20.07.2013

Soare, 15 28 0C

19.07.2013

Soare, 17 29 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

1 EURO..............................16.73201 Do lar ame ri can ............. 12.77201 Leu românesc ................. 3.77391 Ru blă ru sească ............... 0.3939

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

“Fericirea noastră depinde de ceea ce suntem, de individu-alitatea noastră, iar nu, cum

se crede de obicei, de ceea ce destinul ne hotărăște”. Arthur Schopenhauer

Cursul valutar 19.07.2013STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 19 iulie 2013BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia

(citiţi pag. 3)

Jaful împotriva micilor proprietari imobiliari. Primarul Chirtoacă, aliatul mafiei din construcţii

Fără restanţe în faţa Europei, dar cu mari datorii în faţa cetăţenilor moldoveni

Cum ar arăta economia României dacă s-ar reunifica cu Republica Moldova

România este cel mai bun client al FMI, însă este printre cele mai sărace state din UE

2

3

5

6

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

POLITIC

ECONOMIC

ANALIZĂ

Gata cu disidenţa la Curtea

de Conturi

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 27 (904)

EDI|IA DE VINERI

FLUXSPECIAL

Foto: a1.ro

Preşedintele Băsescu, darnic în promisiuni şi de data asta

(citiţi pag. 4)

(citiţi pag. 9)

(citiţi pag. 7)

Dictatura homosexuală: astăzi în Franţa,

mâine în Moldova?

ÎPS Pimen:

„Dumnezeu ne-a salvat de pericolele aduse de Uniunea Sovietică, ne va salva, credem, de pericolele aduse de politica Uniunii Europene”

(citiţi pag. 8)

Le-a rămas doar sărăcia şi dorul

19 IULIE 20132F L U X Actual

Lazăr: Politica agricolă a Uniunii Europene e o tâmpenie

Politica agricolă a Uniunii Europene este o tâmpenie din punct de vedere al eficienţei alo-cării resurselor și al cre-ării unui mediu concu-renţial. Declaraţia a fost făcută de ministrul Eco-nomiei, Valeriu Lazăr, în timpul unei ședinţe a Consiliului Consultativ în cadrul căreia a fost prezentat proiectul Foii de parcurs pentru dez-voltarea competitivită-ţii RM.

Lazăr afirmă că ţările UE au intrat într-un cerc vicios și acum caută soluţii pentru a depăși această situaţie. “Impozitarea este foarte mare, după care autorităţile întorc banii în sistem prin subvenţii majorate”, a comentat el. Potrivit ministrului, politica UE de subvenţionare a agriculturii este una incorectă și constituie una dintre cauzele ce au dus la criza finanţelor publice.

Declaraţia vine ca răspuns la afirmaţiile lui Alexandru Slu-sari, președintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor din Agri-cultură, care a reiterat necesitatea de a include agricultura printre priorităţile Strategiei de dezvoltare a Republicii Mol-dova până în 2020.

Slusari a declarat că, deși agricultorii sunt sceptici vizavi de semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, aceștia îl accep-tă drept un “rău necesar”. Totodată, el s-a arătat indignat de condiţiile inegale în care trebuie să activeze agricultorii mol-doveni, subvenţionaţi, în medie, cu 18 euro per hectar, în timp ce agricultorii europeni sunt subvenţionaţi, în medie, cu 250 euro per hectar. Mai mult, potrivit lui, 40% din bugetul UE este alocat pentru a sprijini sectorul agrar, unde sunt ocupate doar 6-7% din populaţie, în timp ce autorităţile moldovenești alo-că puţin peste 2% din bugetul statului pentru sectorul agrar, unde activează peste 30% dintre cetăţeni.

Sursa: eco.md

În ianuarie-mai 2013, exporturi-le de mărfuri au totalizat 939,2 milioane de dolari, înregistrând o creştere de 8,9% faţă de perioada similară din anul 2012. Acest lucru nu a diminuat însă decalajul în evo-luţia exporturilor şi importurilor, deficitul balanţei comerciale spo-rind uşor faţă de perioada respecti-vă din anul precedent. Astfel, defi-citul balanţei comerciale acumulat în primele cinci luni ale lui 2013 a ajuns la valoarea de 1 miliard 199,9 milioane de dolari (cu 3,8 milioane de dolari mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2012).

Potrivit datelor prezentate de Biroul Na-ţional de Statistică, exporturile de mărfuri autohtone au constituit în perioada de re-ferinţă 649,8 milioane de dolari (69,2% din totalul exporturi), înregistrând o creștere de 26,6 la sută faţă de ianuarie-mai 2012.

Reexporturile de mărfuri au avut o va-loare de 289,4 milioane de dolari, care echivalează cu o cotă de 30,8% în totalul exporturilor. Comparativ cu ianuarie-mai 2012, reexporturile de mărfuri s-au dimi-nuat cu 17,2%.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 427,2 mili-oane de dolari (cu 1,2% mai mult faţă de ianuarie-mai 2012), deţinând o cotă de 45,5% în totalul exporturilor (48,9% în ia-nuarie-mai 2012).

Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 40,4% (în ia-

nuarie-mai 2012– 40,7%), ce corespunde unei valori de 380 de milioane de dolari. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 8,2%, comparativ cu ianu-arie-mai 2012.

Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări în ianuarie-mai 2013, comparativ cu perioada similară din anul 2012, relevă o majorare a livrărilor către Turcia (de 3,3 ori), Federaţia Rusă (+8,4%), România (+8,5%), Germa-nia (+43,9%), Grecia (de 2,6 ori), Ucraina (+15,7%), Republica Cehă (de 2,7 ori), Re-gatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+19,8%), Noua Zeelandă (+49,5%), Belarus (+11,1%), Austria (+53,9%), Sta-tele Unite ale Americii (+16,7%), Geor-gia (+27,9%), Lituania (+36,8%), Polonia (+1,6%), Franţa (+5,8%), Slovacia (+50,5%) și Azerbaidjan (+43,2%) a contribuit la creșterea pe total exporturi cu 17,1%.

Totodată, s-au diminuat exporturile către Italia (-35,2%), Irak (-59,6%), Kaza-hstan (-25,1%), Bulgaria (-17,7%), Olanda (-24,8%) și Ungaria (-14,3%).

Potrivit datelor statistice, în ianuarie-mai 2013 importurile au totalizat 2 mi-liarde 139,1 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada cores-punzătoare din anul 2012 cu 3,9%. Astfel, valoarea importurilor depășește de peste două ori valoarea mărfurilor exportate de către ţara noastră.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 935 de milioane de dolari (cu 7,0% mai mult decât în ianuarie-mai 2012), deţinând o pondere de 43,7% în totalul im-porturilor (42,4% în ianuarie-mai 2012).

Importurile de mărfuri provenite din ţă-rile CSI au avut o valoare de 674,8 milioane de dolari (cu 1,9% mai puţin decât în ianu-arie-mai 2012), care echivalează cu o cotă de 31,5% în totalul importurilor (33,4% în ianuarie-mai 2012).

Analiza evoluţiei importurilor pe ţări în ianuarie-mai 2013, comparativ cu perioa-da similară din anul 2012, relevă că s-au majorat livrările din România (+15,2%), China (+18,0%), Ucraina (+8,5%), Aus-tria (+39,0%), Bulgaria (+35,2%), Fran-ţa (+15,2%), Ungaria (+18,2%), Tur-cia (+2,4%), Japonia (+38,3%), Belgia (+15,2%), India (+15,8%), Suedia (+34,2%) și Vietnam (+21,7%), ceea ce a contribuit la creșterea pe total importuri cu 6,5%.

Totodată, s-au diminuat importurile din Federaţia Rusă (-8,6%), Germania (-5,9%), Israel (-40,6%), Belarus (-5,4%), Italia (-1,7%), Polonia (-5,4%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-8,6%), Elveţia (-9,6%), Coreea de Sud (-16,3%), Lituania (-15,9%), atenuând creșterea pe total importuri cu 3,3%.

Deficitul balanţei comerciale cu ţările Uniunii Europene este de aproape două ori mai mare decât deficitul cu ţările CSI. Astfel, cu statele UE balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 507,8 milioane de dolari (în ianuarie-mai 2012 – 451,4 mili-oane de dolari SUA), iar cu ţările CSI – de 294,8 milioane de dolari (în ianuarie-mai 2012 – 336,7 milioane de dolari).

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

Aproape în fiecare zi presa ne relatează cu lux de amă-nunte despre ciocnirile dintre proprietarii de apartamente din Chişinău cu reprezentan-ţii unor firme de construcţii sau cu poliţia. Mai bine zis, despre faptul cum angajaţii unor firme de construcţii, de pază sau chiar poliţia i-au ciomăgit în cel mai democra-tic şi european mod pe nişte bieţi chişinăuieni care au avut îndrăzneală să protesteze împotriva construcţiei unei mansarde pe blocul ce le apar-ţine sau chiar a unui nou bloc pe trenul de joacă pentru copii din curtea lor.

S-a ajuns în situaţia în care chiși-năuianul proprietar de apartament nu mai poate decide asupra proprie-tăţii sale. Nu contează că ești propri-etarul apartamentului și nu accepţi ca deasupra casei tale să se mai construiască o mansardă, care are unul sau chiar două etaje. Dacă ma-fia vrea asta – se va construi, dar tu, proprietarul, ai doar șansa să o iei la

moacă sau chiar să ajungi după gra-tii. Mafia este atotputernică, pentru că în serviciul ei se află toţi, întreaga administraţie a municipiului și, în primul rând, primarul capitalei, tâ-nărul liberal Dorin Chirtoacă.

Că cele două mandate ale lui Chir-toacă sunt un eșec total, nu mai este pentru nimeni un secret. Nu s-a făcut nimic în acest oraș, abso-lut nimic. Chiar dacă am presupune

că primarul general nu a prea avut multe mijloace în acest sens, ceea ce e absolut fals, oricum el putea să facă un lucru foarte important – un pic de dreptate. Măcar un pic de dreptate. Ca liberal ce se pretinde, să aibă un minim de respect faţă de proprietatea privată. Să nu vân-dă pentru câţiva bănuţi, pe care îi pune, probabil, în propriul buzunar, el și șleahta lui de funcţionari rapa-ce, terenurile și spaţiile din domeni-ile publice și private.

Iată că în plină eră a triumfului liberalismului, în plin proces de in-tegrare europeană sic!, în capitala Republicii Moldova nu este respec-tat dreptul elementar la proprietate. Cei care au bani în buzunar îi cumpă-ră pe cei de la putere și își sporesc și mai mult averile pe seama puţinului pe care îl au cei săraci, cei care dis-pun de o brumă de proprietate. Asta e schimbarea până la capăt promisă în 2007 de liberali.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

SCANDAL LA PRIMĂRIA CHIŞINĂU! Câţiva protestatari au bătut cu

pumnii în uşi, au strigat cât au putut şi au distrus turnichetul de la intrare

Scandal la Primăria Capitalei. Mai mulţi locatari de pe strada Alba Iulia au distrus turnichetele de la intrarea în clădire, au fluierat şi au bătut cu pumnii în uşile birourilor funcţionarilor. Protestatarii sunt nemulţumiţi de faptul că în curtea blocului lor se construieşte o nouă clădire, cu autorizaţia Primăriei. Mai mult decât atât, ei susţin că au fost bătuţi de reprezentanţii firmei de construcţie.

„Iată așa voi pe noi trebuie să ne apăraţi când vin cri-minalii ăștia și ne bat în ogrăzile noas-tre. Unde sunteţi atunci?” a întrebat nemulţumită activis-ta Maia Laguta.

„Noi avem nevoie de teren pentru copii. Copiii noștri n-au unde să se joace”, a mai menţi-onat o femeie.

„Copiii noștri stau acum în străzi, sunt ameninţaţi să fie loviţi de mașini în orice moment. Ieri au venit agenţii de securitate, îmbrăcaţi jumătate civil, jumătate în uniforme și ne-au împins, ne-au bătut, au lovit bătrâni, pensionari, invalizi de război”, a afirmat o doamnă.

„Ieri dimineaţă am fost bătut de reprezentanţii firmei. Eu mă aflam pe terenul de joacă în momentul când ei vroiau să descarce material de con-strucţie din mașinile lor”, a anunţat un bărbat.

„Cerem eliberarea dispoziţiei de către Primărie privind stoparea con-strucţiilor acestea în ogrăzile noastre”, a mai adăugat Laguta.

„Vă rog să discutăm în afara holului Primăriei, pentru că aici este încăl-care de lege. Vreţi să discutăm, vă rog să mă urmaţi”, le-a propus Chirtoa-că manifestanţilor.

Protestatarii însă au refuzat să iasă afară pentru a discuta cu primarul. Chirtoacă califică incidentul drept o provocare, dar promite că va exami-na cazul. „De fapt, acolo sunt protestatarii de serviciu, care sunt cu sco-puri politice aici și nu cu proteste relevante”, a spus Dorin Chirtoacă, pri-marul capitalei.

Potrivit unui comunicat de presă al Primăriei Chișinău, acum 3 zile a fost emisă o dispoziţie privind sistarea lucrărilor de construcţie și a va-labilităţii autorizaţiei privind construirea acestui bloc, iar la moment pe șantierul menţionat nu se desfășoară niciun fel de lucrări.

Poliţia municipală a anunţat că protestatarii riscă sancţiuni pentru de-teriorarea bunurilor publice.

Sursa: publika.md

Jaful împotriva micilor proprietari imobiliari. Primarul Chirtoacă, aliatul mafiei din construcţii

Exporturile rămân de peste două ori mai mici decât importurile

19 IULIE 2013 3 F L U XPolitic

Gata cu discuţiile în contradictoriu la Curtea de Conturi. Tudor Şoitu, cel care a pus în repetate rânduri la îndoială co-rectitudinea şi onestitatea preşedinte-lui CC, Serafim Urechean, învinuindu-l de protecţionism şi ascunderea inten-ţionată a unor nereguli, a fost eliberat din funcţia de vicepreşedinte al Curţii, în cadrul ultimei şedinţe a Parlamentu-lui. Chestiunea a fost pusă în discuţie în baza unui demers al preşedintelui insti-tuţiei, Serafim Urechean comentând că este vorba de „o persoană incompeten-tă, numită întâmplător la CC”.

Coincidenţă sau nu, dar demiterea a avut loc după o altercaţie verbală dintre cei doi, la 10 iu-nie, în cadrul examinării raportului auditului ad-ministrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012. Raportul l-a nemulţumit pe vicepreședintele Curţii, care a declarat că auditul a omis cazurile de contrabandă de la vamă. Mai mult decât atât, Şoitu și-a acuzat șeful de faptul că le-ar fi dat indicaţii subalternilor să falsifice

datele auditului și că nu a fost delegată corect persoana responsabilă de prezentarea raportu-lui de audit.

Președintele CC, Serafim Urechean, a calificat atunci acuzaţiile drept nefondate, dând de înţe-les că subalternul său nu ar fi pe deplin adecvat.

Suspiciuni de acest gen au mai existat însă și an-terior, în contextul publicării unor date prezen-tate de misiunea de audit a Curţii de Conturi pri-vind controlul realizat la Ministerul Culturii.

Tudor Şoitu a susţinut miercuri, 17 iulie, o conferinţă de presă în cadrul căreia a afirmat că a fost demis ilegal din funcţie, pentru că a ajuns incomod fostului său superior, care, în opinia lui, nu s-ar afla la locul lui, pentru că nici nu are studii economice. El a precizat că va contesta decizia la Curtea Constituţională.

Fostul vicepreședinte al Curţii de Conturi a mai declarat că demiterea sa a survenit după ce a descoperit mai multe nereguli în cadrul unor instituţii, mai ales din sistemul energetic și a insistat pe verificarea repetată a acestora. El l-a acuzat pe Urechean că ar proteja interesele per-soanelor aflate la conducerea unor importante instituţii de stat. Şoitu consideră că la indicaţia acestuia au fost falsificate un șir de acte publice și au fost dosite probe în cazul unor nereguli și spălări de bani depistate la „MoldovaGaz”, „Ter-mocom”, „Moldelectrica” etc.

„La „Moldelectrica” sunt probleme neexamina-

te până astăzi de Curtea de Conturi, care înseam-nă, de fapt, prejudicii în mărime de peste 160 de milioane de lei”, a precizat fostul adjunct al lui Urechean.

În opinia lui Şoitu, nu se poate veni cu o apreci-ere exactă și competentă în privinţa corectitudi-nii tarifelor la gaz, de exemplu, fără a verifica mai întâi societatea pe acţiuni „MoldovaGaz”.

Președintele CC și-a criticat dur fostul subal-tern, acuzând că acesta este un factor destabili-zator, care „nu a adus niciun plus de valoare” și nu a făcut nimic în cei doi ani de aflare în funcţie, ocupându-se doar de propriile interese și de re-zolvarea unor probleme personale.

„Este o persoană degradată, o persoană care compromite Curtea de Conturi”, a declarat Ure-chean, făcându-și, teatral, cruce în faţa camere-lor de filmat, în semn de mare consternare. „Noi am ajuns la aceea ca persoane a la Şoitu să fie la conducerea ţării. Să ne ferească Dumnezeu de vi-itorul acestei ţări”, a adăugat șeful de la CC, fără a insista însă prea mult asupra esenţei acuzaţiilor care i s-au adus.

FLUX

Demiterile i-au vizat, în primul rând, pe demnitarii instalaţi în funcţii de liberalii lui Mihai Ghimpu. Victor Parlicov a fost revocat din funcţia de director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, în locul acestuia fiind numit Sergiu Ciobanu, fost viceministru al Economiei.

În aceeași ședinţă nocturnă, depu-taţii au instalat un nou șef la Comisia Naţională a Pieţei Financiare – Artur Gherman, soțul ministrului de Externe, Natalia Gherman, și ginerele ex-preșe-dintelui Snegur.

Totodată, vicepreședintele CNPF, Victor Captari, a fost demis din funcţie, la propunerea spicherului Igor Cor-man, care s-a consultat, în acest sens, cu deputaţii majoritari.

La aceeași ședinţă a fost eliberat din funcţie, în baza unui demers al pre-ședintelui Curţii de Conturi, Serafim Urechean, vicepreședintele CC, Tudor Şoitu.

Sub protecţia întunericului și cu gândul la viitoarele alegeri, deputa-ţii au umblat iarăși la Codul Electoral, dându-le elevilor și studenților drep-tul de a vota în localitatea în care-și fac studiile. Proiectul de lege a fost votat în prima lectură, dar, cel mai probabil, nici lectura finală nu va fi o problemă. Gestul reparatoriu vine după un alt vot, din 3 mai curent, când deputaţii PLDM și PCRM au votat exact invers, adică împotriva exercitării votului de către elevi și studenţi în oricare secție deschisă, indiferent de viza de reședin-ţă.

Mai multe legi, votate la pachet în cadrul ultimei ședinţe, au provocat discuţii aprinse în rândul aleșilor. Ma-joritatea parlamentară a adoptat în ultima lectură proiectul privind deeta-tizarea proprietăţii publice, mai multe întreprinderi de stat fiind scoase din lista celor nepasibile privatizării. An-terior, adoptarea respectivului proiect de lege în prima lectură a fost pe cale să provoace chiar o bătaie în Legislativ. Şi nu este de mirare, pentru că miza

este mare, adică, lista obiectivelor care ar putea fi privatizate este destul de lungă. Iar opoziţia de acum, puterea de altădată, tot pe ultima sută de metri a aflării sale la guvernare a dat slobod la privatizări.

De aici și îngrijorările că guvernarea actuală încearcă să-și pună la cale tre-burile și să-și soluţioneze problemele. Pentru că nu întotdeauna privatizările se fac, așa cum se afirmă, pentru efici-entizarea unor întreprinderi și nu în-totdeauna este urmărit interesul sta-tului, ci, mai degrabă, interesul unor potentaţi ai zilei sau a unor grupări oligarhice care stau în spatele acestor politicieni. Şi nu este vorba de bunuri ale statului care generează pierderi ori riscă să se devalorizeze (cel puţin, nu în toate cazurile). Dimpotrivă, sunt și dintre cele care aduc profit, iar în cazul privatizării, aceste profituri conside-rabile vor ajunge în buzunarele unor persoane private.

Comuniștii, care au criticat proiectul de lege privind deetatizarea proprie-tăţii publice, au învinuit guvernarea că vrea să vândă cele mai importante întreprinderi din ţară la preţuri de ni-mic. Între altele, ei s-au referit la între-prinderile din sectorul energetic, care, în opinia lor, ar urma să fie privatizate în cel mai scurt timp de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc.

Pe de altă parte, liberalul Mihai Ghimpu a văzut în toată această tă-rășenie „mâna Moscovei”, care ar pu-tea să acapareze „Termocom”-ul. „Noi scoatem la licitație obiectele strategice „CET-2”, „CET-1” și „Termocom”. Şi cine le va privatiza? Sigur că Gazprom-ul. Pentru că „MoldovaGaz” are datorii din 1999. Au pus mâna pe „MoldovaGaz”, acum vor să pună mâna pe CET-uri și „Termocom”. Datoria până în 2001 era de 1 miliard, până în 2007 încă 1 mili-ard și jumătate. În total, au ajuns la 4 miliarde de lei. Cine va avea prioritate la privatizare? Sigur că Gazprom-ul”, declara Ghimpu după votarea legii în prima lectură.

Potrivit proiectului iniţial, în lista obiectivelor pasibile privatizării mai figurau două reţele de distribuţie a energiei electrice, Apă-Canal Chișinău, Air Moldova, Aeroportul Internaţional Chișinău, dar și studioul „Moldova-Film”, teatrele Ginta Latină, Eugen Io-nesco, Luceafărul, Ion Creangă, Alexei Mateevici etc.

Totodată, în lista activelor care nu pot fi supuse privatizării au fost păstra-te Calea Ferată a Moldovei, întreprin-derea de panificaţie „Franzeluţa”, „Mol-delectrica”, Poșta Moldovei, societăţile Mileștii Mici și Cricova.

Reprezentanţii majorităţii parlamen-tare au afirmat, la rândul lor, că adop-tarea legii nu înseamnă că vor începe imediat privatizările. „De la dreptul de a privatiza și până la privatizare este o cale lungă”, a precizat președintele co-misiei Economie, Buget și Finaţe, Vea-ceslav Ioniță.

Totuși, în urma dezbaterilor, din lista întreprinderilor pasibile privatizării au fost eliminate CET-urile, Studioul „Mol-dova-Film”, cele cinci teatre naţionale și municipale, Întreprinderea de Stat Servicii și Pază.

Evident, la formarea Bugetului se mizează inclusiv pe veniturile venite din privatizări. Însă proprietăţile scoase la licitaţie până acum: cinematografe, construcţii nefinisate, întreprinderi fa-limentare, nu au adus veniturile scon-tate. Venituri mari pot aduce întreprin-derile mari, adică marile privatizări.

Discuţiile cu privire la privatizarea unor importante proprietăţi ale statu-lui nu sunt o noutate. Încă la începutul lui 2011, Valeriu Lazăr afirma că, pe parcursul anului respectiv, Guvernul Republicii Moldova va pune un accent deosebit pe procesul de privatizare a

unor instituţii de stat, cum ar fi Mold-telecom, Air Moldova, Banca de Eco-nomii.

Ministrul promitea atunci că în tim-pul cel mai apropiat se va veni cu o viziune clară în privinţa privatizării în-treprinderilor în cauză. Este de remar-cat că, la timpul respectiv, guvernanţii negau cu vehemenţă faptul că privati-zarea întreprinderilor nominalizate ar fi făcut obiectul unor angajamente cla-re stipulate în Memorandumul cu FMI. Astfel, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, preciza că problema privati-zării a fost discutată cu reprezentanţii FMI, dar că s-a vorbit doar despre iniţi-erea unor discuţii și de pregătirea unor întreprinderi pentru eventuala privati-zare, după o analiză a performanţelor economice și financiare și a eficienţei acestora. Şi premierul de atunci, Vladi-mir Filat, declara supărat că se încearcă dezinformarea opiniei publice, atunci când se spune că Guvernul și-ar fi asu-mat niște angajamente privind priva-tizarea unor întreprinderi de stat, în cadrul negocierilor cu misiunea FMI.

Pe de altă parte, directorul de atunci al Agenţiei Proprietăţii Publice (APP), Tudor Copaci, a contrazis oarecum punctul de vedere solidar al guvernan-ţilor. El afirma că, la capitolul privati-zări, discuţiile cu FMI-ul au fost dure, urmând ca procesul să fie accelerat. Marile companii ca Moldtelecom și Banca de Economii au fost incluse în lista de pre-privatizare, iar decizia de a fi scoase la vânzare va fi luată în func-ţie de rezultatele financiare obţinute în 2010, preciza Copaci, adăugând că ur-mează să fie luate niște decizii politice în această privinţă, pentru că este ne-voie și de curaj politic pentru a expune aceste bunuri la privatizare.

Şi în Memorandumul suplimentar cu privire la politicile economice și finan-ciare, semnat de ţara noastră cu FMI la 12 ianuarie 2012, era prevăzută o di-minuare a gradului de implicare a sta-tului în economie, autorităţile urmând să reducă semnificativ listele obiecti-velor economice care nu pot fi supuse privatizării.

Guvernul Moldovei preciza atunci că îi va solicita consultantului de privati-zare întocmirea unui plan de acţiuni și a unui grafic de privatizare a BEM, până la sfârșitul anului 2012.

Pe de altă parte, sindicaliștii se arătau îngrijoraţi și afirmau că privatizarea este o măsură bună în cazul în care întreprin-derea nu este rentabilă și statul nu are posibilitate să o dezvolte. Pe când „Mol-dtelecom” aduce venituri de milioane și se dezvoltă dinamic, de aceea privatiza-rea nu-și are rostul. Sindicaliștii erau de părerea că privatizarea „Moldtelecom”-ului, de exemplu, ar duce la concedieri masive, la creșterea tarifelor și la redu-cerea serviciilor destinate păturilor so-cialmente vulnerabile etc.

În ultima perioadă, anume aceste întreprinderi au ajuns obiectul unor jocuri de culise, ţinta unor speculaţii, atacuri de presă și campanii mediati-ce, al căror scop ar fi, se crede, deva-lorizarea lor și privatizarea ulterioară la preţuri cât mai mici. În opinia unor experţi, privatizarea este necesară, pentru că, între timp, aceste active ale statului degradează, iar valoarea lor se reduce considerabil.

Marea problemă este dacă avem acum o piaţă favorabilă pentru astfel de privatizări și dacă aceste privatizări se vor face în interesul statului sau a oligarhilor de la putere.

Ioana FLOREA, FLUX

Fără restanţe în faţa Europei, dar cu mari datorii în faţa cetăţenilor moldoveni

Deputaţii au încheiat în forţă sesiunea de primăvară-vară, aşa cum a afirmat spicherul Igor Corman, fără restanţe faţă de Guvern şi de partenerii europeni. Noua majoritate, obişnuită deja cu munca de noapte, când legile se adoptă mai cu spor şi în ritm alert, s-a reţi-nut şi în şedinţa din 12 iulie până aproape de miezul nopţii, reu-şind să adopte câteva zeci de proiecte şi hotărâri. Dar şi să opereze un şir de demiteri şi numiri în cadrul unor instituţii de stat.

Gata cu disidenţa la Curtea de Conturi

19 IULIE 20134F L U X Eveniment

Totodată, Băsescu a mai promis că își va îndeplini mai vechea sa promi-siune privind eliberarea permiselor pentru micul trafic, care de mai bine de jumătate de an nu se mai acordă cetăţenilor din Republica Moldo-va. „Am avut obligaţia să trecem la permisele cu date biometrice. S-a rezolvat problema şi acum se dau la tipărit. Cred că în maximum o lună se reia eliberarea lor. Este vorba de date biometrice, ceea ce e mai com-plicat. Să nu credeţi că noi suntem mai puţin birocratici. Un sânge sun-tem”, a încercat să se justifice zâm-bind Traian Băsescu.

Şi omologul său moldovean, Ni-colae Timofti, a încercat cumva să-l disculpe pe Traian Băsescu în ches-tiunea construcţiei gazoductului Iași-Ungheni, care trebuia să fie dat în exploatare încă în 2012. „Gazo-ductul Iaşi-Ungheni, crucial pentru securitatea noastră energetică, va începe să fie construit la sfârşitul lunii august, prin contribuţia finan-ciară esenţială a părţii române, ex-primată în suma de nouă milioane de euro”, a spus Timofti.

Amintim că, potrivit promisiuni-lor istorice făcute de Băsescu, adică încă din cadrul vizitei la Chișinău din ianuarie 2010, gazoductul Iași-Un-gheni ar urma să fie finanţat parţial de Uniunea Europeană, în proporţie de 50%, iar cealaltă jumătate să fie

asigurată de România prin folosirea fondurilor promise Chișinăului în ca-drul ajutorului nerambursabil acor-dat de București, în valoare de 100 de milioane de euro. La câteva săp-tămâni după vizita sa la Chișinău, Băsescu discuta la telefon cu Mihai Ghimpu, președintele interimar de atunci al Republicii Moldova, pe care îl anunţa glorios că Guvernul Româ-niei a adoptat, atenţie!, la 10 februa-rie 2010, ordonanţa de urgenţă pri-vind acordarea asistenţei financiare nerambursabile de 100 de milioane de euro, pe care șeful statului român o juruise în cadrul vizitei în capitala Republicii Moldova. Dar iată că au trecut trei ani și jumătate, dar, din cele 100 de milioane de euro, doar câteva au trecut Prutul.

Cu toate acestea, președintele Traian Băsescu este optimist, chiar bucuros, atunci când vine vorba de gazoductul Iași-Chișinău. „Mă bucur că în sfârşit se deznoadă proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni. Un ga-zoduct este o problemă complicată. A trebuit făcută o adaptare a stan-dardelor Republicii Moldova la cele ale UE pe care le utilizează România, o legislaţie specifică şi un proiect care prevede traversarea Prutului”, a declarat șeful statului român.

Dar și în privinţa celor 100 de mi-lioane de euro președintele Băsescu este optimist, cel puţin, nu simte

niciun fel de dezacord atunci când face referinţă la acești bani promiși, dar nealocaţi deja de trei ani și ju-mătate.

„Dacă cineva îşi imaginează că acel ajutor nerambursabil poate fi pus într-o dubă şi adus la Chişinău, se înşală. România acordă acea sumă de bani în condiţiile în care se acordă banii în interiorul Uniunii Europene. Se aprobă proiectul, se organizează licitaţie, se desemnea-ză executantul şi se fac decontări pe măsura implementării proiectului. România nu poate utiliza altă proce-dură decât cea prevăzută de UE. Pro-iectele la care se utilizează banii din ajutorul oferit de România sunt pro-iecte stabilite de Guvernul Republi-

cii Moldova. Noi nu suntem naivi să nu încercăm să adăugăm la aceştia şi nişte bani europeni. Gazoductul, spre exemplu, are foarte mari şanse ca pe teritoriul Moldovei să primeas-că bani din UE”, a menţionat Traian Băsescu.

Promisiunile generoase, dar fără acoperire practică, făcute de Băses-cu faţă de fraţii de peste Prut, nu au putut trece neobservate de prim-

ministrul României, Victor Ponta. El a declarat miercuri, la începutul ședinţei de Guvern, că, dacă toate promisiunile de sprijin făcute Repu-blicii Moldova ar fi fost materializa-te, statul vecin ar fi fost mai bogat decât Qatarul. „Mă gândeam ce bine este să fii preşedinte, că eşti generos pe banii altora. Se face gazoductul – mă rog, îl facem din banii noştri, burse se dau mai multe, tot din banii

noştri. Păcat că Guvernul anterior nu a reuşit să facă nimic, nici să mă-rească numărul de burse, nici să facă gazoductul cu Republica Moldova. Eu vreau să vă rog pe toţi (membrii Cabinetului Ponta – n.n.) să trataţi într-un mod serios relaţia cu Repu-blica Moldova. Am avut o întâlnire foarte bună cu premierul Leancă. Noi suntem cu treaba şi cu munca – şi premierul Leancă, şi eu. Vreau să vă rog pe toţi să sprijinim toate proiectele pe care le-am discutat”, a susţinut Victor Ponta.

El a amintit și de necesitatea unor studii de fezabilitate pentru constru-irea de noi poduri peste Prut.

„Tot ce putem face pentru Repu-blica Moldova vreau să facem nu din gură. Cred că, la câte declaraţii au avut în ultimii nouă ani, moldove-nii erau mai bogaţi decât Qatarul. Vreau ca noi să facem şi lucruri seri-oase, în afară de declaraţii şi o să vă rog pe toţi să acordaţi atenţia ma-ximă acestei relaţii”, a punctat șeful Guvernului de la București.

După ştirile unimedia.info şi agerpres.ro

Preşedintele Băsescu, darnic în promisiuni şi de data astaMiercuri, 17 iulie, preşedintele României, Traian Bă-sescu, s-a aflat în vizită la Chişinău. Şi dacă s-a aflat la Chişinău, a făcut şi promisiuni, asta devenind deja o tradiţie indispensabilă vizitelor lui în Republica Moldo-va. „Pentru anul 2014, estimăm o creştere a numărului de burse pentru tinerii din Republica Moldova la 6 000. De asemenea, vom continua practica organizării taberei şcolare de la Sulina, Delta Dunării”, a declarat Băsescu în faţa presei.

Potrivit unui studiu publicat de prestigioasa revistă „Science”, fracturile hidraulice legate de exploatarea resurselor naturale ar putea provoca cutremure de pământ.

Potrivit unui recent studiu știinţific, frac-turarea hidraulică fragilizează solul, iar con-secinţele pot fi foarte periculoase. Un seism ce a avut loc la mii de km poate provoca o multitudine de cutremure de mică amploare în zone unde este folosită fracturarea hidrau-lică, cu riscul de a duce la prăbușirea unor imobile. Cutremurul de pământ din Maule, statul Chile, din februarie 2010, cu o magni-tudine de 8,8 pe scara Richter, a declanșat, 16 ore mai târziu, un seism de 4,4 în Oklahoma, în situl zonei de exploatare a gazului Wuilze-ta, arată un studiu știinţific american citat de Atlantico.fr.

Această descoperire, publicată la 11 iulie a.c., în revista „Science”, a fost făcută de cerce-tători de la laboratoarele seismice de la Uni-versitatea Columbia și reaprinde dezbaterea privind pericolul fracturării hidraulice, utili-zată deja în mod intens în SUA, dar interzisă în Franţa, al cărei premier, Jean-Marc Ayrault, reafirmase acest lucru chiar în ziua apariţi-ei articolului. Fracturarea hidraulică este un procedeu folosit pentru extragerea gazului de șist. El constă în injectarea în subsol la foarte înaltă presiune de mari cantităţi de apă amestecată cu nisip și detergenţi, astfel încât

să spargă roca, iar gazul pe care ea îl conţine să fie eliberat. Este o metodă de exploatare care a condus la un adevărat boom economic în numeroase state din SUA, dar care are con-secinţe mari asupra mediului înconjurător, îndeosebi asupra poluării aerului și pânzelor freatice. După ce gazul sau petrolul sunt cap-tate, apele uzate sunt reinjectate sau rămân în subsol. Potrivit cercetătorilor, aceste ape ar putea avea legătură cu o anumită creștere a activităţilor seismice. Cutremurele provocate de operaţiunile de fracturare ar putea atinge o magnitudine apropiată de 5,0. La acest nivel al scării Richter, ce măsoară intensitatea cu-tremurelor, imobilele de proastă calitate sau vechi pot fi avariate ori chiar se pot prăbuși.

Au fost identificate trei cutremure de pă-mânt – în Oklahoma, în Colorado și în Texas – ce au avut loc aproape de puţurile de injec-tare cu apă, din cauza urmărilor celor mai im-portante seisme ce au avut la mare distanţă:

- Cutremurul din Maule - statul Chile - din februarie 2010, cu o magnitudine de 8,8, care, 16 ore mai târziu, a declanșat un seism de 4,4 în Oklahoma, în situl de exploatare a gazelor de șist din zona Wuilzeta. El a fost urmat de mici seisme în Oklahoma. Din cauza lui s-au prăbușit 14 imobile, iar două persoane au fost rănite. „Cutremurul respectiv este nu numai unul dintre marile seisme asociate cu elimina-rea apelor uzate, dar, de asemenea, este unul dintre cele mai importante legate de un eve-niment declanșator de la distanţă”, a declarat Nicholas van der Elst, principalul autor al stu-diului publicat de revista „Science”;

- Cutremurul din Chile a pro-vocat, totoda-tă, un număr mare de mici seisme, în Trini-dad, în Colo-rado, aproape de puţurile în care apele uza-te permiteau extragerea de gaz metan;

- În fine, cu-tremurul de 9,1 grade ce a avut loc în Japonia, în martie 2011, ce a provocat un tsunami devastator, a declanșat, totodată, un număr de mici seisme.

În Statele Unite, Agenţia de Protejare a Mediului Înconjurător (EPA) realizează la ora actuală un studiu asupra efectelor acestei tehnici. S-a constatat că, odată ce gazul sau petrolul sunt captate, apele uzate sunt re-injectate sau rămân în subsol. Cutremurele de magnitudinea 2 sau mai puţin, care pot fi resimţite mai greu, sunt produse adesea de fracturarea hidraulică, arată geologul William Ellsworth de la US Geological Survey, expert în seisme, care nu a participat la realizarea studiului citat.

Principalul autor al studiului, Nicholas van der Elst, de la Universitatea Columbia, a con-

statat o creștere netă a activităţii seismice, deși „fiecare caz individual poate fi o pură coincidenţă”. Când se începe cercetarea feno-menului într-o manieră sistematică, „se poate spune cu mai multă certitudine că există cu adevărat o relaţie de la cauză la efect”, a adă-ugat el. Potrivit acestui cercetător știinţific și colegilor lui, se constată o creștere netă a activităţii seismice în centrul Statelor Unite, cu 300 de cutremure de magnitudinea 3 sau mai mult, între 2010 și 2012, faţă de 21 pe an, în medie, între 1967 și anul 2000. Or, această creștere ar coincide cu dezvoltarea și exploa-tarea gazului de șist și foarte criticata fractu-rare hidraulică, conchide Atlantico.fr.

Sursa: cotidianul.ro

ECOLOGIEExploatarea gazelor de şist ar putea provoca cutremure de pământ

19 IULIE 2013 5 F L U XEconomic

Eventuala unire a României cu Re-publica Moldova i-ar aduce Români-ei un plus de 3,7 mil. locuitori, o creș-tere a PIB de 5,5 mld. euro (4,2% din PIB-ul României) și un plus de supra-faţă de aproape 34.000 km pătraţi. În același timp, PIB-ul per/capita al „noii“ Românii ar scădea la 5.700 de euro, având în vedere că PIB-ul per capita în România a fost în 2012 de aproximativ 6.700 de euro, în vreme ce al Republicii Moldova – de doar 1.500 de euro.

În aceeași vreme, pe datele din 2012, exporturile României ar fi fost mai mari cu 2,5 mld. euro, la 48 mld. euro, în timp ce datoria publică ar fi crescut cu doar 1,7 mld. euro, faţă de datoria de 52 mld. euro pe care o avea România la sfârșitul anului trecut. Astfel, România este acum faţă de Republica Moldova în situ-aţia din 1990 a Germaniei de Vest faţă de Germania de Est. Diferenţa de dezvoltare economică a nece-sitat investiţii de 1.000 de miliarde de mărci germane pentru a acoperi nevoile de infrastructură din Est. În plus, România are nevoie de un nou obiectiv strategic după ce a intrat în Uniunea Europeană și NATO.

Președintele Traian Băsescu a fost miercuri, 17 iulie, într-o vizită la Chișinău, pentru a cincea oară în mandatul său, unde a ajuns atât de popular încât i s-a oferit cetăţenia moldovenească.

Tot ca un exerciţiu de imaginaţie, cu această cetăţenie și popularita-tea de care dispune peste Prut, pre-ședintele Traian Băsescu ar putea deveni chiar președintele Republicii Moldova după 2015, după ce îi ex-piră al doilea mandat în România (Constituţia Moldovei prevede că președintele trebuie să aibă, la pre-luarea funcţiei, cetăţenie de cel pu-ţin 10 ani).

Graniţele României s-ar extinde cu 490 de kilometri (diferenţa dintre graniţele Republicii Moldova cu Ro-mânia și cea cu Ucraina), iar suprafa-ţa agricolă i-ar crește cu 1,7 milioane de hectare, adică un plus de 13% faţă de suprafaţa agricolă totală a României de 13 mil. ha.

Lungimea căilor ferate ar crește cu 10% (1.190 km are Republica Mol-dova și 11.300 km – România), iar cea a drumurilor cu aproape 11% (la cei 81.000 km de drumuri publice s-ar adăuga cei 8.800 km de drumuri publice din Republica Moldova). Însă vorbim despre drumuri și căi ferate la fel de slab dezvoltate ca în România.

Republica Moldova are un PIB aproape la jumătate faţă de cel al judeţelor româneşti cu care se învecineazăPIB-ul Republicii Moldova a fost

anul trecut de 7,25 mld. dolari (5,5 mld. euro), ceea ce reprezintă doar 4% din PIB-ul României.

PIB-ul ţării vecine reprezintă doar o treime din PIB-ul uneia dintre cele mai sărace regiuni ale României, cu care se învecinează, Regiunea Nord-Est, cu un PIB în 2012 de 15 mld. euro.

Republica Moldova are un PIB aproape la jumătate faţă de cel al judeţelor românești cu care se în-vecinează – Botoșani, Iași, Vaslui și Galaţi – care au avut în 2012 un PIB cumulat de 9,2 mld. euro (42 mld. lei), deși populaţia lor reprezintă doar două treimi (2,1 mil. locuitori) din cea a Republicii Moldova.

În România sunt judeţe care au, singure, un PIB mai mare decât Re-publica Moldova, precum Timiș, Pra-hova, Constanţa sau Cluj, dar asta nu înseamnă că Republica Moldova este o zonă de neglijat, pentru că nu poţi neglija aproape 4 milioane de consumatori și o ţară care a făcut progrese importante în ultimii ani. Acest lucru a fost înţeles de com-paniile străine care întâi au venit în România și apoi au trecut Prutul în Republica Moldova.

De asemenea, volumul schimbu-rilor comerciale între cele două ţări sunt, în medie, la 1 mld. euro pe an.

„Exporturile AdePlast către Repu-blica Moldova s-au dublat în 2013 și ne așteptăm ca tendinţa să se men-

ţină până la sfârșitul anu-lui. Republica Moldova face parte, istoric vorbind, din România Mare, acesta fiind și unul dintre motive-le pentru care am vrut să facem exporturi în această ţară. Moldovenii preferă produsele românești pe care le consideră calitati-ve și foarte bune“, spune Marcel Bărbuţ, omul de afaceri care controlează producătorul de materiale de construcţii AdePlast, cu afaceri de 41,5 mil. euro anul trecut. Bărbuţ nu a precizat valoarea exportu-rilor realizate până acum în Republica Moldova.

Președintele Traian Bă-sescu a făcut o vizită la Chișinău – a cincea în ca-litate de președinte – și, ca în toate momentele de

acest fel, ipoteza strângerii relaţiilor și evocarea legăturilor istorice au fost aduse în prim-plan. Cu doar câ-teva zile înainte, premierul Republi-cii Moldova, Iurie Leancă, venise la București, unde s-a întâlnit cu omo-logul său, Victor Ponta.

În 2010, România a promis Re-publicii Moldova un ajutor pentru dezvoltare, pe mai mulţi ani, de 100 mil. euro, dar nu toţi banii au ajuns la Chișinău. De asemenea, nu Româ-nia este cel mai mare investitor în Republica Moldova, deși ţara se află la doi pași, iar afinităţile culturale și lingvistice sunt foarte mari.

Într-un studiu elaborat de Minis-terul Economiei și Comerţului din Republica Moldova și citat de Cen-trul Român de Politici Europene, la sfârșitul anului 2007 investitorii din România deţineau o cota de 3,7% din totalul investiţiilor străine direc-te în Republica Moldova, dar, la fine-le anului 2010, această cotă a ajuns la 7,6%. Ceea ce se traduce prin investiţii străine directe peste 225 mil. dolari, care situează România pe locul cinci în topul investitorilor în Republica Moldova, într-un clasa-ment condus de Olanda, Cipru, Italia și Germania.

În același timp, schimburile co-merciale înseamnă în jur de 1 mld. euro, anual – România a exportat anul trecut în Republica Moldova produse de 610 mil. euro și a impor-tat de 353 mil. euro.

Investitorii români din Republica Moldova sunt, în cea mai mare parte, companiile străine intrate în Româ-nia care acum se extind – în special băncile – BCR, Raiffeisen Leasing, BT Leasing, dar și Rompetrol, Petrom, Metro, UTI, Romstal Trade European Drinks sau Arabesque.

Tocmai pentru că este o ţară care este mai săracă și are nevoie de in-vestiţii, unii responsabili de la Chi-șinău se așteaptă la o intervenţie mai solidă a României în Republica Moldova.

Primarul Chișinăului, Dorin Chir-toacă, a susţinut la RFI, citat de Mediafax, că, dacă statul român ar investi mai mult în Republica Mol-dova, acest lucru ar putea schimba percepţia asupra României, el pro-punând ca Bucureștiul să ofere anu-al 50 de mil. euro localităţilor rurale din ţara vecină.

„Mi-aș dori mult mai mult în rela-ţia dintre Republica Moldova și Ro-mânia. Mi-aș dori, de exemplu, ca lo-calităţile rurale, satele din Republica Moldova să beneficieze de investiţii în infrastructură, așa cum benefi-ciază satele din România. Chiar am calculat, dacă ar fi să se dea fiecărui sat din Republica Moldova, fiecărei primării, avem circa nouă sute de primării aici, dincoace de Prut, dacă s-ar da câte 50 de mii de euro de la bugetul de stat al României pentru aceste localităţi rurale, în total ar fi nevoie de circa 50 de milioane de euro anual, pentru susţinere în acest sens. Din bugetul României asta ar însemna 0,01%, nu ar fi o povară atât de mare.”

Traian Băsescu și omologul său moldovean, Nicolae Timofti, au dis-cutat miercuri, la Chișinău, despre posibilitatea construirii a două noi

poduri peste râul Prut, care ar trebui să fie amplasate în regiunea orașului Ungheni și între localităţile Fălciu și Leca, subiect abordat și la întâlnirea dintre premierii Ponta și Leancă.

Băsescu a mai spus că proiectul in-terconectării energetice Fălciu-Go-tești cu Republica Moldova va fi fi-nalizat în luna octombrie, în prezent mai fiind în lucru alte două proiecte similare – Bălţi-Suceava și Ungheni-Iași-Rășeni.

De asemenea, la București, pre-mierul Ponta a susţinut că lucrările la gazoductul Iași-Ungheni, care va lega România de Republica Moldo-va, vor începe în august și sunt fi-nanţate de România.

Pentru președintele moldovean gazoductul Iași-Ungheni este „cru-cial pentru securitatea energetică a R. Moldova“, el va începe să fie con-struit la sfârșitul lunii august, prin accesarea a 9-12 milioane de euro oferite, la fel, de Guvernul român. Președintele Băsescu a menţionat, citat de Mediafax, posibilitatea ca pentru realizarea gazoductului Iași-Ungheni să fie obţinută o finanţare din fonduri UE.

Sursa: Ziarul Financiar

Cum ar arăta economia României dacă s-ar reunifica cu Republica Moldova

Exerciţiu de imaginaţie: România ar avea un PIB mai mare cu 5,5 miliarde de euro, exporturi mai mari cu 2,5 miliarde de euro şi aproape 24 de milioane de locuitori.

19 IULIE 20136F L U X Analiz=

Fondul Monetar Interna-ţional a intervenit după căderea Zidului Berli-nului în Europa de Est pentru a finanţa tranziţia ţărilor din regiune de la economii de comandă la economii de piaţă.

România, Polonia, Ungaria și Bul-garia, toate au încheiat acorduri cu Fondul de la Washington, iar la aproape un sfert de secol de la că-derea regimurilor comuniste din pluton s-au detașat Polonia și Unga-ria. Dacă în trecut condiţiile impuse de FMI erau sinonime cu tăierile de cheltuieli, austeritatea și obiectivele stricte, acum acesta și-a creat imagi-nea de instituţie care propovăduieș-te creșterea. Să fi venit prea târziu schimbarea pentru România – care a tras cei mai mulţi bani de la FMI – și Bulgaria, ţările care au rămas cele mai sărace din UE?

În cazul Poloniei, un stat protejat de investiţiile venite de la vecinii ger-mani și în care guvernul și-a păstrat controlul în sectoarele strategice,

cele mai multe acorduri au fost pre-ventive, banii nefiind trași. Această economie este singura din UE care nu a intrat în recesiune în timpul și după criza economică și financiară mondială.

În Ungaria, guvernul vrea mână liberă în gestionarea economiei și din această cauză a intrat de multe ori în conflict cu FMI. Guvernul de la Budapesta vrea ca după ce plătește datoriile ţării către FMI să se concen-treze pe creșterea economiei, scrie Politics.hu. Ungaria este cea mai bogată ţară dintre vecinii României, în funcţie de PIB per capita, dar cu toate acestea economia merge îm-piedicat.

Programele FMI sunt controversa-te. Guvernele care încheie acorduri cu instituţia internaţională susţin că fac acest lucru pentru a-i fi mai bine ţării respective și că aceia care se opun nu sunt informaţi sau o fac cu rea intenţie, scriu profesorii Adam Przeworsky și James Raymond de la universităţile New York și Yale într-un studiu intitulat „Efectele progra-melor FMI asupra creșterii economi-ce”. În rândul specialiștilor, părerile

sunt împărţite privind efectele pro-gramelor de asistenţă. Însă grevele generale, protestele stradale și tur-bulenţele sociale chiar mai violente duc la concluzia că programele FMI mobilizează rezistenţa populară, se arată în studiul citat.

În Bulgaria, stat dat ca exemplu de disciplină bugetară, frustrările produse de austeritate, de sărăcie, corupţie și de facturile prea mari la utilităţi au dus în primăvară la căde-rea guvernului.

FMI recomandă mai multă stimulare după prea multă ajustareÎn faţa acestor provocări, la care

s-au adăugat încetinirea economiei poloneze, FMI a recomandat în mai politici de stimulare pentru cea mai mare parte a Europei Centrale, no-tează The Wall Street Journal.

Printre altele, acum FMI cere Bul-gariei să reducă birocraţia, să com-bată corupţia și să îmbunătăţească eficienţa sectorului energetic. În Ungaria, ca să compenseze banii pierduţi după ce a rupt relaţiile cu FMI, guvernul premierului Orban a introdus mai mult de 20 de taxe noi, suprataxate fiind mai ales sectoarele dominate de jucători străini. Băncile se plâng acum că în Ungaria trebuie să plătească cele mai mari impozite, pe când Orban le acuză că nu ajută cu creditare relansarea economică.

Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul de la Budapesta a naţiona-lizat sistemul privat de pensii, ceea ce nu a fost pe placul Bruxelles-ului.

Sistemul privat de pensii este criti-cat și în Polonia, unde guvernul sus-ţine că din cauza acestuia, datoriile ţării sunt mai mari. Varșovia ia, de asemenea, în calcul o naţionalizare mascată a sistemului privat de pen-sii.

Finanţarea asigurată de FMI eco-nomiilor în tranziţie a atins două vâr-furi, unul la începutul anilor 1990, în primele stadii ale tranziţiei, urmat de relaxare până în 2007, când pie-ţele de finanţare au îngheţat, atât pentru companii, cât și pentru state,

potrivit unui studiu al lui Jiri Jonas, fost consilier al Ministerului de Fi-nanţe al Cehoslovaciei și economist la FMI.

Criza financiară a adus o creștere substanţială a creditelor de la FMI pentru economiile în tranziţie, iar al doilea vârf a fost atins în 2009. În acel an, finanţarea pusă la dispoziţia ţărilor în tranziţie a ajuns la aproa-pe jumătate din cea totală, deși în acorduri de asistenţă erau implicate doar trei state, România, Ungaria și Letonia.

România a fost asistată de trei ori de FMI înainte de 1989FMI a asigurat asistenţă financiară

în Europa Centrală și de Est și îna-inte de 1989. Programele Ungariei din 1982, 1984 și 1988 au fost spe-cial proiectate pentru a ajuta ţara să facă faţă șocurilor externe venite sub forma unor crize ale datoriilor și problemelor de lichiditate, în condi-ţiile în care băncile nu voiau să pre-lungească împrumuturile. Un atu în favoarea Ungariei au fost reformele deja luate: unificarea cursului de schimb, devalorizarea monedei naţi-onale și ajustarea balanţei de plăţi.

A doua ţară asistată de FMI a fost România, în 1975, 1977 și 1981. Ro-mânia se confrunta atunci cu proble-me legate de balanţa de plăţi cauza-te de dezastre naturale (inundaţiile din 1975 și cutremurul din 1977) și de șocul petrolier din 1981.

Programele din primii ani de tran-ziţie aveau trăsături comune pre-cum un management strict pentru a preveni ca majorările excepţionale ale preţurilor să-și pună permanent amprenta asupra inflaţiei, reducerea aparatului de stat (prin privatizări și micșorarea cheltuielilor uneori cu până la 20% din PIB într-un singur an) pentru impulsionarea dezvol-tării sectorului privat, liberalizarea preţurilor și a pieţelor. Programele aveau și recomandări specifice, pre-cum politici diferite privind cursul de schimb valutar, abordarea priva-tizărilor și datoriilor.

Programele de la sfârșitul anilor 2000 s-au concentrat pe provocări foarte diferite faţă de cele din anii 1990. Acum ţările erau deschise fluxurilor de capital, investitorilor străini și aveau legături comerciale și financiare puternice cu UE. Între timp au apărut vulnerabilităţi pre-cum creșterea rapidă a creditului, dezechilibrele privind moneda în care s-au făcut creditele și creșterea deficitelor de cont curent. Progra-mele din această perioadă au și ele trăsături comune – eforturile de a consolida încrederea investitorilor, înăsprirea politicilor fiscale, asigura-rea că băncile au suficient capital și că ţările au acces la pieţele de finan-ţare externe. În această perioadă FMI, a introdus un nou instrument financiar, linia de credit flexibilă, fo-losită doar de Polonia.

Sursa: Ziarul Financiar

România este cel mai bun client al FMI, însă este printre cele mai sărace state din UE

Vizita pe care o întreprinde direc-torul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti, Chris-tine Lagarde, le-a dat prilejul jurna-liştilor francezi de la Slate.fr să anali-zeze modul în care instituţia financiară a găsit de cuviinţă să soluţioneze problemele generate de companiile de stat.

Astfel, „ţara este de vânzare”, scriu jurnaliștii francezi, care, mai în glumă, mai în serios, adaugă că „în curând nu

vor mai exista prea multe lu-cruri românești în România”. Ei arată că vânzarea celor 10 companii de stat cu datorii și pierderi, cerută de FMI, este ineficientă.

„Poștă, aeronautică, trans-porturi, energie, sănătate: în toate sectoarele, România a vândut. Vânzările au fost im-puse de FMI pentru a reduce costurile din economie”, no-tează revista Slate, în ediţia electronică.

Totodată, jurnaliștii fran-cezi arată că privatizările au

o imagine proastă în România, mai ales că, de pe urma vânzării de către stat a companiilor pe care le avea în proprietate, au profitat o mână de oameni.

Simona TAPALAGĂ, sursa: evz.ro

România, forţată de FMI să vândă tot. „În curând nu vor mai exista prea multe lucruri româneşti în România”

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ E M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

R e p u b l i c a M O L D O V A Pelerinaj la Mănăstirile: Hagimus şi Noul Neamţ-Chiţcani / Biserica „Adormirii Maicii

Domnului” din Căuşeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim 7 iulie 2013 (1 zile)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 160/140 lei/pers. Plecarea: Duminică, 7 iulie, ora 7. Sosirea: ora 19.

R U S I A şi U C R A I N A  RUSIA: Inelul de Aur/Mănăstirele Diveevo şi Optina - pe urmele Sf.Serafim de Sarov

UCRAINA: Lavra Pecersk din Kiev/Lavra Cernigov 13 – 21 iulie 2013 (9 zile / 10 nopţi)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 5000 lei/pers. Plecarea: Vineri, 12 iulie, ora 19. Sosirea: Duminică, 22 iulie, ora 7. Traseu: Chişinău, Kiev, Pustia Glinsk, Optina, Moskova, Serghiev Posad, Alexandrov, Pereslavli-Zalesskii, Rostov, Iaroslavli, Kostroma, Ivanovo, Suzdali, Vladimir, Diveevo, Murom, Kolomna, Tula, Cernigov, Kiev, Chişinău.

M U N T E N I A, O L T E N I A, B A N A T şi A R D E A L  Pe urmele înaintaşilor: Zamolxe, Matei Basarab, Const. Brâncoveanu, Arsenie Boca

Sarmizegetusa Regia – capitala Daciei 20 – 23 iulie 2013 (4 zile / 4 nopţi)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 145 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6. Mănăstiri: Viforâta, Dealu, Stelea, Iezer, Govora, Surpatele, Pahomie, Dintr-un Lemn, Hurez, Bistriţa, Arnota, Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuş. Sarmizegetusa Regia - capitala Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor. Târgu Jiu: Catedrala, lucrările lui Constantin Brâncuşi: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii. Peştere: Sf.Antonie de la Iezer, Sf.Grigorie Decapolitul, Polovraci, Sf.Ioan de la Prislop. Oraşe: Târgovişte, Târgu Jiu, Hunedoara, Orăştie.

M A R A M U R E Ş  Acasă la voievodul Bogdan I: întemeietorul Ţării Moldova / Hramul măn.Dragomireşti

20 – 22 iulie 2013 (3 zile / 4 nopţi) Grup: 7/16 pers. Preţul: 110 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6. Mănăstiri: Prislop, Borşa, Moisei, Dragomireşti, Bârsana, Săpânţa-Peri, Piatra Fântânele, Dorna-Arini. Biserica Borşa, Bogdan Vodă. Pasul Prislop, Cascada Cailor, Muzeul: Memorialul Victimilor Comunismului şi al Rezistenţei de la închisoarea Sighet. Cimitirul Vesel din Săpânţa. Oraşe: Sighetu Marmaţiei, Vatra Dornei.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ E M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

R e p u b l i c a M O L D O V A Pelerinaj la Mănăstirile: Hagimus şi Noul Neamţ-Chiţcani / Biserica „Adormirii Maicii

Domnului” din Căuşeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim 7 iulie 2013 (1 zile)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 160/140 lei/pers. Plecarea: Duminică, 7 iulie, ora 7. Sosirea: ora 19.

R U S I A şi U C R A I N A  RUSIA: Inelul de Aur/Mănăstirele Diveevo şi Optina - pe urmele Sf.Serafim de Sarov

UCRAINA: Lavra Pecersk din Kiev/Lavra Cernigov 13 – 21 iulie 2013 (9 zile / 10 nopţi)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 5000 lei/pers. Plecarea: Vineri, 12 iulie, ora 19. Sosirea: Duminică, 22 iulie, ora 7. Traseu: Chişinău, Kiev, Pustia Glinsk, Optina, Moskova, Serghiev Posad, Alexandrov, Pereslavli-Zalesskii, Rostov, Iaroslavli, Kostroma, Ivanovo, Suzdali, Vladimir, Diveevo, Murom, Kolomna, Tula, Cernigov, Kiev, Chişinău.

M U N T E N I A, O L T E N I A, B A N A T şi A R D E A L  Pe urmele înaintaşilor: Zamolxe, Matei Basarab, Const. Brâncoveanu, Arsenie Boca

Sarmizegetusa Regia – capitala Daciei 20 – 23 iulie 2013 (4 zile / 4 nopţi)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 145 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6. Mănăstiri: Viforâta, Dealu, Stelea, Iezer, Govora, Surpatele, Pahomie, Dintr-un Lemn, Hurez, Bistriţa, Arnota, Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuş. Sarmizegetusa Regia - capitala Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor. Târgu Jiu: Catedrala, lucrările lui Constantin Brâncuşi: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii. Peştere: Sf.Antonie de la Iezer, Sf.Grigorie Decapolitul, Polovraci, Sf.Ioan de la Prislop. Oraşe: Târgovişte, Târgu Jiu, Hunedoara, Orăştie.

M A R A M U R E Ş  Acasă la voievodul Bogdan I: întemeietorul Ţării Moldova / Hramul măn.Dragomireşti

20 – 22 iulie 2013 (3 zile / 4 nopţi) Grup: 7/16 pers. Preţul: 110 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6. Mănăstiri: Prislop, Borşa, Moisei, Dragomireşti, Bârsana, Săpânţa-Peri, Piatra Fântânele, Dorna-Arini. Biserica Borşa, Bogdan Vodă. Pasul Prislop, Cascada Cailor, Muzeul: Memorialul Victimilor Comunismului şi al Rezistenţei de la închisoarea Sighet. Cimitirul Vesel din Săpânţa. Oraşe: Sighetu Marmaţiei, Vatra Dornei.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

19 IULIE 2013 7 F L U XSocial

La Cocieri, Dubăsari, Olga Sandu şi cei trei copii ai săi îndură foamea şi sărăcia, după ce soţul a fost omorât cu cruzime la Moscova, în urmă cu aproximativ un an.

Asociaţia obștească „Ești cât dăru-iești” a iniţiat pe reţelele de sociali-zare o campanie de sensibilizare și de ajutorare a familiei cu bani, ali-mente, haine, rechizite, cearșafuri – pentru a le face viaţa mai ușoară.

„Pe Olga, mama copiilor, au îmbă-trânit-o grijile și nevoile. Are doar 29

de ani și e pe cale să rămână și fără un acoperiș din cauza că trebuie să achite lunar la bancă o datorie mai veche. Ne-a spus că ajutorul ce i se oferă de către stat este în valoare de 800 de lei, dintre care 400 trebuie să îi achite lunar băncii. Chiar dacă mai lucrează cu ziua pe la săteni, nu-și poate lăsa prea mult timp copiii fără supraveghere”, scriu iniţiatorii acţiu-nii de caritate.

Copiii simt foarte mult lipsa ta-tălui. Valentina are șase ani și e cea mai emotivă. Vladislav e bărbatul casei. Are 9 ani și este în clasa în a treia. Cel mai mic, Dănuţ, are doi ani și a fost ţinut în braţe de tata doar de două ori. 

De asemenea, Olga Sandu a mai spus că nu are cu ce-și trimite copi-ii la școală. „Valentina va fi de anul acesta școlăriţă. Ea așteaptă cu mare nerăbdare ziua de întâi septembrie, însă eu abia de mai pot să-i mai între-ţin”, zice femeia. Ar mai vrea să facă și o cameră pentru copiii săi, însă are nevoie de bani pentru reparaţie: „În spate, casa se surpă. Mai vine o iarnă

grea sau unele ploi torenţiale și apa ne pătrunde în casă”. Nu au gaz, deși conducta trece chiar prin faţa porţii.

Cei de la „Ești cât dăruiești”, după ce i-au făcut o vizită familiei, au pro-mis că vor reveni cu ceea ce vor adu-na pe parcursul campaniei iniţiate. „Apelăm și la ajutorul dumneavoas-

tră, a sufletelor sensibile, care dăru-iesc pentru a fi”, scriu organizatorii acţiunii.

Doritorii de a ajuta familia Sandu sunt invitaţi să sune la 069394388 sau să scrie pe daruieste.ong@gmail.com.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Le-a rămas doar sărăcia şi dorul

E scriitor, traducător, vorbitor a şapte limbi, vorbeşte impecabil româna şi maghiara, a lăsat cariera universitară europeană şi mirajul turnului de fildeş occidental şi s-a mutat la Mera, lân-gă Cluj. E Raoul Weiss, omul care s-a născut în Alsacia şi a ales o nouă patrie: Transilvania. Şi poate cel mai în măsură să vorbească despre două lumi para-lele, a noastră şi a europenilor. Are şi dezamăgirea creatoare, dar şi distanţa necesară ca să facă asta.

- Stai într-un sat din Transilvania, aproa-pe de Cluj, deşi eşti scriitor. Ai predat la universități, vorbeşti şapte limbi. Deci, eşti, într-un fel, cetățean global. Ce lipseşte din-colo, în Occident, şi ai găsit în Transilvania ca să te hotărăşti să te muți aici?- Aici am găsit omenia. Occidentul de azi e re-

prezentantul unui proces de cel puțin 30-40 de ani de dezumanizare a societății, sub influența neoliberalismului. Când omul e redus la o funcție de producere și consum, rămâne din el ceea ce vedem azi în Occident: un roboțel isteț, foarte eficient în urmărirea propriului in-teres. Un aparat destul de bine pus la punct și absolut gol din punct de vedere spiritual. Psi-hologic, fără nicio legătură emotivă adevărată cu vreo comunitate familială, națională, regi-onală sau lingvistică. O variantă a omenirii cu care eu nu mă mai identific deloc. Eu mă simt mult mai confortabil emoțional, liniștit, aca-să, într-o societate de români sau unguri din Transilvania, decât printre studenți, pedagogi,

salariați sau orice altă categorie socială de la Paris, Strasbourg sau Berlin.

- Cum te-ai acomodat aici? Cum te înțelegi cu țăranii din Mera? Găsiți subiecte despre care să vorbiți?- Desigur, nu sunt aceleași subiecte pe care

le-aș aborda cu dumneavoastră, nu aș vorbi cu ei despre ceea ce vorbim noi acum. Acolo nu am cum să vorbesc despre asta și tocmai aceasta este tragedia societății tradiționale: ea, cultural, nu este echipată conceptual, pen-tru a măsura primejdia care se apropie. Asta e o foarte mare problemă, care a fost sesizată de cei care au încercat să conceptualizeze proble-ma asta. Cum ar putea societățile tradiționale să reziste globalizării? E întotdeauna aceeași poveste – omul tradițional nu înțelege logica globalizării. Şi fiindcă nu o înțelege, nici nu are arme împotriva ei.

- Hungtington v-ar privi cu invidie şi mirare, apropo de ciocnirea civilizațiilor. - Eu am puțin spre deloc simpatie pentru

Hungtington. Ce am încercat eu să fac este o reîntoarcere la civilizație. Ce pe mine mă atra-ge cel mai mult în Ardeal este supraviețuirea – drept e, doar sub formă de rămășițe – a unei mari civilizații ţărănești europene. Termenul acesta de civilizație țărănească trebuie subli-niat, pentru că în România există încă, în ma-sele urbane, ideea modernității mijlocii, preju-decata care opune civilizația și țăranul, ceea ce iarăși e o greșeală enormă. Barbaria modernă de la care eu încerc să fug a fost creată de lu-mea industrială – acapararea societății prin

tehnică. Cei cu adevărat civilizați în Europa de azi sunt țăranii români, cei care au rămas, desi-gur și care au rămas și cultural țărani. Nu e des-tul să te ocupi cu agricultura sau să stai într-un sat ca să fii, antropologic, țăran. Mă refer aici la țărănia culturală și la păstrarea tradițiilor caracteristice lumii țărănești tradiționale. În acest moment, eu consider că m-am întors spre civilizațiea, civilizație care era reprezen-tată și în regiunea în care m-am născut, dar a fost exterminată de barbaria tehnică.

- Ce se întâmplă acum, în toată această con-fuzie din interiorul Uniunii Europene? Noi ne aşteptam la mutații culturale benefice, care să aducă un plus de complementaritate fie-cărei culturi şi, de fapt, asistăm la o bătălie în cuşcă în care fiecare țară încearcă să dea vina pe cealaltă. Italia pe Spania, Spania pe Grecia, Grecia pe Germania şi tot aşa. - Uniunea Europeană, ca întreg, e pe moarte,

e pe cale de dispariție. Cred că pentru țările pe-riferice și nou aderate în spațiul european asta e o veste bună, pentru că pentru ele – România, Ungaria, Bulgaria – Uniunea Europeană nu a fost niciodată altceva decât o structură neoco-lonială. Ce era în cadrul așa-numitei fraternități socialiste, Uniunea Sovietică, e acum nucleul țărilor conducătoare în cadrul UE. Practic, e vorba de Germania și Franța – una are indus-tria, alta armata, iar împreună, au o majorita-te cel puţin relativă în instituțiile europene. Cazul cel mai ilustrativ este exemplul gazelor din rețelele de distribuire din România, unde există un monopol de stat, un monopol dublu privat – sudul României la francezi, și nordul, mai ales Transilvania, la nemți. Plătim gazul la preț de Germania pentru o stare a țevilor care, în mare, nu a evoluat de prea mult timp. Mari lucrări de modernizare nu au fost făcute. Asta e toată povestea, nu numai a Uniunii Europene, ci a catastrofei neoliberale din Occident de 30 de ani încoace – și anume acapararea statelor de o oligarhie industrial-financiară. Voi chiar aţi crezut că o să fiţi egalii nemţilor sau ai fran-cezilor? Să fim serioși: uitaţi-vă la Ungaria: cum a mișcat în front, cum a fost amendată.

- E o formulă nouă? O reinventare a Evului Mediu? Asistăm la o nouă colonizare? - Tema asta cu întoarcerea în Evul Mediu

și neofeudalitate e una recurentă. Oricât de groaznic sună neofeudalitatea asta, românul – cumva inconștient desigur – rămâne optimist.

Domnitorii feudali țin un predator și au grijă de robi pentru simplul motiv că feudalismul clasic din Evul Mediu însemna că domnia e legată de pământ. Deci dacă faci abuz, dacă duci masele până la înfometare și la moarte, ai o problemă, că nu mai ai pe cine să exploa-tezi, cine să lucreze pământul. Capitalismul financiar globalizat de azi a rezolvat această problemă într-un fel și mai eficient și cu mult mai mult potențial ucigaș. Bechtel, E-on Gaz și cu prietenul Jeffery Franks de la FMI vin în România, iau ce e de luat și se cară. Că lumea e lungă și lată – mai sunt India și Brazilia de exploatat.

- Dar oamenii primesc cu brațele deschide, cu o anumită ospitalitate şi entuziasm această colonizare. Aşternem covorul roşu. - Eu nu susțin isteria anticomunistă care

e la modă în țările de Est, dar comunismul e de vină în povestea asta, pentru că a obișnuit masele cu discursul acela idealist și stupid, cu un stat, cu un partid care îți vrea binele. Poves-tea asta e frumoasă, dar, din păcate, nu există. Credința în bunăvoința statelor, a țărilor și a guvernelor a supraviețuit pentru populație și iată că nu sovieticii au profitat de ea, ci frații lor din Vest.

- Ce e, de fapt, în concepția dumneavoastră, Uniunea Europeană?- Dacă o privim din perspectiva României sau

Ungariei, pentru că profilul e foarte asemănă-tor și în relațiile lor cu țări precum Germania, dar și Finlanda, UE e o structură de colonizare.

Adina FARTUȘNIC

Sursa: citynews.ro

Raoul WEISS:

Civilizaţii Europei de azi sunt ţăranii români

19 IULIE 20138F L U X Reportaj

CMYK

Şi la Chișinău, peste 50 de activiști au protestat luni, 15 iulie, în faţa se-diului Ambasadei Franţei, exprimân-du-și dezacordul faţă de legea fran-ceză care le permite persoanelor de același sex să-și legalizeze căsători-ile și să adopte copii. Totodată, po-trivit manifestanţilor, mitingul a fost și un act de solidarizare cu poporul francez care luptă pentru apărarea familiei tradiţionale.

Protestatarii au condamnat com-portamentul autorităţilor franceze, întrucât acestea au limitat dreptul cetăţenilor de a protesta public îm-potriva legalizării căsătoriilor ho-mosexuale și și-au exprimat îngrijo-rarea cu privire la cazurile de violare a drepturilor omului și de limitare a libertăţii de exprimare.

În opinia manifestanţilor moldo-veni, „poliţia franceză a dat dovadă de agresivitate totalitaristă atunci când a atacat cu bastoane și gaze la-crimogene cetăţenii pașnici, inclusiv copii, femei, bătrâni și chiar persoa-ne cu dizabilităţi”.

Într-un comunicat de presă emis de către organizatori se menţio-nează: „Peste 600 de protestatari pașnici au fost reţinuţi și ţinuţi după gratii cel puţin 24 de ore. Reţinerea și condamnarea iniţială la 4 luni de închisoare, cu ulterioara amendare a activistului Nicolas Bernard-Bus-se pentru viziunile sale pro-familie, este un exemplu elocvent în acest sens de criminalizare a dreptului la opinie separată, de persecuţie pe motiv de convingere religioasă și reprezintă un atentat grav la liberta-tea de exprimare. Într-o ţară declarat democratică, tânărul Nicolas a ajuns

să devină primul deţinut politic al noului stat socialist de orientare ho-mosexual”.

Cazul lui Busse pare cel mai grav dintr-o lungă serie de abuzuri si-milare comise de poliţie împotriva a sute de mii de manifestanţi care protestează împotriva „mariajului pentru toţi” („Legea Taubira”) și a adopţiei de copii de către cuplurile de homosexuali.

Tânărul protestatar contra așa-zi-sei „căsătorii între persoane de ace-lași sex”, condamnat la două luni de închisoare cu executare și la 1000 de euro amendă pentru „rebeliune” și pentru refuzul de a se lăsa ampren-tat, a fost arestat la 16 iunie în timpul unei adunări de stradă pașnice. El se afla, alături de alţi 1500 de opozanţi, în faţa sediului unui post de televi-ziune, unde președintele François Hollande participa la o emisiune.

Activiștii din faţa Ambasadei Fran-

ţei de la Chișinău sunt de părere că reţinerea și condamnarea lui Nicolas Bernard-Busse pentru viziunile sale pro-familie „este un exemplu eloc-vent, în acest sens, de criminalizare a dreptului la opinie separată, de persecuţie și reprezintă un atentat grav la libertatea de exprimare”. Tot-odată, ei au cerut guvernului francez eliberarea necondiţionată a tânăru-lui manifestant.

Grupul civic de cetăţeni și-a ma-nifestat dezacordul și a condamnat legalizarea, de către parlamentul francez, a căsătoriilor între persoane de același sex și a adopţiilor de copii de către cuplurile de homosexuali.

În același timp, activiștii, prin acţi-unea de protest iniţiată, s-au solida-rizat cu poporul francez, pentru care familia tradiţională, formată dintr-un tată și o mamă, este o valoare supremă. Aceștia și-au exprimat în-grijorarea că grupurile homosexua-le de lobby de la Chișinău ar putea să-și impună agenda în ţara noastră, legalizându-se astfel de legi rușinoa-se și periculoase pentru integritatea cetăţenilor noștri.

La manifestare au participat și câţiva activiști din cadrul Asociaţiei „Hyde Park”, organizând un contra-protest în susţinerea legii „Taubira”. Aceștia au scandat „drepturi egale pentru toţi” și „toată dragostea este egală”.

Amintim că parlamentul francez a legalizat căsătoriile între persoanele de același sex și adopţiile de copii de către cuplurile de homosexuali în luna aprilie a acestui an.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Dictatura homosexuală: astăzi în Franţa, mâine în Moldova?Încă din noiembrie 2012, milioane de francezi continuă să demonstreze, într-un spirit paşnic, pentru apărarea familiei şi a copiilor. Mişcarea „Le manif pour tous” a reuşit să mobilizeze milioane de oameni, chiar dacă datele şi informaţiile despre amploarea manifestaţiilor cetăţeneşti au fost manipulate de către autorităţi, în scopul dezinformării, inclusiv prin trucarea înregistră-rilor video-foto. Însă susţinătorii pro-familie nu s-au lăsat descurajaţi de acţiunile la care recurg autorităţile socialiste: arestările abuzive, represaliile poliţieneşti violente şi chiar detenţia politică (cazul Nicolas Ber-nard-Busse).

19 IULIE 2013 9 F L U XFiatLUX

CMYK

ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, aflat pe 1 şi 2 iulie la Mănăs-tirea Putna, pentru a-l cinsti pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, a criticat în termeni duri politica din zilele noastre, „politica Uniunii Europene”. În cuvântul de învăţătură rostit de Arhiepiscopul Sucevei în seara de 1 iulie, după Slujba de Priveghere, la Mănăstirea Putna, acesta a spus că „Dumnezeu ne-a salvat de pericolele aduse de Uniunea Sovie-tică, ne va salva, credem, dacă ne vom ruga cu toată smerenia, de pericolele aduse de politica Uniunii Europene”, explicând că „rău era în timpul regimu-lui comunist ateu. Mai rău e în timpul acestui regim, Uniunea Europeană”.

„Sub pretextul că se caută resurse de energie verde – un plan economic diabolic”„Ne aflăm aici, la Putna, lângă Ştefan cel

Mare. Momente de bucurie pentru cântările de la strană, și unele au fost rostite, cântate și de fraţii noștri întru neam și credinţă de dinco-lo de frontiera de astăzi, din Ucraina. Frumos. Cine credea, în timpul regimului comunist, că vom trăi vremuri să vedem mănăstirile pline de călugări, cântările bisericești frumoase, ca în vremurile de demult, meșteri iconari, cei care brodează și așa mai departe? Sunt momente de bucurie, de înălţare”, a spus ÎPS Pimen, după ce a vorbit în termeni elogioși despre Voievodul Ştefan cel Mare, care a ţinut piept vrăjmașilor cu credinţă, vitejie și diplo-maţie. Pe lângă aceste momente de bucurie

pe care creștinii le trăiesc de fiecare dată la Putna Sfântului Ştefan ce Mare, a mai spus ÎPS Pimen, „sunt și momente de întristare. Există acest plan diabolic... Sub pretextul că se cau-tă resurse de energie verde (gaze – n.r) și nu mai știu ce..., trebuie să sfredelească pămân-tul, dar nu oricum, la adâncimi mari, otrăvind apele, izvoarele lăsate de Dumnezeu, pentru totdeauna. O crimă. O crimă! Un plan econo-mic diabolic. Rugăciune la Dumnezeu ca să-i oprească din răutatea lor”.

„Copiii sunt ameninţaţi. Li se distrug simţămintele morale”Arhiepiscopul Sucevei s-a arătat îngrijorat

și de soarta copiilor. „Copiii sunt ameninţaţi. Li se distrug simţămintele morale. Mintea se distruge prin aparatele la care privesc și ci-tesc, cum știţi prea bine, mai bine decât mine. Toate fapte... care sunt crime. Cuvintele mele sunt foarte aspre și mulţi vor spune: «Cum e posibil ca un episcop să adreseze așa cuvinte dure în faţa conducătorilor de astăzi din ţară și din Uniunea Europeană?» Sunt dure pentru că faptele lor sunt diabolice”.

„Când diavolul pune gheara pe sufletul omului, îi întunecă mintea şi se petrece ceea ce se petrece”Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuţilor a co-

mentat și faptul că în aceste zile s-a anunţat scumpirea energiei electrice și în Parlamentul României au avut loc discuţii despre căsători-

ile între homosexuali. „Cum să-i credem pe ei că vor aduce binele? Numai răul! Totul se otră-vește, și apa, și alimentele, și, mai ales, suflete-le noastre. Sub protecţia legii parlamentare... păcatul pe care Dumnezeu l-a pedepsit cu foc și pucioasă în Sodoma, păcatul sodomiei. Lu-mea se înmulţește prin căsătoria dintre un băr-bat și o femeie. Așa a rânduit Dumnezeu. Citim în Sfânta Scriptură, în Vechiul Testament, că Dumnezeu, văzând că nu e bine ca omul să fie singur, i-a făcut un tovarăș de viaţă: o femeie!

Nu i-a făcut un bărbat! Dar când diavolul pune gheara pe sufletul omului, îi întunecă mintea și se petrece ceea ce se petrece. Să avem cre-dinţa neclintită că ei se vor risipi, și noi trebuie să rămânem tari în credinţa noastră, fără să-i urâm. Fără să-i urâm! Nu, nu-i urâm, ci le urăm și le dorim întoarcere la calea cea adevărată, la credinţa în Dumnezeu”.

Daniela MICUŢARIU

Sursa: Monitorul de Suceava (monitorulsv.ro)

ÎPS Pimen:„Dumnezeu ne-a salvat de pericolele aduse de Uniunea Sovietică,

ne va salva, credem, de pericolele aduse de politica Uniunii Europene”

Elisabeta a II-a a aprobat legea privind căsătoriile între

persoane de acelaşi sex În Marea Britanie, legea privind legaliza-rea căsăto-riilor între persoane de acelaşi sex a pri-mit avizul regal şi a intrat în vigoare.

Anterior, proiectul de lege a fost susţinut de toate cele trei partide din Parlamentul ţării – Partidul Conservator, Partidul Laburist și Partidul Li-beral Democrat.

Primele căsătorii între persoane de același sex vor avea loc în vara anu-lui viitor. Acţiunea legii nu se extinde pe întreg teritoriul regatului, ci doar în Anglia și Ţara Galilor.

Criticii din ambele Camere ale Parlamentului consideră că acest pas subminează concepţia tradiţională a familiei, în timp ce adepţii ei apelea-ză la ideea egalităţii.

Sursa: romanian.ruvr.ru

Iosif Stalin a construit un complex de apartamen-te lângă Kremlin pentru apropiaţii săi. Vladimir Putin a ridicat şi el un bloc special pentru cei mai de seamă aliaţi – şeful OAO Rosneft, Igor Sekin, CEO-ul VTB Group, Andrey Kostin, miliarda-rul Gennady Timcenko de la Gunvor Group şi fostul ministru de Finan-ţe, Alexei Kudrin, scrie Bloomberg.

Ansamblul rezidenţial construit de Putin pentru colaboratorii săi, o clădire de 11 etaje supravegheată de securitatea rusească, este plasa-tă într-o zonă mai ferită, departe de ochii iscoditori ai trecătorilor.

Două dintre cele 30 de aparta-mente ale blocului, unul de 1.000 de metri pătraţi și celălalt de 846 de metri pătraţi, sunt vacante de mai bine de un an și costă 50 de milioa-ne de dolari (39 mln. euro), respectiv 42 de milioane de dolari (32,7 mln. euro), potrivit agenţiilor imobilia-re care nu au dezvăluit identitatea vânzătorilor.

Apartamentul care costă 50 de mln. de dolari are 10 camere, două șeminee și un spa cu o saună tur-cească și una finlandeză. Locuinţa

cealaltă, de 42 de milioane, are un design clasic exclusivist și acces la acoperiș.

Acestea sunt cele mai scumpe apartamente pe metru pătrat din Moscova, a spus Alexander Pypin, analist imobiliar.

Apartamentele apropiaţilor lui Putin sunt dotate cu aer condiţio-nat, parcare subterană și o grădină de 2.000 de metri pătraţi cu bănci, cu o fântână și teren de joacă pentru copii. Complexul este împrejmuit de un gard de oţel înalt de 3 metri și su-pravegheat cu camere video.

Foaierul este modest, cu podea de mozaic. La parterul blocului sunt amenajate o bucătărie și o sală de biliard.

Alţi colegi de-ai lui Putin care au apartamente în Blocul Nr.3 de pe

aleea Shvedskiy Tupik sunt ministrul de Externe, Sergei Lavrov, viceprim-ministrul Sergey Prikhodko, Nikolay Tokarev, CEO OAO Transneft, Ilya Klebanov, executiv OAO Sovcomflot, și Leonid Reiman, fostul ministru de Comunicaţii, relatează un rezident.

Departamentul de proprietăţi al Kremlinului nu dezvăluie locuinţele alocate. Kostin, Timcenko și Kudrin au refuzat să comenteze statutul de proprietar al acestor apartamente, precum și Lavrov, Prikhodko, To-karev, Klebanov și Reiman. Depar-tamentul de relaţii cu presa de la Rosneft a răspuns că Sekin nu a lo-cuit niciodată în clădirea de pe ale-ea Shvedeskity Tupik și a refuzat să spună dacă a deţinut vreodată un apartament în această clădire.

Sursa: Ziarul Financiar

Cât costă să fii vecin cu cei mai puternici prieteni ai lui Vladimir Putin

CONSULTAŢII JURIDICERadu Buşilă

preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488or. Chişinău, str. N. Iorga, 8

19 IULIE 201310F L U X Cultur=

Primele decenii ale sec. al XX-lea sunt marcate de mai multe eveni-mente, unele dintre ele nefaste: pri-mul război mondial (1914-1916), în timpul căruia au căzut pe câmpurile de luptă 58 de mingireni, tâlhăriile şi dezordinea provocate de ban-dele bolşevice şi dezertorii din ar-mata rusă în retragere (1916-1917). Curând însă intervin şi evenimente edificatoare: instituirea organului parlamentar Sfatul Ţării şi Unirea Ba-sarabiei cu România (1917-1918), realizarea reformei agrare şi împro-prietărirea ţăranilor din Basarabia (1918-1924), reorganizarea vieţii publice şi modernizarea economiei rurale.

La Mingir iau fiinţă noi instituţii şi organizaţii: Cooperativa agricolă

„Victoria”, Banca populară, dispen-sarul, oficiul poştal, staţia de tele-foane, societatea vânătorilor etc. Se deschid două şcoli şi un cămin cultural, se pun în funcţiune câteva mori cu motor. La reforma agrară din 1918-1924 în sat au fost împro-prietăriţi 423 de locuitori cu 2042 ha de pământ. Localitatea creşte şi se dezvoltă, se înfiripă noi familii de gospodari, sporeşte numărul popu-laţiei.

Câteva mărturii documentare: 505 case, 2568 de locuitori (1904); 410 locuitori, primărie, 2 şcoli pri-mare, cămin cultural, mori, bancă populară agricolă, 8 băcănii, ciz-mărie, croitorie, măcelărie (1925); 3855 de locuitori, dintre care 3709 români, 97 evrei, 20 ruşi, 4

bulgari, 3 ucraineni, 2 greci ş.a. (1930); 965 de gospodării, 3900 de locuitori (1940). În perioada 1918-1940, Mingirul a făcut parte din componenţa acelu-iaşi judeţ Cahul.

Anii ’40-’50 ai seco-lului trecut au înscris pagini negre în istoria ţinutului şi a satului Min-gir: ocupaţia Basarabiei de către armata ţării so-vietelor (1940), războiul al doilea mondial (1941-1945); bolile infecţioase, seceta şi foametea orga-nizată de autorităţile de ocupaţie (1945-1947), colectivizarea forţată, reprimările, arestările şi deportările a sute şi mii de oameni nevino-vaţi. Numai în 1941, pe motive politice, au fost întemniţaţi şi executaţi

patru fruntaşi ai vieţii publice din sat – Alexandru Andoni, Ion Cepeleaga, Pavel Viziru şi Isidor Starciuc, famili-ile lor (19 persoane) fiind deportate în Siberia.

Din cei aproape 300 de mobilizaţi în Armata Roşie în timpul celui de al Doilea Război Mondial nu s-au mai întors pe la casele lor 132 de min-gireni. Iată numele doar ale unora

dintre ei: Avran I., Baboi C., Baboi S., Bordei A., Bordei T., Bletea C., Bletea M., Bumbu G., Botezatu P., Botezatu S., Bozianu D., Cepeleaga I., Croitoru V., Cireş A., Damian T., Eşanu D., Fan-taziu S., Fantaziu T., Florea I., Furdui M., Gonţa T., Gribincea A., Gribincea P., Chistol C., Chistol T., Casian M., Cotovanu G., Cozma G., Lupanciuc C., Leahu V., Mircos I., Munteanu I., Munteanu V., Păun C., Ignat D., Con-drea E., Mereuţă S., Olăraş G., Tutu-naru P., Târsână I., Tăbăcaru Ş., Teacă S., Teslaru I., Ţurcanu D., Ungureanu S., Varaniţă S., Vâzdoagă D., Vizitu C., Zghibarţă A. ş.a.

În 1949, cel de-al doilea val de re-presiuni şi deportări în Siberia le-a

lovit necruţătoare şi le-a îndepăr-tat de meleagurile natale pe alte încă 34 de familii de gospodari: Bumbu Ion cu soţia Natalia şi 8 copii, Bumbu Ion A. cu soţia Ele-na, Bumbu Ilie cu soţia Chira, Chistol Gheorghe cu soţia Maria şi

6 copii, Chistol Vasile cu soţia Na-talia, Chistol Timofei cu soţia Ioana,

Chistol Nicolae cu soţia Liuba şi 5 copii, Chistol Dumitru cu soţia Agafia, Iasinschi Vladimir cu soţia Parascovia şi 6 copii, Chistol Petru cu soţia Ecate-rina, Grecea Gheorghe cu soţia Ana şi 2 copii, Lupanciuc Ion cu soţia Tudora şi 4 copii, Leros Nicolae cu mamă-sa Ecaterina, Lupanciuc Ştefan cu soţia Marfa şi 3 copii, Munteanu Elisaveta, Mocanu Ion cu soţia Elena şi 3 copii, Moisei Nicolae cu soţia Maria şi 2 co-pii, Pârlog Efrosinia cu 3 copii, Chiţanu Parfenie cu soţia Domnica, Chiţanu Lazăr cu soţia Eudochia şi 2 copii, Nazarchevici Filip cu soţia Zavastina, Furdui Ştefan cu soţia Ecaterina, Fur-dui Dionis cu soţia Lucreţia şi 4 copii, Sandu Leonachi cu soţia Melania şi 2 copii, Sârbu Anton cu soţia Nastasia, mamă-sa Natalia şi 4 copii, Scurtu Ion cu soţia Lidia şi un copil, Tătaru Nichita cu soţia Varvara, Tătaru Petru

cu soţia Ecaterina şi 3 copii, Tărâţă Elena, Târsână Nichita cu soţia Axi-nia şi 3 copii, Varaniţă Efim I. cu soţia Zavastina, Varaniţă Efim E. cu soţia Nina, Varaniţă Grigore cu soţia Valiţa şi 3 copii ş.a. În total 122 de năpăs-tuiţi (56 bărbaţi, 66 femei, 59 copii). Aceste necazuri şi suferinţe, precum şi multe altele, sunt descrise amă-nunţit de Iacob Lupanciuc în cartea sa bine documentată Comuna Min-gir, file de istorie (Chişinău, 2004 ).

Anii postbelici vin să tămăduias-că rănile şi să domolească suferinţe-le oamenilor, dar numai întru câtva, pentru că colhozurile şi sovhozurile nu au îmbunătăţit aproape cu nimic viaţa sătenilor şi nu le-au ogoit dure-rile, ba mai mult, le-au complicat tra-iul. Să ne amintim cum era răsplătită munca sătenilor în acele gospodării agricole colective şi de stat – cu câte 20 şi 40 de copeici şi în unele cazuri cu câte o rublă pentru o zi-muncă. Aceasta era retribuţia ţăranului şi în colhozurile „Voroşilov”, „Timoşenco” şi „Stalin” din Mingir, până şi după comasarea lor într-o singură gospo-dărie – „Stalin”.

Dr. hab. Anatol EREMIA,

Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

M I N G I R (3)

O istorie demnă să stea la baza unei pelicule hollywoodiene. Continuă epopeea celor șapte tablouri furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012, și aduse în România în perne, prin Vama Nădlac, care au stat o perioadă în portbagajul mașinii lui Eugen Darie.

Precizăm că este vorba de şapte tablouri semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Clau-de Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud au fost furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam anul trecut. Operele sustrase sunt «Tête d'Arlequin» de Pablo Picasso, «La Liseuse en Blanc et Jaune» de Henri Matisse, «Waterloo Bridge» şi «Charing Cross Bridge» de Claude Monet, «Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée» de Paul Gauguin, «Autoportrait de Meyer de Haan» şi «Woman with Eyes Closed» de Lucian Freud.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiu-nilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DI-ICOT) i-au trimis în judecată, în 15 iulie, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Do-garu, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea pre-judiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instan-ţei Judecătoriei Sectorului 3, că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, Radu Dogaru şi Adrian Procop au intrat prin efracţie în muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Eugen Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele, transmite Mediafax.

După furtul operelor de artă, cei trei s-au gândit să le aducă în România şi să le vândă, iar pentru a le scoate «rapid şi fără risc» din Olanda au cumpărat, în 17 octombrie 2012, mai multe perne, în care au introdus tablourile.

Pernele în care se aflau tablourile au fost puse în maşina lui Eugen Darie, un Ford Mondeo înmatriculat în Bulgaria, printre bagaje, iar ulte-rior au fost introduse în ţară prin vama Nădlac, au arătat procurorii.

Procurorii au mai arătat, în rechizitoriu, că, după ce au intrat în ţară, Eugen Darie a mers în localitatea Măcin, din judeţul Tulcea, unde a des-

cărcat bunurile din maşină, dar cele două perne cu tablouri le-a lăsat în autoturism.

Ulterior, tablourile au fost duse la locuinţa lui Radu Dogaru, din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Mama lui Radu Dogaru le-a spus anchetato-rilor că mai întâi a îngropat tablourile în curtea unei case părăsite, apoi le-a scos şi le-a îngropat în cimitirul din apropierea casei sale, iar în final, după percheziţiile din 13 februarie, le-a dezgro-pat şi le-a ars în soba locuinţei sale din Carcaliu.

Olga Dogaru a mai spus că, din dorinţa de a-şi proteja fiul, de a nu-i face rău lui şi prietenilor lui

şi pentru că îi era frică, s-a hotărât să ardă tablo-urile, crezând că dacă «tablourile nu vor fi găsite niciodată, nu vor fi probe împotriva lor şi nu vor putea fi condamnaţi», au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Aceasta a precizat că nu a spus iniţial nimănui că a ars tablourile, dar înainte să fie arestată, a realizat că a făcut o greşeală şi i-a spus fiului ei.

Procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere califi-cată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

Anchetatorii au mai dispus disjungerea cau-zei şi continuarea cercetările pentru Marfa Mar-cu, mătuşa lui Radu Dogaru, şi Andreea Georgi-ana Damaschin, pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni şi complicitate la infracţiunea de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, pre-cum şi pentru George Moise, pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional în vederea să-vârşirii de infracţiuni.

De asemenea, procurorii au mai dispus dis-jungerea sau declinarea competenţei de soluţi-onare a cauzei în favoarea DIICOT Tulcea pentru Radu Dogaru, Eugen Darie, Mihai Alexandru Bitu, sub aspectul comiterii infracţiunilor de tra-fic de persoane şi proxenetism.

Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Mihai Bitu şi Olga Dogaru au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, Petre Condrat în stare de libertate, iar Adrian Procop a fost deferit jus-tiţiei în lipsă, a precizat DIICOT.

Primul termen de judecată în acest caz este stabilit pentru 13 august.

18 MILIOANE DE EURO S-AU FĂCUT SCRUM

Cele şapte opere de artă nu mai pot fi recuperate

19 IULIE 2013 11 F L U XCultur=

4.IX.1991Şi – ceea ce s-a interpus între notele de la

19 iulie-19 august: am scris la o bună parte din cartea „Şlefuitorul de lentile”, cca 10 coli de au-tor (250 de pagini manuscris), însă am rămas unde am rămas, la jumătatea capitolului des-pre tinereţea scriitoricească, în urma derutei-şoc pe care mi-a produs-o mie, ca şi foarte mul-tora, dezlănţuirea gorilelor militariste, puciste din Kremlin. Nu pot şti când voi fi în stare să revin la manuscris… În cheia comportamen-tului „cucerirea de sine” din volumul „Umbra ca martor” şi în „Şlefuitorul de lentile” regizez reflecţii despre fenomenologia procesului de creaţie axate pe exemplele maeştrilor cu ne-tăgăduită autoritate în literatura universală. E ceva între eseistică şi nuvelistică, amintind de teoretizările elitiste, fără a face concesii celor cu condiţie intelectuală elementară. Discursul mi se pare interesant până la captivant.

Iar pe 1 septembrie, duminică, i-am avut de oaspeţi acasă pe Aurel Rău, Doina Cetea, Tudor Dumitru Savu, soţii Adam, Ioan şi Georgeta, Horia Bădescu, Mihai Cimpoi, soţii Ţurcanu (el – preşedintele unei bănci importante).

Concluzii? Le-au tras alţii şi sunt destul de instructive. Primo: „Viaţa e ca oglinda: îi zâm-beşti, îţi va zâmbi; te încrunţi la ea, va răspun-de la fel” (Pablo Casals). Secundo: „Am dormit şi am visat că viaţa e o bucurie. M-am trezit şi am văzut că viaţa e o datorie. Am muncit şi am constatat că datoria e o bucurie” (Nietzsche).

Din alte momente demne de consemnat, cred. Dinu, Viorel şi Mircea se încumetă a pu-blica articolul meu polemic „Oglinda şi lampa” (în absenţa superiorului). Mormăie M., dar indi-rect. Nu ştiu ce impresie i-a produs lui G. Vieru, însă acesta, după ce m-a beştelit pe nedrept, în urma insinuărilor-denunţ pe care le-a făcut alde…, are curajul să-mi întindă mâna, iar ieri, la seara lui Coşeriu, chiar să-mi vorbească de una, de alta, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat ni-mic deosebit. Nu-mi rămâne decât să constat încă o dată: nu ţin pică, ci, mai curând, uit răul pe care mi l-a făcut, ţinând mine binele.

5.IX.1991Alaltăieri, la recepţia oferită în onoarea ilus-

trului nostru conaţional Eugen Coşeriu, plus ziua de naştere a lui Mihai Cimpoi, intru în vorbă cu V. M., deputat în parlament. Ajungem la numirea în post de şef al securităţii a lui A. Plugaru. „Să mai vedem ce o face şi acesta… Cum credeţi, va da în vileag dosarele turnă-torilor şi celor turnaţi?”, întreb. Mai vârstnicul coleg M. e categoric împotriva acestui fapt, zicând că mai toţi suntem implicaţi. Cică, fap-tul că ai fost pionier sau comsomolist, sau că ai depus jurământul în armata sovietică pot servi ca alibi de implicare… Evident, bătrânul prea simplifică lucrurile, eu nu-l cred, îi dau replică şi-l provoc la sinceritate. Şi iată care-i povestea: „Când m-am repatriat, în 1952, din România, – începe să povestească M., – am fost şi eu dus la KGB, ţinut două ore în şir sub un reflector cu lumina orbitoare, fierbinte. M-au interogat în atare condiţii. La anumite momente, era cât pe ce să-mi pierd cunoştinţa. La urmă m-au pus să semnez nişte hârtii. În starea în care mă aflam, la care se adaugă şi necunoaşterea limbii ruse, presat, am semnat. Nici până astăzi nu ştiu ce fixase kgb-iştii…”.

E o parte din adevăr. Însă cealaltă parte e următoarea: majoritatea celor reveniţi, unii aduşi cu forţa, în Moldova pruto-nistreană, în special intelectualii, au fost recrutaţi, prin dife-rite metode – momeli, ademeniri, dar mai ales prin ameninţări şi şantajări – de cutrele secu-

riste. Sigur, A. B. a fost printre „liderii” colabora-ţionişti. M., traducând Marx-Engels, o vreme a făcut servicii şacalilor, pe urmă însă, a căzut în dizgraţie. Azi, incontestabil, are şi merite. Com-plicate chestiuni…

Un grup de clujeni au plecat duminică la Odesa. Bietul Constatin Cubleşan se pomeni cu geaca sfârtecată: paşaportul, alte acte, banii – sustrase. Consulatul român de la Kiev trebuie să-i expedieze astăzi un act care i-ar permite să se reîntoarcă în ţară, deoarece luni, de la vama Leuşeni, a fost întors îndărăt la Chişinău.

Pare-se, îi povestisem şi colegului Cubleşan un banc prevenitor despre oraşul de la ţărmul mării. Cică, peste ani de zile, în urbea natală revine din lume un emigrant. De cum ajunge undeva în capul scărilor Potiomkin, lasă jos două geamandane pe care le avea asupra sa, desfăcând larg mâinile în părţi şi exclamând: „Ah, Odesa, ce te-ai mai schimbat, eşti de nere-cunoscut!”. Când, după exclamaţie, lasă ochii în jos, vede că îi lipsesc valizele, la care omul face necăjit: „Ah, Odesa, cum te mai recunosc!... Cum nu te-ai mai schimbat...”.

Tot mai mulţi inşi care privesc lumea cu ochi de speculanţi. Colegii T. şi M., cică, fac tocmai aşa, cumpără-vând; asta costă atât, cealaltă – atât… Ce stupiditate! Şi ciclopii bişniţari vor să fie băgaţi în seamă, grijile lor să fie şi ale tale… Nimeni nu mai vorbeşte de cărţi, biblioteci, in-teligenţă… Perfidă, uşuratică şi, deci, superfi-cială populaţie…

20.IX.1991Prin târg, se povesteşte despre „eroica”

comportare (cacofonia e la locul ei) a unor co-legi în timpul puciului din 19-21 august. Unul dintre ei se odihnea în Crimeea. În ziar, urma să-i apară un articolaş în care într-o propoziţie-două pişca şi comuniştii al căror acolit a fost vreo 20 de ani şi din rândul cărora nu l-a smuls, ca şi pe M., decât decretul prezidenţial care a interzis canalia de organizaţie. Deci, luni, au-torul telefonează, insistând pe lângă secreta-rul de redacţie V. M. să elimine din buclucaşul său textuleţ înţepătura la adresa comuniştilor. Subalternul îi spune cam următoarele: „Nu e cazul să-ţi tremure genunchii. La noi lumea a ieşit în stradă, condamnă junta. Preşedintele şi parlamentul republicii, de asemenea, au luat o poziţie fermă antipucistă…”. „Lasă, lasă, voi nu cunoaşteţi toate dedesubturile”, face de la ce-lălalt capăt al firului autorul: „Scoateţi din text ceea ce vă spun eu”. Buu-u-un… (De fapt, foar-te rău-u-u…) Secretarul de redacţie telefonea-ză la corectură, doamnele de acolo „castrează” materialaşul şi aşteaptă cu groază urmările puciului, că doar nu e şagă, dacă însuşi bossul dă semne de nelinişte fricoasă, îşi mutilează textul, pentru a-l îndulci…

Dar… miercuri dimineaţă, autorul telefo-nează din nou din vecinătatea vilei lui Gorba-ciov, insistând să se repună la loc în material rândurile anticomuniste. Adică, îi revenise ma-rele curaj, neasemuitul patriotism… Pentru că miercuri deja era clar că junta moscovită va cădea şi cameleonul se grăbi să-şi refacă aure-olatul chip de luptător.

Apoi, când reveni la Chişinău, îşi ia la rost subalternii: „Eu merg în concediu, iar voi ce-aţi publicat? L. Butnaru, Nic. Vieru? De ce mă bă-gaţi în scandal?” etc.

D. zice scurt pe doi: „Nu cred să fi făcut noi greşeli. Şi linişteşte-te, dacă nu doreşti să po-vestim lumii despre felul în care te-ai compor-tat în timpul puciului”.

Vizatul se înroşi raco-cameleonic şi – mâlc! Sigur, îşi mocneşte ura şi-şi urzeşte planul de răzbunare.

În 12 septembrie, în „Glasul naţiunii”, un oa-recare „Cronos” – bănuiesc că e L., – referindu-se la materialele de polemică, scrie despre dialo-gul lui D. Mihail cu N. Vieru: „– Ştii doar că dialo-gul în cauză a fost publicat în lipsa şefului.

Michiduţă: – Da. Splendid de ticălos dialog. Şi bine că se mai duce şi şeful acesta din când

în când în concediu, altfel nu ştiu cum i-aş mai pune la punct pe cei care iau viaţa prea în seri-os”. Şi alte inepţii.

20-28.IX.1991Evenimente berechet… Soseşte Brenda

Walker din Anglia, traducătoare din literatura română, inclusiv din opera lui Eminescu. Direc-toare de editură. O aşteptăm la gară, cursa Iaşi-Chişinău. Pe la 13,30 vine N. Rusu, anunţând că musafira sosise cu protoiereul Buburuz; la vamă autocarul s-a reţinut, iar descurcăreaţa Brenda găsi ieşire din situaţie.

Omagierea lui George Coşbuc, 125 de ani de la naştere. Sala de la Palatul artelor (fost: Prietenia popoarelor) – plină. Televiziune. Post festum, o recepţie cordială.

Vânzoleală în ajunul adunării generale a scriitorilor. Presupuneri, zvonuri, confuzii… Însă, la 27 septembrie, în ziua convocării, oratorii au cedat din ideile lor preconcepute, „solidaritatea” lor iluzorie spulberându-se. Au crezut că cineva dintre ei ar putea fi curajos-agresiv, în realitate bătând cu toţii în retrage-re. La tema „Uniunea scriitorilor în condiţiile economiei de piaţă” nu se potrivesc vorbele impertinente, ci se cer propuneri constructive, idei, pe care nu le prea au nici Gheorghiţă, nici Burghiu (acesta e un palavragiu care vrea să-şi mascheze propria… trândăvie…). Deci, s-au cam răsuflat ambiţioşii oratori de serviciu.

În aceeaşi zi, pe la 15, 30, împreună cu Gheorghe Vodă şi Gheorghe Mazilu, pornim spre Galaţi, la Festivalul Naţional de Poezie „Grigore Hagiu”. Pe la 19,30, ajungem la Târgu Bujor, unde, la cafeneaua „Trei stejari”, găsim participanţii întruniţi la o masă festivă, care a încheiat prima zi a manifestării. Prezenţi – sora poetului, plasticiana Gina Hagiu, soţul ei, pic-torul Eugen Popa, dragii gălăţeni Vremuleţ, Vi-col, Chiric, Mihăiescu etc. De la Bucureşti – Dan Alexandru Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române, Lucian Chişu de la revista „Literatorul”...

Ajunşi la Galaţi, apar mici probleme cu caza-rea (la nivel): comenzile de la hotelul „Dunărea” fuseseră deja suspendate. În sfârşit, hotelul tineretului. Gh. Vodă, cu blândul său excen-trism, ţine să rămână peste noapte în „Volgă”. De, voia dumisale. S-a tot făcut caz şi voie bună în baza deciziei „romantice” a colegului.

Pe 28 septembrie – festivităţi „Hagiu” la Bi-blioteca Judeţeană „Urechie”. Prezenţa noastă a avut priză.

Episcopul Casian al Galaţiului şi Dunării de Jos are amabilitatea de a ne invita la reşedinţa dumisale. Impresionant: cultură, profunzime şi bună gospodărire. Ne prezintă octogenarului episcop Antim Nica (născut în Bogzeşti/ Orhei). Frumos, statuar, dar părăsit de puteri. Abia de reuşeşte să-şi lase semnătura pe cărţile pe care ni le dăruie.

Întreţineri îndelungi cu angajaţii editurii „Porto-Franco”, spectacol la Teatrul Naţional „Fani Tardini”, înmânare de premii literare. Gazdele – generoase, la nivel.

La Galaţi mi-am procurat un reportofon „Sanyo”. Multe cărţi, „Secolul 20” din anii tre-cuţi.

De la Galaţi, facem o escapadă la Brăila. Ne oprim la casa lui Moş Anghel. La han, gustăm un „Cotnar”. Brăila e frumoasă, însă în primăva-ră mi se păruse şi mai şi, oarecum neobişnuită. Casa-muzeu „Panait Istrati” e deschisă. Ghidul cu fecioraşul său… Zigfrid (na-ţi-o bună că l-am… botezat!). I-a plăcut, cică, celebrul poem german cu acest nume. Obiecte care i-au apar-ţinut lui Panait Istrati. Printre ele, două agende pentru adrese, una cu indicator alfabet chirilic, a doua – latin. Aceasta din urmă stă deschisă la pagina cu adresa lui Tudor Arghezi, lucru des-pre care îi spun, la telefon, şi doamnei Mitzu-ra Arghezi cu care tratăm organizarea lansării unei cărţi a marelui scriitor, apărută la editura chişinăuiană „Hyperion”. Deja e uşor de telefo-nat la Bucureşti: prefix – 810400.

CALEIDOSCOP

19 iulieEvenimente1900: Se deschide metroul din Paris1553: Lady Jane Grey este înlocuită de Maria I ca regină

a Angliei după numai nouă zile de domnie1870: Războiul franco-prusac: Franța a declarat război

Prusiei. Conflictul se va încheia la 26 februarie 1871 prin înfrângerea Franței

1877: Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor rusești, a adresat principelui Carol o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele rusești în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistență ajutorul. Primele unități ale Armatei Române au trecut Dunărea și au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov (19/31)

1900: Se deschide metroul din Paris1922: A avut loc primul meci al echipei de tenis a Româ-

niei în Cupa Davis (India–România: 5–0)1952: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de

vară de la Helsinki, Finlanda1954: A fost lansat primul disc single semnat Elvis Pres-

ley – That' s All Right1965: La Congresul al IX-lea al Partidului Comunist

Român, Nicolae Ceaușescu a fost ales în funcția de secretar general al Partidului (19/24)

1980: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Moscova, URSS

1996: La Atlanta (SUA) se desfășoară a XXVI-a ediție a Jocurilor Olimpice; delegația României cuprinde 168 de sportivi participanți la 18 dintre cele 31 discipline olimpice. Prin numărul de medalii obținute, România se clasează pe locul 14, cu patru medalii de aur, patru de argint și șase de bronz

2005: Alegeri parlamentare în Burundi

NașteriEdgar Degas, pictor francez1814: Samuel Colt, industrialist și inventator american

(d. 1862)1822: Prințesa Augusta de Cambridge (d. 1916)1834: Edgar Degas, pictor francez (d. 1917)1890: George al II-lea din dinastia Oldenburg, rege al

Greciei (1922-1923; 1935-1947) (d. 1947)1893: Vladimir Maiakovski, poet rus (d. 1930)1896: A.J. Cronin, scriitor scoțian (d. 1981)1907: Constantin Drâmbă, astronom și matematician

român, membru al Academiei Române (d. 1997)1923: Constantin Țoiu, prozator român1930: Pompiliu Teodor, istoric român, membru al Aca-

demiei Române (d. 2001)1934: Tita Chiper, ziaristă româncă, scenaristă de filme

de animație, autoare de proză pentru copii (d. 2002)

1943: Maria Luiza Cristescu, prozatoare româncă1946: Ilie Năstase, jucător român de tenis1947: Brian May, muzician englez1948: Alexandru Neagu, fotbalist român1953: Daniela Buruiană-Aprodu, politician român1954: Elena Ștefoi, poetă, publicistă și diplomată

româncă1984: Diana Mocanu, înotătoare româncă

Decese1374: Francesco Petrarca, poet italian (n. 1304)1415: Filipa de Lancaster, soția regelui Ioan I al Portuga-

liei (n. 1359)1687: Laura Martinozzi, ducesă de Modena (n. 1637)1810: Louise de Mecklenburg-Strelitz, regină a Prusiei

(n. 1776)1814: Matthew Flinders, navigator și cartograf englez

(n. 1774)1891: Pedro Antonio de Alarcón, scriitor spaniol (n.

1833)1931: Nicolae Paulescu, medic român, descoperitorul

insulinei (n. 1869)1976: Henri Catargi (Togo), pictor român (n. 1894)1982: Hugh Everett, fizician american (n. 1930)1993: Dionisie M. Pippidi, arheolog, epigrafist și istoric

român, membru al Academiei Române (n. 1905)1993: Jean Negulesco, regizor american de origine

română, membru de onoare al Academiei Române (n. 1900)

2009: Frank McCourt, scriitor american, laureat al pre-miului Pulitzer (n. 1930)

2011: Arsenie Papacioc, duhovnic român (n. 1914)

Leo BUTNARU

AGENDA LUI PANAIT ISTRATI, ADRESA LUI TUDOR ARGHEZI

(Pagini de jurnal)

19 IULIE 201312F L U X Magazin

BruschettiIngrediente:

2 roşii1 căţel de usturoi6 felii de pâinebusuioc proaspătmozzarellaulei de măsline

Roşiile tăiate cubuleţe mici se amestecă cu usturoiul şi busuiocul to-cat şi se condimentează cu sare şi pi-per, apoi se pune compoziţia peste fe-liile de pâine unse cu ulei de măsline, se pun deasupra feliuţe de mozarella şi se dă la cuptor pentru 10 minute. Se pot servi atât calde, cât şi reci.

Că tot ne place mozzarela vom găti şi un piept de pui mediteranean cu ro-şii.

Piept de pui mediteranean

Ingrediente:1 piept de pui1 roşiemozzarellabusuiocunt

Pieptul de pui se spală, se condi-mentează şi se prăjeşte în unt câte 5 minute pe fiecare parte, apoi se pun deasupra felii de roşii tăiate rondele, busuiocul proaspăt tocat şi se ţin sub capac 2 minute, apoi se pun feliile de mozzarella şi se mai lasă 3 minute pe foc.

Se poate servi cu o garnitură de cartofi cu rozmarin la cuptor.

Bucătăria italiană nu ne-o putem imagina fără paste, probabil unele

dintre cele mai îndrăgite ingrediente italiene, avându-şi originile chiar în Sicilia, unde ne aflăm şi noi acum. Po-vestea spaghetti-lor (care se numeau la început macaroni) începe odată cu invazia arabă de la sfârşitul secolului VIII, aceştia aducând cu ei un fel de tăi-ţei uscaţi, care sunt consideraţi „stră-bunii” pastelor de azi.

Şi fiindcă ne aflăm în locul în care s-au „născut” pastele, voi prepara două reţete, deopotrivă de savuroa-se, dar cu ingrediente diferite, pentru a putea evidenţia capacitatea lor de transformare.

Penne cu dovlecei şi lămâie

Ingrediente:500 g paste penne1 dovlecel50 g suc de lămâie3 căţei de usturoibusuioc proaspătulei de măsline

Se fierb pastele al dente (într-un vas cu multă apă se pune sare şi se adaugă pastele când fierbe apa, având grijă să nu le fierbem prea mult).

Într-o tigaie mai mare călim în ule-iul de măsline usturoiul tocat, apoi adăugăm busuiocul tocat şi sucul de lămâie, peste 2-3 minute adăugăm dovleceii daţi pe răzătoare şi storşi de suc. După ce am călit dovleceii 7-8 mi-nute, adăugăm în tigaie pastele fierte, le amestecăm şi le mai ţinem câteva minute. Se pun în farfurie şi se presară cu caşcaval ras (preferabil ar fi parme-zan).

Datorită gustului uşor acrişor de lă-mâie, această reţetă este ideală pentru zilele de vară, putând fi consumată şi rece.

O reţetă de paste specifică Siciliei este cea de Spaghetti al nero di sep-pia, adică spaghetti cu cerneală de se-pie. Acestea au un gust intens şi o aro-mă surprinzătoare, care parcă-ţi aduce marea în farfurie.

Ideal este să folosim pentru această reţetă cerneală de sepie, dar cum nu se prea găsesc asemenea ingrediente pe meleagurile noastre, vom căuta paste cu cerneală de sepie (le recunoaştem imediat după culoarea neagră, pe care o au).

Spaghetti cu cerneală de sepie

Ingrediente:500 g paste cu cerneală de sepie10 roşii cherry3 cepe verzi3 căţei de usturoi50 ml vin albulei de măsline

Pastele se fierb al dente şi se scurg. Într-o tigaie încingem uleiul de

măsline, călim usturoiul şi ceapa to-cate, adăugăm roşiile tăiate jumătăţi, lăsăm să se călească 3-4 minute, adău-găm vinul, iar după 3-4 minute punem şi pastele, amestecăm uşor, apoi le luăm de pe foc.

Presărăm puţin parmezan deasu-pra şi sunt gata de servit.

Quattro stagioni, Calzoni, Capric-ciosa, Quatro formaggi, Neapolitana, Funghi, Pepperoni... sunt doar câteva feluri ale celei mai îndrăgite mâncăruri italiene: PIZZA, care cel mai probabil se trage de la o altă specialitate itali-ană, focaccia.

Astăzi vom găti pizza Margherita, care este preferata mea şi despre care legendele spun că ar fi fost inventată în Napoli, în 1889, de către Raffaele Esposito, un renumit pizzaiolo (bucă-tar ce prepară pizza) local, la cererea reginei Margherita, care vroia să gus-te această mâncare, considerată până atunci mâncarea săracilor. Dintre 3 feluri de pizza pregătite, regina a pre-ferat-o pe cea care amintea de steagul italian (roşu – sosul de roşii, verde – busuiocul şi alb – mozzarella), iar acest fel de pizza a fost numit în cinstea re-ginei: Margherita.

Pizza MargheritaIngrediente:

Pentru aluat:500 gr făină250 ml apă plată20 gr drojdie proaspătă1 linguriţă miere/zahăr1 linguriţă sare 5 linguri ulei de măslinePentru sos de roșii:6 roşii 5 linguri ulei de măsline1 linguriţă de zahăroreganoIngrediente pizza:200 gr mozzarelabusuioc proaspătoreganorucola

Mai întâi pregătim aluatul în felul următor: amestecăm drojdia cu zahă-rul/mierea apoi adăugăm apa. Punem făina într-un vas mai mare, facem o gropiţă şi turnăm drojdia şi omoge-nizăm ingredientele. Apoi adăugăm uleiul şi sarea şi frământăm aluatul până devine elastic şi nu se lipeşte de mâini. Acoperim aluatul şi-l lăsăm să dospească cel puţin o oră.

Cât dospeşte aluatul, pregătim so-sul de roşii: decojim roşiile (le punem pentru 5 minute într-un vas cu apă care fierbe, le scoatem şi le decojim), le tocăm mărunt, adăugăm zahărul, uleiul de măsline şi oreganul şi e gata sosul.

Aluatul dospit îl împărţim în 2 sau mai multe bile, în funcţie de cât de mică vrem să fie pizza şi cât de gros blatul. Îl întindem pe masa de lucru înfăinată şi punem blatul pe o tavă ta-petată cu hârtie de copt. Punem peste blat sosul de roşii, feliile de mozarella, busuiocul proaspăt tocat şi presărăm oregano. Dăm pentru aproximativ 5-7 minute la cuptorul preîncălzit la 250 de grade.

După ce o scoatem de la cuptor, putem presăra deasupra frunze de rucola şi busuioc pentru o aromă mai intensă.

Panna cotta (adică cremă coaptă) este desertul tipic italian pe care îl vom găti împreună, pentru a-l servi în călătoria noastră siciliană. Răspândit în întreaga Italie, originile acestui de-sert se regăsesc în regiunea nordică Piemonte, unde se presupune că ar fi fost inventat de o femeie de origine maghiară. Desertul e unul extrem de uşor de preparat, aşa că hai să ne apu-căm de treabă.

Panna CottaIngrediente:

500 ml frişcă80 gr zahăr90 ml lapte10 gr gelatină1 linguriţă esenţă de vanilie

Se toarnă laptele peste gelatină şi se omogenizează. Frişca şi zahărul se pune pe foc, când e fierbinte (nu o lăsăm să fiarbă), adăugăm laptele cu gelatina, amestecăm energic 2 minu-te, o luăm de pe foc, adăugăm esenţa de vanilie, amestecăm şi turnăm com-poziţia în forme, pe care le dăm la fri-gider pentru cel puţin 4 ore, până se întăresc.

Se poate servi direct din forme, iar dar dacă vrem să le scoatem, scufun-dăm fundul formelor în apă clocotită, le întoarcem deasupra unei farfurii şi le lovim uşor pentru a ieşi din formă.

Se poate servi simplă sau cu cara-mel, sos de ciocolată sau de fructe.

Desigur că nu putem să uităm şi cafeaua italiană, care a ajuns prima dată în Italia abia în 1570, adusă de că-tre arabi în Veneţia şi vândută foarte scump bogaţilor care o consumau la început ca medicament. Tot aici a fost deschisă şi prima cafenea din Europa, la 1645, acest tip de localuri răspân-dindu-se mai apoi în întreaga Italie şi în restul Europei.

Cu toate că această băutură nu are nici pe departe origini italiene (fiind originară în Ethiopia), italienii sunt cei ce au „făcut artă” din preparatul cafe-lei.

Caffe latteIngrediente:

3 linguriţe de cafea50 ml laptezahărSe prepară cafeaua (preferabil în

cafetieră Moka, pentru a nu avea zaţ în ceaşcă), se îndulceşte cu zahăr după gust şi se adaugă laptele.

Dacă vrem să o bem rece, putem pune laptele la congelator, în forme pentru gheaţă, cafeaua o lăsăm să se răcească şi adăugăm cuburile de lapte îngheţate.

Acest tip de cafea se serveşte, de obicei, la micul dejun, iar noi o vom bea cu o felie de panna cotta alături.

Reţetele italiene, care sunt prac-tic unele dintre cele mai răspândite în lume, datorită savorii şi diversităţii ingredientelor folosite, îţi vor încânta cu siguranţă papilele gustative de la primele îmbucături, aşa că te îndemn să le găteşti împreună cu mine.

Buon apettito! Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Orice gurmand îndrăgostit de mâncarea italiană ar trebui să ajungă în Sicilia, insulă considerată ca fiind locul ce a dat naștere celor mai multe reţete ti-pice bucătăriei italiene.

Anume pe această insulă vom porni expediţia noastră culinară în care vom descoperi locuri des-prinse din basme și arome ce ne vor desfăta simţu-rile.

Sicilia se situează undeva între peisajele medite-raneene exotice și poveștile cu mafioţi sicilieni, fiind modelată de-a lungul veacurilor de către cele mai di-verse civilizaţii, aici perindându-se fenicienii, grecii antici, bizantinii, arabii etc., lăsându-și fiecare am-prenta și creând un melanj cultural unic.

Palermo, capitala Siciliei, situată în golful Palermo din Marea Tireniană, te impresionează prin grandoa-rea clădirilor, multitudinea edificiilor și ruinelor, arhi-tectura variată, cu puternice influenţe arabe, leandrii și cactușii înfloriţi de pe marginea străzilor, ficusul gigantic ce tronează la intrarea în grădina botanică, căruţele trase de cai ce circulă pe străzile înguste pie-truite, purtându-te în această lume diversă.

Plimbarea noastră o începem din Piazza Vigliena, delimitată de 4 clădiri (Quattro Canti) în stil baroc, pe ale căror faţade admirăm fântâni arteziene (în care vom arunca neapărat o monedă, așa cum zic legen-dele, pentru a fi siguri că ne vom mai întoarce în acest

oraș), cu statui ale celor patru anotimpuri, cei patru regi spanioli din Sicilia și cei patru patroni ai orașului Palermo – Cristina, Ninfa, Olivia și Agata.

Orașul este împânzit de catedrale și biserici, unele dintre acestea având și 1000 de ani vechime. Proba-bil, una dintre cele mai frumoase și impresionante edificii este Catedrala Palermo, un complex arhitectu-ral ce îmbină diverse stiluri datorită reconstrucţiilor și adăugirilor la care a fost supusă. Această catedrală a fost construită pe locul unei bazilici bizantine, ce fusese transformată, în sec. IX, pentru un timp, într-o moschee, ultima reconstrucţie având loc în sec. XVIII. Palmierii ce împrejmuiesc catedrala îi sporesc farme-cul, transpunându-te într-o lume ca de basm.

Pitorescul orașului te face să rătăcești pe strădu-ţele întortocheate, uitând noţiunea timpului, așa că pe amurgite te invit să vizităm o piaţă tipic italiană, unde vei găsi toate produsele specifice zonei: caș-cavaluri și brânzeturi locale, fructe de mare, ierburi aromatice, paste de cele mai diverse forme și neobiș-nuite culori, măsline, fructe exotice etc., din care vom alege ingredientele pentru reţetele noastre.

Un aperitiv ușor de preparat și foarte savuros sunt tradiţionalele bruschetti cu roșii, care își au originea în regiunea Toscana, de prin secolul XV, fiind răspân-dite acum nu doar în Italia, ci peste tot în lume, cu-noscând nesfârșite variante de preparare.

MAPAMOND CULINAR„Să vezi Italia fără să vezi Sicilia este ca şi cum nu ai fi văzut Italia deloc,

pentru că Sicilia este cheia întregii ţări”.

Johann GOETHE Arome siciliene

19 IULIE 2013 13 F L U XPericolul din şlapi

Deși par comozi, șlapii sunt la fel de pericu-loși pentru picioarele noastre ca și tocurile. Pe lângă faptul că pot provoca dureri la nive-lul articulaţiilor, șlapii pot chiar să deformeze mersul.

Pentru că picioarele sunt ţinute în încălţări doar de o mică bretea, degetele încearcă la fiecare pas să apuce talpa şlapilor pentru a reda o oarecare stabilitate. Cu timpul, această acţiune de prindere a tăl-pii duce la suprasolicitarea muş-chilor, lucru care poate declanşa tendinita (inflamarea tendonului care leagă muşchiul de os), scrie doctorulzilei.ro. De asemenea, utilizarea zilnică, pentru o pe-rioadă lungă de timp, a şlapilor favorizează deformarea degete-lor (mai exact este vorba despre aşa-numitele „deget în ciocan“ ce se formează din cauza necesităţii de a prinde talpa cu degetele) şi apariţia sau înrăutăţirea montu-rilor de pe ele. Atunci când pur-tăm prea des şlapi favorizăm şi apariţia stresului asupra oaselor. Punând presiune în mod repetat asupra oaselor putem risca să su-ferim fisuri chiar şi în lipsa unui şoc sau a unei lovituri. În plus, un studiu din 2009 realizat de oame-nii de ştiinţă de la Universitatea Miami a scos la iveală că o pere-che de şlapi găzduieşte mai bine de 18.000 de bacterii, printre care şi Streptococul auriu.

Monitorulexpres.ro

Diverse

• Ţinutele all-white: rochia, pantofii, accesoriile...totul! Vara este recoman-dat să porţi haine în culori cât mai des-chise, mai ales alb, pentru că reflectă soarele.

• Dungile, mai ales cele verticale! Deşi în trecut era interzis să porţi com-binaţii de dungi orizontale cu dungi verticale, acum este o alegere inspi-rată!

• Decupajele: fie că e vorba de o ro-chie, fie de costumul de baie, se poar-tă decupajele... simetrice şi asimetrice. Zona preferată este talia, care pare astfel mai subţire.

• Imprimeurile grafice: de la colanţii haioşi cu diverse imprimeuri ”nebune”, la costume de baie şi rochiţe mini.

• Bustierele, considerate atâta timp un simbol paralel cu feminitatea, s-au

transformat acum în cea mai sexy ale-gere, mai ales dacă ai un abdomen bine conturat.

• Nostalgia anilor ’60. Moda retro rămâne în vogă, schimbându-se doar perioada preferată. Fusta mini este o alegere cool, la fel şi costumul de baie cu slip cu talie înaltă.

• Fustele/rochiile maxi transparen-te: o alegere foarte sexy şi safe.

• Jeanşii cu diverse imprimeuri: bu-linuţe, flori, broderii tribale etc. Este indicat să îi porţi dacă ai picioarele subţiri, deoarece, după cum ştii, impri-meurile mici te fac să pari mai ”mare”.

• Maxi salopetele, din materiale flu-ide, care îţi complimentează formele. poartă-le ziua cu balerini comozi şi seara cu tocuri şi bijuterii masive.

Cosmopolitan.ro

Trendurile verii 2013

SERVICII POLIGRAFICE1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor;2. Executarea cărţilor de vizită;3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare,

cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certifica-te, plicuri etc.;

4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare;5. Servicii de laminare;6. Imprimare foto de înaltă calitate;7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD.

Executăm rapid şi calitativ!Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 067 440 556e-mail: rodionservice@gmail.com

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF şi JPG)Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 leiLaminare – de la 3 lei/pag.

Movul este o culoare cu un efect antiseptic și purificator, ce simbolizează eleganţa și luxul. Iată în ce combinaţii de culori poate fi folosit movul.

Mov și galbenO culoare cu care poţi combina întot-

deauna movul este galbenul. Cele două culori sunt complementare, opunându-se pe cercul cromatic şi scoţându-se reci-proc în evidenţă. Alătură mai multe piese de mobilier în aceste culori şi vei obţine un decor plin de viaţă şi modern, în ace-laşi timp. Poţi folosi o canapea compusă din mai multe volume, în diferite nuanţe sau poţi evidenţia una mov, cu ajutorul

unor perne galbene. Un taburet galben şi o comodă mov se vor potrivi perfect în livingul tău.

Mov și albÎ n t o t d e a u n a ,

atunci când ai în-doieli în privinţa unei culori şi nu ştii cu ce altă culoare să o asortezi, op-tează pentru alb. O culoare neutră (precum bej, crem sau nonculorile alb şi negru) va scoate din anonimat orice nuanţă, indiferent de tăria ei. Combinaţia alb-mov este una calmă şi liniştitoare şi poate fi folosită în orice încăpere, fie că este vorba de living, bucătărie, dormitor sau baie.

Mov și griO combinaţie potrivită pentru un spa-

ţiu primitor şi călduros este compusă din culorile mov şi gri. Dacă nu eşti o persoa-nă curajoasă, alătură tonuri calde de mov griurilor. Această paletă cromatică este

potrivită unui interior clasic, căruia doreşti să îi conferi puţina culoa-re. Adepţii sti-lului glamour pot opta pen-tru movuri p u t e r n i c e şi argintiu; această com-binaţie este una somptuoasă şi elegantă.

Mov și rozMovul este o culoare intensă, ce stimu-

lează sistemul nervos. Poate fi folosit cu succes într-o amenajare contemporană, dacă este folosit în nuanţe vii, puternice. Acestora le poţi alătura obiecte fuchsia, contrastul fiind unul vesel şi de impact. O variantă este să optezi pentru o cana-pea mov şi un fotoliu fuchsia sau alege un corp de mobilier modern, cu fronturi în aceste culori.

Condo.kudika.ro

Cum te ajută apa plată cu lămâie

Experţii spun că în timpul somnului, o canti-tate însemnată de apă din organismul nostru se retrage, lăsându-ne deshidratate. Acidul citric din sucul de lămâie este un excelent detoxifiant pentru organism, care ajută enzimele corpului să funcţioneze eficient, stimulând ficatul. Mai mult, apa plată contribuie la hidratarea organismului dis-de-dimineaţă. Studiile au arătat că oamenii care beau apă plată cu lămâie dimineaţa au un mare aport de energie fizică şi mentală pentru tot restul zilei.

În plus, apa plată cu lămâie este o soluţie ex-celentă şi pentru persoanele care îşi doresc să slăbească, deoarece contribuie la detoxifierea organismului şi la creşterea imunităţii.

Aşadar, bea în fiecare dimineaţă sucul de la o jumătate de lămâie amestecat cu un pahar de apă uşor încălzită (apa încălzită este mai bine asimilată de către organism decât apa rece şi sti-mulează digestia). Efectele benefice nu vor întâr-zia să apară.

Glamourmagazine.ro

Când vei afla câte poate face această bă-utură pentru frumuseţea ta, nu o vei mai blama atât pentru modul în care i-a stricat silueta partenerului tău și nici pentru găurile pe care le face în bugetul acestuia. Ar fi chiar indicat să-i mai furi câte o bere din când în când din frigider, pentru ca să o poţi folosi pe altarul frumuseţii tale:

Combate acneea și cuperozaFoloseşte berea în loc de loţiune tonică, dimi-

neaţa şi seara, după curăţarea tenului şi vei ve-dea o îmbunătăţire în condiţia pielii tale.

Revigorează tenul obositFă-ţi o mască dintr-o ceşcuţă de bere şi o lin-

gură cu miere. Aplic-o pe tenul curat şi stai aşa zece minute. Clăteşte cu apă caldă şi hidratează pielea.

Redă strălucirea păruluiPodoaba ta capilară a trecut prin nişte ope-

raţii traumatizante de curând: decolorare, per-manent sau întins profesional? Firele de păr îşi pot recăpăta aspectul sănătos dacă te speli cu un amestec din şampon şi bere fiartă. Proporţia este de o lingură cu băutură alcoolică la cantitatea de produs de curăţare pe care o foloseşti de obicei. Masează pielea capului şi părul 2-3 minute cu acest amestec şi clăteşte cu apă din abundenţă.

Întărește firul de părDacă ai răbdare să prepari şi să te tratezi cu

o mască pe bază de bere, iată care este reţeta: amestecă o lingură cu bere, două linguriţe cu oţet de mere, o linguriţă cu miere de albine şi o lingură cu ulei de măsline. Aplică masca pe părul umed, înfăşoară-ţi capul cu un prosop, stai aşa 15-20 de minute şi clăteşte foarte bine.

Bronz mai intensAcesta este un sfat de urmat numai după ce ai

trecut, deja, prin 3-4 băi de soare sub protecţia cremelor speciale. Dacă vrei un bronz mai intens şi cu o frumoasă tentă aurie, toarnă-ţi o bere pe tine şi uniformizează lichidul pe toată pielea. Stai la soare 30-40 de minute (în orele recomandate de plajă) şi vei vedea efectul.

În loc de fixativMai ales dacă ai firul de păr subţire şi moale,

pe care coafurile nu ţin, o să iubeşti acest truc! Înmoaie o dischetă demachiantă în bere şi tam-ponează pielea capului. Fii meticuloasă, să nu-ţi scape niciun centimetru! Apoi coafează-ţi părul şi aşteaptă-te ca buclele să-ţi reziste 2-3 zile!

Femeia.ro

CASA TACu ce culori poate fi combinat movul

SFATURI Tratează-te cu bere!

19 IULIE 201314F L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “Moldova - gură de rai”. Episodul 1. 10.10 “World stories” - lumea în reportaje. 10.40 Reporterul de gardă. 11.10 Portrete în timp. 11.40 Res-piro. Program muzical. 12.00 Documentar. “Lumea culorilor”. Episodul 2. 13.10, 1.15 Cultura azi. 13.55 Film. “FRATE ŞI SORĂ” (Italia, 2006). 15.35 Avangaraj. 16.35 Magazinele FIFA. 17.45 Petalo romano. 18.15 Documentar. “Ctitoria Ţigăneşti”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dor. In memoriam. Silvia Cărăuş. 22.20 Templul muzicii. 23.00 E. Ionesco “Lecţia”. Spectacol. 0.10 Documentar. “Autentica pălărie panama”. 1.05 Chişinăul de ieri şi de azi. 3.50 Medalion muzical. 4.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 5.10 Cinemateca universală. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshop-ping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Se-

rial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Serial: Eva Luna (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que

bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Un prinţ în America (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4534 15:00 Film: Spionul din vecini (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Miss Agent Secret 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.8, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:15 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Отражение”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele ştiri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “Городские пижоны”. Премьера. “Фалькон” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:35 “Primele ştiri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 2.35

Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 18.00 Distractis show. 4.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 LES

CARNETS DU BOURLINGUEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:33 SUR LA TRACE DES MAÎTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:24 ENQUÊTES RÉSERVÉES 21:13 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES RESCAPÉS 22:45 LES RESCAPÉS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPI-ONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:08 CLÉO DE 5 À 7 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45, 1.00 Pro-fil de savant. Dumitru Noroc. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 Documentar. “Moldova - gură de rai”. Episodul 2. 10.05 Maga-zinele FIFA. 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct. 12.05 Documentar. “Autentica pălărie panama”. 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 E. Ionesco “Lecţia”. Spectacol. 15.15 Dor. In memoriam. Radu Cărăuş. 15.45 Tezaur. 16.00 Ring Star. 17.45 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Dialog social. 21.45 Medalion muzical. Sabina Antoci. 22.20 Documentar. “Almanah cinematografic german”. 22.50, 0.10 Film. “VIOLETE PURPURII” (SUA). 0.45, 3.50 Legendele muzicii. 1.15 Cuvintele Credinţei. 4.10 Moldova în direct. 5.10 Cinemateca universală. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshop-ping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Te pui cu blon-

dele? 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que

bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Pasiune orbitoare 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4535 15:00 Film: Când întâlneşti un străin 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviţi, vă rog! 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.1, 2, an 3 (r) 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzi-cală 04:00 Ştirile Pro Tv (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Отражение”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele ştiri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “Городские пижоны”. Премьера. “Фалькон” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:35 “Primele ştiri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00 Tele-jurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 11.10, 13.10,

18.00, 2.40 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 6.25 Tele-enciclopedia. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES PLUS BELLES ÎLES DU

LITTORAL FRANÇAIS 5:44 LES VILLAGES DE FRANCE 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 ÉCHO-LOGIS 10:46 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 SAUVETAGES SUISSES DANS L’HIMALAYA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:52 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:41 FLASH INFO 17:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DE BON MATIN 21:05 FLASH INFO 21:07 MONSIEUR LEROI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 VIVACE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 LES RESCAPÉS 1:50 LES RESCAPÉS 2:37 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MON-DE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “Moldova - gură de rai”. Episodul 3. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baştina. Ma-gazin agricol. 11.30 La noi în sat. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 Documentar. “Lumea culorilor”. Episodul 2. 15.10, 4.40 Documentar. “Ctitoria Ţigăneşti”. 15.50 Magazinul copiilor. 16.20 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.45 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Portrete în timp. Gheorghe Mustea. 22.20 Avangaraj. 23.20, 0.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). Episoadele 1 şi 2. 1.00 Respiro. Program muzical. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Legendele muzicii. 4.10 Destine de colecţie. 5.20 Prin ani cu “Dor”. 5.25 Poftiţi la masă.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00

Muzică 18.30 Divertisment. Burlacul 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que

bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Când întâlneşti un străin (r) 13:00 Ştirile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4536 15:00 Film: Ciocnirea titanilor 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviţi, vă rog! 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.9, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Ольга Арнтгольц в многосерийном фильме “Выхожу тебя искать 2” 00:20 “Primele ştiri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “Городские пижоны”. Премьера. “Фалькон” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:35 “Primele ştiri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 11.10,

13.10, 18.00, 2.40 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:16 LES VILLAGES DE FRANCE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:31 UN ÉTÉ À L’ALPAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 JACQUOT DE NANTES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCU-MENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 FICTION 2:36 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45 Chişinăul de ieri şi de azi. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.05, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Do-cumentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “Moldova - gură de rai”. Episodul 4. 10.20 Documentar. “Jules Dassin, biografia unui puşti newyorkez”. 11.15 O seară în familie. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). Episoadele 1 şi 2. 15.45 Părinţi şi copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 Documentar. “Arts 21”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Pionerii fotografiei”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Ştiri po-zitive. 1.20 La noi în sat. 3.50 Medalion muzical. 4.10 Avangaraj. 5.10 Cinemateca universală. 5.25 Prin ani cu “Dor”.

07.00 Divertisment .Burlacul 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 La altitudine 13.00 Zoo cu Ana Sca-leţchi 13.20 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Muzică 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que

bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Ciocnirea titanilor (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4537 15:00 Film: Infidelitate fatală 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Legea lui Banks 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.10, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Ольга Арнтгольц в многосерийном фильме “Выхожу тебя искать 2” 00:20 “Primele ştiri” (rus) 00:30 “Городские пижоны”. Премьера. “Фалькон” 01:15 Фильм Люка Бессона “Необыкновенные приключения Адель Блан-Сек” 02:50 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 13.10,

18.00, 3.10 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.35, 6.30 Reporter. 11.10 Distractis show. 12.05 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 2.45 Parteneri de week-end. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 ALLER SIMPLE 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-DA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:33 ÎLES À VENDRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 19:05 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 VIVACE 21:08 FLASH INFO 21:11 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PAPILLON 23:21 EDWIGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 LA FENICE 2:44 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

22 IULIE 23 IULIE 24 IULIE 25 IULIE Luni Marţi Miercuri Joi

19 IULIE 2013 15 F L U XPrograme

GRU­PUL­DE­PRESĂ­FLUXRE DAC TOR-ŞEFSergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecO perioadă în care se reco-mandă să vezi partea bună din fiecare situaţie și chiar din conflicte. Așa vei reuși să alun-gi orice urmă de tristeţe sau de nemulţumire.

TaurAi șansa de a descoperi că e mai avantajos să fii amabil cu cei din jur. Acest comporta-ment poate fi obţinut și prin autoeducare, dacă vrei asta.

GemeniSăptămâna se anunţă compli-cată în profunzime și tocmai de aceea ar fi mai bine să alegi să rămâi echilibrat. Provocările nu vor lipsi, dar le vei face faţă.

RacSunt și lucruri bune, care îţi pot aduce o bucurie și o lumină aparte, dar trebuie să vrei să le vezi. Acestea pot veni de la co-pii sau de la pasiunile tale.

LeuPoate fi o perioadă memorabi-lă, prin faptul că vei reuși să în-ţelegi exact situaţia ta în cadrul familiei, ce șanse sunt să poţi rezolva ceva în cadrul intim.

FecioarăAr fi bine să nu mai respingi ori-ce fel de idee sau sugestie care vine de la apropiaţi. Sunt și oa-meni buni acolo, care chiar știu ce vorbesc și îţi doresc binele.

BalanţăSe dezleagă o situaţie impor-tantă în plan profesional sau obţii acordul unui șef pentru un proiect esenţial. E o veste bună, umbrită de multe supă-rări.

ScorpionStrici relaţiile cu cei din familie din cauza unor ambiţii despre ce ar trebui să facă și cum să fie aceștia. E inutil și dureros să te lași cucerit de asemenea gân-duri.

SăgetătorVei reuși, fără efort, să vezi par-tea luminoasă a oricărei per-soane care îţi iese în cale. Dacă te lași în voia acestei laturi a fi-rii tale, vei fi ferit de multe ne-cazuri.

CapricornÎţi construiești viitorul pas cu pas, dar trebuie să te asiguri că fiecare părticică e solidă. Cea mai bună cale e să gândești de două ori orice decizie.

VărsătorTe mulţumesc până și supără-rile pe care ţi le provoacă cei dragi, mai ales cei care îţi sunt alături mereu. Asta pentru că afli ce își doresc de la tine, de fapt.

PeştiAr fi bine să nu cazi în păcatul de a-ţi dori ceea ce ai deja. Cea mai bună alegere e să fii recu-noscător pentru tot ceea ce ai și pentru tot ce merge bine în viaţa ta.

19-26 iulie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@flux.mdAdre sa in ter net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.05 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “Pionerii fotografiei”. 10.15 Poftiţi la masă. 10.45 Portrete în timp. Victor Dumbrăveanu. 11.15 Destine de colecţie. 11.45 Legendele muzicii. 11.55 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.45 Videoteca copiilor. 16.05 Desene animate. “Sandocan”. 17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Documentar. “Fotografia regizată”. 22.20, 4.10 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Templul muzicii. 1.40 Documentar. “Moldova - gură de rai”. 3.55 Prin ani cu “Dor”. 4.55 E. Ionesco “Lecţia”. Spectacol.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mi-reasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Plasa de

stele 20.30 Serial 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măşti 23.00 Film artistic 01.00 Film artistic 03.30 Fără măşti. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito

amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Infidelitate fatală (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4538 15:00 Film: Prinţ pentru o zi 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Hap-py Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Numere fatale 23:00 Film: Banii 01:15 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshop-ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Один в один!” На бис! 01:10 “Primele ştiri” (rus) 01:20 “Городские пижоны”. “Хью Лори: Вниз по реке” 02:10 “Pri-ma Oră” (R) 03:50 “Primele ştiri” (rom) (R) 04:20 Триллер “Муха 2”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Te-lejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 13.10, 18.00,

2.40 Vara pe val. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.05, 6.20 Reporter. 11.10 O dată-n viaţă. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia. 17.20, 19.25, 0.00, 5.30 Divertisment. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:47

EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 ALLER SIMPLE 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:35 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VIVACE 16:36 FLASH INFO 16:39 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPI-ON 18:00 FLASH INFO 18:04 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SECRETS D’HISTOIRE 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:50 ENQUÊTES RÉSERVÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 DES GENS QUI PASSENT 2:43 MA CARAVANE AU QUÉBEC 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Docu-mentar. “Anatolia - tărâmul caişilor în floare”. 7.15 Film. “PRINŢESA MORĂRIŢA” (Cehia).

9.05 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 10.00 Ştiinţă şi inovare. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Chişinăul de ieri şi de azi. 12.20, 13.20 Cine vine la noi? Magazin TV. 13.00 Ştiri pozitive. 14.20 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 Documentar. “Fotografia regizată”. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Documentar. “Sfift - viaţa în era digitală”. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Dor. Glebus Sainciuc. 22.20, 2.15 “Popasuri în provincie”. Program muzical. 23.20 Documentar. “Jules Dassin, biografia unui puşti newyorkez”. 0.20, 3.15 Fii tânăr! 1.05 Portrete în timp. 1.30, 5.10 Documentar. “Moldova - gură de rai”. 5.45 Medalion muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănă-tăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshop-ping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Divertisment. Te

pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r)

11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Prinţ pentru o zi (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei, ep.10, an 1 13:00 Ştirile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Patru

prietene şi încă o pereche de blugi 15:45 Film: Nu miroase-a bine 17:45 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.4, 5, an 3 22:30 Film: Jaf in timpul potopului 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 03:30 Ştirile Pro Tv (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Любовь Румянцева, А льберт Филозов в фильме “Великий укротитель” 07:30 Татьяна Догилева в фильме

“Нежданно-негаданно” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Марианна Вертинская. Любовь в душе моей” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Абракадабра” 15:00 Александр Балуев в многосерийном фильме “Наследство” 17:00 К юбилею Владимира Басова. “Дуремар и красавицы” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Угадай мелодию” 18:45 “Форт Боярд” 20:05 Премьера. “Свадебный переполох” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 “КВН”. Премьер-лига 01:15 Уильям Дефо в триллере “Без предела” 02:50 Наталья Варлей, Георгий Вицин в комедии “Большой аттракцион” 04:10 “Primele ştiri” (rom) (R) 04:25 Сериал “Элементарно”

7.00, 14.30, 0.00, 6.15 Diver-tisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV.

9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.20 Telejurnal. 15.10 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 1.10, 6.35 Reporter. 1.30 România turistică. 2.00 Tezaur folcloric. 2.50 Olimpiada veseliei. 3.15 Teleenciclopedia. 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 LE

BEAU VÉLO DE RAVEL 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 WARI 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:38 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 AMÉRIKOLOGIE 12:34 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:04 LA TÉLÉ DE A @ Z 13:34 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 16:00 MA CARAVANE AU QUÉBEC 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DU BOUR-LINGUEUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:33 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ON N’DEMANDE QU’À EN RIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HAN-DISPORT 1:06 TARATATA 2:40 D6BELS ON STAGE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR

6.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ŞTIRI. 6.10 Docu-mentar. “Sfift - viaţa în era digitală”. 6.25 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. “Drumeţii”. 8.35 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. “Descoperă Europa ta. Păstrăvul afumat de la Palanca”. 10.00 Ring Star. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Film. “PRINŢESA MO-RĂRIŢA” (Cehia). 16.30, 3.25 “World stories” - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.05 - ŞTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00, 5.15 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Cine vine la noi? Magazin TV. 21.20, 3.20, 3.55 Prin ani cu “Dor”. 21.25 Documentar. “Noua obiectivitate germană”. 22.20, 2.20 Festivalul de Muzică şi Poezie “Eminesciana 2013”. Selecţiuni. 23.20 Documentar. “Anatolia - tărâmul caişilor în floare”. 0.25 Erudit-cafe. Concurs. 1.05 Avangaraj. 4.10 Documentar. “Moldova - gură de rai”. 4.45 ARTelier.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La alti-tudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Burlacul 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial

20.00 Formula sănătăţii 20.20 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r)

11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste - minibiografie 13:50 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de po-veşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Bingo România 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Bingo România (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Rețeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Patru prietene şi încă o pereche de blugi (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:05 Te-leshopping 13:20 Film: Nu miroase-a bine (r) 15:00

Film: Cum să devii newyorkez 17:00 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile ProTv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Tango şi Cash 22:45 Film: Supravieţuitorul 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:30 Filmul: Supravie-ţuitorul (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Евгений Леонов-Гладышев, Марина Яковлева в фильме “Молодые люди” 07:20 Зоя Федорова, Алексей Грибов, Александр

Демьяненко в комедии “Взрослые дети” 08:35 “Армейский магазин” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Война на море”. Фильм из цикла “Великая война” 13:20 Борис Щербаков, Михай Волонтир, Анатолий Кузнецов в остросюжетном фильме “Случай в квадрате 36-80” 14:40 Сергей Маковецкий, Андрей Краско, Владислав Галкин в фильме “72 метра” 16:50 “Вышка”. Финал 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:00 “Универсальный артист” 23:50 “Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: “Под куполом” 00:35 Закрытый показ. Премьера. Фильм “Другое небо” 03:00 Мэрилин Монро в комедии “Давай сделаем это легально” 04:10 Сериал “Элементарно”

7.00, 19.00, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aştepţi... 8.20 Distractis show. 9.10, 13.45,

14.30 Teleshopping. 9.25, 2.50 Vara pe val. 11.05 Dănutz SRL. 12.45, 16.50, 0.40 România turistică. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.20 Teleen-ciclopedia. 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00 Pro Vest. 17.10, 21.00 Seriale. 2.00 Filmoteca veselă. 4.30 Sport. 4.45 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À

BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 TACTIK 12:02 LE CODE CHASTENAY 12:31 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:33 FLASH INFO 16:35 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 NUS & CULOTTÉS 20:38 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES PARAPLUIES DE CHERBOURG 23:31 LE BAISER 23:36 VOISIN VOISIN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:08 LE PAPILLON 2:36 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES CARNETS DE JULIE

26 IULIE 27 IULIE 28 IULIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografia “PRAG-3”Comanda nr. 1302TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

19 IULIE 201316F L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Magdalena, ești o tânără am-biţioasă. Reușești să fii și o ele-vă bună, și un participant foar-te activ la viaţa publică. Ce te motivează să nu te înseriezi în rândul persoanelor care prefe-ră, mai degrabă, rutina, decât dinamismul și participarea? - Moştenesc o fire dinamică de

la bunelul meu, care, la rândul său, a fost o persoană foarte activă. Aş spune chiar că e o tradiţie de fami-lie. Asta mă motivează să mă mişc, să nu stau locului. Eu am încrede-rea şi speranţa că voi putea schim-ba ceva într-o zi, de asta nu prefer să mă înseriez. Consider că o viaţă activă este o poartă spre adevăra-ta viaţă, spre adevăratele valori şi spre adevăratul sens al existenţei. De asta încerc să fiu un slujitor al dreptăţii şi al devotamentului.

- De unde ești originară? - De undeva din centrul Moldo-

vei, mai exact dintr-o localitate din raionul Nisporeni. Aici am marele noroc să-i am alături pe oamenii care pot fi numite adevărate per-sonalităţi, oameni care au slujit libertăţii şi au purtat-o în suflet ca pe o icoană.

- Cu siguranţă cei de la Nispo-reni au auzit de Magdalena An-dronachi. Reușești să organizezi diverse evenimente, campanii la nivel de raion. Spune-ne, mai exact, despre ce este vorba. - Pot spune că am un pic de ex-

perienţă în domeniul voluntariatu-lui. Sunt tare mulţumită de faptul că acţiunile pe care le-am iniţiat împreună cu un grup de tineri au avut ecou. Este vorba despre echi-pa „Cei cu inima română”. Împre-ună am antrenat solidaritatea şi spiritul de grup. Cunoscând faptul că bibliotecile publice şi cele şco-lare se confruntă cu o acută lipsă de carte românească (în unele ca-zuri, elevii nu găsesc în bibliotecă nici operele incluse în programul de studiu) am organizat o campa-nie de colectare de carte, în urma căreia am adunat peste 1000 de volume / titluri. Am avut chiar şi o donaţie din România. Astfel, elevii din trei sate s-au bucurat de litera-tură bună.

O altă acţiune am desfăşurat-o pentru centrul copiilor în stare de risc „Renaşterea”. Rolul nostru a fost ca să mobilizăm societatea civilă să participe, să nu fie indife-

rentă la durerea altora. Aşa că, în urma unei campanii bune de infor-mare şi de sensibilizare, au venit şi rezultatele. Aproape toate între-prinderile din orăşel au contribuit cu câte ceva. Tot în cadrul acestei acţiuni am ajutat un copil sărac, procurându-i cele necesare pentru şcoală.

- Ce probleme au tinerii din Nisporeni? - Nu ştiu dacă tinerii din Nispo-

reni se confruntă cu vreo problemă specială. Problemele mari rămân a fi aceleaşi la nivel naţional. Ceea ce observ eu este rutina cu care se confruntă aceştia. Spun cu regret faptul că închegarea unei societăţi sănătoase devine din ce în ce mai complicată. Unii nu trăiesc cu re-alitatea. De ce credeţi că un tânăr preferă să-şi petreacă timpul liber în faţa calculatorului şi nu afară, în mijlocul oamenilor? Răspunsul este unul evident: nu au alte ocu-paţii şi preferă, mai degrabă, să se izoleze de realitate. Le pare că e prea dură şi că nu-i vor face faţă.

Sunt convinsă de faptul că dacă li s-ar oferi ceva mai dinamic şi ac-tiv în cadrul comunităţii din care fac parte, n-ar mai sta la calcula-tor.

Problema este în noi, în cei care putem schimba ceva. Suntem aproape obligaţi moral „să-i con-vertim” pe cei din jurul nostru să-şi ia sarcini, să lase egoismul la o parte şi să meargă spre realizarea marelui ideal: binele comun.

- Ai absolvit liceul anul acesta. Unde te vezi studentă? - Mă văd studentă la Drept în

România, la universitatea din Iaşi. Eu o să aleg această specializare pentru că e domeniul care-mi pla-ce cel mai mult şi în care, cred, am abilităţi. Sunt insistentă şi insis-tenţa mea sper să dea roade peste ani, atunci când pretind să devin un bun jurist.

- Ești și membru al Uniunii Ti-nerilor de Creaţie (UTC). Care este avantajul sau posibilitatea de creștere pe care ţi-o oferă această organizaţie? - Posibilitatea de creştere în ca-

drul UTC este enormă. Îl avem în calitate de mentor pe domnul Du-mitru Mircea, căruia îi mulţumesc pentru sprijin. Frecventele întâlniri literare, de unde ne întoarcem cu motivaţie, energie şi cu o mai bună înţelegere a moralităţii şi a tot ceea ce înseamnă literatură, ne permite să acumulăm experienţă şi să ne întărim caracterele. Adevăraţi stră-jeri ai poeziei vin să savureze din vastul areal al creaţiei, formând, astfel, baza moralităţii şi a subsidi-arităţii sociale. Acesta consider că este marele avantaj al UTC.

- De unde pasiunea pentru a face poezie? Când s-a produs acest contact? - Nu ştiu dacă poeziei îi pot spu-

ne pasiune. Este mult mai mult. E o dragoste neîmplinită, care întot-deauna îmi dă târcoale. Nu neg că poezia ar fi un refugiu, un refugiu al reconstituirii, al analizei şi al

meditaţiei. Este ca o rugăciune. Cel mai important însă este că în poezie găsesc libertate, libertatea de care am atât de mare nevoie. Li-mitele care mă înlănţuie în realita-te, în lumea creaţiei, nu sunt decât cununi cu trandafiri.

- Colaborezi și cu o revistă lite-rară, nu? - Am o colaborare frumoasă cu

revista literară „Roua Stelară”. Aici mi s-a oferit oportunitatea să mă manifest. În ultima perioadă am luat o mică pauză, însă abia aştept să revin cu activitate în forţă.

- Spune-ne și despre celelalte pasiuni ale tale. Se pare că ești omul care încearcă să facă de toate și să nu regrete nimic. - N-am să regret niciodată fap-

tul că am ales cum să trăiesc. Chiar dacă am încercat să fac ceva şi n-am reuşit din prima, niciodată n-am avut tentativa sau, cel puţin, gândul să abandonez situaţia, mo-tivând că e prea greu pentru mine. Nimic nu e imposibil, totul depin-de de creativitate şi de modalita-tea de abordare şi de implementa-re a lucrurilor.

Pe lângă poezie, voluntariat, lectură, sunt pasionată de dans. Acesta mi-a oferit flexibilitate. În general, sunt pasionată de viaţă, de viaţa trăită frumos. Vreau să de-vin un adevărat templier al valori-lor morale, sperând, totodată, să-mi onorez şi statutul de cetăţean activ. Am făcut şi desen, asta mi-a colorat adolescenţa, iar dragostea

pentru cultura spaniolă şi cea in-diană este un atu în sensul că am fost mereu în echilibru perfect cu stilul de viaţă sănătos, făcând atle-tism.

- De la proiectul „Universitatea Populară” ce ai reușit să înveţi? - Participarea mea la „Univer-

sitatea Populară” a fost un scop măreţ pe care am reuşit să-l ating. Deşi eram la liceu în Nisporeni şi cursurile se ţineau la Chişinău, timp de trei luni am făcut naveta şi am reuşit să găsesc vectorul corect de orientare în ceea ce priveşte politica şi organizarea socială. Am înţeles cum funcţionează sistemul statal şi care sunt valorile pe care trebuie să se bazeze adevăraţii li-deri.

- Majoritatea tinerilor de la noi se plâng că li se oferă foarte pu-ţine prilejuri de a se manifesta. Tu ce crezi referitor la acest as-pect? Ce le-ai sugera semenilor tăi? - Marea noastră oportunitate, a

tinerilor, este că nouă ne aparţine viitorul. Nu ne rămâne decât să muncim şi să prosperăm. Singura sugestie pe care aş insista să le-o fac este să înveţe să trăiască. Calea cea mai uşoară nu este întotdeau-na şi cea mai bună, aşa că trebuie să muncim.

- Mulţumim. O vară cât mai an-trenantă. - Şi eu vă mulţumesc.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Magdalena ANDRONACHI:

Am încrederea şi speranţa că voi putea schimba ceva într-o zi, de asta nu doresc să mă înseriez în rândul persoanelor care preferă rutina

Magdalena Andronachi din Nisporeni este o fată ambiţioasă, un model de tânăr care inspiră și care încearcă să facă de toate și să nu regrete nimic. A reușit să organizeze multe acţiuni sociale pentru cei care au nevoie de sprijin și să fie un participant activ al vieţii culturale în comunitatea ei. De ase-menea, este membru al Uniunii Tinerilor de Creaţie, colaborează cu o revistă literară și „profită” de toa-te ocaziile ce-i oferă posibilitatea de a se manifesta. Se vede studentă la Drept pentru că, spune ea, este domeniul care i se potrivește cel mai bine.