Ziarul Flux, Ed. 15 (988)

Acte false eliberate

în Republica Moldova pentru

criminali din toată

lumea (citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

1.05.2015

Noros, 7 23 0C

30.04.2015

Noros, 7 23 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO.............................. 19.98441 Do lar ame ri can ............. 18.60831 Leu românesc ................. 4.51861 Ru blă ru sească ............... 0.3603Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Omul învaţă mai întâi să meargă și să vorbească. Cu

timpul, învaţă să stea liniștit și să-și ţină gura.

Marcel Pagnol

Cursul valutar 30.04.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

JOI, 30 aprilie 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Episcopi Simeon și Acachie

Cutremurul devastator din Nepal. Opt milioane de persoane au fost afectate

Jean Parvulesco. Întoarcerea acasăVasile Lovinescu. GEOGRAFIA SACRĂ ŞI IDEEA DE IMPERIU

Furnizorii de dispozitive medicale acuză: majoritatea licitaţiilor sunt trucate

Înghesuială mare în competiţia pentru funcţia de edil-şef al capitalei

44

66

55

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SOCIAL

EXTERNE

GEOPOLITIC

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 15 (988)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Donald Tusk le-a sugerat autorităţilor să recâştige

încrederea populaţiei. O misiune imposibilă

pentru acestea

O situaţie de-a dreptul

bizară în ţara noastră.

Dacă premierul român

Victor Ponta era învi-

nuit acum ceva timp de

faptul că și-ar fi plagiat

teza de doctorat, la noi

– unde a învăţat prim-

ministrul și dacă și-a

obţinut legal diplomele

de studii.

Inspectoratul General al Poliţiei

(IGP) a iniţiat un dosar penal în cazul

diplomelor de studii ale prim-minis-

trului Chiril Gaburici, în baza artico-

lului 361, alineat 1 din Codul Penal,

potrivit informaţiei oferite de minis-

trul Afacerilor Interne, Oleg Balan.

„În legătură cu acest caz urmează

să fi e iniţiat un dosar penal, întrucât

au fost depistate acte care prezintă

interes pentru urmărirea penală”, a

declarat ministrul pentru ProTV.

Continuare în pag. 2

Situaţie inedită în Republica Moldova. Situaţie inedită în Republica Moldova. Dosar penal în cazul diplomelor premieruluiDosar penal în cazul diplomelor premierului

Publicarea raportului Kroll împotmolită în „chestiuni tehnice”.

Compania s-ar teme să nu fi e acţionată în judecată

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3) (citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

30 APRILIE 201522F L U XF L U X Actual

Miercuri, 29 aprilie, a fost dat startul înregistrării candidaţilor în cursa electorală pentru Primă-ria capitalei. Candidaţii la funcţia de primar al municipiului Chișinău se vor putea înscrie până la data de 14 mai.

Îmbulzeala se anunţă a fi mare. Dacă săptămâna trecută își anunţa-seră ofi cial candidaţii doar socialiștii și partidul lui Renato Usatâi, alţi po-tenţiali competitori exprimându-și doar intenţia de a candida, până la ora actuală mai multe partide și-au făcut deja publice opţiunile, unii re-ușind chiar să se înregistreze.

Astfel, candidatul Partidului Co-muniștilor la funcţia de primar al Chișinăului este președintele Daac-Hermes, Vasile Chirtoca (similitu-dinea cu numele actualului primar, Dorin Chirtoacă, ar putea să creeze unele confuzii, dar rămâne de văzut în favoarea cui).

În opinia liderului PCRM, Vladimir Voronin, acesta ar fi cel mai bun can-didat pentru respectiva demnitate publică.

La începutul anilor ’90, Vasile Chir-toca s-a afl at la originile pieţei de va-lori din Republica Moldova, numele său fi ind printre fondatorii Bursei de Valori a Moldovei. În 1992 a devenit președintele Consiliului de adminis-trare al societăţii pe acţiuni POLI-PROIECT și director general al primei companii fi nanciare din Republica Moldova – DAAC Invest, deţinătoa-rea licenţei nr.1 pentru dreptul de a activa pe Piaţa Valorilor Mobiliare a ţării. Peste doi ani a fondat Societa-tea pe acţiuni DAAC-Hermes, care a devenit unul dintre cele mai impor-

tante grupuri fi nanciar-industriale din Republica Moldova.

În 1997, Chirtoca a fost printre fondatorii și copreședinţii parti-dului politic „Furnica”, iar ulterior a fost membru al consiliului politic al Partidului Democrat. Candidatul co-muniștilor este și maestru în sport la box, din 1993 fi ind președinte al Federaţiei de Box din Moldova. Este de văzut dacă această abilitate îi va prinde bine în lupta pentru Primărie.

Așa cum am presupus și noi an-terior, Partidul Liberal Democrat va miza în cursa pentru funcţia de edil-șef al Chișinăului pe actualul șef al Curţii de Conturi, Serafi m Urechean. Acesta a intrat în graţiile șefului libe-ral-democraţilor Vladimir Filat după ce i s-a predat „cu arme și bagaje”, adică i-a închinat AMN-ul într-un proces de fuziune „benevolă”.

Serafi m Urechean a deţinut func-ţia de primar al municipiului Chiși-nău în perioada 1994-2005, asupra lui planând oareșice suspiciuni de abuzuri în serviciu și acte de corup-ţie, însă acestea nu au putut fi dove-dite în instanţă.

Dintre partidele parlamentare, nu și-a anunţat candidatul doar Parti-dul Democrat. Întrebarea era dacă vor avea aceștia propriul candidat sau vor susţine un candidat comun împreună cu cealaltă componentă a coaliţiei minoritare de guvernare. Judecând după faptul că liberal-de-mocraţii și-au făcut deja publică op-ţiunea, ar trebui să înţelegem că nu va exista un candidat unic. Sau poa-te doar se mai negociază condiţiile.

Chiar în ziua începerii înregistră-rii, și-a anunţat ofi cial candidatul și Blocul Electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova”, condus de Iurie Leancă. În lupta pentru Primă-ria Chișinăului se va avânta analistul politic Oazu Nantoi. Acesta a decla-

rat că știe care sunt problemele ca-

pitalei, că are în spate o echipă de

oameni competenţi și onești și că

dorește să ajungă un primar al tutu-

ror locuitorilor Chișinăului.

Nantoi nu este la prima experien-

ţă politică. El a înfi inţat și a condus

timp de mai mulţi ani Partidul Social

Democrat din Moldova, însă nu a re-

ușit să-l ducă până în Parlament. În

2007 și 2009 a fost consilier munici-

pal ales pe listele PSD, iar în 2009 a

ajuns deputat în Legislativ pe lista

Partidului Democrat, renunţând la

calitatea de consilier.

În prima zi de înregistrare, cinci

aspiranţi la funcţia de primar ge-

neral al capitalei s-au înregistrat la

Consiliul electoral de circumscripţie

al municipiului Chișinău. Aceștia

sunt Timofei Țurcanu, candidat PNL,

Ilian Cașu de la Partidul Nostru, Vasi-

le Chirtoca, PCRM, candidatul PSRM,

Zinaida Greceanâi, și cel al Blocului

Electoral PPEM, Oazu Nantoi.

Actualul primar, care și-a prezen-

tat recent raportul de activitate, la

opt ani de la preluarea mandatului,

a vorbit despre numeroasele sale

realizări, fără a pomeni însă despre

eșecuri. Dorin Chirtoacă și-a reiterat

intenţia de a candida și în actualul

scrutin, anunţându-și și priorităţile

pentru cel de al treilea mandat. Însă

lista celor care vor dori să-i ia locul

se anunţă a fi destul de lungă. Dar

și locuitorii orașului par să vadă mai

multe neajunsuri decât realizări.

Iar Chișinăul are nevoie, într-ade-

văr, de schimbări esenţiale, are ne-

voie de un primar care să-i protejeze

istoria, să-l scoată din noroi și mize-

rie, să-l scape de corupţie și să aibă

grijă de cetăţenii săi. Adică, de unul

neîmpovărat de interese partinice

și liber de orice fel de clientelă de

partid. Este greu de crezut că unul

de acesta se va găsi printre actualii

candidaţi. Însă loc de speranţe exis-

tă întotdeauna.

Ioana FLOREA, FLUX

Înghesuială mare în competiţia Înghesuială mare în competiţia pentru funcţia de edil-şef al capitaleipentru funcţia de edil-şef al capitalei

Situaţie inedită în Republica Moldova. Dosar penal în cazul diplomelor premierului

Urmare din pag. 1Ministrul de Interne nu a precizat dacă este vor-

ba despre acte de studii false, iar cauza penală nu

se referă la o persoană exactă, ci la fapt, verifi cân-

du-se modul eliberării actelor. Actele de studii ale

premierului au ajuns în atenţia oamenilor legii după

ce Ziarul de Gardă a scris că nu se știe în baza cărui

document prim-ministrul a fost înmatriculat la facul-

tate, întrucât nu a absolvit nicio instituţie de studii

medii generale.

Anchetatorii examinează cazul din perspectiva

unei infracţiuni cu privire la confecţionarea, deţine-

rea, vânzarea sau folosirea documentelor ofi ciale fal-

se, precizează Deschide.MD, cu referire la ministrul

de Interne.

Sursa mai amintește că acum o lună, Ministerul de

Interne a ridicat de la mai multe instituţii de învăţă-

mânt toate documentele din dosarul de studii al lui

Chiril Gaburici.

Anterior, Chiril Gaburici a declarat, la emisiunea în

PROfunzime, că a fost înmatriculat la facultate în baza

actelor eliberate de școala din Logănești, Hâncești. Se

știe însă, că după 9 clase, Gaburici a mers la studii la

Chișinău, la Colegiul de Microelectronică, de unde a

fost exmatriculat deoarece nu a susţinut câteva exa-

mene de bacalaureat, informează actualităţi.md.

Ulterior, premierul a ajuns la Academia de Studii

Economice, iar Ministerul Educaţiei a comunicat

că a fost înmatriculat în baza atestatului de școa-

lă medie. Din cauza acestor neconcordanţe, Minis-

terul Educaţiei a sesizat Procuratura Generală, iar

Inspectoratul General al Poliţiei a demarat o inves-

tigaţie penală și a ridicat de la ASEM dosarul de stu-

dii al premierului.

Deocamdată, premierul Gaburici nu are niciun sta-

tut în cadrul dosarului penal, dar există posibilitatea

recunoașterii lui în calitate de bănuit, au precizat pen-

tru Ziarul de Gardă reprezentanţi ai IGP.

„Dosarul penal este pornit în legătură cu bănuiala

rezonabilă privind falsifi carea unor documente. Noi

încă nu știm cine le-a falsifi cat și circumstanţele în

care au fost falsifi cate. La moment, domnul Gaburici

nu are niciun statut, dar bineînţeles că va avea statu-

tul de bănuit la timpul cuvenit. Dacă va apărea nece-

sitatea de a-l audia, sigur că va avea statutul de bă-

nuit. Oricare cetăţean poate să se aștepte și poate fi

audiat dacă încalcă legea”, a declarat Gheorghe Malic,

șeful Direcţiei Urmărire Penală din cadrul IGP.

Pentru că este vizată o persoană cu funcţie publică,

materialele vor fi transmise și Procuraturii, care va de-

cide cine va continua urmărirea penală.

FLUX

30 APRILIE 2015 33 F L U XF L U X

Autorităţile par să fi auzit doar amabilităţile, trecând lejer peste opiniile mai puţin agreabile. De al-tfel, puterea de la noi a demonstrat demult că nu se prea sinchisește de părerile ofi cialilor europeni care vorbesc în ultima perioadă tot mai insistent despre necesitatea voinţei politice pentru eradicarea corupţiei la nivel înalt.

După o reuniune la Guvern, cu participarea șefului Consiliului Eu-ropean, în comunicatul remis de instituţie se menţionează că Tusk a reiterat disponibilitatea instituţii-lor Uniunii Europene de susţinere a eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova, apreciind că „Republica Moldova continuă să fi e cel mai de perspectivă partener în extinderea europeană”.

De asemenea, în cadrul dialogului s-a discutat despre continuarea re-formelor în Republica Moldova (pen-tru a fi continuate, acestea ar trebui, cel puţin, să înceapă), dar și despre progresele înregistrate în domeniul

reformării justiţiei, combaterii co-rupţiei, asigurării stabilităţii pe piaţa fi nanciară (sic!).

În situaţia actuală, este culmea ci-nismului să vorbești despre progrese și realizări în aceste domenii, când știm cum a fost jefuit sistemul ban-car, când experţi de la noi și din afară vorbesc tot mai insistent despre fap-tul că avem un stat captiv.

„Niciun stat captiv nu se va integra în UE. Există semnale că mai multe instituţii din Republica Moldova sunt captive, care depind de voinţa poli-ticienilor oligarhi”, a declarat recent președintele Centrului de Prevenire a Confl ictelor și fostul consilier al pre-ședintelui României, Iulian Chifu, în cadrul unei emisiuni la TVR.

Chiar dacă și premierul, și șeful statului, și președintele Parlamen-tului i-au dat asigurări ofi cialului european privind respectarea an-gajamentelor asumate faţă de UE, respectarea principiilor statului de drept, intensifi carea reformelor etc., Donald Tusk a dat de înţeles că doar

vorbele nu sunt sufi ciente și că este nevoie de mai mult „pentru a produ-ce adevărata schimbare”.

Tusk a declarat în cadrul unei con-ferinţe de presă, după întrevederea cu președintele Nicolae Timofti, că reformarea justiţiei și lupta cu corup-ţia trebuie să devină prioritare, la fel de importantă fi ind și soluţionarea crizei bancare.

„Este necesar să fi e continuate cu fermitate investigaţiile privind criza bancară. Acest lucru este foarte im-portant, pentru a recâștiga încrede-rea investitorilor și donatorilor, dar mai ales pentru a restabili încrederea cetăţenilor”, a punctat acesta.

De altfel, Tusk a vorbit despre ne-cesitatea reformelor în sistemul justi-ţiei și consolidarea sistemului bancar și în cadrul unei întrevederi cu șeful PLDM, Vladimir Filat, fostul premier demis pentru suspiciuni de corup-ţie, al cărui nume a fost vehiculat, de asemenea, și în contextul jafului din sistemul bancar.

Cât privește lupta cu corupţia și restabilirea încrederii populaţiei în autorităţile statului, este aproape o utopie să crezi că acest lucru s-ar pu-tea întâmpla sub actuala guvernare, atâta timp cât instituţiile menite să combată corupţia se afl ă la cheremul celor de la putere și execută comenzi-le politice ale acestora.

Solicitat de NOI.md, analistul po-litic Igor Boţan a opinat că autorită-

ţile „nu vor putea face nimic pentru a recăpăta credibilitatea populaţiei, deoarece va trebui să fi e pedepsiţi cei din propriul anturaj, ceea ce este imposibil. Piramida puterii moldove-nești este construită astfel, încât lide-rii clanurilor politice corupte contro-lează totul în această ţară. Cum vor lupta ei împotriva sa?”.

Iar încrederea oamenilor în autori-tăţi este la pământ. Barometrul Opi-niei Publice realizat în luna aprilie arată că actuala guvernare, tot ea și fosta, a pierdut aproape în totalitate acest sprijin, la fel ca și cursul pe care-l promovează.

Potrivit sondajului, populaţia nu are deloc încredere în instituţiile sta-tului, inclusiv Președinţie, Parlament și Guvern. Totodată, peste 75 la sută

din populaţia Republicii Moldova consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greșită. Dacă ar trebui să aleagă între Uniunea Europeană și Uniunea Vamală, doar 32 la sută din-tre moldoveni ar opta pentru UE, în timp ce 50% ar alege UV.

Cei mai mulţi dintre cetăţenii ţării, cam 97 la sută, se consideră săraci și relativ săraci, iar cele mai mari temeri ale acestora sunt legate de creșterea preţurilor, sărăcie, viitorul copiilor, șomaj, corupţie.

În acest context, nu este de mira-re că majoritatea celor chestionaţi – 22%, consideră că pentru a îmbu-nătăţi situaţia ar trebui schimbată conducerea. Cu siguranţă, conduce-rea este de altă părere.

Ioana FLOREA, FLUX

Politic

Donald Tusk le-a sugerat autorităţilor să recâştige Donald Tusk le-a sugerat autorităţilor să recâştige încrederea populaţiei. O misiune imposibilă pentru acesteaîncrederea populaţiei. O misiune imposibilă pentru acestea

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, afl at în vizită ofi cială la Chișinău, după o escală obligatorie la beciurile din Cricova și schimbul tradiţional de ama-bilităţi, a avut mai multe sugestii pentru autorităţile moldovene, legate de reforma justiţiei, combaterea corupţiei și soluţionarea crizei bancare, accentuând că pentru avansarea procesului de integrare europeană este nevoie să se producă adevărata schimbare.

Raportul companiei americane Kroll, care a investigat „jaful seco-lului” din sistemul bancar moldo-venesc, continuă să rămână un subiect de interes prioritar. Mai bine zis, nu raportul, pentru că puţini sunt cei care știu ce conţine acesta, cât necesitatea de a-l face public într-un proxim viitor.

Amintim că membrilor Guvernului, cărora le-a fost prezentat documentul, li s-a cerut să păstreze confi denţialitatea, autorităţile pretex-tând interesul anchetei.

Câţiva miniștri au menţionat pentru presă că raportul este interesant, că au afl at multe lu-cruri noi. Un ministru mai curajos a declarat în cadrul unei emisiuni televizate, fără a dezvălui detalii și nume, că investigaţiile companiei de detectivi dovedesc că Republica Moldova este un stat captiv, iar furtul de miliarde nu se putea produce fără complicitatea instituţiilor statului. (De ce respectivul ministru rămâne în slujba guvernării care a luat în captivitate instituţiile statului, este o altă chestiune.)

La momentul respectiv, premierul Gaburici a declarat în doi peri că raportul companiei Kroll, care vizează situaţia de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, va fi făcut public atunci când se va fi naliza ancheta. La fel și gu-vernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a atenţionat că subiectul este unul „sensibil”, din care motiv raportul va fi făcut public atunci când „vor decide organele de anchetă”.

În scurt timp însă, spicherul Andrian Candu a anunţat că i-a solicitat guvernatorului BNM să facă public raportul Kroll. Fără îndoială, acesta a făcut o mișcare de imagine foarte bună, în contextul în care toată lumea era indignată de faptul că autorităţile vor să ascundă rezultatele

investigaţiei, bănuind că se dorește protejarea celor vinovaţi și nicidecum protejarea anchetei.

Manifestând o deschidere maximă, demo-cratul Andrian Candu a declarat pentru Deschi-de.MD că l-a rugat pe Drăguţanu să facă public raportul, „întrucât el este de o rezonanţă socia-lă majoră și oamenii trebuie să știe concluziile experţilor străini”.

Prin urmare, după discuţia cu Candu, guver-natorul Drăguţanu nu a mai considerat subiec-tul la fel de „sensibil” și a promis să facă public documentul în câteva zile, după ce va fi obţinut consimţământul companiei Kroll în acest sens.

Iată însă că cele „câteva zile” ar putea să se cam lungească, pentru că au apărut anumite chestiuni „tehnice”. Marţi, 28 aprilie, președin-tele Parlamentului a ţinut să sublinieze că ra-portul cu privire la situaţia din sistemul bancar nu poate fi publicat fără permisiunea compani-ei de investigaţie, dând de înţeles că nu există încă o decizie în acest sens.

„Sper că vom avea o anumită înţelegere teh-

nică cu compania Kroll în ce privește modul în care va fi realizat acest lucru, pentru că compa-niile de genul acesta doresc să se asigure că în urma publicării informaţiilor nu vor fi acţionaţi în judecată de anumite persoane sau companii vizate în raport. E vorba de o delegare de res-ponsabilitate. Sunt chestiuni tehnice. Sper că vom avea în timpul apropiat o decizie”, a decla-rat Candu, citat de NOI.md.

Spicherul a precizat că nici deputaţii nu au văzut, deocamdată, documentul. În cadrul șe-dinţei Comisiei economie, buget și fi nanţe a Parlamentului s-a decis că raportul va fi exami-nat la ședinţa plenară a Legislativului, dar încă nu se știe când va avea loc aceasta.

Și președintele PLDM, Vladimir Filat, cel care a fost acuzat în repetate rânduri că ar fi benefi -ciarul tranzacţiilor dubioase de la BEM, s-a pro-nunţat în favoarea publicării cât mai grabnice a rezultatelor investigaţiei companiei Kroll.

„Documentul trebuie să fi e făcut public și cât mai repede posibil! Pentru că, în condiţiile

în care el e secretizat, se fac multe speculaţii, interpretări, insinuări etc. Sper că, după publi-carea raportului, aceste speculaţii nu vor mai fi făcute”, a declarat Filat într-un interviu pentru Moldpres.

De fapt, interesul pentru acest raport nu rezi-dă atât în factologie, pentru că multe detalii au fost deja publicate în presă, cât în numele care apar în investigaţia companiei americane, exis-tând temeri că unele dintre acestea ar putea fi „ascunse” în cazul publicării raportului.

Aceasta este și părerea deputatului PL, Iurie Chirinciuc, membru al comisiei parlamentate de anchetă și autor al raportului de alternativă privind situaţia de la cele trei bănci cu proble-me.

„Sunt sigur că nume importante din Guvern sau din fostele guverne vor fi scoase de acolo. Îl vor lăsa doar pe Ilan Shor, că despre el deja toată lumea vorbește”, a declarat parlamenta-rul pentru Deschide.MD.

Pe de altă parte, reprezentanţii organelor de anchetă au ţinut să precizeze că raportul nu are putere de probă penală, acesta fi ind, mai de-grabă, o sursă de informare.

„Chiar dacă organul de anchetă va utiliza în vreun fel anume raportul Kroll, cert este faptul că acest document nu poate fi atașat la dosar ca o probă penală. Niciun alineat din el nu are această putere. El ne poate oferi doar niște ipoteze pe care noi urmează să le probăm prin pârghiile de care dispunem pe calea legală”, a declarat procurorul anticorupţie Eduard Haru-jen pentru Deschide.md.

Și dacă autorităţile declarau anterior că do-cumentul elaborat de compania Kroll va fi pu-blicat atunci când „vor decide organele de an-chetă”, Harujen a precizat că instituţia pe care o reprezintă nu este în drept să decidă asupra publicării raportului.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Publicarea raportului Kroll împotmolită în „chestiuni tehnice”. Compania s-ar teme să nu fi e acţionată în judecată

30 APRILIE 201544F L U XF L U X Social

Centrul Anticorupţie a ajuns cu percheziţiile și reţinerile la Întreprinde-rea de Stat „Registru” și la Biroul Migraţie și Azil al MAI. Operaţiunea a fost desfășurată în cadrul unui dosar de corupţie privind eliberarea frau-duloasă a pașapoartelor, în comun cu Serviciul de securitate internă al CRIS Registru.

Astfel, în urma percheziţiilor care au avut loc la domiciliile, în auto-mobilele și birourile de serviciu ale suspecţilor, au fost reţinute patru persoane bănuite de depășirea atri-buţiilor de serviciu și fals în acte pu-blice în interesul unor grupuri crimi-nale. Este vorba de șeful interimar al Secţiei evidenţă și documentare a populaţiei din Comrat, șeful Secţiei cetăţenie și șeful adjunct al Secţiei control și eliberarea pașapoarte-lor ai CRIS Registru, un angajat al Secţiei imigrări din cadrul Biroului Migraţie și Azil, precum și doi inter-mediari.

Potrivit comunicatului CNA, în cadrul aceluiași dosar este bănuit și

șeful Direcţiei imigrări și repatriere

a Biroului Migraţie și Azil, care, în

urma percheziţiilor, a avut nevoie

de îngrijiri medicale, fi ind internat la

Spitalul de Urgenţă.

Conform ofi ţerilor de urmărire

penală, angajaţii Registru, în com-

plicitate cu persoane intermediare

și cu reprezentanţi ai Biroului Migra-

ţie, eliberau pașapoarte biometrice,

falsifi când identitatea benefi ciarilor.

Falsifi carea actelor avea loc la nive-

lul documentelor primare. Astfel,

erau efectuate modifi cări în certifi -

catele de naștere sau pașapoartele

de tip sovietic: se introduceau litere

suplimentare în nume, patronimic,

prenume, se omiteau sau se adău-

gau cifre la data nașterii, se schimba

în întregime informaţia despre iden-

titatea persoanei etc. După opera-

rea acestor modifi cări erau perfecta-

te pașapoartele biometrice.

Totodată, s-a stabilit că mai multe

persoane condamnate atât în Re-

publica Moldova, cât și în alte ţări,

au primit pașapoarte cu identitate

nouă. De exemplu, un cuplu anun-

ţat în căutare internaţională pentru

comiterea mai multor infracţiuni

pe teritoriul Republicii Moldova și

în Statele Unite ale Americii a intrat

în vizorul CNA și al procurorilor în

urma investigaţiilor desfășurate în

cadrul unui dosar penal privind eli-

berarea pașapoartelor false de către

funcţionari ai Secţiei evidenţă și do-

cumentare a populaţiei din sectorul

Râșcani al capitalei.

Soţii ar fi obţinut de la secţia men-

ţionată pașapoarte cu date de iden-

titate false pe numele lor și a celor 3

copii minori. În urma unor perchezi-

ţii efectuate la domiciliile bănuiţilor,

ofi ţerii CNA și procurorii au ridicat

mai multe acte cu date de identitate

false, eliberate de SEDP Râșcani, dar

și alte documente folosite pentru

perfectarea pașapoartelor moldo-

venești. Cei doi ar fi încercat să se

ascundă de autorităţi, fi ind învinuiţi

în mai multe dosare, instrumentate

de instituţiile de drept din SUA și Re-

publica Moldova.

În anul 2010, instituţiile de drept

din SUA au emis un mandat de ares-

tare internaţional pe numele femeii,

aceasta fi ind învinuită de obţinerea

unor credite în valoare de circa 50

de milioane de dolari din băncile

americane, prin utilizarea documen-

telor falsifi cate. Ea mai este învinuită

inclusiv de conspiraţie la comiterea

fraudei bancare, fraudă bancară,

spălare de bani și îndeplinirea falsă

a declaraţiei fi scale. Potrivit legis-

laţiei americane, pentru comiterea acestor infracţiuni, sunt prevăzute pedepse între 20 și 30 de ani de în-chisoare. Acum doi ani, femeia a fost reţinută de instituţiile de drept din Moldova, însă a evadat din arest la domiciliu. Cu câteva luni în urmă, procurorii au reușit să extrădeze arestaţii pentru a fi deferiţi justiţiei americane.

În dosar apar și cetăţeni ai Ka-zahstanului, Lituaniei, Belarusului, Ucrainei, despre care se știe că au fost condamnaţi și sunt căutaţi de Interpol pentru evaziuni fi scale, tra-

fi c de droguri, deturnare de fonduri, organizare de grupuri criminale etc. Anchetatorii au stabilit 31 de per-soane care au intrat în posesia acte-lor de identitate falsifi cate, iar preţul unui pașaport ajungea până la 10 000 de euro.

Judecătoria sectorului Buiucani a capitalei a decis, miercuri, 29 aprilie, că cele șase persoane reţinute de ofi ţerii CNA în dosarul pașapoarte-lor vor sta în arest la domiciliu, aces-tea având termene între 20 și 30 de zile.

FLUX

„Am putea evita situaţiile de trucare a licitaţiilor, dacă în cadrul Agenţiei acestea s-ar organiza într-un alt mod. De exemplu, o comisie să elaboreze specifi caţiile tehnice, iar altă comisie să evalueze ofertele înaintate etc. Până acum însă, Spâ-nu (vicedirectorul AMDM – n.n.) se ocupa de tot – el indică specifi caţiile tehnice și tot el evaluează ofertele”, a declarat Stanislav Lesnic, președintele Asociaţiei pro-ducătorilor și furnizorilor de dispozitive medicale și echi-pamente de laborator din Moldova.

Potrivit acestuia, 80 la sută dintre licitaţiile de pro-curare a utilajului medical au fost câștigate de fi rmele

lui Tudor Ceaicovschi, agent economic care se numără printre învinuiţii în dosa-rul licitaţiilor trucate. Acest lucru a fost posibil datori-tă implicaţiilor directe ale funcţionarilor AMDM, au afi rmat furnizorii, aducând și exemple în acest sens.

„Iată, de exemplu, anul trecut, compania noastră a fost desemnată câștigătoare în cadrul unei licitaţii, iar la câteva zile am primit o scri-soare care ne anunţa că este anulată această decizie și că deja una din fi rmele lui Ce-aicovschi a fost desemnată câștigătoare. Avem și dosar de judecată pe acest caz, însă din cauza incompeten-ţelor judecătorilor în acest domeniu, cererile noastre

sunt respinse”, a afi rmat Vi-talie Răilean, unul din furni-zorii de dispozitive medicale din Moldova.

Conform furnizorilor, deseori Agenţia desemnea-ză drept câștigători agenţi economici care nu respec-tă cererile din ofertă. Al-tfel spus, spitalelor le este distribuit un alt dispozitiv decât cel cerut de instituţia medicală, chiar dacă atât în cerere, cât și în ofertă sunt indicate clar specifi caţiile tehnice.

Anume astfel s-a întâm-plat în cazul licitaţiei de procurare a celor 25 de dis-pozitive de radiodiagnostic medical, prima licitaţie care a intrat în vizorul Centru-lui Naţional Anticorupţie. Astfel, deși în specifi caţiile

tehnice din caietul de sarcini era indicat că masa din com-ponenţa utilajului medical trebuie să fi e reglabilă în înălţime, agentul economic care a fost desemnat câști-gător a distribuit instituţii-lor medicale dispozitive cu mese fi xe, nereglabile. Aces-tea, de fapt, fi ind mult mai ieftine.

Sursa amintește că la sfâr-șitul anului trecut, Global Bi-omarketing Group Moldova, al cărei fondator este Tudor Ceaicovschi, a câștigat licita-ţia pentru procurarea a 25 de dispozitive de radiodiagnos-tic digital. După o licitaţie organizată de către AMDM, câștigător a fost numit In-termed SRL, care a propus cel mai mare preţ – de 55 de milioane. Atunci mai mulţi

agenţi economici care au participat la licitaţia organi-zată de Agenţia Medicamen-tului și Dispozitivelor Medi-cale s-au arătat indignaţi de rezultatele concursului, iar patru dintre ei au solicitat să fi e informaţi de ce oferta lor a fost respinsă, însă nu au pri-mit niciun răspuns. Licitaţia a fost organizată centralizat și este una dintre cele mai de amploare din ultimul an, în care s-au cheltuit în jur de 4 milioane de euro din banii publici, mai menţionează e-sanatate.md.

În baza acestei licitaţii, Centrul Naţional Antico-rupţie a iniţiat o anchetă, soldată cu reţinerea a 16 responsabili din domeniul sănătăţii.

FLUX

Acte false eliberate în Republica Moldova Acte false eliberate în Republica Moldova pentru criminali din toată lumeapentru criminali din toată lumea

Furnizorii de dispozitive medicale acuză: majoritatea licitaţiilor sunt trucate

Majoritatea licitaţiilor de procurare a utila-jelor medicale pentru spitalele din Moldova sunt trucate, nu doar cele 21 care sunt inves-tigate actualmente de ofi ţerii CNA, afi rmă furnizorii de dispozitive medicale și echipa-mente de laborator din Moldova. Ei susţin că principalul vinovat de această situaţie este Agenţia Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), care ar fi favorizat, indi-rect, anumiţi agenţi economici, cu scopul de a monopoliza piaţa. Aceștia au vorbit în cadrul unei conferinţe de presă despre difi cultăţile pe care le întâmpină atunci când vor să participe la licitaţiile publice pentru procurarea dispozitivelor medicale, infor-mează portalul e-sanatate.md.

Populaţia Moldovei, în scădere continuă

Populaţia permanentă a Moldovei s-a redus continuu în ultimii 15 ani, arată datele „Anua-rului Statistic”, publicate recent de Biroul Naţional de Statistică (BNS), in-formează agenţia News-Moldova.

În total, indicatorul s-a redus cu 2,38%, ceea ce constituie 86,5 mii de oameni. Dacă în 2003 pe teritoriul Republicii Moldova locuiau 3 mili-oane 644,1 mii de cetăţeni, atunci conform rezultatelor din 2014, nu-mărul acestora este deja de 3 mili-oane 557,6 mii.

Dinamica negativă nu a fost ob-servată în anii 2012-2013, când, po-trivit datelor BNS, în Moldova locu-iau 3 milioane 559,5 mii de oameni.

Mai mult decât atât, în ultimii 15 ani, se reduce permanent populaţia de la sate. În 2000, în satele republi-cii erau înregistraţi 2 milioane 129,9 mii de locuitori, iar în 2014 – 2 mili-oane 54,6 mii. Populaţia de la orașe din 2006, din contra, a crescut – de la 1 milion 469,8 mii până la 1 milion 503 mii de oameni în 2014.

FLUX

30 APRILIE 2015 55 F L U XF L U XGeopolitic

Singurul scriitor român citat de Jean Parvulesco printre cei treizeci și șase care, cum ne declară el însuși, „ont le plus compté pour [lui et] ont so-uterrainement nourri [son] oeuvre” (1), adică „au contat cel mai mult pentru [el și] au nutrit subteran opera [sa]”, este Vasile Lovinescu.

Vasile Lovinescu se naște pe 17 (30) decembrie 1905 la Fălticeni, în nordul Moldovei. „Tata, om de carte, călător impenitent, care simţea Eu-ropa ca o singură ţară” (2), se trage dintr-o familie făcută ilustră de ma-gistraţi și ofi ţeri, ca și de intelectu-ali renumiţi, precum criticul literar Eugen Lovinescu (1881-1943); iar mama își are originea într-o ramură aristocratică transilvană. Unul din-tre cei doi fraţi ai lui Vasile, Horia Lovinescu (1917-1983), a devenit celebru ca dramaturg; o verișoară, Monica Lovinescu (1923-2008), a fost jurnalistă și critic literar la Paris.

După războiul european, adoles-centul Vasile se mută cu părinţii la București, unde își continuă stu-diile secundare la Liceul „Sfântul Sava”. Odată terminată Facultatea de Drept (în 1929), profesează avo-catura, îndeplinind funcţia de avo-cat al municipiului București și, din 1942, de consilier juridic la Uzinele Siderurgice din Reșiţa. Publică în diferite reviste („Viaţa literară”, „Via-ţa românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Credinţa”, „Familia”, „Azi”, „Vremea” etc.), arătând interes pen-tru folclorul românesc și tradiţiile orientale.

Afl ând, în 1932, de cartea lui René Guénon Le Roi du Monde (Regele lu-mii), începe cu autorul ei o cores-pondenţă epistolară care va dura din 1934 până la începutul anului 1940.

La sfatul lui Guénon, în martie 1936, Lovinescu se duce în Franţa și în Elveţia pentru a obţine iniţierea în sufi sm și este introdus de Frithjof Schuon în tariqah alawiyyah.

Întors la București, începe să pu-blice în revista franceză „Études Tra-ditionnelles” seria de articole intitu-lată La Dacie hyperboréenne, semnată cu pseudonimul „Géticus”.

Acest lucru va avea răsunet doar cincizeci de ani mai târziu. Ediţia italiană îngrijită de mine în 1984 (apărută chiar în luna iulie, când Vasile Lovinescu se stingea din via-ţă) și ediţia franceză din 1987 i-au dat posibilitatea lui Vintilă Horia să vorbească cu admiraţie despre Lovi-nescu în Spania, pe când în România academicianul Virgil Cândea a atras atenţia asupra imaginii Daciei arha-ice realizate de Lovinescu și de alţi intelectuali români.

În particular, ediţia franceză din 1987 a trezit interesul unor cerce-tători precum Charles Ridoux sau Paul Georges Sansonetti; acesta din urmă, elev al lui Henry Corbin și Gil-bert Durant, a ţinut la Sorbona un curs despre „Dacia hiperboreană”.

Prin acest studiu, care în Româ-

nia a văzut lumina tiparului doar în 1994, dar a apărut iniţial în limba franceză în anii 1936-1937, Vasile Lovinescu a aplicat acele principii de simbolism istoric și geografi c pe care René Guénon le-a expus zece ani mai târziu, în 1945, în cartea Le règne de la quantité et les signes des temps (Domnia cantităţii și semnele vremurilor).

„Or, există într-adevăr – scrie René Guénon în această carte – o „geografi e sacră” sau tradiţională, pe care modernii o ignoră la fel de total ca și pe celelalte cunoștinţe de același gen; există, de asemenea, un simbolism geografi c, ca și un simbolism istoric, și ceea ce le dă semnifi caţia lor profundă este va-loarea simbolică a lucrurilor, pentru că prin aceasta se stabilește cores-pondenţa lor cu realităţi de ordin superior; dar, pentru a determina în mod efectiv această coresponden-ţă, trebuie să fi i în stare, într-un fel sau altul, să percepi în lucrurile în-sele refl exul acestor realităţi. Astfel, există lucruri care sunt îndeosebi apte să slujească drept „suport” pentru acţiunea „infl uenţelor spiri-

tuale”, și pe acest fapt s-a întemeiat totdeauna stabilirea unor „centre” tradiţionale, principale sau secun-dare, printre care „oracolele” An-tichităţii sau locurile de pelerinaj sunt exemplele exterioare cele mai evidente; există apoi alte locuri care nu sunt mai puţin favorabile manifestării unor „infl uenţe” cu un caracter cu totul opus, aparţinând celor mai joase regiuni ale dome-niului subtil” (3).

În La Dacie hyperboréenne, Vasile Lovinescu spune de la început că migraţia popoarelor hiperboreene dinspre nordul Eurasiei spre sud a fost un fel de pelerinaj, „o migraţie sacră, cu ai săi sacerdoţi-regi, pur-tând din etapă în etapă, fără nicio improvizaţie și după o știinţă geo-grafi că precisă, „penaţii” săi, altarele sale, suporturile sale spirituale” (4).

Această migraţie, declară el, nu trebuie să ne intereseze din punctul de vedere al istoriei profane, ci din cel al simbolismului.

Iar simbolismul migraţiei hiperbo-reene se leagă – continuă el, folosin-du-se de o terminologie hindusă și de sintagme guénoniene – de ma-nifestarea lui Prakriti, adică a sub-stanţei primordiale. De fapt, etapele migraţiei hiperboreene corespund cu fazele lui Prakriti: fazei iniţiale de indistincţie polară îi urmează rup-tura de echilibru a celor trei gunas (adică a celor trei condiţii ale exis-tenţei universale, condiţii la care sunt supuse toate fi inţele manifes-tate), ruptură impusă de necesara manifestare a posibilităţilor totale ale ciclului; urmează apoi o coborâre „tamasică” de la nord spre sud, între-ruptă uneori de etape și de proiecţii „rajasice” la est și vest.

Cele două extreme ale acestei coborâri sunt Polul Nord și Grecia; adică, itinerariul migraţiei hiperbo-reene este verticala Nord-Sud care leagă aceste două puncte.

Coborând pe această verticală, migraţia hiperboreană a întâlnit paralela 45°, la jumătatea distanţei dintre Pol și Ecuator; aici migraţia s-a bifurcat în ramuri orizontale, pe când o altă parte din ea a urmat

verticala până în Grecia. „Și crucea – scrie Lovinescu – a fost astfel desă-vârșită” (5).

El mai observă că, dacă verticala se prelungește, ea traversează Egip-tul, Etiopia și ţara lui Kush, încât, scrie, „dacă ar mai fi încă o geografi e sacră tradiţională, acesta ar fi primul Meridian” (6).

Situată în centrul ideal al crucii de-scrise de migraţiunea hiperboreană, Dacia ocupă o poziţie eminent cru-cială. „Geografi a Daciei – scrie Lovi-nescu – (...) este dominată de o rea-litate centrală: podișul Transilvaniei, încercuit de lanţul Carpaţilor și de Munţii Apuseni, cei mai sălbatici și cei mai nepătrunși din Europa. În ju-rul acestei formidabile cetăţi natura-le sunt întinsele câmpii ale Nistrului, ale Tisei și ale Dunării. (...) De la Rin și Alpi până la marele zid chinezesc, in-defi nitul domnește stăpân: pămân-turi nemărginite, ţinuturi care încep nu se știe unde și sfârșesc nu se știe unde. În acest ocean de posibilităţi,

Dacia este singura ţară caracteristi-că, defi nită, formând o unitate geo-grafi că” (7).

Dacă cineva ar obiecta că repre-zentarea geografi că lovinesciană este una fantezistă, Mircea Eliade i-ar răspunde că aici „nous sommes en présence d’une géographie sacrée et mythique, seule eff ectivement réelle, et non pas d’une géographie profane, “objective”, en quelque sorte abstraite et non essentielle” (8); adică: „noi suntem în prezenţa unei geografi i sacre și mi-tice, singura efectiv reală, nu a unei geografi i profane, „obiective”, într-un anumit fel abstracte și neesenţiale”.

Dar nu este vorba numai de „geo-grafi a sacră și mitică” a lui Lovinescu. Dacă analizăm datele provenite de la ceea ce Eliade numește „geogra-fi e obiectivă”, putem observa ușor acei factori naturali și culturali care, în decursul istoriei, au determinat caracterul „central” al spaţiului ro-mânesc.

Principalele elemente naturale ale geografi ei române sunt Munţii Car-paţi, Dunărea și Marea Neagră. Car-paţii, Corona montium, închid într-un inel Transilvania, care, în perspectiva geopoliticienilor români, reprezintă pentru România acel Kernland („ţi-nutul sâmbure”) și acel Mittelpunkt („punctul central”) de care vorbesc respectiv Rudolf Kjellén și Friedrich Ratzel.

Factorii culturali caracteristici sunt identitatea neolatină, prin care poporul român aparţine unei familii lingvistice care din Europa a ajuns până în America Centrală și Meridi-onală, și confesiunea ortodoxă, prin care România face parte dintr-o arie cu dimensiuni eurasiatice, care se întinde de la Belgrad până la Vladi-vostok. Simultana apartenenţă la familia neolatină și la familia orto-doxă face din România un punct de junctură între Apusul european și Orientul creștin.

Centralitatea României iese ulte-

rior în relief dacă apreciem că Tran-

silvania este o regiune mediană

din mai multe perspective. Aceas-

tă regiune, care, după bătălia de la

Mohács, a jucat rolul de Stat tampon

între imperiul habsburgic și imperiul

otoman, din perspectiva lingvistică

este zona spre care s-au îndreptat

sectoarele neolatin, germanic și

ugrofi nic, pe când din perspectiva

confesională ea a reprezentat punc-

tul de convergenţă al ortodoxiei, al

catolicismului și al cultului protes-

tant.

Claudio MUTTI (Va urma.)

___________________

1. Jean Parvulesco: “Une conscience d’au-delà de l’histoire”. Propos recueillis par Michel d’Urance, “Éléments”, 126, Automne 2007, pp. 54-57.

2. Vasile Lovinescu, Folticenii de vis, „Pagini bucovinene”, a. II, nr. 15, martie 1983.

3. René Guénon, Domnia cantităţii și sem-nele vremurilor, Humanitas, București, 1995, p. 139.

4. Vasile Lovinescu, Dacia hiperboreană, Editura Rosmarin, București, 1994, p. 15.

5. Vasile Lovinescu, Dacia hiperboreană, cit., pp. 43-44.

6. Vasile Lovinescu, Dacia hiperboreană, cit., p. 44, nota 17. Cu aceste preocupări are legătură o întrebare adresată de Lovi-nescu lui René Guénon, o întrebare ce acesta din urmă a găsit-o fără de rost: „vous dites – i-a răspuns Guénon – qu’il vous est très utile de savoir le méridien du Caire; moi qui y habite, je ne le sais pas et je m’en passe très bien...” („Dumneavoastră spuneţi că v-ar fi de mare folos să știţi care este meridianul din Cairo; eu, care trăiesc la Cairo, nu știu și nu mă intere-sează deloc...”) (René Guénon, Scrisoare către Vasile Lovinescu din 16 decembrie 1934).

7. Vasile Lovinescu, Dacia hiperboreană, cit., p. 23.

8. Mircea Eliade, Images et symboles, I, 3, Gallimard, Paris, 1988, p. 50.

8bis. Mircea Eliade, L’épreuve du Labyrinthe, Entrétiens avec Claude-Henri Rocquet, Pier-re Belfond, Paris, 1978, pp. 26, 116.

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ

Vasile Lovinescu. GEOGRAFIA SACRĂ ŞI IDEEA DE IMPERIUVasile Lovinescu. GEOGRAFIA SACRĂ ŞI IDEEA DE IMPERIU

Cititorii fi deli ai „Flux”-ului au reușit deja să

ia cunoștinţă de o serie de texte care aduc

în atenţia publicului din Republica Moldova

fi gura distinsului gânditor francez de origi-

ne română Jean Parvulesco. Seria de contri-

buţii la revalorifi carea operei acestui scrii-

tor, metafi zician și geopolitician din partea

unor personalităţi marcante ale gândirii

europene, precum și incursiunile în univer-

sul spiritual și artistic al lui Parvulesco, care

s-au succedat la colocviul de la București

din 28 februarie – 1 martie a.c., reprezintă

un bun prilej pentru publicul de la noi de a

lua contact cu niște zone culturale mai puţin

cunoscute prin părţile noastre.

Astăzi inserăm textul semnat de italianul

Claudio Mutti, un nume deja familiar citito-

rilor noștri.

30 APRILIE 201566F L U XF L U X Externe

Guvernul nepalez a decretat trei zile de doliu pentru miile de persoane care au murit în urma cutremurului puternic care a avut loc sâmbătă, 25 aprilie, relatează DPA, citată de Mediafax.

Bilanţul de peste 5.000 de victime este unul provizoriu, în timp ce opera-ţiunile de căutare și salvare continuă. Premierul ţării, Sushil Koirala, a afi r-mat că numărul victimelor ar putea ajunge până la 10.000. Aceleași surse declarau marţi că aproximativ 11.000 de persoane au fost rănite în urma celui mai grav seism din ultimii 80 de ani. Alte zeci de persoane au murit în India, în Tibet și în vestul Chinei.

„Nu eram pregătiţi pentru un dez-astru de o asemenea amploare”, a de-clarat ministrul de Interne, Ban Dev Gautam. „Nu avem sufi ciente resurse și vom avea nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la toată lumea”.

Totodată, Organizaţia Naţiunilor Unite a anunţat că, în total, opt mi-lioane de persoane au fost afectate de cutremurul produs în Nepal, iar 1,4 milioane au nevoie de alimente, potrivit BBC News Online.

Ajutorul internaţional a început să ajungă, dar încă există lacune în ceea ce privește echipamentul me-dical, alimentele și sacii pentru ca-davre.

Lipsesc apa, alimentele și electri-citatea și există temeri că ar putea izbucni unele epidemii.

„Potrivit estimărilor iniţiale și pe baza ultimei hărţi cu intensitatea cutremurului, au fost afectate opt milioane de persoane din 39 de districte, dintre care două milioane de persoane trăiesc în 11 districte puternic afectate”, arată raportul Biroului Coordonatorului Rezident ONU.

Cutremurul cu magnitudinea de 7,8 grade a distrus numeroase clă-diri în capitala Kathmandu și a afec-tat zonele rurale din regiune.

Replicile au continuat în Nepal și în zonele învecinate, iar mii de locui-tori din Kathmandu își petrec nopţi-le sub cerul liber, temându-se să se întoarcă în locuinţe.

Numeroase clădiri istorice au fost afectate de cutremur. Faimosul Turn Dharahara, care domina capitala Nepalului, Kathmandu, a fost com-plet distrus, iar templul din Piaţa Durbar, un sit aparţinând Patrimo-niului UNESCO, a fost parţial avariat. Potrivit primelor estimări, peste 70 la sută din clădirile din Kathmandu au fost puse la pământ de seismul de sâmbătă.

Nepalul, ca întreaga regiune Hi-malaya, unde se întâlnesc plăcile tectonice indiană și eurasiatică, se afl ă într-o zonă cu puternică activi-tate seismică.

Costul economic al cutremuru-lui devastator care a lovit Nepa-lul ar putea depăși cinci miliarde de dolari, echivalentul a 20% din Produsul Intern Brut (PIB) al aces-tei ţări sărace, susţin analiștii de

la IHS, transmite CNBC, citat de

money.ro.

„În condiţiile în care numărul

morţilor și al răniţilor crește rapid,

impactul economic asupra ţării este

unul grav. Costul total pe termen

lung al reconstrucţiei Nepalului,

utilizând standarde de construcţie adecvate pentru regiunile vulnera-bile la cutremure majore, ar putea depăși cinci miliarde de dolari”, a de-clarat economistul-șef pentru Asia-Pacifi c de la IHS, Rajiv Biswas.

FLUX

Cutremurul devastator din Nepal. Cutremurul devastator din Nepal. Opt milioane de persoane au fost afectateOpt milioane de persoane au fost afectate

Moscova consideră că politica SUA în domeniul apărării antirachetă reprezintă un „obstacol major” în calea continuării dezarmării nucle-are. Șeful Departamentului pentru probleme de neproliferare și con-trolul armelor din cadrul Ministeru-lui rus de Externe, Mihail Ulianov, a declarat că crearea „unilaterală a unui sistem de apărare antirachetă global” slăbește stabilitatea strate-gică la nivel mondial.

Rusia este pregătită pentru un dialog privind dezarmarea nucleară, dar acesta trebuie să fi e se-rios și lipsit de „standarde duble”, a afi rmat Ulia-nov, într-un discurs susținut la Conferința privind punerea în aplicare a Tratatului privind neprolife-rarea armelor nucleare (TNP), ce și-a început lu-crările luni, 27 aprilie, la New York, conform TASS, citată de AGERPRES.

Deocamdată, potrivit estimărilor Ministerului rus de Externe, se observă o „tendință diametral opusă”.

Reprezentantul diplomației ruse a mai afi rmat că acuzațiile Washingtonului conform cărora Ru-sia încalcă prevederile Tratatului privind forțele nucleare intermediare (INF) sunt „nefondate” și au scopul de a discredita Moscova.

„SUA refuză să susțină aceste afi rmații cu fapte sau, cel mai probabil, nu pot. Se creează impresia că scopul este de a încerca să discrediteze Rusia și să o prezinte ca un stat care încalcă obligațiile internaționale”, a spus diplomatul rus.

„Rusia este ferm angajată pe calea dezarmării nucleare. O confi rmare concludentă în acest sens

este aplicarea consecventă a Tratatului START (pentru reducerea armelor nucleare strategice) de către Rusia. Dar o astfel de discuție ar trebui să fi e serioasă, fără standarde duble”, a reiterat Mihail Ulianov, adăugând că o discuție pe această temă poate fi cu adevărat efi cientă numai în ca-zul în care participanții s-ar ghida după principiul fundamental de a nu prejudicia securitatea altora.

Pe de altă parte, secretarul de Stat american John Kerry a declarat în cadrul aceleiași conferin-ţe că propunerea privind continuarea procesului de dezarmare făcută în iunie 2013 de președinte-le Barack Obama Rusiei rămâne în vigoare, infor-mează Mediafax.

Implementarea noului acord dintre Statele Unite și Rusia asupra reducerii armelor strategice ofensive (START) „are loc conform grafi cului”, a spus șeful diplomaţiei americane la New York.

Noul tratat START dintre Rusia și Statele Unite a fost semnat în aprilie 2010 de președintele ame-rican Barack Obama și de președintele rus de la momentul respectiv, Dmitri Medvedev, și a intrat în vigoare în februarie 2011.

Acesta prevede reduceri draconice de rachete și focoase nucleare pe ambele părți și autorizează 18 inspecţii pe an la instalaţiile militare.

În iunie 2013, Barack Obama a îndemnat Mos-cova să accepte reducerea cu încă o treime a arsenalelor strategice nucleare deţinute de Statele Unite și Rusia.

Conferința privind TNP, care are loc o dată la cinci ani, va dura până la 22 mai. În deschi-derea ei, luni, secretarul ge-neral al ONU, Ban Ki-moon, a deplâns faptul că dezarmarea nucleară a stagnat în ultimii cinci ani și a criticat „mentali-tatea războiului rece”.

FLUX

Rusia acuză SUA de subminarea dezarmării nucleare

Serviciul ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat miercuri dimineaţă că incendiul a fost loca-lizat și oprit, dar mai continuă acţiunile de stingere a focarelor propriu-zise, potrivit AFP, citat de AGER-PRES.

„La ora locală 06.00 (03.00 GMT), frontul de foc a fost restrâns și oprit. Situaţia este sub control. Lucrările de stingere a focu-lui continuă”, a indicat acest serviciu într-un comunicat.

Incendiul s-a declanșat marţi, în jurul orei locale 12.45, și s-a propagat pe o su-prafaţă de aproape 320 de hectare, potri-vit serviciului citat.

Un număr de 305 persoane au fost mo-bilizate în lupta cu fl ăcările, plus zeci de autospeciale, trei avioane și două elicop-tere.

Poliţia ucraineană a precizat în noaptea de marţi spre miercuri că a procedat la evacuarea mai multor locuitori din aceas-tă zonă.

„În mai multe sate, în special la Lubi-anke și Ilinţah, sunt oameni care trăiesc ilegal. Reprezentanţi ai poliţiei din zona centralei i-au evacuat într-un loc mai si-gur. Bunurile lor și animalele de pe lân-gă casă au fost, de asemenea, evacuate”, a indicat, într-un comunicat, serviciul de presă al poliţiei ucrainene.

Autorităţile ucrainene au încercat încă de marţi să asigure că situaţia este sub control și că nu prezintă niciun pericol.

Premierul Arseni Iaţeniuk s-a deplasat la faţa locului, pentru a se întâlni cu pom-pierii.

„Serviciile noastre pentru situaţii de ur-

genţă fac totul pentru a opri extinderea incendiului”, a declarat el la revenirea sa la Kiev.

Chiar dacă incendiul nu a fost încă stins în totalitate, autorităţile ucrainene dau asigurări că nivelul de radiaţie se în-cadrează în limitele normale și că nu s-a schimbat.

„Nivelurile de radiaţie la Kiev și în regi-unea Kievului sunt stabile”, susţine Servi-ciul ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă.

Puţine informaţii au fost dezvăluite cu privire la posibila cauză a incendiului. Dar ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a indicat pe pagina sa de Face-book că ipoteza unui incendiu criminal nu este exclusă.

Potrivit lui Avakov, există suspiciuni că incendiul, care s-a produs la numai două zile după împlinirea a 29 de ani de la avaria de la Cernobâl, ar fi fost provocat preme-ditat. În acest sens, el a spus că au existat focare în diferite locuri, ceea ce a dus la extinderea fl ăcărilor în așa-numita zonă de excludere din jurul centralei Cernobâl.

Explozia reactorului nr. 4 de la centrala Cernobâl în 1986 a contaminat o bună par-te a Europei, dar mai ales Ucraina, Rusia și Belarus, pe atunci republici în cadrul URSS.

FLUX

Incendiu de vegetaţie lângă Cernobâl. Autorităţile ucrainene

asigură că situaţia este „sub control”Un incendiu de vegetaţie a izbucnit marţi, 29 aprilie, în apropi-erea centralei Cernobâl – scena unei catastrofe nucleare civile de proporţii în 1986 –, la numai 5 km de gropile cu deșeuri radioactive, așa-numitele „cimitire” radioactive.

30 APRILIE 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 365 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, 4 MAILUNI, 4 MAI06:00 Muzica de Acasă 07:30

O seară perfectă (r) 09:00 Tele-

shopping09:15 Serial: Regina inimilor (r)10:15 Teleshopping

10:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 11:30 Serial:

Fugara (r) 13:30 Teleshopping13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Înger sălbatic ep.164, 165 16:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.5004 17:10 Serial: Las Bravo, ep.75 18:00 O seară

perfectă19:30 Serial: Puterea destinului20:15 Serial: Fugara,

ep.65, 6622:15 Serial: Dragoste de viață, ep.88 23:15 Serial:

Terra nostra, ep.133 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica

de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MARŢI, 5 MAIMARŢI, 5 MAI06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00

Teleshopping09:15 Serial: Trandafirul negru (r)10:15 Tele-

shopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial:








MIERCURI, 6 MAIMIERCURI, 6 MAI06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00










JOI, 7 MAIJOI, 7 MAI06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r)10:15

Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30

Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping13:45 Muzica de Acasă

14:15 Serial: Înger sălbatic ep.170, 171 16:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.5007 17:10 Serial: Las Bravo, ep.78 18:00 O

seară perfectă19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial:

Fugara, ep.71, 7222:15 Serial: Dragoste de viață, ep.91

23:15 Serial: Terra nostra, ep.136 00:15 O seară perfectă (r)

01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30

O seară perfectă (r)

VINERI, 8 MAIVINERI, 8 MAI06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00






perfectă19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara,



de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 Doctorul casei

(r) 05:15 Acasă la români (r)

SÂMBĂTĂ, 9 MAISÂMBĂTĂ, 9 MAI06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r)10:15 Tele-



Serial: Înger sălbatic, ep.174, 175 16:15 Serial: Chelsea

Settles, ep.5, 6 17:15 Serial: Las Bravo, ep.80 18:15 Serial:

Suflet călător, ep.1, 2 20:15 Serial: Fugara, ep.75, 7622:15

Serial: Dragoste de viață, ep.93 23:15 Serial: Teen Mom:

Final Special: Check up with Dr. Drew – Reunion, part 2 00:15

Doctorul casei (r) 01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las

Bravo (r) 04:15 Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

DUMINICĂ, 10 MAIDUMINICĂ, 10 MAI06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Tele-

shopping09:15 Serial: Suflet călător (r)10:15 Teleshopping

10:30 Serial: Suflet călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30

Teleshopping13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger

sălbatic ep.176, 177 16:15 Serial: Chelsea Settles, ep.7, 8

17:15 Serial: Las Bravo, ep.81 18:15 Serial: Suflet calator,

ep.3, 4 20:15 Serial: Fugara, ep.77, 78 22:15 Serial: Dragoste

de viață, ep.94 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep.301, sezonul

3 00:15 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15

Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

LUNI, 4 MAI LUNI, 4 MAI 6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună diminea-

ţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Cinemateca universală. 17.30 „Prizonierii amintirilor”. 17.45, 3.50 Pur și simplu. 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Carta drepturilor. 20.25 Vectorul European. 21.25 Portrete în timp. 22.05 Настоящее время. 22.40 Săptămâna spor-tivă. 23.25 Film. „LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). Episodul 2. 1.00 „O masă de tenis pentru școala ta”. Emisiune-concurs. 3.00 Legendele muzicii. 3.10 La noi în sat. 5.30 Natura în obiectiv.

MARŢI, 5 MAI MARŢI, 5 MAI 6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună diminea-ţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Magazinul copiilor. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 ARTelier. 11.30 „Prizonierii aminti-rilor”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 La noi în sat. 14.45, 2.15 Săptămâna sportivă. 15.30 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 15.55 Film în desen animat. „Corsarul negru”. 16.30 Unda Bugeacului. 17.15 În ritm de dans. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.20 „O lecţie de educaţie fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Dialog social. 21.45 Legendele muzicii. 22.40 În premieră. 23.40 Documentar. „Lumea lui Anish Kapoor”. 0.35 Film. „SQUADRA OMICIDI”. 5.30 Știinţă și inovare.

MIERCURI, 6 MAI MIERCURI, 6 MAI 6.05 Unda Bugeacului. 6.35 Știri pozitive. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.30 Dom-nului să ne rugăm! Liturghia la Cinstirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00, 22.05 Настоящее время. 10.30, 15.25 „Prizonierii amintirilor”. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15 Serată jubiliară. Gheorghe Pârlea-sexagenarul. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Русский мир. 17.15 Natura în obiectiv. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.20 „O lecţie de educaţie fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.40 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.45 Ion Ungureanu. „Spectacolul vieţii mele”. 5.30 Portrete în timp.

JOI, 7 MAI JOI, 7 MAI 6.05 Русский мир. 6.35 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Global 3000”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Pro-gram de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.55 Centrul de creaţie a copiilor „Luceafărul”. Program artistic. 16.00 Părinţi și copii. 16.40 „Prizonierii amintirilor”. 17.15 Documentar. „Drumeţii”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.20 „O lecţie de educaţie fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Reporter de gardă. 22.40 „Pasărea în văzduh”. Spectacol de pantomimă cu Gheorghe Cioplan. 23.40 Film. „ANCHETA FAMILIEI”. 1.20 Documentar. „Misterul codrului de viaţă a urșilor Panda”. 1.50 Bariere invizibile în Europa. 5.30 Vectorul European.

VINERI, 8 MAI VINERI, 8 MAI 6.05 Documentar. „La drum”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Global 3000”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Destine de colecţie. 10.45 Cântec, dor și omenie. 10.55, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25, 21.30 „Prizonierii amintirilor”. 14.40 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Dor. Ștefan Petrache. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 „Bună seara!”. Talk-show cu Mircea Surdu. 21.20 „O lecţie de educaţie fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 22.40 Fii tânăr! 23.25 Serial. „PLU-TONIERUL ROCCA”. 1.05 În premieră. 5.35 Reporterul de gardă.

SÂMBĂTĂ, 9 MAI SÂMBĂTĂ, 9 MAI 6.05 Documentar. „Almanah cinematografi c”. 6.30 Identitate Basa-rabia. 7.10 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 7.35 Film în desen animat. „Corsarul negru”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! 9.00 Ziua Comemorării și reconcilierii, în memoria celor care și-au pierdut viaţa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Transmisiune în direct de la depunerea de fl ori la „Focul Veșnic” de la Complexul Memorial „Eternitate”. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Cântecele Credinţei, Speranţei și Iubirii. Secvenţe din Festivalul cântecelor lirico-patriotice. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.35 „Clopotniţa”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi. 15.40, 19.40 „Prizonierii amintirilor”. 16.00 „Pasărea în văzduh”. Spectacol de pantomimă cu Gheorghe Cioplan. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15, 3.25 Focus. 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. Compozitorul și orchestratorul Șico Aranov. 23.20 Serial. „CRIMINI” (Italia). 1.00 Serial. „ANCHETA FAMILIEI”. 4.30 „Bună seara!”. Talk-show.

DUMINICĂ, 10 MAI DUMINICĂ, 10 MAI 6.10 „Strigat-am către tine”. Teatrul „A. Mateevici”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Documentar. „Kohila”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 „Jocul vetrelor străbune”. Ansambluri de dansuri populare din Moldova. 16.10 Documentar. „Unachieved Europe”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP CADRU. 19.45 Povestea. 20.00, 4.35 Ora stelelor. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 22.20 Serial. „CRIMINI” (Italia). 1.00 Erudit-cafe. 1.45 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.25 Casa mea.

LUNI, 4 MAI LUNI, 4 MAI 08:20 Știrile PROTV – Ce se întâmplă,

doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La

Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15

Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață, ep.21 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin17:35 La Maruță 19:00 Știrile

PROTV20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu20:45 Ferma

vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja23:05 Serial:

Lie to me – Psihologia minciunii, ep.11 00:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r)02:00 Fabricat

în Moldova – emisiune muzicală04:00 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina

Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MARŢI, 5 MAI MARŢI, 5 MAI 08:20 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul

negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de

viață ep.22 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin17:35 La

Maruță 19:00 Știrile PROTV20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja23:05 Serial: Lie to me – Psihologia minciunii,

ep.12 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O

Seară perfectă (r)02:00 Fabricat în Moldova – emisiune

muzicală04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La

Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45

O Seară perfectă (r)

MIERCURI, 6 MAI MIERCURI, 6 MAI 08:20 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-





Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți

ep.17 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja23:05 Serial: Lie to

me – Psihologia minciunii, ep.13 00:00 Serial: Tanti Florica,

ep.2, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30

O Seară perfectă (r)03:00 Fabricat în Moldova – emisiune

muzicală05:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Ce se

întâmplă, doctore? (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Ghei-

ceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

JOI, 7 MAIJOI, 7 MAI 08:20 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-



negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții

de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin17:35 La


Gheiceanu20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți,

ep.18 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja23:05 Serial: Lie

to me – Psihologia minciunii, ep.1, an 2 00:00 Serial: Tanti

Florica, ep.3, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 01:30 O Seară perfectă (r)03:00 Fabricat în Moldova –

emisiune muzicală05:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:30 I like IT (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:45 O Seară perfectă (r)

VINERI, 8 MAI VINERI, 8 MAI 08:20 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-






Gheiceanu21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza22:00 Film:

Librarian 3 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:45

O Seară perfectă (r)03:15 Fabricat în Moldova – emisiune

muzicală05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:00 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r)

SÂMBĂTĂ, 9 MAI SÂMBĂTĂ, 9 MAI 08:00 Știrile PRO TV10:00 Teleshopping 10:15 I like IT10:45

Ce se întâmplă, doctore?11:15 Film: Toate pânzele sus, ep.7, 8

13:05 Teleshopping 13:20 În Profunzime cu Lorena Bogza (r)

14:20 Film: Karate Kid 17:00 Film: Librarian 3 (r) 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Ziua

în care Pamântul s-a oprit 22:45 Ferma vedetelor 00:30 Știrile

ProTv cu Speranța State (r) 01:15 Film: Ziua în care Pamântul

s-a oprit (r) 03:15 Știrile PROTV (r) 04:15 Fabricat în Moldova

– emisiune muzicală06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 10 MAI DUMINICĂ, 10 MAI 07:00 Știrile PROTV Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-

shopping 10:15 După 20 de ani11:15 Film: Dracula: un

mort iubăreţ 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20

Apropo Tv 14:20 Film: Aquamarine 16:15 Film: Ce-o fi cu soţii

Morgan? 18:00 România, te iubesc!19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Jocurile foamei:

Sfidarea 23:45 Film: Gluma mortală 2 01:30 Știrile ProTv

cu Speranța State (r) 02:15 Film: Gluma mortală 2 (r) 04:00

Fabricat în Moldova – emisiune muzicală06:00 Știrile ProTv

cu Speranța State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 4 МАЯ 4 МАЯ

06:00 Новости 06:10 „В наше время” 07:00 „Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 10:00 Новости 10:15 “Непутевые заметки” с Дм. Крыловым 10:30 “Пока все дома” 11:15 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 “Теория заговора” 13:15 Вячеслав Тихонов, Майя Менглет, Светлана Дружина в фильме “Дело было в Пенькове” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 “Татьяна Самойлова. “Моих слез никто не видел” 16:15 Татьяна Самойлова в фильме “Летят журавли” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 “Война и мифы” 20:00 “Диверсант” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:00 “Диверсант” 00:50 “Primele știri” (rus) 01:00 Премьера. “Эшелоны на Берлин” 01:50 “Великая война” 02:40 “Prima Oră” (R)

ВТОРНИК, 5 МАЯ ВТОРНИК, 5 МАЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение”. Фильмы 1-й и 2-й 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:30 “Освобождение”. Продолжение 16:10 “Война и мифы” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Жди меня” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:10 “Время” 21:40 Футбол. Лига чемпионов UEFA. 1/2 финала “Ювентус” - “Реал Мадрид”. Прямая трансляция 23:50 Премьера. “Война священная” 00:50 “Primele știri” (rus) 01:00 Ночные новости 01:15 “Великая война” 02:05 “Prima Oră” (R)

СРЕДА, 6 МАЯ СРЕДА, 6 МАЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение”. Фильм 3-й 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:30 “Контрольная закупка” 16:30 “Война и мифы” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:10 “Время” 21:40 Футбол. Лига чемпионов UEFA. 1/2 финала “Барселона” - “Бавария”. Прямая трансляция 23:50 Обзор матчей Лиги чемпионов UEFA 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 Премьера. “Маршалы Победы”. Фильм 1-й 01:40 Ночные новости 01:55 “Великая война” 02:45 “Далеко от войны”. Многосерийный фильм

ЧЕТВЕРГ, 7 МАЯ ЧЕТВЕРГ, 7 МАЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Pri-mele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение”. Фильм 4-й 14:05 “Контрольная закупка” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 16:00 “Война и мифы” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:20 Премьера. “Маршалы Победы”. Фильм 2-й 23:25 Ночные новости 23:45 “Великая война” 00:45 “Primele știri” (rus) 00:55 “Далеко от войны”. Многосерийный фильм 02:35 “Prima Oră” (R)

ПЯТНИЦА, 8 МАЯ ПЯТНИЦА, 8 МАЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение”. Фильм 5-й 14:00 “Контрольная закупка” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 16:05 “Война и мифы” 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:20 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 Василий Шукшин, Сергей Бондарчук, Юрий Никулин, Вячеслав Тихонов в фильме “Они сражались за Родину” 02:40 “Великая война”

СУББОТА, 9 МАЯ СУББОТА, 9 МАЯ 05:00 Новости 05:10 „День победы”. Праздничный канал 09:15 Teleshopping 09:50 Новости 10:00 Москва. Красная площадь. Парад, посвященный Дню Победы 11:15 Новости (с субтитрами) 11:30 “Диверсант. Конец войны” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 “Диверсант. Конец войны” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 “Диверсант. Конец войны” 16:05 Премьера. Юлия Пересильд, Евгений Цыганов в фильме “Битва за Севастополь” 17:45 Новости (с субтитрами) 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 “Бессмертный полк” 18:55 “Светлой памяти павших в борьбе против фашизма” 19:00 “Битва за Севастополь” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 22:10 Легендарное кино в цвете. “В бой идут одни “старики” 23:50 Новости (с субтитрами) 00:20 “Дороги Великой Победы” 01:30 Иван Переверзев, Евгений Весник, Вия Артмане в фильме “Сильные духом” 04:25 Петр Вельяминов, Донатас Банионис, Владимир Кашпур в фильме “Командир счастливой “Щуки”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 10 МАЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 10 МАЯ 06:00 Новости 06:10 „Великая война” 07:45 Владимир Ивашов, Жанна Прохоренко в фильме „Баллада о солдате” 09:10 Teleshopping 09:25 Кино в цвете. “Небесный тихоход” 10:00 Новости 10:10 Кино в цвете. “Небесный тихоход”. Продолжение 11:05 “Диверсант. Конец войны” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:20 “Диверсант. Конец войны” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:20 “Диверсант. Конец войны” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 “Диверсант. Конец войны” 19:00 “Replica” 20:00 “Диверсант. Конец войны” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 “Время” 22:10 “Диверсант. Конец войны” 23:15 Евгений Миронов, Александр Панкратов-Черный в фильме “Перед рассветом” 00:45 Сергей Безруков в фильме “Матч” 02:40 Джордж Клуни в фильме “Потомки” 04:25 Дженнифер Энистон в романтической комедии “Портрет совершенства”

ПОНЕДЕЛЬНИК, 4 МАЯ ПОНЕДЕЛЬНИК, 4 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США

2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008

12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья.

Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Знакомство

с родителями. Комедия. США 2000 22:50 Unitatea de

Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25

Знакомство с родителями. Комедия. США 2000 02:10 Știri.

02:40 Дело Астахова. 03:25 Știrile dimineții. 05:10 Știri. 05:40

Дело Астахова.

ВТОРНИК, 5 МАЯВТОРНИК, 5 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.






19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Одиннадцать

друзей Оушена. Криминал. США 2001 22:50 Unitatea de

Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25

Одиннадцать друзей Оушена. Криминал. США 2001 02:15

Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri.

05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 6 МАЯ СРЕДА, 6 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.


11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело

Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости.

Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия.

США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 За гранью. Военная

мелодрама. США 2003 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri.

23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 За гранью. Военная

мелодрама. США 2003 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30

Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 7 МАЯ ЧЕТВЕРГ, 7 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.


11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело

Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости.

Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США

1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea

de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Дом у озера Фэнтези. США

2006 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости.

Детектив. США 2005 00:20 Дом у озера Фэнтези. США 2006

02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15

Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 8 МАЯ ПЯТНИЦА, 8 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.






19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Терминал.

Драма.Комедия. США 2004 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00

Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Дело Астахова

02:00 Știri. 02:30 Дело Астахова 03:20 Știrile dimineții. 05:10

Știri. 05:40 Дело Астахова.

СУББОТА, 9 МАЯ СУББОТА, 9 МАЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999

8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда:

Удивительные легенды. США 2011 10:00 „Autostrada”.

11:00 Терминал. Драма.Комедия. США 2004 13:15 Друзья.

Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия.

США 1996 16:00 Менталист. Детектив. США 2008 17:00

Știri. 17:10 Менталист. Детектив. США 2008 (продолжение)

20:00 Новости. 20:40 Шрэк Третий. Мульт. США 2007 22:20

Чужой 3. Фантастика. США 1992 23:00 Știri. 23:30 Чужой

3. Фантастика. США 1992 (продолжение) 0:50 Știri. 1:20

„Autostrada”. 2:10 Știri. 2:40 Чужой 3. Фантастика. США 1992

4:30 Știri. 5:00 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 10 МАЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 10 МАЯ 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999

8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу

Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin

UEFA Champions League. 10:30 Шрэк Третий. Мульт. США

2007 12:20 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости.

14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Кости. Детектив.

США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005

(продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Cпасти рядового

Райана. Военная драма. США 1998 23:00 Știri. 23:30

Cпасти рядового Райана. Военная драма. США 1998

(продолжение) 00:00 Чужой 4: Воскрешение. Фантастика.

США 1997 1:40 Știri. 2:10 Cпасти рядового Райана. Военная

драма. США 1998 4:50 Чужой 4: Воскрешение. Фантастика.

США 1997

30 APRILIE 201588F L U XF L U X Cultur=

BERBECTotul merge bine pe plan profesional. Orele suplimentare vă aduc mulţi bani. Dacă aveţi probleme în viaţa de cuplu, ar fi bine să știţi că autoritatea voastră nu este pe placul partenerului. Dacă practicaţi un sport extrem, fi ţi extrem de prudent.

TAURVă așteaptă câteva surprize plăcute în perioada următoare. Un proiect reali-zat în trecut și care are legătură cu fi -nanţele vă va aduce o sumă mare de bani. Dacă lucraţi în comunicare, se va vorbi mult despre succesul vostru. Aveţi o viaţă de cuplu calmă, sunteţi fericit, toate micile dureri dispar.

GEMENIVeţi avea o stare de dispoziţie proastă vreme de câteva zile și veţi avea impre-sia că sunteţi asaltat de toate neplăce-rile din lume. Nimic nu pare să func-ţioneze așa cum trebuie la locul de muncă, în special dacă ocupaţi o func-ţie de conducere. Fiind o zodie duală, ar fi bine să vedeţi întotdeauna partea bună a lucrurilor.

RACÎn general, sunteţi un sfătuitor bun pentru prietenii care trec prin perioa-de difi cile. Știţi să îi ascultaţi pe cei din jur și aveţi talentul de a le face pe per-soanele care vă povestesc acele pro-bleme să găsească singure cele mai bune soluţii. La locul de muncă veţi primi noi sarcini, de care vă veţi achita cu ușurinţă.

LEUDacă lucraţi pe cont propriu, de acasă, câţiva prieteni se vor invita pe la voi, într-o perioadă în care sunteţi foarte ocupat. Le veţi acorda întreaga aten-ţie înainte de a le cere, politicos, să vă permită să lucraţi. Dacă veţi începe să faceţi sport din nou, ar fi bine să daţi dovadă de moderaţie.

FECIOARĂCâţiva clienţi pe care i-aţi pierdut din vedere vă vor căuta din nou, pentru că au nevoie de serviciile voastre, după ce le-au comparat cu cele oferite de altci-neva. Sunteţi atât de ocupat, încât veţi uita de telefonul zilnic pe care îl daţi persoanei iubite.

BALANŢĂDacă faceţi parte dintre acele persoa-ne care s-au aventurat într-o nouă ca-rieră, vă va fi difi cil să găsiţi timp pen-tru a vă odihni. Astrele vă împing exact spre locul în care v-aţi decis să ajun-geţi. Veţi avea nevoie de mai puţin timp decât credeaţi pentru a vă atinge obiectivele. Succesul vă însoţește.

SCORPIONResponsabilităţile se acumulează, obli-gaţiile sunt la fel de numeroase și vouă vă place să fi nalizaţi întotdeauna sarci-nile care v-au fost trasate. Anumite ce-reri ale persoanei iubite ar putea să vă agaseze. Fiţi mai răbdători cu el. Mo-mentele de relaxare sunt cu adevărat necesare.

SĂGETĂTORAveţi o stare de dispoziţie schimbă-toare, deși nu există nimic în jurul vos-tru care să fi e agasant sau deranjant. Luna vă joacă o festă, ar fi bine să evi-taţi capcana ei. Vă veţi întâlni cu câte-va persoane cu care nu vă înţelegeţi prea bine. Nu le daţi o importanţă prea mare.

CAPRICORNNu ezitaţi niciodată când vine vorba să faceţi ore suplimentare. Vi se întâm-plă uneori să ajutaţi și câţiva colegi să se achite mai repede de sarcinile lor. Sunteţi o persoană generoasă și încer-caţi mereu să ajungeţi la timp la locul de muncă, deși, destul de des, sunteţi printre ultimii care pleacă de la servi-ciu.

VĂRSĂTORDacă sunteţi proprietarul unui comerţ, veţi avea mai mulţi clienţi ca de obicei. Dacă sunteţi pe punctul de a cumpăra o proprietate, acordaţi-vă timp pentru a studia ofertele, pentru că momentul cel mai potrivit nu a sosit încă pentru acest tip de tranzacţie. Fiţi răbdător!

PEŞTIChestiuni neprevăzute vă obligă să vă modifi caţi orarul. Totuși, aceste schim-bări vă vor face foarte fericit, pentru că vă vor ajuta să câștigaţi mai mulţi bani. Deși aveţi o viaţă de cuplu fericită, tre-buie să vă și distraţi din când în când.

1-8 mai1-8 mai

15-19.VIII.199515-19.VIII.1995Călătorie la Negureni. Rezolvări de proble-

me birocratice succesorale la Telenești.

23-31.VIII.199523-31.VIII.1995Litoralul staţiunii Venus ne pârjolește

huma vorbitoare. Poloage de alge. Pe 30.VIII. – cerul în „poloage” de cocori, berze – zeci de mii, torcându-și imensul stol dinspre deltă spre sudul cel mai de sud. Ţipetele lor neli-niștitoare, înfi orătoare. Ca niște descântece ferfeniţite…

3.IX.19953.IX.1995Pe 1 septembrie, o veste oarecum surprin-

zătoare: sunt anunţat că „Spunerea de sine” a întrunit sufragiile pentru cea mai bună carte la Salonul de Carte ce s-a ţinut la Biblioteca Naţională. Pentru ora 3 p.m., suntem convo-caţi pentru a ni se înmâna distincţiile. Spiri-don Vangheli – supărat, deoarece a fost pla-sat al doilea. Nici nu rămâne la recepţie.

A doua zi, adică ieri, sunt abordat de noul post TV „Catalan”. Discutăm cu dna Aneta Grosu despre „Spunerea de sine”. E abia a tre-ia zi de emisie a TVC. Să le fi e de bine!

Într-un interviu cu Branka Bogovaé, când este întrebat cum își explică necesitatea oa-menilor de a povesti, Umberto Eco răspunde: „…faptul de-a asculta spunându-se povești prelungește viaţa. Din vremea când specia umană a început să emită primele sunete care aveau o semnifi caţie, familiile și triburile au avut nevoie de bătrâni. Poate că, mai înainte, nu erau de niciun folos, și oamenii se deba-rasau de ei atunci când nu mai erau buni de vânătoare. Dar, odată cu limbajul, bătrânii au devenit memoria speciei: se așezau în peșteră, în jurul focului, și povesteau ce se întâmplase (sau ce se spunea că să se întâmple; iată rolul miturilor) înainte de nașterea celor tineri (…)

Astăzi, cărţile care spun povești îi repre-zintă pe bătrânii noștri. Nu ne dăm seama de asta, dar bogăţia noastră, în comparaţie cu analfabetul sau cu cel care e alfabetizat, dar nu citește, constă din faptul că el e pe cale să trăiască și va trăi o singură viaţă, în timp ce noi am trăit în această unică viaţă mai multe vieţi”.

Și acum, despre sunetele care au o semnifi ca-ţie – niţel parafrazându-l pe Eco – pe care le emit pe plaja de la Venus diferiţi negustori. Cel care vinde banane își moralizează posi-bilii clienţi cu: „Nu cumpăraţi prostii,/ Luaţi dulciuri la copii!”. Fotograful, cu o întreagă echipă de zgomote, fl uturând un drapel cu dungi albastre, pare-se al uneia din fostele republici baltice în URSS, și un alt drapel, în roșu și verde ce putea fi al Bielorusiei, strigă: „Ciocolata,/ Azi e gata!”. Sau: „Se pozează, se fi lmează/ Pentru mâine dimineaţă!”. Revine cel cu bananele: „Marfă fi nă, garantată,/ Cine se grăbește –/ Mai găsește!”.

Apropo de grabă. Un tip „mut”, scund, asis-tat de un zdrahon, gen lipovean, ambii du-când o ladă cu gogoși, – patiserie italiană! – pe băţ, strigă răgușit, comic, ilar: „Năvăliţi-mă,/ nenorociţi-mă,/ marfă de la omul/ care a inventat/ patinajul artistic!” etc.

Unul mai homeric, ca improvizaţie, e din-tre cei doi tipi care vând porumb fi ert. Tirada lui de reclamă e interminabilă și ingenioasă. Spre exemplu (dau fragmente!): „Poftiţi,/ că nu greșiţi,/ poftiţi,/ nu vă-ngrămădiţi!/ Pen-tru fi ecare/ un porumb cu soare!/ Și pe soare, și pe nor,/ porumb fi ert pentru popor! Po-rumboiu, Văcăroiu!/ mămăligă pe băţ/ la cel mai ieftin preţ!/ Cu valul, cu marea,/ cu toată splendoarea/ porumbul și sarea!/ Arde, fri-ge,/ N-are gură să strige!”.

O-ho! Se strigă pe plajă și de nămolul de la Techirghiol, și piatra de baie, și bananele „Trei la o mie”, și de gumă de mestecat, și de amin-tiri de la mare șiraguri de scoici mici, salbe, și de bilete la diverse concerte la care, uneori, participă și vreun cântăreţ din Chișinău.

Din Statele Unite, de la Florin Smarandache

(nu cunosc cine este), primesc un colet (de

unde ar avea adresa?) cu diversă informaţie

amatoricească despre activitatea dumisale

de matematician și „președinte al Asociaţiei

mișcării literare paradoxsiste”, dacă am tra-

dus eu corect: The paradoxist literary move-ment association, în baza minimelor mele cu-

noștinţe de limbă sahakespeareană. Mizez mai

mult pe asociativitate latinească (franceza) și

intuiţie. Îmi trimite și o fi șă, din care înţeleg

că sunt primit cu generozitate membru de

onoare al acestei asociaţii (Has been chosen

for distinguishead achivemant in the parado-

xist etc., etc.).

Face să-i răspund dlui Smarandache? Cred

că nu prea…

Dar să reţin din semnalmentele paradoxis-

mului: teza de bază – orice lucru (fenomen),

idee are un înţeles și un non-înţeles în armonie

contradictorie. Esenţa: a) nonsensul are un

sens; b) sensul are un non-sens. Deviza: Totul

e posibil, chiar și imposibilul. Și altele ce ţin

de ludic și, posibil, de neseriozitate.

9.IX.19959.IX.1995Ieri, sosit de la Negureni, unde am încheiat

„niște conturi” autumnale, inclusiv – culesul

viei.

O strofă din Simion Stolnicu, ce-mi amin-

tește de arhitectura cu basoreliefuri a mor-

mântului lui Aron Pumnul și, concomitent,

despre destinul Cernăuţiului: În larguri, cu făclii întoarse-n jos,/ La-ngroparea mea, pășit-au în rând,/ Alba ceară a iernii în chip de înger blând/ Și viforul cu gesturi de mare virtuos.

Prin urmare, una din cărţile de lectură re-

cente este (aproape?) integrala poetică a lui

S. Stolnicu „Șerpuiri între torţele de lut și tor-

ţele de aur”. E un autor pe care l-am descope-

rit „foarte întâmplător”, citindu-i mai întâi un

volum de memorii. Demn de toată atenţia și,

cred, foarte util mai ales scriitorilor tineri.

Leo BUTNARU

ŞI PE SOARE, ŞI PE NOR, PORUMB FIERT PENTRU POPOR!(Pagini de jurnal)

Monument de arhitec-tură de însemnătate locală, introdus în Re-gistrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada Vlaicu Pâr-călab, 55 B.

Clădirea a fost construită în 1913 pe teritoriul ocupat de conacul lui I.I. Semigradov. Arhitectura este în spiritul modernului în baza arhitec-turii clasice. În 1940 era sediul Băncii Românești.

Este o clădire alcătuită din-tr-un parter, cu planul în for-mă de „T”, cu faţada aliniată la linia roșie a străzii. Planime-tria a rezultat din exigenţele organizării procesului bancar, cu sala de operaţie luminoa-să, orientată în adâncul par-celei. Birourile funcţionarilor sunt amplasate spre stradă, cu intrare din culoarul comun de intrare.

Faţada principală are o compoziţie simetrică, alcătu-ită din șapte axe, dintre care cinci sunt goluri de ferestre, și una este intrarea principală în clădire, amplasată central. Clădirea, deși mică în dimen-siuni, creează o impresie de grandoare, graţie iluziei op-tice a acţiunii perspectivei, care evidenţiază partea cen-trală, soluţionată sub forma unui rezalit, fl ancat de aripi laterale, mai joase și cu feres-tre înguste, alungite vertical. Paramentul este din zidărie aparentă, din piatră fasonată cu detaliile cioplite. Deco-

raţia plastică este tributară clasicismului, cu dominarea elementelor ordinului doric: fl ancarea intrării prin două coloane, cornișa cu denticu-le, imitaţia unor triglife, dar stilizate sub infl uenţa moder-nului. Rezalitul central domi-nă printr-un atic din piatră, element al parapetului cu baluștri. Ferestrele sunt cu ancadramente, pe un fundal adâncit, cu discuri care înlo-cuiesc cornișele obișnuite și lesenele cu striuri din plinu-rile dintre ferestre – semne sigure ale stilului modern.

Sursa: monument.sit.md

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Clădirea fostei bănci private ruso-asiatice

Documents

Ziarul Flux, Ed. 15 (988)