13.07.2013

Soare, 16 27 0C

12.07.2013

Soare, 17 29 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

1 EURO..............................16.59191 Do lar ame ri can ............. 12.70871 Leu românesc ................. 3.74831 Ru blă ru sească ............... 0.3898Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Educația cea mai rea este să lași pe copil nehotărât între

voința lui și a ta”.

Jean Jacques Rousseau

Cursul valutar 12.07.2013STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 12 iulie 2013BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

) Sfinţii Slăviţii Apostoli Petru și Pavel

Astăzi deputaţii se întrunesc în ultima şedinţă, după care pleacă în vacanţă. Dispoziţia în acest sens deja a fost sem-nată de preşedintele Parla-mentului, Igor Corman. Pe 17 august, parlamentarii se vor întoarce la muncă, dacă ceea ce fac ei poate fi numită muncă.

Dacă deputaţii pleacă la odihnă, atunci să știţi că vin zile grele pentru jurnaliști. Vă imaginaţi ce blestem este să fii jurnalist în ţara în care de 20 de ani aproape că nimic nu se întâm-plă, dar, mai ales, când toţi demnita-rii, birocraţii sunt plecaţi în vacanţă. Nicio altercaţie în Parlament, nicio sudalmă la Primărie, liniște mortală și la Guvern. Despre ce să scrii dacă clovnii au părăsit scena? Ce să facă sărmanii jurnaliști? Să lase spectaco-lul la o parte, să abordeze adevăra-tele probleme cu care se confruntă societatea noastră, statul nostru? O, nu, asta nu se poate! Pe cei mai mulţi nu-i duce capul la astfel de abordări, deși unii ar fi în stare. Dar, oricum, e contraproductiv, pentru astfel de texte, de subiecte nu există cititori, ascultători și telespectatori. Nu are

cine consuma o astfel de informaţie. Şi face rău, strică buna dispoziţie, audienţa nu se mai simte bine. Nu se distrează. Dar dacă nu te distrează, la ce îţi servește o astfel de presă. Pe cine interesează că 10 la sută din populaţia Republicii Moldova suferă de foame? Pe nimeni. Deci, nu mer-ge. Asta nu aduce audienţă, dar dacă nu ai audienţă, atunci ai faliment. E simplu.

Ce e de făcut? – se întreabă jur-naliștii la o bere rece pe terasele din centrul capitalei. Trebuie să ne ţinem, să așteptăm, să rezistăm până revine circul din vacanţă. Până atunci mai bagi o știre despre un top-model, un horoscop sau o ditamai investigaţie despre locurile în care bărbaţilor le place să fie sărutaţi de iubitele lor. Sigur, bărbaţii trebuie să afle din presă și numai din presă unde le pla-ce lor să fie sărutaţi de femei. Altfel, la ce mai avem presă?

Lasă, nu mai scânci, vor spune unii, că nici atunci când demnitarii nu erau în vacanţă, ci la muncă, ia auzi! nu erau prea multe de scris! Tot numai nimicuri, numai prostii! Şi vor avea dreptate să-mi spună așa. Spre exemplu, ieri, la Chișinău, a avut loc summitul Partidului Popular Euro-

pean (al cărui membru este PLDM) al liderilor Parteneriatului Estic. La Chișinău au venit coșcogea somi-tăţi, președintele Georgiei, Mihail Saakașvili, președintele Armeniei, Serzh Sargsyan, și chiar președin-tele PPE, Wilfried Martens. Şi ce e din asta? Daţi-mi măcar un titlu de presă care să indice asupra faptului că acest eveniment este cu impact asupra consumatorului de infor-maţii. Niciunul. Spre exemplu, un titlu scris în cea mai bună tradiţie a limbii de lemn a birocraţiei occiden-tale: „Filat și Martens, în faţa presei: Summitul de la Vilnius va ancora ireversibil Moldova în procesul de integrare europeană”. Vedeţi, dum-

neavoastră, domnilor moldoveni, Moldova este ancorată în procesul de integrare europeană, dar încă nu ireversibil. Dar după summit va fi ancorată în cel mai ireversibil mod cu putinţă. Evenimente butaforice, menite să lustruiască imaginea unor hoţi autohtoni. Summitul Partidului Popular European al liderilor Parte-neriatului Estic – un fel de sat de-al lui Potiomkin, nimic mai mult.

Așa că, să nu ne plângem, dragi colegi jurnaliști. Vorba lui Eminescu: „Lumea-i cum este... și ca dânsa sun-tem noi”. Lucrăm și noi cu materialul clientului. Lăsaţi că trece și vacanţa asta, revine circul pe maidan și înce-pe chilipirul.

Circul a plecat în vacanţă. Vai de capul jurnaliştilor…

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

EDITORIAL

(citiţi pag. 8)

Aurelia Grigoriu are nervii zdruncinaţi după discursul de la Erevan

Curtea de Conturi a ajuns cu controlul şi pe la Vamă

Despre starea de bine a unor simpli şefi de partide

3

4

5

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SCANDALOS

ECONOMIC

POLITIC

MOSCOVA-BUCUREŞTI:

Începutul unei noi etape

în relaţiile bilaterale

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 26 (903)

EDI|IA DE VINERI

FLUXSPECIAL

Despre creştinofobie şi marionete – politicienii

făcuţi în URSS şi reeducaţi

în UE – „mormintele văruite” ale Guvernului

Mondial (citiţi pag. 6-7)

Vizita comisarului Ashton şi cele două lumi paralele

(citiţi pag. 2)

12 IULIE 20132F L U X Actual

Nu ţin cu tot dinadinsul să fiu ne-politicos cu un demnitar european, care mai este și doamnă, venit în os-peţie în ţara noastră. Ba dimpotrivă, încerc din răsputeri să fiu cât mai indulgent posibil, deși acest lucru este extrem de greu. Mai ales dacă urmărești cu atenţie declaraţiile fă-cute de această doamnă-comisar. Atenţie la ceea ce spune Ashton: „Sunt convinsă că prim-ministrul este pe deplin angajat să ofere o viață mai bună cetățenilor Republicii Moldova. Sunt încântată să remarc progresele obținute pe dialogul de comerț liber, de liberalizare a regimului de vize și pe toate celelalte elemente ale unei relații puternice și stabile cu UE. Cred că Summitul de la Vilnius va fi un pri-lej de sărbătoare pentru consolidarea relaţiilor”.

Deci, comisarul european vorbeș-te de sărbătoare în cea mai săracă și coruptă ţară din Europa, în care lu-mea suferă de foame, nu are acces la serviciile medicale, sociale. Acesta e, de fapt, un fel de chiot la priveghi. Şi, mai ales, doamna invocă „prilejul de sărbătoare pentru consolidarea relaţiilor UE–Republica Moldova”, în condiţiile în care aceste relaţii nu merg mai departe de vorbe goale, lipsa oricăror reforme, nicio acţiune concretă în vederea reanimării eco-nomice a ţării, doar niște bani veniţi

pentru reparaţia unor drumuri, care nu sunt decât spălare de fonduri și, în consecinţă, îndatorarea Republi-cii Moldova.

Dacă Catherine Ashton ar trăi în aceeași lume în care trăiesc și mol-dovenii, în mod sigur că nu ar găsi niciun prilej de bucurie în contex-tul relaţiilor moldo-comunitare și în perspectiva summitului Partene-riatului Estic de la Vilnius. Mai ales că la summitul de la Vilnius nu se așteaptă nimic spectaculos pentru Republica Moldova. Acest lucru l-a recunoscut însuși premierul Iurie Leancă în dialogul avut cu doamna comisar, unde a spus că Acordul de asociere va fi parafat și semnat în 2014. Şi dacă e așa, de ce atâta vorbă goală, propagandă sterilă, exact ca pe timpul comisarilor sovietici, des-pre summitul de la Vilnius? Mai ales că în lipsa unei economii funcţiona-le și competitive sau, mai bine zis, în lipsa oricărei economii, semnarea și parafarea Acordului de Asociere nu va îmbunătăţi nici cu o iotă situaţia Republicii Moldova.

Același lucru este și cu Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Având astăzi cu Uniunea Europea-nă un acord de comerţ preferenţial, asimetric, piaţa Republicii Moldova este invadată de mărfuri europene, iar producătorii noștri nu exportă

mai nimic în UE. Dar ce se va întâm-pla atunci când producătorii moldo-veni vor fi puși în condiţii egale cu cei europeni, când piaţa noastră nu va fi chiar deloc protejată? Atunci vor dispărea și ultimii producători moldoveni, iar noi vom deveni ex-portatori de forţă de muncă ieftină către ţările UE și consumatori ai pro-duselor importate din Europa. Iată asta – prilej de bucurie!

În cadrul declaraţiilor comune, „șefa diplomației europene a ținut să-l felicite pe prim-ministrul Iurie Leancă pentru devotament”, așa scrie într-un comunicat de presă al Guvernului. „Eu am fost întotdeau-na impresionată de devotamentul domnului Iurie Leancă, care luptă pentru a obține susținerea parteneri-lor europeni în vederea clădirii unui viitor prosper pentru cetățenii din Republica Moldova. Sunt sigură că

veți continua procesul de reforme și că oamenii vor simți zilnic că au par-te de ce este mai bun”, a spus Ashton. Nu prea am înţeles despre ce fel de devotament vorbește doamna co-misar. Până în acest moment nu am prea observat foarte mult devota-ment din partea premierului faţă de cetăţenii ţării noastre, mai de-grabă devotamentul guvernanţilor noștri este faţă de birocraţia euro-peană. Dar, atâta timp cât Leancă nu are nici măcar 100 de zile de la instalarea în funcţia de premier, ne vom abţine de la alte comentarii. Vom remarca totuși că, din câte în-ţelegem noi și ne mai povestesc și alţii, spre deosebire de predeceso-rul său, Iurie Leancă manifestă mai mult interes pentru administrarea treburilor de stat decât pentru ale lui personale. Şi, deocamdată, nu am auzit că ar manifesta interese

pentru unele ocupaţii mai puţin le-gale, cum ar fi contrabanda cu ţigări și altele. Cel puţin, sub acest aspect, avem un mic prilej de bucurie.

Dar faptul că premierul Leancă este în afara suspiciunii că ar săvâr-și acte de corupţie nu înseamnă sub nicio formă că el luptă eficient cu corupţia. Dimpotrivă, acţiunile lui în acest sens sunt foarte anemice. Mai mult ca atât, am putea spune că Leancă nici nu-și propune să facă o revoluţie în acest sens. Asta reie-se și din declaraţia lui, făcută după plecarea doamnei Ashton, care a menţionat că, până la summitul de la Vilnius, Moldova trebuie să com-bată corupţia. „Dacă vorbim despre Vilnius, … nimeni nu ne cere nouă să demonstrăm la Vilnius că am com-bătut definitiv corupţia în Republica Moldova, deși lupta împotriva corup-ţiei, într-o manieră sistemică și într-o manieră suficientă, este, bineînţeles, un criteriu pe care ni l-am asumat în planul de acţiuni. Ceea ce contează este să demonstrăm, în primul rând, capacităţi, dincolo de voinţă, și am demonstrat și una, și alta”, a declarat premierul după plecarea doamnei comisar.

Şi poate că premierul are dreptate să nu se bată cu cărămida în piept că el va combate definitiv corupţia. Mai ales că el nu are cum să facă asta. Să nu uităm că cei care i-au acordat mandatul de premier sunt doi Vlazi sau Vladimiri: Filat și Plahotniuc, care sunt suspectaţi că ar fi și cei mai corupţi demnitari din acest stat. Leancă se află în imposibilitatea de a lupta cu corupţia, nu să o combată definitiv. Așa că indiferent ce se va întâmpla la Vilnius, pe cetăţenii ţă-rii noastre nu are cum să-i afecteze. Pentru că Vilnius ţine de o altă lume, de un alt univers. Dar iată corupţia, pe care Leancă nu vrea și nici nu poate să o combată, ţine de lumea noastră.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Primăria satului Negrea, raionul Hânceşti, Republica Moldo-va, în parteneriat cu Primăria oraşului Eforie din Constanţa, România, şi ONG-ul EUREKA din Bulgaria, a organizat, în data de 01 iulie 2013, CONFERINȚA DE PRESĂ DE FINALIZARE din cadrul proiectului „Tradiţie, Ori-ginalitate, Unicitate şi Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Inovatoare în vederea dezvoltă-rii turismului în regiunea Mării Negre - TOURIST”, finanţat de către Uniunea Europeană, prin Programul Ope-raţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013, proiect pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvol-tării economice durabile în Bazinul Mării Negre, prin valorificarea, într-o manieră integrată, a potenţialului turistic al regiunii.

Prezentul eveniment s-a adresat reprezentanților mass-media locale, regionale și naţionale.

În cadrul conferinţei de presă au fost prezentate rea-lizările proiectului din timpul celor 20 de luni de imple-mentare, după cum urmează:

- În perioada 12-15 noiembrie 2012, a fost organizat Grupul de lucru și schimbul de experienţă din sectorul turistic la care au participat peste 30 de reprezentanţi din ţările participante. În cadrul acestei întâlniri au fost dezbătute problemele sectorului turistic din fiecare zonă, dar s-a încercat și identificarea de soluţii pentru acestea.

- În perioada 9-11 mai 2013, a avut loc întâlnirea infor-

mativă, care s-a adresat reprezentanţilor sectorului de promovare, dar și celor din sectorul turistic.

- În perioada 25-27 mai 2013, autorităţile publice și in-stituţiile cu competenţe în sectorul turistic s-au întâlnit cu operatorii din turism pentru a identifica rolul primei categorii, competenţele și activităţile acestora pentru îmbunătăţirea sectorului turistic.

- În afară de acestea, printre rezultatele proiectului se mai numără distribuţia de material informativ, broșura de promovare, strategia comună pentru dezvoltarea tu-rismului în cele 3 zone, elaborarea unui spot de promo-vare și difuzarea unui film de promovare la televiziuni naţionale.

Toate aceste activităţi au avut în vedere creșterea co-operării între actorii-cheie din sectorul turistic pentru depășirea decalajelor economice prin intermediul unui cadru strategic, dezvoltarea comună și promovarea pro-duselor turistice și creșterea interesului turiștilor pentru produsele din această zonă.

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

Vizita comisarului Ashton şi cele două lumi paralele Vizita de săptămâna aceasta la Chişinău a comisarului Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton, care este şi vicepreşe-dintele Comisiei Europene, mă face să cred că teoria lumilor paralele nu este ceva din domeniul fantasmelor, acestea există cu adevărat, şi nu undeva în univers, ci aici, pe pământ, în Europa, în Republica Moldova. Lu-mea în care trăieşte Catherine Ashton, dar şi premierul Iurie Leancă, la a cărui invitaţie a venit la Chişinău comi-sarul european, este, în mod sigur, alta decât cea în care trăiesc cetăţenii Republicii Moldova şi chiar nu are nicio tangenţă cu aceasta, chiar dacă şi unii, şi alţii frământă în picioare pulberea aceluiaşi pământ.

Proiectul TOURIST, la finalizare CONSULTAŢII JURIDICERadu Bușilă

președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi

078 488 488or. Chişinău, str. N. Iorga, 8

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ E M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

R e p u b l i c a M O L D O V A Pelerinaj la Mănăstirile: Hagimus şi Noul Neamţ-Chiţcani / Biserica „Adormirii Maicii

Domnului” din Căuşeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim 7 iulie 2013 (1 zile)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 160/140 lei/pers. Plecarea: Duminică, 7 iulie, ora 7. Sosirea: ora 19.

R U S I A şi U C R A I N A  RUSIA: Inelul de Aur/Mănăstirele Diveevo şi Optina - pe urmele Sf.Serafim de Sarov

UCRAINA: Lavra Pecersk din Kiev/Lavra Cernigov 13 – 21 iulie 2013 (9 zile / 10 nopţi)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 5000 lei/pers. Plecarea: Vineri, 12 iulie, ora 19. Sosirea: Duminică, 22 iulie, ora 7. Traseu: Chişinău, Kiev, Pustia Glinsk, Optina, Moskova, Serghiev Posad, Alexandrov, Pereslavli-Zalesskii, Rostov, Iaroslavli, Kostroma, Ivanovo, Suzdali, Vladimir, Diveevo, Murom, Kolomna, Tula, Cernigov, Kiev, Chişinău.

M U N T E N I A, O L T E N I A, B A N A T şi A R D E A L  Pe urmele înaintaşilor: Zamolxe, Matei Basarab, Const. Brâncoveanu, Arsenie Boca

Sarmizegetusa Regia – capitala Daciei 20 – 23 iulie 2013 (4 zile / 4 nopţi)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 145 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6. Mănăstiri: Viforâta, Dealu, Stelea, Iezer, Govora, Surpatele, Pahomie, Dintr-un Lemn, Hurez, Bistriţa, Arnota, Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuş. Sarmizegetusa Regia - capitala Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor. Târgu Jiu: Catedrala, lucrările lui Constantin Brâncuşi: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii. Peştere: Sf.Antonie de la Iezer, Sf.Grigorie Decapolitul, Polovraci, Sf.Ioan de la Prislop. Oraşe: Târgovişte, Târgu Jiu, Hunedoara, Orăştie.

M A R A M U R E Ş  Acasă la voievodul Bogdan I: întemeietorul Ţării Moldova / Hramul măn.Dragomireşti

20 – 22 iulie 2013 (3 zile / 4 nopţi) Grup: 7/16 pers. Preţul: 110 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6. Mănăstiri: Prislop, Borşa, Moisei, Dragomireşti, Bârsana, Săpânţa-Peri, Piatra Fântânele, Dorna-Arini. Biserica Borşa, Bogdan Vodă. Pasul Prislop, Cascada Cailor, Muzeul: Memorialul Victimilor Comunismului şi al Rezistenţei de la închisoarea Sighet. Cimitirul Vesel din Săpânţa. Oraşe: Sighetu Marmaţiei, Vatra Dornei.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ E M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

R e p u b l i c a M O L D O V A Pelerinaj la Mănăstirile: Hagimus şi Noul Neamţ-Chiţcani / Biserica „Adormirii Maicii

Domnului” din Căuşeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim 7 iulie 2013 (1 zile)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 160/140 lei/pers. Plecarea: Duminică, 7 iulie, ora 7. Sosirea: ora 19.

R U S I A şi U C R A I N A  RUSIA: Inelul de Aur/Mănăstirele Diveevo şi Optina - pe urmele Sf.Serafim de Sarov

UCRAINA: Lavra Pecersk din Kiev/Lavra Cernigov 13 – 21 iulie 2013 (9 zile / 10 nopţi)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 5000 lei/pers. Plecarea: Vineri, 12 iulie, ora 19. Sosirea: Duminică, 22 iulie, ora 7. Traseu: Chişinău, Kiev, Pustia Glinsk, Optina, Moskova, Serghiev Posad, Alexandrov, Pereslavli-Zalesskii, Rostov, Iaroslavli, Kostroma, Ivanovo, Suzdali, Vladimir, Diveevo, Murom, Kolomna, Tula, Cernigov, Kiev, Chişinău.

M U N T E N I A, O L T E N I A, B A N A T şi A R D E A L  Pe urmele înaintaşilor: Zamolxe, Matei Basarab, Const. Brâncoveanu, Arsenie Boca

Sarmizegetusa Regia – capitala Daciei 20 – 23 iulie 2013 (4 zile / 4 nopţi)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 145 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6. Mănăstiri: Viforâta, Dealu, Stelea, Iezer, Govora, Surpatele, Pahomie, Dintr-un Lemn, Hurez, Bistriţa, Arnota, Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuş. Sarmizegetusa Regia - capitala Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor. Târgu Jiu: Catedrala, lucrările lui Constantin Brâncuşi: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii. Peştere: Sf.Antonie de la Iezer, Sf.Grigorie Decapolitul, Polovraci, Sf.Ioan de la Prislop. Oraşe: Târgovişte, Târgu Jiu, Hunedoara, Orăştie.

M A R A M U R E Ş  Acasă la voievodul Bogdan I: întemeietorul Ţării Moldova / Hramul măn.Dragomireşti

20 – 22 iulie 2013 (3 zile / 4 nopţi) Grup: 7/16 pers. Preţul: 110 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6. Mănăstiri: Prislop, Borşa, Moisei, Dragomireşti, Bârsana, Săpânţa-Peri, Piatra Fântânele, Dorna-Arini. Biserica Borşa, Bogdan Vodă. Pasul Prislop, Cascada Cailor, Muzeul: Memorialul Victimilor Comunismului şi al Rezistenţei de la închisoarea Sighet. Cimitirul Vesel din Săpânţa. Oraşe: Sighetu Marmaţiei, Vatra Dornei.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

12 IULIE 2013 3 F L U XScandalos

După cum a informat președintele Comisiei, Vadim Mișin, Grigoriu a pretextat că se simte rău și ia me-dicamente, din motiv că s-ar simţi ameninţată. Fără a preciza care ar fi sursa acestor ameninţări.

Comisia parlamentară a constatat că Aurelia Grigoriu s-a implicat poli-tic, dând dovadă de lipsă de profe-sionalism. „Este clar că declarațiile doamnei Grigoriu nu reprezintă și nu corespund cu poziția Parlamentului sau a Republicii Moldova. Ţara noas-tră pledează pentru soluționarea pașnică a conflictului din Nagorno-Karabah. Noi înșine avem un con-flict înghețat și înțelegem cât de delicată și complicată este această situație”, a menţionat Vadim Mișin după ședinţa comisiei.

Subiectul în cauză este unul ex-trem de sensibil, iar Aurelia Grigo-riu, chiar dacă și-a exprimat o pozi-ţie personală, trebuia să dea dovadă de corectitudine și profesionalism, a mai opinat președintele comisiei parlamentare: “Doamna Grigoriu trebuie să fie un luptător pentru drepturile omului, să apare dreptu-rile cetăţenilor Republicii Moldova. În loc să vorbească despre conflictul de pe Nistru, ea a venit cu sfaturi pentru Azerbaidjan și Armenia”.

În urma audierilor, comisia a con-cluzionat că avocatul parlamentar și-a depășit atribuţiile de serviciu, pentru că acesta, conform legislației în vigoare, trebuie să apere dreptu-rile omului în țara sa. Nimeni nu-i poate interzice ombudsmanului să-și facă publice, în calitate de per-soană fizică, propriile opinii, acesta trebuie să se exprime însă cu maxi-mum de corectitudine, evitând po-

litizarea. Ceea ce nu s-a întâmplat la Erevan, Aurelia Grigoriu dând aprecieri juridice acțiunilor Arme-niei și Azerbaidjanului. Mișin a mai declarat că terminologia utilizată de Grigoriu este nepermisă pentru un ombudsman, iar trimiterile la do-cumentele ONU sunt inconsistente, pentru că ea nu avea dreptul să rupă din context anumite paragrafe.

Deși comisia a constatat că avoca-tul parlamentar și-a depășit atribu-ţiile și a încălcat norma legală, dând dovadă de incompetența politică și neprofesionalism, cel mai probabil, Aurelia Grigoriu nu va fi sancţionată și nu va fi revocată din funcţie.

„Nu am stabilit sancţiuni. Parla-mentul decide în privinţa revocării din funcție. Mandatul doamnei Gri-goriu expiră la 30 octombrie. În si-tuaţia în care de mâine Parlamentul este în vacanță, de ce să venim cu sancțiuni, dacă demersul nostru nu va avea finalitate? Parlamentul își va relua ședințele abia în octombrie”, a precizat Mișin.

În cadrul ședinţei comisiei parla-mentare au mai fost audiaţi judecă-torul Curţii Constituţionale, Victor Popa, participant și el la conferința de la Erevan, și viceministrul de Ex-terne, Andrei Popov.

Potrivit lui Vadim Mișin, viceminis-trul a afirmat că relațiile cu Armenia nu au fost afectate de declaraţiile ombudsmanului, acestea aducând însă un prejudiciu de imagine Repu-blicii Moldova. Totodată, potrivit lui Popov, nu există nicio ameninţare din partea Armeniei în ceea ce o pri-vește pe Aurelia Grigoriu.

Avocatul parlamentar Aurelia Gri-goriu a declarat la Eevan că Arme-

nia a comis un genocid împotriva poporului azer și a ocupat 20% din teritoriul statului vecin: „Agresiunea împotriva Azerbaidjanului durează de 25 de ani; Armenia a încălcat 360 de kilometri din teritoriul Azerbaid-janului; Armenia a luat sub control 198 de km din teritoriul Azerbaid-janului; Armenia a ocupat 20% din teritoriul Azerbaidjanului și a comis acte de genocid; din Karabahul de Munte s-a refugiat un milion de oa-meni; ca urmare a agresiunii, Azer-baidjanul a pierdut 60 de miliarde de dolari SUA”.

Într-un articol publicat în Jurnal de Chișinău se menţionează că vice-președintele Parlamentului Arme-niei a calificat aceste afirmaţii drept mincinoase, afirmând că Aurelia Gri-goriu a executat o comandă politică pentru care ar fi fost recompensată de către Azerbaidjan, pentru ca ast-fel de acuzaţii să răsune la tribuna unei conferinţe internaţionale.

Grigoriu a precizat că a luat datele respective din rezoluţia nr. 62/243 a ONU din 14 martie 2007. Autorul articolului menţionează că rezoluţia ONU are statut de recomandare, iar

documentul nu conţine nicio referi-re la cifrele menţionate de avocatul parlamentar: „Mai mult, rezoluţia nu datează din 2007, așa cum spu-ne Grigoriu, ci din 2008”. Publicaţia mai informează că avocatul a plasat pe pagina sa de Facebook fotografii făcute la Baku, Azerbaidjan, pe care l-a vizitat într-o deplasare de servi-ciu în iunie curent. „Aurelia apare în poze alături de câteva persoane în ambianţe neoficiale, în restaurante și pe acoperișul unui zgârie-nori. Una dintre persoanele care apar în pozele publicate pe Facebook este

Zaur Aliev. Acesta îi mulţumește pe pagina Aureliei că a spus „adevărul de la tribuna ţării agresoare”, se spu-ne în articol.

Autorul face precizarea că aceste postări nu demonstrează neapărat că Aurelia Grigoriu a vorbit preme-ditat și tendenţios despre agresiu-nea Armeniei împotriva Azerbaid-janului de la tribuna parlamentului armean, dar că există însă o altă coincidenţă elocventă, discursul acesteia fiind rostit cu o săptămână înainte de vizita oficială a preșe-dintelui Armeniei, Serj Sargsyan, la Chișinău.

Ion Guzun, avocat la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a de-clarat pentru JURNAL că Aurelia Gri-goriu și-a depășit atribuţiile de avo-cat parlamentar, încălcând art. 1, 2, 7, 13, 26 ale Legii cu privire la avoca-ţii parlamentari: „Discursul cu refe-rire la ocupaţia Azerbaidjanului de către Armenia nu conţine nimic de domeniul drepturilor omului. Chiar și cu existenţa rezoluţiilor ONU refe-ritor la acest conflict îngheţat, ea nu era împuternicită să facă asemenea declaraţii, indiferent dacă sunt sau nu adevărate.

Aceste declaraţii sunt și în defa-voarea efortului diplomaţiei moldo-venești privind conflictul din regiu-nea transnistreană”.

FLUX

Aurelia Grigoriu are nervii zdruncinaţi după discursul de la ErevanAurelia Grigoriu, avocatul parlamentar care a ajuns în atenţia opiniei publice din cauza unor declaraţii con-troversate făcute la o conferinţă internaţională de la Erevan, nu s-a prezentat ieri la şedinţa Comisiei parla-mentare pentru Drepturile Omului şi Relaţii Interetnice, pentru a fi audiată în legătură cu incidentul din Parla-mentul Armeniei. Amintim că ombudsmanul a acuzat Armenia de agresiune contra Azerbaidjanului şi de genocid împotriva poporului azer.

Fiecare al doilea moldovean (55%) crede că eforturile autorităţilor privind combaterea corupţiei sunt insuficiente, iar 64 la sută opinează că aceasta a crescut în ultimii doi ani. Potrivit datelor Barometrului Global al Corupţiei (BGC) 2013, lansat marţi, 9 iulie, de Transparen-cy International, cele mai corupte instituţii în Republica Moldova sunt considerate justiţia şi poliţia, urma-te de Parlament şi partidele politice.

De asemenea, 64 la sută dintre moldovenii intervievaţi cred că instituţiile statului sunt capturate de interese private. Două treimi din respondenţi susţin că fenomenul corupţiei este o problemă care afectează serios sectorul public. Jumătate dintre aceștia s-au declarat dispuși să denunţe cazurile de corupţie, iar 33% sunt gata să accepte preţuri mai înalte, pentru a procura în schimb bunuri și servicii de la companii necorupte.

Barometrul Global al Corupţiei din 2013, pentru care au fost chestionaţi 114.000 de oa-meni din 107 ţări, a evidenţiat câteva aspecte principale privind corupţia la nivel mondial,

potrivit bbc.co.uk. Sierra Leone conduce topul ţărilor cu cele mai multe cazuri de acordare de mită, în timp ce în Europa cei mai mulţi oa-meni care au recunoscut că au plătit mită cel puţin o dată au fost din Ucraina.

Sondajul relevă că posibilitatea de a da mită este de două ori mai ridicată în cazul locuito-rilor unei ţări sărace decât în cazul celor din statele mai dezvoltate. În una din trei ţări, cea

mai multă mită îi revine poliţiei, iar în aproape una din cinci ţări, topul corupţiei este condus de instituţiile de justiţie. În ansamblu, unul din patru respondenţi a recunoscut că a plătit mită cel puţin o dată.

Peste jumătate dintre participanţi sunt de părere că situaţia corupţiei s-a agravat în ulti-mii doi ani, dar, totodată, crește voinţa de a lua măsuri împotriva acestui flagel.

27 la sută dintre respondenţi au spus că în ultimul an au plătit mită la contactul cu un ser-viciu sau instituţie publică.

Aproape 9 din 10 oameni au spus că ar acţi-ona împotriva corupţiei.

Două treimi dintre cei cărora li s-a cerut să dea mită au spus că au refuzat.

În 51 de ţări din toată lumea partidele politi-ce sunt văzute ca cele mai corupte instituţii.

Din harta interactivă realizată de Trans-parency International, se observă că Sierra Leone are cel mai mare număr de respon-denţi care au recunoscut că au plătit mită – 84%.

Ţările cu cea mai joasă rată de acordare a mi-tei – 1% – sunt Danemarca, Finlanda, Japonia și Australia.

Din Europa au participat 28 de ţări, dintre care cea mai mare rată de acordare a mitei (din-tre cele participante la sondaj) a fost calculată în Ucraina (37%), urmată de Republica Moldo-va (29%) și Bosnia și Herţegovina (28%).

În România, rata de acordare a mitei este de 17 la sută. La nivel mondial, România se situ-ează pe a opta poziţie dintre ţările europene participante, alături de Macedonia și Sudan.

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

HARTA CORUPŢIEI:

Topul ţărilor cu cele mai multe cazuri de dare de mită

12 IULIE 20134F L U X Economic

Deși conform Legii bugetului de stat pentru anul 2012, Serviciului Vamal i-au fost aprobate, după rec-tificările operate, venituri în sumă de 13 miliarde 342,7 milioane de lei, efectiv s-au executat venituri în sumă de 12 miliarde 612,3 milioane sau cu aproape o jumătate de mili-ard de lei mai puțin faţă de indicii stabiliţi.

Auditul a constatat că la benzină și motorină accizele nu s-au executat în sumă de peste 120 de milioane de lei, iar la autoturisme - de aproxima-tiv 82 de milioane.

Curtea a ajuns la concluzia că neexecutarea plăţilor vamale la ni-velul aprobat a fost influenţată de modificările operate în legislaţie, de volumul cantitativ al importului de mărfuri, precum și de alţi factori, cum ar fi fluctuațiile cursului valutar, al cărui impact se cifrează la cca 94 de milioane de lei.

Auditorii au semnalat și o crește-re a datoriilor agenților economici față de bugetul de stat, acestea în-sumând 257,6 milioane de lei către

sfârșitul lui 2012, cu aproape 134 de milioane mai mult decât în anul pre-cedent.

Raportul menţionează că în peri-oada anului 2012 au fost efectuate tranzacții de import prin interme-diul firmelor rezidente în zonele off-shore (Panama, Gibraltar, Belize, Seychelles, Puerto Rico, Uruguay etc.) cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,1 miliarde de lei și tranzacții la export în valoare de 1,4 miliarde.

Auditul a mai constatat divergen-ţe spre majorare cu cca 60-280% în-tre preţurile declarate de exportator la unele mărfuri (grâu dur, tutunuri brute sau neprelucrate, semințe de floarea-soarelui) și preţurile medii publicate de Biroul Naţional de Sta-tistică, fapt care influențează mări-mea TVA care urmează a fi restituită de la bugetul de stat agenţilor eco-nomici exportatori.

Raportul de audit efectuat la vamă nu a fost apreciat univoc de către toţi participanţii la ședinţă. După cum informează un post de televiziune, raportul l-a nemulţumit

pe vicepreședintele Curţii, Tudor Şo-itu, care a declarat că auditul a omis cazurile de contrabandă de la vamă. Mai mult decât atât, acesta l-a acu-zat pe președintele Curţii de faptul că le-ar fi dat indicaţii subalternilor să falsifice datele din raport.

Şoitu a mai acuzat că nu a fost de-legată corect persoana responsabilă de prezentarea raportului de audit. Președintele CC, Serafim Urechean, a calificat toate acuzaţiile drept ne-fondate, dând de înţeles că subalter-nul său nu ar fi pe deplin adecvat.

Altercaţiile verbale dintre cei doi nu sunt o noutate, aceștia certân-du-se și pe la alte ședinţe. Ar fi de

menţionat însă că au existat și ante-rior suspiciuni în legătură cu faptul că CC ar încerca, în unele cazuri, să mai pieptene situaţia reală atestată la unele instituţii ale statului.

În primăvara anului trecut, de exemplu, mai multe medii de infor-mare au intrat în posesia unui rezu-mat al misiunii de audit a Curţii de Conturi, realizat la Ministerul Cultu-rii, inclusiv la 5 instituţii subordonate acestuia, care urma să fie pus la baza raportului intitulat „Există oportuni-tăţi de îmbunătăţire a mecanismului de gestionare a patrimoniului dat/luat în locaţiune de către autorităţile publice și societăţile comerciale cu

capital integral sau majoritar public și de sporire a eficienţei administră-rii acestuia”.

Proiectul de raport s-a referit la perioada 2008-2011 și a semnalat grave încălcări ale legislaţiei prin care statul ar fi fost prejudiciat de milioane de lei. Ilegalităţile care-și aveau începuturile încă în perioada guvernării comuniste, nu doar că nu au fost stopate, ci au cunoscut o am-ploare și mai mare, așa cum arătau controlorii.

Echipa de audit a demonstrat cum au ajuns clădirile din gestiunea mi-nisterului în proprietatea unor fir-me, prin intermediul unor tranzacţii dubioase, cu complicitatea directă a unor funcţionari de stat.

Datele respectivului rezumat nu s-au regăsit în totalitate în raportul final al Curţii de Conturi, iar dezvălu-irea acestora pare să fi fost o surpri-ză mai puţin plăcută chiar pentru or-ganul de control. Un funcţionar din cadrul CC a precizat atunci pentru un post de televiziune că în cadrul echipei care a întocmit proiectul ar activa oameni noi, care nu au ţinut cont de explicaţiile „entităţilor din cadrul Ministerului Culturii”, rapor-tul conţinând mai multe inexactităţi și „concluzii pripite”.

Raportul final al Curţii de Conturi privind gestionarea patrimoniului public a omis mai multe dintre „con-cluziile pripite” și acuzaţiile grave, trecând cu vederea mai multe nere-guli semnalate de echipa de audit.

Ioana FLOREA, FLUX

Curtea de Conturi a ajuns cu controlul şi pe la VamăCurtea de Conturi a examinat miercuri, 10 iulie, rapor-tul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012. În urma controlului rea-lizat, au fost atestate neîncasări, în valoare absolută, a veniturilor la TVA în sumă de aproape 393 de milioane de lei, la accize – de aproximativ 54 de milioane, la taxe vamale – de 3,4 milioane, iar la alte plăți – de aproape 19 milioane de lei.

Care este volumul asistenţei exter-ne acordat Republicii Moldova în sectorul public, cine sunt princi-palii donatori şi care sectoare sunt finanţate prioritar? Primim mai mulţi sau mai puţini bani decât alte ţări din Europa (ţări europene care nu fac parte din UE)? Acestea sunt întrebările la care încearcă să răspundă Centrul Analitic Inde-pendent EXPERT-GRUP, împreună cu partenerul său, compania RT Design Studio, într-o serie de 3 in-fografice despre asistenţa financi-ară externă acordată ţării noastre. Datele respective pot fi accesate pe platforma budgetstories.md. Primul subiect din această serie, infograficul „Adevărul despre granturile externe: Moldova în context regional”, descrie poziţia Republicii Moldova faţă de alte 7 ţări din regiune, la capitolul gran-turi acordate în perioada 2010-2012.

Potrivit experţilor, chestiunea privind mă-rimea asistenţei externe acordate Republicii Moldova suscită un interes constant din par-tea opiniei publice, făcând deseori subiectul unor speculaţii, atât în presă, cât și în decla-raţiile unor decidenţi politici. Însă contrar unor opinii generale, Republica Moldova nu este lider la acest capitol printre ţările din regiune.

În 2010, volumul finanţărilor nerambursa-bile pentru Republica Moldova a constituit 32,2 euro pe cap de locuitor, în 2011 – 28,1 euro, iar în 2012 fiecărui locuitor al ţării noastre i-a revenit 28,3 euro din granturile oferite de finanţatorii străini.

Mărimea granturilor contractate de ţara noastră în perioada de referinţă a constitu-it, în medie, 30 de euro pe cap de locuitor, Moldova poziţionându-se la acest capitol în urma unor ţări ca Albania, Georgia sau Ar-menia, care deţin întâietatea în ceea ce pri-vește asistenţa externă.

Albania, de exemplu, a beneficiat, în anul 2010, de asistenţă financiară nerambursabi-lă în sumă de 110 euro pe cap de locuitor, iar Georgia – de 58,9 euro.

În 2011, lider a rămas tot Albania, cu 95,6 euro pe cap de locuitor. Georgia (cu 29,4

euro) a fost devansată de Armenia, care a beneficiat de asistenţă în volum de 39,2 euro pe cap de locuitor.

În ultimul an din perioada analizată, 2012, când ţara noastră a beneficiat de granturi în valoare de 28,3 euro pe cap de locuitor, Albaniei i-au revenit 78 de euro, Armeniei – 40,5 euro, iar Georgiei – 36 de euro. De cele mai mici finanţări au avut parte Kârgâzsta-nul (16,1 euro pe cap de locuitor), Bosnia și Herţegovina (6,6 euro), Ucraina (5,7 euro) și Federaţia Rusă (0,1 euro).

Potrivit eco.md, principalii donatori ai Republicii Moldova au fost: Uniunea Euro-peană, SUA, BERD, Banca Mondială și Ban-ca Europeană pentru Investiţii. Cât privește destinaţia mijloacelor financiare, domeniile în care au fost implementate proiecte finan-ţate din granturi sunt agricultura, transpor-tul și infrastructura drumurilor, aprovizio-narea cu apă și salubrizare, infrastructura socială (școli, grădiniţe, spitale), domeniul energetic, sectorul privat și învăţământul.

Aceeași sursă menţionează că, potrivit da-telor Ministerului Finanţelor, în anul 2013 Republica Moldova ar urma să beneficieze de granturi externe în valoare de 2,61 mlrd. de lei, cu aproape 400 de mln. de lei mai mult

decât în anul trecut. Acesta este cel mai mare volum de granturi externe oferite ţării noas-tră în ultimii cinci ani și nu va fi depășit nici în următorii doi ani, când cota granturilor se va reduce simţitor. Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2013, granturile pentru susţinerea bugetului de stat al Moldovei vor constitui 1 mlrd. 077 mln. de lei, iar pentru proiectele finanţate din surse externe – 1 mlrd. 518,6 mln. de lei. De asemenea, gran-turile interne și externe contractate direct de instituţiile de stat vor însuma 11,3 mln. de lei și, respectiv, 23,3 mln. de lei. În suma totală a veniturilor bugetului consolidat al Moldovei, ponderea granturilor va constitui 7,1%, iar în PIB – 2,6%.

Așa cum explică EXPERT-GRUP, grantul este o formă de finanţare nerambursabilă facultativă primită de guvernul unei ţări de la alte guverne sau de la organizaţiile in-ternaţionale pentru realizarea unor acţiuni importante pentru anumite segmente ale societăţii sau pentru dezvoltarea economi-că și socială. Acestea completează veniturile conducerii locale obţinute din resursele pro-prii. Granturile pot fi primite în numerar sau în natură.

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

Mit şi adevăr despre finanţările externe

12 IULIE 2013 5 F L U XPolitic

Topul ţărilor cu cele mai multe persoane obe-ze, condus până acum de SUA, s-a modificat recent, aducând Mexicul pe prima poziţie în clasament, relatează NY Daily Times.

Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentaţie (United Nations Food and Agricultural Organization / FAO), 32,8% dintre adulţii mexicani sunt obezi. Spre comparaţie, rata este de 31,8% în statele ame-ricane.

Pe de altă parte, 70% din populaţia Mexicului este fie supra-ponderală, fie obeză, iar una din șase persoane suferă de di-

abet. În plus, aproximativ 70.000 de persoane mor anual din cauza acestei boli, precizează sursa.

Raportul FAO mai atrage atenţia că obezitatea este o formă a malnutriţiei: „Acele persoane care sunt malnutrite sunt și cele care vor deveni obeze în viitor”, a explicat dr. Abelardo Avila, de la Mexico’s National Nutrition Institute.

„În rândul persoanelor din clasa săracă avem de-a face cu pă-rinţi obezi și copii malnutriţi. Cel mai grav este că acești copii vor deveni, la rândul lor, obezi. Este o epidemie foarte serioa-să”, a adăugat specialistul.

În acest context, Avila a arătat că sărăcia este principalul fac-tor care duce la apariţia acestor probleme de sănătate. Astfel, populaţia din mediul rural, ale cărei venituri sunt semnificativ mai mici, are tendinţa de a cumpăra produse alimentare și bă-uturi răcoritoare mai ieftine și, totodată, mai nocive decât al-tele.

De asemenea, lanţurile de restaurante fast-food au cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii ani în Mexic.

Sursa: gandul.info

România oferă 5500 de burse pentru absolvenţii din Republica MoldovaPrin intermediul învăţământului, România încearcă să le ofere tinerilor de la noi o nouă perspectivă, acordând anual mii de burse de studii. În anul aca-demic 2013-2014, îşi vor putea continua studiile în ţara vecină 5500 de absolvenţi. Oferta Guvernului României din acest an este cu 500 de burse mai mare decât în anul precedent.

Pentru învăţământul preuniversitar sunt destinate 1500 de locuri, 3300 de burse sunt pentru cei care vor aplica la studiile superioare, ciclul I licenţă. Alte 550 de burse sunt pentru doritorii de a face master, cu condiţia să deţină diplomă de licenţă din România. Pentru doctoranzi sunt puse la dispoziţie 125 de burse, în timp ce doritorilor de a face rezidenţiat sunt alocate 25 de burse.

Bursa lunară oferită de statul român constituie 65 de euro pentru studiile de licenţă, 75 de euro pentru master și 85 de euro pentru rezidenţiat și doctorat. Pe lângă aceasta, bursierii vor beneficia de abonamente la transport și asis-tenţă medicală gratuită.

Actele de înmatriculare urmează să fie depuse în perioa-da 22 iulie-3 august la Consulatele României de la Chiși-nău, Bălți și Cahul.

Metodologia de admitere în instituțiile de învățământ din România și lista actelor necesare pentru aplicare, re-partizarea pe specialităţi și instituţii de învăţământ poate fi găsită pe pagina web http://www.edu.ro/index.php/ar-ticles/20100.

Victor TARLEV, pentru FLUX

Importantul politician de 47 de ani și doi metri, Marian Lupu, și-a arătat mușchii, la propriu, invitând o televiziune dragă și apropiată democraţilor să-l filmeze în sala de sport și la piscină. Publicul s-a exta-ziat de forma fizică a ex-președinte-lui Parlamentului.

Democratul care a afirmat că a făcut sport încă din copilărie, ne-a îndemnat și pe noi, lenoșii, să facem sport, pentru că o să ne facă bine. Așa cum îi face și lui.

După ce au examinat cu atenţie imaginile de la piscină, mai mulţi jurnaliști au ajuns la concluzia că intens mediatizata și ușor narcisista poză de la baie a șefului democra-ţilor este totuși autentică și deloc trucată, cum încerca să ne convingă Marian Lupu. Noi nu ne pronunţăm, dar vă oferim posibilitatea să faceţi singuri comparaţia dintre cele două torsuri.

Dacă șeful PD se simte „mult mai bine, mult mai încrezut, mult mai în forţă ”, atunci când face efort în sala de sport, starea de bine a lui Vladi-mir Filat vine chiar din aflarea sa la cârma PLDM. Stare, pe care acum nu ar mai schimba-o pe nimic. În cadrul unor dezbateri publice, acesta a afir-mat cu multă convingere că pentru el funcţia de șef de partid este acum mai tentantă decât cea de premier, de unde ar trebui să înţelegem că nu regretă pierderea celei din urmă.

Mai mult decât atât, acesta a evo-cat, cu patetism, înaltul său spirit de sacrificiu și devotament fără rezerve faţă de ţară, de care a dat dovadă atunci când a trebuit să aleagă între funcţie și viitorul ţării: „Ce înseamnă aflarea unui om într-o funcţie, când în joc este pus viitorul democratic al ţării?!”

Această preferinţă a lui Filat pen-tru funcţia de lider de partid nu este deloc întâmplătoare. Acum, potrivit spuselor sale, el poate discuta mai deschis cu oamenii și poate vedea și simţi lucrurile care s-au realizat în perioada în care a fost premier. Câte realizări a reușit să vadă fostul mare om de stat, rămâne un semn de în-trebare. Important este că el are „o satisfacţie fiind în această funcţie” și, din când în când, își împărtășește cu noi această satisfacţie.

Însă chiar dacă afirmă că se simte mai confortabil la partid, Vladimir Fi-lat rămâne, în suflet, tot om de stat, cu ticuri de nomenclaturist sovietic.

Cu câteva zile în urmă, în calitate de simplu lider de partid, seful liberal-democraţilor s-a deplasat în raionul Nisporeni, unde a inspectat câteva șantiere din mai multe sate, a veri-ficat cum se desfășoară construcţia unor drumuri, a vizitat o mănăstire și un Centru Social.

Ca și alţi politicieni, Vladimir Filat își imortalizează gândurile și faptele

pe o pagină de Facebook, unde am găsit scris cu referire la vizita de la Nisporeni: „În drum spre Nisporeni, încă o dată m-am convins că lucru-rile se mișcă în direcția cuvenită. Toată țara este un șantier, nu există localitate în care să nu se implemen-teze măcar un proiect”. Important este ca și oamenii să fie convinși că lucrurile se mișcă în direcţia în care trebuie, iar ţara să nu rămână „un șantier” perpetuu.

Obișnuit să ţină mâna pe „pulsul vieţii”, șeful PLDM a ajuns și în satele afectate recent de inundaţii, unde a constatat cu mândrie că lecţia in-undaţiilor din 2010, atunci când el a gestionat cu înţelepciune situaţia în calitate de premier, a fost învă-ţată de autorităţi. „Mă mândresc că autoritățile știu să intervină decisiv atunci când oamenii au nevoie de ajutor”, remarcă Filat.

Aceste ieșiri la rampă ale foștilor potentaţi se vor mai tempera, pro-babil, în perioada următoare, când ei își vor odihni minţile și trupurile obosite pe cine știe ce meleaguri străine. Dar foarte curând spectaco-lul va continua, cu aceiași eroi. Într-o altă piesă.

Ioana FLOREA, FLUX

Despre starea de bine a unor simpli şefi de partideLiderii partidelor de la putere, până nu demult mari oameni de stat, s-au po-menit într-un con de umbră, pe cale să fie uitaţi şi de presă, şi de poporul pe care l-au guvernat cu atâta înţelepciune şi jertfire de sine. Pentru a nu se scu-

funda iremediabil în hăul uitării, aceşti vajnici şi, pe alocuri, carismatici politi-cieni, îşi creează, împreună cu lustrui-torii de imagine, evenimente de presă, practicând chiar un soi de exibiţionism (politic).

O nouă ţară depăşeşte SUA în topul obezităţii

12 IULIE 20136F L U X FiatLUX

La sfârșitul lunii iunie, câţiva poli-ticieni bosumflaţi și-au ridicat vocile turbulente împotriva Bisericii Orto-doxe și a slujitorilor ei. Ei s-au arătat nemulţumiţi de decizia Sinodului BOM care constata că autorităţile moldovenești fac jocul unor grupuri de presiune ale minorităţilor netra-diţionale, ignorând glasul Bisericii și votând legi și hotărâri care per-mit propaganda homosexualităţii și imoralităţii în spaţiul public.

Sinodul își asuma dreptul de a apela la excomunicarea temporară a guvernaţilor din Biserică – „…Aceas-tă raţiune a lucrurilor ne face să ne declarăm oponenţi și să ne depăr-tăm deschis de cei care prigonesc făţiș Biserica lui Hristos și să ape-lăm la scopuri strict terapeutice – la tradiţia canonică a excomunicării lor din Biserică până la îndreptare. Acest fapt îi va lipsi dintru început pe guvernanţi de accesul la Sfânta Taină a Împărtășaniei, ca mai apoi, în funcţie de pocăinţă, să fie primiţi sau respinși definitiv, de la oricare slujire bisericească…”.

Sinodul BOM: „Să interzicem orice acţiune prin care se promovează idei, simboluri sau stiluri de viaţă neconforme moralităţii publice – homosexualitate, lesbianism, pedofilie și alte perversiuni sexuale!”Totodată, mai-marii Bisericii soli-

citau conducerii statului Republica Moldova interzicerea prin lege a propagandei imoralităţii în spaţiul public, în special, în sistemul edu-caţional, mass-media, publicitate și alte domenii. Pentru a le ușura mun-ca legiuitorilor moldoveni, Sinodul a definit drept „propagandă a imorali-tăţii” „orice acţiune publică prin care se promovează și/sau se afișează sub orice formă, prin orice mijloace, cu orice motiv, idei, simboluri și/sau sti-luri de viaţă neconforme moralităţii publice tradiţionale – homosexuali-tate, lesbianism, transsexualism, bi-sexualism, pedofilie, zoofilie, incest, precum și alte perversiuni sexuale”.

Drept răspuns, în loc să analizeze cumsecade propunerile Sinodului, câţiva politicieni, obișnuiţi să vor-bească mai mult decât să gândeas-că, s-au lăsat antrenaţi în jocul de-a comentariile și au spus anumite lu-cruri care vin să scoată la lumină în-tunericul din minţile lor liberale.

„Am să vin să mă împărtăşiţi voi, ce nu o să-mi daţi să beau nişte agheasmă?!”„Şeful meu este Dumnezeu. Ni-

meni nu-mi poate interzice să spun

Tatăl Nostru. Dumnezeu este cel care ne iartă păcatele”, a sărit primul, după care a ţinut să le deschidă ochii jurnaliștilor: „În mănăstiri cine păcă-tuiește?! Răsfoiţi, citiţi! Am să vin să mă împărtășiţi voi, ce nu o să-mi daţi să beau niște agheasmă?!”.

„Biserica ar trebui să fie preocupa-tă doar de religie, de treburile unei feţe bisericești, să-i lase pe politici-eni să se ocupe de politică. Când Bi-serica face astfel de declaraţii devine ridicolă”, i-a ţinut isonul al doilea.

„Preoţii ar putea fi trași la răspundere pentru că speculează și manipulează!”„Menirea lor este alta decât să in-

terfereze în treburile statului, și prin felul cum o fac, mai ales cum mani-pulează și cum speculează, s-ar pu-tea ajunge ca, într-un final, ei să fie trași la răspundere pentru aceasta (…). Să nu uităm că în foarte multe state s-a pus accent pe proprietăţile Bisericii, pe veniturile pe care le au, care nu sunt declarate, pe modalita-tea prin care se colectează bani de la cetăţeni și unde merg ca destinaţie … acești bani. La un moment dat, am putea ajunge la etapa în care să discutăm despre impozitarea veni-turilor Bisericii. Dacă ei consideră că, cu adevărat, contribuie la dezvolta-rea societăţii, atunci să contribuie”, s-a îndârjit al treilea.

„Comportamentul preoţilor e departe de canoanele religioase…”„Biserica se consideră intangibi-

lă? Noi nu ne poziţionăm împotriva Bisericii sau, în general, împotriva religiei. Fiecare își are nivelul său de evlavie și de credinţă, dar acei pre-oţi care prin conduita lor compromit principiile religiei creștine ar trebui să fie luaţi în vizorul societăţii, ur-mează să fie demascaţi. Comporta-mentul lor este departe de canoane-le religioase. Dintr-o chestiune care nu reprezintă o problemă pentru societatea noastră, dânșii încearcă să facă o mare temă de dezbateri”, a rotunjit-o al patrulea.

„Câţiva agenţi cu barbă și sutană pun beţe în roate integrării noastre europene…”„Se știe că KGB (FSB) rusesc, prin

câţiva agenţi devotaţi cu barbă și în sutană, încearcă în permanenţă să pună beţe în roate integrării noastre europene, menţinând în atenţia pu-blică unele teme artificiale, cum ar fi „riscurile” legii cu privire la asigura-rea egalităţii ș.a. Guvernarea însă, în loc să dejoace acest plan drăcesc al rușilor, a intrat în horă cu ei, atacând

întreaga Biserică, ori Biserica nu în-seamnă doar preotul sau edificiul bisericii, ci întreaga comunitate de creștini ortodocși dintr-o localitate”, ne dumirește al cincilea, al cărui luci-ditate e demnă de a fi luată în seamă de Comitetul Înţelepţilor din Clubul Bilderberg. Sau măcar de Comisia Trilaterală.

Ca să se facă auzită și pentru a explica sensul declaraţiei Sinodului din 20 iunie, Comisia sinodală pen-tru probleme sociale și morale a sus-ţinut o conferinţă de presă (http://mitropolia.md/conferinta-de-presa-sustinuta-de-membrii-comisia-si-nodale-pe-probleme-sociale-si-mo-rale/). Deocamdată, autorităţile nu au dat semne că ar fi înţeles corect poziţia Bisericii, care încearcă să-și apere copiii și tinerii de propaganda imoralităţii.

Putem presupune că politicienii din partidele liberale și democrate nu prea cunosc că Biserica Ortodoxă Rusă, din care face parte structural și Mitropolia Moldovei, încă în anul 2000 și-a făcut publică atitudinea faţă de homosexualitate și transse-xualitate, într-un document intitulat “Fundamentele concepţiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse”.

Iată ce prevede acest document:

„Sfânta Scriptură şi învăţătura Bisericii condamnă fără echivoc relaţiile homosexuale, văzându-le ca o distorsiune vicioasă a naturii omului create de Dumnezeu”Discuţia despre statutul așa-nu-

mitelor minorităţi sexuale în socie-tatea contemporană tinde spre re-cunoașterea homosexualităţii nu ca pe o perversiune sexuală, ci doar ca pe una din „orientările sexuale”, care are drepturi egale la manifestare publică și respect. Se mai afirmă că pornirea homosexuală e predeter-minată de predispoziţii individuale înnăscute. Biserica Ortodoxă plea-că de la convingerea neschimbată că unirea instituită de Dumnezeu a căsătoriei dintre bărbat și femeie nu poate fi comparată cu manifestările pervertite ale sexualităţii. Ea con-sideră homosexualitatea ca fiind o distorsiune păcătoasă a naturii uma-ne, care însă poate fi depășită prin-tr-un efort spiritual care să ducă la vindecarea și maturizarea spirituală a omului. Dorinţele homosexuale ca și celelalte patimi care-l chinuie pe omul căzut se vindecă prin Sfintele Taine, rugăciune, post, pocăinţă, ci-tirea Sfintei Scripturi și a scrierilor

Sfinţilor Părinţi, ca și prin comuniu-nea creștină cu oameni credincioși gata să-i dea un sprijin duhovni-cesc.

Biserica condamnă orice propagandă a homosexualităţii și consideră că cei care propagă modul de viaţă homosexual nu trebuie admiși în funcţii educaţionaleTratându-i cu responsabilitate

pastorală pe oamenii care au încli-naţii homosexuale, Biserica se opu-ne, în același timp, hotărât încercă-rilor de a prezenta această tendinţă păcătoasă ca „normă”, ba chiar ca un obiect de mândrie și un exemplu de imitat. Tocmai de aceea, Biserica condamnă orice propagandă a ho-mosexualităţii. Fără a nega nimănui drepturile fundamentale la viaţă, respectul pentru demnitatea per-sonală și participarea la treburile publice, Biserica e totuși de părere că aceia care propagă modul de via-ţă homosexual nu trebuie admiși în funcţii educaţionale și în alte activi-tăţi cu copii și cu tineri, și nici să deţi-nă posturi superioare în armată și în instituţiile de reeducare.

„Sexualitatea umană pervertită se poate manifesta în forma sentimentului maladiv al apartenenţei la sexul opus”Uneori expresia unei sexualităţi

umane pervertite se manifestă în forma sentimentului maladiv al apartenenţei la sexul opus, fapt care are drept rezultat încercări de schim-

bare a sexului (transsexualitatea). Refuzul sexului dat de Creator poate avea consecinţe primejdioase pen-tru dezvoltarea ulterioară a individu-lui. „Schimbarea sexului” prin stimu-larea acţiunii hormonale și operaţie chirurgicală a dus în multe cazuri nu la soluţionarea problemelor psiholo-gice, ci la agravarea lor și la o profun-dă criză interioară. Biserica nu poate aproba astfel de „răzvrătiri împotriva Creatorului” și nu recunoaște schim-barea apartenenţei sexuale printr-o intervenţie artificială. Dacă „schim-barea de sex” a avut loc înainte de Botez, persoana respectivă poate fi admisă la această Taină ca oricare alt păcătos, dar Biserica o va boteza ca aparţinând sexului pe care-l are din naștere. Hirotonirea unui astfel de om ca preot și cununia sa în biserică sunt inadmisibile.

Transsexualitatea trebuie deose-bită de identificarea incorectă a se-xului în copilărie ca rezultat al unor erori medicale legate de dezvoltarea patologică a caracteristicilor sexua-le. În acest caz, corecţia chirurgicală nu are caracterul unei schimbări de sex…”. (Sinodul Episcopal Jubiliar al Bisericii Ortodoxe Ruse, Moscova, 13-16 august 2000, traducere de diac. Ioan I. Ică jr.).

Văzută din acest punct de vedere, declaraţia Sinodului BOM nu este un gest ieșit din comun, Biserica este liberă să mustre și să-și cureţe rândurile de creștinii care se încăpă-ţânează să nu asculte de glasul ei. Obsesia tipic moldovenească de a privi lucrurile exclusiv din punct de vedere politic nu-și are locul aici. Iar cetăţenii care au stat prea mult aple-caţi asupra cărţilor și decretelor ho-mosexualului V. I. Lenin ar trebui să se întrebe de unde până unde sunt liberali sau democraţi și de unde până unde sunt leniniști atunci când cer marginalizarea Bisericii.

Sinodul BO Române: „Biserica va continua să se implice în politica generală a ţării, contribuind – prin mijloace specifice – la apărarea democraţiei, a libertăţii, a credinţei în Dumnezeu…”Aș vrea să mai aduc aici un docu-

ment care poate fi relevant pentru discuţia noastră. Este vorba de Ho-tărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 1676 din 5-7

Despre creştinofobie şi marionete – politicienii făcuţi în URSS şi reeducaţi în UE – „mormintele văruite” ale Guvernului MondialMotto: „…Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor fă-ţarnici! Că semănaţi cu mormintele cele văruite, care pe din afară se arată frumoase, înăuntru însă sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia. Aşa şi voi, pe din afară vă arătaţi drepţi oameni-lor, înăuntru însă sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege…”

(Sfânta Evanghelie după Matei, 23, 27-28)

Ritual de consacrare, 1906

12 IULIE 2013 7 F L U XFiatLUX

Despre creştinofobie şi marionete – politicienii făcuţi în URSS şi reeducaţi în UE – „mormintele văruite” ale Guvernului Mondialmartie 2008 / Reexaminarea hotărâ-rii Sfântului Sinod nr. 410/2004 pri-vind problema implicării preoţilor în politică http://www.patriarhia.ro/_layouts/images/File/Hotararea%20nr_%201676%20(2008).pdf.

În calitatea sa de cetăţean al Patriei și de părinte duhovnicesc al tuturor enoriașilor săi, indiferent de orien-tarea lor politică, preotul are liber-tatea, binecuvântarea și îndatorirea ca, de pe poziţia și prin mijloacele care-i sunt specifice, să participe la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele obștesc și împotrivindu-se oricăror măsuri sau activităţi care se dovedesc a fi în contradicţie cu învăţătura și morala creștină ortodoxă. Opţiunea sa poli-tică se exprimă prin vot …

În același timp, Sfântul Sinod face un călduros apel către liderii par-tidelor politice din România să nu permită recrutarea de membri din rândurile clerului și nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor și însemnelor bi-sericești. Sfântul Sinod îi asigură că Biserica – păstrându-și echidistanţa faţă de partide – va continua să se implice în politica generală a ţării, contribuind – prin mijloace speci-fice – la apărarea democraţiei, a li-bertăţii, a credinţei în Dumnezeu, a independenţei și integrităţii Patriei, respingând orice formă de totalita-rism comunist ateu, precum și orice formă de extremism”.

Se pare că Sinodul Bisericii Or-todoxe Române a fost suficient de explicit și, chiar dacă decizia lui se extinde și se aplică doar în cazul Mi-tropoliei Basarabiei din Republica Moldova, poziţia lui merită luată în considerare.

Iar acelora care își închipuie că oprirea de la Sfânta Împărtășanie este o practică ieșită din comun le propunem să facă cunoștinţă cu Molitfelnicul Mare. Asta așa, ca să-i plimbăm puţin prin canoanele la care fac trimitere fără a le cunoaște.

Păcatele care opresc de la Sfânta Împărtășanie și canonisirea lor după Sfintele Canoane(Molitfelnicul Mare de Chișinău,

ed. 1820.)„Preacurvarii (cei căsătoriţi, des-

frânând cu persoane străine căsă-torite se numesc preacurvari), ho-mosexualii (homosexuali se numesc aceia care desfrânează anal bărbat cu bărbat sau bărbatul cu soţia lui desfrânând în chipul arătat mai

sus.), cei care se împreună cu dobi-toacele, cei ce se împreună cu feme-ile lor peste fire (împreunarea peste fire este atunci când bărbatul sau o femeie își fac demonica plăcere să-rutându-se unde nu trebuie), 15 ani să nu se împărtășească”.

„Curvarii (curvie se cheamă atunci când doi necăsătoriţi sau văduvi desfrânează), șapte ani să nu se îm-părtășească”.

„Acela care ar ocărî, ar bârfi, ar necinsti sau ar bate pe vreun pre-ot, chiar dacă ar fi preotul vinovat, unul ca acela va fi dat anatemei și lepădat de la Biserică ca unul ce s-a îndepărtat de Sfânta Treime și la un loc cu Iuda va fi partea lui și 2 ani să nu se împărtășească, chiar de l-ar ierta preotul, căci zice Scriptura: „Pe mai-marele poporului tău să nu-l vorbești de rău”.

„Acela care nu merge la Sfânta Liturghie trei duminici la rând, să se afuriseasc㔄Acela care nu merge la Sfânta Li-

turghie trei duminici la rând, să se afurisească, fără numai dacă este greu bolnav, încât să nu poată ieși din casă”.

„Călcătorii de jurământ, ca și cei care au jurat strâmb, 10 ani să nu se împărtășească”.

„Cei ce joacă în horă, cad sub afu-risenie (afurisenie înseamnă despăr-ţire și lepădare de la Biserica Orto-doxă)”.

Am adus aceste fragmente doar ca să arăt că și canoanele afurisesc pe orice creștin care nu merge la Litur-ghie trei duminici consecutiv, ceea ce înseamnă că marea majoritate a politicienilor din Republica Moldo-va ca și nepoliticienii, de altfel, pot fi afurisiţi doar pentru că nu trăiesc bisericește, nu merg la Biserică, nu se roagă în fiecare Duminică pentru sufletul lor și pentru copii împreu-nă cu ceilalţi credincioși. Au spus-o chiar ei acum câteva zile când au declarat pentru un anume post de televiziune că merg la biserică doar de 2-3 ori pe an, atunci când simt „îndemnul inimii”.

Iar dacă le mai punem în cârcă și canonul despre afurisirea celor care joacă în horă, atunci ce ar trebui să facă Biserica cu fratele Mihail? Acel creștin Mihail care nici nu face dife-renţă între Împărtășanie și agheas-mă. Da’ hora-i place. http://www.yo-utube.com/watch?v=TiGME2ruJUw.

De celelalte canoane prefer nici să nu amintesc. Şi dacă am ajuns să le invoc pe cele de mai sus, e doar

pentru a le da o replică celor care se căinează că politicienii sunt prea toleranţi cu mai-marii Bisericii. Oare Biserica nu este tolerantă cu condu-cătorii care de două ori pe an fac pa-radă din credinţa lor, iar în restul zi-lelor votează fără discernământ sau pentru bani fel de fel de legi dictate de un grup de nelegiuiţi care și-au propus să controleze totul pe aceas-tă planetă: banii, resurse naturale, populaţia și conștiinţele? Oare Bi-serica nu este prea tolerantă atunci când primește în locașurile sfinte și împărtășește membrii Lojelor maso-nice din Moldova, în pofida faptului că masoneria a fost dată anatemei prin decizie de Sinod? Oare Biserica nu este prea tolerantă atunci când acceptă la împărtășanie pe acei care au votat pentru legalizarea avorturi-lor, pe acei care l-au declarat pe Iisus Hristos comunist și pe acei care în numele revoluţiei au vărsat sânge de credincioși, sânge de preoţi și sânge de ierarhi și pe care vredni-cul de pomenire Patriarhul Tihon i-a dat anatemei? Oare cineva din cei care au votat legalizarea avorturilor a mărturisit aceasta la spovedanie? Şi atunci ce ar trebui să facă Biseri-ca, să-i mângâie pe cap și să le cânte „Mulţi ani trăiască!” pe la hramuri și mese de sărbătoare?!

Rockefeller, Rothschild, Abramovich, Papa Benedict al XVI-lea, Elisabeta a II-a, regele MihaiDespre planurile acestor

conspiraţioniști „nelegiuiţi”, cum îi numește Sfânta Scriptură, a scris John Coleman, fost ofiţer de infor-maţii MI-6 în cartea sa „Conspira-tors Hierarchy: Comitetul celor 300”, unde nominalizează 290 de organi-zaţii și 125 de bănci și chiar 341 de nume de foști și actuali membri ai comitetului, dintre care menţionăm pe George Bush, Lord Carrington, Sir Harry Oppenheimer, familia Delano (Frederic Delano a fost membru în Consiliul Rezervelor Federale), Mary Rockefeller, David Jr. Rockefeller, David Sr. Rockefeller, Baron Edmond de Rothschild, David de Rothschild, Benjamin de Rothschild, David René de Rothschild, Evelyn de Rothschild, Abramovich Roman, Joseph Alois Ratzinger (Papa Benedict al XVI-lea), Casa Hohenzollern, Casa de Orania, J.P. Morgan, George Schultz, Frede-rik IX, regele Danemarcei, Henry Kis-singer, regina Marii Britanii – Elisa-beta a II-a, care deţine rolul oficial de guvernator suprem al Bisericii Angli-ei, și alţii, între care găsești și lorzi englezi, și prinţi arabi, și președinţi americani.

Nume de cetăţeni moldoveni și români nu se regăsesc în această listă, în care figurează totuși regele Mihai al României (cel puţin în liste-le făcute publice pe Internet), care a anunţat ruperea tuturor legături-lor istorice și dinastice dintre Casa Regală a României și Casa Princiară de Hohenzollern din 10 mai 2011. Întâmplător sau nu, dar prinţul Paul de Hohenzollern, pretendent la tro-nul României și un fel de adversar al regelui Mihai a fost prezent la Chișinău, în 1997, cu ocazia inaugu-rării „Marii Loje a Moldovei”, fonda-tă de Marea Lojă Regulară a Italiei cu sprijinul președintelui de atunci,

Petru Lucinschi. Iar în 2013, prinţul Paul al României se reîntoarce la Chișinău ca să încreștineze 10 copii.

Comitetul celor 300 urmărește distrugerea naţiunilor, a religiei creștine, a familiei, a moralei, a învăţământuluiJohn Coleman susţine că Comi-

tetul celor 300 își propune o mo-nitorizare a creșterii demografice, o distrugere a marilor naţiuni in-dustrializate și, mai ales, a clasei de mijloc, care este coloana vertebrală a acestor naţiuni, o distrugere a re-ligiei creștine, a familiei, a moralei, distrugerea învăţământului, menţi-nerea unor focare de război, tocmai pentru a încetini această creștere demografică. În opinia lui, Comitetul deţine controlul traficului de droguri la scara întregii planete și-l folosesc tocmai ca o armă pentru distrugerea fizică și morală a unor societăţi. Cei care li se opun sunt eliminaţi, aici autorul exemplificând cu eliminarea lui Aldo Moro, a lui Kennedy, încer-cările de asasinare a lui De Gaulle, înlăturate cu dibăcie de SDCE (servi-ciul secret francez), înlăturarea de la putere a lui Noriega, a lui Nixon sau a Shahului Iranului.

În linii generale, planurile Comite-tului 300, dezvăluite de Coleman în cartea sa, sunt următoarele:

Crearea unui Guvern Mondial, care să deţină controlul asupra sis-temului monetar și al bisericilor uni-ficate;

Distrugerea identităţii tuturor na-ţiunilor;

Controlul fiecărei persoane prin mijloace de control ale minţii;

Legalizarea drogurilor și a porno-grafiei;

Ascunderea tuturor progreselor știinţifice, cu excepţia celor consi-derate de comitet benefice. Este bine protejat progresul în domeniul energetic;

Reducerea populaţiei lumii, prin moartea a 3 miliarde de oameni, nu-miţi „mâncători fără valoare”;

Distrugerea unităţii familiei;Controlul culturii tinerilor de as-

tăzi realizat prin proiecte elaborate în cadrul institutului Tavistock sau al institutului Standford;

Răspândirea unor noi culturi reli-gioase;

Cauzarea unui colaps al economi-ilor lumii pentru a genera un haos politic total;

Preluarea controlul asupra siste-mului educativ în America;

Penetrarea și subminarea tuturor guvernelor lumii…

Vorbitorii de rusă ar putea să-și facă o părere despre Comitetul 300 vizionând acest film (http://www.youtube.com/watch?v=VLgROo_UDeg (atenţie la min. 23.30, care prezintă ritualul iniţierii în maso-nerie filmat în ascuns de jurnalistul Alex Jones la Bohemian Grove, or. Monte-Rio, California).

Alt lucru interesant din cartea lui Coleman: „Comitetul celor 300” plănuiește că femeile „vor fi degra-date printr-un continuu proces de „eliberare a femeilor” și vor fi în-văţate să facă „self-abortion” după nașterea a doi copii. Euthanasia va fi obligatorie, la fel cum obligatorii vor fi și drogurile „recreaţionale”.

Domnul a prefăcut în cenușă cetăţile Sodomei și Gomorei, dându-le ca o pildă nelegiuiţilor din viitor…Putem să credem sau să nu cre-

dem ceea ce scrie Coleman. Putem să credem sau nu în teoria unui sis-tem ocult de guvernare a lumii for-mat din mai multe organizaţii secre-te care pregătește societăţile pentru o nouă dictatură mondială și un nou împărat numit în Biblie Antihrist. Putem să credem sau nu în cuvintele apostolilor care ne avertizau des-pre „nelegiuiţii din viitor” spunând: „… din poftă de avere și cu cuvinte amăgitoare, ei vă vor momi pe voi. Dar osânda lor, de mult pregătită, nu zăbovește și pierzarea lor nu dor-mitează. Căci dacă Dumnezeu n-a cruţat pe îngerii care au păcătuit, ci, legându-i cu legăturile întunericului în iad, i-a dat să fie păziţi spre jude-cată. Şi n-a cruţat lumea veche, ci a păstrat numai pe Noe, ca al optulea propovăduitor al dreptăţii, când a adus potopul peste cei fără de cre-dinţă, Şi cetăţile Sodomei și Gomo-rei, osândindu-le la nimicire, le-a prefăcut în cenușă, dându-le ca o pildă nelegiuiţilor din viitor…”.

Reieșind din aceste considerente cred că poziţia Sinodului BOM trebu-ie examinată ţinându-se cont că Bi-serica este, deocamdată, unica insti-tuţie care se opune serios procesului de degradare programată a societă-ţii. Iar speculaţiile despre Biserică ca instrument de luptă împotriva „in-tegrării europene” nu-și au rostul. Pentru că și în Uniunea Europeană majoritatea bisericilor continuă să lupte împotriva unor false valori, iar rostul Bisericii este anume de a spune adevăruri incomode. Așa cum spunea recent protoiereul Vsevolod Ceaplin: „Creștinii sunt chemaţi să schimbe întreaga lume, dar nu să se acomodeze după ea urmând tendin-ţele seculare impuse…”.

P.S. Astăzi un site proguvernamen-tal titrează că președintele Nicolae Timofti va purta discuţii cu membrii Sinodului. Să vedem cu ce mesaje va încerca să-i măgulească pe ierarhi înainte de vizita Patriarhului Chiril și cum va dialoga cu episcopul Markel de Bălţi și Fălești, care, fiind rugat de jurnaliștii din presa de limbă rusă să comenteze informaţiile potrivit că-rora șeful statului nu agreează vizita Preafericitului Chiril, a avut o atitu-dine mai dură.

Expresia care a scandalizat opinia publică și a dat apă la moara comen-tatorilor din toate taberele este „om de nimic”. Ea a fost folosită inclusiv de împăratul David în Psalmul 11, în care prorocește: „…atunci când se ridică sus oamenii de nimic, ne-legiuiţii mișună pretutindeni”. Poa-te că expresia e prea aspră pentru urechile analiștilor obișnuiţi cu un limbaj politic corect. Dar nu putem cere slujitorilor Bisericii să vorbeas-că limba comisarilor europeni. Chiar Dumnezeu-Fiul a folosit cuvinte tari precum „nebuni și orbi”, „călă-uze oarbe”, „pui de vipere”, „șerpi”, „morminte văruite”. Iar Biserica le poate folosi ca mijloace specifice în apărarea democraţiei, a libertăţii, a credinţei în Dumnezeu.

Igor PÂNZARU

Sursa: ioanatan.wordpress.comBohemian Grove, 1926

12 IULIE 20138F L U X Externe

CMYK

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a decla-rat marţi, 9 iulie, pentru AGERPRES, că întâlnirea avută la Moscova cu omologul său rus, Ser-ghei Lavrov, a marcat o deschidere a dialogului politic, care să susţină şi „o componentă econo-mică solidă, în interesul ambelor părţi”.

El a amintit că este prima întâlni-re bilaterală la nivelul miniștrilor de Externe din cele două ţări, după cea din februarie 2009, afirmând că în acest timp „agenda politico-diplo-matică a fost mult mai săracă”.

„Este un moment în care încercăm să creăm o deschidere a dialogului politic, este și un moment aniversar – zece ani de la semnarea Tratatului politic bilateral și 135 de ani de re-laţii diplomatice bilaterale. A fost o întâlnire care și-a propus și care a confirmat o agendă constructivă, pragmatică, pozitivă și, în același timp, dorinţa confirmată de ambele părţi ca prin dialogul politico-diplo-matic să susţinem și o componentă economică solidă, bineînţeles în in-teresul ambelor părţi”, a spus Titus Corlăţean.

Ministrul a subliniat că România are interesul de a echilibra balanţa comercială bilaterală, în contextul în care nivelul schimburilor în 2012 a fost de 4,4 miliarde de dolari, ţara noastră exportând produse în valoa-re de doar 1,3 miliarde de dolari.

„Avem interesul de o prezenţă mai consistentă a companiilor românești pe piaţa rusă, avem interese inclusiv în domeniul energiei, de exemplu prin discuţii, negocieri directe cu partenerii din Federaţia Rusă, fără intermediari, care afectează în mod inevitabil preţul gazului exportat din Rusia către România”, a punctat șeful diplomaţiei române.

Corlăţean a mai spus că a stabilit cu omologul rus organizarea unor reuniuni anuale a Comisiei inter-guvernamentale de cooperare eco-nomică și tehnico-știinţifică. El a amintit că ultima întâlnire a acestei comisii a avut loc în aprilie la Bucu-rești, după o pauză mai mare.

„Am căzut, în egală măsură, de acord asupra faptului că acest dia-log politic ne permite să abordăm cu deschidere și temele, dosarele, în care avem poziţii apropiate, poate chiar similare, ca să mă refer doar la unele aspecte ale cooperării NATO-Rusia în combaterea terorismului internaţional, traficului de droguri, aspecte legate de cooperarea pri-vind Afganistanul”, a adăugat șeful diplomaţiei române.

El a mai spus că părţile pot, în ega-lă măsură, să abordez cu deschidere și acele dosare în care au poziţii dife-rite sau chiar divergente.

„Totodată, am fost de acord să abordăm cu deschidere acele teme care reprezintă o valoarea simbo-listică specială pentru cele două naţiuni, în cazul României fiind im-portant – și am avansat această pro-punere – stabilirea unei date clare și a unei agende bine definite a re-uniunii comisiei mixte româno-ruse privind istoricul relaţiilor bilaterale, inclusiv chestiunea tezaurului”, a arătat Corlăţean.

Ministrul român a mai precizat că a semnat cu omologul său rus două acorduri interguvernamentale: unul privind înfiinţarea Institutului Cul-tural Român la Moscova, respectiv a Centrului Cultural Rus la București, precum și un acord vizând coopera-rea bilaterală în domeniul culturii, educaţiei, mass-media, tineretului, sportului și turismului.

Părţile au mai convenit programul de consultări în următorii doi ani în-tre cele două ministere de Externe.

„Sunt și alte acorduri bilatera-le în curs de negociere și am căzut de acord să accelerăm negocierea pentru viitoarea semnare: dau un singur exemplu – acordul privind cooperarea bilaterală în combaterea criminalităţii organizate”, a anunţat Corlăţean.

El și-a exprimat speranţa ca, “oda-tă cu înţelegerea privind respectul reciproc al poziţiilor specifice fie-cărui stat în parte”, părţile să poată aborda toate punctele de pe agenda bilaterală și internaţională.

„Aș spune că a fost un dialog con-structiv, deschis, amical, pe baza unei agende pragmatice și cred că odată cu înţelegerea privind res-pectul reciproc al poziţiilor speci-fice fiecărui stat în parte – în cazul României angajamentul european

și euroatlantic foarte clar – putem aborda într-un spirit constructiv des-chis toate aceste puncte pe agenda bilaterală, dar și puncte care privesc agenda regională, internaţională și evoluţiile din Orientul Mijlociu, din statele arabe, pe care le-am discutat astăzi în detaliu”, a concluzionat Ti-tus Corlăţean.

Sursa: AGERPRES (Autor: Victoria Vioară,

editor: Georgiana Tănăsescu)

Corlăţean, după întâlnirea cu Lavrov: Încercăm să creăm o deschidere a dialogului politic cu Rusia

Bucureşti şi Moscova sunt gata să construias-că relaţii pe baza unor principii noi şi pozitive. Anunţul a fost făcut de miniştrii de Externe ai României şi Rusiei.

Vizita lui Titus Corlățean la Mos-cova a coincis cu împlinirea a 10 ani de la semnarea Tratatului po-litic de bază româno-rus. Iar în toamnă se vor marca 135 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

Prin urmare, la întâlnirea de la Moscova s-a făcut un bilanţ și s-a vorbit și despre perspectivele de cooperare.

Prima vizită din ultimii patru ani a unui ministru român de Exter-ne la Moscova este calificată deja drept o realizare. Nu este vorba doar de docu-mentele semnate: planul consultărilor intermi-nisteriale și acordul cu privire la deschiderea de centre culturale la București și Moscova.

În cadrul discuţiilor, cei doi miniștri au sub-liniat, în repetate rânduri, despre începutul unei noi etape în relaţiile bilaterale.

În urmă cu aproape un an, puţine persoa-ne vorbeau despre o nouă agendă pozitivă în relaţiile dintre București și Moscova. Noul Guvern al României este gata pentru dialog și Rusia salută acest lucru, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

„Ne-am propus să depășim dificultăţile care au apărut în relaţiile noastre în ultimii ani și să ne mișcăm în direcţiile în care avem potenţial pentru realizarea unor proiecte reciproc avan-tajoase și intensificarea dialogului politic.

Simţim tocmai această stare de spirit din partea actualei conduceri a României și noi

răspundem cu reciprocitate. Sper că toate me-canismele de interacţiune între ţările noastre ne vor ajuta să câștigăm potenţial pentru atin-gerea unui nivel calitativ nou de cooperare”, a mai declarat Lavrov.

Rusia nu îşi schimbă poziţia faţă de Republica MoldovaPotrivit unor observatori, până în 2012, re-

laţiile dintre Moscova și București au ajuns la cel mai scăzut nivel de dezvoltare. Principalul motiv – politica României faţă de Republica Moldova.

Președintele Traian Băsescu a afirmat, în re-petate rânduri, că reunificarea celor două ţări este o chestiune de principiu și unirea trebuie să aibă loc în următorii 25 de ani.

La rândul său, Moscova insistă pe neutralita-tea totală a Republicii Moldova. În cadrul întâl-

nirii, șeful diplomaţiei ruse a declarat că „încălzirea relaţiilor nu înseamnă și schimbarea poziţiei Rusiei”.

Însă și abordarea autorităţilor de la București a devenit mai construc-tivă.

„Colegul meu a spus ceva mai de-vreme că viitorul Republicii Moldova trebuie să fie determinat de alegerea liberă a poporului acestei ţări, iar România va respecta decizia, orica-re ar fi aceasta. Aceeași poziţie este împărtășită și de Rusia. Ea este con-stantă și binecunoscută: susținem în mod constant integritatea teri-torială a Republicii Moldova, ea tre-buie să rămână un stat suveran și să-și mențină neutralitatea conform constituţiei ţării. Sunt exact aceleași principii de care ne ghidăm în ceea ce privește reglementarea transnis-

treană”, a spus Serghei Lavrov.Ultima rundă de negocieri pentru reglemen-

tarea transnistreană în formatul 5+2 (Moldo-va și Transnistria – părţi implicate în conflict, Rusia, Ucraina, OSCE – mediatori, SUA și UE – observatori) a avut loc în luna mai. În ciuda rezultatelor ambigue, tocmai acest format „co-mun” va contribui la soluţionarea tuturor pro-blemelor existente, inclusiv în ceea ce privește statutul teritoriului, a declarat ministrul rus de Externe.

România, partener important al Rusiei în sud-estul EuropeiPe lângă probleme de politică regională, Ti-

tus Corlăţean și Serghei Lavrov au discutat la Moscova și despre cooperarea în cadrul UE și NATO.

Pe teritoriul acestui „partener important al Rusiei din Europa de Sud-Est” vor fi instalate elemente de apărare antirachetă în cadrul ce-lei de-a doua faze a scutului.

Washingtonul a spus în mod repetat că toate temerile în acest sens sunt zadarnice, deoare-ce sistemul nu va fi îndreptat împotriva Rusiei. Cu toate acestea, partea americană refuză să ofere garanţii juridice.

Potrivit ministrului român de Externe, toate aceste aspecte au fost discutate la Moscova într-un mod constructiv. Însă, în opinia lui Ser-ghei Lavrov, subiectul rămâne deschis.

„Am avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătăţire a stabilităţii și securităţii în Europa. Am atins, desigur, și su-biectul apărării antirachetă, care este una din-tre problemele nerezolvate în relaţiile noastre cu NATO. Consultările continuă”.

La finalul conferinţei de presă comune, șeful diplomaţiei ruse s-a referit și la alte probleme, printre care și la informaţiile apărute în pre-să potrivit cărora Marea Britanie ar fi interzis intrarea pe teritoriul său a persoanelor de pe așa-numita „listă Magnitsky”. Este vorba des-pre un număr de 60 de oficiali ruși, listă întoc-mită în luna aprilie de Comisia pentru Securi-tate și Cooperare în Europa.

Solicitat de Vocea Rusiei, Serghei Lavrov a spus că „Ministerul de Externe de la Moscova nu a primit nicio notă oficială din partea auto-rităţilor britanice”.

Anterior, autorităţile de la Londra au decla-rat de mai multe ori că nu intenţionează să în-tocmească o astfel de listă.

Prin urmare, nu este exclus că ar putea fi o provocare cu scopul de a distrage atenţia pu-blicului de la alte subiecte fierbinţi.

Polina CERNIŢA

Sursa: romanian.ruvr.ru

MOSCOVA-BUCUREŞTI:

Începutul unei noi etape în relaţiile bilaterale

Titus Corlăţean şi Serghei Lavrov Foto: RIA Novosti

12 IULIE 2013 9 F L U XExterne

CMYK

Cu ocazia vizitei lui Titus Corlăţean la Moscova, Vocea Rusiei a pregătit o serie de materiale des-pre viitorul şi prezentul relaţiilor dintre cele două ţări.

Aleksandr Dughin este un polito-log rus și unul dintre cei mai influ-enţi gânditori geopolitici ai Rusiei de astăzi. Dughin a creat o teorie geopolitică inedită în care coabitea-ză realpolitik-ul pragmatic și mesia-nismul ortodox. Totodată, filozoful rus este liderul Mișcării Eurasiatice și unul dintre fondatorii Clubului Iz-borsk, think-tank-ului care unește și sincronizează eforturile ideologilor conservatori din Rusia. Într-un inter-viu recent acordat postului nostru de radio, Aleksandr Dughin a vorbit despre spaţiul eurasiatic și despre viitorul României în contextul modi-ficărilor conjuncturii geopolitice:

„Proiectul eurasiatic, Comunita-tea Economică Eurasiatică, începe să capete popularitate. Din ce în ce mai multe ţări din spaţiul ex-sovietic devin interesate de acest proiect. La fel, există interes din partea unor ţări din Europa de Est și ţări cu influ-enţă la nivel regional, adică Turcia și Iranul. Grecia se gândește la posibili-tatea ieșirii din Uniunea Europeană. Despre posibilităţile apropierii de Comunitatea Economică Eurasiatică vorbește premierul maghiar Viktor Orban. În fond, proiectul eurasiatic este o stea în ascensiune, pe când Uniunea Europeană este o stea că-zătoare.

Eu nu am niciun dubiu că după alegerile (posibil, alegeri anticipate) în care un bloc electoral format din comuniști și patrioţi trebuie să aibă succes, Republica Moldova se va ori-enta spre integrarea în spaţiul eura-siatic. Transnistria, prin vocea minis-trului de externe, deja s-a angajat în această integrare.”

În viziunea geostrategului rus, viitorul relaţiilor dintre România și Rusia arată cu totul altfel decât cred majoritatea analiștilor politici: ”Veţi vedea că a treia verigă a lanţului re-gional al apropierii de noua alianţă va fi România. Mai mult, intrând în această uniune, România s-ar putea uni cu Moldova în care s-a fi rein-tegrat Transnistria. Toată lumea ar avea de câștigat!”

Din start, mulţi comentatori și ”experţi” în geopolitică vor inter-preta o asemenea prognoză ca fiind ”deplasată”, dar experienţa demon-strează că multe dintre prognozele controversate făcute de Aleksandr Dughin s-au adeverit. În 2000, ana-liștii prooccidentali au fost amuzaţi de prognozele referitoare la o ”criză de sistem” ce urma să cuprindă Eu-ropa și SUA. Acum, criza de sistem a devenit realitate și nu este nimic amuzant în asta. Deseori, Aleksandr Dughin are privilegiul de a lansa în spaţiul public niște paradigme care ulterior se regăsesc în diverse con-versaţii instituţionale, deci ipotezele menţionate de geostrategul rus nu trebuie tratate cu superficialitate.

Este remarcabil faptul că Dughin introduce în discuţiile despre poziţia geopolitică a României două aspec-te care până acum nu au avut un loc vizibil în contextul dialogului dintre cele două ţări. Geostrategul rus in-troduce noi axe de coordonate, adi-că demnitatea naţională și valorile ortodoxe:

”România se află la periferia Uni-unii Europene, este un oaspete ne-poftit, tratat mai rău decât ţările care se află în dificultate precum Spania, Italia, Grecia, Portugalia, Ir-landa. În Uniunea Europeană, aceste ţări sunt catalogate peiorativ drept ”Grupul PIIGS”, adică ”grupul porci-lor”. Înseamnă că, în acest context, România este o ţară de mâna a ze-cea? În Europa există o percepţie negativă și injustă a românilor. Ei nu sunt bineveniţi ca oaspeţi. Lor nu li

se deschide spaţiul Schengen. Un popor întreg este judecat în baza a câtorva cazuri de corupţie. Este o situaţie dizgraţioasă pentru o ţară care posedă o măreaţă cultură orto-doxă, o cultură pe care o consider o veritabilă perlă a culturii europene a secolelor XIX-XX. În realitate, socie-tatea românească este una dintre societăţile europene care sunt cele mai interesante, cele mai intelectua-le, cele mai apropiate faţă de noi.”

În condiţiile în care Uniunea Euro-peană calcă în picioare valorile tra-diţionale și demnitatea naţională, transformându-se într-un amalgam ciudat în care se îmbină Babilonul și Sodoma, există propuneri pentru un proiect civilizaţional bazat pe alte valori și alte principii:

”Cred că integrarea României în spaţiul eurasiatic poate avea loc sub zodia identităţii culturale ortodoxe. În cadrul Comunităţii Eurasiatice, această ţară își va putea rezolva pro-blemele economice și teritoriale, dar mai mult, va fi acceptată cu bucurie, va fi apreciată la justa valoare și va fi tratată ca un partener egal, ca un partener apropiat din punct de ve-dere civilizaţional. Acest aspect este foarte important pentru conștiinţa naţională”, subliniază Aleksandr Du-ghin.

Desigur, există cei care cred că re-laţia dintre România și Rusia nu poa-te fi îmbunătăţită, dar geostrategul privește viitorul cu optimism:

”Faptul că am fost divizaţi de o terţă forţă, de atlantiști, și-a jucat rolul. Ei încearcă să ne învrăjbească, comit mici acte de sabotaj și cre-ează o atmosferă de ostilitate, dar aceste lucruri se vor termina. Rusia și România au prea multe în comun! Pe noi ne așteaptă o reîntâlnire și o redescoperire reciprocă în contex-tul unei civilizaţii comune. Deja se fac primii pași în această direcţie. Nu le supraestimez valoarea, dar in-terpretez pozitiv acești pași. Are loc un schimb de vizite. Bucureștiul a

fost vizitat de secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, fapt care a fost interpretat drept ”o spar-gere a gheţii” de către presa locală. La Moscova este așteptată vizita ministrului de Externe al României, Titus Corlăţean. Toate acestea sunt semne ale apropierii în care eu aloc rolul principal nu atât politicienilor și reprezentanţilor puterii, ci elitei intelectuale. Intelectualitatea poate schimba atmosfera, poate crea un climat de înţelegere reciprocă. Avem nevoie de un dialog intercultural, de un schimb literar. Noi știm prea puţin despre fabuloasa literatură română și este păcat. La fel, românii nu cunosc literatura rusească con-temporană. Sunt mândru de faptul că printre puţinele cărţi ale autorilor ruși care au apărut la București în ul-timii ani se numără și lucrarea mea, „Bazele politologiei”, prefaţată de un mare filozof și director al Institutului de Sociologie al Academie Române, Ilie Bădescu. Paradigma apropierii inevitabile este determinată de o multitudine de factori. Rușii, româ-nii, moldovenii, transnistrenii – toţi sunt ortodocși, sunt legaţi de același spaţiu regional care poate deveni și

un spaţiu economic comun, și o plat-formă eurasiatică comună în care fi-ecare își va găsi un loc onorabil.”

Până acum, discuţiile dintre Rusia și România s-au concentrat asupra aspectelor economice, aspectelor pragmatice, fără a implica și o di-mensiune politică sau civilizaţiona-lă. Mesajul unui influent strateg rus deschide calea unui dialog civiliza-ţional, bazat pe valorile comune. În fond, societatea și elita românească trebuie să aleagă un viitor. Românii trebuie să știe că vânzarea a ceea ce a mai rămas din industria și econo-mia naţională nu este inevitabilă. Cei care sunt ultragiaţi de perspec-tiva legalizării căsătoriilor gay și de perspectiva impunerii propagan-dei homosexuale în școlile de stat trebuie să știe că poate exista și un alt viitor. Cei care sunt deranjaţi de faptul că ambasada ”aliatului stra-tegic” se ocupă atât de gestionarea privatizărilor impuse de FMI, cât și de organizarea marșurilor homose-xualilor în București, trebuie să vadă că există și alte opţiuni civilizaţiona-le, deschise pentru România.

Sursa: Radio Vocea Rusiei (romanian.ruvr.ru)

Viitorul relaţiilor româno-ruse în viziunea lui Aleksandr Dughin

Oficialii de la Bruxel-les se pregătesc să îi confrunte pe omo-logii lor din Berlin, în privinţa planului de înfiinţare a unui executor bancar al zonei euro care să decidă, uneori „peste capul” bănci-lor centrale, soarta creditorilor şubrezi din statele zonei euro, scrie Financial Times.

Planul Bruxelles-ului ar urma să fie susţinut de un buget de 60 de miliarde de euro, sub forma unui fond de salvare multinaţional.

Planul reprezintă o ten-tativă ambiţioasă de a oferi organismelor europene mu-niţie reală împotriva crizei bancare.

„Mecanismul Unic de So-luţionare” i-ar oferi Comisiei Europene autoritate supre-

mă asupra celor 6.400 de bănci din zona euro, mer-gând până la posibilitatea de a închide un creditor care ar reprezenta un risc pentru economia naţională, trecând chiar și peste prerogativele băncii centrale din acea ţară.

Comisia Europeană s-a confruntat cu opoziţia Ger-maniei, care cere o abordare graduală, în doi pași.

Cancelarul Germaniei, An-gela Merkel, a declarat că o singură autoritate are nevoie de un nou tratat european, iar în ajunul anunţului pro-iectului, Wolfgang Schäuble, ministrul german de Finan-ţe, a avertizat Bruxelles-ul să respecte limitele legii sau să se aștepte la turbulenţe majore. Franţa, Italia și Spa-nia s-au arătat mult mai en-tuziaste în privinţa acestui proiect.

Noua instituţie pe care mi-zează Bruxelles-ul va avea un personal de 300 de angajaţi și preconizează să își înceapă activitatea din ianuarie 2015.

Totuși, chiar dacă instituţia va fi înfiinţată la data progra-mată, ar putea dura ani până la construirea unui fond de rezoluţie, iar noii autorităţi i-ar putea lipsi puterea totală de a impune pierderi bănci-lor mai devreme de 2018.

Opozanţii germani ai pro-iectului de la Bruxelles susţin că iniţiativa depășește trata-

tele europene, iar chestiunile juridice delicate au fost deja abordate prin înfiinţarea Co-misiei Europene. Înfiinţarea unui organism independent ar pune la îndoială și mai mult legalitatea unui astfel de mandat.

În practică, instituţia pe care o plănuiesc oficialii de la Bruxelles ar trebui să ges-

tioneze mai hotărât și mai rapid o eventuală criză ban-cară dintr-un stat membru al zonei euro, fără să mai pună povară pe umerii guverne-lor. Noul organism va avea la dispoziţie un fond de cir-ca 1% din valoarea tuturor depozitelor din zona euro, echivalentul la 60-70 de mi-liarde de euro, bani pe care

îi va folosi în cazul în care va decide să acopere pierderile generate de un creditor eu-ropean. Una dintre principa-lele nemulţumiri se leagă de posibilitatea ca, spre exem-plu, o bancă cu probleme din Grecia să fie salvată de contribuţia unei bănci din Germania.

Sursa: Ziarul Financiar

Bruxelles-ul se pregăteşte de marea încleştare cu Berlinul pe tema “călăului” bancar al zonei euro

12 IULIE 201310F L U X Cultur=

După anul 1774, tătarii nogaici sunt nevoiţi să părăsească, în mare parte, sudul Basarabiei şi să se retragă unii în Crimeea şi stepele Cubanului, alţii peste Dunăre, în Dobrogea. În locul „celor 2 ceasuri” ia fiinţă un nou ţinut moldovenesc – Hotărnicenii, acesta fiind, în scurt timp, repopulat de românii moldoveni, vechii locui-tori ai Ţării de Jos. Satului Mingir însă, devenit o aşezare cu populaţie majo-ritară românească, nu i s-a mai schim-bat denumirea şi nici nu a avut cum şi când, pentru că operaţiile militare ale armatelor ruseşti contra turcilor au urmat să se desfăşoare şi pe teritoriul Moldovei, până în anul 1812, când Ba-sarabia nimereşte în supuşenia Impe-riului Rusiei. Aşa şi-a perindat această localitate străvechea denumire au-tohtonă ca, peste decenii şi secole, să rămână mărturie a unor vremi zbu-ciumate, când străinii îşi permiteau să-şi impună „legile” lor şi să domine pământurile acaparate de la vecini.

În componenţa ţinutului Hotărni-ceni, satul Mingir s-a aflat din 1774 până în 1818, când acest teritoriu este încorporat deja în limitele jude-ţului Bender. La 1817, Hotărnicenii

dispunea de 21 de sate şi 4 cătune, cu 3547 de gospodării şi aproximativ 20 de mii de locuitori. Recensământul din 1817 fixează pentru Mingir 68 de gospodării ţărăneşti şi 350 de locui-tori, inclusiv 2 preoţi, 1 diacon, 1 po-nomari, 1 ruptaş. Satul avea o biserică de lemn, care funcţiona încă din 1775, 8 mori de vânt, 3 mori cu tracţiune de cai. Proprietar al moşiei locale era Ioan (Iancu) Balş, consilier colegial, un descendent al dinastiei de boieri Balş (Balşici), originari din Banatul sârbesc. Biserica Sf. Nicolae din sat a fost slujită pe rând de preoţii Scarlat, Andrei Bu-liga, Gheorghe Luţă, Gheorghe Bordei ş.a.

În 1812, după izgonirea turcilor din raiale şi evacuarea tătarilor din Bu-geac, începe un proces intens de po-pulare a Basarabiei cu locuitori veniţi din alte regiuni, chiar şi din alte ţări. La Mingir, pe lângă populaţia care se stabilise încă în sec. al XVIII-lea, aici se aşază mai multe familii de ţărani din judeţele centrale şi nordice ale regi-unii, precum şi câteva familii de colo-nişti sud-dunăreni (găgăuzi, bulgari). Curând însă, coloniştii sud-dunăreni se strămutară pe pământurile libe-

re din Bugeac, care, printr-un decret imperial din 1817, au fost declarate cazionaia zemlea „domeniul statului”. Pe atunci moşiile satelor din ţinutul Hotărniceni aparţineau consilierului Ioan Balş, însă după moartea acestu-ia, în 1838, proprietăţile sale funciare sunt transmise prin moştenire nepo-ţilor săi Egor Balş, Constantin Balş şi Elena Balş (Sturza). În 1846, moşia Mingirului cu 4000 de desetine de pământ, care aparţinea lui Constantin

Balş, este cumpărată de sătenii min-gireni, obţinând astfel dreptul de a fi trecuţi în categoria ţăranilor răzeşi.

La recensământul din 1835 în sat au fost înregistrate 70 de familii de ţărani, dintre ei 17 burlaci, populaţia totală fiind de 293 de locuitori. Fieca-re familie avea câte 3-4, iar uneori şi câte 5-6 persoane. Cele mai mari fa-milii erau ale mingirenilor Nicolae Ro-taru (8 persoane), Ion Munteanu (9) şi Vasile Lazăr (12). Recensământul din 1850 conţine următoarele informaţii: 381 de familii, 20 de burlaci şi văduve, 1576 de locuitori. După I. Lupanciuc, autorul unei monografii a satului, băştinaşe din Mingir erau familiile:

Captari, Grecu, Ungureanu, Cozma, Luţă, Codreanu, Mărdare, Lazăr, Arnă-utu, Rusu, Stahii, Leuţă, Buhtea, Muti-lică, Vition, Ursu, Gavrilaş, Bordeianu, Munteanu, Pantaziu, Vicol, Galiţ, Rusu, Budăi, Turiţă, Dulgheru, Căpăţină, Dima ş.a. Mulţi locuitori de pe atunci erau veniţi cu familiile lor din fostele judeţe Cahul, Chişinău, Orhei, Soroca.

În 1856, după Congresul de pace de la Paris, care pune capăt războiului ruso-turc din Crimeea, Rusia se vede nevoită să retrocedeze Principatului Moldova judeţe Bolgrad, Cahul şi Is-mail din sudul Basarabiei. Hotarul din-tre judeţul Cahul, în partea sa de nord,

şi regiunea basarabeană din compo-nenţa Rusiei trecea pe la nord-est de satele Orac, Ceadâr, Horjeuţi, Toporu, Călmăţui, Leuşeni, Cotul Morii, până la Prut. De data aceasta, Mingirul, cu sta-tut de comună, este încorporat admi-nistrativ în judeţul Cahul, plasa Cotul Morii. În toate localităţile din judeţ se instaurează instituţiile de stat româ-neşti. Dar aceasta nu pe mult timp, pentru că prin Pacea de la San-Stefano din 19 februarie 1878, încheiată între Rusia şi Turcia, cele trei judeţe sudice – Bolgrad, Cahul şi Ismail – sunt reane-xate Rusiei, în urma cărui fapt acestea sunt desfiinţate şi incluse în compo-nenţa unui singur judeţ – Ismail.

Conform recensământului din anul 1878, satul avea 458 de gospodării, 1898 de locuitori, 2 şcoli, 39 de mori, 3975 de desetine de pământ, 120 de cai, 730 de vite cornute mari, 2500 de oi, 130 de parcele de vii şi livezi, 20 de prisăci. Un alt recensământ, din anul 1897, indică pentru Mingir o popula-ţie de 2668 de locuitori (1339 bărbaţi şi 1054 femei). Principalele ocupaţii ale mingirenilor au fost în toate tim-purile agricultura şi creşterea vitelor. Ramuri agricole productive erau cul-tivarea cerealelor, dar şi viticultura, pomicultura, apicultura.

Dr. hab. Anatol EREMIA,

Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

M I N G I R (2)

Anatoli Iksanov, direc-torul Teatrului Balşoi, a fost concediat, a anunţat marţi, 9 iulie, ministrul rus al Culturii, Vladimir Medinski, care consideră această deci-zie drept o măsură luată pentru a readuce calmul în cel mai prestigios teatru al Rusiei, aflat în centrul unor scandaluri de la începutul anului.Anatoli Iksanov a fost înlocuit

de Vladimir Urin, care era direc-torul Teatrului Stanislavski şi Ne-mirovich-Danchenko, o altă scenă prestigioasă din Moscova, informează AFP.

Contractul lui Iksanov, care se afla la conducerea Tea-trului Balşoi din anul 2000, urma să se încheie în octom-brie 2014, potrivit agenţiilor de presă ruse.

Ministrul Culturii a subliniat faptul că această decizie a fost luată din cauza «situaţiei dificile» în care se află teatrul moscovit după agresiunea cu acid comisă asupra directorului artistic al instituţiei, Serghei Filin, în luna ianuarie.

Atacat pe 17 ianuarie de un bărbat care l-a stropit pe faţă cu acid, la parterul imobilului în care locuia, la Mos-cova, Serghei Filin a suferit arsuri grave la nivelul feţei şi

al ochilor. După ce a suportat o grefă de piele şi mai mul-te intervenţii chirurgicale la ochi în Rusia, el îşi continuă tratamentele în Germania, însă acestea nu l-au ajutat, deocamdată, să îşi recapete vederea.

Acea agresiune a declanşat un scandal fără precedent care a scos la lumină rivalităţile feroce şi puternicele conflicte interne existente în această instituţie renumită pe plan mondial.

În iunie, Teatrul Balşoi a anunţat că s-a despărţit de balerinul vedetă Nikolay Tsiskaridze, aflat în conflict deschis cu Anatoli Iksanov şi un mare rival al lui Serghei Filin.

SPIRITELE RĂMÂN ÎNCINSE ÎN CEA MAI CUNOSCUTĂ INSTITUŢIE RUSĂ DE CULTURĂ PE PLAN MONDIAL

Anatoli Iksanov, directorul Teatrului Balşoi, a fost concediat

ACHIZIŢIE1,5 milioane de euro pentru un manuscris de Samuel BeckettManuscri-sul romanu-lui de debut al scriitoru-lui Samuel Beckett, intitulat «Murphy», a fost vân-dut cu 1,5 de milioane dolari la o licitaţie organizată miercuri, 10 iulie, la Lon-dra, de casa Sotheby's, informează Reuters.Manuscrisul, care conţine numeroase note şi diferă în anumite pasaje

de versiunea finală publicată în 1938, a fost achiziţionat de Universitatea Reading din Marea Britanie, cu un preţ conform aşteptărilor specialiştilor.

Reprezentanţii casei organizatoare spun că manuscrisul este foarte im-portant, întrucât reflectă cu mare acurateţe procesul de creaţie al unuia dintre cei mai mari scriitori din secolul al XX-lea.

Textul manuscrisului «Murphy», conceput între august 1935 şi iunie 1936, la Dublin şi la Londra, este cuprins în şase caiete de schiţe şi a fost piesa de rezistenţă a licitaţiei, consacrată istoriei şi literaturii engleze.

Manuscrisul conţine şi câteva desene făcute de autor bunului său pri-eten, scriitorul irlandez James Joyce şi actorului de comedie Charlie Cha-plin, ambii având o influenţă importantă asupra operei lui Beckett.

«Murphy» este considerat cel mai comic text dintre operele lui Samuel Beckett. Personajul central, un infirmier într-un azil psihiatric care dă nu-mele romanului, încearcă să îşi găsească liniştea refugiindu-se în «mica lume» a spiritului.

Născut în 1906, la Dublin, Samuel Beckett a trăit cea mai mare parte a vieţii la Paris, a scris în franceză şi în engleză şi a fost recompensat cu Pre-miul Nobel pentru Literatură în 1969.

Scriitorul a murit în 1989.

12 IULIE 2013 11 F L U XCultur=

26.V.1991Ieri şi astăzi am parcurs – maratonic

– captivantul volum „Borges despre Bor-ges”. După „Cărţile şi noaptea”. După ese-ul despre acest socratic contemporan, pe care l-am depus la revista „Basarabia”. Aproape de concepţia mea mărturia ma-relui argentinian, conform căreia povesti-rile pot fi duse în albia eseului erudit, că eseurile pot trece în poeme, iar poemele se îngemănează cu proza ori chiar sunt scurte naraţiuni. În viziunea lui Borges, deosebirea dintre proză şi poezie nu e decât una tipografică, din acest motiv el intercalând proze prin paginile volume-lor sale de versuri.

10.VII.1991Astăzi Elţin a fost întronat ca pre-

şedinte al Rusiei. Mi-a atras îndeosebi atenţia că la finalul festivităţilor, rela-tiv modeste, televiziunea a dat celebrul „Cor al robilor” din opera „Nabuco”, în-tr-o versiune modernă, de chitară, dar foarte sugestiv. Deci, „Corul robilor” sau al foştilor robi?

Alaltăieri, împreună cu Cimpoi, Cărare, Suceveanu suntem invitaţi de Leviţchi, acasă, să continuăm agapa începută şi dusă până la un punct la US. Ajungem la Vasile Leviţchi şi remarcăm că, la bucătă-rie, un ochi al plitei de gaz… arde tihnit! Încă de dimineaţă când, precum îşi amin-teşte maestrul Leviţchi, şi-a preparat o cafea… De, noroc…

În „România literară” nr. 26, articolul „Ceartă între tradiţionalişti şi modernişti la Chişinău”: „Dl Vieru doreşte să ne con-vingă că «tineri ambiţioşi» de felul po-etului Leo Butnaru şi al criticului Mihai Cimpoi vor «să pună pe banca acuzaţilor săptămânalul Literatura şi arta […] pen-tru că, vezi bine, săptămânal grijeşte mai mult de necazurile curente ale neamului decât de propriile lor producţii poetice». Noi, care i-am citit şi publicat pe dnii But-naru şi Cimpoi (şi am dori să-i publicăm pe regretatul George Meniuc, Ion Vata-manu, Serafim Saka, Teo Chiriac, Vasile Gârneţ, Paul Mihnea, Nicolae Esinen-cu, Grigore Chiper, Valeria Grosu şi alţi «moderni»), ca, de altfel, şi pe scriitorii «tradiţionalişti» de la «Literatura şi arta», vedem în ambiţia celor dintâi mai mult decât un joc de interese personale, şi toc-mai încercarea de a aduce aer proaspăt în literatura basarabeană de azi. De aceea, nu ne împăcăm cu dl Vieru, care se teme de «ambiţia» lor ca de un pericol pentru literatura ce apără, dincolo de Prut, nea-mul românesc. O literatură este cu atât mai naţională, cu cât este mai valoroasă. Provincialismul nu poate duce pe promo-torii săi decât la «frăţii» ca cea recentă, dintre companionii de idei ai dlui Vieru şi fosilele colaboraţionismului ceauşist de dincoace de Prut”.

Din prefaţa la grupajul de versuri pu-blicat în „Familia” (5/1991): „Leo Butnaru se apropie de melancoliile individuale explorabile liric, de starea proprie a lim-bajului poetic cult, părăsind schemele livrării imediate a mesajului poetic. Mai liber decât alţi conaţionali ai săi faţă de

formă, el nu abandonează (prin absenţa, aici, a tematicii tipic basarabene), ci dina-mitează, într-un plan subiectiv, unitatea poet-român”. (t.c.)

11.VII.1991Mi-a apărut cartea de reflecţii litera-

re, eseistice, jurnalistice „Umbra ca mar-tor”. E scrisă pe parcursul a două decenii şi, în raport unele cu altele, textele au o diferenţă, în funcţie de etapa evolutivă la care mă aflam, însă, concomitent, şi o continuitate molcomă a unui tânăr, apoi – doar relativ tânăr „apucat” întru cultură artistică – problemă care preocupă prea puţin şi pe puţini la noi.

19.VII.1991În ideea naţională sunt cu cei mulţi, în

ideea estetică îmi apăr punctul personal de vedere. Iar cei care au monopolizat cli-şeele ţin să ne aibă pe toţi de partea lor, făcând rudimentarul amestec (voit) din-tre politic şi estetic. În ambele cazuri sunt rudimentari până la ridicol. Însă despica-rea de ape este inevitabilă.

Citesc la Cesare Brandi, în „Teoria gene-rală a criticii”, despre „coloana vertebrală a progresului ştiinţific”, căruia eu i-aş spu-ne, de fapt, arborele cotit al progresului, arbore care, se ştie, iese cam des din func-ţie. (Lecturile de ultimă oră: pe lângă Ce-sare Brandi – Adrian Marino, „Critica ideii literare”; Jean Burgos, „Pentru o poetică a imaginarului”; Hans Robert Jauss, „Expe-rienţe estetice şi hermeneutică”…)

Din dicţionarul membrilor Sfatului Ţă-rii, un consătean: Teodosie Bujniţă. Năs-cut în Negureni la 5 august 1881. Agricul-tor-industriaş. Delegat pentru Sfatul Ţării. Deputat pe scurtă durat, detaşat de Sfatul Ţării pentru diverse funcţii – director de prefectură la Orhei, subprefect (pretor) la Teleneşti şi Criuleni. A organizat o bancă populară şi o cooperativă de consum în Negureni. Decoraţii: Medalia Regele Fer-dinand I, merit cultural pentru construcţii şcolare; Medalia serviciu credincios.

25.VII.1991Seară omagială Vladimir Beşleagă. Pre-

zent preşedintele Mircea Snegur. Titlul de „Scriitor al poporului”… Majoritatea din-tre cei prezenţi mi s-au părut oameni de-rutaţi, obsedaţi de inerentele îndoieli ale existenţei cotidiene incerte.

29.VII.1991Teleserialul „Dallass”… „Da lăsaţi-mă

cu Dallassul ăsta”, îţi vine să zici după fi-ecare episod derulat duminicile şi joile… A ajuns la episodul 45. Zici, dar priveşti în continuare, ştiind că orice se poate insera în trama acestei naraţiuni… Nu este ex-clus ca, până la urmă, în „Dallass” să apară şi vreun dalai-lama (pentru asonanţă, pa-ronimie). Această producţie interminabi-lă, însăilată din fel de fel de evenimente arbitrare, prosteşte multă lume. E ca o imitaţie cinematografică, prost înţeleasă, a prozei (n)arate, cum ar fi cea din mia şi una de nopţi…

19-21.VII.1991Nebunia rusească: nişte gorile bete

se încumetă la o lovitură de stat! Deru-tă, stupefacţie, teamă – cocteil pseu-doimperial… dar nu e obligatoriu să fii Nostradamus, pentru a prezice eşecul aventuriştilor-pucişti. Noi însă credeam că prăbuşirea va veni ceva mai târziu, ea – implacabilă – se petrece peste doar trei zile. Un răsuflet universal de uşurare. Nu ştiu dacă şi pentru nomenklaturişti…

27.VIII.1991Proclamarea independenţei Moldovei.

Cât se va mai ţine imperiul? Împreună cu Mihai Cimpoi, Vasile Nedelescu şi Aurel Scobioală îi întâmpinăm la vama Leuşeni pe clujeni: Horia Bădescu, Doina Cetea, Teoharie Mihadaş, Constantin Cubleşan, Aurel Rău, Dumitru Savu, Ioan Muşlea, Mircea Opriţă, Virgil Mihaiu ş. a.

29.VIII.1991Deplasare la casa de creaţie „Donici”. A

doua zi – excursie la Orheiul Vechi. Oas-peţii sunt încântaţi. „Şocul” emotiv însă, îl trăiesc în kilometrii de pivniţă Cricova.

Prin Chişinău îl întâlnesc pe Ioan Ale-xandru. Venea direct de la tren. Cam ne-bărbierit, de, cum e bărbatul de pe drum, cu tricolorul în mână, pleacă repede la hotel să se cazeze şi să se refacă. Pe când mergeam cu Virgil Mihaiu spre USM, îl în-tâlnim din nou, de data aceasta – în con-diţie festivă. Deschiderea oficială a bibli-otecii „Transilvania” pe bulevardul Mircea cel Bătrân. Multe discursuri, un dar – fru-mos, generos, ospitalier.

30.VIII.1991Mi-a fost trimisă la tipografie cartea

de versuri „Puntea de acces”. Probleme veşnice: prezentarea grafică. Rebutez o copertă, a doua… Tânărul Eugen Bucşa parcă nu ar fi lipsit de harul penelului, însă nesiguranţa şi lipsa şcolii serioase îi joacă festa.

31.VIII.1991Sărbătoarea limbii române.

3.IX.1991La USM, întâlnire cu renumitul savant

Eugen Coşeriu. Îşi povesteşte pe îndele-te biografia. Zice că, din ofertele pe care le avusese, pe când era în Uruguay, de a preda la diverse universităţi, a ales Ger-mania, deoarece încă de tânăr îşi propu-sese scopul, cu o respectivă doză de or-goliu frumos, de a-i învăţa carte pe nemţi. Mai pese vreo două ore, la masă, Serafim Saka zice: „Domnule profesor, şi i-aţi în-văţat pe nemţi atâta carte, încât aţi putea chiar să-i mai dezvăţaţi puţin”. Încă un gând al lui Saka: indolenţa şi nehotărârea noastră ne căşunează destule necazuri, însă, în timpurile socialismului agresiv, se întâmplă să ne şi ajute: negrăbiţi fiind, nu îndeplineam imediat ordinele venite de la satrapii sus-puşi, ordine care se întâm-pla ca a doua zi să fie anulate. De unde reiese că, pripiţi, nu trebuie să facem ti-căloşii… (Bine, dar aceasta nu face bine caracterului…)

4.IX.1991Ziua de 31 august ar fi mult nedepli-

nă, dacă nu aş aminti de popasul pe care l-am făcut la Condriţa, în fostul palat-vilă al foştilor boşi nomenklaturişti. Pe Ale-ea clasicilor, Victor Bucătaru, regizor de cinema, îmi spuse că, dacă pot, să invit câţiva oaspeţi, pentru că birja universală „Moldova” oferă o recepţie chiar în locul deja amintit. Cine nu a dorit să meargă, ar avea de regretat. În schimb Adi Cusin cu soţia, Constantin Cubleşan, alţii, au rămas foarte impresionaţi. Fast, lux, bucătărie bună. Preşedintele birjei – domnul Baro-neţchi, om agreabil. Culmea – un cuib de pasăre pe blana de căprioară care acope-ră un jeţ! Vă daţi seama de când nu mai fusese nimeni pe la balcoanele care i-au „suportat” pe Ceauşescu, Bodiul şi blege-le lor consoarte! Prin excelenţă, scaunul cu cuib e o remarcabilă piesă de muzeu!

CALEIDOSCOP

12 iulie Evenimente1475: Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504),

a recunoscut suzeranitatea regelui Ungariei și a obținut sprijinul lui Matei Corvin în lupta împo-triva turcilor

1543: Regele Henric al VIII-lea al Angliei se căsătorește cu cea de-a șase și ultima soție, Catherine Parr, la Hampton Court Palace

1776: James Cook începe cea de-a treia călătorie a sa în jurul lumii, cea în care își va pierde viața

1906: Alfred Dreyfus – după aproape 12 de ani de la condamnarea sa în afacerea Dreyfus – este reabilitat

1937: Expoziția Mondială de la Paris: Guernica lui Pablo Picasso este expusă pentru prima dată publicului

1941: Al Doilea Război Mondial: Prima manifestare oficială a Alianței pentru formarea unei coaliții antifasciste, acordul anglo-sovietic de ajutor reciproc

1960: Franța a acceptat să acorde independența sta-telor Nigeria, Volta Superioară, Coasta de Fildeș, Ciad, Africa Centrală și Congo

1962: Trupa The Rolling Stones debutează la Clubul Marquee din Londra

2006: Începutul crizei din Orientul Mijlociu când Hezbo-llahul șiit libanez a capturat doi soldați israelieni la frontiera israeliano-libaneză

Nașteri1596: Mihail I al Rusiei (d. 1645)1675: Evaristo Felice Dall'Abaco, compozitor și violonist

italian (d. 1742)1813: Claude Bernard, medic și fiziolog francez (d. 1878)1817: Henry David Thoreau, scriitor și filozof american

(d. 1862)1828: Nikolai Cernâșevski, filozof materialist rus (d.

1889)1852: Hipólito Yrigoyen, politician argentinian, al 19-lea

și 21-lea președinte al Argentinei (d. 1933)1854: George Eastman, inventator american (d. 1932)1870: Louis al II-lea, prinț de Monaco (d. 1949)1876: Max Jacob, poet francez (d. 1944)1884: Amedeo Modigliani, pictor și sculptor italian

(d. 1920)1884: Louis B. Mayer, producător ruso-american de film

(d. 1957)1892: Bruno Schulz, pictor polonez de origine evreu

(d. 1942)1895: Buckminster Fuller, inventator, inginer și arhitect

american (d. 1983)1904: Pablo Neruda (Neftali Reyes Basualdo), poet

chilian, laureat Nobel (d. 1973)1909: Constantin Noica, filozof și eseist român (d. 1988)1912: Nicolae Steinhardt, monah și scriitor român

(d. 1989)1913: Willis Lamb, fizician american (d. 2008)1928: Elias James Corey, chimist american, laureat

Nobel1933: Alexandru Ivasiuc, prozator și eseist român

(d. 1977)1937: Bill Cosby, comediant, actor, producător american1937: Lionel Jospin, politician francez, al 165-lea prim-

ministru al FranțeiDecese1536: Erasmus din Rotterdam, scriitor și filozof olandez

(n. 1469)1645: Mihail I al Rusiei (n. 1596)1712: Richard Cromwell, fiul lui Oliver Cromwell

(n. 1626)1742: Evaristo Felice Dall'Abaco, compozitor italian

(n. 1675)1797: Ienăchiță Văcărescu, poet, filolog, istoric român

(n. 1740)1850: Robert Stevenson, inventator și inginer britanic;

a inventat luminile intermitente și fulgerătoare și hidroforul (n. 1772)

1885: Mihail Cristodulo Cerchez, general român, partici-pant la Războiul de Independență (n. 1839)

1910: Charles Stewart Rolls, constructor american de automobile și aviator (n. 1877)

1935: Alfred Dreyfus, ofițer francez, personajul central în afacerea Dreyfus (n. 1859)

1945: Lipót Ács (Lipót Auerbach), scriitor, designer, pedagog maghiar (n. 1868)

1966: Daisetz Teitaro Suzuki, un învățat al școlii Rinzai (n. 1870)

2004: Mioara Avram, lingvistă româncă (n. 1932)

Leo BUTNARU

GORILE BETE SE ÎNCUMETĂ LA O LOVITURĂ DE STAT!

(Pagini de jurnal)

12 IULIE 201312F L U X Magazin

Vilniusul este un oraş care te cu-cereşte din prima şi te face să vrei să te reîntorci aici cu fiecare ocazie, pentru că mereu vei descoperi ceva nou, o bisericuţă veche, o străduţă pavată, un podişor unde îndrăgos-tiţii agaţă lacăte pe gard pentru a-şi întări jurămintele de dragoste, arun-când mai apoi cheia în apele râului pentru ca nimeni şi nimic să nu le mai poată „desface” dragostea.

Râurile Vilnia (de la care-şi trage şi numele) şi Neris, la a căror conflu-enţă se află Vilniusul, conferă un far-mec aparte oraşului, ca de poveste, trezindu-ţi dorul de a hoinări singur, doar cu gândurile tale, pe malul râ-ului. Dacă te aventurezi să urci pe turnul castelului Gedeminus, aflat în apropierea grandioasei catedrale din centru, poţi să admiri întreg ora-şul de la înălţime, observând cum uneşte râul Neris partea financiară a Vilniusului, aflată pe malul nordic, cu partea veche, unde vei zări răsă-rind câte un turn de biserică, o clădi-re veche, găsind astfel noi locuri prin care vrei să rătăceşti.

Străzile înguste din centrul vechi al oraşului (care este unul dintre cele mai mari ca suprafaţă din Euro-pa), impresionează, în special, prin spiritualitatea în care sunt învăluite, pe fiecare dintre ele vei descoperi o nouă biserică, iar clădirile construite de-a lungul mai multor secole creea-ză un melanj spectaculos de stiluri arhitecturale.

Tocmai aici, în centrul istoric al oraşului, într-o curte interioară co-chetă şi ferită de ochii lumii, vă invit la masă!

Bucătăria tradiţională lituaniană s-a format de-a lungul multor seco-le şi a fost influenţată de contactele culturale cu naţiunile vecine, având influenţe germane, slave etc. Bu-catele tradiţionale nu sunt foarte sofisticate şi complexe, lituanienii apreciind felurile de mâncare sim-ple, gustoase şi săţioase.

Cunoscuţi pentru ospitalitatea lor, lituanienii pregătesc pentru mu-safiri mese îmbelşugate, pentru ca aceştia să poată zice: “totul a fost din abundenţă, singurul aliment care lipsea era laptele de pasăre”.

De obicei, pentru a se ţine toasturi şi a socializa mai bine, la masă bău-tura se serveşte din acelaşi pahar, care se transmite împrejurul mesei, începând din dreapta, împreună cu sticla şi însoţite de urări de bine şi sănătate.

Trebuie să precizez că nu am cu-noscut un popor pentru care pâinea să aibă un rol atât de important – în credinţele populare fiind conside-rată simbolul vieţii – dar nu orice pâine, ci doar cea de secară, în jurul căreia se învârt multe tradiţii şi cre-dinţe magice. Spre exemplu, atunci când începe construcţia unei case, la fundaţia acesteia se pune o felie de pâine, pentru ca locuinţa să fie pro-tejată de incendii şi alte năpaste.

Lituanienii fiind mari amatori de supe (în timpuri mai îndepărtate aceştia mâncând supe nu doar la prânz şi seara, dar chiar şi la micul dejun), au o multitudine de reţete gustoase, dar cea mai populară pe timp de vară este supa rece din sfe-clă:

Supă rece cu sfeclă (Šaltibarščiai)

Ingrediente:2 sfecle2 ouă 3 castraveţi 1l chefir1 cană apă rece100g smântână4 cartofiCeapă verdeMărarSe fierbe sfecla şi se dă prin răzătoa-

re, se adaugă 1 ou fiert tare tăiat cubu-leţe, castraveţii tăiaţi cubuleţe, ceapa verde şi mărarul tocate fin, se toarnă cana de apă, chefirul şi smântâna şi se amestecă. Atenţie! Toate ingrediente-le trebuie să fie reci.

La servire se adaugă în farfurie 2 sferturi de ou, iar alături se pun doi cartofi fierţi, fierbinţi, peste care am pus un pic de unt.

Vă recomand să serviţi această supă în zilele caniculare, pentru că nu este doar răcoritoare, dar şi extrem de gustoasă, potolindu-ţi foamea fără să te simţi prea plin.

Vedetele bucătăriei lituaniene sunt cepelinai, un fel de colţunaşi din car-tofi. Denumirea acestora vine de la nu-mele navei spaţiale germane – Zeppe-lini, şi au apărut la mijlocul secolului XX, răspândindu-se rapid în toată ţara. Umplutura acestora variază în funcţie de anotimp, cel mai des folosindu-se carnea de porc tocată, brânza sau ciu-percile.

Trebuie să recunosc că mie mi-a reuşit această reţetă abia din a doua încercare, prima tentativă am trans-format-o într-o budincă de cartofi cu carne, deoarece cepelinii mi s-au des-făcut la fiert, pentru că nu i-am ras în-deajuns de fin.

A doua oară am fost atentă şi mi-au ieşit nişte cepelinai cu brânză frumoşi şi gustoşi.

Zeppelini (Cepelinai)

Ingrediente:1kg cartofi250g brânză2 ouă1/3 din cartofi se pun la fiert, iar

apoi se fac piure. Ceilalţi cartofi se cu-răţă şi se dau prin răzătoarea cea mai mică, apoi se scurg bine de suc într-un

bol. Sucul se lasă câteva minute până se aşază amidonul pe fundul vasului, apoi apa se varsă încet, iar amidonul rezultat se amestecă cu cartofii raşi. Cartofii piure se amestecă cu cei raşi şi se sărează după gust.

Brânza se amestecă cu oul bătut şi se sărează.

Luăm în palmă din compoziţia de cartofi, o aplatizăm, iar în centru pu-nem o linguriţă de brânză, apoi lipim cepelina, care va avea forma şi mări-mea unei lămâi.

Când sunt gata le punem în apa care clocoteşte şi le lăsăm să fiarbă o jumătate de oră; după ce acestea se ridică la suprafaţă, avem grijă periodic să le întoarcem pe cealaltă parte.

Sfat! În apă, la fiert, putem adăuga o linguriţă de amidon.

Zeppelini se servesc cu smântână.Kugelis-ul este un exemplu al mo-

dului în care diverse culturi au in-fluenţat bucătăria lituaniană, reţeta adaptată din bucătăria germană fiind unul din felurile de mâncare preferate în Lituania.

Trebuie să recunosc că rezultatul m-a surprins, nu mă aşteptam ca o bu-dincă din cartofi să fie atât de gustoa-să. Nu trebuie să mă credeţi pe cuvânt, ci, mai bine, încercaţi-o.

Budincă din cartofi (Kugelis)

Ingrediente:1kg cartofi1 cană lapte2 ouă bătute2 cepe100g baconCartofii curăţaţi se dau pe răzătoa-

rea mică, iar mai apoi se scurge cât mai bine sucul din ei şi se toarnă laptele deasupra.

Ceapa şi baconul mărunţit se călesc în unt sau ulei şi se amestecă cu car-tofii, apoi se adaugă şi ouăle bătute, sare, piper şi chimen, se omogenizea-ză şi se pune într-un vas la cuptor pen-tru aproximativ o oră (când e rumenită deasupra, e gata budinca noastră).

Serviţi budinca cu smântână şi feli-uţe de bacon prăjite.

Dacă eşti un amator adevărat de bere, trebuie să ajungi neapărat în Li-tuania pentru o halbă de bere locală, produsă chiar în barul în care o savu-rezi sau acasă la localnici, pentru că ei se mândresc cu faptul că deţin secre-tul berii gustoase, pe care o fabrică de secole acasă.

Lituanienii au o vastă tradiţie de producere a berii, aici vei găsi peste 80 de feluri, printre care, cu siguranţă, o vei descoperi şi pe cea care va cores-punde perfect gustului tău.

Iar gustarea preferată la bere este pâinea prăjită cu usturoi.

Pâine prăjită (Kepta duona)

Ingrediente:Pâine de secarăUsturoiCaşcavalMaioneză (opţional)Pâinea se prăjeşte în

ulei apoi se scurge pe nişte şerveţele de hâr-tie, se freacă cu un căţel de usturoi, se taie bucă-ţele, peste care se pune puţină maioneză (eu am preferat varianta mai uşoară, fără maioneză), se presară caşcaval (am folosit cheddar picant şi mozzarela) şi se dă la cuptor pentru 10 minu-te. Se serveşte fierbinte cu o bere rece alături!

Pentru că produsele lactate, în special brânzeturile, sunt nelipsite în bucătăria lituaniană, vă voi pregăti un desert îndrăgit de baltici: budinca de brânză, care este mâncată, de obicei, la micul dejun.

Budincă de brânză (Varškės apkepas)

Ingrediente:500g brânză de vaci (cât mai usca-

tă)4 ouă6 linguri griş80ml lapte2 linguri zahăr40g unt1 linguriţă esenţă vanilieCoaja rasă de la o lămâiePentru început se toarnă laptele

peste griş şi se lasă să se înmoaie 30 de minute.

Se bat gălbenuşurile cu zahărul, până se albesc, apoi se adaugă untul, brânza (în cazul în care brânza e prea umedă, o scurgem în prealabil), coaja de lămâie şi se amestecă până obţi-nem o pastă cremoasă.

Se bat albuşurile ca pentru bezea, apoi adăugăm jumătate din ele la pas-ta de brânză şi le încorporăm încet, amestecând de jos în sus, la fel proce-dăm apoi şi cu cealaltă jumătate din albuşuri.

Compoziţia obţinută o punem în-tr-un vas tapetat cu unt şi pesmet şi o dăm la cuptorul preîncălzit la 200 de grade, pentru 40 de minute. (Verificaţi dacă e gata cu ajutorul unei scobitori, care trebuie să iasă uscată.)

Sfat: pentru ca budinca să nu se usuce prea tare sau să se ardă, turnaţi apă în tava de la cuptor pe care va sta vasul cu budincă.

Această budincă este foarte uşor de preparat şi, totodată, lasă loc pen-tru improvizaţie, permiţându-ne să schimbăm aromele, să-i adăugăm sta-fide, nuci sau orice ne place.

Eu am ales să-i dau o aromă mai interesantă cu un sos de cafea, care se prepară extrem de simplu:

Se bate un gălbenuş de ou cu 2 lin-guri de zahăr, se subţiază compoziţia cu un pic de cafea rece, apoi se toarnă într-o crăticioară în care fierbe 250 ml de cafea şi se amestecă până la îngro-şare, iar la final punem un pliculeţ de zahăr vanilat. (Dacă vrem să fie sosul

mai consistent, putem adăuga un vârf de cuţit de amidon.)

Pentru că în reţetele lituaniene ma-cul este des utilizat, am ales să vă ser-vesc cu biscuiţi tradiţionali cu mac.

Biscuiţi cu mac (Aguonų sausainiukai)

Ingrediente:1 cană pastă de mac3 ouă bătute2 linguri smântână2 linguri unt topit½ linguriţă bicarbonat1 linguriţă esenţă vanilie1 cană faină grâuMai întâi pregătim pasta de mac,

pentru care avem nevoie de:-1 ou bătut- ½ cană seminţe de mac date prin

râşniţă- 500 ml lapte- 1 cană zahăr- 50g unt Într-o crăticioară, încălzim 500ml

de lapte, în care adăugăm o cană de zahăr şi 50g de unt. Când acestea s-au topit, jumătate din compoziţie se toar-nă încet peste oul bătut şi se mai bate compoziţia cu telul, apoi se toarnă în cratiţa cu restul de lapte şi se lasă pe foc mic până capătă consistenţa unei

budinci, apoi se încorporează şi ma-cul.

După ce această pastă din mac s-a răcit, o amestecăm cu cele 3 ouă bătu-te, apoi adăugăm untul topit şi răcit, bicarbonatul amestecat cu smântână şi restul ingredientelor.

Pe o tavă tapetată cu hârtie de copt punem cu lingura compoziţia, iar mai apoi o dăm în cuptorul preîncălzit la 180 de grade, pentru 20-25 de minu-te.

Când se răcesc, îi pudram cu zahăr şi-i servim cu o cană de lapte sau ceai de plante (eu prefer un amestec din lavandă, mentă, muşeţel, codiţe de ci-reşe şi frunze de coacăze).

Skanaus! Poftă bună!Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Meniu BalticÎn rândurile ce urmează vom descoperi împreună secre-tele culinare baltice, colindând pe străzile unui orăşel tare drag mie: Vilnius.

MAPAMOND GASTRONOMIC„Dacă lumea e o carte, cei ce nu

călătoresc îi citesc doar prima pagină”.

Sfântul Augustin

12 IULIE 2013 13 F L U XRujurile

de pe piaţă, TOXICE pentru

organism. Vezi ce conţin

Alertă pe piaţa cosmetice-lor. Oamenii de ştiinţă din California au testat mai multe tipuri de rujuri şi susţin că acestea ar fi toxice pentru organism. În loc de grăsime animală şi vita-mine, acestea conţin mult plumb, crom şi aluminiu.

Specialiştii vorbesc despre efecte asupra pielii şi a sistemului hormonal şi asta pentru că sub-stanţele sunt considerate cance-rigene, potrivit B1.ro.

Cercetătorii americani au tes-tat 32 de produse vândute în ma-gazine, iar la trei sferturi dintre acestea au fost detectate niveluri ridicate de metal. Deşi nu au dorit să facă publice numele firmelor, oamenii de ştiinţă spun că cel mai mare risc este pentru copiii care intră în contact cu ele. În ciuda acestui fapt, femeile nu par dis-puse să renunţe prea uşor la acest produs cosmetic.

În urma studiului însă, cerce-tătorii nu au reuşit să descopere care sunt nuanţele de ruj cele mai toxice şi nici dacă luciul de buze ar fi mai nociv.

Acest studiu nu este primul care cercetează toxinele din rujuri. În 2007, o companie din domeniu a testat 33 de produse cosmetice pentru buze şi a constatat ca 61% dintre acestea conţin plumb.

Romanialibera.ro

Diverse

REMEDII NATURISTEÎngrijiţi-vă părul

cu săpunăriţăUn remediu foarte bun

pentru păr este săpunăriţa, o plantă aparent banală, dar care ne aduce numai beneficii. Remediile vin de la saponină, o substanţă activă care poate fi folosi-tă în locul şamponului sau săpunului.

Pentru obţinerea unui şampon natural avem ne-voie de două linguri de rădăcină rasă de săpunăriţă, care se pun la fiert într-o jumătate de litru de apă, la foc mic. După ce a dat câteva clocote, se ia de pe foc şi se lasă circa 10 minute, după care se filtrează. Cu infuzia obţinută se masează părul, după care se clăteşte cu apă călduţă.

Dacă avem un păr gras, în infuzie se pot adăuga un gălbenuş de ou, sucul de la o lămâie şi câteva picături de ulei de rozmarin.

Ziarulevenimentul.ro

Persoanele care mănâncă pe fond emoţional con-sumă mai multe alimente bogate în calorii atunci când sunt fericite decât atunci când sunt triste, potrivit unui studiu reali-zat recent de cercetătorii olandezi.La experimentul efectuat de psi-

hologii de la Universitatea din Ma-astricht, Olanda, au participat 87 de studenţi, cărora le-au fost prezenta-te secvenţe din filme şi din emisiuni TV în scopul de a le produce o stare de spirit pozitivă, neutră sau proas-tă, informează dailymail.co.uk.

Pentru a-i induce într-o stare de fericire, studenţii s-au uitat la “Mr. Bean” şi “Când Harry a cunoscut-o pe Sally”. De asemenea, pentru a avea o stare de spirit neutră, aceştia au fost nevoiţi să se uite la un do-cumentar despre peşti, iar pentru o stare de spirit negativă, studenţi au

urmărit secvenţa din filmul “Culoa-rul Morţii”.

Imediat după vizualizarea video-clipurilor, studenţilor le-au fost ofe-rite chipsuri şi ciocolată, iar cerce-tătorii au măsurat aportul de calorii pentru fiecare scenă.

Astfel, cercetătorii au conchis: “Aceste descoperiri ar putea ajuta la tratarea obezităţii. Ele subliniază importanţa emoţiilor pozitive asu-pra alimentaţiei, care sunt adesea trecute cu vederea”.

Cercetătorul Christy Fergusson spune că sunt două mecanisme di-ferite de a mânca în funcţie de sta-rea de spirit în care ne aflăm, dacă suntem trişti sau dacă suntem feri-ciţi. “Atunci când ne simţim plictisiţi sau foarte prost din punct de vede-re psihic, mâncăm pentru a aduce o schimbare. Zahărul din alimente poate ridica temporar starea de spi-rit. Când suntem relaxaţi şi fericiţi, nu suntem obsedaţi de calorii, mân-carea devenind o mare sursă de plă-cere”, a spus acesta.

Psihologul Linda Papadopoulos a afirmat: “Gândiţi-vă la orice sărbă-toare, aniversare sau nuntă, care au loc vineri sau sâmbătă seara. Toate aceste evenimente implică mânca-re. Bucurându-te de mâncare fără a calcula caloriile sau fără a te judeca

este o practică sănătoasă prin care te poţi bucura de viaţă”. De asemenea, aceste informaţii vin în completarea cercetărilor care au arătat că femeile se îngraşă după ce se căsătoresc.

Romanialibera.ro

FERICIREA ÎNGRAŞĂ

Experimentul care răstoarnă toate teoriile legate de obiceiurile alimentare

SERVICII POLIGRAFICE1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor;2. Executarea cărţilor de vizită;3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare,

cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certifica-te, plicuri etc.;

4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare;5. Servicii de laminare;6. Imprimare foto de înaltă calitate;7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD.

Executăm rapid şi calitativ!Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 067 440 556e-mail: rodionservice@gmail.com

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF şi JPG)Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 leiLaminare – de la 3 lei/pag.

Cercetătorii au conclu-zionat că niciuna dintre soluţiile găsite până în prezent pentru pierderea în greutate nu este la fel de eficientă şi, în acelaşi timp, ieftină precum con-sumul de apă.

Un studiu recent arată că adulţii care beau două pahare de apă înainte de a mânca pierd cu aproape 2 kilograme mai mult decât cei care nu consumă apă înainte de masă, scrie dailymail.co.uk.

Cercetarea a fost inclusă în-tr-un raport cu 11 studii asupra impactului pe care consumul de apă îl are pentru diete, trei dintre acestea arătând că apa ajută la pierderea în greutate.

Brenda Davy, profesor la Universitatea Virginia Tech din SUA, spune că apa ajută la diminuarea

senzaţiei de foame şi la reduce-rea absorbţiei de calorii.

Această concluzie este susţi-nută de un alt studiu care arată că femeile care consumă mai multă apă în timpul dietei slăbesc mai mult decât cele care beau sub un litru de apă pe zi.

Rebecca Muckelbauer, cerce-tător la Şcoala de Sănătate Publi-că din Berlin, a coordonat noile studii referitoare la consumul de apă şi este de părere că senzaţia de saţietate este motivul pentru pierderea mai mare în greutate.

Institutul de Medicină reco-mandă ca adulţii să consume aproximativ 2,5 litri de lichide în fiecare zi, însă acest total poate

proveni din alimente, apă sau alte băuturi.Deşi studiile arată că apa ajută la pierderea în

greutate, acestea nu demonstrează că oamenii care beau mai multă apă sunt mai slabi.

Cel mai ieftin mod de a slăbi: consumul de apă

Vara suntem mai binedispuşi, mai ener-gici şi mai dornici să derulăm proiecte fe-lurite, indiferent că vorbim de job sau de casă. Tot vara ni se deschide şi apetitul către

culori vii, mai mult decât în orice alt sezon. Posibil ca razele soarelui şi verdeaţa din jur să fie sursa noastră de inspiraţie. Tocmai de aceea, astăzi vă propunem o combinaţie de culori calde pe care să le abordaţi în bucă-tăria voastră: galben şi verde. Avantajul lor este acela că se pretează atât amenajărilor clasice, cât şi celor contemporane, şi asta datorită zecilor de nuanţe în care se pot găsi: verde smaralad, „crud” sau lime, gal-ben pai, „muştar” sau ocru etc.

De asemenea, amândouă merg foarte bine cu alte culori precum roşu, portocaliu sau clasicul maro, care este adesea întâlnit în cadrul pardoselilor sau al mobilierului. Cum utilizăm aceste două nuanţe? În ori-ce proiect de (re)decorare trebuie să ţineţi cont de trei mari categorii care urmează a fi „şlefuite”: mobilierul, finisajele şi accesorii-le. Doar în contextul unor interioare neutre, unde culori precum crem, gri, grej, alături de alb, compun amenajarea, putem să vor-bim de o încăpere uniformă din punct de vedere cromatic. În situaţia unor nuanţe in-tense, atunci lucrurile se schimbă, deoarece ce este prea mult strică.

Cu alte cuvinte, alegeţi cu grijă procentul de galben şi verde pe care doriţi să îl folosiţi, în funcţie de preferinţele faţă de o culoare sau alta. De exemplu, dacă optaţi pentru un mobilier verde (sau o parte a acestuia), pereţii şi accesoriile vor fi predominant gal-bene sau invers.

Casamea.ro

Cromatică de sezon în bucătărie: galben & verde

12 IULIE 201314F L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “Arts 21”. 10.10 “World stories” - lumea în reportaje. 10.40 Reporterul de gardă. 11.10 Moldovenii de pretutindeni. 11.40, 5.10 Cinemateca universală. 12.00 Documentar. “Lumea culorilor”. 13.10, 1.15 Cultura azi. 14.00 Retrospectiva Festivalului “Sax-Story”. 15.00 Avangaraj. 16.00 Fotbal non-stop. 16.35 Magazinele FIFA. 17.45 Sub acelaşi cer. 18.20 Portrete în timp. Steliana Grama. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dor. Nina Ermu-rachi. 22.20 Aniversări. Nicolae Dabija. 23.20, 0.10 “Orchestra”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 1.00 Tezaur. 3.50 Legendele muzicii. 4.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshop-ping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30

Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Serial: Eva Luna (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Te-leshopping 10:15 Serial: Que bonito amor

(r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Povestiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Povestiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Tăntă-lăul şi Gogomanul (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4529 15:00 Film: Hanul roşu 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.4, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshop-ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 Teleshopping 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Ольга Погодина в многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele ştiri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 Фильм “Шанс” 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele ştiri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Te-lejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 2.35 Vara pe

val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 18.00 Distractis show. 4.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EX-PRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:31 LA REINE BICYCLETTE, HISTOIRE DES FRANÇAIS À VÉLO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCU-MENTAIRE / MA TERRE 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES RESCAPÉS 22:44 LES RESCAPÉS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOUR-NAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:02 LE BONHEUR 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LE CRÉPUSCULE DES CIVILISATIONS

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Sub acelaşi cer. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.15

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Magazinele FIFA. 10.05 Documentar. “Arts 21”. 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Aniversări. Nicolae Dabija. 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 “Orchestra”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 15.40 Tezaur. 15.55 Ring Star. 17.45 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Dialog social. 21.45 Medalion muzical. Oleg Antoci, acordeonist. 22.20 Documen-tar. “La drum!”. 22.50, 0.10 Film. “VIAŢA ALTORA” (SUA, 2007). 1.10 Prin ani cu “Dor”. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Legendele muzicii. 4.10 Moldova în direct. 5.10 Profil de savant. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshop-ping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Te pui cu blon-

dele? 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que

bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Povestiri de noapte (r) 02:45 Can-can.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevăra-te (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Povestiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Hanul roşu (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teles-

hopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4530 15:00 Film: Bărbaţii nu povestesc 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu An-gela Gonţa 20:45 Film: Sub teroare 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.5, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:10 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Ольга Погодина в многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele ştiri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “Настоящая речь короля” 01:50 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele ştiri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00 Tele-jurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 11.10, 13.10,

18.00, 2.40 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 6.25 Tele-enciclopedia. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 LES PLUS BELLES

ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 5:45 LES VILLAGES DE FRANCE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 ÉCHO-LOGIS 10:46 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLEC-TION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LES DIAMANTS DU PÔLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 16:39 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LET MY PEOPLE GO ! 21:02 LA TRANCHÉE 21:10 EXPRESSO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA GUERRE DU ROYAL PALACE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:02 LES RESCAPÉS 1:45 LES RESCAPÉS 2:35 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE CRÉPUSCULE DES CIVILISATIONS

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45, 1.05 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Docu-mentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “La drum!”. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baştina. Magazin agricol. 11.30 Evantai folcloric. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.10 Documentar. “Lumea culorilor”. 15.05 Copii “cuminţi” cu vedete părinţi. Spectacol muzical. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.45 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Avangaraj. 23.20, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Prin ani cu “Dor”. 4.10 Dor. Program muzical. 4.40 Portrete în timp. 5.10 Tezaur. 5.25 Ştiinţă şi inovare.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs au-tohton 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30

Divertisment. Burlacul 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bo-

nito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Povestiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Povestiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Bărbaţii nu povestesc (r) 13:00 Ştirile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4531 15:00 Film: Încurcături de familie bună 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Paulie 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.6, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshop-ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:10 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Ольга Погодина в многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele ştiri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 Стивен Сигал в остросюжетном фильме “Помеченный смертью” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:20 “Primele ştiri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 11.10,

13.10, 18.00, 2.40 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 6.25 Teleen-ciclopedia. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN

HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:17 LES VILLAGES DE FRANCE 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:31 UN ÉTÉ À L’ALPAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 CLÉO DE 5 À 7 16:30 FLASH INFO 16:32 APRÈS TOI 16:39 LA MAI-SON 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:02 FICTION 2:34 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 BANANES A REGIME FORCE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Documentar. “Shift – viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.05, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 Film. “MOARA” (“Telefilm-Chişinău”). 10.45 Ştiinţă şi inovare. 11.15 O seară în familie. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 15.45 Pă-rinţi şi copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 “Lumea, ca tine-mi trăiesc viaţa”. Program muzical. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Po-vestea. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Medalion muzical. Stela Botez. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.00 Ştiri pozitive. 1.20 Evantai folcloric. 3.50, 5.25 Prin ani cu “Dor”. 4.10 Avangaraj. 5.10 Chişinăul de ieri şi de azi.

07.00 Divertisment. Burlacul 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 La altitudine 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.20Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică

18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito

amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Doamne de poveste - mini-biografie 13:05 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri ade-vărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Povestiri de noapte (r) 02:45 Can-can.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Povestiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Încurcături de familie bună (r) 13:00 Ştirile Pro

Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4532 15:00 Film: Paulie (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Justiţiarul: Zona de război 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.7, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshop-ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:10 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Ольга Погодина в многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele ştiri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 Марина Неелова в фильме “Слово для защиты” 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele ştiri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.20 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 11.10,

13.10, 18.00, 3.15 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 5.10, 6.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.35, 6.30 Reporter. 16.45, 17.50, 6.25 Teleenci-clopedia. 2.45 Parteneri de week-end. 4.05 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 ALLER SIMPLE

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMA-TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 À TABLE ! 13:29 PÂTISSERIE, LE BEURRE ET L’ARGENT DU BEURRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:47 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:32 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA GUERRE DU ROYAL PALACE 21:16 21E SIÈCLE 21:44 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:14 DE BON MATIN 23:45 MONSIEUR LEROI 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 FUNKY CLAUDE – LE MONTREUSIEN 2:34 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 HIMALAYA, LES VALLÉES OUBLIÉES DU PALDAR

15 IULIE 16 IULIE 17 IULIE 18 IULIE Luni Marţi Miercuri Joi

12 IULIE 2013 15 F L U XPrograme

GRU­PUL­DE­PRESĂ­FLUXRE DAC TOR-ŞEFSergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecGândești pozitiv și vrei să faci lucrurile bine. Ceilalţi au însă alte planuri și va trebui să de-pui eforturi ca să nu ţi se schim-be dispoziţia.

TaurSunt posibile certuri aprinse cu rudele din cauza unor neîn-ţelegeri. Vrei să impui tuturor o anumită conduită, fără să ţii cont de dorinţele și de nevoi-le lor.

GemeniDeplasările pot fi mai com-plicate decât te aștepţi și ar fi bine să te înarmezi cu răbdare în cazul în care pleci undeva în această perioadă. Dacă te gră-bești, pierzi bani sau timp.

RacChestiunile financiare te pre-sează să intervii pe lângă rude, care sunt implicate în adminis-trarea resurselor. Atenţie, un simplu dialog poate deveni conflict.

LeuRelaţiile cu familia se inflamea-ză, dialogurile nu mai sunt po-sibile, iar situaţia se complică. Unul dintre părinţi sau altci-neva, mai în vârstă, îţi face zile grele.

FecioarăAdversarii se regrupează, pre-gătesc strategii de atac pentru a-ţi șubrezi poziţia. În loc să te superi pe oricine îţi iese în cale, ar fi mai bine să cauţi soluţii.

BalanţăUn prieten dovedește că nu e chiar atât de interesat de bi-nele tău. Poate că și tu ai cerut prea mult de la apropiaţi, iar acum e cam târziu să mai re-pari ceva.

ScorpionSunt posibile atacuri din par-tea unor colegi sau a unui șef. Motivul real este puterea pe care o deţii și influenţa pe care o ai asupra celorlalţi.

SăgetătorFaci o adevărată criză de or-goliu din cauza unor apropiaţi care nu respectă limitele bunu-lui-simţ. E o eroare regretabilă să crezi că poţi schimba ceva.

CapricornEste posibilă o pagubă pe care chiar tu o provoci doar ca să nu-i dai dreptate unui apropi-at. Le faci toate mofturile celor dragi chiar dacă bugetul nu îţi permite.

VărsătorEste posibil ca, în urma unui conflict, o colaborare să se în-cheie sau să rupi tu un contract cu un asociat. Motivele sunt multe și vechi, dar acum ies la suprafaţă.

PeştiVolumul de muncă te stresează mai mult decât de obicei, deși știi că vin și beneficii. Poate că și atmosfera e mai tensionată din cauza unor divergenţe.

12-19 iulie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@flux.mdAdre sa in ter net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 “Luceafărul”. Spectacol pentru copii. 10.15 Poftiţi la masă. 10.45 Portrete în timp. Pavel Proca. 11.15 Dor. Program muzi-cal. 11.45 Medalion muzical. 11.55, 4.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.05 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 15.45 Videoteca copiilor. 16.05 Desene animate. “Sandocan”. 17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 ARTelier. Iraida Ciobanu, pictoriţă. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Film. “FRATE ŞI SORĂ” (Italia, 2006). 1.00 Medalion muzical. Stela Botez. 1.30 Vector European. 3.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 4.30 “Orchestra”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mi-reasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Plasa de

stele 20.30 Serial 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măşti 23.00 Film artistic 01.00 Film artistic 03.30 Fără măşti. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r)

11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Enigma vrăjitoarei 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Tânăr şi neliniştit, ep.4533 15:00 Film: Dragoste la pachet 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Stealth - Pericol invizibil 23:00 Film: O frăţie bună de tot 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshop-ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 13:45 “Истина где-то рядом” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Один в один!” На бис! 01:10 “Primele ştiri” (rus) 01:20 “Городские пижоны”. Премьера. Роберт Де Ниро, Квентин Тарантино, Джек Николсон в полнометражном документальном фильме “Мир Кормана” 02:45 Пол Ньюмен в фильме “Король бильярда” 05:20 “Primele ştiri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Te-lejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 13.10, 18.00,

2.40 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.30 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.05, 6.20 Reporter. 11.10 O dată-n viaţă. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:44

EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 SAM SPOILER 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 ALLER SIMPLE 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:32 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA GUERRE DU ROYAL PALACE 16:47 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SECRETS D’HISTOIRE 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:05 UN VIOL 2:37 MA CARAVANE AU QUÉBEC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LES VOIX DE MA SOEUR

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.10 Documentar. “Euromaxx”. 7.05 “A fost odată...” Olga Ciolacu. 7.40 Film. “SAREA MAI SCUMPĂ CA AURUL”

(Cehia). 9.05 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Chişinăul de ieri şi de azi. 12.20, 13.20 Cine vine la noi? Magazin TV. 13.00 Ştiri pozitive. 14.20 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 15.55 Documentar. “Euroboxx”. 16.25 In memoriam. Adrian Păunescu. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Respiro. Program muzical. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Destine de colecţie. V.Ţarigradschi. 22.20, 2.15 55 de ani împreună cu Moldova 1. Concert omagial. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Moldovenii de pretu-tindeni. 1.30 ARTelier. 3.55, 5.50 Prin ani cu “Dor”. 5.10 Anastasia... Despre Anastasia Lazariuc. 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40

Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15

Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Doamne de poveste - minibiografie 13:05 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Dragoste la pachet (r) 11:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Patru prietene

şi o pereche de blugi 16:30 Film: Indiana Jones şi Regatul craniului de cristal 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.1, 2, an 3 22:30 Film: Supravieţuitorul 00:30 Ştirile Pro Tv (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 06:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:30 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Олег Стриженов в фильме “Мексиканец” 07:35 Наталья Гундарева в фильме “Аэлита, не приставай к мужчинам” 09:05 “Играй,

гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teles-hopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Владимир Маяковский. Третий лишний” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Абракадабра” 14:35 Андрей Болтнев, Нина Русланова, Андрей Миронов в фильме Алексея Германа “Мой друг Иван Лапшин” 16:15 Премьера. “Алексей Герман. Трудно быть с Богом” 17:15 Александр Балуев в многосерийном фильме “Наследство” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Наследство”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:25 “Угадай мелодию” 20:00 Премьера. “Свадебный переполох” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “КВН”. Премьер-лига 01:05 Уилл Смит в остросюжетном фильме “Я, робот” 02:50 Триллер “Муха” 04:15 “Primele ştiri” (rom) (R) 04:30 Сериал “Элементарно”

7.00, 14.30, 0.00, 6.15 Diver-tisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV.

9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.25 Telejurnal. 15.10 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 1.10, 6.35 Reporter. 1.30 Tezaur folcloric. 2.10 Exclusiv în România. 2.45 Zestrea românilor. 3.10 Sport. 4.15 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 LE

BEAU VÉLO DE RAVEL 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 WARI 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:38 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOL-LYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 AMÉRIKOLOGIE 12:34 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:04 LA TÉLÉ DE A @ Z 13:34 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 15:59 MA CARAVANE AU QUÉBEC 16:54 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CAR-NETS DU BOURLINGUEUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE VILLAGE PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 TARATATA 2:38 D6BELS ON STAGE 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR

6.00, 21.00, 0.05, 4.05 - ŞTIRI. 6.10 Medalion muzical. 6.20 Documentar. “Oraşele portu-are ale lumii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00

Documentar. “Euromaxx”. 8.30 Prin ani cu “Dor”. 8.35 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. “Descoperă Europa ta. Pâinea de vatră”. 10.00 Ring Star. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Gheorghe Mustea. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 15.05 Film. “SAREA MAI SCUMPĂ CA AURUL” (Cehia). 16.30, 2.15 “World stories” - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Cine vine la noi? Magazin TV. 21.20, 4.15 Medalion muzical. Diana Calancea. 22.20 Film. “VIOLETE PURPURII” (SUA). 0.15 Erudit-cafe. Concurs. 1.00 Avangaraj. 2.45 “A fost odată...” Olga Ciolacu. 3.20 Fii tânăr! 4.45 Aniversări. Nicolae Dabija. 5.45 Legendele muzicii.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Burlacul 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi

18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.20 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Te-leshopping 10:15 Serial: Que bonito amor

(r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Teles-hopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste - minibiografie 13:50 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de povesti celebre (prima ediţie) 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Bingo România 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de povesti celebre (prima editie) (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Bingo România (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reteta de acasa (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Indiana Jones şi Regatul craniului de cristal (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Tango în trei

15:00 Film: Zeus şi Roxanne 17:00 Film: Un prinţ în America 19:00 Stirile ProTv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Tango şi Cash 22:45 Film: Matrix 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Film: Matrix (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Ангелина Вовк. Женщина, которая ведет” 07:00 Евгений Леонов в комедии “За спичками” 08:35 “Служу

Отчизне!” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Ирина Пегова, Дмитрий Орлов в детективе “Закон обратного волшебства” 15:35 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 17:25 “Вышка” 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:00 “Универсальный артист” 23:50 “Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: “Под куполом” 00:40 Закрытый показ. Премьера. Фильм братьев Тавиани “Цезарь должен умереть” 02:55 Дакота Фэннинг, Дженнифер Хадсон в детективе “Тайная жизнь пчел” 04:35 Сериал “Элементарно”

7.00, 19.00, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aştepţi... 8.20 Distractis show. 9.10, 13.45,

14.30 Teleshopping. 9.25, 2.40 Vara pe val. 11.05 Dănutz SRL. 12.45, 16.50, 0.40 România turistică. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.15 Teleenciclopedia. 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00 Pro Vest. 17.10, 21.00 Seriale. 1.50 Filmoteca veselă. 4.25 Sport. 4.40 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 DOCUMENTAIRE

6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 TACTIK 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:30 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SECRETS D’HISTOIRE 16:32 FLASH INFO 16:35 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 NUS & CULOTTÉS 20:37 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 JACQUOT DE NANTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 DE BON MATIN 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES CARNETS DE JULIE

19 IULIE 20 IULIE 21 IULIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografia “PRAG-3”Comanda nr. 1217TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

12 IULIE 201316F L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Mihai, câţi ani ai?- Am 13 ani.

- Povestește-ne, te rog, despre Jocurile Delfice pentru Tineret, care, în acest an, au avut loc la Novosibirsk, unde ai luat medalia de aur.- Am muncit foarte mult pentru

acest concurs şi sunt bucuros că am câştigat, mi-am dorit asta. Este un premiu foarte prestigios pentru mine.

- Ai mai participat la concursuri, ai mai câștigat?- Da, am mai câştigat medalia de

aur la Concursul copiilor talentaţi

„Antonina Lucinschi”. Am participat şi la Festivalul „Emanuel Elenescu” din Piatra Neamţ, România, şi am luat locul I.

- Câţi concurenţi au participat la Jocurile Delfice din acest an?- La toate secţiunile am fost 2500

de participanţi.

- Cu ce melodii te-ai prezentat la concurs?- În prima etapă am cântat „Chants

des oiseaux”. Şi în etapa a doua am interpretat la trei instrumente o su-ită de melodii populare.

- La ce instrumente cânţi?- Fluier, caval, ocarină…

- Cineva din familia ta mai cântă?- Da, mămica mea cântă la trom-

petă.

- Tu nu cânţi la trompetă?- Nu, mie trompeta nu-mi place.

Eu mai cânt la clarinet şi saxofon.

- Ce îţi dorești să devii în viitor?- Vreau să devin om mare. Mi-ar

plăcea să fiu dirijor, de asta îmi do-resc să studiez mai multe instrumen-te muzicale, să ştiu cum sună fiecare, ca atunci când voi fi dirijor nu doar să le aud, ci şi să le simt muzica.

- Este un dirijor pe care îl admiri și îţi este model?

- Da, îmi plac Nicolae Botgros, Petre Neamţu, Gheorghe Mustea. Petre Neamţu mi-a spus că dacă voi fi la fel de responsabil şi străduitor mai departe, o să mă ia în Orchestra „Folclor”.

- Printre tinerii de vârsta ta se bu-cură de mai mult succes muzica pop sau rock. Tu asculţi muzică din asta?- Ascult, dar nu-mi mişcă sufletul.

Eu iubesc muzica populară.

- Ai prieteni de vârsta ta care stu-diază muzica?- Da! Şi vrem pe viitor să facem o

orchestră chiar.

- Reușești să te bucuri de vacanţă,

să acorzi timp jocurilor sau mai mult te axezi pe studiul muzicii?- Încerc să mă bucur de vacanţă,

merg la bunica, am fost la mare, mă joc, dar cel mai mult timp prefer să-l acord muzicii.

- Şi totuși, în afară de muzică ce-ţi mai place?- Îmi place să joc fotbal. Acolo îmi

descarc toată energia acumulată pe parcursul orelor în care studiez o melodie la un instrument popular.

- Îţi doresc mult succes în conti-nuare: în studiul muzicii, dar și la concursuri, concerte.- Mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Mihai VIOARĂ:

“Vreau să devin om mare. Mi-ar plăcea să fiu dirijor”Cea de-a XII-a ediţie a Jocurilor Delfice pentru Tineret s-a desfăşurat anul acesta în Rusia, la Novosibirsk. La toate cele 29 de categorii au participat concurenţi din 21 de ţări, printre care reprezentanţi ai fostelor republici sovietice, dar şi concurenţi din Marea Britanie, Grecia, Italia, SUA, Israel, Germania, Cipru. Republica Moldova a fost reprezentată de şapte concurenţi, care au revenit de la acest concurs al tinerelor talente cu o medalie de aur, patru de argint şi una de bronz. Vi-l prezentăm astăzi pe Mihai Vioară, deţină-torul medaliei de aur la secţiunea „Instrumente populare”. La primul interviu din viaţa sa, Mihăiţă Vioară s-a prezentat ca la examen: îmbrăcat în cămaşă albă apretată, cu pantaloni negri călcaţi la dungă, răspunzând asemenea unui elev care îşi pregă-tise tema. De asemenea, într-o servietă, avea medalia pe care a primit-o la Jocurile Delfice din Novosibirsk, certificatul de însoţire al medaliei şi diploma. Şi pentru că e minor, când am stabilit

telefonic întâlnirea, l-am rugat să vină însoţit de un părinte. A venit cu tatăl său. Tatăl lui Mihai Vioară, Valeriu, este militar pensionat. Ne spune că ideea să-şi dea băiatul la şcoala muzicală, şi anume la Liceul “Ciprian Porumbescu”, i-a venit după ce a fost de câteva ori la acest liceu pentru a duce şi a lua de la şcoa-lă copiii unor prieteni de familie care învăţau acolo. I-a plăcut sălile de studiu, a rămas fost impresionat de atmosfera care domnea acolo şi…: „M-am gândit că ar fi bine ca şi fiul meu să înveţe aici”. „Eu am simţit că băiatul avea ritm şi eram convins că o să facă treabă, de ce să nu facă ceva frumos? În familia noastră se ascultă multă muzică populară, ne place mult. Avem şi o fiică de trei anişori, Doiniţa, pe care vrem s-o dăm să studieze vioara. Mihăiţă va alege mai departe ce vrea să facă în viaţă. Dacă nu va putea fără mu-zică, va rămâne în acest domeniu, dacă nu o să-i mai fie interesant, va alege un alt domeniu de activitate. Este binevenit însă să aibă o instruire artistică”, îmi spune tatăl tânărului premiant.

Petre Neamţu, director artis-tic şi prim-dirijor al Orchestrei de muzică populară „Folclor”: „Pe Mihai Vioară îl urmăresc de câţiva ani. A interpretat o suită de melodii populare într-un con-cert desfăşurat la Filarmonica Naţională. Era un concert cu abo-nament pentru elevi şi studenţi. În cadrul acelui concert el a fost bine primit de public, recitalul lui a fost un succes. M-a impresionat şi i-am spus că o să-l mai invit în concerte, şi când mi s-a sugerat să propun o candida-tură pentru categoria lui de vârstă, ca să participe la Jocurile Delfice Internaţionale, m-am gândit imediat la el. Dar ca să fim mai siguri, l-am invitat şi în cadrul unui concert al Orchestrei „Folclor”, intitulat „Mugurii Teza-urului Naţional”, care a fost transmis şi de televiziunea publică. În cadrul acestui concert, Mihăiţă a avut o

prestaţie bună. Un muzician bun trebuie să fie un bun improviza-tor şi el are capacitatea asta. Este foarte muzical, creativ. În prezent studiază şi clarinetul la Timofte Rusu şi profesorul lui îmi spune că evoluează foarte bine.

La Jocurile Delfice de la Novo-sibirsk eu am fost în juriu din par-tea Republicii Moldova şi vreau să vă spun că în competiţie au participat tineri artişti talentaţi, dar Mihai i-a impresionat pe toţi

deopotrivă şi i-a surclasat pe toţi concurenţii la cate-goria lui de vârstă. El a avut o interpretare calitativă, o abordare profesionistă, o tehnică măiestrită. A cântat la tilincă, fluier, fluier îngemănat şi caval. Acest copil este de o muzicalitate aparte şi cred că are un viitor strălucit. Apreciez că munceşte mult şi merită susţinut în continuare”.

Yakuza, sindicatul crimei organiza-te din Japonia, şi-a lansat propria publicaţie, care include şi o rubrică dedicată poeziei.

Potrivit mai multor ziare japoneze, primul număr al publicaţiei “Yamaguchi-gumi Shinpo” - Gazeta clanului Yamaguchi, unul dintre cele

mai puternice şi importante din Japonia - a fost lansat de curând.

În mod previzibil, publicaţia nu se găseşte la chioşcurile de ziare obişnuite, însă cei circa 28.000 de membri ai clanului au primit acest prim număr, de opt pagini, al cărui editorial este scris de şeful grupării, Kenichi Shinoda, cu sco-pul de a ridica moralul «trupelor» sale.

Potrivit cotidianului „Sankei Shimbun”, care a reuşit să facă rost de publicaţie, Kenichi Shino-da le reaminteşte în editorialul său tinerelor ge-neraţii yakuza valorile şi disciplina care au făcut ca sindicatul crimei organizate din Japonia să crească în importanţă în decursul deceniilor. El

le spune acestora că yakuza trece prin «timpuri grele» şi că nu trebuie să se culce pe lauri dacă vor să-şi dezvolte afacerile şi să obţină venituri.

Publicaţia conţine şi rubrici mai «lejere»: o pagină cu jocuri (Go, Shogi), o cronică literară cu haiku (poeme tradiţionale japoneze) şi o pa-gină de ştiri mondene, unde cititorii pot vedea toate detaliile despre cele mai recente partide de pescuit ale şefilor clanului.

Ca şi mafia italiană şi triadele din China, membrii yakuza au afaceri în diverse domenii, de la jocuri ilegale la trafic de droguri şi pros-tituţie, activităţi bancare şi imobiliare. Organi-zaţiile care fac parte din yakuza nu sunt oficial

ilegale, iar activităţile lor au fost mult timp to-lerate de autorităţi, însă legile antimafia au de-venit din ce în ce mai dure în ultimii ani. Numă-rul membrilor yakuza a scăzut în ultimii ani, cu circa 7.000 anual, însă cifra lor totală ajunge la peste 63.000 în arhipelag, potrivit cifrelor furni-zate de poliţia naţională.

Clanul Yamaguchi a pierdut, de exemplu, 3.300 de membri în 2012, însă reprezintă încă 40% din crima organizată din Japonia, potrivit poliţiei nipone.

Potrivit presei japoneze, al doilea număr al publicaţiei” Yamaguchi-gumi Shinpo” ar trebui să apară în câteva luni.

„Acest copil este de o muzicalitate aparte şi cred că are un viitor strălucit”

LIRISMUL MAFIEIYakuza are propria publicaţie, care include şi o rubrică de poezie