veci-

nătatea imediată cu rușii.

Potrivit lui Renaud Girard, priori-

tăţile Americii ar trebui să fi e urmă-

toarele:

Prima: reintegrarea suniţilor în

aparatul de stat irakian. Doi: să exer-

cite presiuni asupra petromonarhii-

lor din Golf pentru a nu mai exporta

în lumea arabo-musulmană și în Eu-

ropa „periculoasa ideologie wahabi-

tă”. Trei: să impună cu autoritate un

acord de pace între Israel și palesti-

nieni. Patru: să apere lumea creștină

și mai ales pe cei 150 de milioane de

creștini care trăiesc în spaţiul musul-

man.

Tot în această direcţie de contes-

tare a viziunii strategice americane

merge și un alt articol publicat de

Le Figaro, articol legat de eventu-

alul rol avut de Arabia Saudită în

fi nanţarea atentatelor de pe 11 sep-

tembrie 2001. Un document de 28

de pagini clasifi cat strict secret ar

conţine dovezi în acest sens, iar un

fost senator, Bob Graham, cere pu-

blicarea sa. El nu este singurul om

politic american care consideră că

Arabia Saudită a avut o implicare în

atentatele antiamericane, mai rămâ-ne de văzut până la ce nivel. Tot Le Figaro citează experţi care spun că această problemă rămâne însă ex-trem de sensibilă și că în niciun caz Barack Obama nu are nevoie de un nou factor de instabilitate în politica sa externă. Citez din articol: „Faptul că președintele Obama și-a scurtat săptămâna trecută vizita în India pentru a merge să-l salute pe noul rege al Arabiei Saudite în compania a 30 de înalţi responsabili politici, când niciunul dintre ei nu s-a obosit să participe la marea demonstraţie de la Paris organizată după atacurile teroriste, spune mult despre priori-tăţile Washingtonului”.

Le Figaro îl mai citează pe Bob

Graham cu această frază: „Refuzul

nostru de a privi realitatea în faţă a

creat noul val de extremism care a

lovit Parisul”.

Toate aceste refl ecţii, supoziţii,

speculaţii, chiar și în absenţa unor

dovezi clare, pun în lumină o neliniș-

te majoră, exprimată sub numeroa-

se forme și de multe voci avizate. O

neliniște care își găsește, cum spu-

neam, expresia cea mai sintetică în

întrebarea: îi este clar Occidentului

cine îi sunt prietenii și cine adversa-

rii?

Matei VIŞNIEC

Sursa: rfi .ro

Statul Islamic ar putea pregăti atentate cu Ebola asupra Europei

Documentul, care a fost dat publicităţii parţial vi-nerea trecută, include o serie de scenarii bazate pe un eventual atac biologic al teroriștilor asupra Marii Britanii, scrie Russia Today, citată de ziuanews. Exper-ţii militari din Marea Britanie avertizează că teroriștii ar putea folosi virusul Ebola pe post de armă, potrivit unui raport știinţifi c al Ministerului Apărării.

Unul dintre scenarii se referă la posibilitatea ca Ebola să fi e transmisă din Africa de Vest în Regatul Unit. Cu toate că detaliile unui posibil plan nu sunt cunoscute în întregime, specialiștii avertizează în legătură cu posibilitatea ca „un actor non-statal să profi te de epidemia de Ebola din Africa de Vest pentru bioterorism”. Anul trecut au apărut mai multe ipo-teze potrivit cărora Statul Islamic ar putea folosi arme biologice, inclusiv virusul Ebola, în lupta împotriva Occidentului.

În acest context, un specialist militar american, profesor de Securita-te Naţională la Facultatea Navală de Război din SUA, a declarat pentru Forbes că astfel de situaţii sunt posibile, întrucât extremiștii ar putea transforma oamenii în arme, dacă sunt purtători ai bolilor contagioase. De asemenea, analiștii au avertizat că militanţii s-ar putea infi ltra în ţările occidentale, unde ar putea răspândi maladia prin agenţi umani, care ar trece fără să fi e detectaţi prin fi ltrele de securitate.

Inclusiv America se simte ameninţată, întrucât presa israeliană a relatat anul trecut că militanţii Statului Islamic ar putea complota să se infecteze în mod deliberat cu Ebola și să ajungă în SUA sau Europa pentru a răspân-di boala. Și guvernul spaniol s-a arătat îngrijorat în legătură cu discuţiile apărute pe internet potrivit cărora teroriștii vor folosi arme biologice, in-clusiv Ebola, în războiul împotriva Occidentului.

FLUX

Secretarul de stat ameri-can John Kerry a sosit ieri la Kiev pentru a discuta problema eventualelor livrări de arme america-ne pentru Ucraina, arme solicitate de mai mult timp de guvernul ucrainean, informează AFP, citat de AGERPRES.

Pentru autorităţile de la Kiev, aceas-tă vizită ar putea deschide o nouă pa-gină în confl ictul din estul Ucrainei. Președintele ucrainean Petro Poro-șenko, afl at marţi, 3 februarie, într-o vizită la Harkov, s-a declarat convins că Statele Unite vor furniza arme Ucrainei. Subiectul va fi abordat în zilele următoare și la München, la Conferin-ţa internaţională pe tema securităţii, unde Petro Poro-șenko se va întâlnit cu vicepreședintele american John Bidden și cu cancelara germană Angela Merkel, notează și rfi .ro.

Principalul candidat la șefi a Pentagonului, Ashton Carter, este gata și el să sprijine militar Kievul, inclusiv cu arme letale.

„Cred că trebuie să susţinem poporul ucrainean și să

îl ajutăm să se apere. Nu sunt pregătit să spun mai mul-te pentru că nu am discutat încă cu militarii noștri sau cu cei ucraineni, dar cred că ar trebui să îi asigurăm cu arme, inclusiv letale”, a declarat Carter în timpul unei re-uniuni cu senatorii americani, notează PublikaTV.

De menţionat că aceste discuţii s-au intensifi cat în ultima perioadă, în contextul în care Rada Supremă de la Kiev a adoptat un proiect de lege prin care Federaţia Rusă este recunoscută drept stat agresor, iar autopro-clamatele republici populare Doneţk și Luhansk – orga-

nizaţii teroriste. Iar asta ar îndreptăţi livrarea de arme către Ucraina.

Deputaţii ucraineni au adresat un apel comunităţii internaţionale pri-vind furnizarea de sprijin militar și po-litic autorităţilor ucrainene, precum și în vederea excluderii Rusiei din Consi-liul de Securitate al ONU.

Pe de altă parte, președintele fran-cez François Hollande și cancelarul german Angela Merkel s-au deplasat ieri după-amiază la Kiev, iar astăzi la Moscova pentru a prezenta o pro-punere de soluţionare a confl ictului, „care va fi bazată pe integritatea teri-torială a Ucrainei”.

FLUX

Ştie Occidentul cine îi sunt prietenii şi cine adversarii? Ştie Occidentul cine îi sunt prietenii şi cine adversarii?

America, dispusă să livreze arme letale Ucrainei

6 FEBRUARIE 201566F L U XF L U X Cultur=

Vilă urbană şi clădirea fostei clinici

de hidroterapie a medicului L. Tumarkin

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, intro-dus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a muni-cipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, situat pe strada Pușkin, 11 A, B (colţ cu str. Șciusev).

În 1878, secretarul gubernial Nicolai Ivanovici Kușkovschi a cumpărat de la licitaţia publică or-ganizată de Uprava urbană un lot de pământ, afl at la colţul cartierului, unde între anii 1879 și 1894 a ridicat o casă de colţ, într-un parter, cu un subsol, alcătuită din șase odăi. În anul 1897, această proprietate imobiliară a fost cumpăra-tă de medicul Lazar Tumarkin, unde între anii 1898 și 1902 a construit o clădire pentru clini-ca de hidroterapie. În 1903, proprietar au fost atestaţi Matei și Lazăr Tumarkin. În perioada in-terbelică, clinica a fost reconstruită prin modifi -carea structurii și arhitecturii faţadei principale.

Liter A. Este o casă de locuit construită la col-ţul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, într-un parter, cu faţadele aliniate la liniile roșii ale străzilor A.S. Pușkin și A.V. Șciusev. Faţade-le au o arhitectură eclectică, cu o abundenţă a detaliilor decorative, cu reminiscenţe clasice. Faţada principală orientată spre strada A.S. Pușkin are o compoziţie disimetrică, cu ampla-sarea unui rezalit în partea centrală, prin care avea loc intrarea de onoare în casă (astăzi înlo-cuită cu o fereastră), un gol în arc, a cărei deco-raţie plastică a arhivoltei prin bolţari îl scoate în evidenţă în raport cu restul ferestrelor cu golul rectangular. Deasupra fostei intrări, în nișa de sub portalul format, se afl ă fi gurile sculptate în piatră a doi dragoni înaripaţi. Faţada orientată spre strada A.V. Șciusev are o compoziţie sime-trică, cu două rezalite laterale, dominate de frontoane triunghiulare pe fundalul unor atice, elemente ale parapetului, partea din grilajul căruia a dispărut. Faţada are șapte axe, toate goluri de ferestre, dintre care ferestrele laterale, în arc în plin cintru, mărginite de arhivolte, sunt amplasate în rezalite. Cinci ferestre din partea centrală sunt rectangulare, dominate de corni-șe triunghiulare, susţinute de console, care in-tră în componenţa ancadramentelor. Colţurile casei și a rezalitelor sunt întărite vizual prin bo-saje „diamant”, dublate în interior prin pilaștri cu aceeași tratare a fusului.

Liter B. Este o clădire alcătuită dintr-un par-ter cu etaj, ridicată pe un plan rectangular, am-plasat în adâncul proprietăţii imobiliare. Are o faţadă simetrică, cu cinci axe compoziţionale, dintre care patru sunt goluri de ferestre simple, rectangulare, fără ancadramente, cu amplasa-rea intrării în axa de simetrie, printr-un rezalit cu o loggie, formă repetată și la etaj. Arhitectu-ra faţadei a fost soluţionată în spiritul moder-nului, cu detalii specifi ce stilului pe lesenele la colţuri și pe registrul care separa parterul de etaj. Peretele faţadei era încununat de un para-pet din piatră cu un atic în centru. În anii '90, în scopul amplifi cării clădirii prin construcţia unei mansarde în acoperiș, decoraţia plastică a fost distrusă și faţada a obţinut un aspect bastard, suburban, cu console false pentru susţinerea unui acoperiș masiv.

Sursa: monument.sit.md

7.VII.19957.VII.1995

Ultimele numere din „România literară”. Exce-lente cele trei fascicule ale lui Grigurcu „În apro-pierea lui Lucian Blaga”.

Marius Tupan îmi solicitase opinii despre în-trunirea scriitorilor de la Neptun, pentru „Lu-ceafărul”, iar Ioana Pârvulescu pentru „România literară”. Azi, am revistele. „Luceafărul” îmi dă și o poză la concisul text „Ţara și baștina”. În „RL” sun-tem trei: Vasile Gârneţ și Aura Christi. Apar într-o poză, în mers, în preajma familiei Balotă (ţineam cale spre Clubul Bazin, unde s-au ţinut ședinţele simpozionului).

Lecturi curente: Șerban Cioculescu, „Amintiri”, Ed. „Eminescu” 1975.

Un sentiment obsedant, emoţionant pentru mine: fără să fi făcut cunoștinţă, ofi cial-personal, m-am surprins salutat – eu fi ind demult gata de a-i saluta! – de către domnii Mircea Horia Simio-nescu și Alexandru George. Oameni delicaţi! Dar să mă auto-măgulesc că ar fi fost posibil chiar să mă cunoască, să se fi interesat de umila mea persoană? Fleacuri! Eu însă am toate motivele de a mă dojeni că nu am găsit timpul și momentul potrivit, pentru a-i ruga să accepte să-mi acorde interviuri. Am sentimentul certitudinii că dânșii ar fi fost mai predispuși de a conversa, decât dl Balotă sau Nina Cassian. Voi mai avea atare oca-zie propice?

(Mda, să încheg chestionarul pentru dl Marino și să i-l expediez, precum convenisem la vizita pe care i-am făcut-o, împreună cu Arcadie, la Cluj…)

La Neptun – și reîntâlnirea cu foarte simpati-cul mie domn Octavian Paler.

„R. literară” nr. 21-22 din 7-13 iunie dă nume-le laureaţilor Salonului Naţional de Carte de la Cluj: D. R. Popescu, E. Simion, V. Cristea, A. Pleșu, după care urmează și… L. Butnaru.

8.VII.19958.VII.1995

Pentru a data unele poeme din volumul pe care îl pregătesc pentru ed. „Eminescu”, scoto-cesc prin mapele anilor, afl ând și multe lucruri aproape uitate. Astfel, o decupare a poeziei „Ne-gurenii de demult” mă informează că pentru pri-ma dată un text de-al meu a apărut în dreapta Prutului în octombrie 1986 în revista „Convorbiri literare” din Iași.

Cu titlu de acoladă între volumul de debut apă-rut în 1976 și cel editat în 1993, la poemul „În legă-tură cu acest eveniment” dau o notă, în care explic că acest text, împreună cu „Elegie disco” (titlul iniţi-al: „Îndreptăţit e zborul ei”), fuseseră publicate încă în septembrie 1976 în „Tinerimea Moldovei” (scrise însă pe la începutul anului în cauză), numai că, din motive ce nu au depins de mine (ceva suspiciuni, precauţiuni la editură), nu au intrat în primul vo-lum, în care ar fi fost piese de rezistenţă. Sunt poe-me reprezentative, care le domină pe multe altele din „Aripă în lumină”. Adică, nu am fost eu chiar atât de inofensiv, cum s-ar fi putut crede…

De altfel, grupajul cu aceste poeme (plus un diptic – „Sărbătorile iernii” – 1. Paparudele nin-sorii; 2. Posibilă pânză de Marc Chagal) îi atrăse-se atenţia și colegului leton Leons Briedis, care, acum câţiva ani, mă întreba de ce nu am inclus în volume unele poeme de… peste ani îndărăt.

Odată ce astăzi este „ziua ușilor deschise” la arhive, dau și peste unele din primele noastre autografe, a celor care apăruserăm în colecţia editorială „Debut”. Pe „Piaţa Diolei” Leonida Lari îmi scria: „Bunului meu cunoscut și coleg de breaslă Leo Butnaru, la ora zilei cea mai nepotri-vită, când mi-e mai lene și mai pustiu în sufl et ca niciodată, las ca amintire această carte așteptată de atâta timp. Cu nedumerire, Leonida”.

Bu-un. Autograful nu este datat, dar presupun că ar fi din toamna anului 1974, pentru că pla-cheta fusese semnată pentru tipar pe 13.IX.1974. O fi fost vreo zi de octombrie călduros, când încă se mai întind pisicile la soare și L. L. i s-ar fi făcut cu adevărat lene și niţică lehamite poetică.

Încă nu am dat de prima carte a lui Ion Hadâr-că, însă pe cea de-a doua, „Lut ars”, colegul scrie:

„LeuluiAl meului –Să-i trăiască lutulCât va fi Răutul! – 24 al lui Cuptor 1984”.Parcă nu e rău, chiar dacă Răutul e destul de

periclitat. Dar mai trăiește el…Pe volumul „Navigator în septembrie” Ilie T.

Zegrea scria: „Leule! Urcă pe vasul nostru (nu numai cel imaginar) și s-o pornim spre Cernăuţi. Porumbul e recoltat, însă… găsim noi ceva. – septembrie 1983, Chișinău”.

(Aici, uneori neastâmpăratul Ilieș, se retro-re-feră la cazul de la Bănceni, când, vara, l-am vi-zitat pe Arcadie Suceveanu, și Ilie se tupila prin porumbiștea încă nu prea înaltă, luând-o spre o adresă a romantismului său de june abulic în plăcerile vieţii.)

Iar pe „Crinul îngândurat” (1986) Ilie spune: „Dragă Leule, m-am întristat că nu te-am găsit la Chișinău acum, în acest octombrie foarte fru-mos, când am picat și eu de la Cernăuţi cu acest crin îngândurat. – 10.10.86”. (Cartea a apărut la Ujgorod, ed. „Carpati”.)

În 1985, pe volumul „Zugravul anonim, N. Da-bija zugro-caligrafi a: „Lui Leo Butnaru, colegului de generaţie, inima căruia o simt bătând alături, în ritm de poem de dragoste de oameni – acest însemn pe o carte despre noi cei de ieri și de azi. – 28.VIII.1985”.

Și atâtea alte ecouri răvășitoare de tinereţe deja…

9.VII.19959.VII.1995

Deci (virgulă – remarcă hazoasă, nu?), azi, du-minică, pe data indicată mai sus (cui i-ar trebui atâta precizie?) am dactilografi at și Cuprinsul pen-tru volumul de autor cu tentă antologică „Iluzia necesară”, pe care Nelu Oancea mi l-a solicitat pentru colecţia „Poeţi români contemporani”, ed. Eminescu. Purced la numerotarea fi lelor manuscri-sului, rămânând cu gândul de a găsi ocazia propi-ce să expediez mapa. Doamne ajută!

Leo BUTNARU

ÎN LEGĂTURĂ CU ACEST EVENIMENT(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 2010, a debutat ca actor la vârsta de 78 de ani. Autorul a jucat în spectacolul de teatru care a avut premiera săptămâna trecută la Madrid.

Renumitul scriitor sud-american și-a arătat talentul de actor în spec-tacolul „Los cuentos de la peste”, re-gizat de el însuși, inspirat din „Deca-meronul”, scris de italianul Giovanni Boccaccio. Cu această ocazie, Mario Vargas Llosa a vorbit și despre tero-rism, pe care îl consideră „o ciumă a epocii noastre”, care „ia mai multe forme, religioase și politice”.

Cu acest spectacol de teatru, ro-mancierul peruan a urcat pe scenă pentru prima dată în calitate de ac-tor principal. El a mai fost prezent pe o scenă de teatru, dar cu ocazia unei serii de lecturi, pe care le-a susţinut în campania de promovare a repre-zentaţiei sale teatrale din 2006, ce a fost inspirată din „Odiseea” lui Ho-mer, potrivit Mediafax.

„Unele dintre nuvele sunt adap-tate cu multă libertate, fără a fi total fi dele originalului, prin decuparea poveștilor, uneori alungindu-le, al-teori adăugând sau făcând să dis-pară anumite personaje”, a precizat romancierul sud-american într-o conferinţă de presă.

Scena de la Teatro Real din Madrid a fost amenajată pentru a reprezen-ta Villa Palmieri și grădina ei, în care ducele Ugolin și patru alte personaje se izolează, încercând să scape de epidemia de ciumă neagră care a cu-prins Florenţa în 1348. Scriitorul sud-american interpretează rolul ducelui Ugolin, care va încerca să scape de această catastrofă, cel puţin pe plan spiritual, spunând povești. Acest fapt nu va împiedica însă ciuma să cuprindă întreaga Europă.

Deși povestea originală a acelei nuvele din „Decameron” este veche de mai multe sute de ani, Mario Var-gas Llosa a ţinut să sublinieze rezo-nanţa ei contemporană. „Terorismul este un fl agel al timpurilor noastre”, a spus scriitorul, potrivit căruia cul-tura „este o armă extraordinară pe care o avem pentru a ne apăra în faţa adversităţii”.

„Lumea continuă să cunoască ciume” și „terorismul, de exemplu, este o ciumă a epocii noastre (care) ia mai multe forme, religioase și po-litice”, a adăugat el. „Teroristul, într-o anumită manieră, este marele pro-tagonist al secolului al XXI-lea prin prisma atenţiei pe care o generea-ză”, a completat Mario Vargas Llosa.

Scena teatrului madrilen care găzduiește acest spectacol de tea-tru a fost complet transformată cu această ocazie, pentru a ocupa locul central în sală, în mijlocul publicu-lui. Spectacolul „Los cuentos de la peste” va avea loc între 28 ianuarie și 1 martie, la Teatro Real din Ma-drid.

Mario Vargas Llosa s-a născut în 1936 la Arequipa (Peru) și a copilărit în Bolivia împreună cu mama și bu-nicii materni, închipuindu-și că tatăl lui e mort și că fusese un erou. În

realitate, la cinci luni după căsătorie își părăsise soţia însărcinată și avea să-și revadă fi ul abia zece ani mai târziu, când Mario s-a întors în Peru. Între 1950 și 1952, el urmează cursu-rile unei școli militare din Lima – ex-perienţa descrisă în primul roman, „Orașul și câinii” (1963).

În 1955, se căsătorește cu o mă-tușă, provocând mare scandal în familie, și divorţează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se căsătorească cu verișoara lui, Patri-cia. Între timp, lucrase în Franţa ca profesor de spaniolă și ziarist. După o tinereţe în care se apropiase de comunism, ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel Garcia Marquez, odinioară prieten, de servilism. Călătorește, predă la universităţi din America și Europa, devine scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea și ironia sa.

Printre cele mai cunoscute cărţi ale lui Mario Vargas Llosa se numă-ră: „Orașul și câinii”, „Conversaţie la catedrală”, „Casa Verde”, „Pantaleon și vizitatoarele”, „Mătușa Julia și con-deierul”, „Războiul sfârșitului lumii”, „Istoria lui Mayta”, „Cine l-a ucis pe Palomino Molero?”, „Povestașul”, „Elogiu mamei vitrege”, „Lituma în Anzi”, „Peștele în apă”, „Caietele lui Don Rigoberto”, „Paradisul de după colţ”, „Rătăcirile fetei nesăbuite” – încununate aproape toate cu premii literare.

FLUX

Scriitorul Mario Vargas Llosa a debutat ca actor într-un spectacol de teatru

6 FEBRUARIE 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 35TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, 9 LUNI, 9

FEBRUARIE FEBRUARIE

06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Tele-

shopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:00 Serial: Îngeri

păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Înger sălbatic 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4942 17:05 Serial: Clona 18:00 O

seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:45 Serial:

Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial:

Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă

03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15

Doamne de poveste (r)

MARŢI, 10 FEBRUARIE MARŢI, 10 FEBRUARIE

06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial:

Regina inimilor 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea des-

tinului (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping

13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 15:15 Serial:

Cununa de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4943

17:05 Serial: Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea

destinului 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste

de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r)

01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă

în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 11 FEBRUARIE MIERCURI, 11 FEBRUARIE












JOI, 12 FEBRUARIE JOI, 12 FEBRUARIE


08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Re-

gina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea des-









VINERI, 13 FEBRUARIEVINERI, 13 FEBRUARIE






Cununa de lacrimi (sfârșitul serialului) 16:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4946 17:05 Serial: Clona 18:00 O seară perfectă

19:00 Serial: Puterea destinului 20:45 Serial: Îngeri păzitori

22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra

00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O

seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne

de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 14 FEBRUARIE SÂMBĂTĂ, 14 FEBRUARIE

06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor 10:15 Teleshopping

10:30 Serial: Puterea destinului (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori

(r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial:

Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4947 17:10

Serial: Clona 18:15 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri

păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra

nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15

O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne

de poveste (r)

DUMINICĂ, 15 FEBRUARIEDUMINICĂ, 15 FEBRUARIE

06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Tele-

shopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:00 Serial: Îngeri

păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4948

17:10 Serial: Clona 18:15 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial:

Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial:

Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă

03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15

Doamne de poveste (r)

LUNI, LUNI, 9 FEBRUARIE9 FEBRUARIE

6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Ma-gazinul copiilor. 10.50 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 11.55, 17.55, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL” (Italia, 2008). 15.05 Documentar pentru copii. „Povești despre animale”. 16.00 În ritm de dans. 16.30 Reporter de gardă. 18.50 Postcard Eurovision 2015. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente eco-nomice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Portrete în timp. 22.20 Săptămâna sportivă. 23.05 Documentar. „Drumeții”.

MARŢI, 10 FEBRUARIEMARŢI, 10 FEBRUARIE 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.40, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.05 Accente economice. 11.30 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Evantai folcloric. 14.50, 1.45 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Tăietorii de lemn din Canada”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Medalion muzical. Mihai Ciobanu. 22.20 Prezentarea a 3 fi lme de scurt metraj de M. Bobână. 23.20 Documentar. „Când vacanța devine una de groază”. 0.00 Film. „UN ALT ÎNCEPUT” (SUA, 2005).

MIERCURI, 11 FEBRUARIEMIERCURI, 11 FEBRUARIE 6.05 Gagauz ogea. 6.40 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sando-can”. 9.40, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie. 15.10 Fii tânăr! 16.00 Documentar. „Euromaxx”. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Medalion muzical. Boris Rudenco. 22.20 Avangaraj. 23.20 Documentar. „Internetul - securitate și riscuri”.

JOI, 12 FEBRUARIEJOI, 12 FEBRUARIE 6.05 Русский мир. 6.35 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.40, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15, 5.30 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Cultura azi. 15.00 Vlad Burlea. „Monastirea Argeșului”. Tablouri epice după V.Alecsandri. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Documentar. „La drum”. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.20 Documentar. „Pasiunea genului bolero”. 23.20 Documentar. „Bariere invizibile în Europa”. 0.00 Film. „MANOLETE, AMANTA UNUI MATADOR” (Spania, 2008).

VINERI, 13 FEBRUARIEVINERI, 13 FEBRUARIE 6.05 Documentar. „În atelierul lui Mondrian”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.40, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Destine de colecție. 10.50, 2.55 Mol-dova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.30, 1.40 Cinemateca universală. 14.45 Erudit-cafe. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Documentar. „Drumeții”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 „Tot cu dansul mă mângâi...” Ansamblul de dans popular „Hora Horița”.

SÂMBĂTĂ, 14 FEBRUARIE SÂMBĂTĂ, 14 FEBRUARIE 6.05 Documentar. „Pasiunea genului bolero”. 7.10 Documentar pentru copii. „Povești despre animale”. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 9.55, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 10.00 Știință și inovare. 10.35, 15.50 Grigore Vieru. „Fiindcă iubesc...”. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.05 Documentar. „În atelierul lui Mondrian”. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.30 „Lacrima”. Spectacol al Teatrului Stuio „Geneza Art”. 14.40 Grigore Vieru. Poezie și destin. 15.25 Documentar. „Arts 21”. 16.05 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL” (Italia, 2008). 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. În memoria marelui poet Grigore Vieru. 22.20 Film. „ARTA SEDUCȚIEI” (SUA, 2003). 0.00 Fii tânăr! 0.45 Avangaraj. 1.45 Documentar. „Mauzoleul primului împărat”.

DUMINICĂ, 15 FEBRUARIE DUMINICĂ, 15 FEBRUARIE 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: Sardinia, despre oameni și cai”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Întâmpinarea Domnului. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului. 10.25, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 10.30 Ring Star. Concurs muzical. 11.30 Părinți și copii. 12.05 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Documentar. „Kohila”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.05 Prin muzică în Europa. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Cătălin Josan & Alex Calancea Band. Concert. 20.40 Profi l de savant. 21.20, 5.30 Descriptio Mol-daviae. 22.20 Film. „DUBLURA” (Franța, 2006). 23.45 Erudit-cafe. 0.35 Film. „UN POLIȚIST CORUPT” (SUA, 1992). 2.15 În premieră. 3.20 Casa mea. 4.25 O seară în familie.

LUNI, LUNI,

9 FEBRUARIE 9 FEBRUARIE

07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă,

doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruţă (r) 11:30 Film:

Bărbaţi în negru II (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Serial: Trandafi rul negru, ep.101 15:15 Serial: Puterea

destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35

La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York ep.21, an 7

00:00 Serial: Nikita ep.8, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova –

emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15

O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 10 FEBRUARIE MARŢI, 10 FEBRUARIE

07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-

shopping 10:15 La Maruţă (r) 11:30 Serial: Trandafi rul negru

(r) 12:30 Serial: Dădaca ep.20, an 6 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul negru, ep.102 15:15

Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu 20:50 Film: Blackjack 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York ep.22, an

7 (ultimul episod) 00:00 Serial: Nikita ep.9, an 2 01:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30

Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 11 FEBRUARIE MIERCURI, 11 FEBRUARIE


shopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafi rul negru

(r) 12:30 Serial: Dădaca ep.21, an 6 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul negru ep. 103 15:15

Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:50 Film: 21 Jump Street – O adresă de

pomină 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI:

New York ep.1, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.10, an 2 01:00 Știrile





JOI, 12 FEBRUARIE JOI, 12 FEBRUARIE


shopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafi rul negru (r)

12:30 Serial: Dădaca ep.22, an 6 (ultimul episod) 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul negru ep.

104 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:50 Film: Lacrimi din

soare 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI:

New York ep.2, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.11, an 2 01:00 Știrile





VINERI, 13 FEBRUARIE VINERI, 13 FEBRUARIE


shopping 10:30 La Maruţă (r) 12:15 Serial: Trandafi rul negru (r)

13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul

negru ep. 105 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:50 Film: Predators:

Fără scăpare 22:45 Film: Sechestraţi în tren 00:45 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O Seară perfectă (r) 02:15 În

Profunzime cu Lorena Bogza (r) 03:45 Fabricat în Moldova –

emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 14 FEBRUARIESÂMBĂTĂ, 14 FEBRUARIE

07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Diva cu

greutate, ep.13, an 2 (ultimul episod) 11:15 Film: Jaf la Har-

vard 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Cei

3 ninja lovesc din nou 15:15 Film: Scrisori catre Julieta 17:00

Film: Larry Crowne 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv

cu Speranța State 20:50 Film: Now you see me: Jaful perfect

22:30 Film: Prietenie cu folos 00:30 Știrile ProTv cu Speranța

State (r) 01:15 O Seară perfectă (r) 02:15 Fabricat în Moldova –

emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv

cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 15 FEBRUARIEDUMINICĂ, 15 FEBRUARIE

07:00 Știrile PRO TV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-

shopping 10:15 Film: Krull 13:00 Știrile PROTV 13:15 Tele-

shopping 13:30 Film: Scrisori catre Julieta (r) 15:30 Film: Larry

Crowne (r) 17:15 Film: Mereu la prima intalnire 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:50 Film: Teroare

în Paris 22:30 Film: Trafi cantul de arme 01:00 Știrile ProTv cu

Speranța State (r) 01:45 O Seară perfectă (r) 02:45 Fabricat în

Moldova – emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15

Știrile ProTv cu Speranța State (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, 9 ПОНЕДЕЛЬНИК, 9 ФЕВРАЛЯ ФЕВРАЛЯ

05:00 Телеканал „Доброе утро”

07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный

приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00

„Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Тест на беременность”.

Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Познер”

01:15 Ночные новости

ВТОРНИК, 10 ФЕВРАЛЯ ВТОРНИК, 10 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00

„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Тест на беременность”.

Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Pri-

mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

К 100-летию актера. Премьера. „Владимир Зельдин. Страсти

Дон Кихота” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00

„Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Тест на беременность”.

Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:35

„Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 „Структура

момента” 02:10 „Наедине со всеми”

СРЕДА, 11 ФЕВРАЛЯ СРЕДА, 11 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:15 Новости 12:45 „Тест на беременность”. Многосерийный

фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами)

15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Тест на беременность”.

Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus)

ЧЕТВЕРГ, 12 ФЕВРАЛЯЧЕТВЕРГ, 12 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00

„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Тест на беременность”.

Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем

Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Тест

на беременность”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri”

(rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20

Премьера. „Борис Пастернак. „Будем верить, жить и ждать...”

ПЯТНИЦА, 13 ФЕВРАЛЯ ПЯТНИЦА, 13 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:15 Новости 12:45 „Тест на беременность”. Многосерийный

фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами)

15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем

Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние

Республики” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант”

01:15 Премьера. „Илья Кабаков. В будущее возьмут не всех”.

Фильм 1-й 02:10 Людмила Гурченко, Станислав Любшин в

фильме „Пять вечеров” 03:50 Комедия „Целуются зори”

СУББОТА, 14 ФЕВРАЛЯСУББОТА, 14 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:15 Владимир Зельдин и Марина Ладынина

в фильме „Свинарка и пастух” 09:00 „Умницы и умники”

09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 „Смак” 11:05 К 100-летию актрисы. Премьера. „Лидия

Смирнова. Любовь и прочие неприятности” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 Премьера. „Виталий Смирнов.

Властелин колец” 13:35 Владимир Зельдин в детективе

„Десять негритят” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с

субтитрами) 15:30 Детектив „Десять негритят”. Продолжение

16:25 „Владимир Зельдин. Страсти Дон Кихота” 17:20 „Угадай

мелодию” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:20 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием

Дибровым 19:15 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 Премьера сезона.

„Танцуй!” 00:00 Фильм Сергея Соловьева „Одноклассники”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 15 ФЕВРАЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 15 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:10 Лидия Смирнова, Людмила Гурченко,

Евгений Евстигнеев в комедии „Дача” 07:35 „Служу Отчизне!”

08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30

„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все

дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:25 К 100-летию актера. Премьера. „Борис Андреев. Большая

жизнь большого человека” 13:25 Лидия Смирнова в фильме

„Женитьба Бальзаминова” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15

Церемония вручения народной премии „Золотой граммофон”

18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:30 Церемония вручения народной премии „Золотой

граммофон”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 Премьера.

„Точь-в-точь” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное

„Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20

Премьера. „Точь-в-точь”. Продолжение

ПОНЕДЕЛЬНИК, 9 ФЕВРАЛЯ ПОНЕДЕЛЬНИК, 9 ФЕВРАЛЯ

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США

1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:25 След.

Детектив. Россия 2012 13:00 Дело Астахова. 14:00 Новости.

14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом

Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri.

17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 Дело Астахова. 19:00

След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00

Новости. 20:40 Три короля. Боевик. США 1999 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Три короля. Боевик.

США 1999 02:35 Дело Астахова. 03:25 Știri. 03:55 Matinal.

05:40 Час суда с Павлом Астаховым.

ВТОРНИК, 10 ФЕВРАЛЯ ВТОРНИК, 10 ФЕВРАЛЯ






17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 Дело Астахова.

19:00 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă.

20:00 Новости. 20:40 Специалист. Боевик. США 1994 22:50

Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Специалист.

Боевик. США 1994 02:35 Дело Астахова. 03:25 Știri. 03:55

Matinal. 05:40 Час суда с Павлом Астаховым.

СРЕДА, 11 ФЕВРАЛЯ СРЕДА, 11 ФЕВРАЛЯ








Новости. 20:40 Абсолютная власть. Боевик. США 1997 22:50

Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Абсолютная

власть. Боевик. США 1997 02:35 Дело Астахова. 03:25 Știri.

03:55 Matinal. 05:40 Час суда с Павлом Астаховым.

ЧЕТВЕРГ, 12 ФЕВРАЛЯ ЧЕТВЕРГ, 12 ФЕВРАЛЯ








Новости. 20:35 Выкуп. Криминальный триллер. США 1996

22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:15 Выкуп.

Криминальный триллер. США 1996 02:35 Дело Астахова.

03:25 Știri. 03:55 Matinal. 05:40 Час суда с Павлом Астаховым.

ПЯТНИЦА, 13 ФЕВРАЛЯ ПЯТНИЦА, 13 ФЕВРАЛЯ








Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Славные парни. Триллер.

США 1990 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Славные

парни. Триллер. США 1990 (продолжение) 01:00 Сериал

02:00 Новости. 02:30 Дело Астахова. 03:20 Știri. 03:50 Matinal.

05:35 Час суда с Павлом Астаховым.

СУББОТА, 14 ФЕВРАЛЯСУББОТА, 14 ФЕВРАЛЯ

6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 „Autostrada”.

10:00 След. Детектив. Россия 2012 11:45 Кит Киттредж:

Загадка американской девочки.Семейный. США 2008

13:30 Мой пёс Скип. Семейный. США 2003 14:00 Новости.

14:25 Мой пёс Скип. Семейный. США 2003 (продолжение)

15:35 Доктор Голливуд.Семейная комедия. США 1991 17:00

Știri. 17:10 Доктор Голливуд.Семейная комедия. США 1991

(продолжение) 17:30 День Святого Валентина.Комедийная

мелодрама. США 2010 20:00 Новости. 20:45 Непрощенный.

Вестерн. США 1992 23:00 Știri. 23:30 Непрощенный.

Вестерн. США 1992 (продолжение) 0:00 Славные парни.

Триллер. США 1990 2:10 „Autostrada”. 3:00 Вести недели.

3:45 Непрощенный. Вестерн. США 1992 5:45 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 15 ФЕВРАЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 15 ФЕВРАЛЯ

6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 Magazin UEFA

Champions League. 9:30 След. Детектив. Россия 2012 12:00

Мой пёс Скип. Семейный. США 2003 13:35 Кит Киттредж:

Загадка американской девочки.Семейный. США 2008

14:00 Новости. 14:25 Кит Киттредж: Загадка американской

девочки.Семейный. США 2008 (продолжение) 15:40 День

Святого Валентина.Комедийная мелодрама. США 2010 17:00

Știri. 17:15 День Святого Валентина.Комедийная мелодрама.

США 2010 (продолжение) 18:10 Доктор Голливуд.Семейная

комедия. США 1991 20:00 Новости. 20:30 Город воров.

Триллер, Драма. США 2010 23:00 Știri. 23:30 След. Детектив.

Россия 2012 0:20 Новости. 0:50 Город воров. Триллер, Драма.

США 2010 3:15 Știri. 3:45 Откровенный разговор.

6 FEBRUARIE 201588F L U XF L U X Magazin

BerbecSăptămâna începe destul de bine, în compania celor dragi și destule mo-mente de relaxare. Chiar și așa, nu uita și de momentele petrecute în intimitate: cu toții avem nevoie de ele, ca să ne putem odihni și reface emoțional.

TaurCei cu probleme de cuplu ar face bine să le țină un pic în repaus și să se concentreze mai mult asupra carierei și obiectivelor fi nanciare. Ai o șansă bună să găsești locul de muncă dorit până la venirea weekendului.

GemeniUn parteneriat de afaceri se între-vede în viitorul apropiat, iar asta în-seamnă vești bune pentru cariera ta! Din punct de vedere amoros, o relație importantă pentru tine va merge tot mai bine, mai ales pentru că alegi să depui un efort real pen-tru ea.

RacGrijile bănești te fac să bați pasul pe loc, totuși nevoia să încerci ceva nou este destul de puternică încât începi să faci un efort. Că tot vorbim de fi nanțe, săptămâna aceasta ai succes în căutarea proiectelor care îți pot aduce câștiguri în plus.

LeuSăptămâna se arată destul de fru-moasă și chiar ai ocazia să-i impre-sioneze pe cei importanți cu crea-tivitatea lor. Totuși, ai mare grijă în weekend! Sfârșitul de săptămână se arată destul de intens.

FecioarăE un moment bun să îți revizuiești cura pe care o ții: mănânci destul de sănătos sau mai trișezi din când în când? Dacă nu vezi deja rezulta-tele mult dorite, poate că este cazul să apelezi la un specialist care să te ajute.

BalanţăChiar dacă viața personală strălucește, la birou ai putea avea difi cultăți să faci diferența între sin-ceritate și minciună, așa că ai grijă pe cine crezi din prima secundă – cântărește cuvintele înainte să iei o decizie.

ScorpionEste timpul să le arăți celor din jur de ce ești în stare și să îți exprimi păreri-le argumentat și fără teamă. Locuința îți cere mai multă atenție, astfel că săptămâna aceasta ești pusă pe reparații.

SăgetătorAi numeroase ocazii să-ți înfrumusețezi căsuța săptămâna aceasta, având și multe idei foarte plăcute. Este un moment bun să eli-mini din casa ta lucrurile pe care nu le mai folosești.

CapricornImaginația este un atu, însă nu uita să o și temperezi atunci când discuți cu prietenii, vecinii sau familia, pen-tru că ai putea fi înțeleasă greșit. Nu cumpăra obiecte foarte scumpe, iar dacă achizițiile nu pot aștepta, păs-trează toate bonurile!

VărsătorAi dreptul la opinia ta, dar și ceilalți, de asemenea. Fă tot posibilul să nu iști certuri și evită neînțelegerile. Mai mult, nu te îndoi de forțele proprii, pentru că le dai altora ocazia să îți facă publice punctele slabe.

PeştiNorocul pare să apare de te miri unde, așa că aceasta este șansa ta să îți îmbunătățești imaginea. Ar putea apărea mici probleme în comunica-rea cu persoana iubită, dar dacă nu vezi o problemă în asta, ci doar ceva trecător, atunci nici certurile nu vor apărea.

6-13 februarie6-13 februarieMuzeul Naţional de Arheologie din Madrid a fost extins și remodelat în profunzime, astfel că toate colecţiile se prezintă într-o nouă lumină. Aproape 8 ani a fost închis pentru a fi reamenajat, iar la 1 aprilie 2014 a fost gata pentru a-și primi din nou vizitatorii. Însă aștep-tarea a meritat, rezultatul fi ind fabulos.

Muzeul a fost fondat în 1867 și inaugurat de Regina Isabela a II-a. Ultimele renovări impor-tante datau din anii '60, astfel că, în anul 2000, s-a decis renovarea capitală pentru a se adapta timpurilor moderne și a putea concura cu muzee de același profi l.

Cele patru etaje ale edifi ciului renovat propun o călătorie ce începe din preistorie până în sec. al XIX-lea. La primul etaj, unde se ajunge printr-o scară luminoasă, s-au recuperat două grădini antice de tip patios: curţi interioare specifi ce arhitecturii spaniole cu infl uenţe arabe. Într-un patio se găsește monumentul iberic Pozo Moro, total restaurat. De asemenea, Doamna din Elche strălucește într-o vitrină din mijlocul unei săli, acaparând toate privirile. Magnifi cele colecţii medievale și cele din epoca modernă, cât și un mare fond numismatic completează o panoramă unică a istoriei spaniole.

Motive pentru a vizita Muzeul Naţional de Arheologie

1. Întoarcerea Doamnei din Elche. Așa cum Mona Lisa lui Leonardo da Vinci este vedeta indis-cutabilă a Muzeului Luvru din Paris, putem spune că Doamna din Elche este marea regină a Muzeului Arheologic din Madrid. Posibili-tatea de a vedea această sculptură din sec. V î.H., este un motiv sufi cient de a vizita muze-ul. Situată la etajul 1, sala 13, bustul perfect al Doamnei din Elche se găsește într-o vitrină de cristal deasupra unui tapet arămiu.

2. Edifi ciul este spectaculos. Noul Muzeu nu mai este cel de la inaugurare, din 1867. Esenţa sa istorică nu a fost schimbată, restaurarea inte-grală transformându-l într-un muzeu modern cu cele două fantastice patios, unul roman și altul arab, care are 20 de metri înălţime și este acoperit cu o boltă de sticlă, ce se modifi că în funcţie de intensitatea luminii și a căldurii. Pentru pereţii muzeului s-a folosit lemn de Merbau, iar pentru pardoseală, marmură de travertino, rezultatul fi ind impresionant.

3. Expoziţie permanentă. Au fost curăţate și re-staurate toate colecţiile permanente. Mozai-curi, sculpturi, monede, sarcofage, mumii etc., au fost bine îngrijite în perioada în care muze-ul a fost închis, iar acum își arată splendoarea istorică cu și mai mare forţă. Pe o suprafaţa de 10.000 m, în 40 de săli împărţite pe 4 etaje, se afl ă 13.000 de piese ce constituie noua expo-ziţie permanentă, care merită văzută.

4. Muzeul pe telefonul tău. Este ușor și economic să încarci noul ghid interactiv al muzeului pe telefon. Punând în mișcare această aplicaţie gratuită, o voce te ghidează pe toată durata vizitei. Doar cu un clic și cu ajutorul unui in-dice, din toate etajele edifi ciului poţi alege ce expoziţie îţi place. Telefonul funcţionează ca un ghid audio ce îţi explică toate colecţiile pe care le ai în faţă.

5. Intrarea este gratuită în ziua porţilor deschise, de care putem să profi tăm, deoarece aici se găsește una dintre cele mai importante co-lecţii de antichităţi din lume. În restul zilelor, tariful de intrare este de 3 euro, destul de con-venabil în comparaţie cu Muzeul Prado, unde este 14 euro, și Centrul de Arte Reina Sofi a, 8 euro.

6. O bibliotecă istorică și modernă. Biblioteca deţine 120.000 de volume din sec. XV până în zilele noastre. Aici găsim numeroase colecţii de publicaţii specializate în Arheologie și Pre-istorie din toată Europa.

7. Teatru și concerte pline de istorie. Se pot ascul-ta concerte la orgă, în zilele porţilor deschise. Muzica este minunată, în noile săli ale muze-ului pot fi ascultate melodii din sec. XV-XVII. Însă muzeul mai organizează și mici monolo-guri de teatru. Aceasta este o formă originală de a cunoaște istoria.

8. Voiaj audiovizual. Muzeul arheologic are și o sală a civilizaţiilor Egiptului și Greciei antice, ce cuprinde sarcofage și mumii. Există un ghid multimedia de 110 minute, cât durează par-cursul acestor săli.

9. Poţi lua o cafea „istorică” la o cafeterie. Acest ambient istoric și artistic, ce se simte în aer, ne dă o stare de bine, în timp ce savurăm o cafea întru-un spaţiu de 134 m.

10. În zonele destinate publicului, pe 2.600 m, te poţi odihni și relaxa. Un lucru deosebit este că la subsol există săli destinate mamelor și copiilor mici.

Sursa: epochtimes-romania.com

Complexul arhitectu-ral Taj Mahal din India are o vechime de 350 de ani și continuă să ascundă secrete nebă-nuite, chiar dacă unele dintre ele par să fi e, de fapt, la vedere, infor-mează Daily Mail, citată de descopera.ro.

Un cercetător spune că a des-coperit un detaliu surprinzător: întregul complex a fost construit în așa fel încât să fi e perfect aliniat

cu soarele la solstiţiul de iarnă și

de vară.

În momentul în care soarele ră-

sare și apune în timpul solstiţiilor,

el este aliniat cu toate cele patru

colţuri ale grădinii de lângă clădi-

rea centrală.

Cine stă chiar în centrul grădi-

nii, în locul în care se unesc cele

două alei principale, în ziua sol-

stiţiului, va asista la un spectacol

astronomic uimitor, care îi va da

impresia că se afl ă cu adevărat în

Grădina Raiului.

Vara, soarele va răsări în colţul

de nord-est și va apune în colţul

de nord-vest, realizând un cerc

perfect deasupra grădinilor.

Iar pe 22 decembrie, soarele va

răsări deasupra colţului de sud-

est și va apune în sud-vest.

Descoperirea îi aparţine Ameli-

ei Carolina Sparavigna, de la De-

partamentul de Șiinţe Aplicate și

Tehnologie din cadrul Institutului

Politehnic din Torino.

Ea spune că alinierea a fost

concepută pentru a realiza o axă

a lumii, axis mundi, care simboli-

zează axa în jurul căreia se rotește

lumea.

Pentru observaţie, cercetătoa-

rea a analizat imagini din satelit.

Deocamdată, nu știe motivul pen-

tru care arhitecţii au dorit această

aliniere în funcţie de solstiţiu.

Grădinile simbolizează Grădina

Edenului, iar cele patru colţuri re-

prezintă cele patru colţuri ale lu-

mii, spune Sparavigna.

Complexul Taj Mahal a fost

construit în perioada 1632-1648 de împăratul mogul Shah Jahan, în amintirea soţiei sale, Mumtaz Mahal.

Mausoleul de marmură și ane-xele se întind pe 17 hectare, cu-prinzând o casă de oaspeţi, o moschee, o curte exterioară și o colonadă.

Clădirea principală este consi-derată o capodoperă a construc-ţiei simetrice.

FLUX

O călătorie în timp la Muzeul O călătorie în timp la Muzeul Naţional de Arheologie din MadridNaţional de Arheologie din Madrid

Secretul ascuns de sute de ani în Grădinile complexului Taj Mahal

Documents

Ziarul Flux, Ed. 4 (977)