Gasterbaiterul Pasat a rămas fără feţe

bisericeşti pe lista electorală

1 EURO..............................16.65841 Do lar ame ri can ............. 11.70851 Leu românesc ................ 3.87841 Ru blă ru sească ............... 0.3806

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Birocraţia este un mecanism gigantic acţionat de oameni

mărunţi.”

Honore de Balzac

Cursul valutar 5.11.2010

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 5 noiembrie 2010

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

5.11.2010

Soare, 7 20 0C

6.11.2010

Soare, 6 19 0C

Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului; Cuv. Ignatie Patriarhul

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru PascaruIN GI NER COM PU TER:Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

De ce Guvernul Filat nu mai consideră medicamentele un produs social important?

Igor CIURU: Oamenii îşi doresc linişte şi bunăstare, de aceea vor alege PPCD

Controlul preţurilor cu iz electoral?

Un ecou de la Bucureşti la romanul autobiografic „Treptele Infernului. Pustiirea”, semnat de fostul deţinut politic Ion Moraru

66

22

77

88

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SOCIAL

INTERVIU

ECONOMIC

CULTURĂ

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1877TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

continuare în pag. 2continuare în pag. 2

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 40 (772)

EUROPEAN

EDI|IA DE VINERI

Imaginea familiei AIE, afectată de tabagism Imaginea familiei AIE, afectată de tabagism Unde a greşit Ghelici şi ce a ascuns Lupu?Zilele acestea s-au făcut niște con-statări deloc măgulitoare la adresa guvernării din Republica Moldova. În raportul anual prezentat de Trans-parency International se arată că nivelul corupţiei în ţara noastră este mai înalt decât în anul 2008, pe tim-pul guvernării comuniste. Indicele percepţiei corupţiei a coborât cu 16 trepte, faţă de anul 2008, Moldova poziţionându-se pe locul 108 prin-tre cele 178 de ţări incluse în raport. Astfel, în pofi da tuturor declaraţiilor și promisiunilor făcute, AIE a obţinut succese mai puţin decât modeste în ceea ce privește prevenirea și com-baterea corupţiei.

Cine „stinge lumina” la vamă?Serviciul Vamal pare să fi e veriga cea mai şubredă în

acest lanţ al slăbiciunilor. În orice caz, anume această structură a generat cele mai răsunătoare scandaluri sus-pecte de corupţie, care au zguduit betonul şi aşa lipsit de trăinicie al Alianţei, după cum s-a văzut mai târziu. Recent, omul de afaceri şi preşedinte al Asociaţiei „Mol-dova Mea”, Fiodor Ghelici, relata, într-o conferinţă de presă, despre deconectările sistemului centralizat de informare pentru uniformizarea tratamentelor vamale aplicate la schimbul de mărfuri între diverse ţări, „Asy-cuda World”. Potrivit lui Ghelici, dacă anterior aceste deconectări purtau un caracter sporadic, în ultima peri-oadă acestea au devenit tot mai frecvente, timpul deco-nectării variind de la 5-7 minute şi până la 4 ore.

RADU BUŞILĂ:

Republica Republica Moldova trebuie Moldova trebuie să fi e condusă să fi e condusă

de tineri de tineri profesioniştiprofesionişti

Ţigareta „Marengo” – un nou caz scandalos în palmaresul Guvernului Filat

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3) (citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Lupu îl acuză pe Filat că ar fi un premier

incompetent şi populist. Filat răspunde,

susţinând că Lupu a rămas fără electorat

Deşi au dat frigurile, doar 20 de familii de sinistraţi au intrat în

case noi. 686 mai rămân încă pe drumuri

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

5 NOIEMBRIE 20102 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Continuare din pag. 1Potrivit omului de afaceri, atunci

când serverul este deconectat, anu-mite încărcături trec frontiera vamală a Republicii Moldova, fără achitarea plăţilor vamale. Sigur că putem pune la îndoială spusele lui Ghelici, care este cunoscut pentru comportamentul său mai excentric şi declaraţiile belicoase pe care le face de cele mai multe ori. Mai mult, Serviciul Vamal a infi rmat spusele acestuia, precizând într-un comunicat că: „Sistemul informa-ţional „AsycudaWorld” este utili-zat pentru prelucrarea şi controlul vamal automatizat a declaraţiilor vamale depuse de declaranţi. Astfel, utilizarea „AsycudaWorld” pentru comiterea faptelor de contrabandă (adică nedeclararea mărfurilor) nu este relevantă, cel puţin, este lipsită de logică şi raţionament. La sistemul „AsycudaWorld” sunt conectaţi în baza autorizaţiei Serviciului Vamal toţi colaboratorii vamali din birourile vamale, precum şi brokerii vamali. Ţinem să specifi căm că caracteris-ticile tehnice ale Sistemului permit vizualizarea şi monitorizarea tuturor acţiunilor întreprinse de colaborato-rii vamali în procesul de control al declaraţiilor vamale stocate pe serve-rul Sistemului, precum şi arhivarea şi securizarea acestora”.

Vameşii găsesc ţigările bine ascunse, dar nu le observă pe cele la vedereRepet, veridicitatea declaraţiilor

omului de afaceri pot fi puse la îndoială în totalitate, dacă, pe de altă parte, nu ar fi existat acele impresionante capturi de ţigări reţinute de vameşii români, dar neobservate de colaboratorii Ser-viciului nostru vamal. Ceea ce dă de bănuit este că în presă apar cu regu-laritate informaţii, dar, mai ales, după cazurile răsunătoare de contrabandă ratate de serviciile abilitate de la noi, despre tentativele de contrabandă con-tracarate şi capturile record de ţigări pe care vameşii moldoveni le găsesc prin cauciucurile maşinilor, prin rezer-voare cu pereţi dubli şi prin alte locuri special amenajate şi bine camufl ate. Cu atât mai inexplicabil este faptul că trec neobservate camioanele încărcate cu sute de mii de pachete de ţigări, aproape la vedere, sau maşini ale cola-

boratorilor Ministerului de Externe, de asemenea, burduşite cu ţigări de con-trabandă.

Amintim doar câteva dintre aceste cazuri. Astfel, la începutul lunii mar-tie, poliţiştii de frontieră români au descoperit, într-un camion ce venea din ţara noastră, aproximativ 700 de mii de pachete de ţigări, în valoare de peste 2,2 milioane de lei. În luna iunie, vama bulgară de la Varna anunţa reţi-nerea unui lot de ţigări de contrabandă de 35 de milioane de bucăţi, în valoare de circa 7 milioane de euro, pe o navă care circula pe cursa Moldova - Egipt, aceasta fi ind cea mai mare captură de ţigări de contrabandă din întreaga sa activitate. Un alt caz de rezonanţă este al celor doi angajaţi ai Ministeru-lui de Externe şi Integrare Europeană, care au fost reţinuţi în luna august la vama Albiţa din România. Iurie Cer-bari, consilier pe probleme speciale al ministerului, şi Aurel Guilă, şoferul ambasadorului Republicii Moldova la Bucureşti, despre care s-a spus atunci că ar fi membri PLDM, au încercat să transporte ilegal în România 7500 de pachete de ţigări, în automobile cu numere de Corp Diplomatic. Ulterior, ministrul de Externe, Iurie Leancă, a dat asigurări că cei doi nu sunt mem-bri PLDM, aceştia fi ind şi eliberaţi din funcţii.

Republica Moldova – sursă inepuizabilă de ţigări de contrabandăÎn luna august 2010, ziarul româ-

nesc „Financiarul” scria că la vama românească au fost confi scate, numai în perioada aprilie-iulie 2010, aproxi-mativ 500 de mii de pachete de ţigări provenite din Republica Moldova şi Ucraina, introduse fraudulos în ţară. Potrivit publicaţiei, prejudiciul inter-mediar stabilit era de 20 de milioane sau de peste 1,2 milioane de euro.

În aceeaşi lună şi Deutsche Welle relata, într-un material intitulat „Ţigă-rile moldoveneşti de contrabandă merg, plutesc şi zboară în ţările Uniunii Europene”, despre înteţirea cazurilor de contrabandă cu ţigări care, de foarte multe ori, nu sunt reţinute la vama Republicii Moldova, această misiune revenindu-le vameşilor şi ofi ţerilor vamali români. Publicaţia îşi exprima nedumerirea în legătură cu faptul că un camion care transporta un lot impună-tor de ţigări de contrabandă, în valoare

de 1 milion de dolari, depistat de ofi -ţerii vamali români, nu a fost oprit la frontiera noastră, deşi, de la începutul anului în curs, toate vehiculele sunt verifi cate cu scanere mobile. Potrivit Deutsche Welle, experţii moldoveni consideră că se reuşeşte reţinerea a numai 10 la sută din întreaga cantitate de ţigări scoase fraudulos din ţară, iar persoanele care se ocupă cu astfel de afaceri ilegale au un profi t anual de 2 miliarde de lei. Potrivit experţilor, banii obţinuţi din vânzarea unui TIR de ţigări de contrabandă pot fi sufi cienţi pentru construcţia unei vile.

Vameşii moldoveni sunt totuşi optimişti Recent, portalul de ştiri UNIME-

DIA relata, cu referire la serviciul de presă al Serviciului Vamal, că numărul ţigărilor reţinute de vameşii moldoveni la posturile de trecere ale frontierei moldo-române, în primele luni ale anu-lui 2010, este cu 470% mai mare decât cel din 2008, respectiv, cantitatea de ţigări reţinute de către vameşii români s-a micşorat de două ori, astfel că ţara noastră nu ar mai fi sursa Nr.1 de con-trabandă cu ţigări în România. Dincolo de eroarea de ordin matematic, pentru că este corect să operăm doar cu noţi-unea de 100%, care constituie întregul, astfel că nu putem vorbi nici măcar de 101%, cu atât mai mult de 470%, rămâne doar să presupunem care este numărul ţigărilor care nu au reuşit să treacă totuşi de vamă. Zicem asta pen-tru că, potrivit aceleiaşi surse, numărul total al ţigărilor reţinute de către vame-şii moldoveni şi cei români este unul constant pe parcursul ultimilor 3 ani, de circa 2 milioane de pachete, or, dacă experţii constată, în ultima perioadă, o intensifi care a contrabandei cu ţigări la frontiera moldo-română, am putea pre-supune că au sporit serios şi cantităţile de ţigări care au reuşit să scape de vigi-lenţa vameşilor.

Când şi unde se defectează scanerele?Apropo de scanerele pomenite în

relatarea din Deutsche Welle. Zilele acestea, un colaborator din cadrul Serviciului Vamal, ne-a relatat despre aceeaşi problemă, afi rmând că trece-rea ilegală a loturilor cu ţigări, precum şi vămuirea unor mărfurilor, se face în anumite locuri şi de către anumite persoane. Potrivit acestuia, anumite

mărfuri trec controlul vamal doar la unele şi aceleaşi per-soane de încredere, la posturi vamale unde au fost instalaţi în funcţii „oameni de-ai noştri”. Astfel, în anumite cazuri, ţigările sunt lăsate să treacă doar atunci când „se defectează” scanerele. Potrivit regulamentului, în cazurile când sca-nerele nu funcţionează, transporturile urmează să fi e reţinute până la înlătura-rea defecţiunilor. În realitate, lucrurile nu se întâmplă chiar aşa, iar unii şefi ai posturilor vamale permit trecerea încărcăturii cu scanerele deconectate. Şi atunci, poate acesta ar fi răspunsul la nedumerirea exprimată de Deutsche Welle, iar Ghelici o fi confundat scane-rele cu sistemul de informare?

Oamenii potriviţi la locul potrivitInterlocutorul nostru ne-a mai vor-

bit şi despre numeroasele demiteri care au avut loc în cadrul structurii, odată cu instalarea noii guvernări, care, în opinia lui, s-au făcut pe criterii de obe-dienţă politică şi apartenenţă de partid. În urma unei aşa-zise atestări, au fost eliberate din funcţie zeci de persoane, cu o vechime de 10-15 ani de muncă în domeniu. În locul lor, au fost numiţi oamenii de încredere ai actualei guver-nări, unii suspectaţi anterior de fapte incompatibile cu activitatea în struc-turile respective. Şi, iarăşi, am putea să nu-i dăm crezare omului care ne-a vorbit despre aceste lucruri, dar să ne amintim că în funcţia de director gene-ral al Serviciului Vamal a fost numit Tudor Baliţchi, nimeni altul decât fos-tul administrator al proprietăţilor pre-mierului Vladimir Filat. Presa relata ceva mai demult despre cazul a 20 de colaboratori ai Serviciului Vamal din Cahul, disponibilizaţi, în opinia lor, pentru că “au fost suspectaţi de coo-perare cu comuniştii“. Ei au afi rmat că această explicaţie le-a dat-o deputatul PLDM, Ion Butmalai. Serviciul Vamal a replicat atunci că aceştia au fost con-cediaţi sau retrogradaţi pentru că nu posedă calităţile necesare pentru func-ţiile deţinute. Potrivit sursei noastre, actualmente în instanţele judecătoreşti se afl ă în jur de 100 de dosare privind concedierile sau retrogradările ilegale ale lucrătorilor vamali. Dar despre con-cedierile şi numirile operate în cadrul Serviciului Vamal vom relata mai deta-liat în ediţia următoare a publicaţiei noastre.

Marian Lupu: „Se întâmplă lucruri mai proaste şi mai urâte decât erau pe timpul PCRM-ului”Şi ca să nu fi m învinuiţi de tenden-

ţiozitate, vom apela şi la afi rmaţiile liderului unui partid care face parte din arcul guvernamental, devenit acum, în campanie electorală, iubitor de adevăr şi luptător cu corupţia. Într-un interviu publicat pe blogul său de ziaristul Ghe-nadie Nicu, şeful PD, Marian Lupu, afi rma, între altele, următoarele: „Sunt foarte mulţi oameni de afaceri, repre-zentanţi ai businessului mic, mediu, mare, care, venind aici, la sediul par-tidului, discutând diferite subiecte care vizează dezvoltarea economică, mediul antreprenorial, ne spun că în cadrul Fiscului, al Serviciului Vamal, se întâmplă lucruri mai proaste şi mai urâte decât erau pe timpul PCRM-ului. Lumea se confruntă în continuare cu puternicul fenomen al corupţiei, pe o scară similară, iar pe alocuri pe o scară chiar mai mare în comparaţie cu ceea ce a fost în tre-cut. Foarte mulţi profesionişti arun-caţi din serviciu, pe diferite motive. Probabil că se ajunge la schimbări de găşti sau… cum să le numesc eu? – se încearcă să fi e implantate tot felul de persoane de încredere. Tot ce avem noi, mai cu seamă în ulti-mele luni (în special, contrabandă cu ţigări), ne face să întrebăm: da’ de ce oare toate aceste operaţiuni de con-trabandă nu sunt depistate la noi în vamă? Ele sunt, toate, oprite la vama românească! Bună întrebare! Este un semnal foarte şi foarte îngrijoră-tor, probabil că şi aici se urmăresc

nu interesele statului, nu interese de a aduce venituri supli-mentare la buget. Se pune un accent nu atât pe profesionalism şi impar-ţialitate, cât se urmăresc nişte inte-rese de grup, interese individuale, de ordin economic, de ordin fi nanciar. Nu pot exclude şi interesul de acu-mulare de resurse fi nanciare şi pe această cale în vederea unei campa-nii electorale…”

Imaginea „familiei”, mai importantă decât interesele statuluiTare spus, numai că, de ce atât de tardive sunt aceste deconspirări, domnule Lupu? De ce doar acum încep să curgă dezvăluirile despre afacerile necurate din sânul „fami-

liei”, din partea unor partide care până mai adineauri ziceau că ne

guvernează cu mult sârg şi în strânsă colaborare, iar acum spun că, de fapt,

doar unii au guvernat, iar alţii s-au uitat de pe margine? Ar trebui să înţelegem că, dacă nu s-ar fi întâmplat aceste alegeri antici-pate, partenerii din coa-

liţia de guvernământ ar

fi tolerat în continuare acţiunile îndrep-tate împotriva intereselor statului, după cum afi rmă actualul democrat Marian Lupu. Aceste mărturisiri pot fi tratate în două moduri: ori cei din Alianţă au ştiut despre neregulile care se comit, dar au preferat până acum să le treacă sub tăcere, pentru că le-a convenit, şi atunci ei pot fi califi caţi drept complici la afaceri murdare, ori aceste dezvălu-iri nu sunt adevărate.

Dacă liderul democrat avea ştiinţă despre ilegalităţile care se comit la Ser-viciul Vamal, de exemplu, mai grave, în opinia lui, decât pe vremea guvernă-rii comuniste, ar trebui să ne gândim la credibilitatea pe care o pot avea astfel de politicieni. Or, venind la guvernare într-o nouă coaliţie, cei care astăzi se erijează în mari luptători cu corupţia, ar putea ascunde în continuare fără-delegile comise, în numele păstrării coeziunii de nezdruncinat a coaliţiei. Întrebarea e la ce ar trebui să existe o asemenea coaliţie. „A quoi bon?” cum zic polonezii şi Mihai Ghimpu.

Ioana FLOREA, FLUX

Imaginea familiei AIE, afectată de tabagism Imaginea familiei AIE, afectată de tabagism

Stimaţi prieteni, Stimaţi prieteni,

Împreună cu alţi tineri creștin-democraţi, de diferite speciali-tăţi, am decis să ne implicăm în această luptă destul de grea și anevoioasă. Suntem nevoiţi să ne confruntăm cu unii pentru care banii și interesele personale sunt prioritare. Cunoașteţi foarte bine că, în ultimul timp, în politică au decis să se implice și așa-zișii oligarhi, miliardari și milionari, care au bani să investească în instituţii media, în billboard-uri instalate în toate satele și ora-șele, în clipuri electorale foarte scumpe. În acest fel, ei încearcă să-și lustruiască imaginea, pen-tru a-și asigura voturi din partea electoratului și, respectiv, să-și asigure prezenţa în instituţiile statului, pentru a-și putea dez-volta afacerile în continuare.

Noi ne opunem acestei si-tuaţii, pentru că dorim ca în instituţiile statului să activeze

tineri energici, competenţi și profesioniști. Dorim ca tinerii noștri să nu mai plece peste hotare, ci să revină acasă, pentru că ţara are nevoie de ei. Tinerii noștri trebuie să-și construiască viitorul în ţară. Există o axiomă simptomatică, un citat care a devenit celebru, valabil și pentru ţărișoara noastră, care aparţine fostului președinte al SUA, John Kennedy: „Întrebaţi-vă ce aţi făcut voi pentru ţară și nu ce a făcut ţara pentru voi”. Acest lucru este perfect valabil și pentru situaţia noastră de acum. Toţi trebuie să ne gândim, în primul rând, ce putem face pentru acest stat. Nu pentru alte state străine sau împotriva altor state. Nu cu România împotriva Rusiei sau cu Rusia împotriva României, ci pentru Republica Moldova.

Acest stat trebuie să fi e guver-nat de o nouă elită de politicieni. Nu de politicieni compromiși,

care sunt concomitent miliardari sau milionari și care nu înţeleg problemele locale și sociale ale omului simplu. Aceștia nu sunt de factura noastră. Ei nu ne pot înţelege pentru că în venele lor curge altfel de sânge. Interesul lor este de grup și se rezumă doar la bani și putere.

De aceea, vă îndemn pe toţi să fi ţi mult mai conștienţi și să ascultaţi toate argumentele concurenţilor electorali, pentru a face cea mai corectă și indepen-dentă alegere. Dumneavoastră, tinerii, sunteţi cei care vă de-cideţi viitorul. Esenţa politicii este de a găsi compromisuri în interesul comun, nu în interesul de a ocupa funcţii în stat. Iar in-teresul comun trebuie să domine în orice situaţie.

Iar îndemnul nostru pentru dumneavoastră este de a face o alegere corectă, chibzuită și înţeleaptă.

Potrivit datelor pre-zentate de CEC, PLDM a cheltuit cei mai mulţi bani în primele săp-tămâni de campanie e l e c to ra l ă . Pr i n t re principalii finanţatori ai formaţiunii se nu-mără Iulian Fruntașu – cu 200 de mii de lei, Valeriu Streleţ – cu 300 de mii de lei și Ion Ionaș – cu 650 de mii de lei. Premierul Filat a donat formaţiunii pe care o conduce peste 95 de mii de lei.

PCRM, al doilea în top, a raportat la CEC că principalul donator al formaţiunii este de-putatul Igor Dodon, care a sponsorizat par-tidul cu 150 de mii de

lei. Restul persoanelor, șase la număr, sunt din diferite localităţi. Aces-tea au contribuit cu câte 250 de mii de lei. Menţionăm că, în cazul PCRM, au apărut mai multe dubii în privinţa autenticităţii celor de-clarate la CEC, după ce unul dintre donatorii care figura în listă a dezminţit că a făcut o asemenea donaţie și că a afl at din presă despre acest lucru.

PDM, condus de Ma-rian Lupu, a declarat în raportul său că formaţi-unea este sponsorizată de diferiţi funcţionari și oameni de afaceri. În plus, PDM a spus că a primit bani pentru

campanie și din partea unor pensionari.

Topul clasamentului este urmat de Alianţa Moldova Noastră, care a indicat în raport cheltu-ieli în valoare de aproa-pe jumătate de milion de lei. Liderul partidu-lui, Serafi m Urechean, a donat formaţiunii peste 200 de mii de lei.

Partidul Liberal, con-dus de Mihai Ghimpu, a cheltuit peste 300 de mii de lei.

Circa 100 mii de lei a cheltuit Partidul pentru Neam și Ţară, și de două ori mai puţin Partidul „Moldova Unită”. Parti-dul Umanist, condus de Valeriu Pasat, a declarat cheltuieli de 20 de mii

de lei, iar Partidul Po-pular Creștin Democrat – 12 mii de lei. Cele mai mici cheltuieli de până acum a înregistrat Par-tidul Naţional Liberal, care s-a situat în top doar cu 200 de lei.

Mișcarea Acţiunea Europeană și Parti-dul Republican nu au cheltuit nici un leu în campania electorală de până acum.

Amintim că o dată la două săptămâni, concurenţii electorali sunt obligaţi să prezin-te CEC-ului rapoartele financiare privind ve-niturile și cheltuielile formaţiunii.

Tatiana MANEA, FLUX

- Suntem în plină campanie elec-torală. Care este predispoziţia electoratului din nordul Republicii Moldova?

- În calitatea mea de candidat pen-tru funcţia de deputat, am vizitat mai multe localităţi din nordul ţării unde am avut întâlniri cu alegătorii. Atitudi-nea electoratului este diferită. O parte dintre oameni se declară susţinători fervenţi ai unor partide, atât afl ate la putere, cât și din opoziţie, alţii se arată profund dezamăgiţi de cei care guver-nează astăzi ţara și declară că nu vor merge la alegeri. A treia categorie este reprezentată de indeciși, care nu pot exprima o opţiune. Ultimele două ta-bere sunt cele mai numeroase. Oamenii au obosit de alegeri, pentru unii acest cuvânt provoacă chiar repulsie. Acest lucru se datorează numărului mare de scrutine din ultima perioadă, dar și din cauza modului în care a fost guvernată ţara până acum. La 29 iulie 2009, cetăţenii au optat pentru schimbare și au sperat sincer că lucrurile se vor schimba spre bine. Însă prestaţia celor care și-au asumat această schimbare i-a dezamăgit profund. Iată de ce cred că participa-rea la anticipatele din 28 noiembrie va fi mult mai mică decât la scrutinele anterioare.

- Unii observatori politici constată că electora-tul continuă să fi e divizat în două tabere anta-goniste și ireconciliabile, una optând pentru menţinerea actualei guvernări, iar cealaltă – pentru revenirea fostei guvernări comuniste. În aceste condiţii, ne putem aștepta ca alegerile din 28 noiembrie să repete rezultatele celor din 29 iulie 2009, astfel Parlamentul să se afl e din nou în imposibilitatea de a alege șeful statului, ceea ce ar impune noi alegeri parlamentare an-ticipate?

- Eu sper sincer că rezultatele alegerilor vor fi diferite de cele din 29 iulie 2009. Am încredere în faptul că electoratul va opta, de data aceasta, pentru forţa politică care are capacitatea să con-cilieze taberele afl ate în război politic și să canali-zeze efortul tuturor partidelor care vor accede în Parlament spre soluţionarea proiectelor sociale și economice care constituie adevăratele priorităţi ale ţării. Mai ales că, după cum bine vedem, nici unul dintre partidele din actualul Parlament nu a venit cu soluţii concrete de depășire a crizei politice care se aprofundează pe zi ce trece. Toţi se declară siguri de victorie, însă nu se ia în calcul o variantă de rezervă, în cazul în care rezultatele vor fi altele decât cele așteptate. Cei care astăzi se declară principalii candidaţi la aceste alegeri au ales calea distrugerii totale a oponentului politic. Asta înseamnă că situaţia de criză politică va continua și după 28 noiembrie și, mai mult decât atât, riscă să se aprofundeze în continuare. În această situaţie, devin inevitabile alte noi alegeri anticipate și după 28 noiembrie 2010. Or, o astfel de perspectivă ar reprezenta un dezastru pentru situaţia politică și economică din ţara noastră. Iată de ce este nevoie de PPCD în viitorul Parlament. Tocmai pentru a curma acest război politic inutil și contraproductiv, și pentru a ajuta Republica Moldova să reintre într-o albie fi rească de dezvoltare.

- Dumneavoastră sunteţi plasat pe locul 4 în lista electorală a PPCD. Cum apreciaţi șansele electorale ale formaţiunii din care faceţi parte?

- Cred că șansele ca PPCD să acumuleze un scor confortabil sunt sufi cient de mari.

Oamenii au obosit de certurile interminabile din-tre actualele partide parlamentare, dar și de starea jalnică social-economică cu care se confruntă majo-ritatea cetăţenilor din Republica Moldova. Oamenii își doresc liniște și bunăstare, de aceea vor alege o a treia cale, cea pe care le-o propune PPCD.

- Care sunt acţiunile pe care doriţi să le între-prindeţi în viitorul Parlament?

- În primul rând, scopul nostru e să contribuim la depășirea situaţiei de confl ict care domină astăzi în întreaga ţară. Faptul că oamenii au opţiuni politice diferite nu înseamnă că trebuie să se războiască între ei. Cu toţii suntem cetăţeni ai Republicii Moldova și, mai mult decât atât, cu toţii ne dorim să avem un trai decent la noi acasă. Diferenţele de idei sunt necesare și benefi ce într-o democraţie pentru că sunt complementare. Iar cei care conduc ţara trebuie să aibă înţelepciunea să răspundă ne-voilor întregii societăţi. Omenii de stat trebuie să se concentreze nu asupra lucrurilor care divizează societatea, ci, dimpotrivă, asupra a ceea ce îi unește pe toţi. De aceea, ne propunem, în primul rând, să determinăm toate forţele politice care vor constitui viitorul Parlament să dialogheze și să ajungă la un larg consens, astfel încât să poată fi ales șeful statului și să nu admitem noi alegeri în perioada imediat următoare.

În cel de-al doilea rând, vom depune eforturi să implementăm reformele necesare pentru dez-voltarea economică a ţării. Or, în acest sens, se impune, întâi de toate, reformarea Procuraturii și a Ministerului de Interne, lichidarea judecătoriilor economice, reforma sistemului vamal și elaborarea unor noi politici privind dezvoltarea businessului mic și mijlociu.

În cel de-al treilea rând, ne vom concentra asupra problemelor sociale ale cetăţenilor. Crea-rea de noi locuri de muncă, revitalizarea satelor moldovenești, fortifi carea instituţiei familiei sunt principalele noastre priorităţi.

- Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Nicolae FEDERIUC, FLUX

Igor CIURU:

Oamenii îşi doresc linişte şi bunăstare, de aceea vor alege PPCDInterviu cu Igor Ciuru, consilier municipal Bălţi,

candidat PPCD la alegerile din 28 noiembrie

RADU BUŞILĂ:

Republica Moldova trebuie să fi e Republica Moldova trebuie să fi e condusă de tineri profesionişticondusă de tineri profesionişti

Discursul preşedintelui AJCD, Radu Buşilă, la Liceul profesional numărul 1 din Chişinău

Milioane contra voturiPartidul lui Filat are cele mai mari cheltuieli în campania pentru alegerile din 28 noiembrie

În primele două săptămâni de campanie electorală, par-tidele politice înscrise la CEC au cheltuit peste 7 milioane de lei. În fruntea clasamentului se afl ă Partidul Liberal Democrat (PLDM) cu 2,8 milioane de lei, al doilea la nu-măr este Partidul Comuniștilor (PCRM), care a cheltuit 2 milioane de lei, iar pe locul trei s-a situat Partidul Demo-crat (PDM), cu 1,7 milioane de lei.

5 NOIEMBRIE 2010 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Scandal

În mod fi resc m-am între-bat: de ce Ministerul Sănătăţii a îngrădit accesul reprezentanţilor CNP la Misiunea Secretariatului Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pri-vind Controlul Tutunului, dacă însuși Guvernul Filat a constituit acest centru și care activează sub auspiciile Executivului? Cu atât mai mult cu cât Cabinetul Filat, prin programul său „Inte-grarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, „și-a asumat angajamentul de a edi-fi ca și consolida un dialog viabil cu societatea civilă în procesul de elaborare, implementare, monitorizare și evaluare a poli-ticilor publice”, iar CNP urma să garanteze realizarea obiective-lor privind asigurarea transpa-renţei activităţii Guvernului și implicarea societăţii civile și a mediului de afaceri în procesul de planifi care strategică, moni-torizare și evaluare a implemen-tării documentelor de politici naţionale.

Secretele de la Ministerul Sănătăţii Evident, ceva nu e curat la mij-

loc. Ministerul Sănătăţii, Guver-nul Filat, în general, au avut motive serioase de a zădărnici comunicarea dintre CNP la Misi-unea Secretariatului Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind Con-trolul Tutunului. Fără îndoială, există chestiuni care autorităţile centrale nu ar dori să ajungă la urechile celor de la respectiva organizaţie mondială. Că lucru-rile stau anume așa reiese și din scrisoarea pe care CNP i-a expe-diat-o premierului Filat, dar și ministrului de Stat, Victor Bodiu, și ministrului Sănătăţii, Vladimir Hotineanu. CNP scrie negru pe alb că Ministerul Sănătăţii a ţinut în secret vizita delegaţiei de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii: „Menţionăm că în toată această perioadă (de la venirea Misiu-nii Secretariatului Convenţiei OMS în ţara noastră și până în momentul de faţă (1 noiembrie 2010 – n.n.)) pe pagina web a Ministerului Sănătăţii nu a fost plasată nici o informaţie cu referire la această vizită inter-naţională”.

Și toate cele relatate mai sus nu ar avea nici o logică, iar între-bările pe care le-a formulat – nici un răspuns plauzibil, dacă în perioada premergătoare vizitei la Chișinău a delegaţiei Organi-zaţiei Mondiale a Sănătăţii, dar și pe parcursul acesteia, cei de

la Centrul Naţional pentru Parti-cipare nu ar fi descoperit și sesi-zat autorităţile asupra unui caz de încălcare gravă în Republica Moldova a normelor Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutu-nului, ratifi cată de ţara noastră la 18 decembrie 2008.

Fumul dulceag al ţigărilor „Marengo”Chiar pe 22 octombrie 2010,

adică în ultima zi a vizitei delega-ţiei de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, directorul organizaţiei neguvernamentale Centrul de Resurse „Tineri și Liberi”, Anto-niţa Fonari, care face parte din Consiliul Naţional pentru Partici-pare, a publicat chiar pe blogul ei un material rezultat în urma unei investigaţii a voluntarilor de la ong-ul pe care îl conduce. Acesta poartă titlul „Bucuria, Tutun-CTC și Legea nr. 278 din 2007”, iar faptele constatate aici sunt de-a dreptul uluitoare. Pen-tru că prevederile Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutu-nului, devenite parte a legislaţiei naţionale, limitează posibilităţile producătorilor și distribuitorilor produselor de tutun, inclusiv a celui mai important producător autohton din domeniu – „Tutun-CTC”, de a face publicitate la ţigări, administraţia fabricii de bomboane „Bucuria” a scos pe piaţă un produs nou – ciocolata „Marengo”, a cărei ambalaj căreia imită aproape în totalitate pache-tele de ţigări „Marengo”, produse de Tutun-CTC. Iată ce scrie Anto-niţa Fonari, directorul Centrul de Resurse „Tineri și Liberi” pe blogul ei: „Voluntarii Centrului de Resurse “Tineri și Liberi” au cumpărat de la “Bucuria” un produs fabricat conform unei „vechi reţete elveţiene”. Nu știm cât de veche și cât de elveţiană este reţeta, dar băgăm mâna în foc că “MARENGO Forte”, ciocolată produsă la comanda “Tutun-CTC”, care imită în tota-litate pachetele de ţigări cu aceeași denumire și care este vândută în reţeaua de maga-zine “Bucuria”, încalcă grav Legea cu privire la tutun și la articolele din tutun”.

„Marengo” – ciocolate sau ţigarete? Antoniţa Fonari face trimitere

la legea respectivă, citând artico-lul 13, cu referinţă la Publicitatea articolelor din tutun, care a fost

încălcat în mod premeditat de cei de la „Bucuria” SA:

“(1) Se interzice publicitatea directă sau indirectă a artico-lelor din tutun la televiziune, la radio, în presa scrisă și cea elec-tronică (prin intermediul inter-netului), în sălile de cinema, prin utilizarea denumirii mărcilor acestora în vederea promovă-rii altor produse sau servicii, precum și publicitatea exterioară a articolelor din tutun, cu excep-ţia celei prevăzute la alin (2).

(2) Publicitatea se permite numai sub formă de imagine a mărcii comerciale și a logotipu-lui, plasată în următoarele locuri: a) în interiorul sediului principal al agentului economic care pro-duce, importă sau comerciali-zează angro articole din tutun; b) în interiorul locurilor specializate de comercializare cu amănuntul a articolelor din tutun consuma-torilor fi nali; c) pe accesoriile de fumat (brichete, chibrituri, scru-miere).

(3) Publicitatea specifi cată la alin.(2) trebuie să conţină unul din avertismentele generale pri-vind dauna fumatului indicate la art. 11, alin. (3) lit.a). Avertismen-tul trebuie să ocupe o suprafaţă egală cu cea a publicităţii și va fi scris cu caractere aldine negre pe fond alb.

(4) Se interzice stimularea vânzărilor, promovarea pro-

duselor din tutun prin spon-sorizare, orice activitate care induce în eroare sau creează o închipuire eronată despre caracteristicile produsului și despre impactul acestuia asu-pra sănătăţii.”

Dar tocmai acest lucru l-au făcut cei de la fabrica Bucuria și, mai ales, într-un mod pervers, fără precedent în Republica Moldova: au pus în vânzare un produs de cofetărie prin care promovează un produs de tut-ungerie.

Ministrul Sănătăţii Hotineanu evită societatea civilă Este evident că ministrul

Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, a îngrădit accesul reprezentanţilor Centrului Naţional pentru Parte-neriat către Misiunea Organiza-ţiei Mondiale a Sănătăţii pentru ca aceștia să nu le poată comu-nica despre acest caz grav de încălcare atât a Legii cu privire la tutun și la articolele din tutun, cât și a Convenţiei Cadru a Orga-nizaţiei Mondiale a Sănătăţii pri-vind Controlul Tutunului.

Mafi a ţigărilor trăieşte. Şi trăieşte bineÎn comunicatul de presă prin

care Consiliul Naţional pentru Parteneriat a făcut publică scri-soarea adresată primului minis-

trul Vladimir Filat, șeful Cabine-tului de Miniștri este chemat „să ia atitudine faţă de refuzul Ministerului Sănătăţii și de a promova în continuare ampli-fi carea parteneriatului Guver-nului cu societatea civilă la toate etapele de identifi care și realizare a priorităţilor strate-gice de dezvoltare a Republicii Moldova”. Pot să vă asigur că premierul nu va lua nici o ati-tudine, pentru că în acest caz grav de promovare ascunsă a produselor de tutungerie ale Combinatului de tutun din Chi-șinău „Tutun-CTC” s-ar putea să fi e implicaţi partenerii săi de guvernământ și este foarte pro-babil ca însuși premierul să nu fi e străin de această manipulare scandaloasă. Și asta nu este o presupunere suptă din deget. Ar fi sufi cient să parcurgi lista electorală a Partidului Democrat al lui Marian Lupu, cu care Filat este partener de guvernare, și să-l găsești plasat pe locul 4 din listă pe Pavel Filip, care domi-ciliază în municipiul Chișinău, este născut în anul 1966, este membru al PDM, este inginer-mecanic de profesie și, atenţie! deţine funcţia de director gene-ral al SA “Tutun-CTC”. Și dacă mai deschizi și declaraţia de venit a lui Pavel Filip de pe site-ul Comi-siei Electorale Centrale, constaţi că acest personaj, în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2009, a înregistrat un venit de la locul de muncă în sumă totală de 1 022 348 de lei, adică peste

un milion de lei, și, iarăși atenţie! deţine 724 din acţiunile de la SA Bucuria. Deci, acest Pavel Filip este director general la „Tutun-CTC” și, totodată, acţionar la SA „Bucuria”. Asta explică foarte clar faptul că SA „Bucuria” a scos pe piaţă o ciocolată prin care face publicitate ţigărilor „Marengo” produse de „Tutun-CTC”.

Pavel Filip, un candidat mucalitVom mai nota aici că Pavel

Filip, candidatul cu numărul 4 din lista electorală a PD, este un personaj care a intrat în vizorul opiniei publice datorită ostenelii lui Sergiu Mocanu, care a decla-rat că directorul „Tutun-CTC” este apropiat și chiar prieten cu omul de afaceri Vladimir Plahot-niuc. Solicitat de Unimedia să confi rme sau să infi rme această declaraţie, Pevel Filip a recunos-cut că „este în legătură cu omul de afaceri Vladimir Plahotniuc”. „Voi cu întrebările despre cume-tri și fi ni o să puneţi capăt cumă-triilor și nunţilor în Republica

Moldova”, le-a declarat Pavel Filip celor de la Unimedia. Tre-buie să recunoaștem că omul are simţul umorului și imagina-ţie și încă ce imaginaţie dacă i-a venit în cap să facă publicitate la ţigările „Marengo”, comandând Societăţii pe Acţiuni „Bucuria” să producă și să pună în vânzare ciocolată „Marengo”. Chiar e de admirat, într-un fel, acest apro-piat și prieten al omului de afa-ceri Vladimir Plahotniuc.

Tabacul – o slăbiciune mai veche a premierului Filat Acest caz scandalos, cu

numele răsunător, dar și roman-tic, cu consonanţe hispanice, „Marengo”, dar cu iz de tabac moldovenesc, ne oferă o nouă ocazie să ne convingem că toate declaraţiile Guvernului Filat privind transparenţa actului de guvernare, parteneriatul cu societatea civilă, controlul socie-tăţii civile asupra actului decizi-

onal nu sunt decât vorbe goale. Guvernanţii, în frunte cu premi-erul Filat, uită de toate atunci când este vorba de afaceri și, mai ales, de afaceri cu ţigări, care aduc profi turi uriașe. Nu e de mirare că premierul nu s-a grăbit să le răspundă celor de la Cen-trul Naţional pentru Parteneriat și, mai ales, să-i pedepsească pe cei vinovaţi, să-l ia la întrebări pe ministrul Sănătăţii Hotineanu, care e membru al PLDM și care obstrucţionează activitatea soci-etăţii civile, să ceară Procuraturii Generale să investigheze cazul „Marengo”. Nu a făcut-o și nici nu o va face, căci este știut faptul că însuși premierul Filat are o slăbi-ciune aparte pentru businessul cu ţigări, care i se trage încă de pe când era student la Iași.

Și încă ceva. Îi vedem pe Lupu și Filat cum se păruiesc în această campanie electorală. Dar iată că nici unul dintre ei nu a sufl at măcar o vorbă despre scanda-losul caz „Marengo” în cadrul disputelor electorale. Toţi sunt o apă și-un pământ atunci când

este vorba de afaceri de genul acesta. Aici ei nu mai sunt con-curenţi electorali, ci parteneri de afaceri.

Cazul ciocolatei-ţigarete „Marengo” este doar vârful ais-bergului. Știm foarte bine că acesta este unul minor, poate chiar minuscul în tot businessul cu ţigări. Despre marile afaceri cu ţigări, sumele pe care le câș-tigă cei ce stau în spatele acestor afaceri, societatea civilă, opinia publică poate doar să bănuiască, căci de știut nu le știe și, proba-bil, nu le va afl a niciodată.

Alegătorul afumat şi cauza AIEȘi pentru că suntem în plină

campanie electorală am să închei și eu cu un slogan elec-toral: votaţi ciocolata-ţigaretă „Marengo”, adică coaliţia guver-namentală dintre Filat, Lupu și toată gașca AIE!

Frumos? Nu?Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Ţigareta „Marengo” – un nou caz scandalos în palmaresul Guvernului Filat Am fost surprins să afl u că pe 1 noiembrie 2010, reprezen-tăţii societăţii civile, întruniţi în cadrul Consiliului Naţio-nal pentru Participare, i-au adresat premierului Vladimir Filat o scrisoare prin care își exprimă nedumerirea și pro-testul faţă de decizia Ministe-rului Sănătăţii, care a refuzat „să implice Societatea Civilă în cadrul întâlnirii cu Misiunea Se-cretariatului Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Să-

nătăţii (OMS) privind Controlul Tutunului”, afl ată în vizită la Chișinău în perioada 18-22 octombrie. Nedumerirea mea a fost provocată de faptul că acest Consiliu Naţional pen-tru Participare (pe scurt CNP) nu constituie o organizaţie neguvernamentală care și-ar propune drept scop să critice autorităţile, ba dimpotrivă, aceasta activează sub auspicii-le Guvernului Filat și are printre sarcinile de bază consulta-rea, acordarea de asistenţă autorităţilor centrale. Statutul CNP prevede clar: „participarea în procesul de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor naţionale și crearea cadrului instituţional de consultare la nivelul autorităţilor publice centrale”. Ba mai mult, Consiliul Naţional pentru Participare a fost creat la iniţiativa Guvernului Republicii Moldova în calitate de organ consultativ și activează în baza Hotărârii de guvern nr. 11 din 19 ianuarie 2010.

Pavel Filip, un candidat mucalitPavel Filip, un candidat mucalit

Pe 2 noiembrie 2010, partide-le politice care s-au înscris în campania electorală au prezen-tat la CEC rapoartele fi nanciare privind veniturile parvenite și cheltuielile efectuate din fon-dul electoral pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie. Conform legislaţiei, aceste rapoarte sunt prezenta-te în fi ece an electoral, la fi eca-re două săptămâni ale campa-niei. Doar că anul acesta, presa și-a arătat într-adevăr rolul de „putere a patra”, atenţionând asupra faptului că unii simpa-tizanţi, de doar 23 de ani, au donat partidelor câte o pătrime de milion de lei. De unde?!

Alarma dată de presă a determinat CEC să se autosesizeze, iar CCCEC și FISC – să verifi ce legalitatea rapoarte-lor. Umil, dar instituţiile de resort nu au descoperit „mari abateri de la lege”, chiar dacă Pro TV a reușit să vorbească cu unul dintre „donatorii” Partidului Democrat, care a recunoscut că nu a dat nici un ban pentru că „n-are de unde”, ci doar a semnat o cerere oarecare.

Scuze domnii mei, dar oare aceasta nu este o dovadă clară că partidele poli-tice s-au abătut de la lege? Oare faptul că

unii au donat, conform actelor, mai mulţi bani decât au adunat pe parcursul între-gului an 2009, nu este un semnal clar că partidele au fi nanţatori clandestini, care nu vor să apară la rampă? Oare aceasta nu înseamnă că adevăraţii fi nanţatori, cei din umbră, vor fi în drept să ceară și să obţină pârghii legislative și businessuri la fel de clandestine? Și întrebările ar putea continua. Să vorbim însă despre veniturile și cheltuielile fi ecăruia.

În primul rând, nici un raport al nici unuia din partide nu conţine informaţii cu privire la sumele achitate PR-iștilor, polittehnologilor, strategilor, oratorilor și speachwriter-ilor încadraţi în staff -urile electorale ale candidaţilor. Stimaţi domni de la CEC, CCCEC și FISC, să fi m atât de naivi să credem că strategiile electorale se desfășoară după cum bate vântul? Sau platformele și discur-surile rostite sunt compuse personal de Ghimpu, Filat, Voronin sau Lupu? Nu cred…

Acum despre veniturile (și cheltuieli-le) acumulate (și suportate) de Partidul Democrat din Moldova, în perioada 11-21 octombrie curent.

* Potrivit raportului, în această peri-oadă a acumulat donaţii de 1 832 000 lei și a „consumat” 1 831 690,16 lei din aceștia. Ţinând cont de faptul că la înce-putul perioadei de colectare a surselor

PD avea un sold de 372,27 lei, la data de 22 octombrie a ajuns să aibă un sold de 682,11 lei. Două obiecţii:

- Trebuie să cred că PD și-a gestionat venitul de 1,8 milioane de lei atât de efi cace, încât rămâne la sfârșitul peri-oadei de două săptămâni cu haznaua goală?

- Să cred eu că PD își face campania electorală la limita a doar 309,84 de lei (1 832 000 lei venit minus 1 831 690,16 lei cheltuieli = 309,84)?

* Tot într-un mod oarecum straniu, timp de 10 zile (11-21 octombrie) PD a acumulat donaţii de 1,832 milioane de lei și a efectuat cheltuieli (pentru publi-citate, afi șe electorale etc.) în mărime de 770 060,16 lei, pentru ca în ziua a unsprezecea, 22 octombrie, când nu a avut nici o donaţie, să facă cheltuieli destinate aceleiași publicităţi, afi șe etc. în mărime de 1 061 895,5 lei, ceea ce de-pășește cheltuielile efectuate până la 22 octombrie cu 137%. Impresionant, nu?

* Conform „așezării geografice”, donaţiile făcute către PD sunt foarte centralizate, adică venite din satele și orașele a doar șase raioane: Ocniţa, Edi-neţ, Glodeni, Fălești, Strășeni și Leova.

- Nici un chișinăuian sau bălţean (orașul de baștină a liderului PD, Mari-an Lupu) nu susţine fi nanciar Partidul Democrat?

* Nici un deputat sau candidat de pe lista electorală a PD (cu șanse de a acce-de în Parlamentul legislaturii a XIX-a), în perioada raportată nu au făcut nici o donaţie. Excepţie: deputatul Oleg Sârbu, cu o donaţie de 50 mii lei făcută la 12 octombrie.

* Sumele donate de fi ecare cetăţean (simplu) în parte trezesc suspiciuni prin faptul că se repetă. De exemplu, conform actelor prezentate la CEC, 4 persoane au donat sume a câte 25 mii lei; alte 6 – sume a câte 50 mii lei; 7 persoane au donat bani în sumă de 20 mii lei fi ecare; 8 cetăţeni – câte 30 mii lei; 12 persoane – câte 15 mii; 17 persoane – câte 10 mii lei; și tocmai 18 donatori – câte 5 mii lei fi ecare.

* Totodată, donaţii mult mai reale, în condiţiile „calităţii vieţii” din Repu-blica Moldova, a câte 8 mii de lei, de exemplu, au făcut doar 3 cetăţeni; câte 2 persoane au donat sume în valoare de 7 și, respectiv, 4 mii lei; 3 persoane au donat sume a câte 3 mii lei; și doar câte o persoană a donat sume de 2 și, respectiv, 1 mie de lei.

- Nu sunt paranoic, dar nu prea cred în coincidenţe de acest fel, pentru că oamenii donează cât pot – o mie, două, trei și nu cât „trebuie” – 10, 20, 30 sau tocmai 50 mii lei.

* Cei care au făcut donaţii sunt colegi

de muncă. De exemplu, donaţii consi-derabile au făcut colectivele de muncă ale Societăţii pe Acţiuni “Rediul-Mare ICC”, SA “RED Nord-Vest”, SRL “Edineţ-Gaz” și SRL “Edineţ-Gaz, fi liala Ocniţa”, SA “Moldtelecom”, persoane angajate la „Școala auxiliară Strășeni” etc.

- Se cer bani de la muncitorii de rând? Se fac donaţii „organizate” din contul salariilor? Sau cineva din colectiv le propune colegilor să semneze „cereri de donare” contra unei sume simbolice de bani? De ce nu s-ar cumpăra semnă-turi „de donare”, dacă se cumpără voturi cu duiumul?!

* Într-o instituţie sau raion, donaţiile au fost făcute într-o zi anumită, și nu colectate pe parcursul a mai multor zile. De exemplu, 9 din cei 10 angajaţi ai SA „Rediul-Mare ICC” (care au donat câte 10 mii de lei fi ecare), au făcut donaţia la data de 12 octombrie, și doar o singură persoană, într-o altă zi – 18 octombrie. Totodată, toate donaţiile locuitorilor raionului Glodeni (415 mii lei) au fost colectate în ultima zi raportată - 21 octombrie.

* Potrivit raportului, în perioada 11-22 octombrie, PD nu a avut nici o întâlnire în nici unul din acele șase ra-ioane în care a primit donaţii. În schimb, democraţii raportează cheltuieli de 31 950 lei pentru “arenda sălii” Moldova

Concert OCI și cheltuieli de alte 900 lei pentru arenda-rea sălii Secţiei de Cultură a CRN Nisporeni.

Deci, la Nisporeni a avut loc o întrunire cu alegătorii, dar nu s-au prea găsit susţi-nători, printre băștinași?

* Deși în tot raionul Oc-niţa, tocmai 42 de simpati-zanţi ai PD au făcut donaţii de diferite sume, valoarea totală a acestora este de doar 367 de mii de lei. Ceea ce este destul de straniu, pentru că în Glodeni, de exemplu, cu 15 donatori la activ, și Leova cu 10 donatori, au fost colectate cele mai impunătoare sume, adică 415 mii și, respectiv, 500 mii lei la Leova. Locurile 4, 5, și 6 la clasamentul “donaţii pe raion” au fost ocupate de Fălești, Edineţ și Strășeni, cu câte 261, 193 și, respectiv, 96 mii de lei donaţi.

* Încă un lucru straniu este că susţi-nerea fi nanciară a partidului de către locuitorii din raioanele sus-menţionate este în disonanţă cu susţinerea ”cu voturi”. Astfel, la ultimele alegeri parla-mentare desfășurate (29 iulie 2009), PD a fost susţinut de doar 14,25% din loca-tarii raionului Leova, 13,44% la Glodeni și 14,72% la Ocniţa; în timp ce cei care acum au donat mai puţini bani pentru

PD, l-au susţinut la alegeri mai aprig: 17,14% la Fălești și tocmai 18,34% la Edineţ (fi ind cel de-al doilea rezultat în republică, după raionul Sângerei).

Astea fi ind spuse, poate chiar prea multe, las lucrurile pe seama insti-tuţiilor competente în soluţionarea neregulilor semnalate.

Maxim PULBER (pulbermax.wordpress.com)P.S.: Nu sunt membru sau simpati-

zant al nici unuia din partidele politice din Republica Moldova, ci, mai degra-bă, fac parte din categoria persoanelor indecise.

P.P.S.: Nu susţin că fi ecare din sub-punctele de mai sus reprezintă un adevăr absolut sau chiar aproximativ. Se prea poate să fi e simple coincidenţe de timp, loc sau situaţie.

În atenţia CEC, CCCEC şi FISC sau “Despre veniturile PD”

5 NOIEMBRIE 20104 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIReportaj

„Partidul Democrat merge în a doua parte a campaniei electorale sigură de biruinţă. De ce? Pentru că am avut sute de întâlniri cu oa-menii, am discutat cu zeci de mii de cetăţeni și am văzut că avem o bază electorală foarte solidă”.

Aceste declaraţii aparţin de-mocratului Valeriu Lazăr, lansate în cadrul dezbaterilor electorale de la postul de televiziune public Moldova1.

„Faptul că prestaţia miniștrilor și colegilor noștri pe care i-am delegat în toate structurile pu-terii este de cel mai înalt nivel ne face să fi m optimiști și motivaţi, și vom insista pe faptul că Repu-blica Moldova are nevoie ca nici-odată de idei de centru-stânga și PD vine cu această componentă, care trebuie consolidată în Repu-blica Moldova”, a adăugat Lazăr.

Potrivit acestuia, oamenii po-litici serioși ai Europei, din Vest, și din Est, nu mai pun la îndoială statalitatea Republicii Moldova, de aceea PD pledează consec-vent și va pleda în continuare pentru consolidarea statalităţii Republicii Moldova. „Asta în-seamnă, în primul rând, pentru

cetăţenii care nu au plecat și se gândesc să plece și pentru acei care au plecat și pe care vrem să-i întoarcem acasă, să le readucem încrederea în prezentul și viitorul acestui stat”, a subliniat Vale-riu Lazăr. Pentru că Republica Moldova „are nevoie de o nouă clasă politică, de o nouă cultură politică de aduce încrederea oa-menilor în guvernare, în Guvern,

Parlament, de fapt, în toate struc-turile puterii”.

„Considerăm că în această societate divizată între Vest și Est, unde avem oameni săraci, ideile de centru-stânga sunt cele mai binevenite … de aceea, noi punem preţ pe statalitate, pe structurile puterii, în egală mă-sură vrem ca puterea să asculte de nevoile oamenilor și, de fapt,

suntem acei care pledăm pentru coeziunea socială”, a mai spus Lazăr.

Potrivit acestui, „mesajul „Jos sărăcia” este un mesaj de stânga sau ceva se întâmplă, s-au încur-cat doctrinele pe lumea asta”, iar Partidul Democrat „a pledat totdeauna pentru mesaje de stânga, mesaje sociale, nu doar în campanie electorală”.

În ultimii 20 de ani, pseudolup-tătorii cu comunismul au luptat cu pseudocomuniștii, s-a pledat pentru ideea utopică unirea cu România, altă idee utopică con-strucţia comunismului. Trebui să încetăm aceste discuţii, să înţe-legem că această ţară Republica Moldova, în care noi credem cu certitudine, are viitor doar într-un singur caz, în cazul în care noi vom înţelege că nu poţi să faci politică doar de Est sau de Vest, nu poţi să construiești o ţară doar pe idei comuniste sau anticomu-niste. Cred că a venit timpul și Partidul Democrat pledează pen-tru a pune capăt acestor discuţii sterile. Pe oameni îi interesează problemele sociale, pe oameni îi interesează locurile de muncă, pe oameni îi interesează să avem relaţii normale cu Bruxellesul, pentru ca să putem obţine regi-mul de vize să putem circula liber, pe oameni îi interesează relaţiile bune cu Federaţia Rusă, unde să ne putem vinde mărfurile, de

unde să ne vină resursele energe-tice la preţuri accesibile.

Dacă declarăm la Moscova una, la București alta, iar la Bru-xelles a treia, nimeni nu ne ia în serios. Noi spunem același lucru și la Moscova, și la Bruxelles, și prin asta ne caracterizăm. Nu încercăm să purtăm ceasul pe dreapta, să-i cerem prietenia lui Putin și să declarăm la București că suntem români, nu mai merge chestia asta. Trebuie să credem în viitorul Republicii Moldova și atunci și Germania, și Rusia, și toată lumea o să ne ia în serios. Nu avem altă șansă. De 20 de ani discutăm idei utopice. Construim comunismul, luptăm cu acei care nu construiesc comunismul și vrem unirea cu România, care în secolul XXI, este o idee utopică. Daţi să construim statul Repu-blica Moldova pentru oamenii acestei ţări, pentru viitorul aces-tei ţări. Acestea sunt priorităţile reale.

Dacă nu semnam noi acordul cu Edinaia Rossia, ca și rezultatul acţiunilor colegilor noștri de co-aliţie, de fapt trebuia să mergeţi prin satele Moldovei acum și să vă întrebe oamenii da ce să fa cem cu merele, cu fructele, cu le-gumele și cu vinurile. Acesta este rezultatul, noi ne-am gândit la oamenii aceștia, nu ne-am gândit la chestii ideologice.

ELECTORALA 2010

PDM merge în a doua parte a campaniei electorale sigură de biruinţă

20 de familii din satul

Nemţeni, raionul Hân-

cești, care au rămas fără

case în urma inundaţiilor

din vara trecută, au primit

cheile de la noile locuinţe.

Este vorba de câteva fa-

milii cu persoane invalide,

copiii mici sau bătrâni.

Evenimentul de înmâna-

re a cheilor de la casele

pentru sinistraţi a avut

loc marţi, 2 noiembrie. La

ceremonie a participat și

premierul Vladimir Filat.

Cele 20 de case, date deja

în exploatare, au fost

construite de asociaţia

austriacă „Concordia”,

care s-a angajat să supor-

te integral cheltuielile

pentru construcţia a 80 de

locuinţe.

Așadar, primele 20 de familii au primit în sfârșit locuinţele mult-așteptate. Mai rămân alte 686 de familii, care speră că gu-vernanţii se vor ţine de cuvânt și că, până la începutul iernii, vor intra în case noi. Deși autorităţile afi rmă cu certitudine că ultimele 49 de locuinţe vor fi date în fo-losinţă pe data de 5 decembrie

a acestui an, șefi i șantierelor de construcţii sunt mai rezervaţi în această privinţă și explică că se vor încadra în termenele stabili-te de Guvern doar cu condiţia că vremea de afară se va menţine frumoasă, astfel încât să poată fi efectuate la capacitate maximă lucrările de construcţie.

Conform deciziei administra-ţiei publice locale, care este res-ponsabilă de repartizarea locu-inţelor, printre primii benefi ciari au fost familiile de pensionari, invalizi și cele care au copii mici. Anatolie Zolotcov, viceministrul Construcţiilor și Dezvoltării Re-gionale, a comunicat că grafi cul de dare în exploatare a caselor, aprobat anterior, va fi respectat și sinistraţii vor reuși să intre în noile locuinţe în termenul prestabilit. De asemenea, aces-ta a menţionat că lucrările de construcţie a caselor pentru sinistraţi se desfășoară în ritm normal, concomitent cu lucră-rile de construcţie a drumurilor, a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă, canalizare și gazifi care.

Ar fi de remarcat că, după inundaţiile devastatoare din acest an, Republica Moldova s-a bucurat de un sprijin consistent

din partea partenerilor din exte-riorul ţării, care au dat dovadă de solidaritate exemplară în ra-port cu familiile care au avut de suferit. Numeroase organizaţii din Europa, dar și guvernele mai multor ţări vecine sau partenere s-au grăbit să acorde o mână de ajutor sinistraţilor, aducând în zona afectată TIR-uri cu ajutoare umanitare și chiar asumându-și, pe cheltuială proprie, construc-ţia de locuinţe pentru familiile rămase fără adăpost.

În această perioadă, Repu-blica Moldova a primit ajutoare materiale externe de la Româ-nia, Georgia, Israel, SUA, Austria, Polonia, Germania, Kazahstan, ONU, Comisia Europeană, dar și de la diaspora moldovenilor de peste hotare.

SUA a oferit autorităţilor mol-dovene un ajutor în valoare de 300 de mii de dolari, dintre care 50 de mii de dolari în bani și bu-nuri în valoare de 250 de mii de dolari. Suplimentar, Ambasada SUA, în parteneriat cu Organi-zaţia Militară Europeană, a mai oferit bunuri în valoare totală de peste 220 de mii de dolari.

Guvernul de la București a decis să ajute sinistraţii din Mol-dova cu materiale de construcţii

din contul grantului neram-bursabil de 100 de milioane de euro, oferit Republicii Moldova pentru construcţia numărului necesar de locuinţe pentru sinis-traţi. Guvernul român a adoptat două hotărâri prin care acordă Moldovei 30 de milioane de lei românești (9 milioane 91 de mii de dolari) și suplimentar 143 de mii de lei românești (43 de mii de dolari). Comisia Europeană a oferit prin Federaţia internaţi-onală a Crucii Roșii un ajutor de peste 140 de mii de euro (180 de mii de dolari). Israelul a oferit un ajutor umanitar estimat la 20 de mii de dolari. 15 mii de euro (19 mii de dolari) a oferit Germania. O asistenţă umanitară în valoare de 100 de mii de euro (128 de mii de dolari) a fost acordată de Polonia.

Așadar, valoarea estimativă a donaţiilor externe este de cel puţin 10 milioane de dolari, po-trivit cifrelor declarate.

Amintim că în raionul Hân-cești, în localităţile afectate de inundaţiile din vara anului cu-rent, urmează a fi edifi cate 706 case: 563 în satul Cotul Morii, 115 în satul Nemţeni și 28 de case în satul Obileni.

FLUX

ÎNCEPÂND CU 1 NOIEMBRIE

Şoferii sunt obligaţi să meargă şi ziua cu farurile aprinse

Începând cu ziua de luni, 1 noiembrie, șoferii trebuie să meargă cu farurile aprinse și în tim-pul zilei. Această obligativitate este introdusă deja al doilea an consecutiv în Moldova. Ea va fi aplicată până în primăvară, iar cei care nu o vor respecta riscă amenzi de până la 60 de lei.

Potrivit poliţiei rutiere, această normă ar putea reduce numărul accidentelor rutiere pe timp de iarnă, când vizi-bilitatea este mai redusă. Studiile au demonstrat că șoferii sunt mai atenţi la vehiculele din trafi c când farurile sunt aprinse.

Totodată, agenţii de circulaţie spun că vor aplica amenzi șoferilor care nu se vor conforma la această normă înce-pând chiar cu ziua de astăzi. Pentru o asemenea încălcare, conducătorii auto ar putea să se aleagă cu un avertisment sau să plătească amenzi. Din anul 2011, se preconizează ca toate automobilele și camionetele comercializate în Uniunea Europeană să fi e echipate cu faruri care se aprind automat.

În 2009, peste trei mii de șoferi au fost amendaţi pentru că nu și-au conectat lumina de întâlnire în perioada 1 no-iembrie - 31 martie. Totodată, peste 30 dintre aceștia au rămas fără carnet de conducere pentru că nu și-au achitat amenzile la timp.

Autorităţile ar putea decide, la fi nele săptă-mânii curente, retragerea licenţei de emisie postului de televiziune „NIT” și, astfel, să fi e suspendată activita-tea acestuia, transmite Agenţia Monitor Media.

Reprezentanţii NIT TV susţin că, vineri, Consiliul Coordonator al Au-diovizualului (CCA) va examina un raport de monitorizare a postului, care ar putea servi drept pretext pentru adoptarea unei decizii care ar dicta retragerea licenţei „singurului post tv de opoziţie din R. Moldova”. NIT leagă posibila retragere a licen-ţei cu recentele declaraţii ale pre-mierului Vlad Filat, care a spus că va solicita sancţionarea posturilor care au difuzat un documentar în care actualele autorităţi sunt acuzate că ar fi organizat inundaţiile din vara acestui an în lunca Prutului.

NIT pretinde că este una din puţinele instituţii media care a spus „adevărul despre inundaţii și că este „singurul canal TV de opoziţie care le stă autorităţilor în gât ca un os”.

Săptămâna trecută, CCA a adop-

tat o decizie prin care a aplicat o sancţiune „NIT” TV prin interzicerea difuzării, timp de trei zile, a publi-cităţii comerciale. Anterior, CCA a dispus amendarea postului TV cu 5400 de lei pentru că nu a asigurat pluralismul de opinii.

Juristul „NIT” TV, Dmitri Bezobra-zov, spune că instituţia media este decisă să acţioneze în instanţă CCA, ca autoritate în domeniul audiovi-zualului, dar și pe fi ecare membru în parte pentru prejudiciul adus instituţiei media prin adoptarea ultimei decizii cu privire la interdic-ţia de a difuza trei zile publicitate comercială.

Ultimul raport de monitorizare a presei în campania electorală, făcut public, marţi, 2 noiembrie, la Chiși-nău, arată că postul „NIT” TV favori-zează deschis Partidul Comuniștilor din R. Moldova.

Postul privat „NIT”, care are acope-rire naţională, activează din 1997.

Autor: Monitor MediaSursa: hotnews.md

Deşi au dat frigurile, doar 20 de familii de sinistraţi Deşi au dat frigurile, doar 20 de familii de sinistraţi au intrat în case noi. 686 mai rămân încă pe drumuriau intrat în case noi. 686 mai rămân încă pe drumuri

„NIT” TV ar putea dispărea de pe ecrane

Fără intenţia de a ne pretin-de scriitori, am urmărit cu atenţie, în calitate de simpli consumatori de literatură, vânzoleala dizgraţioasă provocată de alegerea preșe-dintelui Uniunii Scriitorilor din Moldova (USM). Lupta s-a dat între Mihai Cimpoi, cel care a condus Uniunea timp de 19 ani, pe parcursul a 5 mandate consecutive, și mai tânărul său coleg, Arcadie Suceveanu, care i-a fost adjunct o perioadă aproape la fel de îndelungată.

Cronologic și pe scurt, evenimen-tele s-au desfășurat în felul următor:

Alegerile au avut loc pe data de 29 octombrie, în cadrul Adunării Generale a scriitorilor. Acestea au fost declarate nevalabile, deși, în rezultatul votării, Arcadie Suceveanu a obţinut 89 de voturi, faţă de 76 date pentru academicianul Mihai Cimpoi. Susţinătorii președintelui de până acum au invocat încălcări de ordin procedural, urmând, astfel, să fie fi xată o nouă dată a alegerilor.

În aceeași zi de vineri, rebelii din Uniune au ales un nou Consiliu al USM, care a declarat că alegerile pre-ședintelui au fost perfect valabile, iar Arcadie Suceveanu este de vineri, 29 octombrie, președinte al uniunii de creaţie. Evident, aliaţii lui Cimpoi au declarat ilegal Consiliul nou format.

De remarcat în mod special ar fi participarea șefilor partidelor din

cadrul Alianţei pentru Integrare Eu-ropeană la această adunare, aceștia ţinând și câte un discurs. Președintele interimar Mihai Ghimpu, care acum ar putea zice nu doar „noi, juriștii”, ci și „noi, scriitorii”, a făcut o incursiune în istoria „perestroika”, subliniind rolul scriitorilor în acest proces. De menţionat că, recent, Ghimpu a mai acordat și distincţii de stat unui șir de literaţi, dar chiar nu facem nici o aluzie la conotaţiile electorale ale acestor gesturi. În schimb, premierul Vladimir Filat pare să aibă și planuri de creaţie, nu doar de acaparare a puterii. Acesta le-a spus că, după adu-nare, urmează să realizeze împreună „cât mai multă creaţie”, activitate în care îi dorim și noi mult succes!

Însă prezenţa politicienilor, care trebuia să dea, probabil, un plus de importanţă și prestanţă celui care, în opinia lor, ar fi trebuit să-și păstreze funcţia, nu i-a fost de mare ajutor lui Mihai Cimpoi.

În tot vacarmul de învinuiri și de-claraţii de iubire, s-a pierdut vocea unuia dintre puţinii, cu adevărat scriitori de la noi, Aureliu Busuioc, care și-a făcut publică și și-a explicat decizia de a părăsi rândurile Uniunii Scriitorilor. Cităm:

„Subsemnatul Busuioc Aureliu, membru al Uniunii Scriitorilor din 1954, declar că, din clipa semnării prezentei declaraţii, nu mă mai con-sider membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, din motive pe care le consider majore, și anume:

Nu mă simt confortabil într-o uniune umflată în mod arbitrar la maximum cu ajutorul a numeroși veleitari, grafomani și plagiatori.

Mă simt marginalizat în această uniune pentru că mi-am permis să atrag atenţia opiniei publice asupra pricinei care a dus la creșterea con-siderabilă a organizaţiei, și anume acumularea de voturi în scopul per-petuării - la infi nit, - a unei conduceri transformată în gașcă, cu interese ce nu privesc și interesele multor literaţi de valoare.

În ultimii zece-cincisprezece ani Uniunea Scriitorilor nu doar că nu a

fost în stare să scoată o revistă a tu-turor scriitorilor. Mai mult, a pierdut cu regretabilă indiferenţă și publica-ţia moștenită, anume „Literatura și Arta”, devenită proprietate privată a unui singur scriitor, deși continuă a fi fi nanţată ofi cial.

Prea multe cărţi lipsite de orice valoare artistică apar cu girul acade-mic – fi rește pozitiv! al inamovibilei conduceri”.

Greu de spus cum vor evolua lucrurile la Uniune. Academicianul Mihai Cimpoi nu se recunoaște învins, dar face declaraţii aproape apocaliptice: „Trăim un ceas dramatic

al istoriei noastre, care ne obligă să conștientizăm faptul că destinele Republicii Moldova depind de rezul-tatele alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2010 și că există un mare pericol: revenirea la putere a comuniștilor”. El îndeamnă scriitorii să renunţe la discuţii și să pornească în pelerinaj, cu traista-n băţ, prin republică, pentru a le deschide ochii neștiutorilor și a-i îndemna să voteze partidele din AIE.

Atât de simplu să se explice pre-zenţa liderilor Alianţei la adunarea de pomină?

Ioana FLOREA, FLUX

Dacă rămânea preşedinte, Cimpoi îi primea Dacă rămânea preşedinte, Cimpoi îi primea în Uniune pe liderii AIEîn Uniune pe liderii AIE

Ruinele școlii din satul Cotul MoriiRuinele școlii din satul Cotul Morii

5 NOIEMBRIE 2010 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Polemici

Marian Lupu: Filat este fi e nepriceput, fi e preocupat doar de interesul personal „Cei care au coordonat proce-

sul guvernării au fost fi e nepri-cepuţi, fi e preocupaţi doar de succesul lor personal.

Nu, domnule Filat, nu vom mai accepta asemenea compor-tamente din partea dumnea-voastră, populiste sau dema-gogice, pentru că ele sunt de natură să pună în pericol dez-voltarea statului!

Da, domnule Filat, vom asigura după 28 noiembrie o guvernare cu un program eco-nomic preponderent de stânga, axat pe soluţionarea proble-melor sociale, care să răspundă nevoilor celor mulţi!

Nu, domnule Filat, guverna-rea nu înseamnă ruperea tea-trală a vreascurilor în faţa came-relor de luat vederi sau partici-parea fără măsură și temei la toate concertele și meciurile de fotbal doar din dorinţa de a primi aplauze!

Da, domnule Filat, avem, din păcate, o ţara prea săracă ca să ne permitem o guvernare bazată doar pe spectacole de sunet și lumină, așa cum aţi încercat dumneavoastră, dorind poate să vă mascaţi o anumită slăbiciune personală în a oferi soluţii sau a asigura succesul!

Cel mai important lucru pe care ni-l reproșăm azi este că am permis ca guvernarea AIE să fi e coordonată cu un program de centru–dreapta, cu un prim-ministru care confundă curentul politic popular, cu atitudinea publică populistă. Mare deza-măgire personală pentru mine! Iar faptul că noi am considerat

că stabilitatea politică a ţării este vitală, evitând astfel rup-turile din AIE, a fost apreciat de unii colegi din Alianţă ca o bună oportunitate pentru excese administrative sau atitudini autoritariste”.

În fi nal, Lupu a menţionat că el a avut prea multă răbdare în ulti-mul an, prea multă toleranţă faţă de excesele la care s-a dedat Filat.„Vine din partea unui om care, pentru binele AIE și al Moldovei, a acceptat să cedeze în lupta de împărţire a funcţiilor: pentru că nu Marian Lupu a fost prim-ministru, nu Marian Lupu a fost președinte! Colegialitatea mea a însemnat că le-am expus cole-gilor din Alianţă probleme simi-lare celor pe care le-am expus azi, în nenumăratele întâlniri

pe care le-am avut, fără să le exprim public”, a mai spus preșe-dintele PDM.

Marian Lupu cunoaşte mai multe decât spune atunci când se referă la matrapazlâcurile lui Filat Lupu are dreptate, cel puţin,

dreptate. Liderul PD, în mod evi-dent, nu a spus totul despre Filat, totul ce știe și ce gândește des-pre șeful Guvernului. Să vedeţi că, dacă după 28 noiembrie, cei doi nu vor mai coguverna lucrul care este foarte posibil, judecând după predispoziţia electoratului și situaţia la care AIE a adus ţara, Marian Lupu va spune mai multe despre liderul PLDM și despre matrapazlâcurile făcute de acesta în exercitarea mandatului de prim-ministru. Noi cunoaștem că, atunci când nu vorbește public, Lupu se arată mult mai nemulţumit de prestanţa Cabinetului de Miniștri, de ceea ce se întâmplă la Vamă, de contrabanda cu ţigări, care a căpă-tat o amploare fără precedent, despre faptul cum sunt deconec-tate scanerele la vamă atunci când trec mărfurile blagoslovite de mai marii-zilei de astăzi. Sau despre situaţia privind importurile de carne și pește, la produse de primă necesitate. Și, mai ales, la comerci-alizarea medicamentelor. Suntem siguri că Marian Lupu cunoaște care a fost comisionul plătit guver-nanţilor de cei interesaţi pentru ca Guvernul, în plină campanie electorală, în detrimentul șanselor electorale ale componentelor AIE, să scoată medicamentele de pe lista mărfurilor social importante. Marian Lupu știe, dar tace, pentru că, dacă ar spune tot, lumea l-ar întreba de ce a susţinut prin votul său o guvernare atât de coruptă și n-ar mai pupa nici el fotoliul de deputat după 28 noiembrie.

Şansele electorale sumbre, pun pe ceartă componentele AIEMarian Lupu a spus ceea ce a

spus pentru că vrea să se desolida-rizeze de dezastrul economic și social la care AIE a adus ţara și pe fi ecare cetă-ţean în parte, pretex-tând că „nu Marian Lupu a fost prim-ministru, nu Marian Lupu a fost pre-ședinte”. De parcă alegătorii ar fi niște idioţi și nu ar înţelege că tot ce s-a întâmplat pe perioada manda-tului Cabinetului Filat s-a făcut și cu acordul lui personal, al întregii fracţiuni parlamentare a Partidului Democrat, al miniștrilor acestei for-maţiuni politice. Marian Lupu a tăcut până în acest moment pentru că a sperat că el va deveni președinte de ţară, că va ajunge în situ-aţia să poată face ceea ce face acum Filat. Însă, din moment ce Parlamentul este dizolvat și sunt anunţate alegeri parla-mentare anticipate, la care com-ponentele AIE au șanse electorale sumbre, iar posibilitatea ca înţele-gerile anterioare privind alegerea lui Lupu în fotoliul de președinte să mai fi e respectate este aproape nulă, liderul PD a schimbat maca-zul. El a decis să spună câte ceva, să-și dea în vileag complicii. Dar, ca orice complice care acceptă să coopereze cu ancheta, spune doar ceea ce îi incriminează pe ceilalţi tâlhari, nu și pe el, pentru ca, în fi nal, să iasă basma curată.

Filat se bâlbâie, dezvinovăţindu-se În aceeași zi, adică tot luni, a

urmat replica premierului Filat. Mai bine zis, bâlbâiala premierului Filat, pentru că acesta nu a răspuns

nici măcar la una dintre acuzaţiile aduse în mod punctual de către Lupu. Participând la un talk show, premierul a spus că „îl înţelege pe Marian Lupu”: „Eu cred că cineva care îl consultă, fi e din interior, fi e din exterior, citește foarte bine analizele sondajelor de opi-nie, care demonstrează foarte clar că nu poate și nu ia voturi de la comuniști. Și atunci se reori-entează în a ataca partenerii de coaliţie prin a lua anumite voturi de pe centru-dreapta. Pentru că mai deunăzi a atacat frontal și foarte dur Partidul Liberal, astăzi PLDM-ul”. Foarte bine, admitem și noi că PD vrea să smulgă voturi de la PL și PLDM, ba chiar e fi resc să procedeze astfel, suntem totuși în plină campanie electorală. Însă, fi ţi de acord, că acesta nu e un răs-puns la acuzaţia lui Lupu că guver-narea Filat este una populistă și demagogică, care pune în pericol dezvoltarea Republicii Moldova. Premierul nu a dat un răspuns la această acuzaţie gravă.

Lupu şi Filat se suspectează reciproc că ar intenţiona să pactizeze cu comuniştii Încă un alineat de la Filat cetire:

„Eu îl înţeleg, accept, nu sunt supărăcios și nici măcar, cum să vă spun, în dorinţa de a răspunde. Eu, împreună cu colegii, vom con-tinua să promovăm în această

campanie ideile proprii. Nu vom polemiza la acest subiect cu par-tenerii de Alianţă. Și mai spun astăzi ca să fi e clar pentru toată lumea că postelectoral PLDM nu va face nici un fel de coaliţii, alianţe cu Partidul Comuniștilor și solicit astăzi în premieră ca și ceilalţi parteneri de coaliţie ca să-și facă publică opţiunea post-electorală, ca nu cumva toate aceste acţiuni pe care le-am văzut în perioada anterioară și ceea ce aţi prezentat dumnea-voastră (declaraţia lui Lupu de la Hâncești, prezentată la Publika – n.n.) să fi e așa o pregătire pentru eventuale decizii postelectorale. Și lucrul acesta este necesar să se întâmple, vă spun de ce. Pentru ca postelectoral alegătorii să nu se trezească cu surprize mai puţin plăcute”. Vedem că Filat explică acuzaţiile ce i le aduce Lupu prin faptul că acesta încearcă să se distanţeze de actualii parteneri de guvernare ca după alegeri să constituie o coaliţie postelectorală cu Partidul Comuniștilor al lui Vla-dimir Voronin. S-ar putea ca Lupu să aibă anume asta în cap, s-ar putea că acesta regretă demult că l-a părăsit pe tătuca Voronin și se căiește amarnic. Nu în zadar, în cadrul dezbaterilor electorale, reprezentanţii PD declară că sunt gata să poarte negocieri după alegeri cu toate formaţiunile poli-tice care vor accede în Parlament, inclusiv cu comuniștii. Despre asta se discută intens în culisele poli-ticii moldovenești, tot așa cum se discută și despre faptul că același lucru intenţionează să-l facă și

Filat, adică să pactizeze cu comu-niștii după alegeri. Nu în zadar, în cadrul emisiunii de la Publika, Filat a ţinut să declare apăsat că după 28 noiembrie 2010, nici în ruptul capului nu va coguverna cu comu-niștii. Dar tocmai de aceasta l-au bănuit pe Filat ceilalţi parteneri de guvernământ, Mihai Ghimpu, Serafi m Urechean, Marian Lupu și chiar unii gazetari din presa

fi nanţată de premier. Acum o lună, liderul AMN, Serafi m Urechean, susţinea sus și tare că Filat discută

cu liderii comuniști viitoarea for-mulă guvernamentală. Așa

că nu ar fi de-a mirării dacă și Lupu, și Filat vor

părăsi defi nitiv AIE ca pe o epavă care nu-i poate duce decât la fund și vor căuta să construiască o altă

ambarcaţiune împre-ună cu comuniștii, care le-ar asigura menţinerea

în funcţiile guvernamen-tale. Dacă lucrurile stau așa, atunci întrebarea, nu a noastră, ci a alegătoru-

lui, este de ce cetăţenii ar mai trebui să-i voteze la 28

noiembrie pe cei doi dacă oricum vor merge împreună cu comuniștii?

De 9 ani Lupu se tot afl ă la guvernare

Acesta însă e un alt subiect, noi să revenim la berbecii și lupii noștri. Supărat pe faptul că Lupu i-a reproșat că este incompetent, autoritar și demagog, Filat i-a

amintit lui Lupu că acesta s-a afl at la guvernare nu doar în perioada mandatului AIE, ci și în timpul regi-mului comunist al lui Voronin: „Eu accept să-mi fi e catalogate într-un fel sau altul acţiunile. Însă am pretenţia să spun că într-un an de zile, cât am fost prim-ministru al Republicii Moldova, am muncit și am muncit sincer și cu atât mai mult public. Eu accept. Haideţi să lăsăm un pic de timp ca oamenii să aprecieze ceea ce am făcut eu pe parcursul unui an de zile. Însă, totodată, categoric nu accept ca persoane care pe parcursul a mul-tor ani, fi e că patru ani deţinând funcţia de ministru al Economiei în guvernul comunist, ori funcţia de președinte al Parlamentului, iarăși în guvernarea comunistă, să se dedea acum la asemenea comentarii”.

Lupu păru-şi schimbă, dar năravul – ba Aici Filat, chiar dacă s-a expri-

mat într-o română mai mult apro-ximativă, dar totuși un pic mai română decât vorbirea alambicată a lui Lupu, l-a lovit drept în moalele capului pe liderul democraţilor. Și a avut și un argument serios, pentru că Lupu nu este doar cel mai înalt, de peste 2 metri, politician din Republica Moldova, ci și singurul care, afl ându-se la guvernare timp de 8 ani cu comuniștii, nu a schi-ţat nici cel mai mic gest de deza-cord faţă de politica promovată de aceștia, dar i-a înjurat, arătându-le

degetul printre gard, imediat ce a părăsit formaţiunea lui Voronin. Același lucru vedem că îl face și în cazul AIE. A tăcut mâlc timp de un an de zile, cât a guvernat Cabine-tul Filat, dar acum, când a expirat mandatul Alianţei, a ieșit cu acuza-ţii dure împotriva celor trei tovarăși de drum. Ei, vedeţi cât de înţeleaptă este zicala populată: lupul păru-și schimbă, dar năravul – ba!

Filat: Plahotniuc conduce PD, nu Lupu În aceeași emisiune de la

Publika, Filat a revenit la subiec-tul tandemului Lupu–Plahot-niuc. Fiind întrebat dacă „deţine informaţii că Marian Lupu nu este cel care ia decizii în Partidul Democrat”, premierul a răspuns: „Lucrurile, din păcate, devin mult prea evidente, mai ales, în ultima perioadă de timp. Vreau să mă refer doar la lista electorală, vreau să mă refer și la anumite decizii, și la anumite anunţuri care sunt făcute”. Deci, Filat susţine că, de fapt, miliardarul Vladimir Plahot-niuc ar fi cel care ar conduce Par-tidul Democrat, și nu președintele formaţiunii, Marian Lupu.

Opera AIE: războiul politic şi dezastrul economic şi socialAcuzaţiile reciproce dintre

Lupu și Filat demonstrează că nici unul, nici celălalt nu mai crede că AIE va reveni la guvernare după alegeri. Cei doi înţeleg că electora-tul îi va sancţiona, pe Lupu pentru că nu a oprit războiul politic, așa cum a promis în campania pentru alegerile din 29 iulie 2009, ci, dim-potrivă, și mai mult l-a amplifi cat, iar pe Filat pentru că a guvernat dezastros, aducând ţara în prag de faliment, iar pe cetăţenii ei la o sărăcie și mai mare decât era în perioada guvernării comuniste, și asta în pofi da susţinerii fi nanciare fără precedent a Republicii Mol-dova de către structurile europene și internaţionale.

Cele două rele şi predispoziţia spre suicid Alegerile din 28 noiembrie ar

putea să ne aducă surprize mari, pentru unii ele ar putea fi dezamă-gitoare. Acești unii vor fi actualii guvernanţi. Dar s-ar putea ca nici pentru opoziţia comunistă rezul-tatul scrutinului parlamentar anti-cipat să nu fi e prea îmbucurător. S-ar putea ca electoratul să refuze să mai aleagă între două rele, care, alternând la guvernare, conduc statul spre un colaps total. Dacă însă la putere va accede, iarăși, una dintre cele două tabere poli-tice agresive, autoritariste și revan-șarde, care timp de un an de zile nu au fost în stare să aleagă un șef de stat, atunci am putea să bănuim că electoratul nostru suferă de o pre-dispoziţie spre suicid.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Lupu îl acuză pe Filat că ar fi un premier incompetent şi populist. Lupu îl acuză pe Filat că ar fi un premier incompetent şi populist. Filat răspunde, susţinând că Lupu a rămas fără electorat

Degeaba a cerut actualul șef al Partidului Umanist, Valeriu Pasat, dezlegare de la Comisia Electorală Centrală pentru includerea feţelor bisericești pe lista sa electorală, deoare-ce luni, 1 noiembrie, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldo-va (BOM) a remis o declaraţie privind neimplicarea Bisericii în lupta politică. Concepţia Socială a Bisericii Ortodoxe nu admite participarea feţelor bisericești în procesul electo-ral, se precizează în declaraţie. Anterior, Pasat menţiona că pentru formaţiunea pe care o conduce ar fi o onoare dacă în lista sa de candidaţi la funcţia de deputat ar fi prezenţi pre-oţi, episcopi sau Mitropolitul.

Amintim că ÎPS Vladimir declara anterior că îl va susţine pe Valeriu Pa-sat în ascensiunea sa politică, pentru că rolul Mitropolitului este să acţione-ze în interesele Bisericii. În contextul discuţiilor privind introducerea obligatorie în școală a disciplinei „Ba-zele Ortodoxiei”, iniţiativă lansată de ex-directorul SIS, Valeriu Pasat, BOM preciza că „își rezervă dreptul de a se implica sau nu în viaţa societăţii, cu scopul de a păstra și promova principiile creștine ce stau la baza societăţii noastre, dar nu s-a făcut vreun pas concret în sensul aderării la vreo formaţiune politică”. Iată că Sinodul și-a precizat poziţia în acest sens, iar Pasat va trebui să-și caute alte piese tari pentru fortifi carea listei sale de candidaţi.

DECLARAŢIA

SINODULUI BISERICII ORTODOXE DIN MOLDOVAIntroducerea obiectului „Bazele

Ortodoxiei” în școală a declanșat un val de multe discuţii cu o rezonanţă largă în societate. Biserica a devenit subiectul multor comentarii, gene-rate, în special, de către oponenţii obiectului vizat, învinuind-o de amestec în controverse politice.

În scopul eliminării confuziilor existente, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova consideră necesar de a face următoarea declaraţie:

În perioada februarie-mai 2010, au urmat un șir de acţiuni din partea Bisericii în scopul introducerii în pro-grama învăţământului preuniversitar a disciplinei religioase „Bazele Orto-doxiei”. Astfel, societatea s-a înviorat și au început discuţiile, în scopul atingerii acestui deziderat. Momentul culminant a fost la 8 mai 2010, când în Scuarul Catedralei Mitropolitane s-a convocat Adunarea naţională a clerului și credincioșilor din cu-prinsul Mitropoliei Moldovei, astfel fi ind consfi nţită dorinţa generală de introducere a acestei discipline în curriculumul de învăţământ.

Până la acea dată, discuţiile erau purtate din perspectiva conţinutului subiectului, modului de predare, de alegere a cadrelor didactice care vor preda acest obiect și a atitudinii faţă de reprezentanţii altor confesiuni.

După acest eveniment, Bisericii i s-au adus mai multe acuzaţii grave, printre care și faptul că încearcă să

impună studierea religiei în mod forţat. În același timp, Mitropolia Moldovei a fost învinuită de faptul că promovează ideile politice ale cer-cetătorului Valeriu Pasat, care a venit cu argumente solide întru susţinerea acestei discipline școlare.

Între timp, în toiul promovării și susţinerii „Bazelor Ortodoxiei” de către Grupul de Iniţiativă, pornind colectarea semnăturilor pentru organizarea unui eventual referen-dum, spre surprinderea tuturor a fost declarată preluarea conducerii Partidului Umaniștilor de către dl Valeriu Pasat.

Din această clipă au pornit valuri de învinuiri la adresa conducerii Mitropoliei.

În acea perioadă tensionată, Sino-dul Bisericii Ortodoxe din Moldova s-a convocat într-o ședinţă în urma căreia a făcut o declaraţie, afi rmând că Biserica își rezervă dreptul de a se implica sau nu în viaţa societăţii, cu scopul de a păstra și promova principiile creștine ce stau la baza societăţii noastre, dar nu s-a făcut vreun pas concret în sensul aderării la vreo formaţiune politică.

În acest fel, a fost interpretată eronat campania pentru promova-rea valorilor creștine în societate, iar informaţia publicitară răspândită în acest scop a dobândit un caracter electoral, fenomen cu care nu am fost de acord niciodată și pe care, evident, nu îl tolerăm.

A trebuit să treacă câteva luni și să păstrăm liniștea lăuntrică, timp în care au fost făcute multiple consultări cu slujitorii Sfi ntelor Altare în proble-ma vizată, deoarece în toiul forfotei

politice orice declaraţie a Bisericii putea fi interpretată după placul politicienilor și a altor instituţii ostile Ortodoxiei – toată plinătatea Bisericii s-a rugat pentru pace, înţelepciune și dragoste între cetăţenii de Dumne-zeu păzitei noastre ţări.

Biserica, în calitatea sa de instituţie divino-umană, nu se implică în lupta politică. Conform Concepţiei Sociale a Bisericii Ortodoxe, este neadmisă participarea ierarhilor și clericilor în activitatea organizaţiilor politice în procesul electoral, astfel încât este interzisă și susţinerea publică a can-didaţilor și formaţiunilor politice.

Am fost întotdeauna dispuși ca dimpreună cu organele de conducere și cu reprezentanţii puterilor politice să întreţinem un dialog deschis în speranţa găsirii unui numitor comun întru realizarea predării în școli a obiectului „Bazele Ortodoxiei”, luân-du-se în consideraţie poziţia Bisericii împărtășită de majoritatea concetă-ţenilor noștri.

Dorim să menţionăm că obiec-tul «Religia», ce este actualmente implementat în școală, este un bun premergător al disciplinei solicitate - „Bazele Ortodoxiei”. În același timp, trebuie să fi m precauţi vis-a-vis de modalitatea predării și de selectarea cadrelor didactice angajate în acest scop, pentru a nu preda o religiozitate abstractă, ci una ziditoare de sufl et și păstrătoare a predaniei Bisericii Ortodoxe. În același timp, bineîn-ţeles, pentru copiii ale căror părinţi optează pentru o altă confesiune, pot fi predate Bazele altor tradiţii de cult sau concepte sociale nereligioase. Aceasta ar contribui esenţialmente

la renașterea și însănătoșirea socie-tăţii noastre într-o măsură mult mai mare decât în cazul în care se predă un obiect-amalgam, format dintr-o multitudine de concepte religioase, obiect în care copiii nu se regăsesc, deoarece anterior au fost educaţi în familii cu tradiţii religioase multise-culare.

Această practică este bine răspân-dită în majoritatea ţărilor Europei, unde, în baza liberului arbitru, se dă prioritate studierii culturilor și tradiţiilor religioase personale, astfel încât diversele forme de predare a obiectelor legate nemijlocit de etică și confesionalitate sunt obligate de a respecta conceptele religioase și

fi losofi ce ale părinţilor, toate acestea fi ind protejate și de un șir de docu-mente legislative internaţionale.

Datoria Bisericii este de a avea grijă de viitorul și starea moralităţii poporului nostru, acestea fi ind strict condiţionate de cunoașterea tradiţi-ilor credinţei strămoșești. Totodată, Biserica tinde de a fi făcătoare de pace și purtătoare de grijă pentru unitatea păstoriţilor săi conform îndemnului evanghelic: „Fericiţi cei făcători de pace, că aceia fi ii lui Dum-nezeu se vor chema” (Matei 5, 9).

În această perioadă dificilă din punct de vedere politic, economic și social, rolul Bisericii este de a ajuta oamenii. Iar acest ajutor constă în a

orienta poporul spre unitate, liberta-te și independenţă, în favoarea unor relaţii bune cu popoarele Răsăritului și Apusului, iar nu spre dezbinare și ură, păstrând, totodată, nealterată credinţa străbunilor noștri, tradiţia și canonicitatea Bisericii.

VLADIMIR, Mitropolitul Chişinăului

şi al întregii Moldove

SAVA, Episcop de Tiraspol şi Dubăsari; ANATOLIE, Episcop

de Cahul şi Comrat; PETRU, Episcop de Hâncu, Vicar al

Mitropoliei Chişinăului şi al întregii Moldove; MARCHEL,

Episcop de Bălţi şi Făleşti

Săptămâna aceas-ta a început, chiar de luni, cu o decla-raţie războinică a liderului Parti-dului Democrat, Marian Lupu, cel care a promis să oprească războiul politic, îndreptată împotriva premi-erului Vladimir Filat. După un an în care cei doi au guvernat, benefi -ciind de nenumă-ratele avantaje administrative, mediatice și, mai

ales, fi nanciare, pe care le oferă afl area la putere în Re-publica Moldova, după ce Lupu și Filat s-au strâns cordial în braţe, dându-și săruturi fi erbinţi, iată că liderul PD, când a rămas mai puţin de o lună până la alegerile din 28 noiembrie, declară că premierul este o mare dezamăgire personală pentru el, fi ind un incompetent, un demnitar autoritar și populist, care a fost preocupat în mod narci-sist doar de propria imagine publică, în loc să guverneze ţara în interesul poporului. Asta a declarat Marian Lupu luni, 1 noiembrie, la o întâlnire cu alegătorii din raionul Hâncești. Pentru că acuzaţiile sunt grele și, mai ales, că vizează relaţia dintre doi parteneri ai coaliţiei de guver-nământ, ne vedem obligaţi să le reproducem aproape integral. Iată deci ce a spus Marian Lupu:

Gasterbaiterul Pasat a rămas fără feţe bisericeşti pe lista electorală

Eu muncesc Eu muncesc public! public!

5 NOIEMBRIE 20106 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial

În ultimele două decenii, Re-publica Moldova a urmat două modele diferite de dezvoltare social-economică, din păcate însă, în ambele cazuri rezulta-tul a fost negativ. Principiile liberale, prin defi niţie, nu sunt acceptabile în cea mai săracă ţară din Europa – liberalismul dă rezultate rapide și contribuie la creșterea economică durabilă doar în prezenţa unor resurse semnificative. Cum este, de pildă, exemplul Statelor Unite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea: țara a avut un teri-toriu imens, resurse naturale și condiţii climatice ideale pentru agricultură în Sud, dar și petrol în Pennsylvania și aflux de imigranţi în Nord. În Republi-ca Moldova, în condiţiile unei lipse acute de resurse, scopul primordial al modelului liberal – efi cienţa economică – poate fi realizat doar pe seama celor mai vulnerabile grupuri sociale. Cu dezvoltarea pe principiul ”bogații se îmbogățesc, iar sărăcii – sărăcesc”, cu exodul inevitabil al brațelor de muncă,

țara noastră este deja prea bine familiarizată.

Ve n i r e a t r i u m f a l i s t ă a comuniștilor la putere, pe fon-dul așteptărilor de schimbare în bine, a adus în sine un model de ”bolșevism de piață”, unde antreprenoriatul este supus structurilor de stat, unde nu-mai businessmenii apropiați puterii sunt privilegiați, în timp ce marea parte a populației se mulțumește cu ”pomeni” arun-cate de cei de la conducere. Des-pre modelul nociv, aplicat de PCRM, a atenționat în discursul său la Hâncești și Marian Lupu: “Timp de aproape un deceniu de creștere economică, în Re-publica Moldova nu s-a făcut absolut nimic pentru a ameliora competitivitatea și productivi-tatea în economie. Comuniștii încearcă să se laude cu tot felul de cifre privind creșterea bunăs-tării în anii în care au guvernat, dar sunt incapabili să răspundă la o simplă întrebare – de ce în această “creștere tumultoasă” numărul muncitorilor migranţi s-a ridicat la sute de mii și de

ce acești oameni nu și-au putut găsi un loc de muncă acasă?”

În discursul său, Marian Lupu a subliniat că Partidul Democrat abordează problemele țării și ale poporului având încrederea în succes, întrucât PDM este singura formațiune capabilă să găsească calea corectă în actualele circumstanțe – calea stângii europene, bazată pe tradiții sociale-democrate. Pe aceste principii, pe experiența social-democrată se bazează și proiectul ”Agenda nouă pentru Moldova”, lansat de PDM în vara anului trecut și care își pune ca scop ”însănătoșirea” economiei și a societății moldovenești, prin aplicarea tehnologiilor noi și pe implicarea cât mai largă a populației în soluționarea pro-blemelor sociale și politice.

Diferenţa fundamentală din-

tre modelul social-democrat și cel liberal (ignorând din start modelul PCRM-ist, întrucât este retrograd și inefi cient) constă în faptul că, pentru stânga euro-peană, soluţionarea probleme-lor sociale reprezintă obiectivul principal, în timp ce efi cienţa economică este doar un mijloc de a realiza acest deziderat.

Nu putem afi rma că liberalii nu-și doresc să depășim sărăcia și mizeria, dar abordarea lor principială vine în contradicție cu cea social-democrată, creș-terea standardelor sociale nu este o prioritate, așa că lupta împotriva sărăciei se rezumă la ei doar la sloganurile de campa-nie electorală.

Chiar și realitățile actuale vin să confi rme acest lucru, iar un șir de exemple în acest sens a adus, în discursul său, și Marian

Lupu. Este semnifi cativ și faptul că miza pe efi ciența economi-că, caracteristică liberalilor, pune, cu bună sau rea știință, pe planul doi necesitatea re-zolvării problemelor sociale. Iar în Republica Moldova, asta înseamnă că atât sfera socială are de suferit, cât și progresul economic întârzie.

Anume cu efortul repre-zentanților PDM din Guvern și Parlament, la Bălți a fost inițiat proiectul unei întreprinderi mixte moldo-germane de pro-ducere a pieselor auto, care va oferi 5 mii de locuri de muncă noi. Nici comuniștii nu s-au grăbit să creeze oportunități de angajare, dar nici guvernarea de un an a Cabinetului Filat nu a reușit să schimbe starea de lu-cruri în privința șomajului. Iată că PDM este singura formațiune

capabilă să treacă de la vorbe interminabile, la fapte.

Anume PDM a fost în măsură să identifi ce, să ofere soluţii de sistem și să pună în aplicare măsuri concrete pentru una dintre cele mai dureroase pro-bleme ale Moldovei – sistemul de învăţământ vicios. Experiența țărilor europene cu inițiative social-democrate a scos la ivea-lă, în ultimii ani, o nouă axiomă: progresul este fizic imposibil fără un sistem de învățământ modern, efi cient și care să răs-pundă necesităților de producție înalt tehnologică. În cadrul unui atare sistem de învățământ, este strict interzisă fi nanțarea trun-chiată, specifi că liberalismului, în care doar ceea ce ”rămâne în plus” merge spre necesitățile sociale. Reforma învățământului trebuie să înceapă, din start, cu o fi nanțare mai mare, cu majorarea salariilor pentru pedagogi și cu reutilarea tehnică a instituțiilor de învățământ. Iată că PDM luptă consecvent pentru o astfel de soluție, iar Marian Lupu a și enumerat măsuri concrete în acest sens.

Un alt element important, fără de care evoluțiile în dome-niul social sunt imposibile, îl constituie aplicarea consecven-tă a principiului echității sociale. PDM este singura forţă politică din Republica Moldova care a promovat în mod constant acest principiu. Comuniștii, care și-au asumat rolul unui partid ”de stânga”, în cei opt ani de guvernare, nici măcar nu au în-cercat să înlăture diferențierea distorsionată la asigurarea unor categorii de pensionari și nici-odată nu au propus normative unice și echilibrate la calcularea pensiilor. Soluționarea acestei

probleme a fost propusă iarăși de fracțiunea Partidului Demo-crat și acest singur fapt este în măsură să demonstreze care partid – cel condus de V. Voronin sau de M. Lupu – este, de facto, un partid de stânga, în sensul civilizat al noțiunii.

Nu în ultimul rând, lide-rul democrat a remarcat că formațiunea are ca obiectiv o viitoare guvernare coordonată de PDM – reprezentantul ade-vărat al politicii de sorginte social-democrată, capabilă să-și asume rolul de a moderniza și dezvolta țara. Prin exemplul țărilor UE, este vizibil faptul că partidele liberale au, de regulă, o poziție mai dură în raport cu Rusia și sunt, în marea lor ma-joritate, mai apropiate ideilor de solidaritate nord-atlantică. De cealaltă parte, stânga eu-ropeană este orientată spre o apropiere față de Moscova, dar și spre un parteneriat reciproc avantajos dintre UE și Rusia. Anume pe aceste priorități ale politicii externe se bazează și PDM – singura formațiune care și-a demonstrat atașamentul față de principiile de colaborare dintre Est și Vest. ”Fără un echili-bru rațional în politica externă, obiectivele de modernizare so-cial-economică nu pot fi atinse”, a subliniat Marian Lupu.

Întâlnirea cu alegătorii din sa-tul Sărata Galbenă a demonstrat încă o dată diferența principială dintre campania electorală a Partidului Democrat și a celor-lalte formațiuni. Astfel, PDM nu face doar promisiuni frumoase, ci oferă și modalități practice pentru realizarea obiectivelor sale, precum și confi rmă inte-resul său în bunăstarea ţării și a cetăţenilor.

Viitorul guvern trebuie să fi e de orientare social-democrată”Creșterea bunăstării populației și soluționarea reală a problemelor sociale poate fi asigurată, actualmente, doar de o formațiune de stânga de tip european”, a de-clarat, recent, liderul Partidului Democrat, Ma-rian Lupu, la o întâlnire cu alegătorii din satul Sărata Galbenă, raionul Hâncești. Problemele sociale sunt extrem de actuale în această re-giune, care în vara trecută a fost afectată și de inundații deosebit de puternice. Partidul De-mocrat din Moldova (PDM) a sărit printre pri-mii în ajutorul sinistraților, de aceea, membrii săi au dreptul moral de a se expune în această privință.

Guvernul și-a motivat deci-zia prin faptul că a intrat deja în vigoare un nou mecanism care reglementează comerci-alizarea produselor farmaceu-tice, stipulat în Regulamentul cu privire la modul de apro-bare și înregistrare a preţu-rilor de producător la medi-camente. Potrivit acestuia, adaosul comercial de 40 % la medicamentele importate va fi aplicat la preţul declarat de producător la Biroul de Pre-ţuri din cadrul Ministerului Sănătăţii și nu la preţul pe care importatorii îl declară în vamă. Totodată, potrivit Legii privind activitatea farmaceutică, la formarea preţurilor medica-mentelor „se admite aplica-rea unui adaos comercial de până la 40% la preţul liber de livrare al producătorului autohton sau la preţul de achiziţie de la producăto-rul (distribuitorul) de peste hotare, din care până la 15% pentru agenţii economici care importă medicamente, indiferent de numărul de intermediari, și până la 25% pentru farmacii”.

Nu putem vorbi despre o scădere generală a preţurilorEste greu de prognozat

cum vor evolua preţurile în urma acestei decizii. De această părere este chiar și ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, în opinia căruia totul va depinde de cererea și oferta de pe piaţă.

Chiar dacă medicamentele au fost excluse din lista produ-selor social importante, acest lucru nu va schimba situaţia, pentru că ele oricum rămân a fi importante din punct de

vedere social, deoarece au un impact direct asupra societă-ţii, consideră Vladimir Safta, profesor universitar la Catedra Farmacie Socială „Vasile Proco-pișin” a Universităţii de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” și fost prim-vice-director al Agenţiei Medica-mentului. Or, preţul acestora este reglementat de Legea cu privire la activitatea farmaceu-tică, care stabilește baza legală, iar noul Regulament, adop-tat de Guvern în iunie 2010, a modifi cat și completat hotărâ-rea 603 privind reglementarea mecanismului de formare a preţurilor, dându-i un plus de claritate și exactitate.

În opinia lui Vladimir Safta, după adoptarea noului regu-lament, preţurile la unele medicamente s-au stabilizat, la altele au scăzut puţin, dar au fost și dintre cele la care au crescut, astfel că nu se poate vorbi, deocamdată, despre o scădere generală a preţurilor. Totodată, profesorul universi-tar consideră că hotărârea tre-buia precedată de o analiză profundă a pieţei și a preţu-rilor, în aspect comparativ cu cele din exterior. „La noi s-a făcut totul în grabă, în baza unor aprecieri insufi ciente a situaţiei. Modalitatea de formare a preţurilor a fost stabilită încă în anul 1997. În acești 13 ani s-a format o piaţă farmaceutică extinsă, ajungându-se la peste 6 mii de denumiri de medi-camente. Este important ca piaţa să fi e saturată cu pro-dusele farmaceutice nece-sare. Chiar dacă unele medi-camente sunt mai scumpe și, economic, nu sunt accesibile tuturor, ele trebuie să existe pe piaţă, pentru cei care și le pot permite. Este vorba de

medicamente performante, care tratează boli conside-rate anterior incurabile. În cazul când vom face niște ajustări la legislaţie, fără a le argumenta temeinic în pre-alabil, aceasta ar putea duce la dispariţia de pe piaţă a medicamentelor respective, ceea ce ar fi o catastrofă. De aceea, legislaţia trebuie modifi cată, dar nu în grabă și nu fără o analiză pro-fundă”, a precizat Safta.

Nu farmaciştii sunt cei responsabili pentru preţurile majorateSigur că, în general, cetă-

ţenii nu sunt mulţumiţi de faptul că medicamentele sunt scumpe. Însă nu farmaciștii ar trebui învinuiţi pentru acest fapt, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, crede pro-fesorul Safta. „Farmaciștii iau medicamentele de la depo-zit și au dreptul să aplice un adaos comercial de 25 la sută. De regulă, sunt rare cazurile când acest procent este depășit în vreo farma-cie, iar cei care încalcă legea sunt pedepsiţi. Este impor-tant să găsim rădăcina pro-blemei, pentru că dacă vom căuta numai la suprafaţă, nu vom rezolva-o. Dacă la unele medicamente importate preţul la noi este cu 20-30 de procente mai mare, aceasta se poate explica prin chel-tuielile de transport, taxe vamale și altele, dar dacă preţul este mai mare de două-trei ori, atunci ar tre-bui căutate acele scheme frauduloase care permit asemenea scumpiri. Pro-blema este că aceste scheme nu pornesc de aici, în ele fi ind implicaţi și cei de peste hotare, pentru că acolo se formează preţurile, iar la vamă medicamentul ajunge deja cu preţ majorat”, a mai precizat ex-prim-vicedirecto-rul Agenţiei Medicamentului.

Ar fi de menţionat aici că, în cadrul unei vizite a premie-rului la unul dintre depozitele farmaceutice din capitală, directorul acestuia a lăsat să se înţeleagă că producătorii de

medicamente din străinătate fi xează preţuri exagerate la produsele farmaceutice desti-nate Republicii Moldova.

Declaraţii patetice şi descinderi spectaculoaseAmintim că modalitatea de

formare a preţurilor la medi-camente a constituit obiec-tul unor discuţii repetate în cadrul unor ședinţe de guvern din primăvara-vara acestui an, când premierul Vladimir Filat declara patetic că în Republica Moldova unii fac avere pe sănătatea oamenilor, iar medi-camentele la noi sunt uneori și de 8 ori mai scumpe decât în România. Potrivit datelor pre-zentate de ministrul Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, la ședinţa Guvernului din 25 mai 2010, preţurile la medicamente au crescut în anul 2009 cu 15,4 la sută faţă de 2008, iar în pri-mele 4 luni ale anului în curs acestea au mai sporit cu 7,4%.

Discuţiile de la Guvern au fost completate atunci și cu numeroase descinderi ale premierului, reprezentanţilor ministerului de resort, dar și a colaboratorilor CCCEC, pe la farmacii și depozite farma-ceutice, în încercarea de a-i găsi pe cei vinovaţi de majo-rarea nejustifi cată a preţuri-lor la medicamente. Ba chiar se raporta despre depistarea unor scheme frauduloase care asigură supraprofi turi afaceriș-tilor din domeniu. Numai că, ulterior, nu am mai afl at nimic despre protagoniștii acestor scheme, cum nu am auzit nici despre vreun dosar penal intentat acestora.

Nu s-a produs o diminuare spectaculoasă a preţurilor nici după eliminarea mult discuta-telor fâșii latente de pe medi-camente. Anunţate zgomotos de guvernanţi, aceste reduceri nesemnifi cative nu au fost sesizate, practic, de consuma-tori.

Viaţa bate statisticaImplementarea noului

mecanism de formare a pre-ţurilor la medicamente tre-buia, potrivit premierului, să asigure accesul populaţiei la

produse farmaceutice calita-tive, sigure și la preţuri accesi-bile. Potrivit raportului privind evoluţia preţurilor de consum prezentat de Biroul Naţional de Statistică, în septembrie 2010 preţul medicamentelor a scăzut cu doar 0,5%. În luna august această reducere a fost de 1,5 la sută. Prim vicedirecto-rul Agenţiei Medicamentului, Maria Cojocaru-Toma, anunţa recent că, în perioada iunie-septembrie 2010, s-a consta-tat o diminuare cu 5,47% a preţurilor la importul a 1882 de denumiri de medicamente, din totalul celor 6400 de pro-duse farmaceutice monitori-zate. Pentru farmacii s-a con-statat o diminuare a preţului de 3,22 la sută.

Însă, chiar dacă la nivel de statistică se poate vorbi des-pre o diminuare nesemnifi ca-tivă a preţurilor la unele medi-camente, aceasta, practic, nu este percepută de către cei care procură medicamentele și care sunt nevoiţi să scoată din buzunar sume de bani la fel de mari ca și până acum, sau, în lipsa banilor, să renunţe la tratament.

Nici farmaciștii, cu mici excepţii, nu vorbesc despre

reduceri substanţiale ale pre-ţurilor, ci numai de reduceri minore și doar la unele medi-camente. Chiar dacă, spun ei, de cele mai multe ori, farma-ciile stabilesc un adaos comer-cial mai mic decât cel admis de 25%, pentru a nu pierde cumpărătorii, medicamentele oricum sunt scumpe, pentru că sunt procurate la preţuri mari de la furnizori. De regulă, cele mai rentabile preţuri le oferă depozitele farmaceutice mari, care au contracte directe cu producătorii. Cu cât este mai mare numărul intermedi-arilor, cu atât este mai mare și preţul la care medicamentele se vând în farmacii.

Astfel, în ciuda faptului că autorităţile de stat în domeniu afi rmă că preţurile scad, acest lucru, practic, nu se observă. Se pare că de aceasta s-a con-vins chiar și premierul Filat, care a solicitat zilele acestea Ministerului Sănătăţii și Cen-trului pentru Combaterea Cri-melor Economice și Corupţiei să efectueze iarăși controale în farmaciile din raioanele ţării și să prezinte o informaţie amplă cu privire la preţurile medi-camentelor, pentru a preveni majorarea nejustifi cată a aces-

tora. Adică, preţurile la medi-camente au totuși tendinţa de a se majora, chiar dacă s-a pro-mis că noul mecanism va face minuni în foarte scurt timp.

De ce acum, domnule prim-ministru?Acum, specialiștii ministeru-

lui de resort vin cu o nouă pro-misiune, și anume că medica-mentele se vor ieftini, cu 20-40 la sută, începând cu 1 ianuarie 2011. Să ne amintim în acest context și de promisiunea premierului cu privire la redu-cerea substanţială a preţului cărnii, odată cu liberalizarea importurilor. Deși carnea se vinde la aceleași preţuri majo-rate, Vladimir Filat ne explica recent că acestea au scăzut, totuși, nu însă și pentru consu-matori. Se vede că pentru con-sumatori sunt doar declaraţiile populiste și spectacolul.

Acum să revenim la exclu-derea produselor farmaceu-tice din categoria mărfurilor social importante. În acest context, ne întrebăm ce poate fi mai important decât medicamentele, dacă de ele depinde, uneori, însăși viaţa

oamenilor, în egală măsură și a celor cu venituri de milioane, dar și a pensionarilor, a persoa-nelor cu venituri reduse care, de multe ori, au de rezolvat o problemă fără soluţii: să dea ultimii bani pentru un medi-cament vital sau și-i păstreze pentru o bucată de pâine.

Întrebarea pe care și-o pune mai multă lume este de ce anume acum, când au rămas zile numărate până la alege-rile anticipate, Guvernul Filat adoptă astfel de decizii, care nu are cum să nu știrbească imaginea premierului. Mai ales dacă urmărim cu cât sârg și-o lustruiește acesta în ultima perioadă. Și atunci, ce motiv, mai puţin vizibil, a condiţionat acest pas al premierului, care numai de lipsă de apucături populiste nu poate fi suspec-tat. Chiar dacă există o legis-laţie în domeniu ce explică într-un fel hotărârea Guver-nului, oamenii s-ar fi așteptat, mai degrabă, la o revedere a acesteia, în favoarea popula-ţiei sărăcite. Și atunci, dacă la întrebarea „de ce?” a fost oferit un răspuns cât decât plauzibil, „de ce acum” rămâne în conti-nuare un mare mister.

Ioana FLOREA, FLUX

De ce Guvernul Filat nu mai consideră De ce Guvernul Filat nu mai consideră medicamentele un produs social important?medicamentele un produs social important?

Săptămâna trecută, Guvernul a exclus me-dicamentele și citricele din lista mărfurilor social importante, pentru care adaosul co-mercial este unul strict reglementat. Inclu-derea anumitor produse în această listă pre-supune comercializarea lor la preţuri care înglobează un adaos comercial limitat, de maximum 20 la sută. Din aceasta fac parte pâinea și produsele de panifi caţie, crupele, laptele, uleiul vegetal, sucurile pentru copii, carnea și altele.

5 NOIEMBRIE 2010 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

„Propunem să punem în capul mesei soluţionarea probleme-lor economice, astfel vom putea rezolva problemele sociale, fi e că e vorba de salarii, pensii sau locuri de muncă”, a declarat, în cadrul dezbaterilor electorale la Moldova 1, secretarul gene-ral al PDM, Valeriu Lazăr. „Fie că vorbim despre salarii și condiţii

bune pentru pedagogi în școli, salarii și spitale dotate, că vorbim despre drumuri, apă, salubrizare, că vorbim de pensii majo-rate, înţelegem că toate aceste lucruri vin, până la urmă, dintr-o economie sănătoasă, de la Bugetul de Stat și de la bugetul asi-gurărilor sociale”, a subliniat Lazăr.

La formarea acestor bugete „contribuie și antreprenorii, care trebuie ajutaţi să înceapă să-și dezvolte o afacere”. Partidul Democrat are această experienţă privind coordonarea reformei regulatorii, care este menită să ajute oamenii de afaceri, iar „pentru acei care nu au aptitudine să-și înceapă o afacere trebuie să le asigurăm locuri de muncă”, a spus Valeriu Lazăr. Până la urmă, spune el, salariile nu sunt plătite de ministrul Finanţelor și nici de ministrul Economiei, salariile sunt plătite de oamenii care contribuie la buget, antreprenori sau cei care muncesc la întreprinderi.

Secretarul general al PDM consideră că pentru un om sănătos cea mai bună protecţie socială este un loc de muncă garantat și posibilitatea unui salariu bun, care să fi e în creștere, iar pentru acei ne-norociţi „trebuie, în sfârșit, să fi e reformat sistemul de ajutor social, care s-a dovedit a fi unul foarte fraudulos”.

„Noi propunem prin reforme să atingem aceste obiective, or, noţiunea reformă nu este ceva abstract, înseamnă să schimbăm sistemul de impozitare în Republica Mol-dova, ca să dezvoltăm mediul de afaceri, să implementăm standarde europene în materie de tehnologie. Trebuie să scădem presiunea asupra oamenilor de afaceri”, a mai menţionat Lazăr.

„Aţi observat ce reclamă oamenii de afaceri acum? Că s-a restabilit poliţia eco-nomică, care merge la întreprinderi, că le fac probleme fi scul, că le fac probleme vama. Și problema nu este că avem o gu-vernare comunistă sau anticomunistă, ci care sunt deprinderile acestor guvernanţi, care sunt apucăturile acestora. De aceea, noi propunem să punem în capul mesei soluţionarea problemelor economice”, a adăugat Lazăr.

Potrivit acestuia, Partidul Democrat a demonstrat că nu s-a temut să ia „unele din cele mai grele dosare în această guver-nare, dosarul economic și dosarul social”. Și, împreună cu colegii de coaliţie, PD a

demonstrat că are cea mai solidă echipă economică. „Asta în viziunea noastră în-seamnă a face reforme, a face schimbări, a crea locuri de muncă. Asta am demonstrat-o prin exemple concrete, dar nu chestii demagogice. Noi am coordonat elaborarea Programului anticriză, noi am coordonat negocierile cu FMI”, a subliniat candidatul pe lista democraţilor.

Reformele sunt necesare ca să repornim motoarele economiei, de acolo vin soluţiile pentru problemele sociale.

„Suntem gata toţi pe viitor să punem și mintea, și inteligenţa, și pregătirea pe care o avem nu să vorbim despre reforme, dar să le facem. Aceasta înseamnă politică socială, coeziune socială”, a concluzionat Valeriu Lazăr, care a mai adăugat că de-mocraţii au demonstrat că sunt oameni responsabili, cu experienţă și că au dat dovadă că știu a lucra în echipă.

După 28 noiembrie, PDM va acţiona fi x cum a acţionat în anul 2009„Foarte multă lume se întreabă cum va

proceda Partidul Democrat după 28 no-

iembrie. Noi vrem să vă garantăm că vom

acţiona fi x în maniera în care am acţionat

anul trecut, când a trebuit să dăm acestei

ţări perspectiva schimbării, când trebuia să

dăm tinerilor ceea ce și-au dorit – schim-

bare și guvernare democrată”.

Declaraţiile aparţin secretarului gene-

ral al Partidului Democrat din Moldova,

Valeriu Lazăr, lansate în cadrul dezbate-

rilor electorale de la postul de televiziune

public Moldova1.

Potrivit lui Valeriu Lazăr, PD va proceda

fi x așa „și de data aceasta”. „Este clar de pe

acum că Partidului Democrat îi va reveni

același rol important de a înclina balanţa

într-o parte sau în alta”, a mai spus Lazăr.

El, însă, a menţionat că „atâta doar că

nu vom admite ca din programul viito-

rului Guvern să lipsească o componentă

social-democrată foarte solidă, care ar

pune accent pe coeziunea socială”. „Vom

insista doar asupra a două lucruri: munca

în guvern să fi e coordonată de o echipă

social-democrată și cu o componentă

socială foarte solidă. Doi, noi nu vom ac-

cepta la nimeni, nici la noi, nici la colegii

noștri din viitoarea coaliţie, populismul și

monopolizarea guvernării”.

Economic

ELECTORALA 2010

VALERIU LAZĂR:

Propunem să punem în capul mesei Propunem să punem în capul mesei soluţionarea problemelor economicesoluţionarea problemelor economice

Reglementarea preţurilor și rezultatele Inițiativa respectivă a premierului

Filat se încadrează în o serie de alte tentative ale guvernării, lansate pe parcursul anului curent, cu privire la eliminarea practicilor de „majorări

nejustificate a prețurilor” la unele

produse de importanță socială (cru-

pele, carnea, medicamentele etc.).

Astfel, cele mai importante acțiuni

în vederea reglementării prețurilor

întreprinse în ultimul timp au fost:

* Hotărârea de Guvern cu privire

la monitorizarea tranzacțiilor comer-

ciale de import și a lanțului valoric

în comerțul interior. Deși autorul acesteia a fost Ministerul Economiei, controlul asupra executării respec-tivei hotărâri, în mod surprinzător, a fost pus în sarcina ministrului Finanțelor.

* Crearea Biroului de monitoriza-re a prețurilor pe lângă Ministerul Sănătății. Acesta a obligat operato-rii de pe piață să publice prețurile medicamentelor de la producător, care sunt înregistrate în Catalogul național de prețuri.

* Lansarea mai multor controale de către CCCEC la unități comerciale a medicamentelor, crupelor și altor produse social importante.

În pofida unui aparent efort instituțional, rezultatele acestor intervenții au fost destul de modes-te. Astfel, la fi nele lunii septembrie, prețurile la majoritatea produselor social importante s-au majorat. Spre exemplu, medicamentele, în comparație cu anul precedent, sunt mai scumpe cu 10,9%, iar față de începutul anului curent – cu 5,4%. Creșteri semnifi cative au mai fost în-registrate la ulei vegetal, zahăr, pește și conserve din pește, produse lactate etc. Mai mult decât atât, au fost mai multe cazuri când comercianții, drept răspuns, au retras din vânzare produ-sele supuse reglementării, cauzând un defi cit temporar (ex: pește, hrișcă etc.). Prin urmare, putem constata o abordare eronată a guvernării asupra problemei formării prețurilor, iar crearea unei agenții noi responsabile de monitorizarea formării prețurilor tinde să se încadreze în aceeași logi-că. Astfel, experiența ultimilor ani a demonstrat faptul că reglementarea directă de către stat a prețurilor are efecte doar pe termen scurt. Plafo-narea adaosului comercial sau alte forme de implicare directă nu elimină cauzele fundamentale, de natură

sistemică, care permit menținerea prețurilor la nivele atât de înalte.

O agenţie în plus nu înseamnă o problemă în minusDin acțiunile guvernării menționate

mai sus observăm că în problema formării prețurilor au fost implicate, concomitent, mai multe instituții cu specializări total diferite a căror expertiză nu este una tocmai relevan-tă: Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății și CCCEC. Prin urmare, nu este de mirare faptul că rezultatele acțiunilor respective au rămas mult sub așteptări. Mai mult decât atât, în mod inexplicabil au rămas margina-lizate o serie de instituții cu adevărat de resort în ceea ce ține de formarea prețurilor: Ministerul Economiei, Servi-ciul Vamal și Agenția Națională pentru Protecția Concurenței. Astfel, crearea unei structuri în plus nu va contribui decât la o fragmentare instituțională mai accentuată în domeniul regle-mentării prețurilor, ceea ce ar putea avea anumite efecte adverse asupra mediului de afaceri per ansamblu.

Mai mult decât atât, o asemenea structură nu va identifica cauzele reale ale nivelului înalt al prețurilor din Republica Moldova, care, de cele mai dese ori, derivă din aranja-mentele necompetitive de pe unele piețe, specifice pentru majorita-tea elementelor lanțurilor valorice. Astfel, lipsa unei concurențe libere atât între intermediari, cât și între vânzători determină diferența enor-mă (200%-300%) dintre prețul de achiziție și cel de livrare cumpărăto-rului fi nal. Un exemplu elocvent în acest sens servește carnea, care este achiziționată de la fermieri la prețuri de 18-20 de lei per kg și ajunge pe rafturile magazinelor la prețuri de 60-

80 de lei per kg. Aceleași aranjamente

necompetitive permit operatorilor

să evite și reglementarea privind

plafonarea adaosului comercial, prin

includerea în lanțurile valorice a mai

multor intermediari care partajează

între ei marja de profit. Totodată,

scheme similare sunt aplicate și la

produsele importate.

Prin urmare, esența problemei

prețurilor înalte din Republica Moldo-

va ține de lipsa unei concurențe libe-

re și transparente pe piață, or, acesta

constituie domeniul de reglementare

a Agenției Naționale pentru Protecția

Concurenței (ANPC). Astfel, în locul

înfi ințării unei instituții suplimenta-

re, un pas mai inteligent în direcția

soluționării problemei respective ar

fi consolidarea instituțională a ANPC.

Aceasta urmează să preia leadershi-

pul în eliminarea schemelor monopo-

liste. Totodată, împreună cu Serviciul

Vamal și Ministerul Economiei, ANPC

ar trebui să facă analize minuțioase

ale lanțurilor valorice și să depisteze

divergențele dintre valoarea în vamă

și prețul fi nal, să identifi ce unde exis-

tă un număr excesiv de intermediari,

unde se supraapreciază sau subapre-

ciază valoarea în vamă etc.

În concluzie, guvernanții ar tre-

bui să fie preocupați mai mult de

fortificarea sau chiar reformarea

instituțiilor existente și să renunțe la

crearea altora, suplimentare. În cazul

formării prețurilor, cea mai efi cientă

reglementare ar trebui să vizeze

asigurarea unui mediu competitiv pe piață, iar orice comportament neconcurențial din partea agenților economici, să fi e sancționat dur. O asemenea abordare va elimina o serie de factori sistemici care contri-buie la creșterea prețurilor, ceea ce va permite o soluționare durabilă a problemei respective. În acest sens, consolidarea ANPC și antrenarea mai activă a Ministerului Economiei și a Serviciului Vamal ar trebui să constituie o prioritate pe agenda unei guvernări care își dorește cu adevărat eliminarea aranjamentelor necompetitive, indiferent de contex-tul electoral.

Adrian LUPUŞOR,EXPERT-GROUP

Controlul preţurilor cu iz electoral?Controlul preţurilor cu iz electoral?Problema formării prețurilor de consum a intrat din nou în vizorul autorităților publice din Republica Moldo-va. Astfel, premierul Vlad Filat a solicitat, recent, Ministerului Justiției și altor instituții de resort crearea unei agenții naționale care ar fi responsabilă de formarea prețurilor. Deși preocuparea gu-vernării de o proble-

mă atât de stringentă poate fi doar salutată, există o serie de particularități care merită o atenție specială. Refl ectă oare această inițiativă motivele reale ale creșterii prețurilor? Cât de efi cientă va fi aceasta, luând în considerație faptul că acțiunile precedente de im-plicare a statului în formarea prețurilor au avut efecte doar de scurtă durată? De ce se intenționează crearea unei instituții suplimentare atunci când există deja Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, care ar putea prelua această sarcină? Cât de independentă va fi această agenție din punct de vedere instituțional și politic dacă inițiativa creării acesteia vine din par-tea șefului Executivului? Or, în orice stat democratic, agențiile de reglementare trebuie să răspundă în fața Parlamentului, fi ind complet independente de Guvern. În fi nal, de ce problema formării prețurilor a devenit atât de gravă în pragul alegerilor parlamentare?

Doar 71 de dosare au fost depuse până în prezent la preturile de sector pentru a participa la programul „Prima Casă”, ini-ţiat de Primăria capitalei. La o lună de la demararea procesului de depunere a ac-telor pentru programul „Prima Casă”, care a fost prezentat ca un colac de salvare pentru tinerii din Republica Moldova care nu-și pot permite un spaţiu locativ, nu-mai o mică parte dintre aceștia au depus dosarele la preturile de sector. Motivul – numărul mare de acte care se cer, preţul exagerat la apartamente și birocraţia la care trebuie să facă faţă solicitanţii. Potrivit autorităţilor municipale, câte 12 solicitări au

fost înregistrate la preturile Râșcani și Botanica ale capita-lei, la Pretura sectorului Centru și Ciocana – câte 15 dosa-re, iar pretura sectorului Buiucani a înregistrat 17 dosare. Totodată, funcţionarii afi rmă că numărul persoanelor care au manifestat interes faţă de respectivul program este puţin mai mare, dar că solicitanţii nu se grăbesc să adune actele necesare. „Multe persoane au solicitat cereri, dar cu asta și s-a terminat”, susţin angajaţii preturilor.

Așadar, programul anunţat cu mult tam-tam de edi-lul Chirtoacă nu a răspuns așteptărilor celor cărora se adresează.

Doritorii de a-şi procura apartament nu întrunesc condiţiile impuse de ChirtoacăDar să le luăm pe rând. În luna iunie, când primarul

Dorin Chirtoacă a anunţat demararea grandiosului proiect, acesta spunea că apartamentele vor fi destinate angajaţilor instituţiilor bugetare și familiilor tinere. Pe atunci, costul unui metru pătrat de spaţiu locativ varia între 300 și 400 de euro. La scurt timp, preţurile au fost modifi cate. Astfel, costul unui metru pătrat este estimat la 500 de euro. Totodată, nici nu mai este clar cine sunt potenţialii benefi ciari: familiile tinere și bugetarii, sau persoanele care se afl ă în evidenţa preturilor și care de-pășesc cifra de 60 de mii.

În plus, solicitanţii care doresc să procure un imobil în rate consideră că cerinţele impuse de Primăria Chișinău sunt prea rigide. Dosarul solicitantului conţine prea multe acte, unele chiar lipsite de relevanţă în ceea ce privește procurarea unei case.

Pe de altă parte, preţurile apartamentelor sunt extrem de ridicate, fi ind egale sau chiar mai mari comparativ cu ofertele companiilor imobiliare private. În aceste condi-ţii, mulţi dintre cei care își doresc un apartament, pur și simplu nu și-l pot permite, din cauza veniturilor modeste, mai ales a angajaţilor din sfera bugetară.

Ca să-ţi cumperi apartament trebuie să ai venituri pe care… nu le ai „Am fost foarte fericit când am afl at că vor fi constru-

ite case sociale pentru bugetari. La început credeam că autorităţile vor ţine cont de faptul că bugetarii au un salariu mic și, respectiv, preţurile vor fi pe măsură. Acum însă, m-am dezamăgit în acest program. Așa-zisa ofertă

a Primăriei este aceeași cu cea care se găsește pe piaţa imobiliară. Am venit la pretură pentru a mă informa care sunt condiţiile proiectului, dar, sincer să vă spun, cred că cu aceasta și se va încheia. Când am văzut lista ac-telor necesare și salariul care trebuie să-l ai pen-tru a-ţi putea permite un apartament… Nu cred că bugetarii pot pretinde la așa ceva. La moment, nu

văd altă soluţie de a-mi procura un imobil, în afară de faptul plecării la muncă în străinătate”, susţine Grigore Ciumac, un tânăr care se arătase interesat de oferta Primăriei.

Un alt tânăr, Iurie Paraschiv, ne-a mărturisit că își do-rește foarte mult o casă pentru familia sa, însă nu crede că-și va putea onora obligaţiunile faţă de bancă cu salariul pe care îl primește. „Este bine că banca îţi oferă credit la un procent mai mic pentru o perioadă anumită de timp, dar cred că este riscant. Mă voi mai gândi”, ne-a spus Iurie Paraschiv.

Amintim că, pe data de 4 octombrie a înce-put primirea dosarelor pentru programul re-spectiv. Astfel, solicitanţii pot fi atât persoane care au viză de reședinţă în Chișinău, cât și cele care au un loc de mun-că aici. În program sunt disponibile 400 de apartamente. Potrivit autorităţilor, prioritate li se va acorda celor care nu au o casă în proprietate sau locuinţa sa nu întrunește norma sanitară de 9 metri pătraţi pentru o persoană.

Lista actelor impuse de primărie pentru a putea pretinde la un apartament prin intermediul Programului „Prima casă”– Cerere-tip, în care se va consemna numărul de ca-

mere solicitat; – Copia buletinului de identitate al solicitantului și a

membrilor familiei adulţi și/sau altor persoane afl ate la întreţinere;

– Copia certifi catului de naștere al membrilor familiei și/sau a altor persoane afl ate la întreţinere;

– Copia certifi catului de căsătorie; copia sentinţei de divorţ defi nitivă și irevocabilă;

– Documente din care să rezulte luarea la întreţinere a altor persoane;

– Certificat eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial, precum că subsemnatul (și membrii familiei, inclusiv persoanele afl ate la întreţinere) nu deţine în proprietate locuinţă sau teren pentru construcţia casei individuale, sau deţin în proprietate o locuinţă, cu suprafaţa spaţiului locativ pentru fi ecare persoană nu mai mare de 12 m2;

– Certifi cat de la locul de muncă însoţit de o copie de pe carnetul de muncă, autentifi cat cu ștampila între-prinderii;

– Certifi cat privind venitul fi ecărei persoane (membru al familiei) pentru ultimele 6 luni;

– Certifi cat privind componenţa familiei; – Copia diplomelor de studii; – Documente din care să rezulte dacă solicitantul,

un alt membru al familiei și/sau afl at la întreţinere ori suferă de o boală care necesită, potrivit legii, o cameră separată;

– Declaraţie pe proprie răspundere, privind suma avansului;

– Certifi cat privind participarea la privatizarea spaţiului locativ a membrilor maturi ai familiei;

– Alte documente sau înscrisuri pe care le consideră necesare în sprijinul aplicării prevederilor criteriilor pen-tru stabilirea ordinii de prioritate în soluţionarea cererii.

Precizăm că preţul unui metru pătrat de locuinţă con-stituie 500 de euro. Astfel, un apartament cu o cameră va avea 40 de metri pătraţi și va costa 320 de mii de lei, cu 2 camere (60 de metri pătraţi) va costa 480 de mii de lei, iar preţul unui apartament cu 3 camere (80 de metri pătraţi), este estimat la 640 de mii de lei. Totodată, persoanele care doresc să-și procure apartament cu o cameră trebuie să aibă un venit mediu lunar de 4 mii de lei, pentru 2 camere – 6 mii, iar cei care își doresc 3 camere, trebuie să aibă un venit mediu de 8 mii de lei.

Tatiana MANEA, FLUX

Tinerii moldoveni, neeligibili pentru programul lui

Chirtoacă „Prima Casă”

5 NOIEMBRIE 20108 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Am citit pe internet, cu multă emo-ţie, romanul autobiogra-fi c „Treptele Infernului. Pustiirea” de Ion Moraru,

apărut la Editura Flux în anul 2007.

La pagina 22, am citit: „Nu zăbavă s-a auzit că în comuna Mândâc, de care ţinea și satul nostru, „noii stăpâni” l-au chemat pe preot, părintele Ion Goreaev, și i-au hotărât ca mai mult să nu umble prin sat îmbrăcat în haine preoţești”.

Iar la pagina 75, cu lacrimi în ochi, am ci-tit: „În 1944, părintele Ion Goreaev a fugit, nu se știe unde, de urgia bolșevicilor”.

Părintele Ion Goreaev a fost bunicul meu. El m-a crescut și educat după ce eu am rămas orfan de tată, când împlinisem doar trei luni.

Mă numesc Valeriu Pasencu și m-am născut în anul 1945, în România, în satul Negreni, judeţul Gorj, acolo unde au ajuns părinţii și bunicii mei, în urma refugiului organizat de statul român, în anul 1944, atunci când devenea evident că armata sovietică, învingându-i pe germani, va reveni în Basarabia, pentru a o cotropi.

Bunicul meu, preotul Ion Goreaev, s-a născut în anul 1888, la Rășcani, judeţul Bălţi. A fost, mai întâi, duhovnicul locuitorilor din Tărăsăuţi, judeţul

Hotin, apoi al celor din Mândâc, jude-ţul Soroca. În anul 1941 a plecat ca misionar la Moghi-lev, în Transnistria, unde, după spusele dânsului, s-a sim-ţit urmărit și chiar ameninţat direct de către bolșevici, mai ales pe înserate, când se întorcea de prin parohie.

Împreună cu iubita sa soţie, preoteasa Vera, buni-cul a avut trei copii: Tamara, Elisabeta și Anatol.

Tamara, fi ica cea mare, a fost căsătorită cu cu-cernicul preot Sergiu Grigoriţă. Ei s-au stabilit în parohia Breaza, judeţul Prahova, unde și-au dat obștescul sfârșit.

Anatol, mezinul, a fost dirijor la Filarmonica din Arad, de unde a fost arestat în anul 1958 și con-damnat, pentru uneltire contra ordinii sociale, la 12 ani de închisoare. A fost eliberat în 1964, după o amnistie generală a deţinuţilor politici, și s-a sta-bilit în București, unde a și decedat. Pe afi șele care

anunţau concertele la care dânsul diri-ja, unchiul meu a ţinut ca numele său să apară sub forma Anatol Goreaev-So-roceanu, ca omagiu pentru meleagurile pe care copilărise.

Elisabeta, fiica mijlocie a bunicului meu, a fost mama mea. Dânsa a fost căsătorită cu pre-otul Ioan Pasencu. Părinţii mei s-au refugiat din Basa-rabia în anul 1944, purtând în braţe pe fetiţa lor, Ariadna, sora mea, de numai

trei ani. În România, părinţii mei s-au stabilit, con-form planului impus de statul român, împreună cu bunicii mei Ion și Vera Goreaev, în satul Negreni, judeţul Gorj, localitate în care m-am născut eu, în anul 1945, și unde a murit tatăl meu, preotul Ion Pasencu, când eu împlinisem numai trei luni. Ulte-rior, bunicul meu, Ion Goreaev, a fost numit preot în satul Tândălești, din judeţul Gorj. Mama mea a reușit să-și găsească o slujbă într-o altă comună din judeţ, iar eu am rămas cu bunicii mei Ion și Vera Goreaev, pentru care nutresc o imensă recunoștinţă pentru grija, pentru sacrifi ciul și pentru dragostea lor pentru mine. Viaţa mea a fost legată de cea a iubiţilor mei bunici.

După pensionarea bunicului meu, Ion Goreaev, bunicii mei, împreună cu mine, ne-am mutat la fi ica cea mare a bunicilor, mătușa Tamara Grigoriţă, la

Breaza, judeţul Prahova. După câţiva ani, aici i-am

petrecut pe bunicii mei, cu multă durere, la locul

de veșnică odihnă.

Bunicii mei au fost oameni minunaţi, cinstiţi și

drepţi. Bunicul meu, preotul Ion Goreaev, a fost iubit

nespus de enoriașii săi. Atunci când a simţit că se

apropie sfârșitul, deși bolnav și foarte slăbit, oprin-

du-se mereu din drum, pentru a-și tempera sufoca-

rea și pentru a-și recăpăta respiraţia, bunicul meu a

dorit să-și mai vadă o dată enoriașii și biserica unde

a slujit. Eu am fost cel care l-a însoţit de la Breaza,

judeţul Prahova, la Tândălești, judeţul Gorj, cale de

408 km, schimbând două trenuri și două autobuze.

Întors la Breaza, după numai trei luni, bunicul meu a

trecut la cele veșnice, la vârsta de 71 de ani. S-a stins

cu multă durere în sufl et că nu-l mai poate îmbrăţișa,

pentru ultima oară, pe fi ul său Anatol, care era în acel

moment deţinut politic, și că nu-și mai poate vedea

meleagurile natale, tot așa cum și-a văzut ultima

parohie unde a slujit cu evlavie.

Iată, acum se știe ce s-a mai întâmplat cu pă-

rintele Ion Goreaev, după ce a plecat din Mândâc,

din momentul în care a fost alungat de invazia

bolșevică.

Valeriu PASENCU, Bucureşti

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1780. Am așteptat atâta vreme să se îndrepte fărădelegea care s-a făcut la 1812, când s-a des-părţit Basarabia de mama ei Ro-mânia… Moldovenii au fost siliţi a învăţa limba rusească. Ei nu au avut noroc a asculta limba mamei în școală și în biserică. Trupul lor a fost Rusia, dar sufl etul lor la Mama România. Basarabia are acum nevoie de oameni inteligenţi, de oameni luminaţi, de oameni plini de energie. Asemenea oameni sunt – dar nu știu de ce tac în momentul acesta…

Preot Nicolae STADNICOV, comuna Ţânţăreni. Art. „Glasul preotului”, 1 aprilie 1918

1781. Hrănește-i, văzduh, re-spirarea

și tu, spaţiu, privirea,și tu, pământ, întărește-i ră-

dăcinile,și tu, cerule, păstrează-isenine visele,și voi, ape limpezi, spălaţi-i

chipul,și voi, furtuni, oţeliţi-i braţulacestui neamce se trezește„din somn de moarte”.Valeriu MATEI. Descriptio

patriae. 19901782. Ca în vesela grădinăSă crească numai neghină.Geaba te-ai crezut stăpânPe sufl etul de român.Din sănătate ne-ai scos,Dar acasă ne-am întors,Că ne-a păzit Domnul SfântȘi cu Vodă din mormânt…Gheorghe SEMENIUC, ţăran

nonagenar din comuna Voloca, Nordul Bucovinei. „Codrul Cos-minului”, nr. 3, 1994

1783. Regăsit după secole de sbucium și suferinţă, neamul românesc își ducea cu bărbăţie și speranţă viaţa sa pașnică în fruntariile sale întregite. Steaua speranţei răsărise iar pe cerul destinului românesc și singura dorinţă a poporului nostru era să fi e lăsat să-și vadă de necazurile și bucuriile lui. După primul război mondial s-a început zidirea unei Românii temeinice, pentru o viaţă mai bună. Era o muncă grea și uriașă, dar plină de promisiuni de mai bine.

Dar fi ara de la răsărit ne pân-dea din umbră. Râvnind ca de atâtea ori în trecut la bogăţiile ţă-rii noastre, Moscova ne răpește în 1940 Basarabia și Bucovina. Mu-tilarea teritoriului nostru naţional și robirea fraţilor noștri ne aruncă din nou într-o luptă pe viaţă și pe moarte pentru existenţa noastră naţională. Și din nou am plătit cu sânge, cu lacrimi și cu brazda strămoșească nedreptele lovituri ale destinului…

În ziua de 4 martie, când s-a anunţat la posturile de radio sovietice paralizia cerebrală a lui Stalin, Moscova era scăldată într-un soare cald și sclipitor, ce anunţa primăvara. Deie bunul Dumnezeu ca acea zi însorită să fi e începutul unei noi ere în istoria omenirii, de libertate și fericire pentru toate popoarele și pentru poporul român dezrobit! Să aș-teptăm cu calm, dar cu nădejde, desfășurarea evenimentelor. Fiindcă mâna care me-a lovit nu mai mișcă!

Nicolae BACIU. Agonia României. 1944-1948. „Dacia”, 1990

1784. Stalin e mort… Creierul care a conceput înecarea lumii în suferinţă și crimă s-a înecat în propriul lui sânge. Limba care a minţit a îngheţat! Mâna pătată de sânge, care a lovit, nu mai poate lovi. Inima care a bătut numai pentru ură a încetat de a mai bate! Stalin e mort! Pământul s-a întors în pământ! Fiindcă gloria pământească este deșartă și nimeni nu este nemuritor! „Idolii” de lut se prăbușesc ca oamenii de rând! Stalin e mort! „Nemuritorul”, „gloriosul” a murit. Bulgări grei de pământ se vor amesteca în curând și cu lutul lui, cum se amestecă cu trupul oricărui muritor. Viermii îi vor mânca și lui măruntaiele ca oricărui om de rând! Stalin e mort! Pământul s-a întors în pământ… Fiindcă Stalin era muritor…

Voi, dragi ascultători, trebuie să așteptaţi în liniște și cu încre-dere desfășurarea evenimentelor. Fiindcă braţul care ne-a lovit nu mai mișcă. STALIN E MORT. FIE-I ŢĂRÂNA CA PLUMBUL!

Nicolae BACIU. Agonia României. 1944-1948. „Dacia”, 1990

Notă. Comentariul de mai sus a fost făcut de N.B. la postul de radio New York cu ocazia morţii lui I.V. Stalin. În cartea sa, autorul face o remarcă profund semnifi -cativă: Ţara în agonie se scufunda încet, dar sigur, în bezna întuneri-cului, în bezna sovietizării.

1785. Anii dominaţiei naziste și ai războiului, urmaţi de subjuga-rea comunistă a poporului român, au distrus imaginea ţării noastre de origine, care nu mai este cum am cunoscut-o noi înainte de al doilea război mondial.

Nicolae BACIU. Agonia României. 1944-1948. „Dacia”, 1990

1786. Vai de ideile mari când încap în mâna unor oameni mici!

Aurel BARANGA

Valentin Mândâcanu

Un ecou de la Bucureşti la romanul Un ecou de la Bucureşti la romanul autobiografi c „Treptele Infernului. Pustiirea”, autobiografi c „Treptele Infernului. Pustiirea”,

semnat de fostul deţinut politic Ion Moraru semnat de fostul deţinut politic Ion Moraru

CAMPANIA de sen-

sibilizare a opiniei

publice cu genericul

“ÎMPREUNĂ REUȘIM!”

a fost lansată recent de

către Fundaţia pentru

Dezvoltarea Republicii

Moldova „Edelweiss”,

împreună cu postul de

televiziune PRIME. Sco-

pul campaniei este să

promoveze principiul

consolidării eforturi-

lor pentru susţinerea

păturilor social-vul-

nerabile și contribuţia

pentru promovarea

oamenilor și practici-

lor de succes pentru

dezvoltarea Republicii

Moldova.

Vlad Plahotniuc, fondator Edelweiss: “Am decis să colabo-răm cu diferite organizații întru consolidarea eforturilor civice de a ajuta anumite categorii de persoane care au nevoie strin-gentă de asistența noastră. Fon-durile disponibile pentru acești oameni sunt foarte limitate, iar opinia publică, de multe ori, este direcționată spre alte probleme. Această campanie constituie un apel la solidaritate pentru alte organizații similare, oameni de afaceri de bună-credință care ar trebui să-și conglomereze efor-turile întru beneficiul acestor concetățeni de-ai noștri.”

Fundația „Edelweiss” este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, a cărei misiune declarată este imple-mentarea proiectelor ce contri-buie la dezvoltarea Republicii Moldova. În conformitate cu obiectivele propuse, Consiliul Fundaţiei a decis să acorde suport familiilor social-vulnera-

bile, persoanelor ce au suferit în urma inundațiilor, persoanelor

în etate, copiilor talentați care au nevoie de susținere pentru

a-și realiza potențialul și altor categorii de benefi ciari.

În cadrul acestei campanii, Fundația Edelweiss a salvat un

copil cu viciu cardiac înnăscut, a donat electrocasnice și a schim-

bat termopanele la un orfelinat, a donat plapume și electrocas-

nice unui azil de bătrâni din Strășeni și va mai implementa o

serie de alte activități.

Fundația EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofi t și apolitică, înfi inţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentați și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dez-voltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional,

social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a con-tribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crea-rea oportunităţilor pentru oame-nii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oame-nilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia cre-de în dreptul fi ecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se afl ă entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și experienţa anilor.

Departamentul relaţii publice EDELWEISS

FUNDAŢIA „EDELWEISS”, ÎN PARTENERIAT CU POSTUL PRIME, A LANSAT CAMPANIA “ÎMPREUNĂ REUȘIM”

Asociaţia “Răsăritul Ro-mânesc” din Basarabia și Comitetul pentru Drep-turile Omului din Nigo-tin, Timoc, și-au reînnoit cooperarea în benefi ciul românilor din cele două state, cooperare iniţi-ată printr-un Acord de parteneriat încheiat la Chișinău, la 2 octombrie 2008, transmite Timoc Press, preluată de Roma-nian Global News.

Zilele acestea, Vlad Cubreacov, președinte al Asociaţiei “Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, împreună cu soţia sa, Natalia, se afl ă într-o vizită de documentare în nord-estul Serbiei (Valea Timocului), la invitaţia președintelui Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigo-tin, Dușan Pârvulovici.

Duminică, oaspeţii din Chișinău au participat la Sfânta Liturghie duminicală, oficiată la biserica cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil și Sfânta Parascheva” din Mălainiţa, de către părintele Boian Alexandrovici, protopop stravrofor

al Protopopiatului Dacia Ripensis (Pa-triarhia Română), unde s-au bucurat de comuniunea credincioșilor români din Timoc. Președintele Asociaţiei “Răsăritul Românesc” din Republi-ca Moldova i-a transmis părintelui Boian Alexandrovici câteva cărţi de slujbă în limba română și un set de calendare ortodoxe românești, de stil vechi.

Programul primei zile a vizitei a cuprins, de asemenea, vizitarea se-diului Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigotin, al agenţiei “Ti-mocpress” și al Federaţiei Românilor din Serbia, unde s-au purtat discuţii despre dezvoltarea parteneriatului pentru identitate, cultură și tradiţie românească iniţiat acum doi ani.

Vlad Cubreacov este autorul pro-iectului de rezoluţie și al celui de recomandare ale Adunării Parlamen-tare a Consiliului Europei cu privire la situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina și a minorităţii etnice române din Serbia (Rezoluţia 1632 (2008) și Recomandarea 1845 (2008)). Acordul de parteneriat încheiat la Chișinău, la 2 octombrie 2008, între Asociaţia “Răsăritul Românesc” din Republica Moldova și Comitetul pentru Drepturile Omului din Nigotin prevede, între altele, monitorizarea modului de aplicare de către auto-

rităţile din Serbia a Rezoluţiei 1632 (2008) și a Recomandării 1845 (2008) și contribuirea la formarea unei atitu-dini constructive faţă de problemele comunităţilor românești din partea administraţiilor centrale și locale de stat din Republica Serbia și din Republica Moldova.

Totodată, cele două organizaţii partenere s-au angajat să emită note, rapoarte și recomandări către institu-ţiile centrale și locale din cele două state, precum și către organismele europene și internaţionale de speci-alitate, referitoare la situaţia și pro-blemele comunităţilor românești din Republica Moldova și din Republica Serbia. Același Acord de parteneriat mai prevede sprijinirea eforturilor comunitare locale de reactivare, organizare și afi rmare în Serbia de răsărit a vieţii religioase în parohiile ortodoxe românești, prin mijloace proprii, împreună cu reprezentanţii Protopopiatului Ortodox Român Da-cia Ripensis al Episcopiei Dacia Felix, cu respectarea legislaţiei europene și internaţionale în materie.

Vizita în nord-estul Serbiei va con-tinua în zilele următoare, cuprinzând întâlniri și discuţii cu reprezentanţi ai altor organizaţii românești din regiune.

Sursa: rgnpress.ro

Soarta preotului din satul Mândâc de după ocuparea

Basarabiei din 1944

Recent, pe adresa redacţiei ne-a venit un mesaj din Bu-curești, de la domnul Valeriu Pasencu, care este nepotul părintelui Ion Goreaev, unul dintre personajele romanului autobiografi c al lui Ion Mora-ru „Treptele Infernului. Pustii-rea”. Valeriu Pasencu a scris la redacţia ziarului FLUX pentru că romanul fostului disident politic Ion Moraru a apărut în anul 2007 la Editura FLUX. În mesajul său, Valeriu Pasencu ne povestește soarta de după 1944 a bunicului său, Ion Goreaev.

Totodată, domnul Valeriu Pa-sencu ne-a rugat să-i comuni-căm datele de contact ale au-torului cărţii – Ion Moraru– și să-i expediem prin poștă un volum al „Treptelor Infernu-lui”, rugăminte pe care ne-am angajat să o îndeplinim cu plăcere.

Am decis să publicăm inte-gral și povestirea domnului Pasencu despre bunicul său, dat fi ind că mulţi dintre cititorii noștri au citit ro-manul lui Ion Moraru și le va fi interesant să afl e care a fost soarta preotului din satul Mândâc după ocuparea Basarabiei de către sovietici. Și, bineînţeles, această po-vestire este de mare interes și pentru autorul romanului „Treptele Infernului. Pustii-rea”, Ion Moraru, care este un cititor fi del al ziarului FLUX.

Redacţia FLUX

Bunicul meu, preotul Ion Goreaev

Cooperarea dintre românii din Basarabia şi cei din Timoc

O parte a virtuţii constă în învăţătură, alta în exerciţiu; trebuie de o parte să înveţi, pe de alta să întăreşti prin

practică ce ai învăţat. Seneca

G`ndul s=pt=m`nii

Valeriu PasencuValeriu Pasencu

Preotul Ion Goreaev Preotul Ion Goreaev în anul 1930, la Mândâcîn anul 1930, la Mândâc

Preotul Ion Goreaev Preotul Ion Goreaev în anul 1935în anul 1935

5 NOIEMBRIE 2010 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Săptămâna trecută,

administraţia Asoci-

aţiei Oamenilor de

Afaceri a avut o în-

trevedere cu condu-

cerea Academiei de

Știinţe a Moldovei.

În cadrul acestei întrevederi a fost trecută în revistă situ-aţia din domeniul știinţifi c și evoluţia acesteia pe parcur-sul ultimilor ani. Totodată, s-a constatat ca o necesitate vitală cooperarea dintre mediul de afaceri și mediul știinţifi c aca-demic: știinţa are nevoie de suport, iar mediul de afaceri -

de ultimele realizări știinţifi co-tehnologice.

În mod deosebit s-a pus ac-cent pe identifi carea și orien-tarea spre aplicabilitatea prac-tică a realizărilor știinţifi ce. În acest context s-a constatat că Republica Moldova dispune de anumite realizări pe segmen-te înguste, care nu cedează

unor realizări similare pe plan mondial. Părţile au evidenţiat faptul că o mai strânsă coo-perare cu mediul de afaceri ar contribui esenţial la îmbună-tăţirea acestui indicator, care, în ultimă instanţă, ar permite ca multe din produsele actual-mente importate să fi e produ-se în ţara noastră.

Acad. Gheorghe Duca, Președintele AȘM: “Am publi-cat pe site-ul nostru 100 de proiecte inovaționale, care ar putea fi aplicate în practică. Că-utăm astfel de persoane cum sunteți care ne-ar susține, care ar investi în oameni prin inter-mediul donațiilor, fi nanțării și a diferitor concursuri.”

Vlad Plahotniuc, preșe-dintele AOAM: “Trebuie să se-lectăm persoanele cu potențial și cu talent și să le oferim susținere pentru ca aceștia să se poată dezvolta.”

În cadrul discuţiei, s-a pro-pus crearea unui format per-manent de discuţie și comuni-care între oamenii de afaceri și reprezentanţii comunităţii aca-demice. Una dintre priorităţile acestui format de comunicare ar fi elaborarea de concepţii privind dezvoltarea economică a ţării, la fel și diferite iniţiative legislative menite să contribu-ie la dezvoltarea mediului de

afaceri. În urma întrevederii, oaspeţii au vizitat muzeul Aca-demiei de Știinţe.

AOAM este o Asociație obștească, neguvernamenta-lă, nonprofit, care întrunește în rândurile sale oameni de afa-ceri având convingeri comu-ne de dezvoltare a societății prin dezvoltarea mediului de afaceri, susținerea spiritului antreprenorial pentru o dez-voltare durabilă a economiei Republicii Moldova în contex-tul valorilor Uniunii Europe-ne. AOAM este un mecanism promotor de programe și pro-iecte concrete, de dezvoltare

aplicabile atât la nivelul unei întreprinderi, cât și la nivelul național de impulsionare a mediului de afaceri. Fondator al AOAM este omul de afaceri Vlad Plahotniuc, iar membrii AOAM sunt oameni de afaceri din Republica Moldova, fiind încurajată și participarea în-treprinzătorilor din alte țări, la fel ca și investitorii străini din Republica Moldova, care, prin realizările sale personale și profesionale, au dat dova-dă de eficiență și rezultate re-marcabile în afaceri. Membrii AOAM reprezintă persoane notorii din lumea de afaceri

din Republica Moldova, care dispun de o experiență bogată și cunoștințe profunde privind practicile de afaceri locale și internaționale. Obiectivele majore ale AOAM se focusea-ză în principal pe trei direcţii: Inițiative legislative pentru optimizarea cadrului norma-tiv; Promovarea imaginii Re-publicii Moldova peste hotare și atragerea investițiilor stră-ine; Programe de susținere a businessului mic și mijlociu și crearea unui cadru de afaceri și investițional eficient.

Serviciul relaţii publice AOAM

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova va colabora cu Academia de Știinţe a Moldovei

Economic

- Domnule ministru,

spuneţi-ne cum a decurs

vizita de lucru la New

York? La ce rezultate s-a

ajuns în urma negocieri-

lor cu IBM?

- Scopul vizitei de lucru

a reprezentanţilor MTIC la

New York a fost negocie-

rea cu IBM a colaborării în

sfera de cercetare și dez-

voltare știinţifi că. În parte,

discuţiile s-au axat pe des-

chiderea la Chișinău a unui

laborator de cercetare și

dezvoltare în domeniul

tehnologiilor inovatoare.

Acum, în întreaga lume,

există 10 laboratoare de

acest fel, și IBM investește

în ele, anual, mai mult de 6

miliarde de dolari.

În timpul vizitei, pe lân-

gă discuţii, au fost făcute

prezentări în domeniul

nanotehnologiei (în spe-

cial, prezentări legate de

utilizarea lor în medicină și

industrie). Au fost prezen-

tate condiţii avantajoase

pentru furnizarea medica-

mentelor, inclusiv a celor

pentru tratarea cancerului.

În plus, IBM a demonstrat

delegaţiei moldovenești

proiectele sale în domeniul

cercetării pentru următorii

25 de ani. Trebuie să recu-

nosc că această întâlnire a

fost un pas enorm în do-

meniul colaborării active

cu Moldova.

Savanţii moldoveni vor fi instruiţi în laboratorul IBM din ZurichÎnsă, cel mai important

este că în timpul vizitei de lucru s-a ajuns la un acord de a deschide un laborator IBM în Chișinău. Iar deschiderea de care au dat dovadă reprezentanţii corporaţiei indică în mod clar faptul că, în cel mai scurt timp, toate acordu-rile noastre se vor materi-aliza într-un document de parteneriat între Guver-nul Republicii Moldova și Corporaţia Transnaţiona-lă IBM. Rezultatul acestei colaborări va fi , în primul rând, creșterea potenţia-lului local pentru cerceta-re și dezvoltare în știinţă. Pe lângă toate, este foar-te important și domeniul modelelor de business de proprietate intelectuală.

A fost importantă și în-ţelegerea despre instrui-rea savanţilor moldoveni. De exemplu, câţiva repre-zentanţi din Republica Moldova, timp de 18 luni, se vor afl a în laboratorul IBM din Zurich (Laborato-rul de Cercetare IBM din Zurich este una dintre

cele mai mari organiza-ţii de cercetare din lume, în cadrul căreia lucrează sute de oameni de știinţă din mai mult de 30 de ţări din întreaga lume – nota autorului.). Acolo, savan-ţii moldoveni vor fi in-struiţi în sfera aplicării și creării celor mai avansate tehnologii de cercetare și dezvoltare știinţifi că. După care, împreună cu colegii de la IBM, oamenii noștri de știinţă vor par-ticipa în cadrul unor pro-iecte comune. Reiese că cercetătorii din Moldova vor fi coautorii viitoarelor produse inovative, care, la rândul lor, vor fi aplica-te la scară globală.

Suma totală a proiectului va ajunge la 20 de milioane de euro- În ce constă activitatea laboratorului IBM?

- Acesta este un labora-tor de cercetare și dezvol-tare în domeniul tehnolo-giilor inovatoare. Vorbim despre nano-tehnologii, despre aplicarea de ino-vaţii în medicină, despre matematica aplicată. în laboratoarele IBM sunt

efectuate atât cercetări de bază, cât și aplicate. Repet, în lume există doar 10 la-boratoare de acest fel, iar în Chișinău va fi deschis cel de-al 11-lea laborator. Un acord de cooperare între Republica Moldova și IBM deja există și în curând va fi înregistrat ca document ofi cial. Ca urmare, datorită acestui acord, cercetătorii din Moldova, împreună cu experţi de la IBM, vor lucra în Chișinău.

- Cât ar costa un proiect de asemenea amploare? De unde se vor lua bani pentru realizarea lui?

- Costul realizării proiec-tului în următorii trei ani, cred eu, va ajunge la 20 de milioane de euro.

- Câţi oameni vor primi locuri de muncă?

- Pentru prima etapă vorbim de 20-30 de locuri de muncă. Potrivit acordu-lui, iniţial vor pleca în jur de 8 persoane la instruire în Zurich. După care, la în-toarcere, li se vor alătura încă 12-20 de persoane. Mai departe totul va de-pinde de evoluţia situa-ţiei – acum e prematur să vorbim despre niște cifre,

date concrete și despre perspectiva de viitor. Aș dori totuși să remarc că, în acest caz, cifrele joacă un rol nu atât de important. În prim plan sunt aspecte-le calitative și oportunită-ţile care se deschid.

Încrederea IBM în Moldova – un semn pentru comunitatea internaţională- Cine va continua trata-tivele cu IBM? Și pentru ce perioadă se preconi-zează parteneriatul?

- Acest parteneriat este încheiat pentru o perioa-dă nedeterminată. Va fi o colaborare permanentă. Negocierile referitor la semnarea contractelor vor fi duse în continuare de reprezentanţii Ministeru-lui Tehnologiilor Informa-ţionale și Comunicaţiilor, aceleași persoane care s-au întâlnit recent, în New York, cu grupul de specia-liști IBM.

- Care sunt avantajele acestui proiect?

- Benefi ciile sunt cla-re. O corporaţie ca IBM este hotărâtă să deschidă în Chișinău un laborator

de cercetare. Acest lucru

este un semnal important

pentru comunitatea inter-

naţională, că în Republica

Moldova, companiile in-

ternaţionale pot fi sigure

de investiţiile lor. Mai mult

decât atât, aceasta este

o mândrie pentru cerce-

tătorii din Moldova, pen-

tru care manifestă inte-

res companiile lidere din

lume.

Factorul uman în acest

context este foarte impor-

tant. În ţara noastră avem

potenţial de cercetare, el

trebuie doar identifi cat,

dezvoltat și sporit.

Post-ScriptumÎn concluzie aș dori să

remarc că apariţia unui la-

borator de cercetare și dez-

voltare va duce Republica

Moldova la un nou nivel.

Și cel mai important este

că acum întreaga lume va

ști că în ţara noastră, cor-

poraţiile globale văd un

partener de încredere și cu

perspective promiţătoare.

Doar știm cu toţii că o ast-

fel de corporaţie ca IBM in-

vestește numai în ţările cu

rate de creștere ridicată.

Adriana IEPURE, pentru FLUX

Corporaţia Transnaţională IBM va deschide în Republica Moldova Corporaţia Transnaţională IBM va deschide în Republica Moldova un laborator de cercetare un laborator de cercetare

Colaborarea activă a Repu-blicii Moldova cu corporaţia IBM este un succes, o șansă de afi rmare la nivel mondial în domeniul inovaţiei, în timp ce pentru oamenii noștri de știinţă este o posibilitate de promovare și de autorealiza-re la scară globală. Iar asta pentru că IBM este cea mai mare corporaţie din lume, care lucrează în domeniul tehnologiilor informaţionale: în 2011 depășește 100 de ani de activitate. Fiţi de acord, acest lucru este un indiciu de fi abilitate, liderism și recu-noaștere la nivel mondial!

Cetăţenii Republicii Mol-dova trebuie să simtă acum o mai mare mândrie pentru ţara lor, în condiţiile în care IBM a crezut în potenţialul republicii și al savanţilor noștri, simţind că aici își poate dezvolta activitatea comercială într-un mod echitabil și stabil. Astfel, IBM va deschide în Moldova un laborator de cercetare și dezvoltare. Corporaţia transnaţională a apreciat înalt activitatea Ministerului Tehnologiilor Informaţiona-le și Comunicaţiilor (MTIC) din ultimul an, iar Republica

Moldova va fi a 11-a ţară din lume care a câștigat încrede-rea din partea IBM!

Negocierile Delegaţiei Republicii Moldova cu condu-cerea companiei IBM au avut loc la New York, la 11 octom-brie curent. Moldova a fost reprezentată de ministrul Tehnologiilor Informaţionale și Comunicaţiilor, Alexandru Oleinic, și de viceministrul Dorin Recean. În Statele Unite ale Americii, delegaţia noastră a fost întâmpinată de vicepreședintele IBM respon-sabil pe Cercetare și Dezvol-tare, Thomas Reeves.

Mai sunt doar 10 astfel de laboratoare în lume

IBM are încredere în MoldovaMinistrul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor,

Alexandru Oleinic, vine cu detalii despre colaborarea cu IBM

5 NOIEMBRIE 201010 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Reţete de fripturăReţete de friptură

Diverse

Friptură de porc la cuptorTimp de preparare: 2 oreIngrediente: 1 kg de mușchi de porc; 1

ceapă; 3 căţei de usturoi; cimbru, sare, pi-per, oregano, rozmarin, o foaie de dafi n, o bucăţică de morcov, o bucăţică de păstâr-nac; 100 ml vin alb; 4 linguri de ulei.

Mod de preparare: Spălăm mușchiul, îl us-căm în prosop de hârtie și îl așezăm în tiga-ia încinsă cu ulei până face crustă uniform pe toată suprafaţa. Așezăm carnea într-o tavă tefl onată, adăugăm legumele și con-dimentele, o ceașcă de apă și dăm la cup-torul încins în prealabil. Din când în când, întoarcem carnea sau o stropim cu sosul din tavă. După o oră adăugăm vinul și lăsăm în cuptor până scade sosul și carnea e pătrun-să bine. Scoatem carnea din sos, o lăsăm la răcit după care o feliem. Trecem prin sită le-gumele din sos, adăugăm sosul, o linguriţă de miere, dăm un clocot. Servim friptura cu sos.

Friptură din piept de porc cu verdeţuri şi legume la cuptorTimp de preparare: 2 oreIngrediente: 1 bucată sănătoasă și fără

prea multă grăsime de piept de porc cu tot cu șorici (1,5-1,8 kg). Veţi obţine 8-10 por-ţii; 3 cepe roșii; 5-6 cartofi mai măricei; 1-2 morcovi; 100 g ţelină; 1 legătură pătrunjel;

5-6 căţei de usturoi; o linguriţă de usturoi granulat; 2 linguriţe boia iute și dulce; 2 lin-guriţe de bază pentru mâncăruri; 4 linguri ulei de măsline; 2 legături de ceapă și ustu-roi verde; 5-6 foi de dafi n; 1 pahar de 200 ml vin roșu de calitate (nu oţet amestecat cu apă); 3 linguri ketchup de roșii și ardei roșu; sare, piper, cimbru.

Mod de preparare: Se crestează o bucată de piept pe partea cu șorici, cam din 2 în 2 cm, dar nu până jos. În crestături se umple cu un amestec preparat din 2 linguri ulei de măsline, sare, piper, cimbru, boia, baza pen-tru mâncăruri, usturoi granulat, pătrunjel și jumătate din ceapa și usturoiul verde tocate mărunt.

Presăraţi și deasupra cimbru, boia, sare și piper. Așezaţi bucata cu șoricul în jos într-o tavă mai înaltă, unsă cu uleiul de măsline ră-mas. Presăraţi sare, piper, cimbru și ungeţi-o bine cu ketchup. De jur împrejur puneţi ţe-lina și morcovii curăţaţi și tăiaţi bucăţi mari. Cartofi i îi lăsăm să aștepte.

Turnaţi în tavă 700-800 ml apă clocotită și daţi-o la cuptorul preîncălzit, la foc mediu, 40 minute, stropind din când în când carnea cu zeama din tavă. Între timp, curăţaţi cepe-le roșii, crestaţi-le în patru, dar nu până jos, îndesaţi în ele câte un sfert de linguriţă de sare, o foaie de dafi n și puţin pătrunjel. Cu-răţaţi și cartofi i și puneţi-i în apă rece.

Scoateţi tava din cuptor, așezaţi-o pe un suport termorezistent, întoarceţi friptura cu crestăturile în sus și cu un cuţit bine ascuţit crestaţi de data asta doar șoricul, perpen-dicular pe primele crestături. Așezaţi lângă carne cepele roșii, cartofi i tăiaţi bucăţi mari. Dacă mai trebuie completaţi cu 200 ml apă clocotită. Introduceţi tava în cuptor pentru 10-15 minute.

Scoateţi-o, întoarceţi din nou friptura, turnaţi vinul și adăugaţi lângă ea ceapa și usturoiul verde rămase întregi, puneţi câ-teva smocuri de pătrunjel și repetăm proce-dura încă o dată.

Friptură din pulpe la cuptorTimp de preparare: 1 oră și 30 minuteIngrediente: 4 pulpe; 4 linguri de muștar;

1 ceapă; 1 morcov; 4 căţei de usturoi; piper; sare; cimbru; oregano; 3-4 linguri de ulei; o ceșcuţă de vin alb.

Mod de preparare: Se dă un clocot de 5 mi-nute pulpelor. Îndepărtaţi pielea. Apoi se dă un strat de muștar peste pulpe, se așează în-tr-un vas uns cu ulei. Presărăm sare, condi-mente, felii de ceapă, morcov și usturoi. Se

dă la cuptorul preîncălzit pentru 45 minute. Servim cu piure de cartofi și murături.

Friptură de viţel cu sos roşu şi tarhonTimp de preparare: 1 orăIngrediente: 3 felii de antricot de viţel (600

grame); o căpăţână de usturoi; 2 roșii; 250-300 ml suc de roșii; 100 ml vin alb; o lingu-ră tarhon tocat mărunt; o linguriţă oţet de mere; 5-6 boabe de piper; 4-5 boabe de coriandru; 2-3 cuișoare; 2 frunze de dafi n; piper măcinat; sare după gust; un vârf de linguriţă cu scorţișoară; un vârf de linguriţă de zahăr sau miere de albine.

Mod de preparare: Carnea se spală, se șterge sau se zvântă bine. Fiecare bucată de carne se înfășoară în folie de alimente, se bate puţin pe ambele părţi, se unge bine cu unt cu tarhon pe ambele părţi, după care se așază pe grătar, grill sau direct în tigaie pen-tru a se rumeni frumos pe ambele părţi.

Separat se prepară sosul. Roșiile spălate, decojite și mărunţite se pun la fi ert într-o crăticioară împreună cu sucul de roșii, vinul, usturoiul pisat, mierea de albine sau zahă-rul, piper, coriandru, foi de dafi n, scorţișoa-

ră, cuișoare, sare după gust. În momentul în care sosul a fi ert sufi cient se strecoară pen-tru a obţine un sos roșu, fi n și limpede.

Se va turna înapoi în crăticioară, se adau-gă 2-3 linguri de ulei de măsline, se pun bucăţile de carne și se mai lasă pe foc până este pătrunsă carnea. Spre sfârșit se adaugă tarhonul tocat și se mai dă într-un clocot.

Friptură de curcan cu cartofi prăjiţiTimp de preparare: 1 orăIngrediente: 5-6 medalioane de curcan; 1

kg cartofi ; 1 salată verde mai măricică; 1 sau 2 ardei roșii; 1 ceapă roșie; câteva frunzuliţe de mentă verde pentru salată verde; 300- 400 ml ulei de palmier pentru prăjit cartofi i; sare, piper proaspăt măcinat.

Mod de preparare: După ce am curăţat și tăiat cartofi i îi pregătim pentru prăjit într-un ceaun cu mult ulei de palmier (300-400 ml ulei). Uleiul trebuie să fi e încins deja când punem cartofi i la prăjit. Separat pregătim și grătarul pe care punem carnea de curcan și pe care o vom întoarce cam la 10-15 minute. În timp ce carnea și cartofi i sunt pe foc pre-gătim și salata, o spălăm, o tăiem, ardeiul gras tăiat, ceapa tăiată și câteva frunzuliţe de mentă.

După ce am terminat de prăjit cartofi i și carnea, vom pune pe farfurie și le vom orna frumos cu frunzuliţe de mentă. La acest fel de mâncare puteţi folosi knorr delicat.

Friptură picantă de puiTimp de preparare: 45 minuteIngrediente: 1 kg carne de pui (piept, pul-

pe, ciocanele); 1 ardei gras; 7-8 roșii mici; 7-8 căţei de usturoi; câteva fi re de pătrunjel; 5 linguri ulei de măsline; condimente pentru friptură; ciuperci; sare; piper; chili; cimbru.

Mod de preparare: Bucăţile de carne se condimentează cu cimbru, chili, piper, con-dimente pentru friptură și se lasă minim 10 minute. Într-o tigaie puneţi uleiul și prăjiţi carnea câteva minute pe toate părţile, apoi adăugaţi ardeii tăiaţi fâșii și roșiile mici tăia-te în două și câteva întregi, puţină verdeaţă și cine dorește, concentrat de ciuperci.

După câteva minute, turnaţi un pahar de apă și lăsaţi la foc mic, întorcând carnea și pe cealaltă parte, până dispare complet apa și friptura se rumenește frumos. Adăugaţi verdeaţa și usturoiul tăiat feliuţe subţiri, mai lăsaţi pe foc 2-3 minute și este gata.

Friptura se poate servi cu sos de usturoi, mujdei, murături, salate sau diferite garni-turi.

Friptură de porc marinatăTimp de preparare: 5 oreIngrediente: 500 gr carne de porc; 200 ml

vin alb; 7-8 căţei de usturoi; coriandru; pă-trunjel; 2 linguri sos de roșii; condimente pentru porc; oregano; tarhon; busuioc; sare; ulei; felii de lămâie.

Mod de preparare: Carnea de porc se pune la marinat cu 4 ore înainte. Pregătim mari-nata din: 100 ml vin, sos de roșii, usturoi, co-riandru, pătrunjel, oregano, tarhon, busu-ioc, felii de lămâie. Carnea marinată se pune într-o caserolă de plastic și se dă la frigider.

După cele 4 ore, pregătim o tavă unsă cu ulei în care punem carnea, sosul în care s-a marinat și încă 100 ml vin. Apoi adăugăm condimentele pentru porc și sare după gust și lăsăm carnea la cuptor pentru 50 de minute.

Poftă bună!

SĂNĂTATE

Gutuile combat colesterolul rău

Contra anemieiPentru că este bogată în vitamina C, gutuia

este recomandată în cazurile de anemie pentru fortifi carea organismului. În acest caz, se reco-mandă tinctură de gutui. Se iau 50 de grame de gutuie proaspătă, sub formă de felii, se pun în 50 de mililitri de alcool alimentar; se acoperă vasul și se ţine într-un loc întunecos timp de o săptămână. Se vor administra câte 15 picături de trei ori pe zi. Tot în cazul anemiei, specialiștii recomandă să profi tăm și să mâncăm zilnic cel puţin o gutuie crudă sau sub formă de compot.

Elimină toxinelePentru eliminarea toxinelor din organism,

în urma intoxicaţiilor alimentare, cu alcool sau medicamente, sunt recomandate gutuile proaspete, respectiv două, trei gutui zilnic sau consumarea a două, trei pahare de ceai verde cu dulceaţă de gutui.

Băi de şezutDecoctul din frunze de gutui se folosește

pentru băile de șezut în combaterea hemoroi-zilor, a eczemelor și a rănilor de la nivelul mem-brelor. Decoctul se prepară din două linguri de frunze la un litru de apă. Se fi erb 20 de minute și se lasă acoperite alte 20 de minute, după care facem băiţe.

În uz intern, frunzele sunt recomandate în cazul dispepsiilor însoţite de diaree. De aseme-nea, acestea au rol antihemoragic, motiv pen-tru care medicii le recomandă pentru reglarea menstruaţiei. Totodată, frunzele au rol antiin-fl amator, de calmare a tusei seci. În toate aceste cazuri se prepară o infuzie și se beau două, trei căni pe zi.

Consumul frecvent de gutui reduce nivelul de colesterol rău, care facilitează unele boli car-diovasculare. Potasiul din aceste fructe ajută la prevenirea bolilor de inimă, reușind astfel să menţină o tensiune optimă.

Contraindicaţii: persoanelor predispuse la constipaţie, specialiștii le recomandă să evite gutuile proaspete.

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIE

FRUMUSEŢE

Cum să porţi bretonul în sezonul rece. Tendinţe toamnă-iarnă

Spre deosebire de alte trenduri, bretonul este prezent pe podiu-mul prezentărilor de modă în fi ecare an, cu mici schim-bări care îl fac de fi ecare dată să pară proaspăt și chic.

Pentru că este un stil foarte versatil, bretonul îţi poate pune în valoare tră-săturile indiferent de forma feţei.

Tendinţele pentru sezonul rece din acest an includ elemente de modernism, iar bretonul rămâne preferatul multor desig-neri.

Chiar dacă se potrivește tuturor nuanţelor de păr, bretonul are un impact vizual mai mare atunci când este adoptat de bru-nete.

Bretonul dreptBretonul tuns drept atra-

ge atenţia în mod special asupra trăsăturilor feţei. Este ideal pentru femeile cu o frunte lată, deoarece creează iluzia unei feţe cu proporţii perfecte.

Acest tip de breton este cel mai potrivit pentru pă-rul drept, părul cârlionţat fi ind mai bine pus în valoa-re de bretonul într-o parte.

Bretonul drept devine apreciat și de femeile cu părul lung, chiar dacă e mai puţin ușor de întreţinut ca în cazul părului scurt. În

acest sezon, contează grosimea bretonului. Renunţă la breto-nul subţire și ai grijă ca acesta să aibă cât mai mult volum.

Combinat cu părul lung, bretonul oferă un echilibru tunsorii tale și poate chiar să te întinerească cu câţiva ani.

Pentru femeile cu faţa ovală, bretonul tăiat în trepte și așezat într-o parte este cel mai potrivit. Pentru un plus de volum, usu-că foarte bine părul după spălare.

Bretonul lung îţi pune cel mai bine în valoare trăsăturile, dacă ai faţa ovală.

Bretonul într-o parteDacă nu ţi se potrivește bre-

tonul drept, cel „într-o parte” îţi dă mult mai multă liberta-te în lookul tău. De la cel tuns drept, până la cel în trepte, acest tip de coafură poate fi adaptat oricărui tip de păr.

Poţi adapta lungimea aces-tui tip de breton în funcţie de forma feţei: în cazul în care ai fruntea mai mică, optează pentru un breton scurt, care îţi va echilibra trăsăturile.

Dacă nu ești încă pregătită pentru o schimbare drastică de look, poţi încerca un bre-ton artifi cial. Alături de exten-siile de păr, acest accesoriu este din ce în ce mai căutat și poate fi găsit într-o varietate mare de culori.

Joc și voie bună: o amenajare potrivită vârstei și luminozi-tatea sunt extrem de importante pentru camera copiilor, deoarece este locul unde aceștia cresc și se dezvoltă, unde se joacă sau unde își fac temele. Cu alte cuvin-te, mediul și lumina sunt importante pen-tru fi ecare activitate pe care o desfășoară cei mici.

Lumina în funcţie de vârstă şi de nevoiÎn primul rând este

nevoie de o lampă, care să fi e așezată în mijlocul încăperii, aceasta fi ind sursa de lumină principală, care refl ectă în toată camera. Părinţii tre-buie să se asigure că această lampă este închisă, așa încât copilul să nu se uite direct la becul puter-nic. Copiii descoperă

curioși și foarte interesaţi lumea, iar în acest caz, lu-mina le poate dăuna, afec-tându-le ochii încă foarte sensibili.

În funcţie de vârsta co-pilului și de cum este folo-sită camera (pentru joacă, pentru lecţii etc.) este ne-voie de corpurile de ilumi-nat suplimentare. Acestea se pot așeza pe noptieră, la pat sau la birou. Aten-ţie la veiozele sau lămpile cu motive din desenele animate. Copiii mici sunt foarte curioși și vor să pună mâna, să le atingă sau să se joace cu acestea.

De aceea, corpurile de iluminat trebuie ţinute departe de zona de ac-ces a micuţilor. În afară de acest aspect, copiii cu vârste fragede sunt foarte sensibili la lu-mina puternică. Astfel, este recomandată lumi-na care este refl ectată de pereţi sau tavan.

Lumina difuză alungă monştriiCopiii adoră povești-

le citite înainte de culca-re. Spoturile sau lămpile

fi xate în perete asigură o iluminare propice, iar în cazul în care micuţii se trezesc în toiul nopţii, lu-mina prietenoasă și caldă îi liniștește și alungă toţi monștrii.

EleviiCopiii care merg la școa-

lă își petrec majoritatea timpului la birou. Aceștia au nevoie de o lumină care să-i motiveze. Veiozele de birou suplimentare sau alte corpuri de iluminat atașate de perete sunt un real ajutor pentru prichin-deii care învaţă alfabetul și pentru cei care-și scriu temele.

Pentru cei care scriu cu mâna dreaptă este reco-mandat ca lumina să cadă din partea stânga. Nici pentru cei stângaci aceas-tă lumină nu creează o umbră deranjantă.

TineriiTinerii lucrează din ce în

ce mai mult la calculator. În acest caz, trebuie să fi e atenţi, ca pe monitor să nu se formeze refl exe care au efecte negative asupra ve-derii. O rezolvare ar putea fi lămpile mobile, care pot fi aranjate după dorinţa fi -ecăruia și care sunt foarte folosite chiar și în birourile fi rmelor.

SFATURI UTILE Ceapa folosită pentru salate își pierde iuţeala dacă înainte de a prepara salata, se taie sub formă de peștișori și se freacă cu puţină sare. De asemenea, sarea în salate se pune înainte de a adăuga uleiul deoarece sarea nu se dizolvă în ulei.

Pentru ca varza să fi e mai fragedă, se freacă cu puţină sare.

Conopida își va păstra culoarea albă dacă în apa care fi erbe se pune o linguriţă de sare. Pentru a îndepărta insectele din conopidă, înainte de fi erbere se ţine circa o oră în apă rece.

Pastele făinoase nu se prind de fundul vasului dacă în timpul fi erberii se adaugă puţină sare.

Când se fi erb legumele proaspete sarea se pune întotdeauna la început, la legumele uscate sarea se pune cu câteva minute înainte de a fi gata fi erte, pentru a nu se întări.

Friptura nu se sărează înainte de a fi pusă pe grătar, pentru că substanţele nutritive din ea, sub infl uenţa sării, se elimină.

Sticlele și borcanele nu se vor crăpa atunci când turnaţi în ele lichide fi erbinţi, dacă așezaţi sub ele lame de cuţit.

Paharele puse unul într-altul care s-au înţepenit, nu trebuie forţate, pentru a nu se crăpa, mai simplu turnaţi în paharul din interior apă rece, iar paharul din exterior așezaţi-l într-un vas cu apă caldă (nu fi erbinte).

Focul care este pe cale să se stingă, se reaprinde dacă aruncaţi în el un pumn de sare de bucătărie.

Bijuteriile din aur sau argint se curăţă foarte bine dacă le introduceţi într-un vas cu apă caldă în care turnaţi o lingură de amoniac. Merge și cu pastă de dinţi.

Florile de câmp se păstrează mai bine dacă în apă se dizolvă un vârf de cuţit de sare, fl orile ofi lite își revin dacă le așezaţi într-un vas cu apă în care aţi dizolvat o aspirină, garoafele, mușcatele preferă dulciurile, în apă se dizolvă o linguriţă de zahăr (se pune o dată la 2 zile).

Pantofi i noi care vă strâng „își vor da drumul”, dacă frecaţi pielea cu un tampon de vată îmbibat în alcool medicinal, atât în interior, cât și în exteri-or, apoi frământaţi cu degetele pielea umezită.

Sarea de bucătărie (un vârf de cuţit) și o lingură de oţet puse în apa de spălare împiedică decolo-rarea puloverelor de lână.

Încălţămintea albă din piele se curăţă cu spumă de albuș de ou pe care o întindeţi cu un tampon de vată, apoi se freacă cu o bucată de fl anel pen-tru luciu.

O picătură de amoniac turnată pe piele în locul unde v-au înţepat ţânţarii, viespile sau albinele, domolește pe loc durerea.

Amoniacul îndepărtează izul de pește de pe mâini.

Geamurile cu fl ori de gheaţă se curăţă rapid dacă le ștergeţi cu o cârpă înmuiată în apă călduţă sărată.

Șoarecii fug de locurile în care se găsesc fl ori de tei sau mentă.

Ușa care se închide greu se repară ungând-o cu săpun de rufe.

Pieptenele se curăţă simplu și efi cient cu bicarbo-nat de sodiu.

Bulionul rămas în cutie se păstrează mai bine dacă este transferat într-un pahar, acoperind bulionul cu un strat subţire de ulei.

Din momentul în care vre-mea rece de toamnă aduce cu ea perioada de hiberna-re, nu vă rămâne decât un singur lucru de făcut: să îi pregătiţi pentru iarnă. Ca și grup, trandafi rii hibrizi de ceai sunt cei mai vulnerabili la frigul iernii și au nevoie de mai multă îngrijire. Com-plexitatea acestei operaţi-uni depinde de intensitatea iernii în zona unde trăiţi.

Este important în majoritatea zonelor, ca la sfârșitul verii să nu mai puneţi îngrășământ. Puneţi ultima parte de îngrășământ cu două luni înainte de primul în-gheţ. De asemenea, nu faceţi ni-mic ce ar putea stimula creșterea de noi vlăstare, pentru că aceștia vor pieri oricum la primul îngheţ.

Înlăturaţi în totalitate stratul protector vechi de sub și din jurul trandafi rilor; acesta poate adă-posti ouă de insecte sau spori din frunzele infectate căzute. Cu pu-ţin înainte de primul îngheţ, îm-prăștiaţi un strat proaspăt de ru-meguș, frunze sau coaja de copac mărunţită, până unde se întind vârfurile crengilor. Dacă aveţi pro-bleme cu rozătoarele, așteptaţi ca pământul să îngheţe înainte de a face asta. Șoarecilor, în special, le

place să facă cuibul în acest strat protector. Udaţi bine trandafi rii, mai ales dacă au avut parte de o vară secetoasă.

Odată ce pământul înghea-ţă, este timpul să adăugaţi încă un strat. Dacă locuiţi în zone cu ierni mai blânde, e de ajuns să ri-dicaţi în jurul plantei o parte din strat (maximum 20 de centime-tri), până aproape de crenguţele superioare. Acesta va asigura o temperatură uniformă în ciuda în-gheţului și dezgheţului de peste iarnă, și este foarte important mai ales dacă nu vă puteţi baza pe un strat de zăpadă care să acopere și să protejeze plantele.

Dacă temperatura de peste iar-nă scade adesea sub zero grade, construiţi prima grămăjoară în jurul plantelor, apoi mai adăugaţi câte puţin după fi ecare îngheţ,

pentru a o înălţa. Într-un fi nal, aceasta ar trebui să acopere în totalitate tufa de trandafi ri. Câte o dată este mai ușor să puneţi un cilindru în jurul acesteia pe care apoi să îl umpleţi.

Pregătirea trandafi rilor „copac” pentru iarnăTrandafi rii standard sau

cu forma de copac sunt vulnera-bili în faţa frigului, deci au nevoie de protecţie. Începeţi prin a înfi ge patru araci în pământ la marginea zonei acoperite din jurul rădăcinii plantei.

Înfășuraţi folia de împachetat în jurul aracilor și legaţi-o cu sfoara.

Apoi, umpleţi „cilindrul” for-mat cu frunze uscate. Astfel, trandafi rul va fi protejat pe timpul iernii de vânturile tă-ioase.

Cum folosim stratul protector pentru a ocroti trandafi rii

Închideţi tufele de trandafi ri în cilindrii de carton, metal sau plastic pentru protecţie maxi-

mă. Umpleţi-le apoi cu rumeguș, coajă de copac, hârtie sau frunze mărunţite pentru a le izola.

Protejaţi crenguţele și coroana trandafi rilor formând o grămă-joară de pământ afânat, rumeguș, coajă de copac sau frunze mărun-ţite. Aceasta ar trebui să fi e de aproximativ un metru de la baza plantei.

Crengile trandafi rilor agăţă-tori sunt vulnerabile la vântul și soarele iernii. Acestea au nevoie de atenţie specială în regiunile unde temperatura scade de obi-cei sub zero grade iarna. Puteţi să înfășuraţi crengile cu folie de împachetat sau să le desfaceţi de pe suport și să le întindeţi pe pă-mânt unde le acoperiţi cu același strat de protecţie.

Iluminatul în camera copiilor

Pregătirea trandafi rilor pentru iarnă

5 NOIEMBRIE 2010 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene ani-mate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 16,17 11.15 Familia Dacia. Reluare 11.30 Telecinemateca. Avionul condamnaţilor.

Con Air. Acţiune. SUA 1997 13.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.1 - 5 16.30 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 Ep.25,26 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 De-sene animate 22.00Telecinemateca. Indiana Jones și regatul craniului de cristal. Indiana Jones and the kingdoom of the cristal skull. Aventuri 2008 00.00 Închiderea staţieia

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Te-leshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ retrospectiva săptămânii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Rosamunde Pilcher Anotimpuri: Toamna (“Summer and Autumn”) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Doamne de poveste 18:30 Campionatul mundial de dans (Mexic, 2010) 20:30 Cinema ACASĂ: Muzica și versurile (“Music And Lyrics”) (AP) (romance) 22:45 La naiba, să poveștim! (12) (divertisment) 23:45 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:45 Campionatul mondial de dans (Mexic, 2010) (r) 02:15 Cinema ACASĂ: Muzica și versurile (r) (AP) (romance) 04:00 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:45 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00 - Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Orășenii 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 - Teleshop-

ping 13:35 Apropo Tv 14:20 - Promotor 15:00 Film: Cei trei ninja lovesc din nou 16:30 Film: Fire & Ice: Cronica dragonilor 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Kung Fu la grămadă 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 - Apropo Tv (r) 02:00 Film: Cei trei ninja lovesc din nou (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 După 20 de ani (r) 05:30 - România, te iubesc! (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Людмила Гурченко, Сергей Шакуров в фильме “Любимая женщина механика Гаврилова” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.15

“Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.25 “Фазенда” 12.00 Новости 12.10 “СЧАСТЬЕ ЕСТЬ!” 12.55 Премьера. “Похищенные дети” 13.55 Сергей Маховиков, Глафира Тарханова в многосерийном фильме “Громовы. Дом надежды” 17.25 Среда обитания. “Верните наши деньги” 18.20 “Лед и пламень” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Мульт личности” 22.30 “Yesterday live” 23.10 “Познер” 0.10 Дженнифер Лопес в остросюжетном фильме “С меня хватит!” 2.10 Джулия Робертс, Кифер Сазерленд в триллере “Коматозники” 4.10 “Пока все дома”

6.00, 16.10 Res-piro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50,

19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20 Documentar. “Isabelle Hupert, admirată de o lume întreagă”. 7.20 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.25 Desene animate. “Micul vampir”. 8.40 Locuinţa mea. 9.10 A ruginit frunza din vii... Selecţiuni de la Festivalul Internaţional de Muzică Corală. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15 Orologiu sentimental. Sergiu Cuciuc, artist plastic, Maestru Emerit în Artă. 12.45 Cinemateca universală. 13.00, 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 Știri. 15.10, 2.30 Miracolul dansului. 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.20, 4.45 Teatrul “Luceafărul la 50 de ani”. Selecţiuni de la serata de omagiere. 17.20 Evantai folcloric. 18.15 Dor. Anatol Dumitraș. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis! 20.30 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.25, 23.15 Film. “MEMORIILE UNEI GHEIȘE” (SUA, 2005). 23.00 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 4.30 Respiro. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate. 7:30 “The Amazing Zorro” (SUA 2002) de-sene animate. 9:00 “Pistruiatul: Ascunzisuri” (Romania 1973)

fi lm artistic. 11:00 Burlacul. reality-show 13:00 Observator 13:15 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) rezumat. 14:00 Marele castigator. reality-show 15:40 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 17:20 In puii mei. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Не пойман - не вор” (США 2006) “Inside Man” fi lm artistic. 22:30 Plasă de stele. Divertisment 0:00 Marele castigator. reality-show 1:30 “In apararea ei” (SUA 1998) “In Her Defense” fi lm artistic. 3:15 „Benny Hill” (comedie) 3:45 “Kickboxer” (SUA 1989) fi lm artistic.

05:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

05:30 JANGAL ENQUÊTE / Documentaire Bras de fer pour un bras du Danube 06:30 A BON ENTENDEUR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 07:50 REFLETS SUD 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MON-DE - MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi-5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 11:00 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 DEJA VU 12:25 PAROLES DE CLIPS 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:02 LE MONDE DU SPORT 13:30 NOUVO 13:45 SUR MESURES Ebéniste 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Rénald gai 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNA-TIONALES 20:00 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MERE / Documentaire “Des Terres & des Hommes” L’île papillon, Guadeloupe entre ciel, terre et mer 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES SEINS DE GLACE / Cinéma 23:45 DO / Court métrage 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 DEUX VIES PLUS UNE / Cinéma 02:30 KIOSQUE 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 LE BAL DU SIÈCLE / Documentaire Paul-Louis Weiller et Gérald Van der Kemp

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene ani-mate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.2,3 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.3,4 10.30 Telecinemateca. Ochii. The eyes. Dramă

SUA 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.52 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 Ep.21,22 20.30 Desene ani-mate 21.00 Telecinemateca. Basic Instrucţia. Basic. Acţiune . SUA 1994 22.40 Telecinemateca. Capcana viitorului. Next. Acţiune . SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film se-rial: Pe cuvânt de femeie (AP)

(romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ж Ce se întâmplă, doctore? Ж Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Film: Le-gendele tornadei (r) 12:00 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.13, anul II 14:30 Film: Captivă în trecut 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3864 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Cupa României 22:55 - Profi t 23:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:30 Serial: Dexter, ep.5, anul III 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 - Fotbal Cupa României (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. П р од о л же н и е 9 . 2 5 “ Ко н тр о л ь н а я закупка” 9.55 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Банды” 22.30 “Опасные игры” 23.30 Ночные новости 23.50 “На ночь глядя” 0.45 Ким Бейсингер, Брюс Уиллис в фильме “Свидание вслепую” 2.30 Комедия “Американская вечеринка”

6.00, 9.10, 20.35, 4 . 3 0 Vo t u l t ă u 2010. Emisiune de

educaţie electorală. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Templul muzicii. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.25 Film. “VIŢELUL DE AUR” (URSS, 1974). Episodul 2. 11.00 Documentar. “Magia surfi ngului”. 11.30 ARTelier. 12.00 Documentar. “Drumeţii”. 12.30 Russkii mir. 13.00 Bună di-mineaţa! (reluare). 14.50 O carte pentru tine. 15.00 Respiro. 15.20 Evantai folcloric. 16.00 ȘTIRI. 16.10 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul fi nalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 16.25 Documentar. “Jurnale de călătorie. Scoţia”. 16.55 Teatrul “Luceafărul la 50 de ani”. Portrete ]n timp. Eugenia Todorașcu. 17.25, 5.20 Perpetuum mobile. 18.15 Vector european. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 21.40, 2.40 Alegeri 2010. Dezbateri. 20.45 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Film. “BĂRBAŢII CU MITURI” (Canada, 2002). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 Dimensiuni europene. 4.40 Cu noi la teatru. 5.10 Lucrări picturale. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleido-scop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Ne-atza cu Razvan si Dani. diver-

tisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) se-rial. 21:30 “Бланш” (Франция 2002) “Blanche” fi lm artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Maestrul” (Hong Kong 1989) „The Master” fi lm artistic. 2:45 Observator 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30

LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 5 SUR 5 AFRIQUE 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 939 12:00 BELLE-BAIE / Fiction L’essentiel 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire Le secret des montres suisses 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 PASSES TROUBLES / Fiction Episode 2/2 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUES-TIONS POUR UN CHAMPION 18:00 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 JUSTE UN PEU D’AMOUR / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DEUX VIES PLUS UNE / Cinéma 23:30 MORDRE / Court métrage 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:45 CINÉMAS 01:40 LA GRANDE LIBRAIRIE 02:35 QUESTIONS A LA UNE 03:30 TV-5MONDE LE JOURNAL 04:00 LE BAL DU SIÈCLE / Documentaire Peggy Guggenheim et Madeleine Castaing

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene ani-mate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.1,2 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.2,3 10.30 Telecinemateca. În căutarea semnelor.

The seeker. Acţiune. SUA 2007 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.51 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 20,21 20.50 Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Telecinemateca. Ochii. The eyes. Dramă SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei

ACASĂ 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP)

(romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ж Ce se întâmplă, doctore? Ж Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Film: Că-lătorie în lumea legendelor, partea a

II-a (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.12, anul II 14:30 Film: Legendele tornadei 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3863 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Cupa României 22:55 - Profi t 23:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:30 Serial: Dexter, ep.3, anul III 00:30 Serial: Dexter, ep.4, anul III 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 - Fotbal Cupa României (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.25 “Контрольная закупка” 9.55 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00

Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Голоса” 22.30 Среда обитания. “Верните наши деньги” 23.30 Ночные новости 23.50 “Тур де Франс” 0.45 Эштон Катчер в комедии “Молодожены” 2.25 Том Беренджер в остросюжетном фильме “Тот, кто меня бережет”

6.00, 9.10, 20.35, 4 . 3 0 Vo t u l t ă u 2010. Emisiune de

educaţie electorală. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Evantai folcloric. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.20 Zona liberă. 9.50 Film. “VIŢELUL DE AUR” (URSS, 1974). Episodul 1. 11.00 Documentar. “Jurnale e călătorie. Scoţia”. 11.35 Documentar. “Lyonul, o răscruce a Europei”. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50, 0.50 Respiro. Program muzical. 15.10 Vedete la bis! 16.00 ȘTIRI. 16.10 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câști-gătorul fi nalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 16.25 Cu noi la teatru. 16.55 Teatrul “Luceafărul la 50 de ani”. Portrete în timp. Spiru Haret. 17.25 Russkii mir. 18.15 Respiro. 18.30 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 21.40, 2.40 Alegeri 2010. Dezbateri. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Documentar. “Claude Levi-Strauss”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 La curţile dorului. 4.40 Teatrul “Luceafărul la 50 de ani”. Portrete în timp. Sandri Ion Șcurea. 5.10 La obiect. 5.20 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleido-scop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Ne-atza cu Razvan si Dani. divertis-

ment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Plasă de stele. divertisment 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa sal-batica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Сэнт Анж” (Франция 2004) “Saint Ange” fi lm artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 Face the Pro. game show 2:00 „La birou” “The Offi ce” serial. 2:30 “Intalnire la Pekin” (SUA 1981) “Peking Encounter” fi lm artistic. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30

CHRONIQUES D’EN HAUT 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-DA 09:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 ESCAPADE GOURMANDE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 938 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Osez ! Aimer ! Vivez ! 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE... / Documentaire Le béret 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 FLIC STORY / Cinéma 16:50 MON PETIT FRÈRE DE LA LUNE / Court métrage 17:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 PASSES TROUBLES / Fiction Episode 2/2 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV-5MONDE LE JOURNAL 00:55 RENÉ / Fiction Episode 9 01:45 RENÉ / Fiction Episode 10 02:35 TEMPS PRÉSENT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 LE BAL DU SIÈCLE / Documentaire Marie-Laure de Noailles et Francine Weisweiller

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.24, Sez.11 Ep.1 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.1,2 10.30 Telecinemateca. Puicuţe

bune. The sweetest thing Comedie . SUA 2002 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.4 Ep.7,8 18.00 Serial. Luna. Ep.50 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 Ep.19,20 20.50 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. În căutarea semnelor. The seeker. Acţiune. SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film seri-al: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ж Ce se întâmplă, doctore? Ж Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Serial: Om sărac, om bogat, ep.87, 88 12:00 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.11, anul II 14:30 Film: Călătorie în lumea legendelor, partea a II-a 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3862 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ninja 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:00 Serial: Moștenirea, ep.19 00:00 Serial: Dexter, ep.2, anul III 01:00 Film: Ninja (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - Serial: Om sărac, om bogat, ep.87, 88 (r) 04:15 - Serial: Moștenirea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)sss

5.00 Телеканал “Доброе у тро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.25 “Контрольная закупка” 9.55 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00

Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Гаражи” 22.30 Спецрасследование. “Ряженые” 23.30 Ночные новости 23.50 Премьера. “Врата” 0.45 Триллер “Приманка: Второе обольщение” 2.25 Ольга Жулина в фильме “Прошлогодняя кадриль” 3.40 Борис Химичев, Сергей Варчук в фильме “Губернаторъ”

6.00, 9.10, 23.00, 4 . 3 0 Vo t u l t ă u 2010. Emisiune de

educaţie electorală. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Grigore Vieru. Poezie și destin. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.20 Film. “O ȘATRĂ URCĂ ÎN CER” (URSS, 1976). 11.00 Docu-mentar. “Veșmintele lumii. Senegal”. 11.30 Film. “IARTĂ-MĂ, ALIOȘA” (URSS, 1983). 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 O carte pentru tine. 15.00 Mai în glumă, mai în serios. 16.00 ȘTIRI. 16.10 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul fi nalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 16.25 Documentar. “Planeta arborilor”. 16.55 Teatrul “Luceafărul la 50 de ani”. Portrete în timp. Sandri Ion Șcurea. 17.25 Gagauz ogea. 18.15, 5.20 Zona liberă. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Platforme electorale 2010. Ce ne promit partidele și candidaţii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 2.40 Alegeri 2010. Dezbateri. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Respiro. 23.35 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 0.00 Documentar. “Masculii sunt în pericol”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis! 2.30 Muzic Mania. 4.40 ARTelier. 5.10 Descoperă Moldova. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleido-scop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment

10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Obser-vator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Comanda la mine. divertisment 16:00 Observator 16:35 Жди меня. 17:45 Bun de cinste. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Месть” (США 2006) “The Return” fi lm artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 “Chirias periculos” (SUA 2009) “Upstairs” fi lm artistic. 2:45 Observator 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

05:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

05:30 LITTORAL 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 937 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Le souvenir nécessaire 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PE-TITRENAUD 13:30 LES RENCONTRES D’ASTAFFORT : LA COUR DE CRÉATION / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 RENÉ / Fiction Episode 9 15:45 RENÉ / Fiction Episode 10 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 AKOIBON / Cinéma 21:05 LE NÉGOCIANT / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AFRIQUE(S), UNE AUTRE HISTOIRE DU XXE SIECLE / Documentaire Acte 2 : 1945-1964 - L’ouragan africain 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 LA CARTE AU TRÉSOR 02:45 LE POINT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 HORIZONS : LES ILES BALEARES / Documentaire

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene anima-te 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 15,16 11.15 Telecinemateca. Piraţii din Caraibe. Acţiune. SUA 2007 14.00 Film indian 16.30

Telecinemateca. Constantin. Mister. SUA 2005 18.30 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 Ep.24,25 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00 Familia Dacia 22.15 Telecinemateca. Avionul condamnaţilor. Con Air. Acţiune. SUA 1997 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Te-leshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Rosamunde Pilcher Anotimpuri: Vara (“Summer and Autumn”) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Idilă de noiembrie (“Sweet November”) (12) (dramă) 23:00 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:00 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:00 Film serial: Tră-darea (AP) (romance) 02:30 Cinema ACASĂ: Idilă de noiembrie (r) (12) (dramă) 04:30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ж Ce se întâmplă, doc-tore? 10:00 - Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 - În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 - Teleshopping 13:35 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.5, anul III 14:20 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Codul lui Da Vinci 23:45 Box: „Regele greilor”: David Haye vs. Audley Harrison, pentru titlul mondial la categoria grea 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 - Știrile Pro Tv (r) 03:00 - Land of Jokes (r) 03:45 - Serviciul Român de Comedie (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 - În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.25 “Контрольная закупка” 9.55 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.15

“Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.05 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Ольга Красько в остросюжетном фильме “Знак судьбы” 23.25 Премьера. Рок-фестиваль “Сотворение мира” 0.55 Берт Ланкастер, Ален Делон, Клаудия Кардинале в фильме Лукино Висконти “Леопард” 3.40 Александр Мартынов в фильме “Право на прыжок” 5.15 “Охота на привидения”

6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50,

21.30 Publicitate electorală. 6.20 Documentar. “Philippe Noiret, gentlemanul saltimbanc”. 7.20 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.25 ARTelier. In memoriam. Mihail Garaz. 8.50 Respiro. Program muzical. 9.00 Magazinul copiilor. 9.30 Film în desen animat. “Tugger”. 10.30 Dor. Anatolie Ștefăneţ, instrumentist. 11.05 Documentar. “Continuitate în dialog. Faţă în faţă cu Juliette Binoche”. 12.00 ȘTIRI. 12.10 Film. “ANOTIMPUL DORIN|ELOR” (URSS, 1984). 13.50, 2.30 Abraziv. 14.15 Lumina adevărului. 15.00 ȘTIRI. 15.10 Studio “Art plus” (rus.) 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.10 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul fi nalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 16.25, 2.55 O carte pentru tine. 16.35 Templul muzicii. 17.15, 1.20 Grigore Vieru. Poezie și destin. 18.15 Teatrul “Luceafărul la 50 de ani”. Portrete în timp. Ecaterina Malcoci. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Erudit-cafe. 20.30 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.45, 3.15 Teatrul “Luceafărul la 50 de ani”. Stelele “Luceafărului”. 22.30, 23.15 Film. “EFECTUL FLUTURELUI” (SUA). 23.00 ȘTIRI. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 3.05 Muzic Mania. 4.30 Dor. Program muzical. 5.00 Miracolul dansului. 5.30 Dimensiuni europene. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate. 7:30 “Totò Sapore e la magica storia della pi-zza” (Italia 2003) desene animate. 9:00 “Alo, aterizeaza strabunica !”

(Romania 1981) fi lm artistic. 11:00 “Atac impotriva lui Rommel” (SUA 1971) “Raid on Rommel” fi lm artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie si David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:00 Marele castigator. reality-show 16:00 Observator 16:45 „Benny Hill” (comedie) 17:00 Burlacul. reality-show 19:00 Observator 20:00 “Конан-варвар” (США 1982) “Conan the Barbarian” fi lm artistic. 22:30 Comanda la mine. divertisment 0:00 Bun de cinste. divertisment 2:30 Observator 3:15 “Atac impotriva lui Rommel” (SUA 1971) “Raid on Rommel” film artistic. 4:45 “Fosta mea Super-Gagica” (SUA 2006) „My Super Ex-Girlfriend” fi lm artistic.

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30

JANGAL ENQUÊTE / Documentaire Réunion « Les Fleurs du mal » 06:30 MEDITERRANEO 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 AFRIQUE PRESSE 08:00 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 11:00 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 DEJA VU 12:25 PAROLES DE CLIPS 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES ANIMAUX ET DES HOMMES / Documentaire La nuit des urgences 15:55 ADN 16:35 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CHABADA : SPECIALE SEDUCTEURS DE LA CHANSON FRANCAISE / Divertissement 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 ARTE REPORTAGE 01:35 GEOPOLITIS 02:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 03:00 ACOUSTIC 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 04:30 ECUYERS DU CADRE NOIR / Documentaire - Episode 1

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.3,4 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.4,5 10.30 Telecinemateca. Basic

Instrucţia. Basic. Acţiune . SUA 1994 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.53 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 Ep.23,24 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Piraţii din Caraibe. Acţiune. SUA 2007 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film se-rial: Pe cuvânt de femeie (AP)

(romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 1 4 : 0 0 Fi l m serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pedeapsa prinţesei arabe (“Death Of A Princess”) 23:00 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:00 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:00 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 02:30 Cinema ACASĂ: Pedeapsa prinţesei arabe (r) 04:30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ж Ce se întâmplă, doctore? Ж Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Film: Captivă în trecut (r) 12:00 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshop-ping 14:00 Apropo Tv (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3865 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 - Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.25 “Контрольная закупка” 9.55 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Банды” 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.30 Ночные новости 23.50 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.45 Аль Пачино, Джонни Депп в триллере “Донни Браско” 2.55 Триллер “Мотивы: Воздаяние”

6.00, 9.10 Votul tău 2010. Emisi-une de educaţie

electorală. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Documentar. “Album de familie”. 6.50 Respiro. Program muzical. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.20, 1.15 Vector european. 9.50 Film. “DACĂ VREI SĂ FII FERICIT” (URSS, 1974). 11.00 Documentar. “Magia surfi ngului”. 11.25 Documentar. “Claude Levi-Strauss”. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.55 Documentar. “Euromaxx”. 15.20 La noi în sat. 16.00 ȘTIRI. 16.10 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul fi nalei naţiona-le Junior Eurovision Song Contest 2010. 16.25 Abraziv. 16.55, 4.30 Teatrul “Luceafărul la 50 de ani”. Portrete în timp. Vasile Constantin. 17.25 Moldovenii de pretu-tindeni. 18.15, 5.00 Respiro. 18.30 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 21.40, 2.40 Alegeri-2010. Dezbateri. 20.45 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Film. “INIMI SOLITARE” (Franţa). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.50 Muzic Mania. 2.30 Picături de “Dor”. 5.15 Versuri despre toamnă. 5.35 Medalion muzical. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Calei-doscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si

Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 In puii mei. divertisment 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa sal-batica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Братство волка” (Франция 2000) “Le Pacte des loups” fi lm artistic. 0:30 “Mostenitoarea” (Hong Kong 1984) “Wheels on Meals” fi lm artistic. 2:30 Observator 3:15 “Agentul” (SUA 2007) “The Contractor” fi lm artistic. 4:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

05:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

05:30 EN PAYS DE... 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RA-DIO-CANADA 09:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 COTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 940 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Encore debout ! 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 ESCAPADE GOURMANDE 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MERE / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Aquitaine, de la vague à l’âme 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 JUSTE UN PEU D’AMOUR / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ENVOYE SPECIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RENÉ / Fiction Episode 9 22:45 RENÉ / Fiction Episode 10 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:55 PASSES TROUBLES / Fiction Episode 2/2 02:35 UNE HEURE SUR TERRE 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 LE BAL DU SIÈCLE / Docu-mentaire Le marquis Georges de Cuevas et le baron Alexis de Rédé 01:00 Samedi 13 Novembre 2010

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek Next Ge-neration .Sez 10 Ep 23,24 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 5 Ep.24,Sez.6 Ep.1 10.30

Telecinemateca. Indiana Jones ultima cruciadă. Indiana Jones and the last crusade. Aventuri 1989 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.4 Ep.6,7 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realzată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.5 Ep.18,19 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Puicuţe bune. The sweetest thing Comedie . SUA 2002 22.30 Fotbal. FC “Costuleni” - FC “Dacia” 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 Vremea de Acasă 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ж Ce se întâmplă, doctore? Ж Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Film: Excur-sie cu surprize (r) 12:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshopping 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.10, anul II 14:30 România, te iubesc! (r) 15:15 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3861 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - Serial: Moștenirea, ep.18 00:00 Serial: Dexter, ep.1, anul III 01:00 Film: Poliţist sub acoperire 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - România, te iubesc! (r) 04:15 Serial: Moștenirea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе у тро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.25 “Контрольная закупка” 9.55 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00

Новости 12.15 “Модный приговор” 13.15 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.35 Премьера. Мартин Скорсезе представляет многосерийный фильм “Подпольная империя” 23.55 Футбол. Чемпионат России. XXVII тур. “Рубин” - “Спартак”. В перерыве - Ночные новости 2.00 Робин Уильямс в комедии “Человек года” 4.00 “Олег Борисов: Я не хочу с тобой расставаться...”

6.00 Respiro. Ver-suri de Ianoș Ţurca-nu. 6.10, 7.10, 8.15,

18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 La noi în sat. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună di-mineaţa! 9.10, 18.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul fi nalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.25 Baștina. Magazin agricol. 10.30 Focus. Magazin TV. 11.00 Documentar. “Planeta arborilor”. 11.30 Film. “F+R+ TAT+” (URSS, 1976). 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50, 16.35 Respiro. 15.00 Documentar. “Cântecele deșertului”. 16.00 ȘTIRI. 16.10, 0.15 Documentar. “Euromaxx”. 16.45 Teatrul “Luceafărul la 50 de ani”. A fost odată... Dumitru Caraciobanu. 18.30 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Platforme electorale 2010. Ce ne promit partidele și can-didaţii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 2.40 Alegeri 2010. Dezbateri. 23.00, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 0.40 Cinemateca universală. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 O carte pentru tine. 4.40 Abraziv. 5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleido-scop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment

10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Se-crete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Micul Hot” (SUA 2006) ”The Shaggy Dog” fi lm artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Лжец, лжец” (США 1997) “Liar Liar” fi lm artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 “Atentat la libertate” (SUA 1998) “Freedom Strike” fi lm artistic. 2:45 Observator 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30

TELETOURISME 06:00 INTERNATIONALES 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 COTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 EN PAYS DE... 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 936 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Seuls, ensemble 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 DE GAULLE LA FIN D’UN DEPART ANNONCE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA CARTE AU TRÉSOR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 RENÉ / Fiction Episode 9 20:15 RENÉ / Fiction Episode 10 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Le secret des montres suisses 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 VIOLETTE ET FRANCOIS / Cinéma 02:35 CINÉMAS 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 CHASSE-URS DE TORNADES ET DE SUPERCELLULES / Documentaire

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 12 NOIEMBRIE 13 NOIEMBRIE 14 NOIEMBRIE 11 NOIEMBRIE 8 NOIEMBRIE 9 NOIEMBRIE Luni 10 NOIEMBRIE

Miercuri

ANUNŢContabil-cumul

Tel.: 83-05-44

mob. 069120253

SERVICII:Predarea limbii engleze

Tel.: 43-04-86,

067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi

pentru rute

internaţionale,

cunoașterea limbilor

engleză și franceză

este obligatorie.

CV pe e-mail:

hotinat2@gmail.com

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRUPUBLICITATEA SOCIALĂ

Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publi-citate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publici-tate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imba-tabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: Informaţii suplimentare la tel.:

079707440 079707440

sau e-mail: publicitate@fl ux.md.sau e-mail: publicitate@fl ux.md.

PROIECTE ŞI SOLUŢII FINANCIARE PENTRU

UN BUSINESS DE SUCCESPreședinte Eduard RoșcaPreședinte Eduard Roșca

mob: 069984441mob: 069984441

Vicepreședinte Elena CatâșevVicepreședinte Elena Catâșev

mob: 079709825mob: 079709825

Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, or. Chișinăuor. Chișinău

Birou: +373 22/ 24 00 26Birou: +373 22/ 24 00 26

e-mail: cdamoldova@gmail.come-mail: cdamoldova@gmail.com

pagina web: sfaturi.bizpagina web: sfaturi.biz

TRANSPORT DE MĂRFURITRANSPORT DE MĂRFURI

GSM: 069350050GSM: 069350050Până la Până la 3,5 3,5 tonetone

calitativcalitativrapidrapid

ieftinieftin

5 NOIEMBRIE 201012 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

Ansamblul naţional „Joc” a Ansamblul naţional „Joc” a împlinit 65 de ani de la în-împlinit 65 de ani de la în-fi inţare, iar conducătorul fi inţare, iar conducătorul acestuia, Vladimir Curbet, a acestuia, Vladimir Curbet, a aniversat 80 de ani de viaţă aniversat 80 de ani de viaţă și 54 de ani de activitate sce-și 54 de ani de activitate sce-nică. Concertul jubiliar a fost nică. Concertul jubiliar a fost organizat la Palatul Național organizat la Palatul Național din Chișinău cu suportul din Chișinău cu suportul Fundației “Edelweiss”. Fundației “Edelweiss”.

Pe parcursul câtorva decenii de activita-Pe parcursul câtorva decenii de activita-te, tradiția dansului popular a fost prezen-te, tradiția dansului popular a fost prezen-tată spectatorilor din circa 65 de țări din tată spectatorilor din circa 65 de țări din întreaga lume: Franța, Portugalia, Australia, întreaga lume: Franța, Portugalia, Australia, Noua Zeelandă, Belgia, Olanda, Danemarca, Noua Zeelandă, Belgia, Olanda, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Turcia, Egipt, Finlanda, Germania, Grecia, Turcia, Egipt, Libia, Tunisia, Siria, Liban, Mexic, Venezu-Libia, Tunisia, Siria, Liban, Mexic, Venezu-ela, Columbia, Argentina, Brazilia, Peru, ela, Columbia, Argentina, Brazilia, Peru, Ecuador, Chile, Uruguai, India etc.Ecuador, Chile, Uruguai, India etc.

Aneta Serbușcă, director executiv Aneta Serbușcă, director executiv Fundația Edelweiss: “Sunt foarte mulţu-Fundația Edelweiss: “Sunt foarte mulţu-mită că Fundaţia Edelweiss reușește să mită că Fundaţia Edelweiss reușește să susţină proiecte culturale și personalităţi susţină proiecte culturale și personalităţi din domeniul culturii. Din partea consiliu-din domeniul culturii. Din partea consiliu-lui Fundaţiei Edelweiss și a fondatorului, lui Fundaţiei Edelweiss și a fondatorului, domnului Vlad Plahotniuc, aș vrea să aduc domnului Vlad Plahotniuc, aș vrea să aduc sincere felicitări și urări de bine. La mulţi sincere felicitări și urări de bine. La mulţi

ani și la mai mult și la ani și la mai mult și la mai mare.”mai mare.”

Diana Danu, purtăto-Diana Danu, purtăto-rul de cuvânt a lui Vlad rul de cuvânt a lui Vlad Plahotniuc: “Vin aici să Plahotniuc: “Vin aici să vă exprim adâncul res-vă exprim adâncul res-pect și admiraţie pentru pect și admiraţie pentru frumoasa și excelenta frumoasa și excelenta dumneavoastră carie-dumneavoastră carie-

ră, atât din partea mea personal, cât și din ră, atât din partea mea personal, cât și din partea domnului Plahotniuc.” partea domnului Plahotniuc.”

La eveniment au fost prezenți iubitorii La eveniment au fost prezenți iubitorii de folclor, oameni de cultură și funcţionari de folclor, oameni de cultură și funcţionari de stat care au adresat urări de bine colec-de stat care au adresat urări de bine colec-tivului “ Joc” și conducătorului acestuia, dlui tivului “ Joc” și conducătorului acestuia, dlui Vladimir Curbet, care a glumit din scenă: “Să Vladimir Curbet, care a glumit din scenă: “Să ne dea Dumnezeu sănătate și, cine poate, ne dea Dumnezeu sănătate și, cine poate, și câte un bacșiș câteodată“.și câte un bacșiș câteodată“.

Fundația EDELWEISS este o organizaţie Fundația EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofi t și apoli-neguvernamentală, nonprofi t și apoli-tică, înfi inţată de către omul de afaceri tică, înfi inţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii oportunităţi echitabile pentru oamenii talentați și dezavantajaţi din Republica talentați și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor pro-elaborarea și implementarea unor pro-iecte în domeniul cultural, educaţional, iecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediu-social, economic și de protecţie a mediu-lui înconjurător. Toate iniţiativele funda-lui înconjurător. Toate iniţiativele funda-ţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii ţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pen-realizat prin crearea oportunităţilor pen-tru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor tru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oamenilor de a-și dezvoltă potenţialul oamenilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvol-programelor ce vor contribui la dezvol-tarea societăţii noastre. Fundaţia crede tarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fi ecărui individ de a-și construi în dreptul fi ecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se afl ă entuziasmul, tineri, pentru că în ei se afl ă entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și experienţa anilor.înţelepciunea și experienţa anilor.

Departamentul relaţii publice Departamentul relaţii publice EDELWEISSEDELWEISS

Ansamblul naţional „Joc” la 65 de ani BerbecDeși încercaţi să aplanaţi confl ictele, săptămâ-na poate fi presărată cu astfel de momente di-fi cile. Credeţi că puteţi controla situaţia astfel încât certurile să dispară, însă oamenii sunt im-previzibili.

TaurS-ar putea ivi mai multe probleme la locul de muncă, ceea ce vă poate afecta buna dispoziţie și sănătatea. Chiar dacă nu vă place să lăsaţi pe mâine ce puteţi face astăzi, unele probleme ne-cesită răbdare.

GemeniCei dragi sunt pentru voi sursa de bucurii, dar și de stres. Trebuie să decideţi ce e mai impor-tant, sentimentele pe care le trăiţi alături de ei sau supărările care, oricum, trec în timp. Azi în-văţaţi să iubiţi!

RacSunteţi absorbiţi de preocupările legate de per-soana dragă. S-ar putea însă să vă scape din ve-dere ceea ce își dorește celălalt, ce gândește și ce intenţii are. E nevoie de comunicare adevărată.

LeuDeplasările pot fi complicate, fi e din cauza ne-răbdării voastre, fi e pentru că aceia la care ape-laţi au altceva pe cap. Tot de la voi ar fi bine să vină bunăvoinţa care poate crea o atmosferă caldă pentru toţi!

FecioarăPot să iasă la iveală unele probleme fi nanciare, de care aţi uitat sau la care nu vă așteptaţi. Aju-torul vine de la cineva din familie. Ar fi bine să vă exprimaţi recunoștinţa, ca să vadă cât apre-ciaţi gestul!

BalanţăAveţi o problemă cu propria persoană, ba nu vă place cum arătaţi, ba nu știţi cu ce să vă îm-brăcaţi și altele asemenea. De fapt, este una din acele perioade în care trebuie să vă acceptaţi defectele.

ScorpionDiscreţia, calmul și bunăvoinţa ar trebui să vă caracterizeze. Veţi vedea că starea celorlalţi este puternic infl uenţată de gesturile voastre. Le pu-teţi face un cadou printr-o atitudine caldă!

SăgetătorCele mai multe solicitări vin din partea priete-nilor sau a unor rude apropiate și nu prea aveţi cum să scăpaţi de ei. Cu multă răbdare, o pu-teţi scoate la capăt și de această dată. Nu re-nunţaţi!

CapricornO săptămână complicată, cu destule momente tensionate. Trebuie să vă ţineţi fi rea, pentru că numai așa veţi putea vedea de ce sunteţi în sta-re. Ar fi bine să nu vă certaţi cu șefi i, chiar dacă aveţi dreptate.

VărsătorO perioadă favorabilă pentru examenele grele și pentru învăţătură. Puteţi trece peste etape-le la care v-aţi împotmolit. Sunteţi răbdători și aveţi mintea limpede, așa că puteţi recupera.

PeştiPe de o parte, sunt grijile fi nanciare și nevoia de a face planuri legate de economii. Pe de altă parte însă, trebuie să vă concentraţi asupra tre-burilor de zi cu zi. Așa reușiţi să uitaţi o parte din probleme.

5 - 12 noiembrie5 - 12 noiembrie

CALEIDOSCOP

5 noiembrie Evenimente

* 1556: Bayram Khan iese învingător din cea de-a doua bătălie de la Panipat și restabilește puterea mogulilor în India

* 1605: “Complotul prafului de pușcă”. Era vizată clădirea Parlamentului britanic, în care se desfășura o sesiune specială la care participau regele Iacob I, membrii guvernului și ai Parlamentului

* 1720: Tratatul de pace de la Constantinopol (“Pace Veșnică”) între Rusia și Imperiul Otoman; confi rmarea tratatului încheiat la Adrianopol la 13 iunie 1713

* 1838: Honduras își declară independența deplină față de Provinciile Unite ale Americii Centrale

* 1914: Franța și Marea Britanie declară război Turciei

* 1930: Sinclair Lewis este câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură

* 1940: Democratul Franklin D. Roosevelt este ales în funcția de președinte pentru o a treia legislatură, fapt unic în istoria Statelor Unite

* 1968: Shirley Chisholm a fost prima femeie de culoare aleasă în Congresul American

* 1970: La Vatican a fost introdus serviciul divin în limba națională a fi ecărei comunități catolice

* 1994: Pugilistul George Foreman, în vârstă de 45 de ani, a devenit cel mai în vârstă campion la categoria grea a WBA (World Boxing Association)

* 2003: Radio Contact își schimbă numele și echipa și devine Kiss FM

Nașteri* 1494: Hans Sachs, poet german (d. 1576)* 1837: Arnold Janssen, preot misionar (d. 1909)* 1854: Paul Sabatier, chimist francez (d. 1941)* 1855: Eugene V. Debs, politician socialist american

(d. 1926)* 1876: Raymond Duchamp-Villon, sculptor francez (d. 1918)

* 1880: Mihail Sadoveanu, scriitor român (d. 1961)

* 1913: Vivien Leigh, actriță engleză (d. 1967)

* 1938: Joe Dassin, cântăreț francez (d. 1980)

* 1959: Bryan Adams, muzician rock canadian

Decese* 1803: Choderlos de

Laclos, scriitor francez (n. 1741)

* 1828: Maria Feodorovna, a doua soție a Țarului Pavel I al Rusiei (n. 1759)

* 1989: Vladimir Horowitz, pianist rus (n. 1903)* 2007: Ion Pavalache, dirijor român (n. 1927)

Sărbători* Marea Britanie: Ziua focurilor de artifi cii

Anastasia Lazariuc, admirată de mama iubitului său!

Timp de o săptămână, cât și-a înregistrat la Chișinău cele 12 piese de pe noul său album, Anastasia Lazariuc a vizitat și casa părintească de la Băcioi. Artista a fost însoţită de iubit și de mama acestuia. Alexandru Lozanciuc a mărturisit pentru revista „Apropo magazin” că iluzionistul Leonard Iosefi ni jr. este un pescar înrăit și că l-a invitat pe interpret la o zeamă din pește. „A preparat bucate foarte gustoase. Soacra Anastasiei este foarte simpatică, se vede că vine dintr-o familie de intelectuali. Nu aș vrea să mă laud, dar mi-a spus că a ascultat melodiile mele și că s-a săturat de muzica americană și de manele. M-a lăudat. Anastasia este admirată și iubită de soacră”, a declarat interpretul, care a mai spus că pe 26 decembrie pregătește o serată de creaţie la Palatul Naţional. Anul acesta, Alexandru Lozanciuc aniversează 35 de ani de activitate artistică. În cadrul concertului vor evolua toţi artiștii care-i cântă melodiile compozitorului, iar surpriza spectacolului va fi Anastasia Lazariuc. Artista va interpreta piese noi, ce vor fi incluse în noul său album. În cadrul seratei de creaţie, Alexandru Lozanciuc va lansa un CD cu 150 de piese, dar și o carte.

Pasha Parfeni – Be yourselfFii tu însuţi! Iată mesajul noii piese

a lui Pasha Parfeni, care, în context cu precedentele hituri – „No Crime” și „You Should Like”, îi consolidează atitudinea super pozitivă faţă de viaţă.

Deosebit este faptul că de data aceas-ta, textul și muzica îi aparţin în totalitate interpretului, iar produsul fi nal e rodul colaborării cu orchestratorul Max Kissaru. Piesa promite a fi una de succes atât la noi, cât și în Rusia, unde a intrat deja în playlist-ul postului de radio Europa Plus. În curând îl vom putea admira în primul său videoclip, dar promite că ne va mai intriga și cu apariţia câtorva piese noi, care vor face parte din albumul său de debut. Și dacă Pasha ne face surprize, atunci multe să fi e!

Brad Pitt, gangster într-o comedie despre mafi oţi

Brad Pitt va interpreta ro-lul unui gangster în comedia „Cogan’s Trade”, un proiect cinematografi c la care actorul american va colabora din nou cu Andrew Dominik, regizorul fi lmului „Asasinarea lui Jesse James de către lașul Robert Ford”.

Personajul interpretat de Brad Pitt, Jackie Corgan, este un gangster care investighea-ză jaful produs în timpul unei partide de poker cu o miză foarte mare, organizată sub protecţia mafi ei.

Surse de la Hollywood afi rmă că regizorul Andrew Dominik dorește să-i includă în acest proiect cinematografi c independent pe o parte dintre actorii care au jucat sub comanda sa în „Asasinarea lui Jesse James de către lașul Robert Ford”. Printre aceștia se afl ă actori de calibru, precum Javier Bardem, Mark Ruff alo, Sam Rockwell și Casey Affl eck.

Brad Pitt, în vârstă de 46 de ani, este actor și producător de fi lm. El a primit un Glob de Aur și alte trei nominalizări la prestigioasele premii, dar și două nominalizări la Oscar, pentru rolurile din fi lmele „Strania poveste a lui Benjamin Button” și „Armata celor 12 maimuţe”.

Pe data de 2 noiembrie, la Kiev, a concertat celebra trupă Scorpi-ons. După ce la Chișinău au avut pretenţia să li se pună la dispoziţie 4 limuzine, câte una pentru fi ecare membru, în capitala Ucrainei artiștii au făcut fi ţe peste fi ţe. Au cerut de la organizatori 4 apartamente a câte două camere la un hotel de lux și trei apartamente de 4 stele, precum și 4 „Mercedesuri” cu care s-au deplasat prin oraș.

De asemenea, au dorit ca în meniu să fi e incluse câteva feluri de supe, salate preparate cu ulei de măsline, cartofi , orez, carne de pui, pește, legume la grătar, fructe și au interzis categoric ca mâncarea să conţină zahăr sau condimente.

Din băuturi, legendarii rockeri au poftit apă plată, câte 2 litri pen-tru fi ecare, și bere ucraineană. Mai mult decât atât, au cerut și 100 de kg de gheaţă pentru a-și răci băuturile. Sursa: Blik

Adrian Păunescu a trecut cu bine noaptea de marţi spre miercuri, starea lui este staţio-nară, pacientul fi ind în continuare conectat la aparate pentru susţine-rea funcţiilor cardiace și respiratorii, a decla-rat pentru MEDIAFAX, Șerban Brădișteanu, șeful Clinicii de chirur-gie cardiovasculară a Spitalului Floreasca.

Medicul a adăugat că poetul primește transfuzii de sânge.

Poetul este internat din 26 octombrie la Spitalul de Urgenţă Floreasca, având probleme cardi-ace, renale și hepatice.

Starea acestuia s-a agravat în noaptea de marţi spre miercuri, poetul fiind resuscitat, după ce inima i s-a oprit.

Inima lui Adrian Păunescu a re-pornit, fi ind susţinută și de aparate prin care este drenat sângele, starea pacientului fi ind în continuare gravă, a declarat, miercuri, 3 noiembrie, Șerban Brădișteanu, șeful Clinicii de Cardiologie a Spitalului Floreasca, unde este internat poetul.

Medicul a explicat că inima a în-ceput să bată în urma manevrelor de resuscitare și că este asistată de aparate prin care se drenează sângele venos și, respectiv, se re-introduce sângele arterial.

Brădișteanu a arătat că mane-vrele de resuscitare a lui Păunescu au fost „laborioase” și că starea pa-cientului este în continuare gravă, prognosticul fi ind rezervat.

Starea lui Adrian Păunescu este staţionarăStarea lui Adrian Păunescu este staţionară

La Kiev, trupa Scorpions a cerut bere autohtonă şi 100 kg de gheaţă

MARIA BIEŞU, DISTRUSĂ DE PIERDEREA MAMEI„Nu mă simt bine din toate punctele de vedere”

De câteva săptămâni, Primadona Operei Naţionale trece prin momente grele. Nu mai vrea nici măcar slavă. „Nimic” – asta a spus îndurerată Maria Bieșu într-un interviu acordat pentru revista „Apropo Magazin”.

Pierderea mamei, Tatiana Bieșu, a venit pe neașteptate. Știa că nu are probleme de sănătate. „Bătrâneţea și-a spus cuvântul. Acum 10 ani am adus-o la mine. Am vrut să fim împreună. Vă imaginaţi situaţia mea, bolnavă și să-mi pierd mama. Este o durere de nedescris. Nu mă simt bine din toate punctele de vedere. Este o lovitură dublă pentru mine”, a spus pro-fund îndurerată Maria Bieșu.

Primadona Operei Naţionale a fost mereu susţinută de mama sa, în special în ultimii doi ani, când medicii i-au spus că suferă de o boală incurabilă. În aceste clipe grele, Maria Bieșu este susţinută și încurajată de sora sa. „Ea mi-a fost mereu alături. Ne susţinem reci-proc în aceste momente. Acum am venit de la spital, iar în curând iar trebuie să mă duc. Nu pot să plec nicăieri, doar la spital și înapoi acasă. Iar din casă nu ies”, mai spune artista, precizând că se roagă la Dumnezeu ca să-i fi e bine și să mai poată ieși pe scenă.