Ziarul Flux, Ed. 45 (825)

Putin acuză Washingtonul că a provocat protestele

postelectorale din Rusia şi îi ameninţă pe protestatari

Premierul rus Vladi-mir Putin a acuzat-o ieri pe secretarul american de stat Hil-lary Clinton că a „dat semnalul de plecare” pentru contestarea rezultatelor alege-rilor legislative și a apreciat ca opozanţii au acţionat „cu susţi-nerea” Washingtonului, transmite portalul enational.ro.

„Clinton le-a dat tonul unor activiști din interiorul ţării, ea le-a dat semnalul. Ei au înţeles semnalul și, cu susţinerea Departamentului de Stat, au început să lucreze activ”, a declarat Putin.

Premierul rus a mai spus că opoziţia are dreptul de a se exprima, inclusiv prin proteste, dar orice exagerare va fi pedepsită, au anunţat agenţiile de presă rusești. „Dacă oamenii acţionează în conformitate cu legea, trebuie să le acordăm dreptul la opinie”, a declarat Putin. „Dacă cineva încalcă legea, atunci forţele de ordine și Puterea trebu-ie să impună respectarea ei prin toate mijloacele legitime”, a adăugat acesta, după ce mii de ruși au protestat după alegerile legislative de duminică, reuniunile fi ind dispersate de poliţie.

„Înţelegem că o parte a organizatorilor (protestelor – n.n.) acţio-nează conform unui scenariu cunoscut. Însă știm, de asemenea, că cetăţenii ţării noastre nu vor ca situaţia să evolueze precum cea din Kârgâzstan sau, mai recent, din Ucraina. Nimeni nu vrea haos”, a mai declarat Putin, citat de enational.ro.

1 EURO..............................15.74061 Do lar ame ri can ............. 11.76911 Leu românesc ................ 3.62081 Ru blă ru sească ............... 0.3768

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

Chibzuinţa cu privire la viitor vine din trecut

Seneca

Cursul valutar 9.12.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 9 decembrie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

9.12.2011

Soare, 0 7 0C

10.12.2011

Soare, 1 9 0C

Cuv. Alipie Stâlpnicul; Cuv. Stelian

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana MunteanDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Speranţa care ne uneşte

Ion ŢURCANU:O nouă profesie: comentariul politic

Optimistul moderat versus optimistul expansiv

Greceanâi îi contrazice cu cifre pe guvernanţi: „Pretinsa creştere economică este o minciună”

22

44

55

77

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

OPINII

IMPORTANT

ECONOMIC

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2396TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9) (citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 45 (825)

EDI|IA DE VINERI

ASOCIA IA JURI TILORCRE TIN DEMOCRA I

ofer urm toarele servicii juridice:consulta ii juridiceîntocmirea actelor juridiceînregistrarea asocia iilor ob te tireprezentarea în institu iile statuluiasisten juridic în accidentele auto

pre edinte: Radu Bu ilpersoan de contact: Alexandru Pârlog

tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505e mail: [email protected]: www.juristi.md

adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chi in u

NOTELE UNUI CONSERVATOR MOLDOVEAN

Nikita Mihalkov şi ideea naţionalăsau cum să construim viitorul nostru

Recenta mea deplasare la Astana, la forul jurnaliștilor din Europa și Asia, cunoscut ca FEAM, s-a dovedit a fi mai mult decât reușită. Datorită colegilor de la RIA "Novosti", am avut prile-jul să particip la o reuniune foarte importantă, să ascult opiniile unor persoane extrem de inteligente, să stabilesc noi relaţii cu ziariști din mai multe ţări, să văd din nou miraculosul oraș Astana. Și totuși, cel mai impor-tant eveniment din cadrul acestui for profesional a fost întâlnirea cu Nikita Mihalkov. Personal am așteptat-o, aș putea spune, chiar m-am pregătit de ea. Înainte de plecare am recitit cu creionul în mână cunoscutul lui

text "Dreptul și Adevărul. Manifestul Conservatorismului Luminat" (vezi http://www.evrazia.info/modules.php?name=News&fi le=article&sid=4428). Nu sunt un cunoscător al cine-matografi ei, nu urmăresc în nici un fel furtunoasele dezbateri, iar uneori și reacţiile critice la noile creaţii ale acestui remarcabil artist de la Mosco-va. Judec despre el doar pornind de la profundul și sincerul interes pentru creaţia lui, la fel cum îmi formez în ultimul sfert de veac propria părere despre evenimentele și fenomenele care nu m-au lăsat indiferent.

Continuare în pag. 3

Mihai Godea nu votează pentru alegerea lui Mari-an Lupu în funcţia de președinte de ţară.

Nici cei trei deputaţi din grupul Dodon nu votea-ză pentru Lupu.

Nici comuniștii lui Voronin nu-și vor da votul pen-tru „trădătorul de Marian Ilici”. Într-o declaraţie pentru presă, Vladimir Voronin a declarat: „și eu aș dori ca la 16 decembrie să se aleagă președin-tele”. Deci, nu va vota. Dacă comuniștii ar vota, voturile lor, ale PD și PL ar fi sufi ciente ca Lupu să fi e ales președinte. Dar Voronin nu spune că pre-ședintele va fi ales, ci doar că ar dori ca acesta să fi e ales. În concluzie, alegerile din 16 decembrie vor eșua.

Continuare în pag. 2

Alegerea preşedintelui – un spectacol desuet Alegerea preşedintelui – un spectacol desuet ca guvernanţii ca guvernanţii să mai poată furasă mai poată fura

Aderarea la Uniunea Europeană – o poveste prin care „se justifi că” o guvernare netrebnică şi ticăloasă

Alianţa, groapa Alianţa, groapa şi sicriulşi sicriul

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Lupu îşi Lupu îşi arată colţii arată colţii

9 DECEMBRIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

PELERINAJ în �ARA SFÂNT 5-12 FEBRUARIE 2012 (7 zile / 8 nop i)

Pre : 700 EURO/pers. ( toate taxele incluse)Copiii (4 10 ani) 600 EURO

Grup: 20 persoane

Plecarea din Chi in u: Duminic , 5 februarie, ora 17. Sosirea la Chi in u: Duminic , 12 februarie, ora 12.

Deplasarea Chi in u–Bucure ti (tur-retur) cu microbuzul

Orar de zbor TAROM (pot surveni modific ri)BUCURE TI (Aeroportul Henri Coand ): RO 155 ora 06.00 TEL AVIV ora 09.35TEL AVIV (Aeroportul Ben Gurion ): RO 154 ora 00.45 BUCURE TI ora 03.45

Ziua 1. Chi in u Bucure ti Tel Aviv Haifa Caesarea Mt.Tabor–Cana Galilei–NazarethZiua 2. Iordan Mt. Fericirilor – Tabgha – Capernaum – NazarethZiua 3. Ierihon Qumran – Marea Moart Hozeva – IerusalimZiua 4. Ierusalim – BetleeemZiua 5, 6. Ierusalim Jaffa – Tel AvivZiua 7. Tel Aviv Bucure ti Chi in u

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 (+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216

www.emaus.md [email protected]

Pică frunza, moare natura, se prăpădesc speranţele, sucombă, cum ar zice frumos și românește interi-marul, Alianţa cu tot cu șansele noastre de viitor luminos. De ceva timp, guverna-rea este tulburată de dispoziţii funeste, iar liderii acesteia, cople-șiţi de o cruntă depre-sie, vorbesc în fi guri de stil despre moarte, groapă și sicrie.

Imaginaţia politicienilor este inepuizabilă, decesul AIE fi ind asociat ba cu o barcă în derivă, ba cu un ultim cui împlântat cu nedisimulată plăcere în sicriul defunctei AIE. De către răuvoi-tori, evident. „Să vedem dacă se va bate ultimul cui în sicriul AIE sau nu”, zicea Marian Lupu, plin de presimţiri grele, într-o peri-oadă când Parlamentul urma să discute demiterea sa din funcţia de spicher.

Mihai Ghimpu era și mai „optimist”. În opinia lui, Alianţa repauzase deja, iar cioclii trans-portaseră trupul bicisnic al aces-teia la groapă: „Alianţa este în-gropată, a rămas să vedem cine va da ţărâna!”. Potrivit expertizei medico-legale a liberalului, aceasta decedase în urma unui act de violenţă fi zică întreprins de PLDM și PCRM, și anume, dezmembrarea prin tăierea cu beschia. „Au luat beschia și au început să taie din Alianţă”, constata îngrozit Ghimpu.

Zilele negre ale AIE au urmat, una după alta, iar liderii de par-tide au tot dat, când cu lopata, când cu ciocanul, alternând citirea necrologurilor cu măsu-rile disperate de resuscitare. Cel puţin Marian Lupu a tot verifi cat „temperatura medie și starea de spirit” din Alianţă. Și dacă „temperatura medie” îi dădea oareșice speranţe, temperatura pe cap de lider de partid era de-a dreptul catastrofală.

Pentru a se consola într-un fel cu irecuperabila pierdere (și nu doar a sa personală, ci a întregii ţări), fostul și neuitatul

interimar Mihai Ghimpu a dat la groapă nu doar Alianţa, ci și cariera politică a premierului Filat, care „nu a vrut să-l voteze pe Lupu încă din 2009”. „Eu de atunci îi zic: votează-l pe Lupu dacă vrei să mai fi i premier. Dacă nu, n-o să mai fi i prim-ministru și s-a terminat cariera ta politică”, a spus oracolul de la Coloniţa.

Iată de unde se trage defe-tismul lui Marian Lupu! El știe că Filat nu-l vrea președinte, i-a deschis ochii bunul său prieten liberal. Și nici comuniștii nu-l vor. Și atunci, cine-l vrea?

Dar candidatul fatal (fatal pentru Alianţă) este decis să joace tare, pentru că pare să fi e în joc chiar șansa lui de pe urmă. Și dacă moare (șansa), să moară cu toţii (liderii). Cu un fi n simţ artistic, Lupu a comparat guver-narea cu o barcă în largul mării: „Barca care (cacofonia face parte din stil) reprezintă actualul for-mat de guvernare ori merge mai departe, înfruntând valurile și furtunile, ori se scufundă. Dacă se scufundă, atunci cu toţi cei trei lideri de partide din cadrul AIE”, a avertizat democratul.

Bine că în această situaţie

dramatică Mihai Ghimpu rămâ-

ne totuși un optimist incurabil,

care și în moarte vede partea

bună a lucrurilor. Astfel că, după

funeraliile AIE, acesta speră

că-i va reveni lui tot comândul.

„Dacă Alianţa moare, peste pa-

tru ani, Partidul Liberal va veni

la putere cu Dorin Chirtoacă.

Oricum, noi vom duce lucrurile

până la capăt”, a afi rmat el cu

convingere.

Pe această notă optimistă ne

permitem și noi o sugestie: dacă

de-atâta timp aduce a mort prin

Alianţă, n-o mai chinuiţi, lăsaţi-o să-și dea liniștită obștescul sfârșit. Pentru că Moldovă fără comuniști avem, Moldovă fără sărăcie avem, acum să vină Mi-hai Ghimpu să ne arate cum a dus Moldova „până la capăt”.

Ioana FLOREA, FLUX

Alianţa, groapa şi sicriulAlianţa, groapa şi sicriulAlegerea preşedintelui – un spectacol desuet ca guvernanţii să mai

poată fura Urmare din pag. 1

Deputaţii din PLDM-ul lui Filat se mai gân-desc. Formal, se mai gândesc, căci ei de mult au decis că se vor opune din răspu-teri instalării lui Lupu în fotoliul preziden-ţial. Ei vor vota pen-tru Lupu numai dacă vor fi siguri că ceilalţi nu votează, adică cei din grupul Dodon sau din fracţiunea PCRM. Dacă Marian Lupu nu va avea sufi ciente vo-turi pentru a fi ales, nici chiar cu cele ale parlamentarilor PLDM, atunci camarazii lui

Filat vor vota pentru interimar, căci asta oricum nu-l ajută cu nimic. Dar dacă cumva de voturile lor va depinde alegerea sau nealegerea lui Lupu, atunci aceștia se vor abţine sau se vor pronunţa împotrivă. Acesta este motivul real pentru care spun acum că „se mai gândesc”.

Doar fracţiunea lui Mihai Ghimpu votează necondiţionat, chiar cu ambele mâini, pentru alegerea lui Marian Lupu. Lumea spune că Ghimpu are două motive care îl fac să-și dorească cu ardoare ca Lupu să devină președinte. Primul motiv este cunoscut de toţi. Dacă Lupu devine președinte, Ghimpu are șansa, cel puţin teoretică, să fi e ales în postul de președinte al Parlamentului. Lumea spune că un al doilea motiv din care Ghimpu și-ar dori fi erbinte alegerea lui Lupu în funcţia de președinte ar fi niște dosare privind unele afaceri nu tocmai legale ale lui Ghimpu și ale familiei lui, pe care organele de control le-ar fi adunat probă cu probă și care, deocamdată, se prăfuiesc într-un anume sertar. Nu știm dacă este chiar așa, dar în târg se vorbește că Vladimir Plahotniuc i-ar fi strecurat subtil lui Ghimpu că dacă nu-l susţine pe Lupu la președinţie, aceste dosare ar putea fi puse pe rol și, bineînţeles, făcute publice. Lumea mai spune că ar fi vorba, în special, despre o afacere a liderului liberal și a nepotului acestuia, Dorin Chirtoacă, ce ar ţine de comercializarea carburanţilor. În felul acesta s-ar explica și faptul că Mihai Ghimpu a devenit în ultima perioadă un aprig susţinător al Partidului Democrat în confruntarea acestuia cu Partidul Liberal Democrat.

Oricum însă, cele 15 voturi ale deputaţilor PD, plus cele 12 voturi ale celor din PL, nu au cum să-l facă pe Lupu președinte, pentru asta fi ind necesare 61 de voturi. Dar ei nu au nici măcar jumătate.

Deci, tot optimismul lui Ghimpu și al lui Lupu privind alege-rea șefului statului nu-i decât vorbă goală, fără nici o acoperire. Nu este decât un spectacol ieftin, desuet, care durează de aproape 3 ani și care are menirea de a ţine publicul în tensiune, că iaca, iaca, în sfârșit, va fi ales președintele.

De ce are clasa noastră politică nevoie de acest spectacol? E simplu. Ca să se menţină cât mai mult la guvernare, pentru că fi ecare zi de guvernare le aduce milioane. Milioane de euro. (Unii spun că în ultimele luni s-ar fi intensifi cat contrabanda cu ţigări. Probabil că cei care patronează această afacere înţeleg că în curând s-ar putea să înţarce bălaia și profi tă la maximum de fi ecare zi de guvernare.)

Dar ca să fi e cât de cât credibili, reprezentanţii clasei noastre politice s-a înarmat cu povestea privind aderarea la Uniunea Europeană. Ca oamenii să fi e motivaţi să facă sacrifi cii în numele unui ideal măreţ: să suporte o guvernare netrebnică și ticăloa-să, să rabde de foame, să rabde de frig, să accepte ca copiii și bătrânii lor să trăiască în lipsuri, că nu a mai rămas puţin și Filat, Ghimpu și Lupu ne vor integra în UE, ca al 28-lea stat membru, și iată atunci vom trăi ca în sânul lui Dumnezeu. Aiurea.

Guvernanţii își mint poporul în fi ecare zi, spunându-i cât de mult vor ei să aleagă președintele ţării și să pună capăt crizei politice, deși știu foarte bine că nu au să voteze. Dar nici nu se grăbesc să dizolve Parlamentul, căci mai au nevoie de ceva timp ca să-și umple buzunarele. Să mai aranjeze o afacere, să mai pună mâna pe vreo întreprindere de stat, să mai treacă prin vamă câteva TIR-uri cu ţigări. Tot așa cum aburesc poporul cu aderarea la Uniunea Europeană, ca oamenii să nu vadă că ei, guvernanţii, nu fac nimic ca să se poată trăi decent și în Repu-blica Moldova, ca să existe și aici locuri de muncă bine plătite, oportunităţi de a dezvolta o afacere, ca să nu fugă lumea peste hotare în căutarea unei bucăţi de pâine.

Clasa noastră politică, liderii partidelor parlamentare, în goana după bani și putere, și-au pierdut nu doar demnitatea, ci și omenia. Orice om zdravăn la cap înţelege că acești indivizi nu mai pot fi lăsaţi să conducă Republica Moldova, că ei împing ţara într-un colaps din care nu se va mai putea ieși.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Comuniștii intenţionează să

organizeze un Congres Naţi-

onal al cetăţenilor, sâmbătă,

10 decembrie. Asta pentru a-și

exprima nemulţumirea faţă de

actuala coaliţie de guvernare.

Vladimir Voronin a anunţat

ieri în cadrul unui briefi ng că

își cheamă toţi susţinătorii la

această formă de protest.

„Pe 14 noiembrie am informat despre

protestele împotriva actualei guvernări.

Am declarat că suntem gata să ne asumăm responsabilitatea pentru ce se întâmplă în ţară. Am cerut demisia AIE și am chemat partidele parlamentare să găsească o solu-ţie pentru reformatarea actualei guvernări, schimbarea radicală a politicilor.

Atunci am declarat rezistenţă naţională faţă de actualul regim. Ulterior, am pichetat Parlamentul, iar protestele s-au transformat în acţiuni de masă în mai multe raioane. Mișcarea de protest a încetat să fi e grija PCRM, dar e o mișcare a populaţiei. Ideea Congresului civic, bazându-se pe creativi-tatea maselor, a devenit un adevărat for democratic”, a spus liderul comunist.

Acesta a chemat susţinătorii PCRM,

sindicatele, dar și alte partide, să participe

sâmbătă la un Congres civic Naţional. Oame-

nii se vor aduna sâmbătă la ora 10.00 la Aca-

demia de Știinţe, iar apoi vor mărșălui până

în Piaţa Marii Adunări Naţionale. “Noi vom

acţiona prin metode pașnice și democratice,

numai așa”, a conchis liderul comunist.

UNIMEDIA amintește că PCRM a anunţat

în noiembrie că declanșează o serie de pro-

teste împotriva actualei guvernări. Astfel

de acţiuni au avut loc în mai multe raioane

ale ţării.

Sursa: unimedia.md

Soarta Transnistriei, unde pe 11 decembrie curent vor avea loc așa-numitele „alegeri preziden-ţiale”, nu va depinde de câștigul celor doi candidaţi sau de alege-rea în legislativul de la Chișinău a președintelui Rep. Moldova pro-gramată pentru 16 decembrie, ci de rezultatul negocierilor între Uniunea Europeană și Rusia pri-vind amplasarea scutului ameri-can antirachetă, consideră direc-torul Centrului Berthold Beitz de pe lângă Consiliul German pentru Relaţii Externe, Alexander Rahr, citat de Nezavisimaia Gazeta.

„Dacă Occidentul se va certa cu Rusia pe tema scutului antirachetă, și un astfel de scenariu este previzibil, atunci chestiunea Transnistriei va fi uitată în ciuda acordurilor stabilite între Merkel, Putin și Sarkozy”, con-sideră expertul german.

„Totodată, ţările din UE sunt conștiente de cursul Rusiei stabilit de Putin, dacă acesta va câștiga alegerile prezidenţiale. Având în vedere că Ucraina nu mai este atractivă pen-tru Europa, Kremlinul – regim de statu-quo în regiune, oferind Transnistria Ucrainei în schimbul integrării acesteia în Uniunea Eura-

siatică. Mai mult decât atât, Rusia nu are nici o frontieră comună cu Transnistria”.

Notă Info Prut: Amintim că pe 23 noiembrie anul curent, președintele rus Dmitri Medve-dev ameninţa că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie și de control din cadrul scutului antirachetă al NATO.

Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii pla-nul scutului antirachetă din Europa.

Sursa: infoprut.ro

După patruzeci de ani de co-munism și douăzeci de tran-ziţie spre nicăieri, se pare că România este epuizată. O epuizare economică, soci-ală, culturală și biologică. Dintr-un popor oropsit dar demn, românii au devenit o masă maleabilă, un material uman care poate fi plămădit după placul și cheful stăpâ-nilor zilei.

România s-a transformat într-un „bazin electoral“, o „groapă de deșeuri radioactive“, o „sursă ieftină de mână de lucru“, un „scut antirachetă“, un „teren de experimentare a culturilor genetic modificate“ și a vaccinurilor pe cobai umani. Suntem stat UE, stat global, stat mafi ot – am renunţat a mai fi stat româ-nesc. După ce am epuizat economicul, socialul (tradiţiile, valorile), memoria (am arendat-o neocominterniștilor), acum suntem în curs să epuizăm orice valenţe politice democratice. Dar mult mai grav decât realitatea dureroasă în care trăim este faptul că nu mai credem în nimeni și nimic. Am epuizat stocul de speranţe, ratând astfel nu numai prezentul, ci și posibilitatea de a mai remedia viitorul.

Dar aceasta este o Românie în ge-nunchi! O Românie capitulardă! Nu mai e o ţară, ci o „regiune“; în loc de neam, o masa instrumentalizată de consumatori și spectatori pasivi; în loc de persoane, cetăţeni deteritorializaţi, decapitalizaţi,

deresponsabilizaţi, dezactivaţi; în loc de elite-model dispuse să se jertfească pentru ţară, avem „elite“ confortabile care și-au pierdut omenia și demnitatea. Epuizarea, manifestată prin scepticism și cinism generalizat, devine în mod pervers o virtute și o practică de zi cu zi. În România capitulardă întâlnim la tot pasul „oameni care s-au săturat“ pentru că „totul este minciună“, dar nu mișcă un deget ca să schimbe situaţia. În România capitulardă, fi cţiunea (ideologia), incom-petenţa, dezinformarea se etalează la lu-mina zilei. Falsul fără replică și minciuna comandată au epuizat actul critic și ne-voia de adevăr. Deși hulit în plan „ideatic“, nimeni nu apare mai onorabil în viaţa reală decât agentul secret sub acoperire culturală, mogulul, mafiotul șarmant, clănţăul atotcunoscător, „corporatistul“ expert și politicianul mânjit.

Opusă României capitularde, România profundă nu se lasă călcată în picioare de jefuitorii locali și globali. Din punctul de vedere al epuizaţilor, România profundă este anormală, fundamentalistă și violen-tă. I se impută trei mari păcate:

1) E recalcitrantă: refuză să se supună voinţei de colonizare a globalismului integrist.

2) În cadrul unui sistem distant și abs-tract, rămâne vie, crede în normalitate și „localism“; refuză să moară deși extincţia i-a fost atent planifi cată.

3) Și, păcatul suprem: produce speran-ţe, puncte de rezistenţă și micromodele alternative imposibil de duplicat într-o lume preambalată.

Fundamentul României profunde este nădejdea Împărăţiei ce s-a făgăduit de Hristos celor ce cred în Sfânta Treime. Nu este vorba de o promisiune „spirituală“ căci nădejdea mântuirii în Hristos este pâine și vin; ne facem trup și sânge în El fără confundare. Puterea ce iradiază din Hristos cel jertfit ne alimentează speranţele care, la rândul lor, „umplu“ toate planurile existenţei noastre. Spe-ranţa devine astfel o forţă atât pe plan individual, cât și colectiv.

Cu cât disperarea României capitular-de este mai mare, cu atât pulsează mai puternic speranţa în venele României profunde. În vreme ce epuizaţii emană doar neputinţă și disperare, abia se târăsc prin existenţa lor derizorie, gospodarii României profunde exultă. Nădejdea îi înfrăţește în dârzenie și smerenie.

Dar nădejdile mântuitoare ale Româ-niei profunde sunt daruri pentru noi toţi. Nu-i oare România profundă însuși chipul adevărat al neamului românesc? Acest chip păstrează vie prezenţa lucrătoare a

icoanei lui Hristos. Icoana radiază mereu

bucuria speranţei care rămâne întipărită

pe chipul întregii naţii române. De pe

chip, speranţa se refl ectă pe faţa fi ecăruia

din noi. Faţă către faţă, persoană către

persoană, prin dăruiri reciproce, vom

restaura România.

Nu va fi ușor. În prezent, nu putem să

comunicăm cu România îngenunchiată

întrucât chipul ei este închis într-o mască

de fi er. Va trebui să spargem lacătul măș-

tii și să eliberăm chipul pentru ca, și el, să

refl ecte bucuria nădejdilor noastre. Când

își va recăpăta chipul, această Românie se

va ridica în picioare.

Când speranţa va bate la unison cu

inima noastră, vom putea respinge fa-

talitatea evidenţelor „irefutabile“ de aici

și acum. Istoria, încremenită prin dictat

postmodern într-un „sfârșit“ inexistent,

își va relua curgerea. Vor fi, din nou,

evenimente.

Ovidiu HURDUZEU

Sursa: crip.ro

EXPERT GERMAN:

Rusia va ceda Transnistria Ucrainei în schimbul aderării acesteia la Uniunea Eurasiatică

Voronin îşi cheamă susţinătorii la un Congres Naţional

Parlamentul va constitui o comisie specială care va investiga activitatea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și procesul de negocieri în vederea încheierii unui nou contract cu concernul rus Gazprom. Anunţul a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanţe, Veaceslav Ioniţă, care spune că are întrebări către conducerea ANRE, dar și către ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.

Ioniţă se arată nedumerit de faptul că deși este deja luna decembrie, contractul cu Gaz-prom pentru anul 2012 nu a fost încheiat. În acest sens, miercurea viitoare, în cadrul ședinţei comisiei speciale, va fi audiat ministrul Econo-miei, Valeriu Lazăr, și asta în contextul în care anume MEC este reprezentantul statului în procesul de negocieri cu concernul rus.

Totodată, potrivit lui Ioniţă, va fi audiată și conducerea ANRE. „Dispun de o informaţie ce ţine de umfl ări de tarife pentru consumatori. Această informaţie o voi face publică în cel mai scurt timp”, a spus acesta.

UNIMEDIA amintește că în cadrul întrevederii cu premierul rus Vladimir Putin, prim-ministrul Republicii Moldova, Vladimir Filat, și-a exprimat speranţa că contractul cu Gazprom privind livrarea de gaze naturale va fi încheiat până la

sfârșitul acestui an, iar tariful va fi unul mai mic decât cel actual. Marţi, 6 decembrie, Vladimir Filat, citat de publika.md, a menţionat că nego-cierile decurg difi cil, dar profesionist.

Anterior, și ministrul Economiei, Valeriu La-zăr, a declarat că începând cu 2012, Republica Moldova ar putea procura gaz rusesc la un tarif mai mic decât cel actual, dar a refuzat să ofere mai multe detalii. În această perioadă, Moldo-va și Rusia negociază un nou contract pentru livrarea gazului natural. Cel actual expiră la 31 decembrie 2011. Reprezentanţii Moldovagaz și Ministerului Economiei se afl ă în aceste zile la Moscova unde discută cu ofi cialii Gazprom.

„Vom vedea cum ANRE își face meseria. Trebuie odată și odată să evităm când consu-matorul plătește pentru ceea ce nu trebuie să plătească”, a declarat președintele Comisiei Economie, Veaceslav Ioniţă.

El a dat de înţeles că tarifele stabilite de ANRE sunt mai mari decât ar trebui. „Am acces la niște informaţii confi denţiale care vor fi făcute publi-ce în cel mai scurt timp. Veţi fi foarte surprinși când veţi auzi anumite cifre. Sunt umfl ări de costuri artifi ciale la sume foarte mari”, a spus Ioniţă.

Sursa: UNIMEDIA

Negocierile cu Gazprom și tarifele „umfl ate” ale ANRE - în vizorul unei

comisii parlamentare speciale

Speranţa care ne uneşte

9 DECEMBRIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Punct de vedere

Urmare din pag. 1

IntroducereAm fost unul dintre cei care

m-am format citind Samizdat, am acceptat Perestroika drept o șan-să de a pune capăt regimului co-munist și a obţine Independenţa pentru Patria mea. Am fost fericit atunci când s-a prăbușit „Impe-riul răului” și când am purces la construcţia noului stat, orien-tându-ne la modelul occidental, democratic. Totul părea foarte simplu: libertatea, pluriparti-tismul, privatizarea, drepturile omului, SUA, NATO, UE, FMI și alte noţiuni care ne fermecaseră, ne promiteau atingerea unei bunăs-tări comune, ba chiar a unei bea-titudini generalizate. Rădăcinile profunde ale loviturii de stat din Octombrie, urmate de Teroarea roșie, GULAG și toate monstru-ozităţile regimului sovietic, ne deveneau cunoscute pe măsura descoperirii unor cărţi, idei și noţiuni noi, neștiute până la pră-bușirea URSS, și chiar mult timp după asta. În procesul renașterii noastre spirituale și intelectuale, una dintre deosebirile esenţiale în înţelegerea trecutului, care determinau uneori abordări to-talmente diferite pentru cei din Rusia și pentru cei din republicile sovietice, consta în faptul că noi, popoarele din fostele periferii ale URSS, legam toate nenorocirile noastre de Rusia și poporul rus. Asta pentru că anume de acolo ne-a fost impus comunismul, anume acolo am fost deportaţi, anume cu ajutorul limbii ruse am fost deznaţionalizaţi. Multă lume nu a înţeles nici astăzi că prima victimă a conspiratorilor și criminalilor bolșevici a fost anume poporul rus, care a avut de suferit nu mai puţin decât noi, că regimul comunist a fost nu mai puţin distrugător pentru poporul rus, decât pentru cei care s-au pomenit sub dominaţia acestui regim criminal ceva mai târziu. Versiunea unilaterală de culpa-bilizare a Rusiei în procesul de interpretare a trecutului sovietic este încă foarte răspândită în afara ei. O putem spulbera doar cu eforturi comune, printr-un di-alog onest, permanent și înţelept între intelectualii, - nu, mai mult chiar! - între elitele naţionale ale popoarelor noastre. Iar pentru asta oamenii de artă, politicienii, jurnaliștii și, nu în ultimul rând, feţele bisericești trebuie să se întâlnească, să comunice, să de-pășească stereotipurile ce s-au creat, să analizeze problemele co-mune și să construiască un viitor comun. Și aici vechile supărări, reproșurile reciproce și aroganţa naţională sunt contraproductive. După douăzeci de ani ne-am pomenit cu toţii într-o groapă adâncă, am ajuns într-un impas din care am putea ieși mai ușor cu un efort comun; să ne punem pe picioare, să ne revenim și să continuăm mișcarea noastră în timp, ca niște popoare care și-au regăsit propriul drum ce părea pierdut ireversibil.

Scurtul dialog cu Nikita Mihalkov la AstanaVizionând în ajun filmul lui

Mihalkov „Citadela”, iar apoi și documentarul „Filosoful rus Ivan Ilin”, eram prezent la întâlnirea cu renumitul regizor. Acolo am reușit să-mi expun câteva idei, care au fost primite de Mihalkov cu maximă bunăvoinţă. Voi pre-zenta mai jos traducerea acestei scurte conversaţii. (Versiunea video poate fi văzută pe peretele meu de pe facebook sau pe blo-gul www.iurierosca.md. Episodul a fost fi lmat de bloggerul Pavel Grigorciuc, fapt pentru care îi sunt foarte recunoscător.)

„ – Numele meu este Iurie Roș-ca, sunt din Moldova. Practic in-tens și jurnalismul, și politica. Aș dori să revin la aspectul profund spiritual al fi lmului pe care l-am privit. Domnule Mihalkov, pentru mine este o onoare să recunosc faptul că personal gândesc în aceeași, să zicem, „undă”, în care gândiţi și Dumneavoastră. Și dacă a venit vorba despre faptul în ce măsură sunteţi politician sau nu, atunci, bineînţeles, Dum-neavoastră sunteţi un lider spiri-tual. Și personal, aș fi fericit dacă politicienii din ţările noastre s-ar orienta la liderii spirituali și nu s-ar împotmoli în „determinismul economic”, în maimuţăreli sau, așa cum ziceţi Dumneavoastră, cum am face în așa fel, încât să semănăm cu cineva, numai nu cu noi înșine.

Aș vrea să spun câte ceva despre lucrarea și ideile Dum-neavoastră pe care le-am des-prins din filmul vizionat ieri. Reconsiderarea trecutului dintr-o perspectivă spirituală ar trebui,

probabil, să însemne pentru noi și o pocăinţă foarte respon-sabilă; ar trebui să însemne și dorinţa noastră comună de a participa într-un fel la încheierea experimentului bolșevic și prin înmormântarea creștinească a rămășiţelor pământești ale lui Lenin. Și asta e foarte important. Oricum ar fi, noi pornim de la faptul că am putea să ne revenim doar depășind acea perioadă sovietică de coșmar.

Ca persoană care a călătorit mult prin Europa și America sunt profund atașat valorilor conser-vatoare. Dar avem o problemă: la monarhie nu putem reveni, aris-tocraţie nu mai există. Una spiri-tuală – da. Însă, să zicem, cum să alegem elitele, cum să găsim un președinte deștept, care, după aceea, ar face toate numirile?...Haideţi să fi m de acord că deja nu mai suntem republicani, dar încă nu am găsit o formă orga-nizatorică, o cale sociologică… Dar cum să construiești ierarhii într-o ţară care de acum a înţeles că experimentul occidental s-a prăbușit, la fel ca și comunismul în trecut, însă noi încă nu am reușit să inventăm nimic nou din punct de vedere instituţional, dacă mă pot exprima astfel. Vă sunt extrem de recunoscător și aș vrea să închei prin a mărturisi că simt un profund atașament faţă de ideile pe care le împărtășiţi, inclusiv pentru că eu gândesc și scriu în două limbi. Am spus odată, cu prilejul zilei de naștere a lui Vâsoţki, că simt o plăcere și o bucurie deosebită să pot res-pira cu doi plămâni spirituali. Și anume: cu un plămân eu respir cultura română, iar cu celălalt plămân – cultura rusă. Pentru că altfel mă simt neîmplinit; felul cum privesc lumea, cum înţeleg viaţa, sensurile profunde a ceea ce se întâmplă sunt incomplete, mă simt infi rm spiritual fără asta. Iată de ce avem nevoie unii de alţii, iată de ce consider că două-zeci de ani nu au fost pierduţi în van. Am avut nevoie de această „încercare îndelungată” de a con-strui ceva cu ajutorul imitaţiei, pentru a putea ajunge la calea spirituală de apropiere și de înţelegere a faptului că nu doar partea materială este importantă pentru noi.

Poate am vorbit puţin confuz. Sunt foarte bucuros să Vă pot ve-dea în persoană. Sunt bucuros că trăiesc vremuri când există astfel de lideri spirituali.

Nikita Mihalkov: – Aţi reușit să formulaţi într-un mod foarte personal ceea ce trăiesc toate popoarele noastre. Prin experi-enţa Dumneavoastră personală, prin exemplul Dumneavoastră aţi tras o concluzie foarte exactă, plastică, ceea ce pentru mine este important nu doar, ca să zic așa, ca o metaforă frumoasă, ci ca o conștientizare interioară a ceea ce oferă această șansă fericită de a respira cu ambii plămâni, al Estului și al Vestului, - ea fi ind o necesitate organică. Nu respi-raţia turistică a exotismului, ci necesitatea interioară a unora faţă de alţii. Prin ceea ce aţi spus aţi nimerit exact, pur și simplu, în ţintă! Vă mulţumesc frumos.

– Eu Vă mulţumesc”.După aceste câteva cuvinte,

exprimate pe scurt și în grabă, aș dori să limpezesc o serie de aspecte care vizează temele atinse de mine.

Două fi lme diferite ale aceluiaşi maestruRepet, nu sunt critic de fi lm, nu

sunt la curent cu discuţiile asupra fi lmelor lui Mihalkov. Vorba aia, maestru de-ar fi, căci critici se vor găsi. Și totuși, aș dori să spun câte ceva despre cele două fi lme văzute.

Așadar, „Citadela”. Dialogul susţinut în preajma unui râuleţ de eroul lui Mihalkov și perso-najul jucat de Oleg Menșikov. Așteptând să fi e împușcat, fostul comandant de oști al Armatei Roșii dintr-o dată își amintește cum în 1919 a hăcuit cu sabia un călugăr pentru că acesta ascundea albgardiști. Și ce i-a spus călugărul înainte de moarte. Și cum i-a spus. El știa cu tărie pentru ce moare și de aceea și-a primit jertfa liniștit. El știa bine că pentru Iisus Hristos nu-ţi este frică să mori. Iar gloriosul erou al Războiului civil l-a tăiat cu spada fără să ezite. Nu a mai rămas nici urmă din chipul eroic, romantic al bolșevicului care luptă pentru „viitorul luminos”. Există doar tra-gedia tuturora, a victimelor și a călăilor, care periodic se schimbă pe neașteptate cu rolurile. Mo-nologul lui Stalin în faţa eroului amuţit, care a cunoscut din plin ororile terorii politice, a caznelor fi zice și morale, redă în câteva cu-vinte întreaga ferocitate a acelei

tragedii istorice de o amploare și perfi die fără egal, care a fost ac-tivitatea criminală a bolșevicilor. Stalin explică de ce a hotărât să îi încredinţeze anume lui luarea cu asalt a citadelei, care urmează să fi e atacată de cincisprezece mii de oameni înarmaţi cu bâte în loc de arme. Stalin poate conta pe el, deoarece ţine minte cum acesta tăia cu sabia călugării care ascundeau albii în 1919, cum scufunda vase cu albi în 1921, cum îi asfi xia cu gaze pe ţăranii răsculaţi din regiunea Tambov în 1922. Doar câteva fraze redau într-o formă concisă mii de volu-me de amintiri, tratate istorice și opere de artă despre trecutul de coșmar.

Și nu avem șansă de tămădui-re sufl etească, și nu există iertare pentru păcatele criminalilor, și nu avem nici o speranţă să găsim calea cea dreaptă, dacă nu ne vom întoarce la credinţă. Despre asta ne vorbește și filmul lui Nikita Mihalkov dedicat marelui gânditor creștin al rușilor, Ivan Ilin. Acest film mi-a amintit de Soljeniţân. Și, probabil, - deloc întâmplător. Pentru că și acest mare scriitor, ca și Mihalkov, l-a studiat pe renumitul fi lozof rus. Și apoi, observaţiile critice împotriva celor trei se aseamănă suspect de mult. Oameni de un asemenea calibru spiritual, care nu acceptă bolșevismul cu esenţa lui satanică, sunt în stare să ajun-gă până la o analiză profundă a cauzelor primare ale unui astfel de fenomen. Prin urmare, ei nu pot fi împinși în „patul lui Pro-cust” al înţelegerilor schematice ale realităţii. Pentru ei „căderea omului în istorie” de la înălţimea unei fi inţe făcute după chipul și asemănarea lui Dumnezeu nu a început în 1917. Renașterea, Ra-ţionalismul, Revoluţia Franceză, Evoluţionismul, Materialismul, Legităţile Istoriei, Progresul, Tehnica, Cucerirea Pământului și a Universului, Omul ca stăpân unic și autosufi cient al propriei sorţi, sunt verigi ale aceluiași lanţ. De aici și atitudinea reţinută faţă de liberalism ca panaceu pentru toate nevoile. Într-o lume din care Dumnezeu a fost izgonit, omul nu poate să-și găsească propria menire.

La sfârşit de ciclu istoricAm auzit din nou la Astana

cunoscuta frază a lui Nikita Miha-lkov, care a amintit cu amărăciu-ne că omul modern se gândește tot mai mult la faptul CUM să trăiască, nu la faptul PENTRU CE să trăiască. El ne vorbea cu mahnă că cei douăzeci de ani trecuţi de la dezagregarea URSS s-au consumat în zadar – s-au acumulat atâtea probleme și eșe-curi; și că acum este timpul să ne redescoperim pe noi înșine și să căutăm căi de apropiere între noi ca popoare care am trăit cândva împreună. Da, în acest răstimp am băut până la fund din cupa unor iluzii mari și a unor deziluzii pe potrivă; sărăcia, nedreptatea, cleptocraţia și plutocraţia au de-venit nesuferite, ne-am săturat de capitalismul de carton, croit după chipul și asemănarea „sa-tului lui Potiomkin”. Nu ne mai ameţește cultura de masă de peste ocean, nu ne mai îmbată nici globalizarea ca substitut al comunismului. Într-o lume scrântită de bunurile materiale, de goana după confort și după etalarea drepturilor, nu mai e loc nici pentru porniri măreţe, nici pentru înţelegerea verticală a valorilor prin dragostea divină, prin nobleţe și răspundere.

După atâtea nereușite și ne-norociri, care au căzut pe umerii popoarelor ieșite acum douăzeci de ani de sub dărâmăturile URSS, regiunea noastră suferă o criză multidimensională, de sistem. Devenind imitatori ai modelului occidental, care s-a prins destul de prost pe solul nostru, și res-pingând modelul sovietic rămas în trecut, simţim cu toţii nevoia reconsiderării realităţilor din jur. Trăim într-o paradigmă depăși-tă, dar încă nu am inventat una nouă. Ne aflăm la apusul unui ciclul istoric, dar din inerţie încă mai gândim în categoriile zilei de ieri.

Faimoasa expresie a autoru-lui american Thomas Friedman „Lumea este plată” („The world is flat”), care a dat numele cu-noscutului best-seller, a început să capete o conotaţie în plus. În condiţiile globalizării, lumea a devenit plată nu doar pentru că tehnologiile moderne permit ca informaţia să fi e condensată în forme tot mai plate, mai restrân-se, ci și pentru că mintea omului devine nu mai puţin plată. În lumea modernă are loc nivelarea în masă a omului, el însuși devi-ne plat, el nu mai are timp să se

oprească, să se pună pe gânduri, să se concentreze. Într-o lume orizontală a comunicării în reţea rămâne tot mai puţin loc pentru comunicarea verticală, cu Dum-nezeu. Abia ieșiţi din trecutul comunist, am plonjat și ne-am scufundat până peste cap în pre-zentul consumist. Din „șurubașe” ale sistemului sovietic noi riscăm să devenim „sclavi fericiţi” într-o lume globală.

Un manifest ca expresie a credinţei într-o politică moralăDa, Nikita Mihalkov are drep-

tate atunci când scrie în Mani-festul său că „a fi conservator înseamnă a fi un om care:

– îl iubește pe Dumnezeu și pe aproapele său;

– care păstrează amintirea despre strămoși și se îngrijește de urmași;

– care are o atitudine grijulie faţă de mediul înconjurător și îl concepe ca pe o fi inţă vie;

– care păstrează, dezvoltă și înmulţește cultura, știinţa și educaţia”.

Și în continuare: „Tradiţia con-servatoare se deosebește de inovaţia radicală de orice fel prin faptul că ea nu este raţională, ci mistică. Ea se sprijină nu pe un sistem exterior de reguli logice și reprezentări speculative, ci pe constituţia spirituală internă a personalităţii, pe psihologia na-ţiunii, pe obiceiurile și ritualurile triburilor și popoarelor.”

Și încă ceva:„Libertatea interioară sau

ADEVĂRUL este un dar divin. Ea se conjugă cu răspunderea mo-rală și îi cere omului să trăiască „după obraz”.

Libertatea exterioară sau DREPTUL reprezintă nu doar capacitatea omului de a proceda așa cum îi trece prin cap, dar și responsabilitatea lui publică de a purta răspundere pentru fap-tele sale în limitele normelor și obiceiurilor stabilite de societate și susţinute de stat.”

Revenind la textul cunoscu-tului Manifest, care a absorbit o multitudine de idei luminoase ale conservatorismului, nu pot să nu scot în evidenţă și anumite difi cultăţi care ne împiedică să construim întregul lanţ logic al unei organizări relativ rapide a societăţii, în baza acestor prin-cipii. Asta nu înseamnă deloc că respectivele principii ar fi greșite. Și totuși, nu putem să nu ţinem cont de faptul că statele moderne au devenit laice și, din punctul de vedere al dreptului, Dumnezeu nu există; prin urmare, legea scrisă de oameni nu se înteme-iază pe Legea lui Dumnezeu, ci pe formalităţile juridice. Puterea și-a pierdut sacralitatea, iar pe scena istoriei a ieșit manifestarea omului dincolo de orice limite, aceasta deseori căpătând forma păcatului. Drept exemplu e des-tul să amintim subiectul scanda-los cu drepturile homosexualilor ca „minoritate sexuală” agresivă, faţă de care toată lumea este somată să manifeste o toleranţă indiscutabilă. Iar pentru cei care nu sunt sufi cient de „toleranţi” se găsește repede ac de cojoc – „co-munitatea internaţională”.

Altfel zis, noi deja știm ce nu mai dorim să existe în structura noastră socială și statală, dar încă nu știm exact ce fel de forme de organizare a puterii sunt în stare să le înlocuiască pe cele existente și să devină la fel de potrivite spiritului popoarelor noastre, ca și cele care au funcţionat până la „căderea în istorie”. „Verticala pu-terii” în condiţiile unei republici prezidenţiale, pe care o propune Mihalkov în Manifest, unde șeful statului ar trebui să fi e un fel de substitut al unui monarh luminat, ar putea funcţiona, în cel mai bun caz, în urma unui concurs fericit de împrejurări și doar pentru un termen relativ scurt. Cum e posibil să fie întoarsă „Sfânta Rusia” în condiţiile desacralizării puterii, a lipsei unui monarh ca uns al Domnului, adică în condi-ţiile unei republici laice, cum să fi e educată o nouă generaţie de conducători, care ar avea vocaţia să joace rolul aristocraţiei de altă dată, încă nu ne este foarte clar. În condiţiile „marșului triumfal” al democraţiei, cu instabilitatea puterii ca element indispensa-bil al acesteia, cu lipsa oricărei autorităţi a guvernanţilor și cu obligativitatea de a accepta același model pentru toate ţările, fără a se ţine cont de tradiţiile lor, o astfel de sarcină nu va fi dintre cele ușoare.

În condiţiile în care societatea consumului de bunuri materiale a înăbușit temelia spirituală a omului, unul Dumnezeu s-ar mai putea milostivi de noi, ar putea

răsplăti rugăciunile și eforturile noastre, arătându-ne calea către noi forme de viaţă socială, unde va fi restabilită armonia între Creator și creatura Lui. Nu-i nimic dacă avem mai multe întrebări decât răspunsuri în căutările noastre chinuitoare a unor forme cât mai bune de existenţă colec-tivă pentru popoarele noastre. După ce am trăit experimentele tragice ale secolului trecut, am conștientizat din plin cât de utopică e căutarea unei societăţi umane perfecte. Am obosit de zguduiri, revoluţii și experimente tragice. Principiul de aur „a con-strui fără a distruge”, formulat în manifestul lui Nikita Mihalkov, trebuie să fie pus la temelia procesului creativ de renaștere a popoarelor noastre.

Fin conservator, Nikita Mi-halkov dă preferinţă pe bună dreptate evoluţiei în raport cu revoluţia. O dezvoltare stabilă, organică a societăţii, fără cutre-mure și răsturnări, pe calea unor reforme rezonabile. Însă CUM e posibil în mod practic, în condi-ţiile lipsei unei puteri sacrale și a unui respect din partea maselor faţă de cei care se cocoţează în vârfurile piramidei statale, în condiţiile votului universal, să fi e formată puterea din oameni responsabili? Doar în societatea modernă sarcina primordială a unui politician nu este să se îngrijească de binele comun, ci să păstreze și să înmulţească nu-mărul de voturi. Voi cita mai jos încă o frază din Manifest pentru a vedea cât de funcţional este un astfel de model.

„Politica este voinţa de putere. Este arta de a lua, a menţine și, principalul, a transmite puterea. Este capacitatea și îndemânarea unei mișcări politice sau partid să pregătească și să propulseze un lider, în stare să devină nu doar șef de stat, dar și lider al naţiunii”. Și în continuare: „Considerăm că guvernatorii și primarii orașelor de importanţă federală trebuie să fi e avansaţi în funcţii și eliberaţi din funcţii de către președintele ţării.”

Din păcate, însă, imperfecţi-unea acestui model se reduce la faptul că autoritatea unui astfel de lider nu este neapărat indiscutabilă pentru toţi și nu ga-rantează posibilitatea de a evita zguduiri sau răsturnări atât din motive de ordin intern, cât și din cauza unor infl uenţe din exterior în condiţiile unei lumi globalizate cu reţelele ei media și de internet și cu „revoluţiile twitter”.

Am vizat aceste aspecte nu pentru a găsi neconcordanţe sau imperfecţiuni într-o concepţie atât de solidă a acestui impor-tant artist și gânditor rus. Am făcut-o doar pentru a aminti o dată în plus faptul că, înţelegând imposibilitatea existenţei unor modele perfecte de construcţie statală, simţim cu toţii nevoia să continuăm căutarea unor forme mai bune de organizare a vieţii popoarelor.

Câteva cuvinte despre geopolitică şi despre componenta ei spiritualăDupă atâtea seisme, lega-

te de criza financiară care s-a abătut asupra întregii lumi din SUA, după ce criza din Europa

crește continuu, doar naivii și „papagalii” mai repetă aceleași descântece despre o piaţă care s-ar autoregla de la sine, despre circulaţia liberă și reușită a capi-talului, a mărfurilor etc. „Visul de aur”, cultivat până nu demult de aproape întreg establishmentul politic din regiunea noastră, care profeţea miraculoasa și inevitabi-la integrare în UE, se năruie zi de zi în faţa unei realităţi implaca-bile. UE nu mai intenţionează să se lărgească, prin urmare, ţările noastre nu mai sunt ameninţate de mult râvnitul „happy end”. Însă chiar și ţările norocoase, care au ajuns totuși în UE, cad mereu în crize profunde, iar sfârșitul acestor procese nu se vede. Iată aici e potrivit să amintim opinia unui alt rus celebru, Vladimir Bukovski, care susţine de mai mulţi ani că UE este, de fapt, același URSS și se va prăbuși din aceleași motive.

Prin urmare, ţările din regiu-nea noastră se afl ă la răscruce. Pe de o parte suntem ademeniţi de sirenele care ne captează imaginaţia dinspre Uniunea Eu-ropeană, care împarte de zor in-dicaţii preţioase prin intermediul comisarilor săi (ce cuvânt oribil au putut prelua și aceștia!) și a directivelor. Iar în schimbul obe-dienţei noastre ni se făgăduiește un regim fără vize, adică posibili-tatea deportării benevole a unui număr și mai mare de oameni. Pe de altă parte, suntem invitaţi să ne apropiem de Rusia în ca-drul unui proiect comun, numit Uniunea Economică Eurasiatică, văzută nu doar ca o structură de colaborare economică, ci și de in-tegrare politică. În situaţia în care popoarele din regiunea noastră sunt atât de fascinate de modelul occidental, care pătrunde la noi prin canale media și prin internet sub forma culturii de masă, a fi lmului, muzicii, show-biz-ului, a brandurilor, trandurilor și altor obiecte ale admiraţiei, invitaţia de a ne îndrepta spre o struc-tură de alternativă este privită de către mulţi cu îngrijorare. Și pentru asta există motive istorice profunde.

Astăzi Rusia tinde să creeze Uniunea Eurasiatică, invitând la cooperare popoarele fostei URSS, care au simţit deja gusta-tul libertăţii și al independenţei. Încă nu se știe dacă acest proiect de amploare va avea succes în formula anunţată. Dar așa sau altfel, popoarele noastre au nevoie de o colaborare strânsă, astfel încât să poată rezista în faţa unor ameninţări și pro-vocări comune. Și orice forme ar lua relaţiile noastre, ele se pot dezvolta și pot deveni du-rabile doar în măsura în care Rusia, fiind o mare putere, va renunţa la rolul de „frate mai mare”, care își înghesuie vecinii, le ameninţă independenţa și rămâne prizonierul propriei măreţii în detrimentul altora. În caz contrar, orice încercare de exercitare a presiunilor va res-pinge și mai puternic popoarele care au evadat acum douăzeci de ani de sub jugul dictaturii comuniste. Oricare ar fi forma și denumirea pe care va lua-o colaborarea noastră, important este că înţelegem în profunzime cu toţii că avem nevoie unii de alţii. Și aici apropierea spirituală nu e mai puţin importantă decât componenta economică.

Noi, popoarele fostei URSS,

avem nevoie de o reconciliere istorică. Iar pentru asta trebu-ie să spunem Adevărul întreg despre trecutul nostru. Și nu la nivelul unor bălmăjeli formale, ritualice a conducătorilor noștri, ci înţelegând în mod profund și onest tragedia pe care am trăit-o cu toţii. Renașterea noastă este legată în cel mai direct mod cu recunoașterea esenţei satanice a regimului sovietic. Și aici elita politică, culturală și bisericească a Rusiei trebuie să facă un efort mult mai mare decât reprezen-tanţii altor popoare. Renașterea noastră spirituală poate căpăta o cu totul altă forţă, dacă într-o bună zi, binecuvântată de Dom-nul nostru Iisus Hristos, conducă-torii Rusiei ar invita vecinii la un eveniment, care ar putea deveni fi nal în procesul ieșirii defi nitive din coșmarul sângerosului și an-tihristicului trecut sovietic.

Am în vedere nevoia de a urma tradiţiile noastre ortodoxe și de a înmormânta rămășiţele pământești ale sângerosului criminal Vladimir Ulianov (Lenin). Trebuie să îl înmormântăm așa cum propune să o facem cunos-cutul scriitor francez de origine rusă Vladimir Volkoff în cartea sa „Treimea răului”, nutrind o adâncă răspundere ortodoxă și fără urmă de ură sau batjocu-ră, rugându-ne pentru iertarea multelor și grelelor lui păcate. Iar mausoleul lui, acest simbol al duhului păgân, trebuie să dispa-ră, ca un vis de coșmar, din piaţa care poartă numele de Roșie, dar nu pentru că anume această culoare a însoţit Teroarea Roșie. Calea spre tămăduirea noastră sufl etească nu poate ocoli acest eveniment. Altfel, nu vom reuși să ne ridicăm asupra propriei nimicnicii morale, nu vom reuși să învingem minciuna în care am trăit atâta amar de ani.

Marea Rusie sau Sfânta Rusie?Nikita Mihalkov vorbește în

manifestul său și despre faptul cum sfi nţenia Rusiei a fost sub-stituită cu măreţia ei terestră. „Marea Rusie a însemnat Rusia Imperială. Rusia Imperială a repe-tat calea Imperiului Bizantin. Prin voinţa împăraţilor ea devenea, din ce în ce mai mult, „Marea Rusie” și tot mai puţin rămânea din „Sfânta Rusie”… Trecând prin calvarul Războiului civil și al emigraţiei, Rusia imperială s-a transformat în Uniunea Sovie-tică – „Marea Rusie fără Sfânta Rusie”. Tocmai în asta și constă astăzi complexitatea sarcinii fără precedent pe care o au conserva-torii. Știm deja cum s-a produs rostogolirea societăţii, din una tradiţională, organică, cu frică de Dumnezeu, spre un model laic, iar apoi și sovietic de societate. Dar cum să întoarcem popoarele noastre la credinţă, iar puterii să îi redăm sfi nţenia pierdută? Un răspuns exhaustiv încă nu îl are nimeni. Duhul răzvrătirii, spiritul otrăvit al tulburărilor, ispititoarea modă a revoluţiilor au dinamitat deja conștiinţa omului modern. Dreptul Formal înlocuiește Ade-vărul, iar societăţile noastre post-comuniste nicidecum nu se pot opri din elanul lor de imitatori în dorinţa de a semăna cu oricine și orice, nereușind să înţeleagă ce aduce cu sine această nouă, atot-cuprinzătoare parareligie numită globalizare, cu indispensabilul ei individualism, care distruge în ca-

lea ei toate valorile fundamentale pe care se întemeiau societăţile tradiţionale – Credinţa, Familia, Patria, Pământul.

Da, Rusia poate și trebuie să devină centrul spiritual al popoarelor, care rămân fidele propriilor tradiţii seculare. Însă nu forţa militară, nici rezervele energetice, o pot face atractivă pentru popoarele Europei și Asi-ei, care nu doresc să fi e victime ale noului tip de cominternism. Numai puterea spirituală a Rusiei Ortodoxe, în stare să se ridice deasupra propriilor greșeli, pă-cate și nereușite, gata să arunce o privire sinceră spre viitor, plină de iubire pentru Hristos și pen-tru aproapele, poate să devină acea forţă de atracţie pentru popoarele vecine. Cu sute de ani în urmă, Rusia a salvat popoarele creștine de robia otomană. Va reuși oare astăzi Rusia să se ridice la înălţimea misiunii sale și să-și fi e de ajutor mai întâi sieși, dar și altor popoare, ca acestea să-și păstreze propria identitate, inde-pendenţă, credinţă și cultură?

Pe parcursul câtorva ani, Pa-tria mea, Moldova, nu reușește să iasă din starea de descompunere completă a autorităţii puterii de stat. Ea nu poate depăși degra-darea morală totală și opacitatea periculoasă a guvernanţilor săi, să depășească sărăcia și dezastrul economic, doar repetând ca pe niște descântece locurile comune despre drepturile omului, statul de drept și democraţie. Așa, de exemplu, evadarea în masă, în proporţii fără precedent în isto-ria noastră, a tineretului peste hotare, în căutarea unui câștig și a „visului american”, proces care e cu mult mai teribil ca amploare și urmări sociale decât deportările staliniste, nici pe departe nu e privit de către guvernanţi ca o tragedie naţională. Cei care s-au pomenit în rolul de stăpâni peste soarta noastră, de cele mai multe ori, nici nu sunt în stare să înţelea-gă profunzimea și sensul adevă-rat al unor astfel de procese. Ei consideră că lichidarea regimului de vize cu UE va rezolva toate problemele. Ei continuă să caute soluţii magice pentru problemele existente cu ajutorul unor meca-nisme economice naive, cum ar fi atragerea de capital străin, pri-vatizarea de masă, contractarea unor credite astronomice de la instituţiile fi nanciare internaţio-nale și urmarea oarbă a cursului trasat de „banksterii” capitalis-mului speculativ. Propagarea integrării europene ca panaceu pentru toate nevoile sociale a eclipsat total conștiinţa publică și a împins clasa guvernantă într-o cursă strategică. Avem șansa să ne ridicăm în picioare doar dacă vom depăși iluziile care au înlocu-it ideologia bolșevică, doar dacă ne vom îndrepta privirile spre valorile spirituale și vom înţelege activitatea de stat ca pe o slujire a poporului.

Îi sunt recunoscător lui Nikita Mihalkov pentru faptul că, prin lucrările sale artistice și prin pre-zenţa sa personală la recentul for al jurnaliștilor, care s-a desfășurat în Kazahstan, mi-a servit drept imbold pentru scrierea acestor rânduri.

Dumnezeu să ne binecuvân-teze pe toţi.

Iurie ROŞCA

Astana-Moscova-Chişinău

noiembrie 2011

NOTELE UNUI CONSERVATOR MOLDOVEAN

Nikita Mihalkov şi ideea naţionalăNikita Mihalkov şi ideea naţionalăsau cum să construim viitorul nostrusau cum să construim viitorul nostru

9 DECEMBRIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIOpinii

Ce mână toată adunătura aceasta diformă spre viaţa po-litică, ce o face să se complacă în interminabile și sterpe, în fond, discuţii despre facerile și desfacerile, opintelile și prăbu-șirile, declaraţiile de mai bine și matrapazlâcurile reale din sfera puterii? Explicaţia unor atari angajări se află, întâi de toate, în atractivitatea acestui domeniu. Într-o societate co-pleșită de sărăcie, de subcultură și de urât, spectacolul politic se arată a fi un domeniu de interes pentru mai toată lumea: pentru cei implicaţi direct în viaţa politică, pentru cei care o comentează și pentru cei care îi urmăresc, buimăciţi, și pe unii, și pe alţii. În ceea ce-i privește pe comentatori, foarte mulţi dintre ei caută, prin o astfel de implicare, fi e să pătrundă cumva în structurile puterii – e de dorit, mai ales, în cele de sus, care, în afară de favorurile pe care le oferă, mai sunt și mediatizate permanent și cu largheţe –, fi e să-și spună părerea despre ele pentru a fi luaţi în seamă, dacă nu de cei de la putere, în orice caz, de toţi cei care au dorinţa și răbdarea să-i urmărească la televizor, la aparatele de radio sau în ziare. Bineînţeles, de vreme ce sunt foarte numeroși, comentatorii se deosebesc unii de alţii, fi ind de diferit calibru, de diferită sorginte și pregătire,

având variate îndeletniciri și chiar interese care nu coincid. Mai cuminţi dintre toţi sunt cei care comentează de dragul comentariului, adică cei care o fac nu pentru a obţine neapărat vreun benefi ciu din asta, ci mai cu seamă din nevoia de a-și scărpina limba. O altă catego-rie, mult mai numeroasă, dar nu cea mai mare, se avântă în această aventură din dorinţa de a se afi rma ca persoane publice, asta însemnând să fi e cunoscuţi, nu neapărat și apreciaţi, de un număr cât mai mare de oameni – pentru ei este sufi cient să știe că, dacă nu au vreun benefi ciu pipăibil din această îndeletni-cire, măcar nu sunt anonimi, că pot spera că fac și ei parte din numeroasa cohortă a vip-urilor de doi bani din plictisitul și atât de plictisitorul nostru Chișinău. Fizionomia reală a comentato-rului, care se întrevede cumva chiar și în aceste două categorii, se regăsește însă cel mai bine conturată în cea de-a treia cate-gorie, care este și cea mai popu-lată. Aceasta e alcătuită aproape în exclusivitate de jurnaliști și comentatori politici propriu-ziși, în orice caz, așa fi ind prezentaţi în mass-media. Spre deosebire de indivizii din celelalte două grupuri, aceștia, poate cu câteva excepţii mai mult sau mai puţin sigure, sunt sau tind să fi e înregi-mentaţi politic. Cei mai mulţi din

ei nici nu încearcă măcar să-și mascheze identitatea politică. E știut de când lumea că gazetarii nici nu pot avea alt statut. Când nu iau direct la labă pentru ser-vicii mai speciale, ei trebuie să-i servească pe cei care le plătesc ziarul, postul de radio sau TV. E sufi cientă o scurtă privire asu-pra ziarelor Moldova Suverană, Literatura și arta, Săptămâna, Timpul, Jurnal de Chișinău, Zia-rul de gardă, Adevărul-Moldova, Moldavskie vedomosti, Kom-mersant, Panorama și celelalte, ajunge doar un minut de atenţie la posturile de radio Moldova 1, Vocea Basarabiei, la toate FM-urile, chiar și la Europa Liberă etc., la televiziunile Moldova 1, Publika TV, Jurnal TV, ALT TV, ba chiar și la PRO TV, ca să nu mai vorbim de Prime, NIT ș.a., ș.a., pentru a ne putea da seama că pe toate terenurile acestea lune-coase și obscure se dă o bătălie pe viaţă și pe moarte pentru anumite interese, care, de fapt, depășesc cu mult domeniul politicii. Cel care a zis cândva că gazetarii sunt oameni politici nu era un oarecine, el știa prea bine ce zicea.

Relativ la cei care sunt pre-zentaţi sau se recomandă ei înșiși drept comentatori politici, indiferent cât de strâns sunt le-gaţi de jurnalism, aceștia, poate cu vreo excepţie-două, asupra cărora este riscant să te pronunţi

fără echivoc, fac mai mult sau mai puţin deschis jocul facţiu-nilor politice, dar și de afaceri (întrucât fără acestea astăzi nu se poate), angajate într-o bătălie pe termen lung, ireconciliantă și cu perspectivă incertă. De regulă, ei se dedau cu atâta sufl et acestei „meserii”, încât nu este deloc greu să-ţi dai seama cu gura cui vorbesc, chiar dacă se declară absolut independenţi, fi e că se pretind de dreapta, de stânga, de centru sau se dau drept pro-români, proruși, pro-Occident, democraţi, liberali, comuniști, so-cialiști ș.a. Rar de tot se întâmplă ca observaţiile și analizele unor astfel de comentatori să nu fi e unilaterale, partizane și de aceea rătăcind mereu prin preajma si-tuaţiilor reale. Unii dintre ei sunt oameni destul de rezonabili, dar ce folos, cât timp datoria lor – „profesională”, nu-i așa? – este de a spune ceea ce li se cere și, strâns legat de aceasta, ce le șoptește propriul lor interes, nu ceea ce ar putea avea vreo relaţie apropiată cu adevărul. Pentru o muncă atât de „profesionistă”, cei mai mulţi din ei sunt plătiţi, probabil, destul de bine. Alţii însă nu par să câștige nimic din asta, dar se căznesc de bună voie, nesiliţi de nimeni, să-și arate devotamentul politic în speranţa că patronii respectivi îi vor observa și-i vor aprecia cum se cuvine, aruncân-du-le și lor, colea, câte un ciolan, fie sub formă de bani sau alte bunuri materiale, fi e poate chiar un mandat de deputat sau un portofoliu ministerial. Alegerile parlamentare din 2009 și 2010 au oferit exemple destul de con-cludente în acest sens și tocmai de aceea (dar nu numai din cauza asta) în Parlament și Guvern s-au pomenit oameni care nu aveau ce căuta acolo. Nu contează că acești comentatori mereu bat câmpii, că fac pronosticuri ridico-le de genul rușinosului exit-poll din 28 noiembrie 2010 (realizat la comanda televiziunii Publika TV) – cu adevărat important pentru ei e cu totul altceva, și anume să slujească cum pot și cât pot formaţiunile și liderii de la care primesc sau așteaptă să primeas-că un semn încurajator, palpabil, și, dacă se poate, aducător de cât mai mult bine, consistent și de durată, pentru prea iubitele lor familii.

Bineînţeles că nu e nimic rău în faptul că există o dorinţă atât de mare de a comenta eveni-mentele politice actuale din Republica Moldova. Dimpotrivă, dacă treaba aceasta se face cu intenţii bune și în cunoștinţă de cauză, doar în scopul de a

scoate în prim-plan problemele reale ale fenomenului politic și mai ales dacă, drept urmare a unui astfel de demers, mai sunt sugerate și niște soluţii pentru asanarea atmosferei din sfera atât de tulbure la noi a puterii, atunci atare preocupări chiar sunt necesare. Din păcate, nu avem noroc de așa ceva. Avem, în schimb, mult prea multe dovezi de incapacitatea și iresponsabilitatea din unele domenii ale puterii, mai cu sea-mă din Parlament și din struc-turile Justiţiei. Suntem martorii haosului și ai totalei lipse de răspundere din unele sectoare foarte importante ale adminis-traţiei locale, exemplul cel mai trist oferindu-l chiar municipiul Chișinău, al cărui Consiliu a fost și rămâne paralizat prin nefasta decizie a Parlamentului de a lichida funcţia de președinte al acestuia. Vedem cum, pe de o parte, prin sfi darea legilor, a încrederii și intereselor cetă-ţenilor, puterea își bate joc de aceștia și de bunul-simţ, iar de altă parte, o armată întreagă de pierde-vară se căznește să gă-sească un sens profund acestui comportament ușuratic. Avem, de o parte, mizeria guvernării, iar de altă parte, mizeria comen-tării acestei mizerii. Populaţia urmărește cu scârbă, de o parte, cloaca vieţii politice, iar de altă parte, o puzderie de experţi în acest produs al degradării care nu-și dau rând să se scalde în el. Complet corupt politic, și nu numai, Parlamentul s-a întrecut pe sine însuși în neseriozitate și ineficienţă, instituţii cu nume sunătoare, ca Procuratura Ge-nerală, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi ș.a., au fost transformate, prin prostituare politică (și nu numai!), în fi rmuli-ţe de buzunar, în ieftine monede de schimb pentru achitarea unor servicii politice (și nu numai!), în-tr-o serie întreagă de ministere, departamente, centre și agenţii de stat corupţia, fărădelegile, incompetenţa și iresponsabili-tatea fac ravagii, dar nu avem nici un expert în toate aceste cazuri și în numeroase altele de același fel, care să le fi studiat cu atenţie și să le fi adus la cu-noștinţa opiniei publice. Poţi auzi zilnic nesfârșite comentarii pe marginea unei prostii spuse sau făcute de un deputat sau de un ministru (câtă vreme, ener-gie, spaţiu mediatic etc. s-au irosit, de ex., pentru descifrarea vorbelor mereu șăgalnice ale lui Ghimpu!), nesfârșitele con-fruntări dintre AIE și comuniști, dintre liderii liberali, dezertarea

dintr-un partid sau altul a unor indivizi fără multă valoare și mereu predispuși spre vânzare au iscat o adevărată isterie a comentării politice, forţându-i pe unii „experţi” în această me-serie să practice o echilibristică comportamentală demnă de cele mai slăvite instituţii ale desfrâului.

Vedem, așadar, că „experţii” în comentarea nemernicului spectacol politic care are loc în Moldova de mai mult timp, dar care se pare că în vremea de la urmă a ajuns la treapta de jos a degradării, urmăresc cu multă atenţie ce se întâmplă, zi de zi, ceas cu ceas, pe acest tărâm în care urâtul și derizoriul fac corp comun. Din acest punct de vedere, „experţilor” nu li se poate obiecta nimic, nu aceasta este problema lor. Adevărata lor problemă e cu totul alta, și aceasta cu drept cuvânt e o pro-blemă mare, extrem de mare. În timp ce toată șleahta aceasta de specialiști în vorbire cu ori-ce ocazie, dintre care cei mai mulţi sunt, pur și simplu, niște demagogi, urmărește fascinată tot ce se întâmplă pe scena politică, în ţară au loc o serie de procese și fenomene dramatice cu un foarte mare impact social: sărăcirea și degradarea rapidă a satelor, exodul peste graniţă a unei populaţii numeroase, în special din mediul rural, impo-sibilitatea scoaterii din impas a agriculturii, incapacitatea redresării industriale a ţării, acuta criză a învăţământului (întâi de toate, superior) ce se caracterizează mai cu seamă

prin scăderea calităţii, odată cu reducerea fi nanţării, și prin lipsa de legătură cu realităţile din societate, gravele neajunsuri din sistemele de sănătate și asis-tenţă socială, scumpetea foarte mare la venituri foarte mici, nivelul de trai extrem de scăzut al majorităţii (85%) populaţiei, ruptura completă și defi nitivă a deţinătorilor puterii și averii de această populaţie, dezastrul din cultură (numeroase insti-tuţii de prestigiu afl ate pe cale de dispariţie, edifi cii valoroase ce stau să cadă, lipsă de bani sau finanţare simbolică etc.), creșterea fără precedent a crimi-nalităţii ș.a.m.d. Dar arareori se întâmplă ca „experţii politologi” să se lase impresionaţi de aceste fenomene, pentru ei marile, ade-văratele probleme ale societăţii moldovenești, pur și simplu, nu există. Și, omenește, această atitudine poate fi înţeleasă: la urma urmei, faţă de neliniștea și spaima pe care le provoacă con-știentizarea catastrofalei stări de lucruri din societate, mult mai plăcut este să te faci că nu vezi ce se întâmplă și să preferi să stai cu gura căscată la ce se petrece pe scena politică, oricât de dez-agreabil ar fi spectacolul, și să încerci a da și tu note actorilor, oricât ar fi aceștia de mizerabili. Tocmai de aceea nu poţi să nu te întrebi ce rost are agitaţia aceasta puternic contaminată politic, adică părtinitoare, deci, în fond, derutantă, a zeci și zeci de mijloace de informare în masă, a zeci și zeci de așa-ziși comentatori, analiști, experţi, politologi, cui servește frăsuiala

deșartă, perfect inutilă, stârnită de sondajele realizate din moti-ve și în condiţii dubioase, „poli-ticoanele” nu doar subiective, ci de-a dreptul caraghioase, care în mod vădit îi ling pe unii și îi umbresc pe alţii.

Poate că pentru unii din acești pierzători de vreme, vorba fi ind, bineînţeles, doar de indivizi sin-ceri cu ei înșiși, comentariul poli-tic ar fi de înţeles ca o profesiune de credinţă – din inconștienţă, nu pe temeiuri raţionale. Mă rog, oricine e liber să creadă ce vrea și ce poate, dacă nu-l duce capul la altceva. Dar refl ecţiile „serioase” asupra gesturilor mi-nore, a faptelor descalifi cante, a numeroaselor mizerii, în sfârșit, asupra tuturor măgăriilor ce se petrec mereu pe scena vieţii politice moldovenești sunt tot atât de străine de ceea ce se nu-mește o profesie, o meserie, cât este de străină această politică de problemele reale ale ţării. De când e lumea și pământul, orice societate civilizată are de rezolvat trei sarcini prioritare: prosperitatea generală, echita-tea și justiţia socială. Nu există comunitate umană viabilă care să-și poată permite a ignora aceste obiective, indiferent cât reușește să le realizeze; în caz contrar, catastrofele sociale sunt inevitabile. Nici Moldova nu are cum să facă excepţie de această lege. Dacă așa-zisul comentariu politic (eventual, numit altfel) ar putea fi cumva înhămat la rezol-varea acestor sarcini, atunci abia ar deveni, poate, o adevărată profesie.

Ion ŢURCANU

CE-AM AVUT ŞI CE-AM DISTRUS

Radiografi a acad. Dinu C. Giurescu Radiografi a acad. Dinu C. Giurescu asupra societăţii româneștiasupra societăţii românești

* Baza industrială existentă în 1989 a dispărut. Numeric, cel puţin 80% din capacităţile de produc-ţie au fost date la fi er vechi. În București existau în decembrie 1989 cel puţin 47 de mari întreprinderi. Au dispărut complet 34.

* Tot efortul de industrializare al României din secolul XX a fost, în cea mai mare parte, anulat. O atare distrugere a industriei proprii este, după toate probabilităţile, unică în Europa, dacă nu și în lume. România nu mai are în proprietate nici o unitate industrială, cele în funcţiune aparţin fi rmelor străine.

* Cooperaţia meșteșugărească de producţie a dispărut și ea în cea mai mare parte. Dacă vrei să-ţi repari un pantof, găsirea unui atelier seamănă cu un joc la loterie.

* Agricultura prin măsurile luate în anii 90 a revenit la o fărâmiţare, care o fac neproductivă. România nu mai produce hrana de care are nevoie și importă nu numai grâu, dar și legume, fructe din ţări europene, africane și chiar din America de Sud.

* Comerţul se desfășoară în mall-uri cu mega-magazine. Care este ponderea în megamagazine a mărfurilor produse în România? Imaginile cu înghesuiala cumpărătorilor de sărbători la casele de marcat nu înseamnă bunăstare.

* Comerţul exercitat individual-particular s-a

redus la maximum; micile magazine de cartier unele rezistă, altele s-au închis, iar ponderea lor este prea puţin semnifi cativă.

* Sistemul bancar-fi nanciar aparţine, în propor-ţie de cel puţin 90% – băncilor străine.

* De ce până în 2009 inclusiv, au fost bani și din-tr-odată nu mai sunt? Opinia publică nu a primit o explicaţie raţională și nici cum sunt folosite aceste 20 de miliarde.

* Urmările împrumutului: a) reducerea cu 25% a salariilor și cu 15% a

pensiilor;b) disponibilizări repetate în 2010, 2011 și

2012; c) reducerea în continuare a salariilor, întrucât

noua grilă de salarizare a pornit de la un prag mai jos decât acela anterior;

d) îngheţarea salariilor și pensiilor pe 2012;e) hotărâri judecătorești defi nitive pentru plata

unor drepturi bănești nu sunt respectate și amâ-nate cu motivarea că nu sunt bani;

f) investiţiile sunt îndreptate spre fi rmele clien-telare ale regimului.

* FMI execută un control direct asupra bugetului și administraţiei ţării. Acest for „recomandă” ce trebuie privatizat sau pus sub management privat. Într-un fel, situaţia se aseamănă cu aceea a Români-

ei din anii 1948-1958 când hotărârile conducerii de atunci erau supuse aprobării prealabile a Moscovei.

* Trecerea – tot la recomandarea FMI – sub management privat a unor mari unităţi care mai sunt proprieta-tea statului.

* Vânzarea în continuare a resur-selor naturale, exploatarea perime-trelor maritime petrolifere; atacarea pădurilor virgine. Veniturile ce vor reveni statului român din vânzarea unor asemenea resurse sunt mini-male.

Conducerea politică, degradare fără precedent

* Viaţa politică cunoaște, în ulti-mii 6-7 ani, manifestări aparte, care încalcă atât Constituţia ţării, cât și regulile UE.

* Formarea unei majorităţi par-lamentare cu ajutorul unui „partid” care nu a fost validat în alegeri și vo-tează automat cu partidul principal de guvernământ.

* Metode speciale de votare: asu-marea răspunderii de către guvern; aprobarea tacită; numărătoare în

viteză (numărătoarea expres); ordonanţele de urgenţă aprobate în bloc.

* Politizarea aparatului de stat până la treptele inferioare. Se va ajunge la partidul-stat existent în 1989.

* Transformarea guvernului într-un simplu instrument de execuţie, de aplicare a dispoziţiilor Președinţiei.

* Eliminarea completă a dialogului dintre partide pentru obţinerea unei soluţii negociate; compromi-sul politic nu există în mentalul și practica partidului principal de guvernământ; există numai dorinţa de eliminare cu orice preţ și prin orice mijloace a adversarilor.

* Jaloane pentru fraudarea viitoarelor alegeri: votarea prin corespondenţă, ţinerea concomitentă a viitoarelor alegeri, locale și parlamentare, contrar prevederilor constituţionale, cât și a practicii UE.

* Prin mai multe iniţiative legislative sau de fac-to din ultimii ani, guvernul se îndreaptă spre des-trămarea teritorială și juridică a statului român.

* Atacarea teritoriului. Împărţirea Transilvaniei în două regiuni de dezvoltare pe linia despărţitoare trasată de dictatul de la Viena din august 1940. O atare propunere care deschide calea unei divizări de facto – economice și etnice – a Transilvaniei. Ce

mai rămâne din defi niţia România stat naţional unitar și indivizibil?

* Integritatea teritorială este pusă direct sub semnul întrebării și prin: proiectul de desfi inţare a judeţelor existente.

* Politica oficială (guvernamentală) faţă de comunele românești din judeţul Covasna este și ea grăitoare: aceste localităţi – prin reprezentanţii lor – nu au primit nici un fel de sprijin bănesc de la guvern pentru activităţile lor culturale.

* Alcătuirea statală este pusă la îndoială prin cri-ticarea și blamarea repetată a diferitelor categorii socioprofesionale: medici, judecători, profesori, poliţiști; prin referiri negative privind instituţii ale statului.

* Legea arhivelor acum în faza de promulgare reprezintă încă o lovitură dată statului român. Legea îngăduie scoaterea unor arhive originale și restituirea lor către emitenţi. Aplicarea unei asemenea legi înseamnă aprobarea legală pentru destrămarea arhivelor naţionale cu toate conse-cinţele previzibile.

* Reforma sănătăţii a dus la închiderea a zeci de unităţi, tot în numele economiilor bugetare. Faza a doua a acestei reforme preconizează acum limi-tarea asistenţei medicale la un pachet-tip.

* Codul muncii votat nu demult este net în defa-voarea salariaţilor și acordă angajatorilor mai mul-te înlesniri în desfacerea contractelor de muncă.

* Prin desfi inţarea industriei existente în 1989 în proporţie de cel puţin 80%, prin închiderea atelierelor meșteșugărești și prin emigrarea a peste 2.000.000 de persoane, muncitorimea din România s-a redus considerabil și numeric, dar și ca forţă de acţiune.

* Siguranţa personală a cetăţeanului și a bunurilor sale este ameninţată de limitările bugetare și con-cedierile masive în Poliţie și Jandarmerie.

* Îngheţarea salariilor și a pensiilor, pe de o parte, și creșterea preţurilor, pe de altă parte, îngrădesc și chiar opresc reacţiile corpului social preocupat zilnic de cum să facă faţă cheltuielilor de supravieţuire.

* Măsurile luate sub lozinca „reformei instituţi-onale” erodează pas cu pas statul român, slăbesc autoritatea instituţiilor sale. Cetăţeanul se simte astăzi mai expus presiunilor de tot felul și mai nesigur de viitorul său și al copiilor săi decât cu 6-7 ani în urmă.

* Atitudinea indiferentă a ofi cialităţilor faţă de tot ce amintește identitatea românească, tradiţiile, per-sonalităţile reprezentative, istoria, limba vorbită astăzi tot mai stâlcită.

* Noua lege a educaţiei favorizează formarea unei generaţii fără identitate naţională.

Dinu C. GIURESCU, decembrie 2011

Sursa: http://radu-tudor.ro

O nouă profesie: comentariul politicO nouă profesie: comentariul politicÎn vremea de la urmă, mai ales în ultimii doi ani, s-a putut observa că tot mai multă lume din Republica Moldova este preocupată de comentarea vieţii politice, fenomen afl at în disonanţă categorică atât cu calitatea politicii moldove-nești, cât și cu (mai ales!) grijile și preocupările de zi cu zi ale populaţiei unei ţări foarte săra-ce. A dat năvală în acest spec-tacol o pletoră de indivizi de cea mai variată extracţie, dar

cam cu aceeași fi zionomie socială și morală: jurnaliști, politologi, deputaţi, activiști de pe la partide, istorici, juriști, sociologi, scriitori, ingineri, chiar medici și arheologi (pesemne, aceștia din urmă se vor fi împărtășind din experienţa paleantropilor în gestionarea treburilor publice), o întreagă turmă de trântori de pe la tot felul de ONG-uri și fundaţii, și mai ales tot soiul de foști și foste (foști președinţi, foști prim-miniștri, foști miniștri și deputaţi, foști ambasadori, foști lideri de partide, foste cu trecere cândva și rămase în paragină acum, în faţa atâtor noi fuste, strâmte și cochete etc., etc.). Cei mai mulţi din toţi aceștia sunt oameni fără nici o meserie serioa-să, fără ocupaţii concrete, pozitive, numeroși rataţi în domeniile pe care pretind că le reprezintă, o specie ciudată de golani ai societăţii, chiar dacă nici unul nu umblă în zdrenţe și nu le ghiorăie maţele de foame, ba dimpo-trivă, o bună parte din ei o duc incomparabil mai bine decât mulţimea de gură-cască pe care caută să o vrăjească cu aiurelile lor.

România, diagnosticată de academicianul Dinu C. Giurescu

Jurnalistul și analistul politic Radu Tudor din București a pos-tat pe blogul său, la 5 decembrie, o radiografi e a societăţii româ-nești realizată de academicianul Dinu C. Giurescu. Ziarul bucu-reștean „Cotidianul” a republicat punctele esenţiale din expune-rea reputatului academician. Întrucât printre cititorii FLUX din Republica Moldova procentul persoanelor cu dublă cetăţenie este unul foarte ridicat și dat fi ind interesul sporit al cititorilor de limbă română pentru reali-tăţile și evoluţiile societăţii de dincolo de Prut, într-o izbitoare asemănare cu ceea ce avem în Republica Moldova, reproducem mai jos constatările făcute cu obiectivitate de academicianul Dinu C. Giurescu.

FLUX

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii va avea salariul îngheţat în următorii şase aniÎn cadrul noilor măsuri de auste-ritate din Marea Brita-nie, care afectează și Casa Regală, salariul reginei Elisabeta a II-a va fi îngheţat pe o pe-rioadă de șase ani, în timp ce Prinţul Charles va trebui să suporte unele cheltuieli costisitoare ale familiei regale, informează marţi ABC news.

Finanţarea de la bugetul de stat pentru călătoriile și palatele regale a fost, de asemenea, tăiată, astfel încât contribuabilii britanici nu vor mai suportă „nota de plată” pentru călătoriile și securitatea Prinţului William și ale lui Kate Middleton. „Nota de plată” pentru cheltuielile Ducelui și Ducesei de Cambridge va fi acum suportată de către prinţul Charles. Noile măsuri vor conduce de acum la organizarea unui număr mai mic de petreceri regale și evenimente, iar reparaţiile palatelor regale nu vor mai fi suportate de la bugetul de stat.

Regina a aprobat chiar închirierea unor camere de lux la Palatul St. James cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012, potrivit Associated Press.

În baza noului acord, regina va primi la fi ecare doi ani 15% din profi turile Crown Estate, al cărui portofoliu inclu-de Regent Street, Windsor Great Park și peste jumătate din zona de coastă a ţării, informează Daily Telegraph.

Aceasta este cea mai recentă măsura luată de parla-mentul de la Londra pentru a reduce problema defi citului major al Marii Britanii. Noul guvern de coaliţie, condus de premierul conservator David Cameron, a introdus o serie de măsuri de austeritate dure în momentul preluării puterii în 2010. Cu toate acestea, parlamentul admite profi tul enorm pe care familia regală îl aduce ţării, aceasta furnizând 785 de milioane de dolari în fi ecare an Marii Britanii.

Sursa: Agerpres

9 DECEMBRIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Important

Președintele Comisiei de politică externă a Senatului României, Titus Corlăţean, i-a solicitat, luni, 5 decembrie, ministrului român de Externe, Teodor Baconschi, să intervină pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în vederea buge-tării proiectelor din Republica Moldova, fi nanţate prin intermediul ajutorului ne-rambursabil de 100 de milioane de euro acordat Chișinăului de Guvernul Români-ei, transmite Romanian Global News.

„Mie mi se pare nu doar regretabil, ci și neac-ceptabil faptul că există un tratat bilateral supus ratifi cării Parlamentului, inclusiv nouă, Senatul, cu protocol adiţional, respectiv acele 100 de milioane de euro alocate pentru fi nanţarea unor proiecte în Republica Moldova. Mi se pare inacceptabil faptul că, la atâta vreme, deși a existat acel episod al inundaţiilor, un anumit ajutor anticipat, și noi am ratifi cat în Parlament acest lucru, mare parte a acestor bani nu au fost readmiși. Nu sunt regăsiţi în proiecte efective în Republica Moldova.

Este o chestiune de onorabilitate, de credibilita-te a statului român în Republica Moldova într-o re-laţie pe care o percepem de ambele părţi ale mesei drept strategică și profund românească. Deci, eu vă semnalez politic acest fapt care ridică mari semne de întrebare și mai constituie și posibilităţi de atac politic în plan intern la Chișinău. Deci, solicitarea Comisiilor de politică externă, cel puţin cea de la Senat, este să faceţi aceste demersuri pe lângă instituţia competentă, înţeleg că este MDRT, care trebuie să fi e extrem de atentă la aceste aspecte”, i-a solicitat Titus Corlăţean ministrului de Externe, cu ocazia ședinţei Comisiilor reunite de politică

externă ale Parlamentului ocazionată de avizarea bugetului MAE pentru 2012.

Potrivit sursei, senatorul social-democrat a subliniat că nu intră în atribuţiile ministrului de Externe bugetarea fondurilor pentru Republica Moldova, însă a arătat că îi solicită să intervină politic la MDRT în acest sens.

„Am reţinut ce spuneaţi apropo de cele 100 de milioane de euro fonduri nerambursabile pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova și credeţi-mă că nu contenesc să cer și eu bugetarea acestora și derularea programelor respective”, a răspuns ministrul de Externe, Teodor Baconschi.

Premierul României, Emil Boc, a oferit, la înce-putul anului 2010, disponibilitatea României de a acorda Chișinăului un grant nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro pentru infra-structură și școli, suma fi ind aplicabilă pe o peri-oada de patru ani, începând cu 2010, precizează sursa citată.

Dan DUNGACIU:AIE ar putea aduce

comuniştii la guvernareJocurile de culise și lipsa de

încredere din cadrul Alianţei pentru Integrare Europea-nă din Republica Moldova sunt extrem de periculoase

deoarece ar putea conduce la revenirea la putere

a comuniștilor, con-sideră expertul Dan Dungaciu, citat de

Deutsche Welle.

Lipsa de încredere în cadrul alianţei de guvernare de la Chi-șinău a atins cel mai ridicat nivel de până în prezent, în timp ce deputaţii se pregătesc pentru o nouă încerca-

re de alegere a șefului statului, la 16 decembrie.

„S-a intrat într-un carusel al lipsei de încredere, al jocurilor de culise și al infl uenţelor externe, din care se poate ieși cu greu”, susţine expertul în politică externă, Dan Dungaciu.

El a avertizat că aceste jocuri de culise sunt extrem de peri-culoase, deoarece se pot solda cu readucerea comuniștilor la putere, transmite Mediafax. „Criza politică interminabilă face din Republica Moldova un animal în jurul căruia se încolăcește un șarpe uriaș, care va începe să strângă pe măsură ce criza econo-mică se va accentua în spaţiul european”, susţine expertul.

Neîncredere în AlianţăNeîncrederea din cadrul AIE s-a accentuat săptămâna trecută,

când, pentru a se asigura că partenerii de alianţă nu vor recurge la manevre în ziua alegerilor, candidatul coaliţiei de guvernare, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a propus ca fi ecare deputat să-și arate buletinul de vot înainte de a-l depune în urnă. „La 16 decembrie nu vom lăsa, pur și simplu, mecanismele. Nu putem să recurgem la votul deschis, cu ridicare de mână în sală, deoarece Constituţia se referă la votul secret, deputaţii trecând prin cabine, însă vom solicita respectuos colegilor noștri, în momentul când vor ieși din cabina de vot și înainte de a arunca buletinul în urnă – să-l arate. Este opţiunea fi ecăruia, însă fi ecare opţiune demonstrează ceva. Este grăitoare”, a declarat Lupu.

Liderul PDM îi suspectează pe liberal-democraţi, cu care se afl ă în relaţii tensionate, că ar putea trișa în ziua alegerilor pre-zidenţiale, pentru a provoca alegeri parlamentare anticipate. Din punct de vedere aritmetic, dacă cei trei foști comuniști ar vota candidatul alianţei, președintele ar fi ales cu 62 de voturi. Analiștii politici consideră că, de data aceasta, Marian Lupu are șanse să fi e ales în funcţia de șef al statului și se bazează pe o declaraţie făcută anterior de acesta, conform căreia își va înainta candidatura la președinţie atunci când va fi sigur că alegerea sa este posibilă.

Sursa: karadeniz-press.ro

Votul sau viaţaPe data de 16 decembrie am

putea asista la o situaţie inedită când spicherul, interimarul și candidatul la președinţie, Mari-an Lupu, după cum ne-a promis chiar el, va sta la ușa cabinei de vot și le va „solicita respectuos” deputaţilor să-i arate buletinul după votare. Acesta, în opinia lui și, fără îndoială, a lui Mihai Ghimpu, va fi „măsurariul” do-rinţei fi ecărui deputat în parte de a depăși criza politică din ţară. Cei care vor refuza să dea curs acestei solicitări respec-tuoase, „vor demonstra că au pe cineva în spate și, logic, vor genera alegerile anticipate”, a precizat promotorul ardent al valorilor democratice, bănuind, cu siguranţă, că Vladimir Filat ar sta în spatele deciziilor luate de fracţiunea PLDM.

Și cum în Republica Moldova criza are un nume, nici stabi-litatea nu înseamnă alegerea

unui președinte oarecare, ci alegerea lui Marian Lupu în funcţia respectivă. Pentru că doar naivii au putut să ia în se-rios afi rmaţiile acestuia despre pasul înapoi și posibilitatea de a renunţa să mai candideze. Or, atunci nu ar mai fi avut rost nici plecarea sa de sub aripa lui Vladimir Voronin. Că doar nu incompatibilităţile doctrinare l-au determinat să se „caute” pe eșichierul politic.

Ori Lupu preşedinte, ori alegeri anticipatePortavocea interimarului,

Mihai Ghimpu, a fost explicit în acest sens: „Cred că toţi au înţeles deja, ori Lupu președin-te, ori alegeri anticipate”. Fără „varianturi”, cum s-ar zice. Un fel de șantaj la nivel de stat. Astfel, deţinătorul a două dintre cele mai importante funcţii în stat le va cere parlamentarilor să-i pre-

zinte dovada că l-au votat anu-me pe el. Și cum la noi tot ceea ce nu este scris în Constituţie, se completează și se interpretează după hachiţele celor de la pute-re, Lupu se crede în drept să le ceară deputaţilor acest lucru, pentru că nu este nici un „punct” din Con-stituţie care i-ar interzice aceasta. Fără îndoială, cei care au elaborat Legea Supremă a ţării nu puteau presupune că se poate ajunge și la asemenea fantezii, dacă nu chiar perversiuni politice. În Constituţie s-a specifi cat doar că Președintele se alege „prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat”, dar asta pentru Marian Lupu nu are nici o valoare.

Mihai Ghimpu, devenit de ceva timp personajul favorit la un anumit post de televiziune (ca unul pe care-l ia gura pe dinainte, vorba lui Dumitru Diacov, și deci, care poate să spună pe șleau tot ceea ce simandicosul democrat doar ne sugerează), s-a arătat încântat și sedus de ideea celui pe care urmează să-l succeadă în funcţia de președinte al Par-lamentului. Pentru că, vezi bine, liberalii nu au ce ascunde și sunt cu opţiunile și cu interesele pe faţă. Iar interesele ţin de funcţii-le înalte pe care și le doresc toate componentele Alianţei, după cum afi rmă liberalul rămas acum fără funcţie. Și aici nu putem să nu-i dăm dreptate.

Lupu se caută de măsele, dar caută şi voturiÎndată după ce a fost stabilită

data scrutinului prezidenţial, Marian Lupu a declarat că opti-mismul său în privinţa șanselor de a fi ales este unul moderat. Dar asta nu-i o problemă, pentru că optimismul lui Mihai Ghimpu

este, ca întotdeauna, debordant. Dacă democratul a precizat că este în căutare de voturi, „și la comuniști, și în grupul celor 3 deputaţi ex-comuniști”, liberalul nu are nici un fel de dubii că vo-

turile există. „Sunt voturi și gata. Avem. Așa ni s-a spus. Nu mă întrebaţi de unde, că nu spun”, a făcut el pe misteriosul.

Prin urmare, s-ar părea că înţelegerile sunt făcute deja, iar aspirantul la funcţia de pre-ședinte va merge pe la doctori, să fi e căutat de dinţi și de toate celelalte. Cu ziariștii după el, drept semn de deschidere și transparenţă maximă. Pentru că și sănătatea viitorului președin-te este un bun public, iar Marian Lupu nu are nimic de ascuns.

Se clatină fotoliul lui Filat?Între timp, cu tot optimismul,

șeful liberalilor dă și el din coate pentru a ajunge cât mai repede în fotoliul mult râvnit și juruit prin Acordul care este legea supremă a Alianţei. El încearcă să-i responsabilizeze pe ceilalţi actori politici care, potrivit lui, vor avea doar de pierdut, dacă

nu-și vor da votul pentru Marian

Lupu. „Direct și deschis”, așa cum

este el atunci când în joc îi sunt

interesele, Ghimpu i-a transmis

lui Filat că ar putea să nu mai fi e

premier, dacă ai lui nu votează

așa cum trebuie. „Lupu ar putea

rezilia Acordul, dacă nu va fi

votat”, l-a avertizat liberalul pe

Filat, asigurându-l că nealege-

rea lui Lupu va duce automat la

demiterea Guvernului. Numai

că Filat nu are nici o garanţie că

va rămâne în funcţie și după ce

Lupu va ajunge președinte, în

contextul în care relaţiile sale

cu partenerii de la guvernare

au degradat continuu, iar con-

fruntarea cu aceștia a devenit

publică și permanentă.

Lui Igor Dodon, proaspăt

plecat din Partidul Comuniști-

lor, liberalul îi vestește moarte

grabnică, evident, doar politică,

în caz că nu va contribui la ale-

gerea lui Marian Lupu în funcţia

de șef al statului, asigurându-l că

un „răgaz” de 3 ani în Parlament

i-ar spori viabilitatea.

Cu moderaţia care-l caracte-

rizează, Lupu lasă loc și pentru

îndoieli. Dacă intenţia unor

deputaţi este de a nu participa

la procedura de vot, precizează

el, atunci acest proces va dura la

nesfârșit. Și are perfectă drepta-

te, pentru că vorbește în cunoș-

tinţă de cauză. Așa cum sugera

și șeful liberalilor, în legislaţie

s-a modificat tot ce s-a putut

modifi ca, astfel încât, dacă va

exista riscul ca Marian Lupu să

nu fi e ales, acesta își va păstra

interimatul atâta cât îi va pofti

sufl etul. Pentru că geniul juridic

al liberalilor, susţinut cu o unani-

mitate complice de restul depu-

taţilor din AIE, a produs atâtea

chichiţe legislative, încât s-ar

putea ajunge la intangibilita-

tea interimarului, a Alianţei și la

veșnica ei guvernare.

Ioana FLOREA, FLUX

Optimistul moderat versus optimistul expansivDacă dorinţa unui om de a se vedea într-o funcţie oarecare atinge cote de paranoia, cu siguranţă, respectivei persoane îi este contraindicat să ajungă în acea funcţie, pentru că apar semne de întrebare în legătură cu mobilul real al năzuinţelor sale, altul de-cât cel declarat. Cât de mult ar trebui să-și dorească cineva să ajungă președinte de ţară, încât să nu mai sesizeze nici ridicolul, nici penibilul situaţiei în care se postează de bună voie și nesilit de nimeni?

Marian Lupu își arată colţii. Lupu a simţit că acum s-ar pu-tea împlini visul său de aur – să devină, în sfârșit, președinte. Timp de aproape 3 ani, Marian Lupu a ţinut ţara în blocaj poli-tic și economic din cauza orgo-liului său nemăsurat și a dorin-ţei sale obsedante de a deveni președintele statului cu orice preţ. Chiar dacă în această pe-rioadă ne-a vorbit de principii și valori, el a urmat un singur scop – să se cocoţeze în foto-liul prezidenţial. Cum spunea un prieten de-al meu, lupul din pădure are mai multe principii și valori decât Lupu din Par-lament. Acest comportament al interimarului trădează ceva mai mult decât o mare nesimţi-re – o pornire autoritară, dicta-torială, dacă vreţi.

Să nu credeţi că exagerez atunci când afi rm că Lupu manifestă aplecări dictato-riale. Acest individ cu o cultură generală îndoielnică, un maestru al aproximărilor și sugerii din deget, cu o pregătire pro-fesională teoretică și o abilitate practică mai mult decât discutabilă, deci, acest individ superfi cial și bombastic a declarat recent că deputaţii trebuie să-i arate pen-tru cine au votat în alegerile prezidenţiale programate pentru 16 decembrie 2011. Lupu, care a declarat deja că își va înainta candidatura la funcţia de șef al statului, vrea ca toţi deputaţii să-i arate buletinele de vot, ca el să poată constata dacă nu cumva vreunul dintre aleșii poporului a îndrăznit să nu-l voteze. Și asta în condiţiile în care Partidul Democrat și, în special, patronul acestei formaţiuni politice, dar și al lui Marian Lupu – Vla-dimir Plahotniuc, deţin controlul asupra celor mai importante instituţii în stat, între care Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, Serviciul de Informaţii și Se-curitate. Dacă mai pui la socoteală și fap-tul că majoritatea deputaţilor, indiferent dacă provin din partidele componente ale AIE sau din PCRM, fi e că au, fi e că pa-tronează afaceri importante și, respectiv, sunt dependenţi de organele de control, coercitive, controlate de PD, atunci este clar că cererea lui Lupu ca deputaţii să arate pentru cine au votat nu este o na-ivitate, nu este rezultatul unei lipse de judecată, ci o ameninţare în tot înţelesul cuvântului. Prin asta, Lupu îi dă de înţeles întregului corp legislativ că cei care nu-l vor vota vor avea probleme.

Lupul păru-şi schimbă, dar năravul – baUn proverb vechi românesc spune

că lupul păru-și schimbă, dar năravul – ba. Învăţămintele acestui proverb sunt valabile nu doar în cazul lupului lup, dar și în al celui din Parlament. Deși în 2009 a plecat de la comuniști, Marian Lupu nu s-a debarasat de ticurile autoritare și dictatoriale bolșevice. Dacă stai să te gân-dești, constaţi cu ușurinţă că interimarul

nu e mai puţin comunist decât orișicare

dintre membrii PCRM.

Păzeşte-mă, Doamne, de Lupu din Parlament, căci de cel din pădure mă păzesc singurAcum toţi spun că Lupu ar avea șanse

reale pentru a deveni președinte. Dacă

până mai ieri susţineam și noi că cel mai

important lucru pentru Republica Mol-

dova este ca să fi e ales un președinte și

că mai puţin contează cine va fi acesta,

astăzi afi rmăm că este bine să fi e ales

președintele, dar este foarte important

ca acesta să nu fie Marian Lupu. S-ar

putea ca într-o zi tot poporul Republicii

Moldova să regrete că deputaţii l-au ales

pe Lupu președinte, și chiar legislatorii s-ar putea să-și muște mâinile.

Vor regreta amarnic acest lucru și Filat, și Voronin. Este știut faptul că Vladimir Plahotniuc dorește funcţia de președinte pentru Lupu doar ca să-și poată proteja și promova interesele, iar aceste interese presupun, între altele, distrugerea din temelie a PLDM și PCRM și scoaterea din viaţa politică și din business a lui Filat și Voronin. Și dacă Lupu va fi președinte, atunci s-ar putea ca Plahotniuc să reu-șească. Nu că m-ar indispune o eventuală eliminare din politică și din business a ce-lor doi Vladimiri, unul verde și altul roșu, dar mă întreb ce se va întâmpla atunci când va rămâne un singur Vladimir, cel albastru? Crede cineva că atunci va fi mai multă libertate, mai multă legalitate? Mă îndoiesc și am temerea că va fi invers.

Marian Lupu nu poate să fi e preșe-

dinte nu doar pentru că are apucături

dictatoriale, ci și pentru că el este absolut

incapabil de a realiza ceva în această

funcţie, ceva spre binele poporului, nu al

lui Plahotniuc. Lupu a demonstrat acest

fapt cu prisosinţă în perioada de aproa-

pe un an în care a deţinut dubla funcţie

de președinte al Parlamentului și de șef

interimar al statului. Ce a reușit să facă

Lupu având concentrate în mâinile sale

pârghii administrative atât de importan-

te? Nimic. Poate doar un singur lucru: a

reușit să-l egaleze pe Ghimpu la oferitul

distincţiilor de stat. În rest, absolut nimic.

Atunci de ce l-am mai face și președinte

al acestei ţări, care este cea mai tristă

din Europa?

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Lupu îşi arată colţii

Șefu’, Șefu’, iei-i la carandaș iei-i la carandaș

pe cei care nu votează pe cei care nu votează pentru mine!pentru mine!

100 DE MILIOANE DE EURO PENTRU MOLDOVAUn senator român îi cere Guvernului responsabilitate şi onorabilitate în cazul celor 100 mln de euro promise

Republicii Moldova

Bisericile, școlile și drumurile comunale nu sunt singurele obiective vizate de către par-lamentarii români atunci când cer bani de la guvern. Printre miile de amendamente depuse la bugetul alocat anului viitor se numără și unul care privește alocarea de fonduri Republicii Moldova.

Senatorii PDL, Riceard Viorel Badea și Marius Gerard Necula, i-au solicitat executivului acorda-rea a 100 de milioane de lei, adică aproape 25 de milioane de euro, guvernului de la Chișinău, sumă nerambursabilă și care ar urma să fie derulată prin Ministerul Dezvoltării și Turismului de la București.

Conform motivaţiei amenda-mentului depus de către cei doi democrat-liberali, cele o sută de milioane de lei ar trebui să garanteze respectarea Acordului dintre cele două state, semnat la București în aprilie 2010. Mai exact, documentul prevede un ajutor fi nanciar de 100 de milioa-ne de euro pe care statul român s-a angajat să-l acorde guver-nului basarabean în perioada 2010-2013.

„Am cerut această sumă și dacă ea va fi aprobată, va fi îm-

părţită în tranșe. Anul acesta era nevoie de 25 de milioane de euro, dar nu au fost livrate decât 8 milioane de euro. Eu mi-am făcut datoria de parlamentar pentru românii basarabeni”, a explicat, pentru „Gândul”, senatorul Ba-dea, adăugând că banii trebuie să ajungă peste Prut indiferent de criza din ţară. „Este un acord semnat. Dacă nu ne ţinem de cu-vânt, suntem un neam de traistă. Tot noi suntem și acolo peste Prut și trebuie să-i ajutăm. Rușii sau polonezii când au injectat bani nu s-au gândit la sume”, a spus pedelistul.

De aceeași părere este și Ma-rius Gerard Necula, care susţine că respectarea Acordului este

mai importantă decât luarea în calcul a reeșalonării sumei pe care România a promis-o Repu-blicii Moldova.

„Dacă nu am fi prevăzut aceste sume în buget, semnalul ar fi fost extrem de prost. Am fi complet neserioși. Dacă situaţia economi-că va fi anul viitor foarte proastă, atunci vom vedea cât vom putea acorda. Că vor pleca unul, două, zece milioane, dar ceva trebuie să le dăm. Oricum, s-ar putea ca Ministerul de Finanţe să prevadă direct aceste sume și nici măcar să nu mai fie nevoie de acest amendament”, a declarat, pentru „Gândul”, senatorul Necula.

Sursa: gandul.ro

Senatorii Viorel Badea şi Marius Necula de la Bucureşti: „Dacă nu ne ţinem de cuvânt, suntem un neam de traistă”

9 DECEMBRIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIGeopolitic=

- Ce-i lipsește României pen-tru a ieși din starea de perife-rie în care se afl ă?

- Pentru a depăși periferia in-ternă sau pe cea externă?

- Ambele.

- Problema e destul de com-plexă și nu este exclus să con-trariez cu această apreciere. După părerea mea, pe plan ex-tern, România a pășit în noua eră de după revoluţia din 1989 lipsită de capitalul politic pe care Occidentul ar fi putut să-l acorde României pentru poli-tica sa de autonomie dusă în perioada războiului rece. Știu că se mai vehiculează în anumi-te cercuri teza conform căreia opoziţia României, desigur în limitele posibilului, împotriva hegemoniei sovietice în Come-con și în Pactul de la Varșovia nu ar fi fost reală. Aceste teze de care m-am lovit curent în ca-drul cercetărilor mele de peste 40 de ani au fost contrazise și invalidate de documentele și studiile publicate după 1989. În plus, România a pornit ca cea mai săracă rudă din fostul bloc comunist. Era săracă, chiar dacă nu avea datorii la fel ca celelal-te ţări comuniste care în 1989 erau în pragul falimentului de stat.

- Faptul că a ieșit din comu-nism fără datorii nu i-a fost de mare folos României.

- Ar fi putut să fi e altfel. În-tr-o analiză făcută în februarie 1989 de Bogomolov, consilierul lui Gorbaciov, se arăta că acest lucru era în avantajul Români-ei, creând precondiţiile pentru ca această ţară „a cărei popu-laţie s-a eliberat de valorile so-cialiste și care tradiţional a fost educată în spiritul destinului comun cu lumea latină să se

orienteze defi nitiv spre Vest”. În aceste condiţii, susţine mai departe Bogomolov, sprijinul material și fi nanciar al Occi-dentului ar putea fi într-adevăr efi cient într-o ţară care, spune el, posedă resurse economice și naturale îndestulătoare. Din păcate, sprijinul material și fi -nanciar consistent al Occiden-tului a fost dirijat atunci către Polonia, Ungaria și mai apoi spre cehoslovaci. De altfel, și în privinţa susţinerii economice de către Occident există inter-pretări diferite.

- La ce vă referiţi?

- Se spune curent că România ar fi vrut cu tot dinadinsul să-și replătească datoriile pe la înce-putul anilor ‘80. Or, de fapt, n-a avut încotro.

- Vreţi să spuneţi că FMI a putut să oblige regimul Cea-ușescu să-și achite datoriile înainte ca ele să fi devenit scadente?

- Nu este vorba de scadenţa datoriilor. După criza polonă din 1980, statul est-european cu imense datorii la băncile oc-cidentale, acestea au devenit foarte nervoase, întrebându-se dacă statele comuniste din estul Europei vor fi capabile să-și achite datoriile contrac-tate în decursul anilor ‘70. În 1981, România avea o datorie de 11,8 miliarde de dolari, dar, de exemplu, aceeași datorie o avea și Ungaria, numai că, din cauză că această ţară avea doar jumătate din populaţia Româ-niei, datoria per capita a Unga-riei era dublă faţă de cea a Ro-mâniei. Cu toate acestea, scria atunci un analist al Deutsche Bank, Ungaria a fost salvată de băncile străine occidentale, în vreme ce România a fost nevo-

ită să-și achite datoriile până la ultimul ban.

- De ce?

- Este știut că și deciziile de natură economică sunt în esenţă politice. În locul unei aprecieri proprii, vă prezint răs-punsul dat de un ofi cial ameri-can ziaristei austro-americane Susanne Brand stätter, în fi lmul ei „Șah Mat. Strategia unei re-voluţii”: „Am vrut să forţăm Ro-mânia să facă reforme, care, în cele din urmă, ar fi scos popu-laţia în stradă, sau să plătească datoriile, fapt care, în cele din urmă, tot ar fi scos populaţia în stradă”.

- Vreţi să spuneţi că FMI, prin faptul că a obligat România să-și plătească datoriile, a forţat, de fapt, izbucnirea revoluţiei?

- Neîndoielnic, politica de austeritate la care a fost supusă populaţia României în anii ‘80 a fost printre factorii decisivi care au dus oamenii la disperare și, în fi nal, la revoltă.

- Credeţi că, forţând nota în România, regimul Ceaușescu ar fi putut cădea înainte de căderea Zidului Berlinului?

- Știţi că „repetiţia generală” pentru revoluţia română a avut loc în noiembrie 1987. Dar pro-

blema pe care o discutam în

1982-1983 era de ce România

a refuzat acordul stand-by cu

FMI, de încheierea căruia de-

pindea reeșalonarea datoriilor

ţării cu băncile occidentale par-

ticulare. Din studiile efectuate

la vremea aceea la Institutul

de Cercetare al Europei Libe-

re, studii care se pot consulta

la arhiva Universităţii Central

Europene de la Budapesta, re-

iese clar că planul propus de

către FMI pentru plata datorii-

lor României prevedea măsuri

de austeritate atât de drastice

încât a fost refuzat de conduce-

rea de atunci a României, fi ind

înlocuit cu un program propriu,

care, deși mai puţin sever decât

cel preconizat de FMI, a fost

responsabil pentru sărăcia și

lipsurile pe care le-au îndurat

oamenii până în 1989.

- Dar cum ajunsese România

să aibă acele datorii?

- Datoriile la fi rme occidenta-

le au fost contractate începând

din anii ‘60, când România a

început să pună în practică

propria strategie de dezvoltare

economică, care, printre altele,

urmărea și reducerea depen-

denţei de livrările de energie și

materii prime din Uniunea So-

vietică. Această strategie avea

trei componente: obţinerea de

petrol din ţări afl ate în lumea a treia cu rezerve de petrol, în schimbul efectuării de prospec-ţiuni, a livrării de instalaţii de foraj și a formării de specialiști în instituţiile de învăţământ din România; achiziţionarea de teh-nologie avansată din Occident pentru construcţia de rafi nării în România și, în cele din urmă, exportul produselor rafi nate cu un profi t substanţial pentru România. Dar au apărut războ-iul dintre Iran și Irak, apoi criza petrolului și, în acest context, România nu a mai fost în stare să-și achite datoriile la timp.

- Deci, România a primit bani din Occident pentru investiţii, i-a folosit în acest scop, dar „afacerea” în care a investit a căzut și nu a mai putut să dea banii înapoi.

- Da. În principiu, fi ind sin-gura ţară din bloc care deveni-se membră a FMI încă în 1972, înfruntând URSS, România ar fi trebuit să fi e tratată preferenţi-al de această organizaţie și de către băncile occidentale.

- Și a luat vreodată bani de la FMI înainte de 1989?

- A luat două tranșe și pe a treia nu a mai luat-o.

- Ce a făcut cu banii? Ce sumă a luat?

- Sume relativ mici. Banii mulţi au fost luaţi de la bănci-le private, cu termene scurte de returnare. Potrivit, însă, do-cumentelor internaţionale pe care le-am cercetat, România nu a vrut cu tot dinadinsul să plătească aceste datorii dintr-o dată, după cum susţin analiști și istorici români. Numai că Ro-mânia a fost pusă la colţ, iar po-porul român a tras lozul cel mai negru. Într-un fel, acest lucru a avut partea lui bună, de vreme ce a dus la căderea regimului.

- Nu a fost prea târziu?

- Nu știu dacă a căzut prea devreme sau prea târziu, dar a căzut prost: a plecat un regim antisovietic pentru ca să vină la putere un regim prosovietic. Dacă ar fi căzut și regimul, și

sistemul ar fi fost altceva, dar așa au ajuns în fruntea ţării niș-te persoane care plănuiau să menţină România într-o zonă gri, de infl uenţă a Uniunii So-vietice.

- Până când a durat de facto regimul prosovietic în Româ-nia?

- Faza grea a durat până la scoaterea generalilor complo-tiști, în frunte cu ministrul Apă-rării, Nicolae Militaru, numit imediat în decembrie 1989, de la posturile lor, în februarie 1990. A doua fază s-a terminat odată cu căderea URSS, cam prin sep-tembrie 1991, iar faza a treia a ţinut până la alegerile din 1996, când, la alegerile parlamentare și prezidenţiale din acel an, au fost înlăturaţi din CSAT și ultimii generali prosovietici.

- Mai există și o a patra fază a regimului prosovietic?

- Nu, chiar și Ion Iliescu și-a dat seama după aceea că ţara trebuie să meargă într-o direc-ţie prooccidentală. Din păcate, noul președinte Emil Constan-tinescu nu și-a putut onora pro-misiunea că va duce România curând pe drumul integrării euroatlantice, România nefi ind în 1997 printre acele ţări foste comuniste alese pentru pri-

mul eșalon pentru integrarea în NATO și în UE. Abia în urma războiului din Kosovo, când Ro-mânia, după spusele președin-telui Constantinescu, „s-a com-portat ca o ţară NATO”, ţara și-a început negocierile de aderare la UE, iar în 2002 a primit undă verde pentru NATO. Deci, în primul deceniu după revoluţie, România, spre deosebire de ce-lelalte state central-europene care au primit sprijin fi nanciar și expertiză din partea UE, a fost lăsată în derivă, aici fortifi -cându-se cartelurile economice indigene.

- Consolidarea acestor car-teluri e o consecinţă a persis-tenţei vechiului sistem?

- A fost atât o consecinţă a felului în care s-a făcut schim-barea în 1989, cât și a faptului că României i-a lipsit o perspec-tivă clară a integrării în sfera oc-cidentală.

- Spuneaţi că imediat după 1980 doar elita prosovietică din România s-a implicat în politica ţării.

- Această elită a fost adusă la putere printr-o lovitură de stat deghizată în răscoală populară. Oamenii ieșiseră în stradă ce-

rând „Jos comunismul” și s-au trezit cu „Jos Ceaușescu”. A fost o mare greșeală, fi indcă pro-blema nu era doar Ceaușescu, ci comunismul ca sistem.

- Totuși, chiar și acum, la 21 de ani de la căderea lui Cea-ușescu, mai mult de jumăta-te din români spun că în co-munism era mai bine și că în sine comunismul era o idee bună, prost aplicată. Mai mult chiar, scriitorul Mircea Cărtărescu este de părere că „sistemul era groaznic, însă aveam stabilitate și fi ecare știa ce-l așteaptă în ziua ur-mătoare”. De ce credeţi că această nostalgie persistă într-un fel chiar și la nivelul elitelor?

- Această nostalgie persistă în toate ţările foste comuniste, însă mai ales printre dezavan-tajaţii și perdanţii schimbărilor economice petrecute de atunci. Este cel puţin straniu ca un om cult precum Mircea Cărtărescu să-și mărturisească nostalgia după un tip de stabilitate cu Securitatea la poartă și închi-soarea la colţ.

Pentru conformitate, SABINA FATI,

“România liberă”

Un stat totalitar își va face apariţia pe terito-riul Uniunii Europene în urma crizei, ce se va pu-tea compara cu dictatura Uniunii Sovietice, în timp ce actualii membri ai UE își vor ceda independen-ţa în contul datoriilor, consideră economistul leton de origine rusă Dmitri Smirnov, lector la Școala Superioară de Stu-dii Economice Ventspils din Letonia.

În aproape 20 de ani, potrivit aces-tuia, odată cu trecerea crizei, un gu-vern mondial va conduce întreaga lume, relatează miercuri (16 noiem-brie 2011) agenţia de presă rusă No-vâi Reghion.

„Criza va duce la faliment statele zonei euro, iar pentru datorii li se va lua independenţa. Euro nu este în pericol. Dimpotrivă, pentru a salva euro, toţi trebuie să adere la zona euro și să-și piardă independenţa. Se va spune că putem supravieţui doar împreună. Avem nevoie de a crea un stat totalitar, de a-i aduna pe toţi în aceeași oală, pentru a-i subjuga”, a declarat Smirnov într-un interviu acordat marţi seara, în cadrul emi-

siunii „Razvorot” la postul de radio Baltkom 93,9.

Conform estimărilor sale, ar trebui să se producă patru valuri ale cri-zei înainte de apariţia unui guvern mondial. “Primul val a fost în 2008, al doilea este așteptat în 2012-2013. Perioada dintre acestea este de 4-5 ani și, apoi, durata totală a crizei al cărei scop este înfi inţarea unui gu-vern mondial va fi de 20 de ani”, pro-gnozează Smirnov.

El susţine că actuala criză globală a fost generată în mod artifi cial cu un scop concret. „Criza este o moda-litate de jaf, atunci când unul dă fa-liment, iar celălalt câștigă din aceas-ta”, explică economistul, în opinia căruia, autorii principali ai turbulen-ţelor fi nanciare sunt băncile legate de Rezerva Federală a SUA.

Pe blogul său de pe resursa „Ven-tasbalss.ru”, expertul explică faptul că politicienii, atât europeni, cât și americani, lucrează pentru unul și același grup de persoane, care poa-te fi numit convenţional “guvernul mondial”. Totodată, el atrage atenţia că măsurile luate până în prezent pentru salvarea zonei euro nu au avut decât un caracter cosmetic și cu efect pe termen scurt.

În luna septembrie, amintește el, după ce fi nanţistul George Soros a chemat la o reformă radicală a UE, fără să propună în acest sens nimic concret, președintele Comisiei Eu-

ropene, Jose Manuel Barroso, a pro-pus pentru salvarea UE introducerea obligaţiunilor europene comune.

Până în prezent, fi ecare stat din zona euro emite propriile obligaţi-uni și are propria sa datorie. În caz de reformă, se propune unifi carea tuturor obligaţiunilor și emiterea unor obligaţiuni unice ale zonei euro, scrie Smirnov pe blogul său.

Este vorba, potrivit lui, de crearea unui spaţiu unic al datoriei. Această idee a fost sprijinită deja, cu mult en-tuziasm, de Franţa, Germania și Italia – principalele ţări din zona euro.

Liderii acestora au încercat deja să convingă parlamentele din ţările lor

pentru a susţine introducerea unor obligaţiuni unice. Chiar și Vaticanul s-a pronunţat pentru un stat unic european, mai amintește el.

Introducerea unor obligaţiuni unice va limita în mod semnifi cativ independenţa membrilor din zona euro, consideră economistul citat, indicând că statul nu va mai fi capa-bil să fi nanţeze în mod independent defi citul bugetar și va fi obligat să contacteze Centrul /Bruxellesul/ ca să-i aloce bani. În fi ne, obligaţiunile unice vor impune introducerea unui buget unic al UE.

Astfel, în opinia sa, bugetele naţi-onale vor fi practic eliminate, iar toa-

te veniturile fi scale vor fi transferate la Bruxelles, iar acolo se va decide cine și cât să primească din bugetul comun.

În cele din urmă, cheltuielile par-ticipanţilor la zona euro vor fi decise la nivel central. Așa cum încearcă să convingă adepţii introducerii obli-gaţiunilor unice, aceasta va permite stabilirea unei discipline fi scale pe ansamblul zonei euro, explică Smir-nov.

Astfel, concluzionează el, introdu-cerea obligaţiunilor unice facilitează crearea noului stat pe continentul european Statele Unite ale Europei, în care toate ţările membre își vor pierde independenţa și vor coborî la nivelul unor autorităţi locale.

Ţările afectate profund de criză vor ajunge direct sub controlul unui

comisar UE /Smirnov face aici aluzie la o iniţiativă recentă a Olandei/ și în custodia Comisiei Europene, struc-tura care va decide formarea buge-telor “naţionale”.

În acest caz, mai scrie expertul amintit, comisarul european va fi în măsură să intervină în guvernarea unei ţări așa cum fac în prezent ad-ministratorii numiţi de instanţă în cazul societăţilor falimentare.

Împotriva ţărilor care se vor face vinovate, Bruxellesul va recurge la o varietate de sancţiuni, de la pier-derea dreptului de vot în UE, până la restricţionarea accesului la fonduri-le europene, prognozează sumbru economistul leton. „Va fi o dictatu-ră ceva mai drastică decât în URSS”, susţine el.

Un al doilea val al crizei, așteptat

anul viitor, va aduce UE în pragul colapsului, iar ţările europene vor fi puse în faţa alegerii – fi e un stat unic, fi e falimentul.

„De fapt, nu va fi nici o alegere, vor face așa cum li se va spune”, mai crede economistul de origine rusă, care anticipează că, la sfârșitul cri-zei, și SUA vor înceta să mai existe. Întreaga planetă va fi guvernată de un guvern mondial.

Dmitri Smirnov a devenit cunos-cut în 2008 când a fost arestat de serviciile de securitate letone pentru „atentat la adresa sistemului fi nanci-ar al ţării”, după ce anticipase o agra-vare a crizei economice în Letonia și o devalorizare a monedei naţionale. Avertismentul său a fost confi rmat de realitate ulterior.

Sursa: Financiarul.ro

FMI a vrut să-i sărăcească pe români înainte de ‘89, pentru a-i scoate în stradă

Annely Ute Gabanyi argumentează, bazân-du-se pe cercetările și analizele pe care le-a făcut, că regimul Ceaușescu nu ar fi vrut să-și plătească datoriile la băncile occiden-tale, așa cum scriu istoricii români, ci a fost obligat să o facă. Astfel, de pildă, FMI i-a propus României, în perioada 1982-1983, un acord stand-by prin care datoriile ţării să fi e reeșalonate și, în schimb, guvernul să aplice măsuri de austeritate extrem de drastice. Gabanyi explică mai departe că, sub presiunea Occidentului, România a fost nevoită să dea înapoi banii împrumutaţi în anii ‘70, chiar cu preţul înfometării populaţi-ei. În acest fel, cancelariile vestice mizau pe două efecte: recuperarea banilor și ieșirea în stradă a românilor umiliţi.

Criza globală a fost generată artifi cial pentru Criza globală a fost generată artifi cial pentru a putea fi creat un guvern mondiala putea fi creat un guvern mondial

Interviu cu Annely Ute Gabanyi, cercetătoare

CV Anneli Ute Gabanyi , 69 de aniCV Anneli Ute Gabanyi , 69 de ani

Urmează cursuri de Filologie și Știinţe politice la universi-

tăţile din Cluj, Munchen, Clermont-Ferrand și la University of

Southern California.

Obţine titlul de doctor în fi lologie de la Universitat der Bun-

deswehr din Hamburg. În 1963 părăsește România, stabilin-

du-se la Munchen.

Între 1969 și 1987 este analist principal, apoi director al sec-

ţiei române de cercetare la Radio Europa Liberă, Munchen.

Între 1988 și 2000 este analist principal la Sudost-Institut,

Munchen, apoi analist principal asociat la Departamentul

pentru Extinderea U.E. din cadrul Institutului German pentru

Probleme Internaţionale și de Securitate Stiftung Wissen-

schaft und Politik, Berlin.

Este autoarea volumelor „Partei und Literatur in Rumanien

seit 1945. Untersuchungen zur Gegenwartskunde Sudos-

teuropas” (1975), „Die unvollendete Revolution. Rumanien

zwischen Diktatur und Demokratie” (1990) și „Systemwandel

in Rumanien. Von der Revolution zur Transformation” (1998),

apărut și în limba română în anul 1999 sub titlul „Revoluţia

neterminată”.

9 DECEMBRIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Economic

„Cantitatea de bani dis-ponibilă la nivel naţional în România și la nivel european este cu mult mai mare astăzi decât era acum trei ani. În România, depozitele popula-ţiei au crescut cu peste 25% în trei ani. Oamenii au mai mulţi bani lichizi decât acum trei ani, când erau în criză”, susţine Valeriu Nistor, menţionând că “la nivel european, corporaţiile europene nu au avut niciodată atâta lichiditate cât au astăzi. Niciodată în istoria lor. Nici în anii 70, când toată lumea a spus că a fost perioada în care corporaţiile au câștigat cel mai mult din toată istoria corpora-ţiilor multinaţionale. Cel mai mare depozit de lichiditate îl au anume astăzi”.

Zilele trecute am văzut un editorial scris de cineva referi-tor la Grecia. Toată lumea zice, aoleu, Grecia o să dea faliment și o să tragă toată Europa după ea. Grecia a dat faliment în ultimii 150 de ani și a stat în faliment aproape 90 de ani. Iar o istorie lungă în ceea ce privește neplata datoriilor, în-cepe și mai devreme. Alte state care la fel au trecut prin astfel de momente au fost Argentina și Turcia, care au primit 60 de mlrd de dolari într-o perioadă în care astfel de sume erau ceva de neimaginat, probabil 15 ani de atunci. Astăzi eco-nomia Turciei este una dintre cele mai bune economii și ei și-au propus să ajungă în top 10 economii. Au existat crize

mult mai mari ce ţin de plata datoriei publice, inclusiv în epoca medievală.

Expertul din România sus-ţine că societatea continuă să treacă prin perioade turbulen-te, în ultimele câteva luni tema principală fi ind criza datoriilor suverane. „Întrebarea este dacă moneda euro va fi sau nu va fi salvată și ce se întâmplă cu su-dul Europei, care are probleme privind plata datoriilor?” s-a întrebat Valeriu Nistor.

„După părerea mea e doar o criză politică. Soluţia tehnică există. Americanii au tipărit anul trecut 2300 de miliarde de dolari. I-au lansat la nivelul Trezoreriei americane. Tipă-rim bani și cumpărăm toate activele care nu își pot duce greutatea, știind că noi cum-părăm numai prostii, dar în felul acesta putem transfera din banii Trezoreriei către public. Ei au băgat pe piaţă 2 300 de miliarde de dolari și ni i-au vândut nouă ca valoare”, a spus Valeriu Nistor. Potrivit acestuia, în același timp, „Eu-ropa a cheltuit bani pe care teoretic să spunem că nu iar fi avut, în jur de 75 mlrd în Irlanda, probabil aceeași sumă în Portugalia și a dat 50 de mi-liarde Greciei. Și pe aceștia nu i-au dat pe toţi, pentru că i-au forţat și pe creditorii privaţi să suporte o parte din datorii”.

Astfel, în opinia expertului, Europa deţine soluţia tehnică, inclusiv să susţină și Italia, cu cele 500 de miliarde de euro de care are nevoie. “Problema e politică. Pentru că în secunda

în care tipărești atât de mulţi bani se presupune că o să-ţi asumi și o infl aţie mai mare. Este inevitabil. Și inflaţia nu va fi suportată doar de Grecia, Portugalia sau Italia, ci de toa-tă lumea. Nemţii nu înţeleg de ce ar trebui să aibă o infl aţie mai mare, când grecii fac ce fac și tot iau bani”, a spus Valeriu Nistor.

Directorul general al AOAM, Andrian Candu, a declarat că această criză este mai mult o chestie psihologică. “Acest sentiment de criză, acest stres, generează o lipsă a curajului de a lua decizii de business”, a spus Adrian Candu. Potrivit lui, “ca și fenomen crizele sunt utile, oamenii fi ind impuși să ia decizii prin care să restruc-tureze activitatea companiei optimizând o serie de procese”. Directorul general al AOAM a spus că “o criză trebuie trăită ca și o boală, în urma căreia în organism apar anticorpi care îţi permit să eviţi o astfel de stare pe viitor”.

În cadrul discuţiilor și exper-tul din România a menţionat că soluţii pentru a neutraliza această psihoză există.

Expertul din România susţi-ne că “situaţia dată va fi depă-șită doar la nivel individual, și în felul acesta la nivel colectiv. Nu putem nici să comandăm și nici să infl uențăm comunităţi întregi. Trebuie ca noi fi ecare să trecem peste această bari-eră. Sunt două curente. Unii care o să se obișnuiască și o să rămână în criza emoţiona-lă, dar o să se obișnuiască cu

sentimentul. Aceștia sunt cei

care nu vor accepta un proces

raţional de explicare a situaţiei

în care ne găsim. Și ceilalţi care

o să înţeleagă la un moment

dat de ce li se întâmplă lor

ceea ce li se întâmplă și o să

ia decizii raţionale care îi vor

ajuta să depășească momentul

respectiv”.

Discuţiile în cadrul ședinţei

clubului s-au axat pe implica-

ţiile crizei economice asupra

mediului de afaceri, în special

experienţa României și posibi-

lele scenarii pentru Republica

Moldova. La această temă,

Valeriu Nistor a împărtășit

membrilor clubului experienţa

de restructurare și manage-

ment în România și UE. De

asemenea, a descris efectele

crizei economice în România și

perspectivele de dezvoltare a

mediului de afaceri pe termen

mediu. La ședinţa de vineri au

participat aproximativ 30 de

persoane, oameni de afaceri,

top manageri reprezentând

diverse domenii de activitate

cum ar fi fi nanciar-bancar, tele-

comunicaţii, comerţ, hotelier,

farmaceutic etc. În cadrul vizi-

tei la Chișinău, organizate de

către Ambasada României la

Chișinău și Institutul Cultural

Român, omul de afaceri Valeriu

Nistor a avut întâlniri publice

cu studenţii de la Universitatea

de Stat din Moldova.

Criza prin care trece societatea europeană este mai mult Criza prin care trece societatea europeană este mai mult emoţională şi strategică decât o criză a lichidităţiloremoţională şi strategică decât o criză a lichidităţilor

„După părerea mea, criza prin care trece în momentul de faţă societatea euro-peană și mondială este mai mult o criză emoţională și o criză strategică, decât o criză a lichidităţilor”. Astfel și-a început discursul la întrevederea cu un grup de oameni de afaceri din Republica Moldo-va Valeriu Nistor, expert în Restructurare și Management al Afacerilor din Româ-nia, în calitate de invitat de onoare al Clubului Pro-Sper. Tema acestei ședinţe, conduse de către directorul general al AOAM, Andrian Candu, și ambasadorul României, Excelența Sa Marius Lazurca, în calitate de oaspete de onoare, a fost „Criza economică și efectele crizei în plan regional. Experienţa României”.

Fostul premier Zinaida Gre-ceanâi a prezentat o serie de argumente prin care arată că pretinsa creștere economi-că cu care se laudă actualii guvernanţi, nu reprezintă altceva decât un mit electo-ral. Zinaida Greceanâi, care a făcut parte din guvernarea PCRM timp de 8 ani, iniţi-al în funcţia de ministru al Finanţelor și, ulterior, în cea de prim-ministru, spune că situaţia economică reală din ţara noastră este departe de cifrele ofi ciale.

Pe fondul unei sărăciri continue a populaţiei și o creștere fulminantă a preţurilor, Ministerul Economiei și însuși șeful Cabinetului de Miniștri, Vladimir Filat, menţionează, cu diverse ocazii, faptul că Republica Moldova s-ar plasa pe primul loc în regiune la capitolul dezvoltare, înregistrând o creștere economică de peste 7 la sută în acest an. Iată cum arată datele ofi -ciale: „Economia Republicii Moldova a crescut cu 7,5 la sută în prima jumătate de a acestui an. Produsul intern brut a constituit în valoare nominală 36,6 mi-liarde de lei. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 7,2% în raport cu perioada similară a anului trecut. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu perioada analogică a anului precedent cu 7%. Volumul impozitelor pe produs a înre-gistrat o creștere de 10,5%. Consumul fi nal a fost în creștere cu 9,1% în raport cu perioada respectivă a anului prece-dent. Formarea brută de capital fi x a

depășit cu 26,4% realizările perioadei respective a anului precedent. Exportul și importul de bunuri și servicii s-au majorat respectiv cu 39,1% și 24,7% faţă de perioada respectivă a anului precedent”.

În cadrul unei conferinţe de presă, susţinute luni, 5 decembrie, Greceanâi a menţionat că situaţia reală în ceea ce privește veniturile publice este una extrem de critică, cunoscând, din 2009 până în prezent, un regres continuu. „Bugetul statului și modul în care acesta se administrează reflectă cel mai bine situaţia reală din economie. Nouă ni se raportează o creștere eco-nomică considerabilă, Parlamentul a aprobat rectifi carea Bugetului pentru anul 2011, iar această rectificare de buget a fost una foarte paradoxală. De ce? Pentru că, elaborând această rec-tifi care, Guvernul a venit cu o creștere economică prognozată pentru 2011 de 7,5 %, faţă de 4,5% programate iniţial. Iar pe fundalul acestei pretinse creșteri economice la toate capitolele, nu doar a PIB, dar și a producţiei industriale, importuri, exporturi etc., Guvernul, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, vine cu reduceri la Buget. Reduceri atât la partea de venituri, cât și la cea a cheltuielilor. Asta înseamnă doar un singur lucru: incapacitate din partea guvernării de a colecta venitu-rile la Buget, atât a organelor fi scale, cât și a celor vamale”, a spus fostul prim-ministru.

Zinaida Greceanâi a precizat, în con-text, că cel mai important indicator al creșterii economice îl reprezintă venitu-rile care provin din taxa pentru valoare adăugată, colectate în interiorul ţării. „Noi anunţăm o creștere economică de 7,5 la sută, în același timp, încasările

de TVA se reduc cu 10%, comparativ cu prognoza iniţială, adică minus 330 de milioane de lei. Aș mai menţiona că TVA-ul intern colectat în ultimele nouă luni ale anului curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a scăzut cu 52 de milioane de lei. Iar com-parativ cu primele nouă luni ale anului 2009, an care a reprezentat apogeul crizei economice mondiale, anul acesta au fost colectate cu 104 milioane de lei mai puţin. Și nu doar la colectarea TVA este această situaţie. Guvernarea ne raportează că importurile de măr-furi, comparativ cu prognoza iniţială, se majorează cu peste 17 la sută și, în același timp, încasările de TVA la import se majorează doar cu 5%”, a menţionat ex-premierul.

De asemenea, Zinaida Greceanâi a accentuat că, pe lângă reducerea la capitolul venituri interne, se atestă și o reducere la încasarea fondurilor ex-terne, în contextul în care, potrivit ei, există o deschidere mult mai largă din partea partenerilor occidentali faţă de actuala guvernare, comparativ cu cea precedentă.

„O altă problemă extrem de impor-tantă o reprezintă și asimilarea fondu-rilor externe. Guvernul a venit acum cu propunerea de a reduce granturile externe, care vin pentru suportul bu-getului și pentru cofinanţare pentru proiecte investiţionale, cu circa 180 de milioane de lei. Și asta nu înseamnă că partenerii noștri externi nu vor să acorde aceste granturi. Pur și simplu nu au pentru ce să le acorde. Fiindcă lucră-rile nu sunt executate, angajamentele asumate nu sunt respectate. Mai mult decât atât, veniturile pentru proiectele investiţionale și creditele externe care urmau să fi e primite au fost diminuate

cu 446 de milioane de lei. Acest lucru în-seamnă iarăși incapacitate de asimilare a fondurilor externe. Eu vreau să vă spun că o așa deschidere cum a avut-o actuala guvernare din partea partenerilor ex-terni noi n-am avut-o pe perioada celor 8 ani cât am fost la guvernare. Vă spun acest în calitatea mea de fost membru al Guvernului timp de opt ani. Acum, având o asemenea deschidere, Guver-nul nu este pregătit să asimileze aceste fonduri externe. Și noi le pierdem. Să nu credeţi că ceea ce am pierdut în acest an ni se va oferi și anul viitor.

Aș vrea să mai menţionez că datoria internă acumulată de către Guvern, pe parcursul acestui an, s-a majorat cu pes-te 7 la sută, comparativ cu anul trecut și a depășit deja suma de 19,6 miliarde

de lei, iar datoria externă a depășit 1,2 miliarde de dolari și s-a majorat cu 6 la sută, comparativ cu începutul acestui an. Situaţia este extrem de complicată. Iar guvernarea, având această deschi-dere din partea partenerilor externi, ar proceda extrem de raţional dacă ar utiliza aceste fonduri pentru proiecte investiţionale și nu pentru cheltuieli curente. Din păcate, astăzi, banii care se acumulează sunt utilizaţi pentru chel-tuieli curente – plata salariilor și alte cheltuieli de întreţinere a instituţiilor publice – dar nu sunt folosiţi pentru proiecte investiţionale. Doar pentru drumuri, anul acesta au rămas nevalo-rifi cate fonduri externe de peste 330 de milioane de lei”, a mai spus Greceanâi.

FLUX

Președintele Traian Băses-cu a declarat joi, 8 decem-brie, în discursul susţinut la lucrările Summitului PPE care au avut loc la Marsilia, că România vrea să ia parte la deciziile cu privire la zona euro pen-tru că orice decizie sau lipsa ei afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor români.

„În România suntem extrem de dependenţi de piaţa zonei euro din punctul de vedere al exportu-rilor. Mulţi dintre partenerii noștri sunt francezi, germani, spanioli sau italieni. România nu poate accepta o Uniunea Europeană cu două categorii de state. România vrea să participe la deciziile cu privire la zona euro pentru că orice decizie sau orice lipsă a unei decizii cu privire la zona euro afec-tează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor români. Soluţia la criză este să ră-

mânem uniţi, să rămânem o U n i u n e a Europeană cu 27 de mem-bri și nu cu 17 m e m b r i ’”, a afirmat șeful statului.

Traian Bă-sescu a mai spus că în ul-tima perioadă se vorbește tot mai mult despre „Gru-pul euro și al-ţii”, însă toată lumea trebuie să înţeleagă că ceea ce se întâmplă în zona euro afectează ”în mod dramatic” viaţa de zi cu zi și a cetăţenilor statelor care nu sunt în zona euro. „Europa și o bună parte a lumii traversează o peri-oadă plină de multiple provocări: criza datoriilor suverane, difi-cultăţile de încurajare a creșterii

economice, consolidarea pieţei interne, gestionarea migraţiei sau a problemelor demografi ce ale Uniunii Europene și lista poate să continue. Ne afl ăm în faţa unei decizii strategice: de a avea opţi-uni individuale sau de a accelera integrarea. Europa are nevoie de o strategie pe termen lung nu doar pentru a depăși criza cu care se confruntă în prezent, ci mai ales

pentru a-și asigura viito-rul”, a subliniat Băsescu.

La lucrările Summit-ului PPE au mai vorbit și președintele Partidului Popular European, Wilfri-ed Martens, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cancela-rul german Angela Mer-kel, președintele Franţei, Nicolas Sarkozy, premi-erul ungar Viktor Orban și premierul polonez Do-nald Tusk.

Rusia, „neliniştită” de posibila renunţare a unor ţări la euro, cere rezolvarea crizei fără FMIPreședintele Rusiei, Dmitri

Medvedev, și-a manifestat joi la

Praga „neliniștea” în legătură cu posibila ieșire din zona euro a unor state și a recomandat soluţi-onarea crizei datoriilor apelându-se exclusiv la resursele fi nanciare ale statelor europene.

„Am auzit că unele bănci cen-trale europene doresc să pără-sească zona euro și acest lucru ne preocupă”, a declarat Medvedev la conferinţa de presă comună cu omologul său ceh, Vaclav Klaus.

„Suntem neliniștiţi, este fi resc să fi m așa. (...) Dar criza trebuie rezolvată numai de statele mem-bre în zona euro, pentru că noi nu putem să facem acest lucru ape-lând la alte surse”, a mai afi rmat președintele rus, făcând o referire indirectă la o posibilă injecţie de capital de la Fondul Monetar In-ternaţional, organizaţie din care face parte și Rusia.

Președintele Rusiei a cerut europenilor „să nu lase moneda euro în voia sorţii” și a reamintit că, la ultima întâlnire a G20, Ru-

sia a declarat că „își va respecta angajamentele, dar că cel mai important lucru este ca problema să fi e rezolvată în interiorul zonei euro”. „Situaţia difi cilă a monedei euro este determinată de faptul că pentru prima dată o singu-ră monedă este folosită de ţări foarte diferite, state puternice și state slabe împreună”, a apreciat președintele Medvedev.

La rândul său, Vaclav Klaus a declarat că „un lanţ se rupe în punctul său cel mai slab”, aluzie la Grecia și la statele cu dezechilibre bugetare majore, dar, a adăugat el, “acesta este numai vârful ais-bergului”. “Criza datoriilor din zona euro nu se rezolvă cu aju-toare fi nanciare sau cu un summit comunitar. Trebuie să ne ducem la baza ei, să revizuim procesul de integrare, modelul politic, econo-mic și social european”, a avertizat președintele ceh, un cunoscut eurosceptic.

Sursa: AGERPRES

Fenomenul Raidurilor Corporative în Republica

Moldova: Analiza Factorilor Determinanţi din Cadrul Legal

În Republica Moldova, fenomenul raidurilor corpora-tive a început să fi e mult mai cunoscut în vara anului 2011, perioadă în care au avut loc câteva atacuri împo-triva acţionarilor câtorva bănci din Republica Moldova, prin încercarea de a fi deposedaţi în mod fraudulos de acţiunile pe care le deţin.

De fapt, proprietăţile și afacerile din Republica Moldova sunt victime ale unor asemenea atacuri care se produc continuu încă de la stabilirea statalităţii moldovenești, luând o amploare tot mai mare în fi ecare an. În acest context, Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP a realizat un studiu care analizează fenomenul și care face o serie de propuneri legislative pentru prevenirea acestuia.

Republica Moldova este parte a unui spaţiu defi nit de încer-cări de transformare și dezvoltare în spirit democratic, bazate pe valori europene și pe regulile economiei de piaţă. În același timp, Moldova nu este ocolită și de problemele comune ale sta-telor vecine și mai îndepărtate. Una din aceste probleme sunt sechestrările corporative, care au drept scop preluarea ilegală de proprietăţi și afaceri. Escaladarea acestui fenomen în vara anului 2011 a determinat Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP să realizeze studiul “Fenomenul Raidurilor Corporative în Republica Moldova: Analiza Factorilor Determinaţi din Cadrul Legal”, autor Viorel Chetrușcă, avocat. În acest studiu sunt identifi cate originile acestui fenomen, experienţa internaţională relevantă și sunt înaintate un set de propuneri de modifi care a cadrului legislativ moldovenesc, pentru a preveni pe viitor preluările corporative ostile, dar și pentru a-i sancţiona pe cei culpabili, ca în fi nal să se obţină o adevărată și expresivă protejare a drepturilor de proprietate în Republica Moldova.

Acesta este un studiu complex, în care este analizat contex-tul problemei date, originea, mecanismele clasice utilizate în preluările ostile corporative, impactul fenomenului dat asupra securităţii economice și normele utilizate de alte state pentru prevenirea preluărilor ostile. De asemenea, sunt examinate vi-ciile cadrului legal moldovenesc, ce permit realizarea raidurilor corporative, scopul și principiile care ar trebui să fi e puse la baza reformei propuse și iniţiativele concrete de modifi care a legilor, precum și motivarea acestor propuneri. Legile care sunt propuse spre modifi care, în mod prioritar sunt: Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Legea privind piaţa valorilor mobiliare, Codul Contravenţional, Codul Penal și Regulamentul Procuraturii Generale.

Analiza fenomenului arată că interesul pentru preluările ostile este obţinerea de profi turi imediate, fără a se deranja de soarta pe termen mediu și lung a întreprinderilor sechestrate. În mare parte, raiderii urmăresc benefi ciile potenţiale din înstrăinarea activelor întreprinderii-victime. Astfel, este lichidată capacitatea productivă a întreprinderii, sunt lichidate locurile de muncă, având de suferit și imaginea investiţională a statului.

Deoarece impactul ilegalităţilor realizate prin raidurile corpo-rative este simţit de toată societatea, fi ind pusă în pericol esenţa statului de drept, studiul pledează pentru și recomandă acţiuni concrete și imediate din partea factorilor de decizie legislativă și a celor care au de aplicat legislaţia.

Studiul “Fenomenul Raidurilor Corporative în Republica Mol-dova: Analiza Factorilor Determinanţi din Cadrul Legal” ar putea aduce mai multă claritate în sistemul legislativ al ţării prin intro-ducerea mai multor pârghii pentru blocarea raidurilor pe viitor.

Studiul a fost prezentat în cadrul unei mese rotunde intitulate: „Soluţii pentru prevenirea tentativelor de preluare corporativă ostilă și protejarea drepturilor acţionarilor”. La masa rotundă au fost prezenţi experţi economici, avocaţi, funcţionari din minis-terele Economiei și Justiţiei, Procuratură, BNM, SIS, Centrul de Combatere a Crimelor Economice și Corupţiei, Comisia Naţională a Pieţelor Financiare, jurnaliști economici.

Documentul a fost elaborat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP în cadrul Programului Comun al Consiliului Europei și Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova „Programul de Suport al Democraţiei”.

Sursa: expert-grup.org

Greceanâi îi contrazice cu cifre pe guvernanţi: „Pretinsa creştere economică este o minciună”

Băsescu: România vrea să participe la deciziile cu privire la zona euro pentru că orice hotărâre îi afectează pe români

9 DECEMBRIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

Puterea de a-ţi aminti s-a opus

puterii de a uita, o condiţie necesară existenţei umane

Saint Basil

G`ndul s=pt=m`nii

„STRUGURAŞ” DE LA UNGHENI„STRUGURAŞ” DE LA UNGHENICALEIDOSCOP

9 decembrie EvenimenteEvenimente1671: Răscoala împotriva domnitorului Gheor-

ghe Duca, condusă de boierii Mihalcea Hâncu și Apostol Durac, cauzată de fi scalitatea excesivă. Răsculații îl alungă pe Gheorghe Duca din țară, însă reîntors cu ajutor turco–tătar, acesta reprimă răscoala

1793: A fost fondat, de către Noah Web-ster, primul ziar american, „American Minerva”

1824: Bătălia de la Ayacucho (Peru), prin care s-a pus capăt dominației coloniale spa-niole în America de Sud

1846: În sala „Momolo” din București are loc primul concert al lui Franz Liszt, susținut în România

1894: Pe străzile Bucureștiului a început să circule primul tramvai electric (purtând numărul 14), de la Cotroceni la Obor

1900: La Paris a avut loc prima audiere a piesei „Nocturnos”, de Claude Debussy

1905: „Salome”, primul act al operei compo-zitorului german Richard Strauss, după o poveste de Oscar Wilde, a avut prima reprezentație la Dresda, unde a fost condamnată pentru obscenitate

1916: Are loc, în Sala Teatrului Național din Iași, deschiderea Parlamentului. Regele Ferdinand I a citit mesajul tronului care conținea hotărârea de a lupta până la capăt, nevoia solidarității naționale, dar și promisiunea unor reforme esențiale în viitor

1931: Spania devine republică1934: Dinu Lipatti primește Premiul de

compoziție „George Enescu” pentru suita simfonică „Șătrarii”

1941: Al Doilea Război Mondial: China declară război Japoniei, Germaniei și Italiei

1948: Adunarea Generală ONU adoptă „Convenția pentru prevenirea și repri-marea crimei de genocid”

1967: Marea Adunare Națională l-a ales în funcția de președinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceaușescu, în locul lui Chivu Stoica

1968: SUA: A avut loc prima demonstrație a utilizării mouse-ului

1990: Lech Walesa devine primul președinte al Poloniei care a fost ales de populație

1991: Este adoptat „Acordul privind crearea unei Uniuni politice, economice și monetare”, la reuniunea la nivel înalt a CEE de la Maastricht. Tratatul de la Maastricht va intra în vigoare de la 1 noiem. 1993 și va fi înlocuit de Tratatul de la Amsterdam (2 oct. 1997 )

1992: Este anunțată despărțirea dintre prințul Charles, Prinț de Wales, și Diana, Prințesă de Wales

1993: Tiraspol. Sentința așa-numitului „tribunal al poporului transnistrean” în procesul grupului de patrioți români, „grupul Ilașcu”. Ilie Ilașcu este condamnat la moarte, iar ceilalți membri la închisoare între 2 și 15 ani. După nouă ani de detenție și izolare, în mai 2001, Ilie Ilașcu va fi eliberat din închisoare

1994: Președintele rus Boris Elțân ordonă guvernului să ia „toate măsurile” necesare împotriva guvernului cecen, precum și în vederea dezarmării „formațiunilor înarmate”. Sunt emise „Decretul nr. 2166” și „Rezoluția 1360” ale guvernului rus, prin care a fost declanșată intervenția rusă în Cecenia, la 11 dec. 1991

NașteriNașteri1372: Beatrice a Portugaliei (d. 1408)1608: John Milton, poet și publicist englez (d.

1674)1751: Maria Luisa de Parma, soția regelui Carol

al IV-lea al Spaniei (d. 1819)1878: Marele Duce Mihail, fratele ultimului țar

al Rusiei (d. 1918)1917: Leo James Rainwater, fi zician american

(d. 1986)1926: Henry Way Kendall, fi zician american (d.

1999)1941: Mircea Vaida, poet, eseist și istoric literar

român1949: Alexandru Ciocâlteu, politician român 1949: Valentin Marica, scriitor, poet și publicist

român1968: Ionuț Lupescu, fotbalist român1998: Oanea Darius George, elev la școala

Nicolae Bălcescu din Oradea

DeceseDecese1565: Papa Pius al IV-lea (n. 1499)1641: Anthonis van Dyck, pictor fl amand (n.

1599)1669: Papa Clement al IX-lea (n. 1600)1937: Gustaf Dalén, fi zician suedez, laureat al

Premiului Nobel (n. 1869)1941: Dmitri Merejkovski, scriitor rus (n. 1865)1963: Teofi l T. Vescan, fi zician și pedagog

român (n. 1913)1996: Mary Leakey, antropolog britanic (n.

1913)

SărbătoriSărbătoriZiua internațională împotriva corupției

65 de ani de dragoste pentru muzică65 de ani de dragoste pentru muzică- Când a început istoria „Strugu-rașului”?- Ansamblul „Struguraș” este

fondat în 1946 de către Gheorghe Sasu. În 1961, ansamblul primește titlul onorifi c de ansamblu popular. În prezent este ansamblu model.

- Cine sunt artiștii care fac parte din ansamblul „Struguraș”?- Pe parcursul activităţii sale de

65 de ani, ansamblul a fost diriguit de mai mulţi dirijori. A început Gheorghe Sasu, l-a urmat Nicolae Arsenie, pe urmă Isidor Rusu, Vasile Panainte și din 1994 am preluat eu dirijatul acestui ansamblu, format

din artiști amatori, care sunt pasi-onaţi de muzică.

- Cum vă formaţi repertoriul?- Orchestra din Ungheni a fost

întotdeauna una model pentru republică. Din 1986 am participat la multe concursuri de prelucrări muzicale, orchestra a avut tot timpul faţa ei. Toate melodiile erau proprii, autentice, nu am recurs la preluarea melodiilor de la alte an-sambluri. Din acest considerent, la spectacole și concursuri, orchestra “Struguraș” era foarte mult aștep-tată, toţi vroiau să vadă ce le vom propune deosebit, pentru că noi ne străduim să avem întotdeauna ceva nou și original.

- Cine se ocupă de selectarea re-pertoriului pentru ansamblu?- Eu mă ocup de repertoriul

„Strugurașului”. Am 117 lucrări de ale mele, din care 64 orchestrale și 53 cu voce, și versurile le-am făcut tot eu. Nu sunt culese de altundeva, sunt din inima mea. Mulţi artiști apelează acum la folclor, iubesc și apreciez folclorul, dar mie îmi place să scriu singur versurile și melodiile pentru orchestre, să nu ne repetăm, să fi m diferiţi de alte orchestre.

- Participaţi des la concursuri, vă întâlniţi cu muzicieni din alte zone?- Ultimul concurs la care am

participat a fost în 2002, un festival organizat la Chișinău, pe 14 octom-

brie, care l-a avut în juriu pe Nicolae Botgros, și eu am luat premiul II pentru cel mai bun aranjament orchestral. În’86 am luat locul II tot pentru cea mai bună orchestrare muzicală, am participat la mai mul-te concursuri și festivaluri.

- Aţi participat și la festivaluri de folclor din afara ţării?- Am fost în 14 ţări, am colindat

lumea și am avut posibilitatea să dau mâna cu Saddam Husein în 1986, în Iraq.

- Vă înţelege lumea? Cum este primit folclorul nostru?- Este bine primit, lumea reacţi-

onează foarte bine, suntem peste tot așteptaţi, aplaudaţi.

- Cum își menţine astăzi activi-tatea ansamblul? Vă ajută con-siliul raional?

- Nu avem susţi-nere, înainte eram susţinuţi. Ansamblul avea și angajaţi, acum nimeni nu mai este angajat pe salariu, toţi lucrăm din pasi-une. Vreau să îi mul-ţumesc consiliului raional pentru spri-jinul pe care ni-l mai oferă, primăria nu ne mai ajută. De câte ori apelez mi se spune că nu există bani pentru muzică.

- Instrumentele cu care cântă artiștii cui aparţin?- Sunt ale lor.

- Câţi membri are ansamblul și ce vârste au?- Avem zece membri, sunt tineri,

cu vârste de la 18, 20 de ani în sus.

- Aţi avut și oaspeţi de onoare la concertul de 65 de ani ai an-samblului „Struguraș”?- Era prevăzut să avem oaspeţi,

când am împlinit 55 de ani, în 2001, a fost în calitate de oaspete Sofi a Vicoveanca. Acum era prevăzut să fi e în recital Sofi a Vicoveanca și Nicolae Glib, dar din motive fi nan-ciare, nu am avut posibilitatea să-i invităm. Sala de 700 de locuri a casei de cultură a fost arhiplină la concertul nostru. Toţi s-au declarat încântaţi.

- Cât timp aţi lucrat la acest con-cert aniversar?- Am lucrat un an de zile, eu am

selectat și pregătit aranjamentele pentru toţi și rezultatul l-am avut acum.

- Vă gândiţi la următorul con-cert deja?- Încă nu, îmi revin după acest

concert și întorc datoriile.

- Dar oricum, cred că aveţi deja planuri, idei pentru viitor.- Acest concert a constituit jumă-

tate din visul meu.

- Dar de ce mai este nevoie ca să

fi e visul deplin?- Ca să fie întreg, vreau să se-

lectez toate lucrările mele într-o

broșură.

- Ţineţi legătura și cu alte an-sambluri?- Da, suntem în relaţii de bună

prietenie cu ansamblul de la Cahul,

conducător artistic Alexei Ababii,

dar din păcate la concert nu au

putut veni. De la Centrul Naţional

de Creaţie Populară a venit doar

o singură persoană. Nu știu cu ce

am greșit, dar nu ni se acordă prea

multă atenţie. „Struguraș” este

singurul colectiv din republică care

activează de 65 de ani. „Fluieraș” și

„Joc” au câte 60 de ani.

- Aveţi înregistrări cu melodiile, cântecele dvs. pe CD-uri, casete, lumea poate să le cumpere și să le asculte acasă?- Nu. Eu am arătat piesele numai

acum, la concert. Cele 24 de melodii

care au răsunat în programul de

concert sunt toate ale mele, dar nu

le-am arătat nimănui până acum.

- Noi îi dorim mulţi ani rodnici înainte ansamblului „Strugu-raș” și dvs.- Vă mulţumesc.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Pasiunea pentru frumos și dragostea pentru muzică le este stea călăuzitoare persoanelor care mai au puterea să activeze prin satele și raioanele noastre în colective artistice de amatori. Și atâta timp cât le mai ajung forţe și răbdare să se mulţumească doar cu hrană spirituală, folclorul, spiritul și tradiţia populară mai are șanse să dăinuie.

La începutul lunii decembrie, Ansamblul de Muzică și Dans Popular „Struguraș” din Ungheni a împlinit 65 de ani. „Struguraș” este unul dintre cele mai vechi colective artistice de amatori din Republica Moldova.

De-a lungul existenţei sale, ansamblul a susţinut turnee în Ucraina, Bulgaria, Grecia, Belarus, Armenia, Ţările Bal-tice, România, China, Egipt, Grecia, Irak, Germania, fi ind apreciat cu menţiuni și diplome. Este medaliat cu aur la Festivalul Unional de Folclor (în cadrul URSS), ediţia I (1967). În 1977, „Struguraș” se învrednicește de medalia de aur și diploma de gradul I la festivalul republican de creaţie populară, iar în 1991 – cu diploma de laureat al Festivalului Internaţional din China. În 1995, „Strugu-raș” aduce acasă Coroana de Aur a festivalului concurs internaţional de folclor din Iugoslavia. În 1995, ansam-blul se învrednicește cu diploma de gradul I la festivalul internaţional „Nunta Zamfi rei” din România, iar în 1996 devine laureat al Festivalului Internaţional din Grecia. În ultimii doi ani, ansamblul „Struguraș” a reprezentat ţara la festivaluri și concursuri din Grecia și Polonia.

În prezent, în cadrul ansamblului „Struguraș” evoluează următorii soliști: Marina Alcaz, Viorel Bargan, Valentina Cojocaru, Alexandru Ciuvaga, Ion Teșcureanu (voce și o suită de instrumente populare).

Dirijorul și conducătorul artistic al ansamblului „Strugu-raș” este Constantin Alcaz. Născut la 23 decembrie 1955, Constantin Alcaz a studiat la Școala de Iluminare Cultu-rală din Soroca în perioada 1973-1975. Iar în perioada 1979-1980 a fost conducătorul artistic al ansamblului de copii din satul de baștină, Cetereni. Din 1979 începe să colaboreze cu orchestra Clubului Căii Ferate din Un-gheni „Hora Prutului”, iar din 1992 până în 1994 activea-ză în orchestra „Roua dorului” din satul Braniște. În 1994 devine conducătorul artistic al ansamblului „Struguraș”.

Constantin Alcaz a moștenit dragostea pentru muzică din familie și se străduie ca și mai departe această pasi-une să rămână în tradiţiile familiei. Vă prezentăm astăzi un interviu cu conducătorul artistic și dirijorul formaţiei „Struguraș”.

Astăzi, în zori, la ora 5, ne-a pără-sit colegul, prietenul, prozatorul Victor Dumbrăveanu (20 august 1946 - 4 decembrie 2011). Pe cât a fost posibil, a făcut faţă unei suferinţe necruţătoare, galopan-te.

Frate Victore, fi e-ţi pulberea stelelor ușoară! – Acestea le scriam, sacadat, dimineaţă devreme, sugrumat de durere, pe facebook, după ce, dumi-nică, Doina, fi ica Eugeniei și a lui Victor Dumbră-veanu, îmi dăduse crunta veste… Cu două zile în urmă, vineri, telefonasem la mobilul prietenului și colegului meu, dar mi-a răspuns o altă fi ică a sa, Dumitra, sosită din Franţa la patul de suferinţă al părintelui. În aprilie, anul precedent, o revăzusem la Paris, după șapte ani trecuţi de la reîntâlnirea noastră într-o zi foarte neagră, pe strada București din Chișinău, la înmormântarea mamei sale, a excepţionalei doamne și prietene Eugenia, care părea inepuizabilă în vitalitate…

Apoi Victor mi-a răspuns, cu voce sincopată, șovăielnică, nesigură, că: „Iată… mă externează… Plec… acasă…” Zic eu: „De cum ajungi și îţi mai revii după chimeoterapie, mă telefonezi, avem ce ne spune…” Însă Victor Dumbrăveanu, colegul și prietenul, ce arăta totdeauna cumpătat, potolit, plin de forţă molcumă întru înaintare în vârstă, nu a mai telefonat…

…Și totuși, părerile, prognozele noastre, ale pământenilor-muritori de rând, sunt atât de incerte… La început de septem-brie, când l-am vizitat în loc cu multă ver-deaţă, dar… sinistru, la spitalul oncologic, Victor era optimist, îmi spunea că ar mai avea nevoie de trei-patru luni ca să ducă la bun sfârșit romanul vieţii sale – unul despre batjocura ce a însemnat comunis-mul și comuniștii pentru Moldova Pruto-nistreană. Credeam sincer că va reveni în forţă, că va persevera… Că o va revedea pe Flavia, nepoţica sa ce se afl ă la studii în An-glia, despre care la întâlnirea noastră mi-a vorbit cu atâta afecţiune... Întreaga Familie Dumbrăveanu, părinţi și copii, ne-a fost/ ne-au fost vecină/ vecini, prieteni minunaţi în Chișinăul de Sus, pe strada Sadoveanu, unde ne vizitau, uneori, și alt prieten ilus-tru, compozitorul Mihai Dolgan, și poetul Victor Teleucă, și... Dar…

În ajunul plecării sale spre tărâmul neuitatelor umbre, trebuia să particip la o

seară de lectură dedicată altui prieten, altui coleg, prozatorului Nicolae Vieru, din păcate plecat și el dintre noi, cu peste 15 ani în urmă. În holul biblio-tecii „Transilvania”, o fl ăcăruie pâlpâia nedumerită, aruncând umbre mici, tremurate, peste chipul din fotografi e al lui Victor Dumbrăveanu…

Iar la biserica Sfânta Teodora de la Sihla, ce se afl ă la nici 50 de metri de Casa Presei, nu puteam, la căpătâiul lui Victor, să nu-mi amintesc și de alţi colegi de-ai noștri, prieteni de juneţe, cu care împărţeam bucuriile, mai puţine, și necazurile din redacţia ziarului Tinerimea Moldovei, aprig supra-vegheat și sancţionat de autorităţile ideologice malefi ce. Am deschis pomelnicul amintirilor și la gândul că, mai demult, pe timpul antihriștilor ateiști, unii dintre colegii noștri nu au avut la căpă-tâi o cruce, deasupra ultimelor clipe de afl are pe pământ – o boltă de biserică, un altar în preajmă. Ateismul militant te ţinea ostatic chiar și după ce treceai din viaţă… Astfel că, sub bolta tăriilor cerești, a îndumnezeirii, a bisericii Sf. Teodora (de altfel, pe timpul comuniștilor pângărită și ea, fi ind transformată în… sală de sport…), am invocat numele celor cu care am scris cândva ziarul Ti-nerimea Moldovei, sperând să ajutăm tinerii să-și scoată călușul minciunilor comuniste din creier: poetul Liviu Damian, cu care am avut onoarea să împart același birou; Liviu Damian, zis și Taică, ce era chiar consăteanul lui Victor Dumbrăveanu; Nicolae Vieru, Sergiu Mania, Pavel Meniuc, Alexei

Ciubașenco, Andrei Ţurcanu, Ion Iaţenco, Ana Jo-san, Ioanichie Stadnicov, Sofi ica Ivanov-Răileanu, excepţionala secretară a redacţiei, Pavel Cristea, Sandu Mihailov, Rozalia Pelerman… Acum când, imaginar revăd holul de la etaj al redacţiei noastre, pe stânga și pe dreapta lui simt golul, absenţele din birourile în care așterneam, răpăit, la mașină textele juneţilor noastre… Victor a fost printre cei sancţionaţi de mahării comuniști, eliberat din funcţie. Precum, alte dăţi, și Tudor Marin, și subsemnatul, și Ioan Mânăscurtă… Și totuși, tinereţile noastre, când eram cu toţii împreună, și parcă uniţi contra răului, păreau frumoase… Și mi l-aș aminti pe Dumbrăveanu chiar de la primele noastre întâlniri, poate cele din studenţie (l-am mai prins eu, novicele la facultate, pe când el era în penultimul an de studii). Așa mi-am spus iniţial. Însă, în imaginaţie – pentru că se spune că și ea, imaginaţia, face parte din natură, din istorie, adică și din destinele noastre, – văd că ne-am întâlnit, copii, la câteva zeci de kilometri distanţă, în albia Răutului care ne-a legănat copilăria, ne-a potolit foamea cu peștele lui dulce. În zile de vară, Victor – la Corlăteni, eu – la Negureni, în aval, săream în Răut ca în Iordanul copilăriei noastre, parcă botezându-ne și rebotezându-ne mereu în undele sale calde, primitoare, mângâietoare. Râul despre care Liviu Damian scria înfi orat: „Răutule, cât mai ai izvoare,/ Răutule, râul meu ciudat/ tu mai poţi avea un loc sub soare,/ Răutule, rău cutremurat”…

Apoi, după întâlnirile zilnice de la redacţie, s-au întâmplat, repetate și nenumărate, vizitele mutu-ale de familie. Mulţi ani am fost vecini despărţiţi doar de o scară de bloc, astfel că azi, când ies din casă, imediat pe dreapta văd falnicul nucar, atât de generos cu roadele sale, pe care îl ţin minte încă din primăvara anului 1990, când Eugenia și cu Victor Dumbrăveanu, asistaţi – ba nu, ajutaţi! – de cele două fetiţe ale lor, l-au sădit oarecum ritualic, cu evlavie parcă. Pomul care, toamnă de toamnă, își pocnește nucile de asfaltul curţii, chemând copii, bătrânii să le adune. În conștiinţa mea, aceste roade pământene se adună, întru spor, roadelor spiritului, care au fost și vor rămâne cărţile lui Victor Dumbrăveanu, popular în special printre copii și adolescenţi, dar nu numai.

Adio, Victor Dumbrăveanu… Milostivenia, graţia Proniei, care ţi-a fost parcă arătate ne-împlinite pe Pământ, te vor lumina și ocroti în azurul zilelor și în pulberea stelelor nopţilor din tăriile cerești…

Leo BUTNARU

VERNISAJ FOTOLumea văzută prin ochii

Nataliei EvmenenkoÎn ajunul frumoaselor sărbători de iarnă, Muzeul Na-ţional de Artă al Moldovei ne îmbie la Galeria Parter pentru a urmări expoziţia artistei Natalia Evmenen-ko din Belarus. Vernisajul poartă genericul „Stare. Alb-Negru” și este deschis publicului din data de 7 decembrie.

Expoziţia artistei Natalia Evmenenko cuprinde 40 de lu-crări de artă fotogra-fi că – peisaje urbane, portrete, compoziţii de gen. Prin galeria de lucrări propusă publicului de la Chi-șinău, artista își ex-primă convingerea că este imposibil să fi xezi realitatea pură, fără devierile generate de obiectivul aparatului de fotografi at. Imaginea este doar aparent documentară; de cele mai multe ori ea este subiectivă. Rezultatul fi nal este compus dintr-un amalgam de stări, proprii tuturor participanţilor la procesul de creare a fotografi ei: artistul, modelul (atât cel viu, cât și cel „neînsufl eţit”), mediul – totul este în permanentă interco-nexiune. Poţi culege din mulţimea de clipe una aparte și aceasta capătă viaţă proprie, devine independentă. Ea nu este ruptă din context, este doar surprinsă pentru a fi eternizată, iar fotograful are șansa de a prezenta ceea ce a observat, ajustând și compunând clipele dezordonate într-un mozaic, într-un panou narativ despre dragostea sa pentru lume.

Natalia Evmenenko s-a născut la Minsk în 1976. În domeniul fotogra-fi ei artistice activează de la sfârșitul anilor 1990. Începând cu 2004 este membru al Asociaţiei Obștești din Belarus „Fotoisskustvo”; în perioada anilor 2000-2007 a fost membru al Clubului fotografi lor „Minsk”. În pre-zent activează la Academia de Arte din Belarus. A participat la diverse expoziţii de grup și personale, festivaluri, evenimente plain-air. S-a ma-nifestat în calitate de curator al câtorva expoziţii de fotografi e. În 2010 lansează albumul de fotografi i „Stare”.

Pornind de la fotografi a clasică (pe bază de bromură de argint), ac-tualmente Natalia Evmenenko este pasionată de tehnici alternative ale fotografi ei artistice. Lucrări ale artistei au intrat în colecţia Muzeului de Artă Contemporană din Minsk și colecţii private.

Artista însăși se caracterizează pe ea și lucrările sale în felul următor: „Eu nu îndemn privitorul să observe realitatea cu ochii mei, eu doar îl invit să stea în tăcere alături de mine și să-și îndrepte văzul mai profund ca de obicei, pentru a identifi ca cele mai sincere și intime momente. Nu doar contururi frumoase, ci umbre, linii, imagini efemere pe nisip sau pe pereţii caselor – o lume afl ată într-o permanentă schimbare. Să continue povestea ascunsă în spatele oamenilor, care se plimbă la hotarul dintre val și nisip. Să asculte vocile orașului – și este oare atât de important unde se afl ă acesta? Iar dacă între privitor și universul inclus în cadrul fotografi ei se va lega un dialog, pot spune că mi-am atins scopul – m-aţi auzit!”

Expoziţia va fi deschisă în perioada 7-21 decembrie 2011.

Să fi e ocrotit în azurul zilelor şi în pulberea stelelor

9 DECEMBRIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Extern

MOMENT ISTORIC:

China ar putea depăşi pentru

prima dată SUA la numărul de lansări în spaţiu

Pentru prima dată din 1970, când s-a alăturat clubului select al ţărilor care au reușit să lanseze vehicule în spa-ţiu, China se pregătește să depășească SUA în ceea ce privește numărul de lansări spaţiale realizate de-a lun-gul unui an.În 2011, rachetele chinezești Long

March au pornit spre spaţiu de 17 ori, una dintre misiuni nereușind să atingă orbita. Spre comparaţie, SUA au lansat 18 misiuni spaţiale în acest an, iar în de-cembrie americanii nu mai au programată nici o lansare.

Pe 19 decembrie, chinezii vor lansa în spaţiu un satelit de comunicaţii nigerian, egalând astfel SUA la numărul de lansări spaţiale. Mai multe surse sugerează că agenţia spaţială chineză plănuiește lansa-rea unui alt satelit până la fi nalul anului, depășind astfel numărul de lansări spaţia-le ale SUA pentru prima dată în istorie.

În 2010, China și SUA au avut un nu-măr egal de misiuni spaţiale: 15. China a fost cea de-a 5-a naţiune care a reușit să efectueze o lansare independentă în spaţiu, după Uniunea Sovietică, SUA, Franţa și Japonia.

Sursa: descopera.ro

Înalţi responsabili militari chinezi și americani au început o serie de convorbiri miercuri, 7 decembrie, la Beijing, la câteva ore după ce Pentagonul i-a cerut Chinei să acţioneze în deplină „transparenţă” în ceea ce privește modernizarea forţelor armate. Marţi, 6 decembrie, președintele chinez i-a cerut marinei să se pregătească de război. Adjunc-tul ministrului american al Apărării, Michele Flournoy, numărul 3 în Pentagon, a fost primit la Ministerul chinez al Apărării de adjunctul șefului Statului Major, Ma Xiaotian, a anunţat ambasada SUA. Aceasta este cea de-a 12-a sesiune a acestor „discuţii cu titlu consultativ”, a precizat cancelaria americană.

Armata Populară de Eliberare a Republicii Populare Chineze – cea mai mare din lume – cultivă un mare secret privind programele sale militare, transmite Mediafax. Printre programe-le militare emblematice ale Beijingului se afl ă bombardierul de vânătoare J-20, considerat ca fi ind replica chineză la avionul F-22A Raptor al US Air Force, și primul portavion, care a fost lansat pe mare la 10 august.

Președintele chinez Hu Jintao a îndemnat marţi Forţele Navale să fi e pregătite de con-fruntări armate și să continue modernizarea pentru a garanta securitatea naţională a Chinei, informează Xinhua. Președintele Hu a îndemnat Forţele Navale să „accelereze modernizarea” și

să „înceapă pregătiri intensive pentru confrun-tarea militară”, pentru a „garanta securitatea na-ţională și pacea mondială”, raportează agenţia ofi cială, în timp ce ambiţiile maritime ale Chinei stârnesc preocuparea Statelor Unite.

Hu Jintao a făcut aceste declaraţii în faţa membrilor Comisiei Militare Centrale, pe care o conduce, și în prezenţa potenţialului succesor la conducerea ţării, vicepreședintele Xi Jinping. Armata chineză anunţase că va efectua la sfâr-șitul lunii noiembrie manevre navale în „vestul Oceanului Pacifi c”, într-un context de tensiuni accentuate din cauza disputelor teritoriale cu vecinii.

Sursa: karadeniz-press.ro

Protestele de la Moscova au prăbușit indicii bursieri și rubla rusească, titrează publi-caţia moscovită „Vedomosti” de miercuri, 7 decembrie. „Vedomosti” arată că această prăbușire a intervenit odată cu primele comunicate despre întărirea forţelor de ordine și zvonurile despre introducerea trupelor de interne în capitala rusă.

În consecinţă, indicii bursieri ai MMVB (Bursa Valutară Interbancară din Moscova) și RTS (Sistemul Comercial Rus) au înregistrat, în data de 6 decem-brie, o cădere cu 3,95% și, respectiv, 4,7%, coborând sub pragul psihologic de 1500 de puncte. Banca Rusă de Comerţ Exterior („Vneștorgbank”) și companii ca „Gazprom”, „Rosneft” și „Lukoil” au pierdut câte 3-6% din valoarea acţiunilor lor. „Vedomosti”

subliniază că aceste căderi s-au produs pe fundalul stabilităţii pieţelor externe, nefi ind determinate de cauze externe, ci de cele interne.

„Potrivit rezultatelor electorale, partidul „Rusia unită” și-a păstrat ma-joritatea în parlament, însă a pierdut atât majoritatea constituţională, cât și un sfert din sprijinul alegătorilor: la scrutinul din 2007 pentru „Rusia uni-tă” au votat circa 40% dintre aceștia (64,3% de voturi valabile în condiţiile unei prezenţe la urne de 64% dintre cei cu drept de vot), iar la 4 decembrie 2011 – circa 30% (sau 49,5% în con-diţiile unei prezenţe de circa 60% din electorat). Multiplele informaţii din ajunul alegerilor despre falsifi carea re-zultatelor scrutinului pentru Duma de Stat și procentul neașteptat de ridicat al voturilor acordate partidului afl at la putere (aproximativ de 2 ori mai mare decât procentul anunţat în urma son-dajelor efectuate la ieșirea din secţiile

de votare) au provocat manifestaţiile de protest dispersate de trupele OMON”, menţionează sursa citată.

„Riscurile politice au crescut – la Moscova militarii sunt în stradă, au loc manifestări în masă de protest ale celor nemulţumiţi, iar toate acestea nu sunt pe placul investitorilor străini, susţine Pavel Dorodnikov, șeful secţiei comerciale a companiei „Rye, Man & Gor Securities”. În momentul în care sunt de-clanșate acţiuni de acest gen, în legătură cu nemulţumirile privind rezultatele ale-gerilor, investitorii sunt trimiși cu gândul la cele întâmplate în Orientul Apropiat, susţine Igor Mihailov, administratorul fi nanciar al companiei „Uralsib”. În Rusia asemenea evoluţii sunt puţin probabile, deocamdată, este vorba doar de emoţii, dar ce se va întâmpla de acum încolo este greu de spus, a menţionat acesta”, relatează „Vedomosti”.

Publicaţia rusă arată, de asemnea, că rubla rusească s-a devalorizat cu 33 de

copeici în raport cu dolarul american, atingând rata de 31,2 ruble pentru 1 dolar, iar în raport cu moneda euro s-a devalorizat cu 12 copeici, până la rata de schimb de 41,73 ruble pentru 1 euro, iar coșul bivalutar s-a scumpit cu 24 de copeici, până la cota de 35,9412 ruble. „Semnalmentele instabilităţii politice, necunoscute în Rusia de-a lungul mai multor ani, au avut impact asupra pieţei valutare, constată analistul Bogdan Zâkov”, citat de „Vedomosti”.

„Noului guvern îi va fi tot mai com-plicat să promoveze reforme radicale, dacă, bineînţeles, va exista voinţă în acest sens, scriu analiștii de la agenţia „S&P”. Va exista o continuitate politică și Vladimir Putin va deveni președinte, opinează analiștii, însă problemele politice s-au agravat în comparaţie cu anul 2008, când se înregistra încă un ritm înalt al creșterii economice, un proficit bugetar considerabil, iar activele guvernului depășeau volumul

obligaţiunilor”, menţionează publicaţia de la Moscova.

„Scăderea sprijinului acordat de ale-gători poate împiedica disponibilitatea viitorului guvern pentru promovarea unor reforme nepopulare, consideră economistul-șef al Fundaţiei „Otkâtie”, Vladimir Tihomirov: dacă sprijinul acordat lui Putin la prezidenţialele din 4 martie se va reduce la fel de dramatic, faptul va fi de natură să paralizeze capa-citatea elitelor de a întreprinde măsuri decisive”, menţionează sursa citată.

„Dublul profi cit – cel bugetar și cel al balanţei de plăţi – va ceda locul, către anul 2014, unui dublu defi cit, iar deci-ziile privind acoperirea lui fi nanciară se afl ă în nemijlocită legătură cu gradul de îmbunătăţire a climatului de afaceri, remarcă Ivan Cikalov, economist la „Renaissance Kapital”. „Kremlinul cel puţin începe a conștientiza toată gra-vitatea problemei”, consideră acesta, exprimând speranţa că rezultatele

electorale ar putea determina „Rusia

unită” să întreprindă măsuri necesare,

în caz contrar o creștere a nivelului

de trai al populaţiei va fi imposibilă.

Promovarea reformelor dificile va fi

necesară, consideră o sursă apropiată

guvernului: „Reforma pensiilor nu mai

poate fi amânată, întrucât deficitul

Fondului de Pensii din Rusia depășește deja 1 trilion de ruble”. Potrivit aceleiași surse, guvernul va fi constrâns fi e să reducă drastic cheltuielile de la buget, inclusiv pe cele de natură socială, fi e să crească nivelul impozitelor”, mai arată publicaţia „Vedomosti”.

FLUX

Rusia, eliberată în urmă cu 20 de ani de regimul sovietic, a revenit de atunci asupra multor libertăţi dobândite, fostul agent KGB, Vladimir Putin, reușind să își impună controlul asupra scenei politice și a mass-media, relatea-ză AFP.Boris Elţân, primul președinte

rus, a fost părintele dezbaterii pu-blice în Rusia, când a preluat con-ducerea primei opoziţii politice le-gale și l-a înfruntat pe ultimul lider URSS, Mihail Gorbaciov, pe care îl considera prea conservator.

În timpul președinţiei sale, Elţân a fost în centrul unor lupte politice dure, guvernând cu un Parlament rebel o ţară afl ată pe marginea prăpastiei, cu o mass-

media eterogenă și incisivă.Realitatea politică din timpul

succesorului său, Vladimir Putin, este cu totul alta: diversitatea de opinii a fost sacrifi cată pe altarul “stabilităţii” și pluralismul politic a fost asociat cu haosul anilor 90. “În raport cu perioada Elţân, nivelul concurenţei (politice) a scăzut drastic”, constată politologul Iuri Korguniuk.

Unul dintre marile simboluri ale acestei subordonări a fost preluarea controlului asupra marilor posturi de televiziune, ale căror emisiuni satirice și dez-bateri politice au fost interzise încă de la mijlocul anilor 2000. În Parlament, textele sunt în general adoptate fără dezbatere, atât timp cât partidul Rusia Unită deţine o majoritate zdrobitoare.

Protestele de stradă nu mai sunt tolerate: sute de poliţiști sunt mobilizaţi în fi ecare săptămână

la Moscova pentru a dispersa în forţă cei câţiva opozanţi. Dar rușii, în marea lor majoritate, acceptă acest lucru. Potrivit unui studiu publicat la jumătatea lui 2011 de Academia rusă de Știinţe și Institutul german Friedrich Ebert, populaţia nu duce lipsa acestor libertăţi.

Doar 44 la sută dintre persoa-nele intervievate - în 2001 erau 51 la sută - consideră că “mecanisme-le democratice sunt esenţiale în organizarea vieţii în societate și că ele sunt indispensabile”.

Deși departe de totalitarismul URSS, care se caracteriza prin controlul exercitat asupra fi ecărui sector al vieţii publice și private, Putin nu ezită să recurgă la refe-rinţele sovietice.

Astfel, el a subliniat recent că, pentru el, Uniunea Sovietică - un imperiu de 15 republici foarte diverse din punct de vedere etnic

și cultural - nu este altceva decât o “mare Rusie”.

Când opoziţia liberală a denun-ţat intenţia lui de a reveni la Kre-mlin după alegerile din 2012 ca o “stagnare” ce amintește de epoca lui Leonid Brejnev, liderul sovietic care s-a agăţat de putere, deși era bolnav, susţinătorii lui Putin apără demersul acestuia.

“Sunt mulţi cei care vorbesc despre o brejnevizare a lui Putin, dar sunt persoane care nu știu ni-mic despre Brejnev”, aprecia în oc-tombrie Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al premierului. “Brejnev, nu a reprezentat o perioadă nega-tivă în istoria ţării noastre. El este un mare plus”, a afi rmat el.

Înaintea alegerilor legislative de duminică și a alegerilor prezi-denţiale din primăvară, Vladimir Putin nu promitea nici o schim-bare.

“Pentru noi, necesitatea o

reprezintă evoluţia, stabilitatea

și continuitatea în schimbările

politice, de aceea trebuie să dăm

dovadă de prudenţă atunci când

este vorba despre dezvoltarea

sistemului nostru politic”, a de-

clarat el.

Analiștii subliniază totuși că

dacă autoritarismul rus s-a bazat

permanent pe o ideologie misio-

nară, regimul lui Putin nu se spri-

jină pe nicio strategie clară.

“Bazele URSS erau constituite

de o ideologie dominantă, colec-

tivism și controlul total al statului

asupra minţilor și sufl etelor ce-

tăţenilor”, amintește politologul

Stanislav Belkovski.

“Rusia este absenţa ideologiei,

un maxim de individualism, o in-

diferenţă totală faţă de oameni”,

subliniază el.

Sursa: REALITATEA.NET

Vântul libertăţii nu mai bate în Rusia lui Vladimir Vântul libertăţii nu mai bate în Rusia lui Vladimir Putin, la două decenii după destrămarea URSSPutin, la două decenii după destrămarea URSS

Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov cere anularea alegerilor parlamentare desfășurate duminică în Rusia, câștiga-te de partidul condus pe premierul Vla-dimir Putin, și organizarea unui nou scru-tin, relatează agenţia Inter-fax.„Consider că autorităţile nu pot lua decât o

singură decizie: anularea rezultatelor alegeri-lor și organizarea unui nou scrutin”, a declarat miercuri Gorbaciov.

„În fi ecare zi crește numărul celor care nu cred în onestitatea rezultatelor anunţate. Și, după mine, ignorarea opiniei publice discre-ditează autorităţile și destabilizează situaţia”, a adăugat fostul președinte. „Conducerea sta-tului trebuie să admită că sunt multe falsuri și manipulări și că rezultatul alegerilor nu arată voinţa alegătorilor”, a mai subliniat acesta.

Alegerile parlamentare de duminică au fost câștigate de partidul Rusia Unită, condus de premierul Vladimir Putin. Rezultatele au indicat însă o scădere a popularităţii acestui partid, care nu va mai avea majoritate par-lamentară, înregistrând o pierdere de peste

15 puncte procentuale faţă de alegerile din 2007.

Scrutinul a fost marcat de mai multe ne-reguli semnalate atât de opoziţie, cât și de observatorii străini.

Sute de manifestanţi au fost arestaţi luni și marţi, în urma unor proteste faţă de corecti-tudinea alegerilor.

Autorităţile ruse consideră că alegerile au avut caracter legal și liber, respingând toate acuzele de fraudare.

Mihail Gorbaciov s-a arătat din ce în ce mai critic faţă de regimul Vladimir Putin, sublini-ind mai ales stagnarea în care se afl ă Rusia.

La douăzeci de ani după destrămarea URSS, ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciv (80 de ani), este considerat răspunzător pentru “dis-pariţia imperiului” de către opinia publică.

Rubla şi indicii bursieri din Rusia au înregistrat căderi

Gorbaciov contestă rezultatele alegerilor parlamentare din Rusia

La începutul lunii decembrie, auto-rităţile chineze au făcut publice o serie de poze cu primul portavion făcut în China. Câteva săptămâni mai târziu, au apărut zvonuri despre construirea unor rachete antiportavion afl ate în dotarea armatei chineze. Lista a continuat cu prezentarea primului avion invizibil de producţie internă.

Ofi cialii chinezi au anunţat crește-rea cu 12,7% a investiţiilor în armată, întorcându-se la cifrele de dinaintea recesiunii. Deși Beijingul cheltuiește mult mai puţin decât americanii pe apărare, puterea militară a Chinei crește cu o rapiditate de speriat. Premierul Wen Jiabao spune că militarizarea are scopuri de apărare, însă a fost de ajuns pentru a-și speria vecinii.

India a anunţat, la rândul ei, o crește-re de 12% a cheltuielilor militare.

Iată ce trebuie să știi despre armata chineză, potrivit Business Insider:

China are cea mai mare armată din

lume, ce numără 2,3 milioane de mili-tari activi și 1,2 milioane în rezerva (în total – 3,5 milioane). America are sub 3 milioane de militari, activi și în rezervă la un loc.

În mod ofi cial, China a cheltuit 98,8 miliarde de dolari pe forţele armate, în 2009. Analiștii spun că suma adevărată ar fi de trei ori mai mare. Forţele terestre chineze sunt alcătuite din 1,9 milioane de militari, 14 000 de tancuri, 14 500 de unităţi de artilerie și 453 de elicoptere. Forţele aeriene chineze: 470 000 de oameni, 2 556 de avioane de luptă. For-ţele marine: 250 000 de militari, 66 de submarine, 27 de distrugătoare, 52 de fregate. Arsenalul de rachete: 100 000 de militari, 140 de rachete nucleare, 1 000 de rachete cu încărcătura conven-ţională.

Armata chineză deţine un nou tip de rachetă, Dong Feng 21D, capabilă să lovească un portavion inamic de la peste 3 000 de km, de pe ţărm. După

prăbușirea Uniunii Sovietice, chinezii au cumpărat drepturile asupra avionului de vânătoare Sukhoi-27.

Potrivit analiștilor, China va reuși să devină, până în 2020, o mare putere navală, mulţumită unei fl ote de porta-vioane. Primul din fl otă va intra în uzul armatei în acest an.

Ofi cialii de la Pentagon cred că există o bază chineză secretă construită pe insula Hainan, capabilă să adăpostească până la 20 de submarine nucleare.

Dacă până acum numai Statele Unite deţineau un avion invizibil pentru rada-re, de anul acesta China va fi a doua pute-re militară cu un astfel de aparat. Avionul de luptă J-20 este acum în teste.

Potrivit Business Insider, deși într-un conflict militar, armata chineză nu ar avea șanse foarte mari în faţa mașinăriei de război americane, lucrurile stau invers în ceea ce privește războiul virtual.

Sursa: Bloombiz

Beijingul ameninţă cu războiul. Întâlnire militară China-SUA

China îşi construieşte o superarmată!

Riscul unui nou război de amploare care să implice Statele Unite ale Americii și China este în creștere, scrie istoricul britanic Max Hastings în Daily Mail.

În 1950, când trupele americane au pătruns în Coreea de Nord, sub mandat ONU, pentru a apăra Coreea de Sud, armata chineză a surprins pe toată lumea intervenind în confl ict, la ordinele liderului comunist Mao Tse-tung.

Atunci, forţele americane și britanice au pătruns adânc în Coreea de Nord, însă au fost respinse de chinezi. A urmat o perioadă de stagnare pe front, până când, trei ani mai târziu, s-a semnat pacea și armistiţiul între cele două Corei.

Acum, în 2011, lumea nu mai este la fel, iar America își vede dominaţia din zona asiatică a Pacificului pusă sub semnul întrebării. Puterea economică a Chinei este pe măsura puterii militare, ceea ce îngrijorează atât statele asiatice, cât și Wa-shingtonul. „Dacă ne luăm după experienţele din trecut, SUA și China se vor trezi, la un moment dat în viitor, prinse într-o criză serioasă”, spune strategul american Paul Stares.

Marina militară chineză se mărește rapid, cu portavioane și sisteme de rachete sofi sticate, iar Beijing pare decis să domine resursele de petrol bogate din Marea Chinei de Sud, fără să ţină cont de ambiţiile Vietnamului sau Filipinelor.

Recent, ministrul de Externe chinez le-a reamintit vecinilor din zonă că sunt niște state mici, în timp ce China e mare. „Este echivalentul golanului din oraș care le spune vecinilor: sper să nu se întâmple nimic cu noua voastră mașină”, e de părere Michael Auslin, de la Institutul American Enterprise.

„Avem o Chină care subminează sistemul global, care i-a permis să se îmbogăţească și să ajungă puternică, o Chină care acum simte nevoia să se plângă de câte ori i se atrage atenţia faţă de comportamentul său dezordonat”, mai spune Michael Auslin.

SUA a fost deranjată de reacţia de la Beijing, când Coreea de Nord a scufundat un vas al Coreii de Sud, apoi a bombardat insula Yeonpyeong. Când au vrut să susţină Sudul, aducând în Marea Galbenă câteva vase de război, pentru a intimida Nordul, americanii s-au trezit că Beijingul acuză America, dând dreptate Coreei de Nord.

Îngrijoraţi că bazele din vestul Pacifi cului devin vulnerabile

faţă de rachetele din China, americanii au semnat săptămâna trecută un acord istoric cu Australia: SUA vor staţiona 2.500 de pușcași marini în nordul Australiei. Mișcarea a fost dezaproba-tă de China, care a spus că nu este cazul ca SUA să își extindă alianţele deja existente în Pacifi c.

Americanii se tem că, după ce extinderea forţei armate a Chinei va ajunge la maturitate, Beijing nu va avea nici un scrupul să folosească forţa pentru a obţine ce vrea în lume. Doar dacă americanii și aliaţii săi nu dezvoltă o forţă militară sufi cient de puternică pentru a-i ţine la respect.

Ruptura de la Beijing și ciocnirea din Pacifi cRuptura de la Beijing și ciocnirea din Pacifi cÎn China există acum două curente în rândurile puterii, ceea

ce marchează o fi sură între leadership-ul politic și cel fi nanciar. Pe de o parte, marii economiști și afaceriști sunt speriaţi de haosul în care a intrat sistemul fi nanciar occidental, pentru că puterea de cumpărare a clienţilor Chinei a scăzut. Pe de altă parte, generalii și liderii militari sunt mândri că naţiunile occidentale au slăbit.

Problema Taiwanului este încă o rană deschisă în relaţiile China-SUA. Chinezii consideră că insula le-a fost răpită de capi-taliști. Cea mai recentă tranzacţie militară dintre SUA și Taiwan, care a constat în vânzarea a 114 rachete Patriot, 60 de elicoptere Blackhawk și două vase antimină a înfuriat China.

În afara faptului că face multe gesturi de paradă împotriva SUA, China lucrează însă și la un nivel mult mai serios. Atacurile cibernetice asupra computerelor din corporaţii, din armată sau din guvernele occidentale sunt reale, chiar dacă, deocamdată, par doar să adune informaţii, fără să distrugă ceva.

Când se va ajunge însă la o confruntare între cele două puteri, confl ictul cibernetic pare foarte plauzibil și va fi dezastruos, într-o lume în care aproape totul e controlat de computere.

Poate părea extravagantă sugestia că SUA și China vor relua confl ictul care s-a încheiat acum 50 de ani, în Coreea de Nord. Dar există potenţialul unei confruntări în zona Pacifi cului. Chiar dacă, din motive economice, China nu dorește un război, cei mai mulţi strategi militari sunt de părere că această regiune este cel mai plauzibil loc din lume pentru o înfruntare a marilor puteri.

Sursa: gandul.info

Tensiunile dintre China şi SUA ar putea duce la un CONFLICT MILITAR DE PROPORŢII

Analiza unui istoric britanic

9 DECEMBRIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Postul Crăciunului este considerat unul dintre cele mai ușoare. Pe lângă legumele și fructele care se găsesc din abundenţă în perioada aceasta, există zilele de sâmbătă și duminică, dar și zilele de sărbătoa-re, când creștinii care postesc au dezlegare la pește. În continuare vă propunem câteva reţete ușoare și delicioase. Poftă bună!

Fantezie thailandezăIngrediente: 400 g orez cu bob rotund,

3 morcovi, 1 ardei roșu, 150 g porumb, 1 ardei verde, 1 legătura pătrunjel, 4 fi re ceapă verde, 1 ţelină mică, cimbru, sare, 400 g roșii, 3 linguriţe ulei de măsline

Mod de preparare: Se alege orezul, se lasă câteva minute în apă, apoi se pune la fi ert. Se acoperă vasul cu un capac și se lasă să fi arbă la foc mic. Se curăţă morco-vii, se rad pe răzătoarea mică și se ames-tecă cu un praf de sare. Ardeii se spală, se curăţă și se taie fâșii. Ceapa verde se toacă fi n. Ţelina se curăţă, se spală, se taie cuburi mari și se pune la fi ert. Când se înmoaie, se scurge și se pasează. După ce a fi ert și s-a răcit, orezul se amestecă cu porumbul, ceapa verde, piureul de ţe-lină și pătrunjelul tocat fi n. Compoziţia trebuie să fi e tare. Cu mâinile umezite, se formează bile din compoziţia de orez. Morcovii rași și fâșiile de ardei se înăbușă într-o tigaie, cu o linguriţă de ulei de măs-line și o căniţă de apă. Roșiile se spală, se curăţă de pieliţe și se zdrobesc în blender. Când legumele din tigaie s-au înmuiat, se adaugă roșiile, un praf de sare și cimbru. Se servesc garnisite cu fâșii de legume și cu sos din belșug.

Orez cu roşii şi busuiocIngrediente: 300 orez, 50 margarină ve-

getală, un praf șofran, sare, piper alb mă-cinat, 2-3 linguri ulei de măsline, o legă-

tură pătrunjel, 2-3 fi re busuioc verde, 200 mazăre, 300 roșii cherry

Mod de preparare: Se alege orezul, se trece prin câteva ape și apoi se pune să fi arbă într-o cratiţă, cu trei căni de apă. Se adaugă sare și un praf de piper și se lasă la foc potrivit. După ce a fi ert orezul, se pune margarina și un praf de șofran. Se amestecă ușor ca să nu se zdrobească, se acoperă cu un capac, apoi se înfășoară în-tr-un prosop de bucătărie. Roșiile cherry se spală, se taie feliuţe potrivite și se că-lesc împreună cu mazărea fi artă în ule-iul de măsline încins. Se adaugă busuioc verde și pătrunjel tocat mărunt, apoi se înăbușe atât cât să-și lase aromele. Ore-zul se amestecă cu legumele călite, se condimentează dacă mai este nevoie cu sare și se servește ornat cu frunzuliţe de busuioc verde

Supă cremă de cartofi Ingrediente: 1000 cartofi roșii, o ţelină,

o rădăcină pătrunjel, o ceapă roșie, 1-2 linguriţe ulei de fl oarea-soarelui, sare, pi-per boabe și măcinat, 10 chimen, 3-4 fi re pătrunjel, 50 margarină vegetală

Mod de preparare: Se curăţă cartofi i și se spală bine, apoi se taie cubuleţe și se pun într-o oală pentru ciorbă. Ţelina se spală în câteva ape, se curăţă de coajă și se taie în funcţie de preferinţe. Ceapa și pătrunjelul se spală și ele cu jet puternic de apă rece, apoi se toacă mărunt. Toate legumele se pun să fi arbă în apă cu sare și 1-2 linguriţe de ulei de fl oarea-soarelui. Se fi erb acoperite cu un capac, la foc mic ca să nu scadă apa foarte mult. Se verifi -că dacă au fi ert și apoi se scot în sită să se răcească. Ceapa se aruncă, iar cartofi i împreună cu rădăcinoasele se pasează cu blenderul. Piureul de legume se ameste-că cu zeama în care au fi ert și se omogeni-zează până se obţine o cremă fi nă. Crema de cartofi se mai lasă să dea în câteva clo-cote împreună cu margarina și cu semin-ţele de chimen. Supa cremă de cartofi se servește ornată cu verdeaţă, în funcţie de preferinţe.

Chifteluţe de dovlecei

Ingrediente: un kg dovlecei, 2 legături ceapă verde, o legătură usturoi, o legătu-ră mărar, o legătură pătrunjel verde, sare, piper, 100 cașcaval de post, ulei pentru prăjit, 100 pesmet

Pentru sos: 250 iaurt de soia, o legătură mărar, 2 castraveţi, 3-4 linguriţe ulei de măsline, 3-4 căţei usturoi

Mod de preparare: Se spală ceapa, us-turoiul și dovleceii. Ceapa și usturoiul se toacă mărunt iar dovleceii se dau pe ră-zătoarea mare. Se pun în sită și se scurg ușor prin presare. Verdeaţa se spală, se toacă mărunt și se amestecă cu celelalte ingrediente împreună cu cașcavalul ras în prealabil și cu pesmetul. Dacă nu se leagă compoziţia, puneţi 1-2 linguriţe de ulei. Se condimentează cu sare și piper. Se mo-delează chifteluţele, se trec prin pesmet și se prăjesc la foc potrivit, în uleiul încins.

Separat, se prepară sosul. Se amestecă ia-urtul de soia cu uleiul de măsline, cu ustu-roiul pisat mărunt și cu castraveţii tocaţi fi n. Se adaugă mărar și sare.

Gogoşi glazurateIngrediente: Pentru aluat: 500 g făină,

100 g margarină topită, 1 cub drojdie, 300 ml apă minerală, sare, 1 plic zahăr vanilat, coaja de la o lămâie, 1 linguriţă zahăr, 500 ml ulei pentru prăjit

Pentru glazură: 200 g zahăr, 100 g mar-garină, 1 plic zahăr vanilat, ciocolată de post

Mod de preparare: Se cerne făina într-un bol, se face o gaură la mijloc, se pune drojdia, se adaugă zahărul vanilat, coaja de lămâie, zahărul și sarea, și se toarnă apa minerală. Se amestecă ușor până se obţine o cocă destul de moale. Se adaugă margarina topită, treptat. După ce s-a în-corporat toată grăsimea, se mai frământă puţin și se lasă să crească. Aluatul se în-tinde ușor cu sucitorul și, cu o formă sau cu un pahar, se porţionează. Separat, se caramelizează zahărul și apoi se adaugă margarina. Se fi erbe apoi la baie de abu-ri până capătă consistenţa unei glazuri groase. Gogoșile se mai lasă câteva minu-te să crească și apoi se pun să se prăjească în uleiul încins. Se scot cu spumiera pe un

platou tapetat cu prosoape absorbante de bucătărie. Gogoșile se trec prin glazu-ră și se ornează cu ciocolată de post, topi-tă în prealabil.

Prăjitură “Dalia”Ingrediente: 1 kg mere roșii, 1 baton

scorţișoară, 200 g zahăr, 100 g margarină, 2 pliculeţe zahăr, vanilat

Pentru blat: 200 g margarină, 400 g fă-ină, 1 praf sare, 50 g drojdie, 100 ml apă minerală, coaja de la 1-2 lămâi

Pentru ornat: 100 g fulgi nucă de cocos, ornamente de ciocolată de post, frunzuli-ţe de mentă

Mod de preparare: Se cerne făina. Sepa-rat, se topește margarina și se lasă să se ră-cească la temperatura camerei. Important este ca acest aluat să aibă toate ingredi-entele la aceeași temperatură. Drojdia se dizolvă cu puţină apă minerală și se ames-tecă ușor să nu se formeze cocoloașe. Pes-te făina cernută se adaugă maiaua, coaja rasă de la o lămâie, un praf de sare și se frământă. Se toarnă margarina topită pu-ţin câte puţin până se încorporează toată cantitatea. Aluatul obţinut se acoperă și se lasă să crească 30 de minute lângă o sursă de căldură. În acest timp, se curăţă merele, se taie felii potrivite și se aranjează într-o tavă tapetată cu margarină și zahăr. Peste mere, se presară cantitatea de zahăr, vani-lia, coaja de lămâie și scorţișoara și se bagă în cuptor. După ce s-au copt, se scot și se pun deoparte. Între timp, se întinde alua-tul într-o tavă de aragaz unsă cu puţin ulei și se coace la foc potrivit. Cu 15 minute îna-inte de a scoate tava de la cuptor, se așază merele coapte peste foaie și se mai lasă puţin la foc mic. După ce s-a copt, se lasă câteva minute la răcit, apoi se pudrează cu fulgi de cocos și se ornează cu frunze de mentă și ornamente de ciocolată de post.

Reţete de postReţete de post

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELOR

MorcovulMorcovul este o plantă fi e anuală (în special în zonele tropicale), fi e bienală (în principal, în zonele temperate). Este o plantă înaltă de 20-50 cm înălţime atunci când ajunge la maturitate, și ajunge la 120-150 cm înălţime atunci când înfl orește. Rădăcina este cărnoa-să, conică sau cilindrică, de 5-50 cm lungime și 2-5 cm diametru la bază. De obicei, rădăcina are culoare portocalie, care poate fi și violet, galbenă sau albă. Sunt cunoscute peste 100 de varietăţi de morcovi.

Benefi cii:Benefi cii:Iniţial, morcovul a fost cultivat în Asia Centra-

lă și ţările din Orientul Mijlociu, acum câteva mii de ani. Morcovii cultivaţi atunci erau diferiţi de cei cu care suntem noi obișnuiţi: aveau o culoa-re violetă, variind între culoarea pală a lavandei și cea intensă a vinetelor. Acest colorit se datora pigmenţilor de antocianin. Mai târziu, o varie-tate de morcovi galbeni au apărut în Aganistan, acesta transformându-se de-a lungul timpului în morcovul pe care-l cunoaștem noi astăzi. Ambele varietăţi de morcovi au fost adoptate de greci și romani pentru utilizarea lor în sco-puri medicinale.

În Europa, morcovii nu au fost populari până în Renaștere, fapt cauzat probabil de faptul că varietăţile timpurii aveau rădăcinile dure și fi -broase. Începutul secolului al XVII-lea îi găsește pe agricultorii din Europa cultivând mai multe varietăţi de morcovi, ajungând la un morcov portocaliu, cu o textură mult mai plăcută decât cea a predecesorilor săi.

Benefi ciile morcovului asupra sănătăţii Benefi ciile morcovului asupra sănătăţii sunt numeroase. Dintre acestea, sunt numeroase. Dintre acestea,

menţionăm:menţionăm:* Benefi ciile morcovului asupra vederiiBeta-carotenul ajută la protejarea vederii,

în special a vederii de noapte. După ce beta-carotenul este convertit în vitamina A în fi cat, călătorește spre retină, unde este transformat în rodopsină, un pigment necesar vederii de noapte. În plus, caracteristicile puternic antio-xidante ale beta-carotenului protejează împo-triva degenerării maculare și împotriva dezvol-tării cataractei senile, cea mai importantă cauză a orbirii la bătrâneţe.

* Efectele morcovului împotriva canceruluiMorcovii sunt cea mai importantă sursa de

caretonoide. O alimentaţie ce include un con-ţinut ridicat de caretonoide a fost corelată cu o scădere de 20% a incidenţei de cancer la sân apărut după menopauză și cu o scădere de 50% a incidenţei de cancer la vezică, cervical, de prostată, de colon, laringe și esofag. Pe lângă caretonoide, morcovul conţine un alt fi tonutri-ent important: falcarinol, care protejează împo-triva cancerului de colon.

* Benefi ciile morcovului asupra glicemieiConţinutul ridicat de caretonoide din morcovi

au un efect regulator asupra valorii glicemiei. * Benefi ciile morcovilor asupra plămânilorFumătorii sau cei care sunt expuși cu frec-

venţa fumului de ţigară, trebuie să adopte o alimentaţie bogată în vitamina A (cum este și morcovul) întrucât aceasta ar putea contracara efectele benzopyrenei – o substanţă cancerige-nă din ţigări.

Alte benefi cii ale morcovului:Alte benefi cii ale morcovului:Morcovii pot ameliora calitatea laptelui ma-

tern.Morcovii îmbunătăţesc modul în care arată

pielea, părul și unghiile.

Unul dintre accesoriile esenţiale ale sezonului rece este reprezentat de fulare, eșarfe și gulere. Pe lângă faptul că ne ţin de cald, acestea sunt chic, confortabile și pot oferi o notă aparte unei ţinute. Dacă anul trecut designerii au adus pe podium o mulţime de modele de fulare și eșar-fe, în sezonul rece 2011-2012 preferinţele acesto-ra s-au îndreptat către o gamă mult mai restrânsă de fulare. Iată care sunt principalele tendinţe în materie de fulare în iarna 2011-2012.

Fularele masive, circulareAcest model de fulare este fără îndo-

ială cel mai puternic trend în materie de accesorii din acest sezon. Fularele circulare, care se trag direct pe cap, sunt confortabile și au un aspect deo-sebit. Nuanţele mai deschise vor oferi un aer fresh ţinutei, în timp ce fulare-le în culori mai închise sunt perfecte pentru outfi turile mai elegante. Fula-

rele propuse sunt din lână, mohair sau alte materiale textile moi și pufoase sau chiar combină doua texturi diferi-te: lână cu blană sau detalii din piele.

Fulare din blană cu formă circularăAceeași tendinţă se păstrează și în

cazul gulerelor din blană. Acestea au fost văzute în majoritatea colecţiilor marilor case de modă, într-o varietate de dimensiuni și culori. Gulerele din blană, înfășurate în jurul gâtului, pot varia în funcţie de preferinţele fi ecă-rei persoane. Alege un model precum cel din colecţia Versasce, cu rol estetic mai mult decât practic sau unul masiv, precum cel din colecţia prezentată de Dior, care va oferi ţinutei un look spec-taculos, dar te va proteja și împotriva temperaturilor scăzute.

Gulerele din blană clasiceGulerele din blană au devenit must-

have încă de anul trecut, iar în acest sezon rămân în topul preferinţelor designerilor. Acestea arată minunat și, cu siguranţă, te fac să te simţi spec-taculos. Dacă preferi blana artifi cială, ai grija doar să alegi un guler dintr-un material de calitate, care să nu arate ieftin. O parte din creatorii de modă au preferat blana sintetică pentru co-lecţiile lor. Având în vedere aspectul elegant al gulerelor din blană, asor-tează-le la jachete sau paltoane chic sau chiar la rochii de seară.

Fularele tricotateFularele împletite au fost întotdeau-

na unul dintre accesoriile preferate pentru anotimpul rece și probabil așa vor rămâne și pe viitor. Evident, nici în acest sezon rece fularele croșetate nu puteau lipsi de pe podium. Secretul este simplu: sunt versatile, călduroase și arată bine în aproape orice outfi t. Designerii propun fulare lungi, dar nu excesiv, din materiale nu foarte groa-se, în nuanţe neutre sau, dimpotrivă, în culori foarte vii. Poartă-le pe deasu-pra hainelor, înfășurate o dată sau de mai multe ori în jurul gâtului.

Pentru ce culori optezi?

Fulare în nuanţe închiseÎn ceea ce privește culorile preferate

de designeri pentru fularele sezonului rece 2011-2012, acestea variază de la cele foarte închise, la cele pastel. Cele mai multe case de modă au optat pen-tru fulare în culori închise, de la clasi-cul negru, până la tonuri întunecate de verde, maro, violet sau bleumarin. Pe lângă faptul că sunt ușor de asor-tat la o gamă largă de ţinute, acestea oferă un plus de eleganţă oricărui ou-tfi t, mai ales dacă alegi un model de fular cu un aspect chic, din blană sau

cu detalii deosebite cum ar fi fundele din satin.

Gulerele din blană în culori pastelÎn contrast cu sobrietatea fularelor

în nuanţe închise, cele în culori pastel oferă luminozitate și un aer fresh ori-cărei ţinute. Cele mai multe gulere și fulare în nuanţe pastel sunt tot din bla-nă. Practic, nu se poartă atât de mult culorile naturale, cât cele colorate.

Fularele pastel se pretează la fel de bine în ţinutele elegante, cât și în cele smart casual, fi ind destul de ușor de încorporat în oricare stil vestimentar.

Ne dorim să avem buze fru-moase tot anul, indiferent de sezon, iar când buzele noastre sunt sănătoase ne simţim mai fericite, mai atrăgătoare și mai sigure pe noi

Un zâmbet larg spune: „Am o zi bună!”. Cu toate acestea, buzele noastre au o sensi-bilitate de 200 de ori mai mare decât cea a degetelor, iar diverși factori precum soare-le, anumite medicamente, frigul, vântul și aerul uscat le pot usca. Iar când acest lucru se întâmplă, un simplu zâmbet poate deve-ni dureros.

Producătorii de cosmetice îţi vin în ajutor cu balsamuri de buze care asigură protec-ţie, hidratare și îngrijire de lungă durată. Le poţi folosi zilnic, ori de câte ori ieși afară în frig, sau înainte de aplicarea rujului, care astfel va arăta mai uniform și mai cremos și va avea rezistenţă mai mare.

Complexul de vitamine din balsamuri și glos-suri ajută la protejarea pielii delicate a buzelor împotriva radicalilor liberi din mediul înconju-rător, în timp ce factorul de protecţie solară îţi apără buzele de razele nocive ale soarelui. Fără

acest mic ajutor secret, nu poţi păstra buzele hi-dratate și sănătoase.

Dacă ești adepta culorii, atunci optează pen-tru rujuri hidratante, și nu mate. Ţi-e greu să te decizi? Atunci alege-ţi culoarea rujului în funcţie de starea de spirit. Dacă te simţi dulce ca o bom-boană, alege o nuanţă de roz sau mov. Te simţi

îndrăzneaţă? Atunci fă o declaraţie pur-tând roșu sau un corai vioi. Iar dacă te afl i într-o dispoziţie clasică, pariază pe nude sofi sticat sau pe burgundy.

Câteva sfaturi pentru un zâmbet perfect

O dată pe săptămână buzele tale au ne-voie de exfoliere. Masează delicat buzele cu apă călduţă și cu o periuţă de dinţi pen-tru a activa circulaţia sângelui, a îndepărta pielea moartă și a înmuia buzele. Aplică apoi un balsam de buze sau o cremă hră-nitoare.

Mușcatul buzelor poate fi atrăgător, dar nu-ţi recomandăm să faci asta prea des dacă îţi dorești să ai buze frumoase și cati-felate. Saliva usucă buzele.

O infuzie săptămânală cu mușeţel hidra-tează nu doar tenul, ci și buzele. Fierbe apa,

adaugă câteva fl ori de mușeţel și lasă-le câteva minute; apoi pune un prosop pe cap și inhalea-ză vaporii timp de 5-10 minute. Acest tratament este cu atât mai efi cient în sezonul rece, când pielea și buzele noastre au nevoie de și mai mul-tă hidratare.

Revistafelicia.ro

STUDIU

Oamenii fericiţi acasă sunt mai fericiţi şi la serviciu

Un studiu recent, realizat de specialiș-tii de la Universitatea Kingstone din Londra, a demonstrat că există o legătură între satis-facţia profesională și cea resimţită în sânul propriului cămin, in-formează Daily Mail. Persoanele obsedate de muncă, așa-numiţii “workaholici”, se amăgesc singuri atunci când afi rmă că munca este pentru ei o evadare din viaţa nefericită pe care o au acasă. Cerce-tătorii au ajuns la concluzia că pe cât de fericit este un om în viaţa personală, tot atât de satisfăcut va fi și în viaţa profesională.

“Viaţa personală și cea profesională sunt corelate. Fericirea de acasă infl uenţează fericirea de la locul de muncă și invers”, afi rmă profesorul Yannis Georgellis, de la Universitatea Kingston din Lon-dra, cea care a condus cercetarea. “Cu toate că există în mod clar un efect de scurgere a efectelor dintr-o zonă în alta, nu există nici o do-vadă pertinentă a faptului că oamenii care se simt nefericiţi acasă, vor reuși să umple golurile prin muncă”, adaugă specialistul.

Studiul a fost realizat pe aproximativ 10000 de subiecţi din 30 din toată Europa și a dus la concluzia că în statele dezvoltate există legătură aproape insesizabilă între împlinirile pe plan profesional și cele de pe plan personal. Această corelaţie se manifestă mai pu-ternic doar în cazul persoanelor celibatare sau care au fost căsă-torite, dar au rămas fără partener de viaţă. De asemenea, această legătură este mai pregnantă în statele mai slab dezvoltate, cele est-europene. Profesorul Georgellis a adăugat “împlinirea pe plan pro-fesional devine și mai puţin relevantă în cazul femeilor care devin mame, întrucât priorităţile lor se schimbă. De asemenea, raportul se schimbă din nou atunci când copiii lor cresc și cele mai multe femei își reiau munca, pentru a-și putea susţine fi nanciar odraslele la adolescenţă”.

Gandul.info

MODĂ

Iată ce fulare să porţi în sezonul rece 2011-2012

FRUMUSEŢE

Nu lăsa sezonul rece să-ţi afecteze zâmbetul

ŞTIAŢI CĂ…

Excesul de paracetamol poate fi fatal

Cercetătorii de la Universitatea din Ediburgh avertizează că su-pradozele de paracetamol pot fi fatale, informează Green Report. Supradoza, spun specialiștii, în-seamnă chiar și câteva pastile lua-te zilnic sau în mod repetat.

Un studiu publicat de British Journal of Clinical Pharmacology arată că pacienţii pot ajunge la spital fără să-și dea seama de mo-tivul pentru care se simt rău. De asemenea, cei care iau supradoze în mod repetat se afl ă într-un pericol mai mare decât cei care iau o singură doză de paracetamol.

În plus, supradozele de paracetamol pot afecta funcţiile fi catului și creierului și este foarte posibil ca cei afectaţi să necesite dializă de rinichi sau să experimenteze probleme de respiraţie.

„Nu este vorba despre administrarea unei doze masive într-un anumit moment, așa cum iau cei care încearcă să se sinucidă, însă de-a lungul vremii pagubele se adună, iar efectele pot fi fatale”, a declarat Dr Kenneth Simpson, unul din medicii participanţi la stu-diu.

”Atunci când paracetamolul nu ajută la alinarea durerii, nu tre-buie mărită doza, ci trebuie consultat farmacistul pentru un trata-ment alternativ sau cerut sfatul cuiva care poate ajuta în a detecta cauza durerii”, explică profesorul Roger Knaggs de la Societatea Farmaceutică Regală.

Studiile cercetătorilor de la King’s College Londra și Universita-tea Lund din Suedia au descoperit cum funcţionează paracetamo-lul, ceea ce ar deschide calea spre găsirea altor molecule ce acţio-nează în mod similar.

9 DECEMBRIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documen-tar. “Euromaxx”. 7.15

Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.30 Legendele muzicii. 9.05 Descoperă Mol-dova. 9.10 Documentar. “Lumea animalelor”. 10.00 Ring Star. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30 La datorie. 12.00, 4.20 Portrete în timp. Boris Bolea, maestru în artă. 12.30 Natura în obiec-tiv. 13.00, 18.40 Respiro. 13.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 14.00, 2.15 Baș-tina. Magazin agricol. 14.45 Compozitoarea Maria Stoianov. Serată de creaţie. Partea a II-a. 16.00 Documentar. “Artă și mit”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 Vedete la bis. 21.25 Săptămâna sportivă. 22.00 Documen-tar. “Marica”. 23.15, 5.50 Concert festiv de Ziua Poliţiei Naţionale. 0.25 Documentar. “Cultura ceaiului în munţii Wuyshan”. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 4.10 Noi și lumea. 5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 12.30 Plasa de stele. Reluare 13.40 Concert 15.00

Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 20 - 23 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stra-tan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor. Decizia 7 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emi-siune de sinteză. Reluare 4.00 Concert

05:30 Poveștiri adevăra-te (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (ro-

mance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru tot-deauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva saptamanii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (două episoade) (AP) (roman-ce) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 02:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:45 ACASĂ în bucătărie (r) 03:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Poves-tiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani - Moș Crăciun există!

11:00 Film: De pază de Crăciun - Un câine pus pe treabă (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Te-leshopping 14:15 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Iron Man - Omul de oţel 23:00 Film: Ultimele dorinţe 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Apropo Tv (r) 02:30 Film: Iron Man - Omul de oţel (r) 04:30 Film: Ultimele dorinţe (r) 05:15 Lecţia de prim ajutor (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 Алексей Булдаков. Ну вы, блин, даете!” 07:05

Приключенческий фильм “Отряд особого назначения” 08:20 Смак 08:50 Армейский магазин 09:20 Здоровье 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Непутевые заметки с Дмитрием Крыловым 10:45 Пока все дома 11:30 Фазенда 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confi dențe» 13:15 Республика Казахстан. Куда приводят мечты 13:45 Специальное задание 15:00 Евгения Добровольская, Валерий Николаев в фильме «Умница, красавица» 16:50 Юрий Никулин, Евгений Евстигнеев в комедии «Старики-разбойники» 18:30 «Re-plica” 20:00 “Vrei să fi i Milionar?” 21:00 “Sin-teza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 Большая разница 23:50 Премьера сезона. “Красная звезда” 01:00 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная России - Сборная Чехии 02:45 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 03:15 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная Швеции - Сборная Финляндии

7 . 0 0 F i i părinte, fii d e ș t e p t !

7.25 Profesorul trăsnit. 8.10 Bebe magia. 8.35, 22.15 În grădina Danei. 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.30 Spectacol de circ in-ternaţional. 15.00 Zoo Show. 16.00 La toată casa-i lumină! 17.00, 0.45 Dănutz S.R.L. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 6.15 TVR-55. 19.45 Sport. 21.00 Distractis Show. 21.35 O dată’n viaţă. 23.45 Garantat 100%. 2.35 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credin-ţei. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:29 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:56 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - GRE-NADINE ET MENTALO 10:13 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:18 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:26 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:34 TiVi-5MONDE - LES DALTON 10:42 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:07 TiVi5MONDE - LE PETIT PRINCE 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:09 LE CODE CHASTENAY 12:34 LES GAR-DIENS DE LA FORÊT 13:00 FLASH INFO 13:04 RIDING ZONE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:29 FLASH INFO 16:31 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 VU DU CIEL 20:51 FLASH INFO 21:04 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE GORILLE VOUS SALUE BIEN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:46 NANNERL, LA SOEUR DE MOZART 2:42 KIOSQUE 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE TUNNEL

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Russkii mir. 6.40 Res-

piro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Gagauz ogea. 14.05 Moldovenii de pretutindeni. 14.35 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 16.15 Erudit-cafe. 17.40 Stop discrimina-rea. 18.00, 1.15 Vector european. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.05 Reporterul de gardă. 22.35, 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.05 Desco-peră Moldova. 1.45 Music Mania. 3.50 La curţile dorului. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu

11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 22 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 23 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Îmbrăţișări pătima-șe (r) (AP) (romance) 07:30

Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teles-hopping 09:45 Film serial: Împreună pentru tot-deauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri ade-vărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl acari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emi-siune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:30 Doam-ne de poveste (r) 03:15 ACASĂ în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se în-tâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Juno (r) Moș

Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun există! 14:00 Film: Crăciun în noiembrie - Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4139 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.23, 24 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fotbal Europa League (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе у тро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка

09:45 Жить здорово! 10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 Человек и закон с Алексеем Пимановым 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная России - Сборная Финляндии. В перерыве - Ночные новости 02:20 “Primele știri” (rom) (R) 02:50 Кевин Костнер, Энтони Куинн в приключенческом фильме “Месть”

7.00 Telejur-nal matinal. 8.00, 4.35,

6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTU-NĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Omul și timpul. 12.20, 17.50 0.00, 2.55 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.10 Sport. 1.15 ÎnTrecerea anilor. 4.15 Garantat 100%. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 MEDITERRANEO 10:03 FLASH INFO 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:33 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 L’ÉPICERIE 13:30 JACQUES CHANCEL, AUTOPORTRAIT (DES AUTRES) 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE SANGLOT DES ANGES 16:31 FLASH INFO 16:33 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPI-ON 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 QUAND L’AMOUR S’EMMÊLE 21:09 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 NANNERL, LA SOEUR DE MOZART 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:52 DOCUMENTAIRE 2:46 QUESTIONS À LA UNE 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PROFESSION BOURREAU

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Gagauz ogea. 6.40,

12.45, 22.45, 5.10 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Documentar. “CNAM. Salubritatea mediului ambiant”. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Cuvintele Credinţei. 14.20 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 16.00, 5.20 Dor. Iurie Sadovnic, cantautor. 60 de ani de la naștere. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.45 Picături de “Dor”. 18.00 Russkii mir. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Moldovenii de pretutindeni. 23.15, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40

Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 21 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 22 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

0 5 : 3 0 P o v e s t i r i adevărate(r) (AP) (drama) 06:30 Film serial: Îmbră-ţișări pătimașe (r) (AP)

(romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împre-ună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACA-SĂ 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioa-na Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl acari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (roman-ce) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 ACASĂ în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Păcatele

trecutului, partea I - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) - Moș Crăciun există! 14:00 Film: Juno - Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4138 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 Fotbal Europa League 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.22 anul III 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fotbal Europa League (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 Среда обитания. “Ноль калорий” 00:15 “Pri-mele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Городские пижоны “Убийство” 01:40 “Primele știri” (rom) (R) 02:10 Полина Кутепова в фильме “Орел и решка” 04:05 Давай поженимся!


4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Seri-al. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Judecă tu! 12.20, 19.20 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.10 Sport. 0.55 Interes general. 1.25 La vie en rose. 2.10 Cu ochii’n patru. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.


NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMA-TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 WARI 10:03 FLASH INFO 10:05 MAGAZINE 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN VOYAGE ! 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LES PORTES DE LA NUIT 16:49 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE SANGLOT DES ANGES 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MON-DE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 SUITE NOIRE 1:52 SUITE NOIRE 2:53 TEMPS PRÉSENT 3:46 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 UNE VIE SANS ELKIN

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Dom-

nitza Lanitou Kavounidou”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Documentar. “CNAM. Alimentaţia corectă”. 10.30 Documentar. “Drumeţii”. 11.00 Moldova în direct. 12.00, 5.30 La datorie. 12.20 Documentar. “Acceptare”. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Accente economice. 14.05 Cinemateca universa-lă. 14.20 Serial. “LEONE” (Italia). 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.40, 5.10 Picături de “Dor”. 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Serial. “A DOUA ȘAN-SĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Film de scurt metraj. “TĂLPILE VERZI” (“Moldova-fi lm”, 1987). 22.50, 1.05 Descoperă Moldova. 23.15, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). Episodul 1. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 La curţile dorului. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia

2010. Ep. 20 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 21 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

05:30 Povestiri adevărate(r) (AP) (drama) 06:30 Film se-rial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:30

Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Te-leshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Te-leshopping 14:15 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl acari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 ACASĂ în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Comoara

din Damasc, partea I - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun există! 14:00 Film: Mai e mult până ajungem? (r) - Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4137 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Vocea României 00:15 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.21, anul III 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Vocea României (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 “Владимир Высоцкий. Так оставьте ненужные споры...” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 На ночь глядя 01:30 Городские пижоны “Terra Nova” 02:15 “Primele știri” (rom) (R) 02:45 Остросюжетный фильм “В тылу врага: Колумбия” 04:15 Участковый детектив


4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Prim plan. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALA-TULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 TVR-55. 19.45, 3.05 Sport. 1.55 Replay. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.


JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:03 FLASH INFO 10:06 L’ÉPICERIE 10:33 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURIS-ME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 SUR LA ROUTE DE MALABAR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 FORTUNES 15:54 FORTUNES 16:43 FLASH INFO 17:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CONTRE-ENQUÊTE 20:56 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 QUAND L’AMOUR S’EMMÊLE 23:31 LA GRANDE SOIF 0:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 THALASSA 2:42 LE POINT 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF 4:30 LA GRANDE SOIF

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Cinemateca universală. 6.25 Minise-

rial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 2.15 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Casa mea. 11.30, 1.15 Dor. Dumitru Matcovschi. Poet, academician, dramaturg. 12.00 Film. “MOARA” (“Telefi lm-Chișinău”, 1990). 13.05 Documen-tar. “Artă și mit”. 13.35 Compozitoarea Maria Stoianov. Serată de creaţie. Partea I. 15.10 Documentar. “Lumea animalelor”. 16.00 Docu-mentar. “Eurobox”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.40, 1.45, 18.45 Respiro. 18.00 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 O seară în familie. 21.25, 4.10 Fes-tivalul de romanţe “Crizantema de Aur 2011”. Concurs de creaţie. 22.30 Documentar. “Arts 21”. 23.15, 0.10 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia). 1.00 Descoperă Moldova. 2.45 Muzic Mania. 5.10 Fii tânăr! 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.50 Next Top

Model by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Pro-dus autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 X Factor. Gala 7 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Îmbrăţișări păti-mașe (r) (AP) (romance)

07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teles-hopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (ro-mance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (două episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 ACASĂ în bucătărie (r) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Teles-hopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? Lecţia de prim ajutor

- Moș Crăciun există! 11:00 AutoExpert cu An-drei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) - Moș Crăciun există! 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: De pază de Crăciun - Un câine pus pe treabă - Moș Crăciun există! 15:30 Teleshopping 15:45 Vocea Româ-niei (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Norbit 22:45 Film: Crimă contra cronometru 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Norbit (r) 02:45 Film: Crimă contra cronometru (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 Андрей Мягков в комедии “ П охо ж д е н и я зу б н о го

врача” 07:25 Фильм “Али-Баба и сорок разбойников” 08:25 Играй, гармонь любимая! 09:00 Умницы и умники 09:45 Слово пастыря 10:00 Новости 10:15 “Te-leshopping” 10:30 Смак 11:05 Владимир Высоцкий. Так оставьте ненужные споры...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Галина Польских, Фрунзик Мкртчян в комедии “Суета сует” 13:40 Ералаш 14:10 Евгения Добровольская, Валерий Николаев в фильме “Умница, красавица” 16:00 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная России - Сборная Швеции. В перерыве - Новости (с субтитрами) 18:10 Все хиты “Юмор FM” на Первом 19:20 Болеро 21:00 “Prime-le știri” (rom) 21:20 Время 21:40 “DA sau NU” 22:55 Премьера. Ксения Раппопорт, Федор Бондарчук в фильме “Два дня” 00:30 Прожекторперисхилтон 01:05 Что? Где? Когда? 02:05 “Primele știri” (rom) (R) 02:20 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная Чехии - Сборная Финляндии 04:00 Дэниел Дэй-Льюис в фильме “Во имя отца”

7.00 Teleenciclopedia. 8.10 Bebe magia. 9.00 - 13.10 Se-rial. “DONA B A R B A -RA” (SUA,

2008). 13.10 Fii părinte, fii deștept! 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.30 Profesorul trăsnit. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fi i milionar?” 17.00 Tema săptămânii. 18.05 Tezaur folcloric. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 6.15 TVR-55. 19.45, 3.00 Sport. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Dănutz S.R.L. 1.40 Ca la carte. 2.30 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.


NAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 AFRIQUE PRESSE 7:52 DES HOMMES ET DES BÊTES 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOUR-NAL 9:36 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:03 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:13 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:18 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:27 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:36 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:44 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:07 TiVi5MONDE - LE PETIT PRINCE 11:33 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 MAGAZINE 13:30 36,9° 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:55 LES BOYS 16:17 LES BOYS 16:39 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPI-ON 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABA-DA 1:40 NOUVO 1:59 STUDIO 12 2:56 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 J’Y SUIS, J’Y RESTE !

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Ediţie specială. Ale-gerea Președintelui Republicii Moldova. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Russkii mir. 14.05, 17.40 Respiro. 14.20 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 16.00 Documentar. “Global 3000”. 16.30 Vector european. 18.00 Accente economice. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.25 Se-rial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.05 Descoperă Moldova. 1.10 Pagini de creaţie. Pictură. 1.25 Musorgski-Ra-vel. “Tablouri dintr-o expoziţie”. 3.50 La curţile dorului. 5.10 F.Durrenmatt. “Alter-Ego”. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fi ul meu

11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 19 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Produs autohton 22.00 În puii mei 23.00 Fără măști 23.40 Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (roman-

ce) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împre-ună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul epi-sod) 12:15 Teleshopping 12:45 Film serial: Le-gământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) (primul episod) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (roman-ce) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl acari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ 00:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 ACASĂ în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Crăciun în

noiembrie (r) - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv - Moș Crăciun există! 14:00 Film: Vacanţă de Crăciun 2 Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4140 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Vocea României (r) 03:30 Film: Urmărire pe autostradă (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка

09:45 Жить здорово! 10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:45 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 16:45 Жди меня 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Поле чудес 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера. Государственному Кремлевскому дворцу - 50 лет! Юбилейный концерт 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 Рене Зельвегер, Хью Грант, Колин Ферт в комедии “Дневник Бриджит Джонс” 02:10 “Primele știri” (rom) (R) 02:40 Мэрилин Монро в комедии “Зуд седьмого года” 04:20 Олег Басилашвили в фильме “Яды, или Всемирная история отравлений”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00,

0.00 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informa-ţional. 11.25, 17.50, 19.20 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 13.00, 2.00 Judecă tu! 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.10 Sport. 4.15 Nocturne. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.15 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României.


JOURNAL 5:30 PRENEZ L’AIR ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 COULEURS OUTREMERS 10:03 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:33 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:30 VU DU CIEL 14:30 LE JO-URNAL DE LA RTBF 15:00 QUAND L’AMOUR S’EMMÊLE 16:32 FLASH INFO 16:34 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:07 FLASH INFO 21:09 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTUNES 22:53 FORTUNES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LE SANGLOT DES ANGES 2:39 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOUR-NAL 3:56 LE PASSAGE DE MARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin

agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY” (Marea Britanie). 13.35, 5.20 Săptămâ-na sportivă. 14.05, 1.15 Cultura azi. 14.50 Film. “COMOARA LUI BUTCH CASSIDY” (SUA, 2006). 16.20 Cinemateca universală. 16.35 Magazinele UEFA. 17.45 Magazinul copiilor. 18.15 Videoteca copiilor. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 ARTelier. Mihail Grecu. 22.45, 5.10 Respiro. 23.15, 0.10 Serial. “LEONE” (Italia). 1.05 Descoperă Moldova. 3.50 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura pre-sei 11.15 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 19 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 20 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

05:30 Film serial: Amor Real (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (r) (AP)

(romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (Abrazame muy fuerte) (AP) (romance) primul episod 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dra-ma) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl acari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovela romaneasca: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ 00:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:30 Doam-ne de poveste (r) 03:15 ACASĂ în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se în-tâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Ce se întâmplă,

doctore? (r) Lecţia de prim ajutor (r) 10:45 Pro-motor (r) 11:30 Serial: Zâmbete într-o pastilă, ep.1 - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teles-hopping - Moș Crăciun există! 14:00 Apropo TV (r) 15:00 România, te iubesc! (r) - Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4136 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.20, anul III 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Promotor (r) 01:45 Apropo TV (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15

Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 «Teleshopping» 11:05 Модный приговор 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 Судьба на выбор 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Познер 01:20 Ночные новости 01:30 Городские пижоны “Форс-мажоры” 02:10 “Primele știri” (rom) (R) 02:40 Ирина Купченко, Олег Янковский в фильме “Поворот” 04:10 Давай поженимся!


6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTU-NĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Așteaptă-mă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50, 19.30, 1.30 TVR-55. 19.45, 3.10 Sport. 0.00 Teleenciclopedia. 0.30 Nocturne. 2.20 Prim plan. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.


JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:01 INTERNATI-ONALES 6:23 INTERNATIONALES 6:47 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMA-TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 AFRIQUE PRESSE 10:03 FLASH INFO 10:06 EN VOYAGE ! 10:33 ÇA DÉMÉNAGE 11:00 FLASH INFO 11:02 PRENEZ L’AIR ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 MARVEL 14, LES SUPER-HÉROS CONTRE LA CENSURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE DIABLE ET LA RÉPUBLIQUE 16:32 FLASH INFO 16:34 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 FORTUNES 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 20:22 FOR-TUNES 21:11 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 NUMBER ONE 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF 4:25 LA GRANDE SOIF

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 16 DECEMBRIE 17 DECEMBRIE 18 DECEMBRIE 15 DECEMBRIE 12 DECEMBRIE 13 DECEMBRIE Luni 14 DECEMBRIE

Miercuri

9 DECEMBRIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Mă bucur tare mult că avem posibilitatea să discutăm. Probabil, mulţi dintre priete-nii tăi de la PPCD sunt foar-te curioși să afl e ce mai face Titi... Acest diminutiv a prins rădăcini puternice. Cum a fost activitatea ta cu PPCD și NG?

- Acesta e punctul meu sensi-bil. Îmi amintesc cu drag. Plâng când îmi revin în memorie toate momentele deosebite pe care le-am petrecut cu prietenii mei. Chiar dacă sunt departe, nu uit nici pentru o clipă oamenii dragi de la partid.

- Cum a început activitatea ta cu Noua Generaţie?

- Am început să activez la nivel local, în orașul meu natal, Cimișlia. Coordonam diverse activităţi din cadrul organizaţiei, organizam tinerii la proteste în 2002, mă ocupam de pregătirea concertelor, seratelor, campanii-lor electorale…

- Ai amintit de protestele din 2002. Cum a fost? Presupun că te-au marcat.

- Cu siguranţă. ORAȘUL LI-BERTĂŢII a fost felul meu de a fi pentru câteva luni. Am învăţat că dacă ai un pahar de ceai, ne-apărat trebuie să-i dai și celui de lângă tine; dacă ai un cartof, să-l împarţi cu cel de-alături. Da, au fost momente complicate, dar anume acestea au legat prietenii pentru o viaţă. Am învăţat să

manifestăm solidaritate, să ne ajutăm reciproc.

Doar astfel vom reuși să armo-nizăm societatea în care trăim. Nu am încetat nici astăzi să mani-fest bunăvoinţă. Încerc să ajut cu ce pot. Asta îmi dă speranţă.

- Care a fost momentul din

timpul protestelor care îţi re-

vine mai des în memorie?

- Parcă e aevea și acum. S-a stins lumina. Noi, acolo în stradă, eram o groază de lume. O liniște și o calmitate de nedescris. Îmi amintesc că recitam poezii. Pe rând. Exista un acord spiritual și o armonie între noi care ne de-pășea. Aveai impresia că-s doar doi oameni în piaţă, chiar dacă, în realitate, era foarte multă lume. Da. De fi ecare dată plâng. E de neuitat pentru mine.

- În afară de proteste, în ce

mai consta activitatea ta la

NG?

- Păi, făceam multe activităţi. Ah, nostalgia asta... Mie îmi plăcea să organizez concerte, să promo-vez tinerele noastre talente. Eram responsabilă de departamentul cultură. Foarte interesant. Oameni deosebiţi, talentaţi, atmosferă bună…Acest lucru era cumva motivat și de visul meu, care sper că încă se va realiza: vreau să mă întorc în ţară și să moderez propria mea emisiune televizată, Titishow. Nu-mi place să fi u omul din umbră, vreau să influenţez direct mediul în care trăiesc.

- Intuiesc că îţi lipsesc foarte multe la Niţa, chiar dacă, în aparenţă, ai impresia că aici nu ai mai avea nevoie de nimic.

- Da, în aparenţă. Realitatea e cu totul alta. Peste hotare mi-am dat seama că ceea ce făceam la partid era modul meu de a trăi, un modus vivendi. Se zice că adevărata valoare a lucrurilor o percepi doar atunci când te lipsești de ele. Îmi amintesc că eram în Italia în perioada sărbă-torilor de Crăciun. Acolo, o at-mosferă foarte frumoasă: lumea era fericită, veselă, îmbrăcată de sărbătoare… Pentru mine, întrucât obișnuiam să sărbăto-resc Crăciunul cu prietenii și cu familia mea, era dramatic. Îmi amintesc că i-am scris domnului Iurie Roșca. Eram dezolată. Îmi lipseau grozav prietenii de la partid. Și acum ţin minte ultimele cuvinte din scrisoarea de răspuns a domnului Roșca:

„Dragă Titi, Gândește-te că este o perioadă

din viaţă pe care trebuie s-o treci. Tu nu ai plecat pe-o veșnicie. Ușa pentru tine la partid este întot-deauna deschisă. Noi te așteptăm cu drag oricând.” Am plâns ca un copil, dar asta m-a încurajat și mi-a dat speranţă că totul va fi bine, că am familia și prietenii la care mă pot întoarce oricând. Aici sunt doar pentru o perioadă.

Îmi amintesc momentul când am revenit în ţara după un an și jumătate. Când a aterizat avionul la Chișinău, toată lumea bătea din palme. Toţi erau copleșiţi de emoţii pozitive. Așa e de fi ecare dată.

Afl ându-te în străinătate, ob-servi cât de săracă e Moldova, cât de multe ar trebui să se schimbe. Păcat. Noi nu merităm sărăcia asta.

- În ultimii ani, tinerii pleacă peste hotare într-un număr foarte mare. Ei aleg o altă soartă. Doresc să se realizeze printre străini.

- Da, și eu înainte priveam plecarea ca pe o alternativă, ca pe ceva normal, întrucât în ţară e foarte greu să câștigi bani. Dar

ce e de făcut cu partea spiritua-lă? Acum, fi ind departe de casă, opinia mea s-a schimbat. Sufăr foarte mult. În străinătate ești un nimeni, nu ai parte de căldură și de înţelegere. Simt un gol imens. Simt că nu sunt înţeleasă, liniș-tită, iubită așa cum eram acasă. Iată că apare și justeţea versului: „Mai mică-i pâinea, dar mai gus-toasă-i în ţara mea cu pomi și vii”. Vreau să mă întorc acasă. Iubesc Moldova mea din toată inima.

Am mai mulţi prieteni care au plecat în Canada. Nimeni dintre ei nu e împlinit. Regret că foarte multe evenimente trec pe lângă mine. Doar de pe internet afl u câte ceva despre ţara mea. Am plâns pe 7 aprilie 2009. Am rămas șocată că tinerii și-au bătut joc de instituţiile statului. Ei ar trebui să construiască, nu să distrugă.

Totodată, îmi dau seama că părinţii mei sunt în vârsta. Ei acum au cea mai mare nevoie de mine. Dar eu nu le sunt alături… Mi se rupe inima. Nu-mi voi ierta niciodată dacă li se va întâmpla ceva și eu nu voi fi alături.

- Îţi este dor de ceva în mod special?

- Colţunași ca în Moldova nu se fac nicăieri. Asta e sigur. Mi-e dor de tradiţiile, de sărbătorile noastre, care sunt deosebite. Eu de trei ani nu am văzut zăpadă. Am primit un Om de zăpadă pe una din reţelele de socializare. M-a emoţionat profund. Mi-e dor s-o văd pe mama făcând plăcinte, să ascult colinde, urături. Am pierdut o parte din mine.

Dacă nu ai toate acestea, fru-museţea și peisajele de aici devin plictisitoare și fără sens. Nu-ţi pare nimic deosebit.

- Ai o familie frumoasă. Am

observat că soţul tău este

foarte grijuliu cu tine.

- Într-adevăr, am un soţ pe care-l iubesc foarte mult: mă ajută și mă susţine în toate, mă înţelege, mă susţine așa cum sunt eu, cu fiţe, pretenţioasă, capricioasă.

- Cum s-a schimbat viaţa

voastră de când a apărut pe

lume Nichita?

- Nichita a fost foarte dorit și așteptat. Eu mă gândeam că dacă nu am un copil timp de 2 ani, voi

înfi a unul. Însă Dumnezeu mi l-a dat pe-al meu. Acum am intrat în rol de mămică și tătic. Suntem foarte fericiţi. E lumina ochilor noștri. Păcat că cei de acasă nu ne pot fi părtași la bucuria noastră.

- Ai prieteni aici? Ce obișnu-iești să faci în timpul liber?

- Aici socializez foarte puţin. Asta e marea problemă. Cumătrii Ina și Savelie Mihai sunt cei mai apropiaţi. În rest, îmi place să merg pe malul mării și să medi-tez. E relaxant. Mai scriu și poezii. Mi-e dor sincer de ţara mea: Mai dulce-i lacrima/În Moldova mea frumoasă.

- Vreţi să vă întoarceţi acasă, așa am înţeles. Cât timp vă mai gândiţi să staţi aici?

- Da, cu siguranţă că ne întoar-cem. Însă nu va fi posibil decât peste trei ani. Mai rezistăm noi. Asta e. Trebuie să fi m puternici. Eu cred în viitorul Republicii Moldova, însă acesta depinde în mare măsură de noi. Așa că TREBUIE să ne întoarcem acasă. E datoria noastră.

Lucia CUJBĂ, FLUX, Niţa, Franţa

Cursuri particulare de tobeBaterist profesion-

ist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la bat-erii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559Contacte: 022566791; 079007559

BerbecDouă sunt impulsurile în această perioa-dă: simţul practic și dorinţa de a armoni-za relaţiile în colectivul de la muncă. Sun-teţi în pană de idei în ambele probleme.TaurMare parte a acestei perioade veţi reuși să vă menţineţi optimismul. Când adi-erea de speranţă dispare, rămâneţi faţă în faţă cu problemele la dimensiunile lor reale.GemeniO neliniște fără obiect vă străbate gân-durile. Până când veţi decide să renun-ţaţi la ea, veţi cerceta să vedeţi de unde vine și veţi ajunge la același rezultat.RacPăstraţi surpriza pentru o altă ocazie, iar acum vă arătaţi dezamăgirea legată de un proiect care nu merge. Există și vești bune, dar parcă nu vă vine să credeţi.LeuCeva vă pune pe gânduri, mai ales în comportamentul celor cu care faceţi afa-ceri. Ceea ce aţi crezut despre unul dintre parteneri este departe de adevăr.FecioarăVă susţineţi punctul de vedere la o întâl-nire. Vă simţiţi protejaţi de faptul că în-cercaţi să preveniţi complicaţiile de la serviciu și căutaţi soluţii alternative.BalanţăPerioada începe cu dorinţa de a vă ocupa de cei dragi, de a le vedea împlinite mă-car unele dintre dorinţele importante.ScorpionSunteţi practici și bine organizaţi, ceea ce vă ajută să evitaţi risipa de resurse. În plus, primiţi un răspuns pentru o colabo-rare, dar nu e cel așteptat!SăgetătorDestul de grea orientarea acum. Aveţi șansa de a descoperi o problemă de să-nătate sau de a obţine informaţii despre un proiect de serviciu.CapricornSăptămâna ce urmează se anunţă seni-nă, cu o grijă specială de a vă exprima sentimentele faţă de cei dragi. Proble-mele apar în momentul în care e nevoie de anumite cheltuieli.VărsătorFără să faceţi vreun efort, vă treziţi într-un confl ict cu familia, de la o vorbă ros-tită din neatenţie sau de la o propunere care atinge un punct sensibil.PeştiO rudă apropiată vă face o surpriză. Își dă acordul pentru o deplasare care vă în-cântă ori își anunţă prezenţa la un eveni-ment din viaţa voastră.

9-16 decembrie9-16 decembrie

GENERAŢIA 2002

Tatiana Potângă: „Mai mică-i pâinea, dar Tatiana Potângă: „Mai mică-i pâinea, dar mai gustoasă-i în ţara mea cu pomi şi vii”mai gustoasă-i în ţara mea cu pomi şi vii”

În Niţa, Franţa, e o atmosferă deosebită. Plin de turiști, orașul impresionează, îţi oferă imagini superbe, te fascinează, pur și simplu. În acest loc exotic, cu marea și munţii alături, o bună prie-tenă de-a noastră, Tatiana Potângă, trăiește cu soţul său de vreo câţiva ani.

Deschisă și foarte sociabilă, Titi - așa cum s-au obișnuit majoritatea dintre prieteni să-i spună, e tânăra care a fost sufl etul Noii Generaţii mai mult timp. Energică, mereu pusă pe glume, pozitivă, Titi a noastră e reprezentanta GENERAŢIEI 2002. Am fost curioasă să afl u dacă tânăra familie și-a găsit fericirea în acest loc minunat și dacă a reușit să se integreze în noua comunitate.

ESC JUNIOR

Lerica a câştigat simpatia publicului european, clasându-se pe locul şase la Eurovision

Sâmbătă, 3 decembrie, la Comple-xul sportiv „Karen Demirch-yan” din Yerevan, Armenia, s-a desfă-șurat ediţia din 2011 a Concursului Eurovision Song Contest Junior, la care au partici-pat concurenţi din 13 ţări.

Georgia a devenit marea învingătoare a competiţiei, formaţia Candy, creată special pentru acest concurs, a acumulat cel mai mare punctaj – 108 și a concurat pentru premiul I cu reprezentanţii Belarusului și Olandei. Și to-tuși, piesa care a răsunat de două ori în cadrul concursului televizat, care a durat două ore, a fost „Candy Music”, cea a Georgiei.

Pe locul doi s-a situat Olanda, iar pe locul trei - Bela-rus. Reprezentanta Republicii Moldova, Lerica (Valeria Engalâceva), 13 ani, cu piesa “No, no”, scrisă de Eugen Doibani, a acumulat 78 de puncte și s-a plasat pe locul șase. Punctele oferite interpretei din țara noastră s-au repartizat precum urmează: Bulgaria - 10 puncte, Be-larus – 8 puncte, Ucraina – 7 puncte, Rusia, Macedonia și Armenia – câte 6 puncte, Belgia – 5 puncte, Georgia, Letonia, Suedia și Olanda ne-au oferit câte 4 puncte, iar Lituania – 2 puncte.

Următoarea ediție a concursului va avea loc în Olanda. Ediţia din acest an s-a desfășurat pentru prima dată în ţara de origine a câștigătorului ediţiei precedente – Ar-menia. În 2010, trofeul a fost obţinut de reprezentantul acestei ţări, Vladimir Arzumanyan. Spre deosebire de concursul seniorilor, următoarea ediţie a competiţiei Eurovision Song Contest Junior nu se va desfășura în ţara pe care o reprezintă învingătorul festivalului european de muzică.

Interpretul Cătălin Josan își surprinde din nou fa-nii. Videoclipurile cântăreţului au trecut testul Music Evolution Revolution, numit și Vevo.

Acest megaproiect internaţional reprezintă mu-zică video-premium și servicii de divertisment creat în parteneriat cu titani mondiali, precum Universal Music Group, Sony Music Entertainment etc. Vevo a adunat cea mai mare audienţă video din reţeaua de muzică on-line.

Pe Vevo s-au bucurat de un adevărat succes clipurile renumiţilor artiști ca Madonna, Beyonce, Rihanna, Lady Gaga, Shakira, Britney Spears, 50 Cent, Michael Jackson, Celine Dion, Mariah Carey etc.

Cătălin Josan a făcut furori cu noul videoclip al pie-sei „Don’t Wanna Miss You”, cu care a reușit să ajungă în clasamentele Vevo.

PERFORMANŢE

Cătălin Josan, primul basarabean ajuns la VEVO!

Documents

Ziarul Flux, Ed. 45 (825)