1.02.2013

Noros, -3 3 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................16.37631 Do lar ame ri can ............. 12.08181 Leu românesc ................. 3.73491 Ru blă ru sească ............... 0.4016

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Un om de succes este acela care poate construi o

fundaţie solidă cu cărămizile pe care alţii le aruncă în el”.

David Charles Brink

Cursul valutar 1.02.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 1 februarie 2013

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

2.02.2013

Noros, -2 5 0C

Cuv. Macarie cel Mare; Cuv. Ieromonah Arsenie

Fondat în 1995 Nr. 4 (880)

EDI|IA DE VINERIEDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

CK

CK

Conflict de interese la alocarea banilor din Fondul Ecologic Naţional

Mişa Impuls faţă cu presa

22

44

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

INVESTIGAŢII

Balkan Balkan Pharmaceuticals Pharmaceuticals

nu exclude nu exclude relocarea relocarea

investiţiei din investiţiei din Moldova ca urmare Moldova ca urmare

a presiunilor a presiunilor politicepolitice

Poşta Moldovei ABONAREA 20131 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2013ABONAREA 2013

SPECIAL

IURIE ROŞCA VĂ INVITĂ LA CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE

Universitatea Populară continuă înscrierea la cursuri de formare a unei noi elite intelectuale.

Conceptul de instruire se întemeiază pe o perspectivă creștină și tradiţională.

Studiile sunt din două părţi: Viziune și Abilităţi Practice.

Durata perioadei de instruire este trei luni, de două ori pe săptămână, câte trei ore academice.

Doritorii urmează să depună o cerere și să semneze un contract în valoare de 1500 de lei.

Contact:079 77 44 80, 022 238 635 – Valentina Șerpu, director executiv, e-mail: v_serpu@yahoo.com

079 77 44 44, 069 10 11 11 – Iurie Roșca – președinte, e-mail: roscaiurieppcd@gmail.com

Comisia de anchetă dezvăluie detalii Comisia de anchetă dezvăluie detalii şocante despre moartea lui Sorin Paciuşocante despre moartea lui Sorin Paciu

Comisia parlamentară de anchetă, care investighează circumstanţele în care s-a produs incidentul de la Pădurea Domnească soldat cu moartea lui Sorin Paciu, a descoperit până acum mai multe abuzuri și nereguli la care se dedau reprezentanţii instituţiilor de drept responsabile de investigarea cazului.

Audierile privind moartea lui Sorin Paciu și intenţia de tăinuire a cazului de către cei care au participat la rău famata vânătoare din Pădurea Domnească au durat aproape 10 ore. Printre cei interogaţi s-au numărat angajaţi ai „Moldsilva”, procurori, colaboratori MAI, poliţiști de frontieră etc. Fostul procuror general Va-leriu Zubco va fi audiat săptămâna viitoare de către Comisia de anchetă.

În urma audierii martorilor, dar și după ce s-au deplasat personal la faţa locului, membrii Comisiei conduse de comunistul Anatolie Zagorodnâi au acuzat institu-ţiile statului de faptul că încearcă în continuare să deturneze mersul anchetei și să împiedice afl area adevărului în acest caz.

Continuare în pag. 3

(citiţi pag. 8-9)(citiţi pag. 8-9)

XEROX, PRINTER, SCANER,

COPERTARE ŞI ALTE SERVICII POLIGRAFICE

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare:

alb-negru – 25 bani/pagină

color – 4 lei/pagină

Scanare: 1 leu/pagină

Copertare (cu spirale):

200 pagini – 25 lei

150 pagini – 20 lei

100 pagini – 15 lei

Laminare – preţ negociabil

Contacte:str. N. Iorga, 5, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 022 23 33 56

e-mail: mihaib128@gmail.com

Ghimpu, cuib de Ghimpu, cuib de înţelepciune, înţelepciune, în buzunarul lui în buzunarul lui Plahotniuc Plahotniuc

Ghimpu se dă drept mare patriot român, în timp ce nu e decât un jalnic servitor al intereselor mafi ote ale lui Plahotniuc

„Marele patriot român” este agramat

Îl înlocuim pe unul care jefuieşte locuinţele oamenilor cu altul care fură din buzunare în transportul public?

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

1 FEBRUARIE 201322F L U XF L U X Actual

Ghimpu şi sindromul de „bărbat al neamului”De ce și-a ieșit din pepeni fostul

înalt și dublu demnitar de stat? Pentru că este sufocat, agasat de situaţia ingrată în care a ajuns. Din cauză că trebuie să-și justifi ce strânsa „prietenie” cu democra-ţii, din cauza că trebuie să lustru-iască imaginea (pătată rău) a lui Plahotniuc, din cauza că jumătate dintre „vânătorii de lux” au fost de prin preajma Partidului Liberal (nu unul, cum încerca să ne con-vingă iniţial nepotul Dorin). Și să ne amintim că înfl ăcăratul liberal și-a făcut campanie electorală din demascarea lui Voronin, survo-lând cu elicopterul domeniile de vânătoare ale acestuia, dar și cri-ticându-l drastic pe fostul director „Moldsilva”.

Ceea ce-l scoate din fi re pe Ghim-pu este că lumea nu i se mai uită în gură, nu-i mai ascultă balivernele și chiar îi pune la îndoială cariera de singur luptător pentru adevăr și demolator al imperiului sovietic, de singur om onest și incoruptibil de la independenţă încoace. Asta nu a mai putut tolera liberalul, asta l-a făcut să o ia razna. Pentru că lui Mihai Ghimpu îi place și să fi e la putere, și să trăiască bine, punând umărul la tot felul de ma-trapazlâcuri și călcând în picioare legislaţia. Dar vrea, totodată, și să fi e tratat ca cel mai onorabil, mai cinstit, mai corect dintre politici-eni, să fi e adulat și elogiat ca un erou naţional, iubitor de ţară și de popor. Mai pe scurt, să aibă asigu-rat pe veci locul în lista de „bărbaţi ai neamului”.

Ghimpu a mai avut asemenea iz-bucniri, poate ușor mai temperate. De exemplu, la constituirea AIE 2, atunci când democraţii își nego-ciau funcţiile la două capete, iar Ghimpu le făcea jocul, ba renun-ţând la funcţii, ba cerând funcţii, după cum bătea vântul dinspre democraţi.

Între resemnare şi dorinţa de mărireAtunci, ca și acum, Ghimpu era

dominat de stări de spirit contra-dictorii, de la iritare și supărare nedisimulată, la resemnare și îm-păcare totală cu situaţia. Într-o zi Ghimpu era nemulţumit de tot, iar a doua zi era deja mulţumit până peste cap. Tot prevalându-se de interese majore de stat, Ghimpu aproape că se zbătea în convulsii și se dădea de ceasul morţii, încer-când să ne convingă că nu pretinde nimic, că nu pune condiţii, că PL nu vrea altceva decât reconstituirea Alianţei care să ne ducă în Europa. Ca a doua zi să pună iarăși coarne-le în prag și să ceară ministere de forţă pe care să le reformeze.

Ne întrebam și atunci ce au ob-ţinut liberalii, încât șeful acestora s-a declarat, până la urmă, împă-cat și mulţumit de toate? El, juris-tul, care râvnea să facă ordine în ţară, care declara că vrea puterea reală, că nu va merge cu ochii le-gaţi în Alianţă. Ce „argumente” au tras atât de greu la cântar, încât până și funcţia de prim-vicepreșe-dinte al Parlamentului i-a lăsat-o lui Plahotniuc? Oare doar cauza și interesul naţional?

Și nu i-a fost ușor fostului inte-rimar, obișnuit să fi e admirat, lău-dat, apreciat și ridicat în slăvi, să se

lase atunci blamat și anatemizat pe la mitinguri și prin presa care odinioară îi cânta osanale. Șeful liberalilor a negat cu vehemenţă toate zvonurile și aluziile la mașina luxoasă și ţoalele scumpe remar-cate de unii, afi rmând că nu a fost fi nanţat de niciun om de afaceri și că formaţiunea sa nu vrea să devi-nă „șurubul” unui businessman. Iar problemele i s-ar trage din faptul că a avut întotdeauna atitudini tranșante și principiale.

Declaraţiile „tranșante și prin-cipiale”, dar și pline de tâlc ale lui Ghimpu, au continuat însă și după împărţirea comândului, acesta dând de înţeles că s-a jertfi t pe altarul Alianţei fără a fi recompen-sat. Șeful PL le-a reproșat tot ana-liștilor politici, dar și presei, faptul că formaţiunea sa a rămas fără nicio instituţie de forţă.

Ghimpu despre oase, lingăi şi imposturăMotivul ieșirii necontrolate a lui

Ghimpu de acum este același. El nu suportă să nu fi e iubit, necondi-ţionat, pentru întreaga sa carieră de luptător și dătător de libertate. El nu acceptă să nu fi e crezut, pen-tru că toţi mint și doar el ne spune adevărul. El nu vrea să fi e asociat cu buzunarul cuiva, pentru că el îi spală imaginea acestui cuiva dez-interesat și din cele mai nobil(e) in-tenţii. Pentru că pe el îl interesea-ză numai Alianţa. Iar dacă lovești în Plahotniuc, în PD, înseamnă să lovești în Alianţă. Și oare chiar este Plahotniuc cel mai mare rău în Re-publica Moldova?

Într-o avalanșă continuă, au curs vorbele lui Ghimpu despre lupta sa și a lui Dorin pe care i-au furat-o cei veniţi călare pe cal. Liberalul ne-a asigurat că a trăit și a luptat destul și că știe cum să facă politi-că. Că nu a mâncat „masalari” și nu este controlat de nimeni. Că banii n-aduc fericirea (dar tot este mai bine să-i ai decât să nu-i ai).

Și până la urmă, de ce tolerează el și contrabanda, și hoţia, și toa-tă mizeria? Doar ca să nu dispară Alianţa. (Iar Alianţa înseamnă,

indiscutabil, afl area sa la putere, înseamnă ministere, pârghii, avan-taje.)

Însă toată indignarea și năduful liberalul și le-a vărsat peste capul ziariștilor. Care mai toţi sunt lingăi și vânzători de ţară și de oameni. Vânduţi pentru un os. „Dacă aș pu-tea să vă cumpăr atâtea oase, ca să vă săturaţi odată și odată”, s-a vă-ietat Ghimpu.

„O politică, un atac împotriva lui Ghimpu.” „Rușine de așa școală și așa generaţie.” „De aceea trăim rău, din cauza presei și a politicie-nilor.” „M-am supărat de presa asta cumpărată și răscumpărată.” „Nu pentru asta am luptat eu, ca să ve-nim să amăgim oamenii, să-i mani-pulăm. Fiindcă amăgim oamenii, îi ţinem în mizerie și în sărăcie.”

Între accesele de furie, Ghimpu a reușit să puncteze câteva idei principiale, pe care era obligat să le transmită: că procurorul este to-tuși mai puţin vinovat decât poli-ţia (lui Filat), că Ion Lupu (șeful de la Moldsilva, promovat de liberali) și-a făcut datoria și a informat pe cine trebuia. Că cei care „o încălcat, o furat” trebuie lăsaţi să fure mai departe, pentru că aceste lucruri „pot fi rezolvate și peste 5, și peste 10 ani”. Dar dacă dispare Alianţa, s-a sfârșit cursul nostru european.

Și cine trebuie să ne ducă în Eu-ropa? Cei pe care îi lăsăm să fure? Ca să-i întrebăm peste 10 ani de ce au furat?

Dar Ghimpu nu disperă. Mai are totuși o șansă să se revanșeze, să-i aibă pe toţi la cheremul său – ale-gerea unui nou procuror general. „Acum ei au nevoie de votul nos-tru și n-o să treacă așa ușor”, a mai ameninţat liberalul, convins că anume așa se face politica cinsti-tă și corectă. Fără îndoială, nu va fi ușor. Avem deja experienţa ale-gerii șefului CNI, blocată de Mihai Ghimpu mai bine de o jumătate de an.

Concluzia politicianului a fost una dezolantă: „Aista-i minusul meu, bunătatea și că sunt impuls.” Cu si-guranţă, este grea povara bunătăţii și înţelepciunii pe care se vede ne-voit să o poarte politicianul.

Câtă libertate ne-a dat guvernarea şi ce a cerut în schimb?„Rușine, Doamne, câtă rușine,

după 20 de ani de democraţie”, s-a mai crucit liberalul. Dar pe cine să dăm vina? Cum e democraţia, așa-i și presa. Oare nu luptă actuala pu-tere, pretins democratică, inclusiv pentru preluarea controlului asu-pra instituţiilor media? Oare nu încearcă clanurile oligarhice să-și pună mediile de informare în slujba intereselor de partid? Oare nu con-vingerea acestora că banii decid totul au viciat presa, au divizat-o pe criterii fi nanciare? Așa cum nu a mai fost divizată niciodată până acum.

Și potentaţii de astăzi, ca și ori-care alţii de până acum, își doresc ziariști docili, pe post de cronicari de curte. Și oare este libertatea de expresie o performanţă reală a ac-tualei guvernări, așa cum încearcă să ne convingă? Se sinchisește ci-neva de ceea ce spune presa? Câţi demnitari și-au dat demisia, câţi au fost concediaţi, câte dosare au fost intentate în urma investigaţi-ilor și dezvăluirilor făcute de insti-tuţiile media? Până la urmă, și pe vremea guvernării comuniste, cine dorea cu adevărat să spună ceva, spunea. Numai că și atunci, dar și acum, cu spusul rămânem. Adică, ne răcim gura degeaba. Pentru că actualei guvernări, exact ca și fos-tei, îi este în cot. De tot.

Cei care au urmărit cu atenţie fi lmările de protocol realizate la recepţia oferită cu ocazia învestirii în funcţie a șefului statului, Nicolae Timofti, au putut desluși sfaturile prietenești oferite de fostul pre-ședinte Petru Lucinschi. Acesta i-a recomandat noului președinte să nu atragă prea multă atenţia la ce scrie presa. Să nu citiţi, asta-i unica ieșire, i-a recomandat acesta. Și cei mai mulţi dintre demnitari par să se ghideze anume de aceste principii.

Relaţia puterii cu presa a involu-at și a degradat în ritm galopant. Dacă Ghimpu, de exemplu, consi-deră că el personal ne-a dat chiar mai multă libertate decât am meri-

Ultima apariţie televizată a lui Mihai Ghimpu a incitat spiritele și a iscat mare zarvă în mediile de informare, dar, mai ales, pe reţelele de socializare. Pare ușor inex-plicabilă această agitaţie, pentru că șeful liberalilor nu a fost niciodată altfel – nici prea selectiv în exprimare, nici prea reverenţios cu presa ori cu unii colegi de la gu-vernare. A făcut glume plate la limita decenţei, a ame-ninţat să taie „în carne vie și în oase”, să-i plesnească pe ziariști, atunci când îi va plesni lui răbdarea. Și-a exa-cerbat meritele și i-a acuzat pe cei care nu i-au apreciat la justa valoare eforturile și sacrifi ciile, a blamat presa care nu l-a arătat sufi cient de frumos și nu i-a refl ectat în deplină măsură activitatea. Prin urmare, nicio nouta-te. Poate doar tonalitatea a fost mai stridentă.

Mişa Impuls faţă cu presaMişa Impuls faţă cu presa

Alo, eu Alo, eu sunt Mișa Impuls!sunt Mișa Impuls!

1 FEBRUARIE 2013 33 F L U XF L U XAnchet=

tat, Filat crede că avem libertate în exces, mai mult decât putem duce. Ne-am rătăcit în atâta libertate, vorba premierului, ca și guverna-rea în principii și valori.

Odată cu gustul pentru puterea absolută, au crescut și pretenţiile faţă de presă a celor veniţi la guver-nare pe valul luptei pentru demo-craţie. Politicienii au tot cochetat cu presa care, de fapt, i-a adus la putere, dar deîndată ce s-au văzut sus, au început să se zburlească la ziariști și să aștepte doar laude din partea acestora. Să se supere nu doar pentru critici, ci chiar și pentru faptul că nu erau sufi cient de mult lăudaţi. Tot mai frecvent politicienii au început să-i înveţe pe jurnaliști cum să-și modereze emisiunile, ce întrebări să pună, ce teme să abor-deze, pe cine să-l ridice în slăvi și pe cine să-l facă una cu pământul. Presa a ajuns să fi e învinuită pentru eșecurile guvernării: pentru creș-terea corupţiei, pentru derapajele antidemocratice, pentru lipsa re-formelor, pentru sărăcie, scumpiri și toate celelalte necazuri.

Și nu este acesta doar păcatul lui Mihai Ghimpu. Care, ce-i drept, a fost cel mai colorat și mai vehe-ment în exprimări. Preocuparea obsesivă a lui Mihai Ghimpu, în perioada scurtului, dar memorabi-lului său interimat, era să fi e pre-zent 24 de ore din 24 în relatările Televiziunii Naţionale. Liberalul era plin de bănuieli că cei de la Moldova 1 nu-i refl ectă, cu destu-lă perseverenţă, activitatea prezi-denţială, că nu este arătat, în mod deliberat, sufi cient de frumos, că este prezentat dint-un unghi „aiu-rea, colţat”. Concluzionând că-i pare rău că a „pledat și a muncit pentru televiziune”.

„Vai de capul vostru”, le-a dat Ghimpu în obraz jurnaliștilor care i-au fi lmat cheful de partid pe care l-a dat la reședinţa de stat de la Condriţa. „Când v-am făcut frigă-rui la Holercani, trebuia să spun la toată ţara?”, le-a mai reproșat el. Și asta refl ectă întreaga mentalitate a politicienilor de la putere și a mo-dului în care văd ei relaţia cu presa.

Și Vladimir Filat, un înfl ăcărat susţinător al ziariștilor și apărător al dreptului la libera expresie în perioada mitingurilor electorale, a sfârșit cu ameninţări la adresa re-prezentanţilor mass-media, care, „fi ind manipulaţi, nu transmit ve-ridic informaţia”. A mai spus că unii jurnaliști sunt niște „călăi”. (Și nu am auzit atunci să protesteze cine-va, ca și în cazul „câinilor turbaţi”.)

Mai târziu, a promis să ia une-le decizii „vizavi de modul în care presa își exercită dreptul de a-l in-forma liber pe cetăţean”, amenin-ţându-i cu sancţiuni pe cei care nu vor informa corect opinia publică, corect însemnând, de fapt, favora-

bil guvernanţilor. Precizând apoi că a avut în vedere postul de tele-viziune NIT, instituţie media închi-să ulterior în mod democratic.

Premierul Filat le-a recoman-dat în permanenţă jurnaliștilor să caute aspecte pozitive și să se concentreze pe „lucrurile bune” și pe realizările guvernării, să nu-l deranjeze cu chestiuni mărunte, nesemnifi cative: „La premier adre-saţi întrebări ce ţin de principii și lucruri importante”.

O relaţie cu totul specială cu pre-sa are și spicherul Marian Lupu. Această relaţie a evoluat spectacu-los de la momentul în care preșe-dintele democraţilor iniţia un con-curs cu premii generoase, de zeci de mii de lei, pentru ziariști, chiar într-o perioadă preelectorală, și până în ziua în care le-a interzis acestora accesul la ședinţele Biro-ului Permanent al Parlamentului, pe motiv că unii parlamentari „se excită” „în măsură nemaipomeni-tă” de prezenţa jurnaliștilor.

Până și fostul vicepreședinte al Curţii de Apel, Gheorghe Creţu, suspect în cazul omorului lui Sorin Paciu, a avut de dat niște sfaturi, solicitându-le jurnaliștilor să nu se implice în cazul de la Fălești și să se ocupe „cu alte chestii”.

Însă relaţia putere–presă trebuie privită și din alt punct de vedere. Este tot mai evidentă înhămarea unor medii de informare la carul unor formaţiuni politice, obedienţa totală a acestora faţă de politicienii care le asigură bunăstarea materia-lă. În acest context, cazul din Pădu-rea Domnească a accentuat nu doar disfuncţionalităţile grave în structu-rile statului, nu doar cinismul găști-lor de la putere, ci și o obedienţă și lipsă de scrupule a anumitor struc-turi de presă care s-au pus plenar în slujba acestor găști. Manipulările dezgustătoare la care s-au dedat aceștia au demonstrat că presa este poate chiar mai puţin liberă decât a fost în perioada guvernării comu-niste. Cu siguranţă, unii ziariști au demonstrat că nu sunt nici „câini de pază”, nici „câini turbaţi”, ci, mai degrabă, niște căţelandri care se gudură la piciorul stăpânului. Iar de aici vine și aroganţa politicienilor în raport cu presa și convingerea că jurnaliștii trebuie să scrie, să spună doar ceea ce le convine și le place lor. Pentru că au deplina convinge-re că presa le aparţine și că are să le achite niște datorii. V-am dat liber-tate, ne amintește în permanenţă Mihai Ghimpu.

Iar dacă nu ne veţi lăuda și nu ne veţi susţine, așa corupţi, și hoţi, și mârșavi cum suntem, veţi readuce comuniștii la putere. Aceasta este sperietoarea și piesa de rezistenţă a guvernării. Fără a ne spune însă prin ce sunt ei mai buni.

Ioana FLOREA, FLUX

Urmare din pag. 1Potrivit lui Zagorodnâi, după primele inves-

tigaţii au fost constatate mai multe divergen-ţe în ceea ce privește informaţiile prezentate de persoanele responsabile de producerea incidentului, dar și ale celor care au avut o im-plicare directă în elucidarea cazului. „Sunt mai multe divergenţe, contradicţii. Cele spuse de lucrătorii medicali coincid cu declaraţiile re-prezentanţilor Ministerului Sănătăţii. La fel și depoziţiile poliţiștilor – cu poziţia Ministerului de Interne. Însă nu același lucru îl putem spu-ne și despre lucrătorii Procuraturii Generale”, a menţionat Anatolie Zagorodnâi. Acesta a re-fuzat însă să precizeze despre ce anume este vorba, pentru a nu periclita mersul anchetei.

Un alt membru al Comisiei, deputatul Alexandr Pet-cov, a dat de înţeles că martorii sunt supuși presiunilor din partea ofi ţerilor Serviciului de Informaţii și Securi-tate și obligaţi să-și schimbe depoziţiile, iar atunci când au avut loc audierile Comisiei, au insistat să participe și ei la audieri. „Au vrut să intre la audieri. Urmau să verifi -ce dacă martorii vor spune ce li s-a spus peste noapte”, a menţionat Petcov.

„Am constatat că, pe parcursul ultimelor 24 de ore, au fost exercitate presiuni asupra mai multor martori participanţi la vânătoare. Unii martori au venit și au vrut să-și schimbe depoziţiile, anunţând că au fost con-tactaţi, cerându-li-se să-și schimbe declaraţiile. Este absolut sigur că Procuratura Generală face presiuni, cerând recipise de la martori că nu vor divulga anumite date. Este un caz ieșit din comun. Vom clarifi ca situa-ţia în următoarele zile și vom vedea ce s-a întâmplat”, a declarat, la rândul său, deputatul comunist Grigore Petrenco, și el membru al Comisiei de anchetă.

Totodată, deputatul a reiterat faptul că Procuratura Generală nu a audiat niciun martor și nici măcar nu a mers în teritoriu decât după ce informaţia a apărut în presă. „Procuratura Generală nu a făcut nimic până pe 6-7 ianuarie pentru a elucida circumstanţele. Primul grup de lucru a mers la faţa locului pe 11 ianuarie. Ase-menea detalii sunt multe. Valeriu Zubco a infl uenţat din primele minute mersul anchetei și a încercat să ascundă această crimă”, a adăugat Petrenco, citat de Jurnal TV.

Potrivit sursei citate, o altă informaţie inedită este că pe 23 decembrie, când Sorin Paciu a fost dus la spital, un poliţist a mers acolo, chemat de medici, dar a plecat în scurt timp și nu s-a mai întors. „Dumnealui (poliţistul – n.n.) a confi rmat că a mers la spital și că, în timp ce se afl a acolo, a primit un apel telefonic din partea unei persoane responsabile din Fălești, care i-a spus să-și vadă de treabă că de acest caz se ocupă Procuratura Generală”, a dezvăluit președintele comisiei de anche-tă, Anatolie Zagorodnâi.

La vânătoare a participat un singur grup de vânători, nu două, cum afi rma Zubco şi acoliţii săiUn alt detaliu important este că ex-procurorul gene-

ral Valeriu Zubco, președintele „Moldsilva”, Ion Lupu, și alţi demnitari au minţit atunci când au spus că la vânătoarea din 23 decembrie au fost două grupuri de vânători. Cel puţin așa afi rmă unii martori audiaţi de Comisia de anchetă. „Sunt niște concluzii prealabile care reies din ceea ce am discutat cu martorii. Este vor-ba despre pădurarii care au participat ca și gonași la vânătoare. Este important că a fost un singur grup de vânători, nu două. Aceasta este cea mai mare discre-panţă”, a declarat Anatolie Zagorodnîi.

Totodată, Zagorodnâi a atras atenţia asupra faptului că declaraţiile mai multor vânători audiaţi au fost trase la indigo, ceea ce dă de înţeles că au fost coordonate. „Pădurarii au fost controversaţi în declaraţii, au spus lucruri pe care iniţial le negau. Se vede cu ochiul liber cum se încearcă mușamalizarea în continuare a cazului și inducerea în eroare a opiniei publice. Am constatat, la prima etapă, după declaraţiile angajaţilor „Mold-silva”, că au fost mesaje trase la indigo, se vede că au fost instruiţi ce să spună, a fost un text bine chibzuit de superiorii lor. Spun într-un glas că nu au auzit ni-mic despre incident, că nu știu nimic, că au auzit din presă. Este șocant să participi la o vânătoare unde să fi e împușcată o persoană și tu să afl i abia peste două săptămâni despre asta. Niciun martor nu a spus că a văzut ceva. Toţi neagă că ar fi văzut sau auzit ceva”, a mai spus președintele Comisiei de anchetă.

Mai mult decât atât, potrivit lui Anatolie Zagorodnâi, Serviciul de Informaţii și Securitate a știut despre omor, deși a negat acest lucru. „Pe 29 decembrie au fost ofi -ţeri SIS la faţa locului. Doi angajaţi SIS, plus șoferul, au mers la poliţia de frontieră, s-au prezentat drept cola-boratori SIS de la Bălţi, sunt cunoscute și numele aces-tor persoane, și au cerut informaţii despre vânătoarea din 23 decembrie, au întrebat poliţiștii ce cunosc des-pre incident”, a povestit Zagorodnâi.

Vânătoarea a continuat şi după rănirea lui Paciu, iar vânătorii şi-au împărţit liniştiţi pradaUn alt detaliu scandalos scos la iveală de către Co-

misia de anchetă este că, deși a fost împușcat un om, participanţii la vânătoare au continuat să vâneze până spre seară, după care au împărţit prada între ei. Deși acest lucru a fost negat de către vânători, poliţiștii de frontieră au confi rmat faptul că mașinile acestora au părăsit rezervaţia abia la ora 17:00, or, Sorin Paciu a fost transportat la spital la ora 13.35.

Anatolie Zagorodnâi a mai spus, citat de Jurnal TV, că martorii audiaţi de Comisia de anchetă nu au mai fost interogaţi până acum. „Până în prezent, nici Pro-curatura, nici organele de anchetă nu au fost la faţa locului, nimeni, în afară de SIS. Cred că vom veni cu un raport și cu propuneri foarte drastice la fi nalizarea an-chetei”, a adăugat președintele Comisiei parlamentare de anchetă.

„S-a dovedit, încă o dată, că a fost o tăinuire a crimei și că aceasta continuă. După audieri, putem trage și unele concluzii. Una e că un șir de instituţii de stat au încercat să inducă în eroare Comisia. Sunt multe circumstanţe noi care trebuie investigate. SIS a indus în eroare Comi-sia de anchetă. Au spus că au afl at din mass-media pe 6 ianuarie, dar din audieri reiese că nu este adevărat. Mai mult decât atât, până azi multe persoane nu au fost au-diate de organele competente. Noi am fost primii care am venit și am adresat întrebări martorilor”, a declarat Grigore Petrenco pentru sursa citată.

Pe de altă parte, liberalul Valeriu Munteanu, membru al comisiei de anchetă, care la fel a sesizat că declaraţi-ile martorilor sunt identice, afi rmă că acest fapt îl face să creadă că martorii spun adevărul.

Usatâi: Viceministrul Sănătăţii a ştiut despre cazul PaciuMinistrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, a recunoscut că

adjunctul său Gheorghe Ţurcanu (numit în funcţie de Partidul Democrat) a știut din timp despre moartea omului de afaceri Sorin Paciu, împușcat la vânătoare, însă a tăinuit incidentul. O informaţie în acest sens a fost prezentată în scris de către ministru Comisiei de anchetă.

Astfel, deputaţii care investighează cazul Paciu au cerut suspendarea mai multor funcţionari care au participat la vânătoare sau au fost implicaţi în mușa-malizarea cazului, printre care viceministrul Sănătăţii, Gheorghe Ţurcanu, și președintele Curţii de Apel, Ion Pleșca. Este de menţionat faptul că membrii comisiei au intrat în posesia unei înregistrări telefonice, care ar demonstra că Ţurcanu a afl at despre incident încă pe 23 decembrie și că viceministrul a dat indicaţii concre-te conducerii spitalului de la Fălești.

În lista persoanelor propuse spre suspendare se mai numără directorul Întreprinderii de Stat „Registru”, Sergiu Răileanu, directorul rezervaţiei „Pădurea Dom-nească”, Denis Eremciuc, și procurorul raionului Fălești, Ghenadie Guriţanu.

FLUX

Comisia de anchetă dezvăluie detalii Comisia de anchetă dezvăluie detalii şocante despre moartea lui Sorin Paciuşocante despre moartea lui Sorin Paciu

1 FEBRUARIE 201344F L U XF L U X Investiga\ii

Jolondcovschi, distribuitor şi benefi ciar în acelaşi timpLa 29 martie 2010, adică la jumă-

tate de an după ce a devenit minis-tru al Mediului, Gheorghe Șalaru a emis un ordin prin care a numit o nouă componenţă a Consiliului de Administrare al Fondului Ecologic Naţional. Consiliul este cel care de-cide ce sumă nerambursabilă, cui și pentru ce proiecte se alocă din FEN. Consiliul este condus obligatoriu de ministru. În total, Consiliul are 7 membri numiţi pe o perioadă de 2 ani, care reprezintă ministere, Can-celaria de Stat și un ONG.

Astfel, la 29 martie 2010 ministrul a acceptat propunerea Ministeru-lui Agriculturii de a-l numi în com-ponenţa Consiliului pe Alexandru Jolondcovschi, care este director al Ofi ciului pentru combaterea con-secinţelor schimbărilor climatice globale. El a făcut parte din Consi-liu timp de doi ani, până la 18 mai 2012.

În aceeași zi, la ședinţa Consiliului de Administrare al FEN, Ofi ciul a pri-mit 635 600 de lei pentru „întărirea capacităţii de comunicare a Ministe-rului Mediului în contextul prevede-rilor Convenţiei de la Aarhus”.

Între timp, în toamna aceluiași an, au fost create două asociaţii negu-

vernamentale conduse tot de Ale-xandru Jolondcovschi. Una se nu-mește Asociaţia pentru valorifi carea deșeurilor și a fost înregistrată la 5 noiembrie 2010. O lună mai târziu, Asociaţia a primit din FEN 175 de mii de lei pentru „Efectuarea unui studiu reprezentativ în domeniul colectării deșeurilor de baterii și acumulatori portabili (…) în raionul Strășeni”.

După o pauză de un an, încă 2 mi-lioane de lei alocate în confl ict de interese

În anul următor, 2011, Consiliul FEN a decis din nou să aloce bani unei asociaţii conduse de Alexan-dru Jolondcovschi - Uniunea pen-tru valorifi carea deșeurilor „Pentru o Moldovă curată”. A fost aprobată o fi nanţare de 2 milioane 396 636 de lei pentru „implementarea și ex-tinderea unui sistem integrat de colectare și valorifi care a deșeurilor de ambalare (inclusiv hârtie, carton, peliculă)”.

Și în 2012 Asociaţia pentru valori-fi carea deșeurilor a primit 250 de mii de lei pentru efectuarea unui studiu privind gestionarea deșeurilor bio-degradabile.

Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Alexandru Jolondcov-schi a admis că ar fi putut exista în această situaţie un confl ict de inte-rese, dar spune că nu avea altă solu-ţie. „Eu nu am furat nimic și nu sunt vinovat cu nimic în faţa legii. Nu mi-am luat mie acești bani”, a spus Jo-

londcovschi. El a explicat că Uniunea pentru valorifi carea deșeurilor a fost creată de mai mulţi agenţi econo-mici care au vrut astfel să obţină mai ușor susţinere de la stat. „Am dis-cutat situaţia deșeurilor, care la noi este una catastrofală, cu mai mulţi factori de decizie din medicină, de la dezvoltarea teritoriului și cu domnul ministru Șalaru. Am spus că ne lip-sește un segment neguvernamental consacrat acestui capitol. Și am de-cis să creăm Uniunea care cuprinde agenţi economici. Curtea de Conturi nu recomandă ca din FEN să fi e acor-daţi bani direct agenţilor economici, ci doar ONG-urilor și altor structuri care nu au profi t. Dar cum poţi ac-tiva astăzi în domeniul valorifi cării

deșeurilor fără să te ajute cineva? A fost un răspuns la propunerile agen-ţilor economici care se ocupă de de-șeuri de a-i ajuta și obţine astfel bani pentru ei. La ședinţa de constituire a participat și domnul ministru Șalaru și alţi ofi ciali din domeniu, care au recunoscut necesitatea acestei uni-uni”, mai spune Jolondcovschi.

Jolondcovschi: Nu am avut interes personal, ci socialÎn cazul primului proiect, acordat

în 2010 Ofi ciului pentru combaterea consecinţelor schimbărilor globale, Jolondcovschi spune că a acceptat să preia proiectul la rugămintea mi-

nistrului, întrucât el este cel care a organizat prima conferinţă la Chiși-nău legată de aprobarea Convenţiei de la Aarhus. Pentru al doilea pro-iect a fost salarizat ca și expert și au-tor al studiului. În al treilea proiect, referitor la valorifi carea deșeurilor, Jolondcovschi spune că nu a fost sa-larizat și nu a avut niciun benefi ciu. ”Cele peste 2 milioane de lei pe care le-a obţinut Uniunea acoperă doar în jur de 40% cheltuielile necesare pentru ce ne-am propus noi – crea-rea a 22 de centre de colectare a de-șeurilor. Deja am creat 10 puncte în Chișinău, unde se adună hârtie, car-ton, cutii de bere etc. Ce e rău aici? Eu nu am pus banii în buzunar. Uni-unea i-a direcţionat spre a realiza un

Confl ict de interese la alocarea Confl ict de interese la alocarea banilor din Fondul Ecologic Naţionalbanilor din Fondul Ecologic Naţional

Fostul viceministru al Mediului, Alexandru Jolondcov-schi, în calitate de conducător al trei structuri, a primit din Fondul Ecologic Naţional (FEN) peste 3 milioane de lei în timp ce se afl a în evident confl ict de interese. Banii au fost alocaţi în perioada în care Jolondcovschi a fost membru al Consiliului de Administrare al Fon-dului. Structurile care au primit bani din Fond sunt Ofi ciul pentru combaterea consecinţelor schimbărilor climatice globale (din cadrul Ministerului Agriculturii), Asociaţia pentru valorifi carea deșeurilor și Uniunea pentru valorifi carea deșeurilor „Pentru o Moldovă cura-tă”. Ministrul Gheorghe Șalaru spune că nu știa cine era conducătorul acestor organizaţii.

Mihai Ghimpu Gheorghe ȘalaruMihai Ghimpu Gheorghe Șalaru

1 FEBRUARIE 2013 55 F L U XF L U Xobiectiv prevăzut de Regulamentul FEN – gestionarea deșeurilor. Nu am avut un interes personal, ci unul so-cial”, a mai spus Alexandru Jolond-covschi.

Versiunea ministruluiMinistrul Gheorghe Șalaru spune

însă că la momentul aprobării fi nan-ţării de peste 2 milioane de lei nu știa că Jolondcovschi conduce Uniunea. „Ministerul Agriculturii l-a desemnat pe dumnealui în componenţa Consi-liului de Administrare. În perioada aceasta s-a creat o asociaţie la care el a devenit președinte. Eu nu sunt informat despre aceasta. Da, am participat la adunarea de constituire a Uniunii, dar am rostit un discurs și am plecat. Am făcut acest lucru pen-tru ca agenţii economici să se asoci-eze. Ulterior au fost alese structurile de conducere. Eu nu am niciun drept să întreb: domnule, unde ai partici-pat sau ce-ai făcut sau să spun că nu mai este valabilă scrisoarea aceea a Ministerului Agriculturii și dumnea-ta nu mai ai dreptul să fi i membru aici. E sarcina ministerului dat sau a persoanei respective să se auto-sesizeze. Eu nu pot să urmăresc. Eu nu știu cine a prezentat proiectul la ședinţă. Avem câte vreo 200 de pro-iecte pe care le examinăm la fi ecare ședinţă”, spune Gheorghe Șalaru.

Pe site-ul Ministerului Mediului poate fi găsit un comunicat plasat

pe 28 ianuarie 2011 despre partici-

parea ministrului la lansarea uniu-

nii. Atunci structura avea organele

de conducere constituite și fusese

înregistrată de o lună la Ministerul

Justiţiei.

Fiul ministrului Mediului: Nu sunt fondator la „EcoCim”Din același Fond, atât în 2010, cât

și în 2012, a benefi ciat de proiecte

și Organizaţia neguvernamentală locală din Cimișlia „EcoCim” (creată la sfârșitul anului 2009), despre care presa a scris că a fost fondată de fi ul ministrului Mediului, Andrei Șalaru. În 2010, Asociaţia urma să primeas-că 90 de mii de lei pentru „amena-jarea a trei fântâni publice în orașul Cimișlia”, iar în 2012 suma a crescut. S-a decis alocarea a 1,5 milioane de lei pentru „organizarea procesului de pregătiri naţionale, promovarea principiilor dezvoltării durabile și participarea la Conferinţa ONU pen-tru Dezvoltarea Durabilă RIO + 20”.

Deranjat că l-am întrebat despre această organizaţie, ministrul Șalaru ne-a spus că fi ul său nu este fonda-tor în „EcoCim”. Același lucru ni l-a spus și fi ul său, Andrei, dar și preșe-dintele Asociaţiei „EcoCim”, Andrei Prisăcaru. „Noi avem statutul și pro-cesul-verbal de la constituire depu-se la Ministerul Justiţiei și la Primăria Cimișlia în care scrie clar că fondatori sunt 4 persoane – eu și 3 fete. Să vi le numesc? Cu Andrei Șalaru suntem vechi prieteni, dar el nu a infl uenţat în niciun fel acest proiect. Eu am de-pus proiectul la FEN sfătuit de cineva de la PNUD”, a spus Andrei Prisăcaru. Deși am verifi cat informaţia din 3 surse, am vrut totuși să afl ăm și de la Ministerul Justiţiei cine sunt fon-datorii. Ni s-a explicat că asemenea date se afl ă la Primăria Cimișlia și va dura până vor ajunge la Chișinău.

Totuși, niciunul din cei trei – ta-tăl, fi ul și președintele „EcoCim” - nu au explicat de unde a putut apărea confuzia din presă că acest ONG ar fi fost fondat de fi ul ministrului. Am reușit să găsim două surse în care Andrei Șalaru este trecut ca fondator al „EcoCim”. În Hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 15 aprilie 2011 Andrei Șalaru apare ca membru al unui consiliu electoral de circumscripţie la Cimișlia, fi ind indi-cată funcţia sa de „jurist, fondator, Asociaţia Obștească „EcoCim””. De asemenea, într-un articol publicat în 2011 în ziarul local „Gazeta de Sud” despre instalarea la o grădiniţă din Cimișlia a unui sistem de încălzire pe baza energiei solare, Andrei Șalaru este citat ca unul dintre fondatorii „EcoCim”.

Din anul 2008, Republica Moldova are o lege care obligă funcţionarii și persoanele cărora le-a fost delegată temporar o calitate publică să depu-nă, în scris, o declaraţie cu privire la existenţa unui confl ict de interese, atunci când interesul lor personal contravine cu cel public, iar contrac-tele și actele semnate dintr-o ase-menea poziţie pot fi declarate nule.

Viorica MANOLE, Centrul de Investigaţii

Jurnalistice

Investiga\ii

Alexandru JolondcovschiAlexandru Jolondcovschi

Ministerul Educaţiei a propus un nou regulament, conform căruia, fi ecare student urmează să fi e reevaluat în fi ecare an. Astfel, tinerii admiși la studii vor încheia contracte de studii cu taxă sau vor benefi cia de fi nanţare bugetară doar pe o perioadă de un an academic și nu trei, cum era până acum. Asta înseamnă că studenţii care au fost iniţial înscriși la taxă, dar au primit note mari la sesiuni, ar putea fi scutiţi de taxă. Totodată, studenţii înscriși fără taxă, dar care obţin note mici la examene, ar putea fi transferaţi la regim cu taxă.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, iniţiativa are drept scop sporirea motivaţiei studenţilor de a învăţa, precum și crearea unui cadru educaţional competitiv și corect.

Studenţii însă au păreri împărţite. Tinerii înscriși la studii în bază de contract consideră că această iniţiativă poate reprezenta o oportunitate. Povara sumelor fabuloase pe care le achită, an de an, de exemplu, cei de la stomatologie – 20,3 mii de lei, far-macologie – 18, 2 mii de lei, medici-nă generală – 17,4 mii de lei, drept – 9000 de lei, știinţe economice – 8000 de lei, ar putea fi ușurată în ca-zul adoptării noului regulament.

„An de an, părinţii achită sume exorbitante pentru studii și la ce bun? Obţinem diplome de „șomeri”. Statul are nevoie de specialiști cu un înalt nivel de pregătire. Cum îi sus-ţine statul pe studenţii cu adevărat capabili, ca aceștia să devină ceea ce își doresc? De aceea, apreciez in-tenţia de modifi care a legii în cauză, considerând-o ca fi ind un prim-pas în formarea unor specialiști califi caţi”, consideră Ana, studentă la Univer-sitatea Pedagogică „Ion Creangă”.

Studenţii care nu achită taxă nu par însă foarte încântaţi de această iniţiativă, fi ind de părere că, în acest mod, va fi stimulată și mai mult co-rupţia în universităţi. „Consider că această schimbare va duce la o mă-rire a gradului de corupţie în institu-ţiile universitare, întrucât studenţii vor da mită pentru a scăpa de taxa de studii. De aceea, pentru început, este necesar de schimbat modalita-tea de înmatriculare a studenţilor în universităţi, nu în baza mediilor de la examene, ci în baza examenelor de admitere”, este de părere Victor, student la USMF.

Unii părinţi salută această iniţiati-vă, fi ind de părere că, în cazul în care noua reglementare va fi aplicată co-rect, atunci ar putea constitui drept

un bun instrument de a spori motivaţia studenţilor faţă de carte.„Sunt mamă a doi studenţi. Fiul mai mare își face studiile la Univer-

sitatea de Stat Medicină și Farmacie „Nicolae Testimiţanu”, Facultatea Farmacie, iar fi ul mai mic – la Univer-sitatea de Stat, Facultatea de Drept. Ambii au fost înmatriculaţi în bază de contract, și, timp de trei ani, achităm pentru studii, anual, suma de 21,7 mii de lei. Este o sumă impunătoare pen-tru o familie care activează în sistemul bugetar. Așa că iniţiativa Ministerului Educaţiei este binevenită, pentru că tinerii sârguincioși ar avea motivaţie să înveţe și ar benefi cia de o șansă în plus de a face studii fără taxă, reușind să-i scape pe sărmanii părinţi de pova-ra contractelor”, consideră Ana Ceban, mamă a doi studenţi.

În opinia mai multor rectori univer-sitari, noile reguli sunt binevenite. Totodată, conducătorii instituţiilor su-perioare de învăţământ neagă faptul că, în acest mod, ar putea fi stimu-lată corupţia în universităţi. În același timp, ei cred noul regulament le va da mai multe bătăi de cap.

Proiectul de regulament a fost propus Guvernului spre aprobare de către Ministerul Educaţiei și urmează să fi e supus votului în câteva săp-tămâni. Dacă va fi acceptat, acesta va intra în vigoare de la 1 septembrie 2013.

Nina UNGUREANU, pentru FLUX

Înveţi bine, eşti scutit de taxă

Ministerul Educaţiei propune ca taxele de studii pentru studenţi să fi e stabilite în

funcţie de media la examene

1 FEBRUARIE 201366F L U XF L U X Scandal

Intervenţia virulentă a politi-cului în activitatea economică face ca toate avantajele pe care le-ar putea identifi ca un

investitor în Moldova să se

piardă. Cazul Balkan Phar-

maceuticals este un exemplu

negativ care i-ar putea costa

pe moldoveni nu doar cele 400

de locuri de muncă puse în joc,

ci și încrederea viitorilor inves-

titori. Relocarea investiţiei în

altă ţară este o variantă din ce

în ce mai des vehiculată.

Reprezentantul companiei farma-ceutice a apreciat în exclusivitate pen-tru Money TV că sistemul de achiziţii publice are o organizare mai bună în Republica Moldova decât în Româ-nia. În primul rând, deoarece licitaţiile sunt organizate cu șase luni înainte de începerea livrărilor. În al doilea rând, plăţile sunt efectuate în fi ecare lună pe data de 25, spre sfârșitul lunii ca-lendaristice și nu se pune problema întârzierilor la plată.

Din păcate, organizarea mai bună și depășirea problemelor fi nanciare

este „compensată” de atacurile politi-cienilor.

„Din păcate, o parte din politicienii din Republica Moldova au devenit mercenari, își vând serviciile, poziţia. În cazul nostru, noi avem o luptă des-chisă cu un anumit deputat din Parla-mentul Moldovei care, pur și simplu, dorește cu orice preţ ca noi, investitori români în Republica Moldova, să în-chidem afacerea, pentru că am deran-jat alţi importatori”, declară directorul companiei Balkan Pharmaceuticals, Silviu Chiru.

„Noi am investit în Republica Mol-dova peste 26 de milioane de dolari, construim o fabrică, care cel puţin ca suprafaţă, având în jurul a 12.000 mp, este una dintre cele mai mari fabrici din Europa, dar ne lovim de aceste probleme, de mentalităţi”, completea-ză Silviu Chiru.

Managerul Balkan Pharmaceuti-cals subliniază că și în Moldova este valabilă zicala „afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”. Mediul politic este susţinătorul cel mai febril al in-vestitorilor străini, dar numai la nivel declarativ, în realitate căutând cele

mai perfi de moduri de a-și proteja fa-voriţii locali.

„Nivelul declarativ are o faţă fru-moasă, dar realitatea este cu totul alta. ... Spre exemplu, pe parcursul anului 2012 am avut, nici mai mult, nici mai puţin, 36 de controale din partea au-torităţilor, controale dirijate de unul din parlamentari, deputatul Gheorghe Brega”, arată directorul companiei far-maceutice.

Mai ales în domeniul oncologic, producerea locală a medicamentelor a redus cheltuielile statului cu 60%, dar a deranjat importatorii în numele că-rora acţionează deputatul Gheorghe Brega.

Nici intervenţia Ambasadei Româ-niei la Chișinău, căreia investitorii români i-au cerut sprijinul, nu s-a bu-curat de un răspuns pozitiv din partea deputatului Brega. Problema a fost semnalată președintelui Parlamentu-lui Moldovei, însă acesta s-a declarat a fi neabilitat să intervină în această problemă.

Astfel, Balkan Pharmaceuticals este forţată să considere relocarea activi-tăţilor în zone în care implicarea poli-

ticului în mediul economic nu este la fel de violentă. Nu este exclusă nicio investiţie în România, însă varianta preferată este Ucraina.

„Dacă se continuă cu aceste atacuri la adresa noastră, prima variantă și cea mai simplă este relocarea investiţiei. Este foarte simplu de făcut, evident cu anumite costuri, pe care ni le asumăm, dar în niciun caz nu mai acceptăm să fi m ţinta hărţuielilor diferiţilor politici-eni din Republica Moldova... Suntem investitori mari ... și aceste hărţuieli

nu aduc nimic bun, nici pentru noi și nici statului moldovean...”, a completat managerul Balkan Pharmaceuticals.

Analistul economic Svetlana Che-sari a arătat că opinia publică din Re-publica Moldova ar putea fi singurul și cel mai puternic aliat al Balkan Phar-maceuticals, mai ales că sunt în joc 400 de noi locuri de muncă. Reacţia publică, e drept, modestă, nu a reușit încă să tempereze atacurile la adresa producătorului de medicamente.

Sursa: Money.ro

Draexelmaier, Lear, Balkan Phar-maceuticals … NEXT? Săptămâna trecută, presa de peste Prut arăta cu degetul la șoricul de pe obrazul guvernanţilor moldoveni. Balkan Pharmaceuticals, investitorul ro-mân care a investit 26 de milioane de euro în cea mai mare fabrică de produse farmaceutice din Republi-ca Moldova stă să-și mute investiţia la Odesa, în Ucraina. Investitorul, ca și precedentele victime ale auto-rităţilor moldovenești, face trimi-tere la aceleași controale insupor-tabile, lipsite de orice raţionament. De fapt, există unul… Urât de tot!

31 de controale în 3 luni! Deja vu! Oare nu tot pe asta se plângeau și Draexelmaeir, și Lear anul trecut? Acum devine clar. AIE a partajat politic nu doar instituţiile (inclu-siv cele de drept: Procuratură, Vamă, Fisc, SIS, MAI etc.), dar și domeniile de pe care urmează a fi eliminaţi… investitorii străini! Logic. Draexelmaier a fost cotonogit de Fisc (PLDM), Lear – de Vamă (PLDM), iar Balkan Pharmaceutikals – se pare că de un vicepre-mier și de un deputat (PL). Și cică avem și un Minister al Economiei (PDM) care ar trebui să lupte până la transpiraţie pentru atrage-rea și protejarea investiţiilor străine în eco-nomia moldovenească.

Contează că e criză? Contează că prin hăi-tuirea investitorilor străini guvernarea (cică liberalo-democrată) lovește în securitatea economică a acestui colţ de ţară și așa șu-brezită? Contează că împreună cu cei care investesc în segmentul de producere dispar și locurile de muncă, aruncând în stradă noi sute de șomeri? Pe naiba! Contează doar una: controlorul și interesele lui.

Piaţa medicamentelor este una deosebit de sensibilă, mai ales în Republica Moldova, unde capacitatea de cumpărare este una foarte joasă. Mai ales pentru cele mai vul-nerabile pături sociale: pensionarii și inva-lizii, care și sunt de obicei acei care au cea mai multă nevoie de medicamente. Datele statistice arată că apariţia producătorului Balkan Pharmaceuticals a dus la diminu-area preţurilor la o serie de medicamente, produse la fabrica investitorului. Nu este oare sufi cient de clar că războiul total cu producătorul, care se va solda inevitabil cu

plecarea lui de pe piaţă, va duce respectiv și la scumpirea acestor tipuri de medicamen-te? Oare nu ajunge isprava lui Hotineanu cu registrul fermecat, care a înlocuit ca prin minune medicamentele mai ieftine, dar aduse în ţară de importatori „incorecţi”, cu medicamente echivalente mai scumpe, în schimb importate de cei care „trebuie”?

Dar să revenim la… raţionamentele care stau la baza acţiunilor și inacţiunilor orga-nelor de control. Dacă există încălcările din partea producătorului, de care vorbește domnul Brega, atunci ele să fi e cât mai ra-pid formalizate conform procedurilor, mai ales că e vorba de medicamente! Respectiv, să fi e înăsprit controlul asupra calităţii me-dicamentelor. Dar dacă deja pe parcursul a trei luni avem doar controale sterile, care nu cred că pot avea un impact pozitiv asupra calităţii medicamentelor produse, atunci… ce să înţelegem? E logic. Când elimini pro-ducătorul autohton, chiar dacă indirect (sper) nu poţi favoriza decât interesele im-portatorilor și… contrabandiștilor!

M-am uitat peste proiectul legii cu privire la modifi carea unor acte legislative, printre care Legea cu privire la activitatea farma-ceutică și Legea cu privire la medicamente, promovat de domnul Brega și care trezește nu mai puţine suspiciuni decât bocăneala investitorului român. Dincolo de multe alte neclarităţi care mi-au apărut, nu prea am în-ţeles de ce autorii se arată îngrijoraţi anume de preparatele oncologice și de procedura achiziţiilor publice. Astfel, autorii proiectu-lui propun majorarea termenului de valabi-litate a contractelor de achiziţii publice de medicamente până la 3-5 ani și (atenţie!!!) impun instituţiilor medico-sanitare publi-

ce achitarea în adresa întreprinderilor con-tractante a unei despăgubiri de reziliere de 50% (!!!) din valoarea contractului. Miroase a… PUTE! Oare deja se știe care sunt acele întreprinderi care vor câștiga licitaţiile?!

Dar nici asta nu e tot! Conform proiectului, asemenea substanţe cum ar fi amfetamina, cocaina, efedrina, metanfetamina, morfi na, hașișul, marijuana sunt califi cate în calitate de… substanţe dopante! Eventuala aplica-re în practică a acestui amendament este de natură să creeze confuzii grave în privinţa cazurilor de contrabandă cu aceste sub-stanţe, care conform practicii internaţiona-le sunt califi cabile drept droguri și nu sub-stanţe dopante. Respectiv, dacă valoarea „substanţelor dopante” trafi cate ilegal va fi mai mică de 50 de mii de lei, atunci în cazul ăsta va fi aplicată nu procedura penală, dar cea… contravenţională?! Ce să înţelegem prin asta? Ce n-a reușit PLDM-ul încearcă acum PL-ul?! Domnul Brega vrea decrimina-lizarea contrabandei de marijuană și hașiș?! Sau e vorba de vreun târg, PL votează pen-tru decriminalizarea contrabandei de ţigări, iar PLDM – pentru decriminalizarea contra-bandei de droguri?

Se cunoaște că Institutul Oncologic este cel mai mare cumpărător pe piaţa achizi-ţiilor de medicamente din Republica Mol-dova. E normal că la așa o bucată de tort privesc cu poftă mai mulţi barosani, cărora producătorul autohton le stă ca un os în gât, venind în cadrul procedurilor de achiziţie cu preţuri mai mici decât cele ale importatori-lor. Dar chiar până aici să fi ajuns preţul pe care trebuie să-l plătească această societate pentru pofta unora de multiplicare a milioa-nelor din buzunar?! După ce le furaţi oame-nilor bătrâneţea, acum le scurtaţi și viaţa?!

Nu vreau să cred că Balkan Pharmaceuti-cals este victima unor jocuri politice dintre PLDM și PL, respectiv ministrul Usatâi și vi-cepremierul Moldovanu, la pachet cu depu-tatul Brega! Și nu vreau să cred că în 2003, conducerea Institutului Oncologic pe bună dreptate l-a demis din funcţie pe domnul Brega pentru încălcarea obligaţiunilor de serviciu!

Voi reveni la subiectul problemelor din domeniul ocrotirii sănătăţii și pieţei farma-ceutice. Și o voi face foarte curând!

Veaceslav BALACCISursa: vox.publika.md

Balkan Pharmaceuticals nu exclude relocarea Balkan Pharmaceuticals nu exclude relocarea investiţiei din Moldova ca urmare a presiunilor politiceinvestiţiei din Moldova ca urmare a presiunilor politice

Pastila amară pentru Balkan Pharmaceuticals şi decriminalizarea contrabandei II. Chiar aşa, domnule Brega?

RĂSPUNSUL LUI BREGA: „Medicamentul nu trebuie

să otrăvească cetăţenii”După ce presa din România a scris un articol critic în adresa

liberalilor, ca urmare a scandalului dintre Gheorghe Brega și compania „Balkan Pharmaceuticals”, deputatul PL vine cu re-plica, notează UNIMEDIA.

Pentru că a fost acuzat că atacă investitorii români, deputa-tul menţionează că nu este important de unde vine investito-rul, din România sau din orice alt stat, este important ca pro-dusul, în cazul dat, medicamentul, să nu otrăvească cetăţenii.

„Ţin să menţionez că compania Balkan Pharmaceuticals este unica fi rmă care produce și înregistrează preparate din grupul steroizilor anabolici, care fac parte din categoria sub-stanţelor dopante cu grad mare de risc și prin contrabandă încercaţi să le duceţi și în România, caz dovedit de unul din posturile TV.

Motivul principal pentru care această companie dorește să plece din RM este faptul că în Parlament s-a lucrat la elabo-rarea unui proiect de lege prin care se va interzice fabricarea steroizilor anabolici. Compania Balkan Pharmaceuticals are înregistrate 89 de forme din acest grup”, precizează liberalul.

Potrivit lui, în anul 2006, compania a dorit să deschidă afa-cerea în România și că, exact în acea perioadă, în România se afl a în procedură legislativă Legea nr. 104/2008 privind pre-venirea și combaterea trafi cului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc. „Imediat au venit și au investit în Re-publica Moldova. Și aceasta nu cu intenţia nobilă de a crea noi locuri de muncă și de a investi în RM, dar de a-și satisface interese economice meschine”, declară Gheorghe Brega.

Iată câteva aspecte semnalate de deputatul PL:1. Medicamentele produse de această fi rmă nu deţin certi-

fi cat GMP, nu au efectuate studiile de bioechivalenţă și, ceea ce este grav, dau reacţii adverse și complicaţii grave, care au fost fi xate de medicii Institutului Oncologic în protocoale;

2. Toţi reprezentanţii instituţiilor medicale atât raionale, cât și cele republicane, la audierile Comisiei parlamentare de anchetă, au declarat că au remarcat o calitate proastă a aces-tor medicamente și o efi cienţă foarte mică. De asemenea, au declarat că deși sunt mai ieftine cu 1 leu, ei sunt obligaţi să dubleze sau chiar să tripleze dozele și, până la urmă, tot efec-tul scontat nu-l ating, astfel fi ind obligaţi să cumpere medica-mente de calitate pentru a trata pacienţii;

3. Dezastrul depistat la acest Laborator de microproduce-re (aceasta este denumirea în licenţa de activitate), cum ar fi : butoaie cu praf alb nemarcat și nimeni nu cunoaște ce se afl ă; rebut de medicamente (zeci de kg) în saci de polietilenă împreună cu alte medicamente tot în saci. Totodată, au susţi-nut că rebutul este dizolvat în apă și aruncat în canalizare; în depozite – preparate fără termen de expirare și termen de va-labilitate și produse de mult (după cum a afi rmat farmacista -tehnolog). Termenul de valabilitate și data fabricării trebuia să fi e aplicată imediat după producere.

Sursa: UNIMEDIA

1 FEBRUARIE 2013 77 F L U XF L U X

La fel, nu pot să-i înţeleg pe acei alegători care pretind că sunt oa-meni integri, dar care îl votează pe Ghimpu și întreg partidul lui, care, trebuie să recunoaștem, este după chipul și asemănarea „liderului”. Într-o societate normală, unul ca Ghimpu ar fi fost doar un pacient neaoș, dar totuși ascultător, care frecventea-ză regulat medicul de specialitate pentru ca boala lui să nu avanseze în mod ireversibil, adică napoleo-nismul de care suferă să nu treacă într-o formă avansată de schizofre-nie. În societatea noastră însă, unul ca Ghimpu merge nu la medic, ci cu mapa subsuoară la Parlament și, din prezidiumul Legislativului sau de la microfonul tribunei centrale, „ne face legi, ne pune biruri și ne vor-bește fi lozofi e”, vorba poetului. Mai ales, multă fi lozofi e ne mai vorbește Mihai Ghimpu, care, în cazul lui, are un scop bine defi nit: să ni-l prezinte pe mocofan drept mare patriot ro-mân, în timp ce acesta nu e decât un jalnic servitor al intereselor mafi ote ale lui Plahotniuc.

Acesta a și fost, de fapt, motivul răbufnirii lui Ghimpu. Gura lui a în-ceput să împroaște jeguri în unii politicieni și jurnaliști în momentul în care aceștia nu l-au mai menajat, ci i-au spus pe șleau că face jocul murdar al lui Plahotniuc. Animalul s-a simţit încolţit, ameninţat, pentru că, chiar dacă are o minte rudimen-tară, a înţeles că conștientizarea acestui adevăr de către electorat, la următoarele alegeri parlamentare, îl poate lipsi de voturile pe care le are în prezent. Dar asta înseamnă să piardă nu doar mărirea și puterea în care se scaldă astăzi, dar și controlul asupra unor circuite fi nanciare care îi curg drept în buzunare și despre care cei avizaţi susţin că este răspla-ta pentru slujul pe care mocofanul îl face păpușarului. Iată de ce bătrânul liberal este atât de furios.

Vom aduce și câteva exemple care probează cu vârf și îndesat că mocofanul nu le are pe toate acasă. Am văzut că și alţi colegi de-ai mei au făcut lucrul acesta, citându-l din ceea ce a declarat într-o emisiune televizată. Dar, ne-am zis noi, la TV mocofanul improviza, era extaziat, învolburat, tumultuos, nu putea să-și cântărească vorba, așa că nici nu putem căuta multă înţelepciune în spusele lui de acolo. Dar iată că acesta, cu câteva zile înainte de a fi invitat la respectiva televiziune, a produs o ditamai declaraţie-medita-

ţie pe blogul său, deci un text elabo-rat, la care liderul PL a gândit minu-ţios, pe care l-a conceput, respectiv, care e cel mai indicat și chiar de referinţă pentru cazul în care vrem să-i testăm capacităţile intelectuale și deplinătatea facultăţilor mintale. Din start, adică chiar din titlu, con-statăm că omul e certat cu logica. „UNDEI-I UNU NU-I PUTERE, UNDE-S DOI PUTEREA CREȘTE, UNDE-S TREI PUTEREA-I UNU și nu dă Domnul să nu recunoașteți!” titrează acesta. Dincolo de faptul că „marele patriot român” este absolut agramat și pro-babil că nu a ţinut niciodată în mâini gramatica limbii române, constatăm că acesta este lipsit de orice logică. Pentru că, dacă ar fi avut măcar un dram de gândire logică, nu ar spu-ne că „unde-s trei puterea-i unu”. Vai, ce tâmpenie! O altă ghimpenie din același titlu este „și nu dă Domnul să nu recunoașteţi!”. Ce a vrut să spună mocofanul: „să nu dea Domnul să nu recunoașteţi” sau ceva în genul că, din păcate, din nefericire, Dom-nul nu dă, nu face astfel ca voi să nu recunoașteţi. Dar și într-un caz, și-n celălalt, enunţul este ilogic, aberant, un ghimpism, am putea spune.

După cum am spus, textul e scris complet agramat. Autorul este atât de agramat, încât, în câteva rânduri, a pus virgula între subiect și predicat (regulăa privind neadmiterea plasă-rii virgulei între părţile principale ale propoziţiei este predată în clasa a doua sau a treia a școlii primare). Pentru că Ghimpu este mai mult decât foarte agramat, eu cred că, deși nu sunt fi lolog, cu puţin efort, am putea cere ca pentru superlati-vul adjectivului „agramat”, adică „cel mai agramat”, Academia de Știin-ţe de la Chișinău să recunoască un grad mai superlativ decât superlati-vul, o expresie care să însemne că „e mai agramat decât cel mai agramat” și aceasta ar fi „agramat ca Ghimpu”. O expresie oarecum echivalentă ar putea fi „agramatism ghimpenian”.

Dar nu asta ne-am propus noi să demonstrăm în acest material, că Ghimpu este foarte, foarte agramat, ci faptul că el este lipsit și de cea mai elementară logică, și prin asta este și foarte periculos, dat fi ind că de o bucată de timp ocupă funcţii importante în stat, acum fi ind de-putat și președintele unuia dintre cele trei partide afl ate la guvernare. Spre exemplu, ce ar fi de înţeles din următorul enunţ din textul pe care Ghimpu l-a postat pe blogul său (ci-

tăm fără a redacta): „Mare ticălos trebu-ie să fi i, înțelegând că pentru Ghimpu și PL mai impor-tant decat AIE nu există nimic, fi indca Alianța și buna guver-nare înseam-nă ruperea din „labele” celor care au distrus parțial Țara româ-nilor, dar în primul rând pe românii moldoveni, urmașii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la monumentul căruia se închină toți netrebnicii, ca să nu zic altfel”.

Sau un alt exemplu la fel de nefericit: „Am luptat consec-vent în toți acești ani pentru valorile libertății, democrației, ale romanis-mului și unității neamului românesc și nu poate exista un preț în bani sau bunuri materiale cu care să fi e cum-părată această luptă”. Că, în megalo-mania sa, acest intelectual periculos, pe nume Mihai Ghimpu, se autopro-clamă consecvent luptător pentru unitatea neamului românesc, e de înţeles. Acesta-i nelipsitul său refren propagandistic. Dar ce vrea să spu-nă „înţeleptul” atunci când afi rmă că „a luptat pentru valorile romanis-mului”? Care sunt acestea? Iniţial am crezut că poate autorul a uitat să pună semnul diacritic pe „a”, că a vrut să scrie „valorile românismului”, dar am văzut că alături el scrie „po-porul român”, punând semnul dia-critic pe „a”. M-am gândit că poate Ghimpu este nu doar mare patriot român, dar și mare patriot roman, mai ales că mai sus el îi evocă pe strămoșii noștri daci, într-un context absolut nefericit și neadecvat. Enu-merând toate meritele sale faţă de patrie și omenire, Ghimpu spune: „Dar cel mai important, am contribuit împreună cu colegii din alte republici să distrugem URSS, imperiul tutu-ror imperiilor, dacă îmi permiteți să parafrazez, în mod negativ, desigur, cuvintele de aur adresate Regelui Bu-rebista, “regele tuturor regilor”. Dacă

ar fi să-mi permiteţi să-l parafrazez și eu pe marele Eminescu, aș spune „Ghimpu – cuib de înţelepciune”, cu sens peiorativ, desigur.

E amuzant, nu? Chiar mai mult, poţi să râzi până la lacrimi. Doar că, după acest râs aproape isteric, îţi vine să plângi, pentru că bufo-nul este unul dintre cei care ţine în mâini frâiele puterii. Dacă bufonul e atât de caraghios, vă imaginaţi cum arătăm noi, cei care suntem conduși de acest bufon? „Dintr-aceștia ţara noastră își alege astăzi solii!” vorba lui Eminescu. Eu, cel puţin, am o mică consolare, eu pe Ghimpu nu l-am votat și nici nu am prostit elec-toratul lustruindu-i imaginea. Celor care au făcut asta să le fi e rușine. Acum degeaba se revoltă, degeaba așteaptă ca mocofanul să-și ceartă scuze.

Cu Ghimpu am lămurit-o, totul e clar. Și cu Plahotniuc este clar, cel pe care Ghimpu îl slujește cu mult devotament. Ceea ce spune Filat despre Plahotniuc este adevărat. Păpușarul este mafi otul care vrea să

controleze absolut totul în ţara asta. Și Filat vrea să convingă societatea să-l sprijine în lupta contra Plahot-niuc. Mă tem însă că societatea nu se va lăsa convinsă de îndemnul lui Filat. Și asta nu pentru că ar avea ilu-zia că Plahotniuc e inocent, e curat ca lacrima, că nu ar fi capul tuturor relelor din această ţară. Nu, pur și simplu, nu poate avea încredere în Filat. Să-l răstoarne pe un bandit ca în locul lui să vină un escroc? Să-l înlocuiești pe unul care jefuiește lo-cuinţele oamenilor cu altul care fură din buzunare în transportul public? Asta să fi e schimbarea? Dacă nu ar exista cazul privatizării Fabricii de ciment de la Rezina, a IPTEH-ului, contrabanda cu ţigări și altele, poa-te că Filat ar avea o șansă. Așa însă, mă îndoiesc.

Deocamdată, nu are cum să inter-vină o schimbare importantă în ţara asta. Oligarhii vor continua să con-ducă și să jefuiască această ţară, mai certându-se pe alocuri și între ei.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Opinii

Nu înţeleg de ce colegii mei din presă sunt revoltaţi de comportamentul grobian și de limbajul de birjar al lui Mihai Ghimpu, propriu unui animal caverni-col, și atât de nefi resc pentru un deputat, care mai este și unul dintre liderii coaliţiei de guvernământ de la Chiși-nău. Doar anume ei, acești colegi ai mei, sunt acei care l-au parfumat, l-au lustruit,

l-au scos în lume, l-au prezentat publicului drept mare luptător cu comunismul, i-au spus electoratului că e deștept, inteligent, numai bun de făcut președinte de Parlament și de ţară, în timp ce acesta nu e decât un incult și o brută ordinară, care suferă de o formă acută a megalomaniei.

Ghimpu, cuib de înţelepciune, în buzunarul lui Plahotniuc Ghimpu, cuib de înţelepciune, în buzunarul lui Plahotniuc Mintiosule, Mintiosule,

stai cuminte și nu stai cuminte și nu te bâţâi.te bâţâi.

Ha, ha, ha, lichelele spun Ha, ha, ha, lichelele spun că „Ghimpu este în buzunarul lui că „Ghimpu este în buzunarul lui

Plahotniuc”, dar ei nu știu că buzunarul Plahotniuc”, dar ei nu știu că buzunarul lui Plahotniuc e plin cu bani și eu acolo lui Plahotniuc e plin cu bani și eu acolo

nu încap. Proștii nu știu că eu sunt în nu încap. Proștii nu știu că eu sunt în marsupiul lui Plahotniuc, de unde marsupiul lui Plahotniuc, de unde

sug mamelonul unsuros al sug mamelonul unsuros al oligarhului. oligarhului.

1 FEBRUARIE 201388F L U XF L U X Important

CMYK

CMYK

CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE. ADNOTĂRI LA AL DOILEA COMPARTIMENT – „ABILITĂŢI PRACTICE”

1. Liderul care Servește/1. Liderul care Servește/Liderismul HristicLiderismul Hristic

Astăzi cuvântul lider este printre cele mai des utilizate în presă. De regulă, pentru a defi ni poziţia de președinte de partid a cuiva. Și aici sensul uneori se potrivește, alteori nu prea. Lider poate fi oricine, indi-ferent dacă face politică sau nu. Cu condiţia că are o calitate indispen-sabilă: își asumă niște responsabi-lităţi majore, pe care le onorează indiferent de circumstanţe. El își plătește rolul social cu efort perso-nal, cu riscuri personale și, dacă e nevoie, cu sacrifi cii personale. Un adevărat lider nu se manifestă da-torită unor circumstanţe prielnice, ci în pofi da unor circumstanţe ne-prielnice. Atunci când este rugat să facă ceva, el niciodată nu va răspun-de cu “Voi încerca”, ci doar cu “Eu voi face asta!”. Primul răspuns este deja pregătirea justifi cărilor pentru neo-norarea angajamentului.

Liderul este cel care e mereu motivat. Mai mult, el este sursa motivării celorlalţi. Iar pentru asta el trebuie să trăiască cu pasiune, total, fără rest, valorile la care se raportează ca la un sistem de refe-rinţă imuabil. El este autorul pro-iectului și tot el este cel care îi dă viaţă, îl transformă într-un obiectiv fascinant pentru adepţi.

Deunăzi vorbeam cu un olandez. L-am întrebat dacă știe ce este o valoare pentru un om. A răspuns ceva foarte vag, de genul valorilor democratice, drepturile omului etc. Nu. I-am zis, în accepţia normală o valoare este doar ceva de dragul căreia, la nevoie, ești gata să-ţi dai viaţa. A rămas contrariat. Un lider știe ce este Adevărul cu majusculă, el nu-l confundă cu adevărurile re-lative, convenţionale.

Ușor de zis, greu de onorat. Uni-versitatea Populară insistă să for-meze caractere, spirite viguroase, oameni dintr-o bucată. Iată cel mai mare defi cit pe “piaţa” noastră.

2. Organizează-te pe Tine 2. Organizează-te pe Tine Însuţi/AutoconducereaÎnsuţi/Autoconducerea

Dacă vrei să fi i lider, să-i organi-zezi pe alţii, primul lucru pe care trebuie să-l înveţi este să te admi-nistrezi pe tine însuţi. Ca popor oriental, având în subconștientul nostru colectiv contemplaţia ca element indispensabil al identi-tăţii noastre, nu avem cum să în-registrăm performanţe fără a fi efi cienţi. Și nu e vorba aici, nici în primul rând, nici exclusiv, de reali-zări cu impact economic. Ca să te poţi organiza, ai nevoie de un scop major, iar pentru asta trebuie să ai viziune. Autoșlefuirea nu este doar un proces de ordin intelectual, ci mai presus de toate un efort voli-tiv constant, continuu, disciplinat. Nu e vorba doar de însușirea me-canică a unui set de abilităţi, ci de o perfecţionare continuă: spiritua-

lă, intelectuală și fi zică. Americanii ar zice că un om bine organizat, afl ându-se în faţa unei probleme, nu cedează, nu capitulează, ci dim-potrivă, își zice: “Yes, I can”. Numai spiritele neobosite, de o vitalitate aparte, optimiste și dornice să de-pășească condiţia omului comun, să atingă culmi din ce în ce mai în-alte pot să se autoorganizeze “ca la carte”. Să îndrăznim și vom reuși.

3. Dezvoltă-ţi Atitudinea3. Dezvoltă-ţi Atitudineade Învingătorde Învingător

Cele două decenii și ceva de li-bertate relativă, în care se consumă noua paradigmă de existenţă a Re-publicii Moldova, au scos în faţă o mulţime de oameni, care au mani-festat un curaj deosebit. Însă oda-tă cu scurgerea vremii, mulţi dintre ei s-au lăsat învinși de greutăţile vieţii. Mizeria cotidiană, presiuni-le regimurilor care s-au succedat, deziluziile care au urmat entuzi-asmului iniţial, i-au transformat în niște înviși. Și de fi ece dată ratările personale, eșecurile, renunţarea, evadarea nu erau trecute pe cont propriu, ci delegate cu generozi-tate pe seama altora. Calea asuma-tă iniţial s-a dovedit a fi mult mai spinoasă decât se părea la început. Și așa am ajuns să avem, la vedere sau mai puţin vizibil, o sumedenie de epave, de morţi ambulanţi care își mitizează trecutul și-și roman-ţează propriile înfrângeri.

Ca să-ţi dezvolţi atitudinea de învingător trebuie să-ţi menţii în permanenţă alura de sportiv, ţi-nuta de soldat. În plus, doar în fi l-me sau la olimpiade învingătorul este în prim-plan, iar victoriile lui sunt vizibile și spectaculoase. De cele mai multe ori, reușitele, micile biruinţe cotidiene sau chiar reali-zările de excepţie nu sunt parte a spectacolului public. Ele se con-sumă în anonimat perseverenţă și înţelepciune.

Unul dintre miturile devenite prejudecată colectivă a poporului nostru este cel care ne prezintă ca pe un popor afl at, vorba cronica-rului, “în calea tuturor răutăţilor”.

Toate tragediile istorice sunt pre-zentate de-a valma ca efect al unor agresiuni ale vecinilor hrăpăreţi asupra unui popor inocent, victimă a unor vecini haini. Dincolo de ade-vărul istoric, aici se punea de-a val-ma și interpretarea în aceeași che-ie naivă și simplistă a “Mioriţei”, și mitizarea unor întâmplări adunate aleatoriu laolaltă, care generează un soi de complex al neputinţei, în care se complac deopotrivă cohor-te de istorici și literaţi.

Peste complexele colective se suprapune spectacolul post-mo-dernităţii, care transformă omul în consumator pasiv de bunuri și informaţie, care invită la moleșea-lă, plictis și apatie. Însă un om de elită vrea și poate să depășească tiparele comune. Ambiţia unei personalităţi este să învingă starea de inerţie, tiparele comune și pro-priile limite. Și învaţă să adopte în orice situaţie a vieţii atitudinea de învingător.

4. Succesul. Cum să Mergi 4. Succesul. Cum să Mergi Înainte prin Eșecuri?Înainte prin Eșecuri?

În accepţia comună succesul este partea vedetelor culturii de masă, a politicienilor și a oamenilor de afaceri. Acesta e înţeles ca un suc-ces facil, rodul unui concurs de împrejurări fericit, și nu rezultatul unui drum plin de greutăţi și ratări. Chipurile radioase, care ne zâm-besc larg de pe coperţile revistelor de lux sau de pe ecrane se asociază în mentalul colectiv cu succesul. Și doar cei aleși înţeleg și îndrăznesc să practice un stil de viaţă care îi ri-dică de-asupra mediei aritmetice. Una dintre căile spre excelenţă este asumarea eșecului ca pe un prelu-diu al succesului. Sau ca pe o lecţie, pe care o vei repeta până când vei însuși-o. reacţionăm diferit la nere-ușitele noastre. Unii renunţă și se lasă bătuţi după prima poticnire, după prima tentativă nereușită, alţii însă, dimpotrivă, căzând, se ridică din nou, își mobilizează toa-te resursele interioare și o iau de la capăt. E ca în box: ai căzit, te-ai ridicat și continui lupta.

Mila de sine și comparaţiile gre-șite ne pot juca festa. Așadar, suc-cesul adevărat nu e fructul unei improvizaţii, nu e un joc de noroc, o loterie. El nu e niciun drum care ar avea o staţie terminus. E un pro-ces care durează pe parcursul în-tregii vieţi. În momentul în care ai realizat ceva important și exclami “Gata, am ajuns, sunt un om de succes!”, ai și început să te rosto-golești spre eșec. Altfel zis, cum ar spune John Maxwell, succesul nu e un eveniment, el este o cale.

5. Dezvoltarea Personală5. Dezvoltarea PersonalăPentru un adevărat caracter nu

există sufi cient de bine sau “bun și așa, merge”. Omul cu vocaţie de lider se clădește zilnic, aspirând spre noi și noi culmi. Cel care simte vocaţia de lider nu se mulţumește cu jumătăţile de măsură. El nu cu-noaște stări de mulţumire de sine, el perseverează mereu. Își alege modele superioare demne de ur-mat, își propune sarcini difi cile, pe care le onorează pas cu pas. Crește-rea spirituală, intelectuală și fi zică sunt similare. Ele necesită dedica-ţie, obiective concrete și limite de timp în care trebuie atinse. Fie că învăţ să meditez, să mă rog, să stu-diez, să mă ridic la bară, dacă vreau să ajung la excelenţă, știu că asta mă costă muncă, concentrare și voinţă. Oricine poate ajunge să fi e un model de dezvoltare persona-lă. Însă prima condiţie e să-și spu-nă “Nu vreau să fi u ca toată lumea, vreau să fi u ca cei mai buni dintre noi”. În accepţia creștină, dezvolta-rea personală nu e un scop în sine. De pildă, nu fac body building ca să impresionez domnișoarele din cartier. Fac sport ca să am un corp sănătos, el este casa în care îmi sălășluiește sufl etul. Altfel zis, de-venirea personală întotdeauna are un scop major, superior, de ordin spiritual și moral. Vreau să cresc continuu pentru a putea servi mai bine cauza căreia mă dedic, să-mi pot jucat mai bine rolurile mele sociale, de membru al unei familii, al unei echipe, de profesionist, de

patriot. Autoșlefuirea, atunci când este asumată din plin și practicată cu străduinţă, devine un fel de a fi , de a trăi viaţa. Chiar dacă știu că sunt doar o unealtă nevrednică a lui Hristos, nu obosesc să mă per-fecţionez mereu, știind bine că nu voi atinge perfecţiunea niciodată, dar mai bun decât sunt voi putea fi . Azi mai bun decât ieri, mâine mai bun decât azi. Și așa până la urmă.

6. Motivarea/ Cum să-i Motivezi 6. Motivarea/ Cum să-i Motivezi pe Alţii Rămânând Mereu pe Alţii Rămânând Mereu

MotivatMotivatAtunci când luăm cunoștinţă de

viaţa unor personalităţi strălucite, care au reușit să realizeze ceva cu totul deosebit, ne întrebăm: “De unde atâta putere sufl etească în omul acesta?”. Marea înţelepciune a unui om este să înveţe să-și ali-menteze mereu bateriile spirituale. Un om dintr-o bucată, viguros și in-fatigabil își poate menţine această stare de energie inepuizabilă doar dacă învaţă să înfrunte în mod con-stant ispita de a renunţa. Desigur, pentru asta trebuie să aibă un scop bine determinat, de dragul căruia să se ţină mereu “în priză”. El nu-și mai pune întrebări, ca atâţia alţii, la ce bun? El știe DE CE? Mai mult: el știe și CUM? Iarăși, aici e vorba de cei care își asumă destinul de lideri, simt vocaţia dedicării, a ser-virii altora. Mobilul interior al unui egoist, căruia nu-i pasă decât de el însuși, nu are nimic în comun cu ceea ce e motivarea în sensul pro-fund creștin.

Așa cum nu există morală laică, autonomă, nu există nici motivare autentică fără conexiunea la sur-sa spirituală. Puterile omului sunt epuizabile. Nesecate sunt doar cele ale lui Dumnezeu. Se prăbu-șesc iremediabil doar cei care mi-zează pe ei înșiși, pe propriile forţe. Pentru omul (post)modern, relaţia cu divinitatea de cele mai multe ori nu mai e actuală. El se crede self made man. Și doar care se învred-nicește să descopere și să menţină relaţia cu generatorul suprem de

CÂTEVA NOTE DESPRE LECŢIILE (2)

1 FEBRUARIE 2013 99 F L U XF L U XImportant

CMYK

CMYK

energie și motivare rămâne în sta-re să meargă înainte, trecând peste orice greutăţi. Un om cu adevărat motivat nu obosește decât trupeș-te. Sufl etește niciodată. Iar pentru oboseala trupească, leacul e cu-noscut: somnul. Mai rău e de cei care dorm și ziua, cu ochii deschiși.

Oamenii îi urmează doar pe cei în care au încredere. Și au încrede-re doar în cei care le-o inspiră prin exemplul personal. Iar dacă liderul e vrednic, el îi va motiva și pe cei din echipă.

7. Managementul Timpului. 7. Managementul Timpului. Abordarea Seculară Abordarea Seculară

și Cea Creștină și Cea Creștină Începe având sfârșitul în minte,

spune Stephen R. Covey. Adică, planifi că-ţi timpul pornind de la ultima zi a vieţii tale. Unde vreau să ajungi? Cât timp ai în faţă? Cum te organizezi ca să reușești cât mai mult? Având aceste întrebări în minte, îţi planifi ci întreaga viaţă. Desigur, în obiective și linii mari. Iată de aici pornește administrarea timpului. Anii, lunile, săptămânile, zilele, orele se înșiruiesc într-un lanţ fi nit. Viaţa durează doar câ-teva decenii. Atât cât să îndoi mai puţin de cele zece degete ale mâi-nilor. Te interesează ce va fi după? Aspiri spre o eternitate meritată de o viaţă trăită așa cum se cuvine aici? Dacă da, atunci e bine. Vei fi cel mai bun manager al propriu-lui timp. John Maxwell spune că noi plătim totul în viaţa asta nu cu bani, ci cu timp, cea mai de preţ valută pe care o avem la dispoziţie. Să fi e oare managementul fi nan-ţelor, personale sau publice, mai simplu decât cel al timpului? De-loc. Ne pierdem timpul de pomană zilnic, uitând că o altă reîncarnare nu va urma ca să putem corecta ce am greșit odată. Când auzi pe cineva justifi cându-se că nu a reu-șit să facă cutare sau cutare lucru fi indcă n-a reușit din lipsă de timp, fi i sigur, ai în faţă pe cineva care nu știe cum să și-l administreze. Un pierde-vară, zicem noi. Așadar, ca să depășim propriul handicap de irositori ai timpului care e numai al nostru, vom învăţa CUM ANUME să ne planifi căm activităţile. Nimeni nu vrea să fi e considerat un ratat, și nici să fi e. Foarte bine. Iar pentru asta, hai la școală! Universitatea Populară te așteaptă să înveţi ceea ce crezi că nu poţi face.

8. Echiparea (Dotarea)8. Echiparea (Dotarea)Termenul echipare presupune

nu doar ce trebuie să aibă un sol-dat în dotare sau un alpinist afl at în expediţie. Este vorba de un alt fel de echipare. Adică, de cunoștinţe și abilităţi practice, pe care trebu-ie să le posede un om de succes. Cum să fi m oameni bine mobilizaţi la minte și bine puși la punct sufl e-tește? Cum facem faţă gunoiului informaţional care se prăbușește peste noi zilnic, ţinând loc de eru-diţie inutilă? Cum învăţăm să dis-cernem ce trebuie de ce nu trebuie reţinut și însușit temeinic? Adică, și aici ne vom ocupa atât de formarea caracterului, cât și de cristalizarea direcţiilor de gândire și cunoaște-re. Care sunt armele, scuturile și zalele unui cruciat modern? Cu ce know-how să ne dotăm ca să fi m la nivel? Vreţi să știţi? OK. Vă aștept la Universitatea Populară.

9. Construcţia Echipei 9. Construcţia Echipei și Munca în Echipăși Munca în Echipă

Interacţiunea între oameni a fost întotdeauna ceva difi cil. Un lider trebuie să înveţe să-și construias-că echipa. El trebuie să știe cum își selectează coechipierii, cum le dis-tribuie rolurile în echipă, cum obţi-ne efectul sinergetic din coopera-rea cu ei și între ei. Atunci când e vorba de o instituţie de stat sau o companie comercială, lucrurile par a fi ceva mai simple. În cazul parti-delor, a organizaţiilor neguverna-mentale sau a altor tipuri de aso-ciere, unde nu banul este la baza relaţiei dintre coechipieri, e ceva mai complicat. Viziunea liderului, capacitatea lui de a explica pe în-ţeles scopurile, ţinta urmărită, de a lucra cu resursele și oamenii afl aţi la dispoziţie sunt elemente fun-damentale ale talentului acestuia. Iar o abordare creștină, care stă la baza opticii Universităţii Popula-re, e puţin diferită de ce se învaţă în alte părţi despre team-building. Care e diferenţa? E simplu să afl i. Îţi suntem la dispoziţie.

10. Comunicarea: Cuvântări, 10. Comunicarea: Cuvântări, Prezentări, Dezbateri, Prezentări, Dezbateri,

Audiovizual, Deprinderi Audiovizual, Deprinderi de Scrierede Scriere

Suntem în epoca comunicării. Prima regulă: dacă vrei să fi i înţe-les, încearcă mai întâi să înţelegi. Cum depășim confuzia în actul comunicării? Cum tratăm maxima

latină, invocată de Eminescu “Non idem est si duo dicunt idem” (“Nu e același lucru când doi oameni spun același lucru”)? De ce în cuvântare primează vorbitorul, iar în prezen-tare – materialul expus? Cum să fi m persuasivi? Cum să convingem o persoană, un grup, un auditoriu? Prin ce se deosebește comunicarea “pe viu” de cea intermediată de presă, TV, radio? Cine câștigă într-o polemică și mai ales cum? Iată ele-mentele-cheie ale acestei lecţii.

Convinge mai ușor cel care mai întâi el însuși este profund convins de cauza pe care o pledează. Au-toritatea vorbitorului nu e doar în funcţie de poziţia lui în ierarhia de stat, de partid sau de alt gen. Com-petenţa, onestitatea, apărarea ade-vărului, pasiunea vorbitorului dese-ori primează. Desigur, contează CE spui? Dar și mai mult contează CUM o spui. Însăși posedarea argumen-telor este indispensabilă, dar insu-fi cientă. Doar pasiunea vorbitorului îl face cu adevărat credibil.

Și ca să nu fi m niște analfabeţi cu acces la internet, să învăţăm să scri-em. De dorit, corect gramatical, ex-presiv, convingător, dar și în funcţii de situaţie să facem distincţii între diverse stiluri. Vi se pare o sarcină simplă? Bine. Dar mereu e loc de

mai bine. Să practicăm împreună arta vorbirii și a scrierii.

11. Limbajul Corpului sau 11. Limbajul Corpului sau Comunicarea Non-VerbalăComunicarea Non-Verbală

Între ce spunem în cuvinte și ce exprimă corpul nostru e o armonie perfectă doar atunci când nu min-ţim. Altfel, gesturile, vocea, expre-sia feţei ne trădează. Corpul este “detectorul de minciuni” conţinute în vorbele noastre. Mai mult decât atât. Se știe, oamenii percep me-sajul mai întâi vizual, apoi auditiv și doar după aceea recepţionează cuvintele. Cum să comunicăm me-sajul nostru cu mai mult succes, fă-când uz de alfabetul, de zestrea se-mantică pe care le exprimă corpul? Cum să evităm greșelile în comuni-carea noastră publică? Cum să de-pășim tracul în faţa auditoriului și a camerelor de luat vederi pentru a nu compromite mesajul prin stân-găciile involuntare, din cauza unei poziţii a corpului greșite sau a unei gesticulaţii inadecvate? Vom învăţa elocvenţa non-verbală împreună.

12. Cum să Tratezi 12. Cum să Tratezi cu Oamenii Difi cilicu Oamenii Difi cili

Într-o carte cu acest titlu, autorul invocă zeci de situaţii difi cile în ra-porturile dintre oameni, după care vine cu o precizare grozavă: “Tu, cel care citești această carte! Fii atent! Tu ești persoana cea mai difi cilă, cu care comunică foarte greu cei din jur. Schimbă-ţi atitudinea, și totul va fi mult mai simplu”.

Arta comunicării presupune ca-pacitatea de a comunica pozitiv nu doar cu cei care vor să te asculte și sunt de acord cu tine. Deseori ai de a face cu cineva care are o cu totul altă părere sau are o atitudine de-loc binevoitoare faţă de tine. Cum îl faci să te asculte și mai ales să te înţeleagă? Cum îl determini să-ţi accepte punctul de vedere prin convingere, nu prin constrângere? Cum îţi îmblânzești interlocutorul și îl faci să coopereze cel puţin la nivel de dialog? Asta și multe altele le vei auzi la lecţiile noastre.

13. Cum să Negociezi Efi cient13. Cum să Negociezi Efi cientArta negocierii este valabilă nu

doar în afaceri, în politică sau în

relaţii internaţionale. Negociem zilnic, cu prietenii, cu colegii, cu membrii familiei. Desigur, ne orien-tăm spre formula “win-win”, atunci când ambele părţi au de câștigat, nu la trișări și înșelătorii. Aici con-tează totul: momentul în care are loc conversaţia, locul, atmosfera, tonul, structura dialogului. Sarcina numărul unu este să câștigi dispo-nibilitatea celuilalt de a te asculta sau captarea bunăvoinţei. Capa-citatea de a asculta interlocuto-rul este un element indispensabil succesului. Și dacă ai un dezacord, cum îl formulezi ca să fi e acceptat de celălalt? Bătutul cu pumnul în masă e exclus, utilizarea forţei – la fel. Limba este fi e aliatul nostru, fi e dușmanul nostru. Haideţi să ne-o facem aliat.

14. Mentoratul (Îndrumarea). 14. Mentoratul (Îndrumarea). Cum să Dezvolţi LideriCum să Dezvolţi Lideri

A antrena antrenorii, așa s-ar traduce direct acest exerciţiu. Adi-că, o cauză are nevoie de cât mai mulţi oameni angajaţi în atingerea ei. Pentru asta un lider învaţă cum să formeze alţi lideri. Discipolii lui sunt fi ii lui spirituali. Vă amintiţi de pilda Semănătorului din Sfân-ta Scriptură? Foarte bine. Atunci să semănăm, dacă vrem să răsară roada. Da, multe seminţe se vor pierde. Dar cele care vor răsări și vor da rod vor reprezenta satisfac-ţia noastră supremă pentru efortul depus.

Cine poate fi mentor? Doar un părinte, un pedagog, un om de o anumită vârstă și experienţă? De-sigur. Dar nu numai. Și tu poţi fi mentor, dacă ai o cauză de servit, o viaţă de dedicat unui obiectiv care este mai important decât tine însuţi. Cum adică, mă veţi întreba, există lucruri mai importante decât mine? Pentru dumneata poate nu, dar pentru lideri – categoric da.

Care e calitatea de bază, necesa-ră pentru mentorat? Dragostea. Ea ne mișcă înainte, ne face mai buni și ne ajută cum să îi învăţăm pe alţii să fi e mai buni.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Iurie ROŞCA

30 ianuarie 2013

CÂTEVA NOTE DESPRE LECŢIILE UNIVERSITĂŢII POPULARE UNIVERSITĂŢII POPULARE (2)(2)

1 FEBRUARIE 20131010F L U XF L U X Interviu

- Debutul tău în presa din Repu-blica Moldova a fost, dacă nu gre-șesc, la ziarul FLUX?

- Da, la începutul activităţii mele jurnalistice am colaborat cu revista „Noi” și cu ziarul FLUX. Pe când eram încă în liceu, am colaborat cu pos-tul de radio Antena C, la emisiunea „Barometru”. Acela a fost primul meu contact cu „microbul” jurnalistic. La mijloc a fost o întâmplare, mi-a re-comandat un prieten să-mi încerc norocul la radio, dar mie mi-a fost rușine să mă prezint la probe. Peste două săptămâni iar m-am întâlnit cu acel prieten și el m-a întrebat dacă am sunat să mă interesez de colabo-rare. I-am spus că mi-a fost rușine, iar el mi-a spus că e mai rușinos să nu în-drăznesc. Iar pe urmă a fost mai sim-plu să aleg facultatea la care să dau admiterea după absolvirea liceului.

- Și chiar nu era jurnalismul pen-tru tine un vis ascuns înainte să te prezinţi pentru probe la radio?

- Nu pot să spun acum cu siguran-ţă dacă a fost un vis, ceea ce știu cu certitudine este că mi-a plăcut din-totdeauna să scriu, din clasele pri-mare am avut o predilecţie pentru limba și literatura română. Mi-am făcut un jurnal în care încleiam arti-colele care îmi plăceau din primele ziare apărute în limba română, cu grafi e latină. Decupam articolele, le sortam și le încleiam într-o ordine care îmi convenea mie.

- Erai studentă în anul III, pare-mi-se la facultate, când ai avut cura-jul să deschizi singură o revistă în Republica Moldova. Prin ce an se întâmpla asta?

- Revista „SuperOferta” a apărut în 2004. Mama îmi trimitea din străi-nătate reviste, eu le comparam cu ce era atunci pe piaţa noastră și alter-

nativa moldovenească nu mă încân-

ta. Astfel mi-a venit ideea să lansez

o revistă de business. Cred că a fost

prima revistă de asemenea gen în

limba română la noi. Am adunat o

echipă de tineri, studenţi ca mine.

Eram autodidacţi, că nimeni nu avea

o pregătire în această direcţie. Fără

să fac uz de falsă modestie, cred că

am avut un curaj teribil, probabil

din cauza vârstei. În acel moment

încă nu-mi dădeam pe deplin seama

cât de serios e ceea ce făceam. Îmi

amintesc însă că am prezentat revis-

ta ca lucrare de diplomă, iar doamna

Silvia Grosu, președinta comisiei,

m-a întrebat câte kg am. Și eu i-am

răspuns că în sfârșit am ajuns la 42.

Iar dânsa m-a întrebat dacă 42 de kg

sunt sufi ciente ca să port purta o mi-

siune de greutatea celei pe care mi-

am asumat-o.

- Pe urmă ce s-a întâmplat că o peri-oadă nu ai fost interesată de nimic ce are legătură cu mass-media?

- A fost iarăși un concurs de îm-prejurări. Un om de afaceri a ma-nifestat interes pentru revistă și s-a propus „s-o cumpere” cu tot cu echipă, iar eu deja mă gândeam să plec la București pentru a fi alături de prietenul meu și pentru a ne înte-meia acolo o familie. Am reorganizat echipa, am angajat un nou redactor-șef, iar businessmanul cu pricina s-a răzgândit. Așa și-a încheiat apariţia revista „SuperOferta”, într-o manieră deloc elegantă și asta m-a supărat și m-a dezamăgit profund. Atunci m-am mutat la București, am urmat masterul în marketing și business communication și am lucrat între timp la o agenţie de publicitate.

- E și ăsta un domeniu înrudit cu mass-media.

- Nu am vrut să rup legătura cu presa, am susţinut un interviu de angajare pentru revista „Biz”, o re-vistă pe care o citeam cu plăcere. Și în ziua în care trebuia să mă prezint la serviciu, la Departamentul resur-se umane, angajatorii au conștien-tizat că eu nu am cetăţenie română și că asta reprezintă o problemă. Din acest considerent am încercat să mă angajez și în domenii înrudite mass-mediei și unde nu era problemă că nu dispuneam de cetăţenie. Aceștia au fost pașii care m-au îndepărtat de presă. În 2008 mi-am redobândit

cetăţenia română și am plecat s-o vizitez pe mama în Italia. Era vară, frumos, dar eu mă plictiseam, ai mei munceau toată ziua și eu eram singu-ră, așa că am decis să câștig un ban, că tot stăteam degeaba și m-am an-gajat chelneriţă. În paralel, făceam naveta Italia-România, ca să îmi iau masterul. Într-un fi nal am ales Italia, dar nici acolo nu am rămas pentru mult timp, dorul de călătorii m-a îm-pins să îmi încerc norocul în calitate de stewardesă.

- Asta cred că a fost aventura vie-ţii tale!

- Da, mai ales că era un domeniu absolut diferit de ceea ce știam eu să fac. A fost o mare provocare, nu cunoșteam nici engleza, doar câteva

cuvinte rămase din școală: «how do you do» și «thank you».

- Și nici nu poţi spune că a fost o alegere lipsită de pericole.

- Așa a reacţionat și mama, i s-a strâns inima când a afl at ce vreau să fac. A stat liniștită până în ziua în care am anunţat-o că am susţinut intervi-ul pentru două companii aeriene din Golful Persic. Și de atunci mama nu a mai avut pace. Asculta toate știri-le internaţionale și mă suna să îmi spună unde e cutremur, unde sunt aluviuni etc. Îi era frică să mă întrebe unde zbor în luna respectivă. A fost o aventură de la început până la sfâr-șit îndeletnicirea asta a mea. M-am apucat de studiul limbii și într-o lună am avut interviul cu Qatar Airways și Emirates Airline. Am ales Emirates și cu ei pot spune că am făcut armata. Timp de două luni mă trezeam la 4.30 dimineaţa pentru a mă pregăti de ore. Și pe atunci credeam că acela e tot sacrifi ciul!

- Ce a fost cel mai difi cil?

- Oamenii. Lucrul cu persoane de diferite naţionalităţi, clase sociale, culturi, tradiţii. La înălţime vezi ade-vărata natură umană, sunt persoane care îţi cer imposibilul și nu acceptă nicio alternativă. Am devenit psiho-log după experienţa aceasta. Știam din momentul îmbarcării cum va de-rula zborul. Eu încercam însă să îmi transform zilele și munca într-o ex-perienţă plăcută. În felul acesta glu-meam cu pasagerii și acolo am învă-ţat ce tip de glume ai voie să spui.

- Și nu te-ai simţit niciodată în pe-ricol?

- În general, nu mi-a fost frică nici-odată, i-am spus și mamei înainte de plecare că dacă este să ţi se întâmple ceva nu e neapărat nevoie să pleci departe, ţi se poate întâmpla o ne-norocire și în propria bucătărie. Deși recunosc, pe durata zborurilor ul-

tra-lungi Dubai-Canada, Dubai-New York sau Australia... mă strângea un pic din spate când vedeam pe moni-tor că ne afl ăm deasupra oceanului și nu e niciun ţărm aproape.

- Nu ţi-a fost frică de discriminare, e știută atitudinea faţă de femei în societatea musulmană, nu te-ai simţit privită prin prisma unor prejudecăţi despre femei, despre femeile din Republica Moldova?

- Poveste lungă. E și acesta unul dintre motivele pentru care am ple-cat. Ceea ce mi-a fost dat să văd nu mi se părea adevărat pentru timpul în care trăim. Îmi amintesc un caz când i-am adus un pahar cu apă unui pasager și din pură întâmplare i-am atins mâna, repet, fără nicio intenţie, absolut întâmplător. Nu o să vă vină să credeţi și nici nu o să vă reproduc cu ce insulte m-am ales, deoarece în concepţia lor femeia e murdară, e plină de păcate, deci, nu se poate atinge și nici nu poate să te atingă. Pentru zborurile spre Arabia Saudită, noi, însoţitoarele de bord, nu aveam voie să purtăm fuste, asta chiar dacă uniformele noastre erau decente, fără decolteu, iar fustele erau până sub genunchi și nu erau croite pe corp. De cele mai multe ori când ser-veam mesele trebuia să comunicăm cu pasagerii prin intermediul soţiilor lor, pentru că evitau comunicarea cu noi, iar soţiile foarte rar se întâmpla să vorbească engleza.

- Dar care era atitudinea colegilor faţă de tine în colectiv?

- În Dubai totuși situaţia e un pic diferită faţă de Arabia Saudită sau alte ţări. Societatea e mai deschisă, se investește mult în turism și asta presupune și o toleranţă faţă de străini, cultura, tradiţiile lor. Totuși, nu mi-am permis nici acolo ţinute decoltate sau mini. În colectiv eram toţi egali, cu o singură diferenţă – sa-larizarea. Arabii din Dubai primeau

GENERAŢIA 2002

Nicoleta Buru: „E important ce alegem să spunem Nicoleta Buru: „E important ce alegem să spunem despre noi, atâta timp cât mulţi ne judecă după aspect”despre noi, atâta timp cât mulţi ne judecă după aspect”

La nici 30 de ani împliniţi, Nicoleta Buru a făcut faţă multor încercări ale vieţii și, cu siguranţă, nu se va feri nici mai departe din calea provocărilor. Aproape 11 ani în urmă absolvea liceul și își începea cariera jurnalistică la ziarul FLUX, ca ulterior, după absolvirea facultăţii, să apuce drumul străinătăţii în căutarea unui trai de-cent și, foarte important, în căutarea unui rost. În linii mari, viaţa ei nu se deosebește radical de cea a miilor de tineri care au părăsit Republica Moldova în ultimul deceniu. Și totuși, traseul pe care l-a parcurs ea în acest răstimp este rupt parcă dintr-un scenariu de fi lm, un fi lm despre o lume fără graniţe, în care individul trebuie să-și găsească echilibrul pentru a-și câștiga libertatea.

1 FEBRUARIE 2013 1111 F L U XF L U XInterviu

un salariu dublu faţă de angajaţii de altă naţionalitate, deși lucrează mai puţin. Timp de un an și jumătate cât am zburat eu, o singură dată am fost în tură cu un coleg din Dubai. Și pe zborul acela un pasager l-a apostro-fat pe acel coleg, spunându-i că ar trebui să-i fi e rușine pentru ceea ce face, pentru că ei sunt făcuţi să fi e serviţi, nu să servească pe alţii.

- Nu te-ai gândit să schimbi com-pania de zbor?

- Nu, nu m-am gândit să schimb compania din aceste motive. Este una dintre cele mai bune companii în lume. Acolo au o disciplină incre-dibilă și pași foarte rapizi de muncă și de dezvoltare a personalului. Sunt foarte riguroși în ceea ce fac. Aveam periodic anumite teme de făcut pen-tru a ne ţine mereu pregătiţi. Îmi plă-cea lucrul acesta. Zburam cu un avi-on de tip A380 și eram aproape de a fi promovată la clasa business (chiar dacă de cele mai dese ori deja aju-tam și în cabina business, mai ales pentru a asista pasagerii italieni). Un alt aspect al muncii mele care îmi plăcea era să ajut în situaţii me-dicale. Îmi amintesc un caz când un pasager chinez a avut o pierdere de presiune și din cauza asta a avut și o insufi cienţă respiratorie. L-am pus în poziţie de recuperare, el era cu sticla de oxigen atașată și culcat pe jos, și îi ascultam pulsul și, în acel moment, un arab m-a rugat să îi pregătesc un cappuccino...

- Și cui i-ai dat prioritate?

- L-am întrebat dacă vrea cu za-hăr și i-am spus că am să-i pregătesc neapărat un cappuccino când mă eliberez, iar pentru moment am cu adevărat o altă prioritate. Când am văzut o colegă trecând pe alături am rugat-o să îi aducă cappuccino per-soanei respective. La bord, în com-partimentul economy aveam 427 de persoane, deci, 400 de caractere diferite și tot atâtea necesităţi. Unii pleacă în vacanţă, în luna de miere, alţii au tragedii ... rolul nostru e să îi ajutăm pe oameni și să le oferim ce avem, nu să-i educăm. Când studiam la colegiul de aviaţie, ni s-a dat drept exemplu în acest sens o istorioară despre un caz care a avut loc în re-alitate. În timpul unei călătorii avia a familiei regale, o stewardesă din pri-ma clasă l-a întrebat pe copilul regal care e cuvântul magic și întrebarea ei a fost primită ca o ofensă. Emirates a încercat în toate modurile să se facă iertată și doar într-un fi nal a reușit, când cineva a propus să fi e umplută grădina regală cu fl ori, pentru a oferi scuzele companiei. Și au fost iertaţi, pentru că fl orile sunt o raritate în de-șert. Concluzia? Oamenii - parte din problemă și parte din soluţie.

- Ai mai reveni în calitate de înso-ţitoare de bord într-un avion?

- Mi-e îmi plăcea să zbor și să călă-toresc, asta aș face și acum. Motivul pentru care am plecat a fost pentru că nu mai puteam să îmi folosesc doar mâinile. Acolo îţi pui la contri-buţie mâinile, răbdarea și politeţea. Atât. Eu simţeam necesitatea să pun în practică toată energia creativă pe care o am. Sufeream să fac același lucru de fi ecare dată. Simţeam că nu îmi pun mintea la contribuţie și era frustrant pentru mine. Mi-a fost foarte greu să găsesc prieteni care au aspiraţii diferite și nu doar idei de party. Stewardesele își trăiesc clipa și atât. Eu nu pot, eu am nevoie să fac ceva care să aibă o consecutivitate fi -rească, să lase urme. Mie îmi place să am persoanele dragi aproape, sunt mai tradiţionalistă. În Emirate, lumea e drăguţă cu tine, dar nimănui nu-i pasă de sufl etul tău. Eu mă simţeam fără rădăcini, îmi lipsea familia.

- Pentru că ţie familia ţi-a cam lip-sit vreme îndelungată....

- Mama a fost nevoită să plece pe când aveam vreo 18 ani. Eu am rămas acasă să am grijă de bunicul bătrân și de tatăl meu bolnav. El a fost singurul meu confi dent mult timp. Apoi s-au stins ambii la o dis-tanţă scurtă de timp. Am cunoscut de foarte timpuriu ce înseamnă să fi i singură, pentru că atunci când te confrunţi cu probleme, multă lume te uită și te evită. ...Știam cum e să fi i singură și când mi-am dat seama că în Emirate eram mai mult singură, în slujba cuiva, departe de mama, de-parte de prieten, de aer proaspăt, de copacii verzi, de oameni deschiși și veseli cărora le poţi zâmbi fără să fi i mustrată pentru asta, am tras linie și am decis să-mi revăd priorităţile. În felul acesta am renunţat și la apropi-ata mea promovare la clasa busine-ss, la un salariu bun, la un job sigur, la calatorii gratis, hotele de 4 stele și m-am întors în Italia. Într-un moment de plină criză fi nanciară mondială. Nu m-a înţeles nimeni, nici colegii. Am renunţat la o situaţie fi nanciară bună și m-am întors acasă, la ai mei. Să spunem că acesta este preţul pe care sunt bucuroasă să-l plătesc ca să-i am pe cei dragi alături.

- Și cât a durat bucuria asta? Nu ai început să simţi necesitatea unei noi ocupaţii?

- La început eram foarte entuzias-mată de întoarcere, eram sigură că găsesc de muncă în Italia. N-a fost chiar așa. M-am întors în plină criză și chiar s-a simţit, se făceau conce-dieri, lumea era trimisă acasă, s-a creat o adevărată panică la început. Eu aveam foarte mult timp la dispo-ziţie și prietena mea, care a rămas

în Emirate, îmi tot spunea să scriu. M-am gândit să fac un blog pentru cei depresivi și singuri. Să-i motivez pentru o viaţă mai veselă, să adun sfaturi și istorii de viaţă. Pe urmă am schimbat direcţia. M-am întrebat ce sfaturi pot să dau eu altora când am de lucru la viaţa mea, la stilul meu etc. Și așa m-am gândit că ar fi bine să încep prin a-mi schimba calita-tea vieţii. Aspectul fashion al vieţii mele a fost cel la care niciodată nu am avut timp să lucrez. Îmi luam haine odată sau de două ori pe an la reduceri și atât. De obicei, mama îmi umplea șifonierul. Așa am decis să deschid un blog de modă (www.nicoleta.me), fără să stau prea mult pe gânduri. Îmi era frică să-mi pierd curajul dacă stau mult pe gânduri.

- Ce e cel mai difi cil în activitatea pe care o desfășori acum?

- E multă invidie și răutate în sfe-ra modei, eu însă sunt de părerea că doar pe căi și metode prietenoase se poate ajunge la rezultate și la o reputaţie bună. Nu știu de ce multe bloggeriţe își schimbă atitudinea ca și foștii mei pasageri. Cu cât ajung mai sus, cu atât le crește orgoliul. E un domeniu în care lucrurile se mișcă foarte repede. Colecţiile, ten-dinţele durează puţin, trebuie să fi i în pas cu tendinţa de azi, că mâine deja s-a dus în trecut. Nici nu-mi imaginam câtă muncă și studiu im-plică activitatea asta. Eu nu mă de-fi nesc ca o cunoscătoare, un model de urmat, un fashion icon etc. Ce fac eu pe blog, e un lucru asupra stilului meu personal. Unde mă reinventez la fi ecare postare, de asta și l-am nu-mit Reinvent Yourself. Așa a început și acum când am colaborări, încerc să îmi urmăresc stilul. S-a întâmplat și să refuz anumite colaborări pen-tru că nu erau la unison cu ideea blogului.

- Care sunt micile tale victorii în acest domeniu?

- Oamenii pe care i-am cunoscut, prietenii noi, și asta îmi umple su-fl etul pentru că nu e ușor să îţi faci prieteni noi într-o ţară străină și mai ales într-o localitate mică unde nu se petrece mai nimic tot anul. Îi datorez mult blogului pentru că mă ţine ocupată și mai ales că mi-a făcut intrarea într-o lume pe care o cre-deam superfi cială. Și dacă fac o re-trospectivă acum, e ciudat că m-am îndreptat spre fashion. Niciodată nu am crezut că haina îl face pe om și nu am judecat niciodată după haină pe nimeni. Și acum am mulţi cititori, care promovează diferite stiluri ves-timentare și îi respect pe toţi, pentru că încă sunt conștientă că haina nu spune totul. De asta e important ce alegem să spunem despre noi atâta

timp cât mulţi ne judecă după as-pect.

- Ce îţi dorești, de fapt? Care e ni-velul spre care tinzi, modelul pe care vrei să-l urmezi?

- Sunt în primul an de blogging și nu aveam mari așteptări, precum nici nu înţelegeam mult din tot ce în-seamnă lumea fashion și cât e de im-portant să participi la evenimente și să împarţi experienţa cu cititorii tăi. Am participat la Vogue Fashion Ni-ght Out la Milano toamna care a tre-cut și, probabil, cu proiectul pe care îl lansez în curând o să îmi aducă mai multe drumuri în centrele de modă. Spre ce tind? Când eram în presă mă întrebam ce fel de jurnalistă sunt, în ce domenii mă regăsesc: social, cul-tură, investigaţii? Moda și celebrită-ţile nu m-au interesat în mod special niciodată. Acum îmi place și aș vrea să mă dedic domeniului. Pentru asta am nevoie de timp și de pregătire. Mai ales că italiana... non è una pas-seggiata.

- Știu că ai emoţii în legătură cu un proiect la temă, te rugăm să ne dai mai multe detalii.

- E un proiect pe care i-l datorez blogului. L-am creat gândindu-mă la necesităţile bloggerilor de modă și a celor care creează și relatează despre modă. E o platformă unde bloggerii de modă își pot prezenta

ţinutele, iar creatorii de modă și jur-naliștii din domeniu le dau voturi. În felul acesta să promovăm ţinutele cele mai inspirate. Este și o punte de comunicare între designerii de modă și cei care promovează crea-ţiile lor. E un site unic în domeniu. Nu există un loc comun unde să aibă spaţiu atât creatorii de modă, blo-ggerii și jurnaliștii de modă. Aici fi -ecare se poate prezenta și promova, poate să își creeze o reputaţie. Mai ales pentru designerii emergenţi/în-cepători care au resurse limitate de promovare. Pe starpiq.com, editorii de modă pot să își facă un profi l și să își facă cunoscut numele. Să iasă din umbra revistei ca organizaţie. Sunt pentru cei care nu se identifi că cu un brand sau o organizaţie. Să nu uităm, totuși oamenii fac diferenţa. Și am inclus și o pagină de Interviuri pe site, ca meseria mea de bază să nu rămână o amintire, dar să îi dau continuitate. Voi prezenta reportaje de la evenimentele cele mai impor-tante din domeniu și sper să avem și un public de acasă, mai cu seamă că în ultima perioadă și în Republica Moldova ia amploare tendinţa blo-gurilor de modă.

- Noi îţi dorim succes!

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

1 FEBRUARIE 20131212F L U XF L U X Cultur=

Scriitorul și disidentul Paul Goma va fi propus pentru acordarea Premiului Nobel pentru Literatură de către Uni-unea Scriitorilor din Republica Moldova.

Decizia a fost luată de Consiliul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, care s-a întrunit vineri, 25 ianuarie, la Chișinău. Este pentru prima dată când este făcută publică o informaţie privind propunerea ofi -cială a unui scriitor de origine basa-rabeană pentru acordarea Premiului Nobel pentru Literatură.

Potrivit site-ului nobelprize, în fi ecare an, Comitetul Nobel trimite membrilor Academiei Suedeze, pro-fesorilor universitari, oamenilor de știinţă din numeroase ţări, laureaţi-lor la acest premiu, dar și unor alte categorii de persoane invitaţii prin care îi roagă să facă propuneri pen-tru candidaţii la premiile Nobel din anul următor.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca Centrală din Suedia, cu ocazia îm-plinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833-1896), in-ventatorul dinamitei, conform voin-ţei sale din testament.

Laureaţii primesc câte o meda-lie din aur și un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (930.940 de euro), care poate fi îm-părţit între cel mult trei câștigători pe fi ecare categorie.

În 2012, Premiul Nobel pentru Li-teratură a revenit scriitorului chinez Mo Yan.

Scriitorul Paul Goma trăiește în prezent la Paris, unde a ajuns împre-ună cu familia în 1977, având statut

de refugiat politic. Relaţiile sale cu statul român au fost tot timpul de-osebit de reci. În timpul comunis-mului, scriitorul a avut probleme cu Securitatea, iar după publicarea, în 1997, a incomodului său “Jurnal”, Paul Goma a fost hărţuit și margi-nalizat de elitele românești ale mo-mentului pentru că “prea critica pe toată lumea”.

În 1980, scriitorul a refuzat cetă-ţenia franceză, considerând că este prea târziu pentru aceasta, iar, timp de mai mulţi ani, Goma s-a declarat apatrid.

În 1977, o scrisoare deschisă prin care Paul Goma cerea respectarea drepturilor omului în România a fost citită la Radio România Liberă, re-zultatul fi ind excluderea lui din Uni-unea Scriitorilor din România (USR).

Scriitorului i-a fost reconfi rmată calitatea de membru al Uniunii Scri-itorilor din România în noiembrie 2011.

Unul dintre cei mai cunoscuţi di-sidenţi din timpul României comu-niste și unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori postbelici, Paul Goma s-a născut în Basarabia, pe 2 octombrie 1935. Odată cu cedarea Basarabiei fostei URSS, în urma Pactului Mo-lotov-Ribbentrop, familia Goma s-a refugiat în România.

În mai 1952, elev în clasa a zecea a liceului “Gheorghe Lazăr” din Sibiu, Goma a fost convocat la Securitate și reţinut opt zile, după care a fost ex-matriculat din toate școlile din ţară, deoarece susţinuse în școală cauza unor persoane anchetate și aresta-te sub acuzaţia de anticomunism. A reușit totuși să se înscrie la liceul “Radu Negru” din Făgăraș, pe care l-a absolvit în iunie 1953. În 1954 a susţinut simultan examene de admi-tere la Universitatea din București,

la fi lologie română, și la Institutul de literatură și critică literară “Mihai Eminescu”. A reușit la amândouă, dar a ales institutul. Din toamna anului 1955 a avut dispute la semi-narii și cursuri cu profesorii Radu Florian, Tamara Gane, Mihai Gafi ţa, Toma George Maiorescu, Mihail No-vicov, urmând ca în iunie 1956 să fi e “judecat” de rectoratul universităţii. A apărut pentru prima dată “cazul Goma”. După înfrângerea revoluţiei maghiare din 1956 de către trupele sovietice, în luna noiembrie a ace-luiași an, Paul Goma și-a predat în semn de protest carnetul de mem-bru UTM.

A fost arestat în noiembrie 1956, acuzat de “tentativă de organiza-re de manifestaţie ostilă”. În martie 1957, el a fost condamnat la doi ani de închisoare corecţională, pe care i-a executat la închisorile Jilava și

Gherla. Ulterior, a fost trimis cu do-miciliu forţat în Bărăgan, la Lătești, azi Bordușani, din judeţul Ialomiţa, unde a rămas până în 1964.

În martie 1977 a reușit să publice în revista „România literară” un scurt articol – “Pământ de fl ori”, în care se referă la urmările dezastruosului cutremur de pământ de la 4 martie 1977.

În 1977, Goma a reușit să trimită la postul Radio Europa Liberă o scri-soare deschisă în care cerea guver-nului României respectarea dreptu-rilor omului în ţară. Scrisoarea a fost difuzată de postul de radio. În con-secinţă, a fost permanent urmărit, apoi arestat și bătut de Securitate. Însă, fi ind bine cunoscut în Occident și repertoriat de organizaţia negu-vernamentală împotriva încălcării drepturilor omului Amnesty Interna-tional, Goma nu mai putea fi judecat

și condamnat fără a stârni proteste în străinătate.

La 20 noiembrie 1977, Goma, împreună cu soţia și copilul, au fost decăzuţi din calitatea de cetăţeni ro-mâni și expulzaţi în Franţa. Ajunși la Paris, au cerut azil politic. Aici Goma și-a continuat lupta împotriva regi-mului comunist de la București și a lui Nicolae Ceaușescu. A sprijinit înfi -inţarea, în 1979, a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR), comparabil cu sindicatul polonez liber Solidarność. Ca reac-ţie la activitatea sa anticomunistă, a fost ţinta unui atac cu colet-capcană și a unei tentative de asasinat puse la cale de regimul de la București.

Printre cărţile lui Goma se numă-ră “Jurnal de apocrif” (1999), “Garda inversă” (1997) și “Basarabia” (2002).

Decizia Academiei Suedeze va fi luată în toamna anului 2013.

Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, în colabora-re cu Ambasada Suediei în Repu-blica Moldova, lansează proiec-tul internaţional cu genericul „Pe când Suedia era guvernată din Moldova”.

Proiectul este unul cultural-știinţifi c și are drept scop păstrarea memoriei istorice, pro-movarea patrimoniului istorico-cultural ce refl ectă un segment comun de istorie moldo-suedeză-turcă și este legat de numele regelui suedez Carol XII; de asemenea, urmărește și aprofundarea relaţiilor de colaborare între cercetătorii suedezi, turci și moldoveni.

În 1709, după înfrângerea suferită în bătă-lia de la Poltava, împreună cu circa 1000 de militari suedezi, Carol XII, regele Suediei, s-a retras și s-a așezat la Bender, apoi la Varniţa. La 1 februarie 1713 s-a produs o mare ceartă, urmată de o încăierare între soldaţii turci, tă-tari și suedezi. Această ciocnire a intrat în is-toria suedeză drept kalabalâkul de la Bender (ghalabaliq în limba turcă însemnând ceartă zgomotoasă, confuzie sau, în alt context, o mulţime sau o adunare de oameni, ba chiar un tren cu bagaje). Carol al XII-lea a fost luat pri-zonier și dus la Timurtash, o reședinţă la ţară, chiar sub Adrianopol (azi Erdine, în partea eu-ropeană a Turciei). În toamna anului 1714, la aproximativ șase luni de la kalabalâk, Carol al XII-lea a decis să părăsească Imperiul Otoman

și să revină în ţară. La 11 noiembrie 1714 ajun-

ge la Stralsund în Pomerania suedeză.

Organizatorii principali ai evenimentului la

Chișinău sunt Ambasada Suediei în Moldova,

Tezaurul Regal de la Stockholm, Ambasada

Moldovei în Suedia, Muzeul Naţional de Arhe-

ologie și Istorie a Moldovei.

Proiectul este susţinut de mai multe institu-

ţii suedeze: Fundaţiile Tezaurului Regal, Fon-dul regelui Gustav VI Adolf pentru cultura suedeză, Fondul Jubiliar al Băncii de Stat a Suediei, Societatea Regală Patriotică a Sue-diei, Fundaţia Åke Wiberg, Ambasada Suediei în Moldova, Institutul Suedez.

Lansarea ofi cială a proiectului va avea loc astăzi, 1 februarie 2013, la ora 10.00, în Sala Albastră a Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei în prezenţa reprezentanţi-lor misiunilor diplomatice, oamenilor de cul-tură și știinţă din ţară și de peste hotare.

Tot astăzi, în cadrul lansării proiectului, cu începere de la ora 11.00, în Holul de la Etaj al muzeului este inaugurată expoziţia “Pe când Suedia era guvernată din Moldova”, realizată de Tezaurul Regal (Stockholm) și Muzeul Na-ţional de Arheologie și Istorie a Moldovei. Ex-poziţia marchează aniversarea a 300 de ani de la „kalabalâkul” de la Varniţa, perioada afl ării regelui suedez Carol XII în anii 1709-1713 la Bender și Varniţa. Expoziţia oferă o retrospec-tivă a istoriei și a evenimentelor petrecute la începutul secolului XVIII.

Expoziţia conţine imagini cu diverse categorii de piese: portretul regelui suedez, obiecte per-sonale ale lui Carol XII - caseta, peruca, tichia din piele de vidră, pălăria neagră de fetru; panora-ma Constantinopolului, fotografi a monumentu-lui de la Varniţa consacrat regelui de la Varniţa, executată în anii ‘20 ai secolului XX, armament de epocă - toate făcând parte din diverse colecţii publice de patrimoniu naţional al Suediei.

Expoziţia este întregită de piesele autenti-ce din patrimoniul Muzeului Naţional de Ar-heologie și Istorie a Moldovei: Planul taberei regelui suedez, elaborat în anul 1840 de B. Eitner, o colecţie de piese – cuie, sfeșnic, pot-coavă, ghiulele, sticlă de geam, vase de cera-mică și sticlă din sec. XVII-XVIII - descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Varniţa în anul 1993.

Expoziţia este însoţită de un eseu elaborat de dr. Per Sandin, în română, engleză, rusă, dedicat vieţii regelui suedez Carol XII și de un material promoţional în română și engleză

De asemenea, începând cu ora 13.00, în Sala Albastră își va desfășura lucrările Conferinţa internaţională “Pe când Suedia era guvernată din Moldova”. La conferinţă participă oameni de știinţă de la instituţii academice, universi-tăţi, muzee din Moldova, Suedia, Ucraina, Tur-cia. Comunicările tratează probleme de istorie a secolelor XVII–XVIII, relaţiile politice ale Sue-diei cu Rusia și Imperiul Otoman, rolul lui Ca-rol XII, regele suedez în aceste relaţii; kalaba-lâkul de la Varniţa și afl area regelui suedez la Bender și Varniţa în anii 1709-1713; problema necesităţii valorifi cării segmentului de istorie comună moldo-suedeză etc.

Conferinţa de la Chișinău va fi precedată de acţiuni similare la Istanbul și Stockholm. Materialele conferinţei urmează a fi publicate într-un volum aparte, a cărui lansare este pre-conizată pentru 30 noiembrie 2013, ziua mor-ţii lui Carol XII.

EPOPEEA KALABALÂKULUI DE LA BENDER:

„Pe când Suedia era guvernată din Moldova”

SCRIITORUL CARE „PREA CRITICĂ PE TOATĂ LUMEA”

Paul Goma, propus la Premiul Nobel pentru LiteraturăPaul Goma, propus la Premiul Nobel pentru Literatură

1 FEBRUARIE 2013 1313 F L U XF L U XCultur=

28.VIII.198628.VIII.1986

La Leușeni, nume de familie din cronici stră-vechi, amintind și de Lăpușneanu: Spancioc.

31.VIII.198631.VIII.1986

Cutremurul de pământ a redeșteptat în oa-meni spaima, a făcut pagube și victime. O re-vizie nemiloasă în rafturile cu veselă de cristal: căldări întregi de cioburi de Boemia aruncate la lada cu gunoi.

5.IX.19865.IX.1986

Intră pe la redacţie pictorul Igor Vieru. Con-valescent, după o boală îndelungată. Zice că timp de doi ani nu a lucrat nimic și acum are o foame nebună de a face ceva: „Îmi vine să iau vopseaua și să o frământ între degete, atât mi-i de dor de muncă”.

7.IX.19867.IX.1986

Redresarea pe plan social, etic scoate la vede-re post-factum multe lucruri reprobabile. De ce se afl ă, de exemplu, acolo unde se afl ă Casa Radio? Pentru că se știa: pe acel teren urma să-și extindă spaţiul instituţional studioul „Moldova-fi lm”. Păi, stimaţi cetăţeni, acel teren a fost pierdut la… jo-cul de cărţi de către Iordanov, fi gură cunoscută. I l-a pierdut lui Stepan Lozan, președinte al comi-tetului de stat pentru radioteleviziune. Iată apu-căturile boierești pe contul poporului, pe contul statului. Acești tipi confundau lumea noastră cu moșia lor. La dezmăţurile și orgiile lor cine știe încă ce și câte au mai fost jucate la cărţi. Chiar și destinul unui sau altui om care trebuia avansat sau demolat. Penibilă situaţie!

Colegiul săptămânalului reînnoit. Boţu, Bo-tezatu, Doga înlocuindu-i pe Cupcea, Zagor-schi, Filip. Într-adevăr, ultimii nu erau de niciun folos. Dar oare Boţu reușește să facă faţă atâtor obligaţiuni? Sigur că este inclus în zeci de co-misii și organe diriguitoare, ceea ce ar fi chiar peste puterile unui Napoleon, nu cele ale unei persoane ordinare.

Ion Druţă publică la noi nuvela „Toiagul păs-toriei”. După ani și ani, ne înfăţișează câte ceva. Lucrare dramatică, zguduitoare în subtextele sale. Cu părere de rău, caz generalizat. Eroziu-nea relaţiilor dintre oameni, dezbinarea dintre rubedenii, precum și în interiorul neamului în-treg, este groaznică. Ce vom învăţa oare? Poate vom înţelege ceva, totuși…

Lucrarea stătuse multe luni la revista „Ori-zontul”. Fusese chiar plasată în șpalturi, numai că o dispoziţie a cuiva de sus care, astăzi, a ajuns jos, anulase intenţiile redacţiei. Chiar și acum mă invitase „litul” (cenzura), pentru că eram de serviciu la număr. Intenţionau să cla-rifi ce ceva, însă se răzgândiră, mușamalizând cazul. De, paralizia inerţiilor. De altfel, ca și în cazul lui Aurel David, ale cărui num și artă sunt departe de atenţia publicului. Eu trebuie să duc totuși la capăt eseul schiţat încă acum 2 ani (despre David).

Duminică. Dar e zi lucrătoare, pentru a se lichida urmările calamităţii subterane. „Dumi-nici lucrătoare” e titlul unei cărţi a mele. Numai că eu aveam în vedere o muncă de duminică ce nu muncește omul, nu-l predispune la gânduri grele, ci o muncă ce înnobilează, înseninează, luminează sufl etul. Dar dacă e cazul, duminici-le trebuie executată orice muncă necesară, de neamânat.

Duminică lucrătoare, însă pe străzi destulă lume. Și multe fl orărese cu vasele, cu coșurile aprins-împăunate. Mă apropii de una și întreb cum dă cutare buchet. Îmi spune. Propun ceva mai puţin. „Ei bine, abia de am venit, sunteţi primul cumpărător. Poate sunteţi bun de baftă. Luaţi buchetul”. „O să-ţi meargă bine, – face o vecină. – e negru, de cruce. După aceștia se ţin lanţ alţi cumpărători. O să dai repede marfa”.

Deci, din smead am ajuns… negru. Și bun de baftă – lucru important într-o duminică lu-crătoare.

11.IX.198611.IX.1986

La noi, în Moldova, cadrele totdeauna s-au ales cu greu, îndelung, până la confuzie. Luni la rând au stat și stau posturile libere. Acolo, undeva, zis – sus, între cineva – oameni, de multe ori întâmplători, nesiguri, fricoși – se măsluiesc fi șele candidaţilor și posibililor can-didaţi la posturi vacante, se strânge din umeri a „nu știu dacă…”, nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea să-l înainteze pe X sau Y. De câteva luni stă fără șef și revista pentru tineret. Curios, paradoxal. Acum 20-30 de ani, pe când se înscăunaseră cei alde Boţu, erau mai puţine cadre „pregătite”. Astăzi – sute de tineri inteli-genţi, energici, dar, vedeţi, e greu să-l numești pe cineva în funcţie. Spaima că nu le seamănă „celor de ieri” ce aduc cu ei tristeţea trecutului frazeologic steril. Va mai ţine această evaziune? „Partidul” nu ne crede! Ne suspectează!

14.IX.198614.IX.1986

Circulă ultimul banc bulgaro-gabrovean: Gheorghe Marin a tradus 2 coli de anecdote gabrovene, pentru care osteneală a fost primit membru al Uniunii Scriitorilor! Altceva ce ar mai conta? Talent, vocaţie?...

15.IX.198615.IX.1986

La Orhei, a decedat Iu. Barjanschi. Pentru prima oară l-am cunoscut acum vreo douăzeci

de ani. Pe când eram student la cursurile mici. Mergeam acasă la Negureni cu mașini de oca-zie. Odată opri un microbuz în care erau câţiva călători. Din vorba lor, am înţeles că au a face cu literatura. Unul dintre ei prinse a mă des-coase. Apoi se prezentă: poetul Iu. Barjanschi. Am auzit de el? – mă întrebă. Parcă da. Prinse a vorbi de poezie, în genere, de Victor Hugo, în special. Sub aspect teoretic, era om inteligent. În traducere – așa și așa. Iar în poezia lui „origi-nală” – stihuitor ordinar fără scrupule, conec-tat permanent la ocazie, ba chiar… anticipator al acesteia. Grafoman. Fie-i ţărâna ușoară…

18.IX.198618.IX.1986

Ieri, când, împreună cu Colca, să ieșim din US, hop și Boţu. Ne salută. Apoi, după o pauză: „Am auzit că ai primit…”. „Da, dar nu de la US”. „Ei, totuna”. „Pentru cineva – totuna, pentru altcineva – cu totul altfel…”. „În genere, cum te simţi?” Zic ceva. Boţul – Boţ – confuzie totală: „Mai vedem ce facem noi.” Astăzi mă invită la el. „De ce erai ieri atât de pesimist?” „Fiindcă mă nedumerește indiferenţa dvs..” „Da, parcă eu nu înţeleg?... Dar n-a depins numai de noi”. De boi…

Alt dialog. Înţeleg că se simte incomod și, prin știuta sa diplomaţie șmecheră, vrea să mă… ostoiască. De fapt, eu nici nu prea cheltui emoţii cu ei. Pur și simplu, nu-i am de cineva, de oameni. Boţu îmi zice că ar fi bine să vorbesc la conferinţa tinerilor, la Ivancea, pentru că, iată, scrii despre clasici, contemporani, ai ce spune, vorbești cursiv, să fi i pe loc, dacă o să avem ne-voie… Panglicar… Vorbe, vorbe. Înţeleg înco-tro bate și ce dorește. Dar – ciuciu!

Tampei – scos din directoratul de la editură. Boţu și pe acesta l-a făcut membru al US!

Leonida – indignată de persifl arismul lui Col-ca, Cernei, Viorel etc. De altfel, nu-l accept nici eu. Ieri, la o adică, Nic. Vieru mi s-a plâns că Lari, pe când stăteau ei la o cafea, l-a dojenit serios. Pare-se, Colca nu este indiferent la cele ce i s-a spus. Și ar fi bine să nu fi e. „Ochi de sticlă goi”, zice nemulţumita Leonida.

19.IX.198619.IX.1986

„Toată vara prin pădureCu bădiţa după mure.Toată vara prin copaci.Acum legănă și taci”.Auzisem demult aceste versuri și le cre-

deam, precum le credea și le crede multă lume, că sunt folclor. Însă ele au autor: Nicolai Cos-tenco și sunt scrise până la 1940.

Dacă tot vine pe la US și anexele acesteia in-sul de la – „planetariu” (așa era numit, „cifrat”, KGB-ul. L.B.), înseamnă că, la noi, șefi lor nu le miroase a bine perestroika.

20.IX.198620.IX.1986

Cine e atent la cele ce se întâmplă în intimita-tea sa poate înţelege că, precum orizonturile, și sufl etul său are o perioadă de înzorire, de lumi-nare, de limpezire treptată. Personal, după ce fac ochi dimineaţa, o oră, poate mai mult, sunt desuet, taciturn, nervos, dezorientat și, încetul cu încetul, această stare dispare, îmi apare altă dispoziţie, altfel comunic cu lumea, știu ce am de făcut în ale muncii.

Curuci – doctor în fi lologie. Epigrama lui Gr. Vieru:

„O, doamne cum n-ar fi război,Dacă-ai hotărât și-ai pusCapul lui Curuci mai susDecât curul lui Cimpoi!”

10.X.198610.X.1986

Un drum la Pereni. Altul – la Dubăsari.La gară, dintr-o discuţie: o tânără s-a înecat

la Ghidighici. Vin rudele să o ia de la morgă. Nu găsesc nici cerceii, nici inelul de aur. Încearcă să găsești cuvinte ca să spui ceva despre acest fapt…

Cel mai mare impresionist din toate vremu-rile – televizorul din apartamentele noastre! Impresii și depresii.

CALEIDOSCOP

1 februarie EvenimenteEvenimente

1789: A fost ales primul președinte al SUA, George Washington

1814: Lordul Byron a publicat “Corsarul”1866: A fost înfi ințată agenția de știri daneză

“Ritzaus Bureau” (poartă numele întemeie-torului său, Erik Nicola Ritzu)

1880 Ion Luca Caragiale publică în “Convorbiri literare”, farsa într-un act “Conu Leonida față cu reacțiunea”

1884: A fost publicată prima ediție a Oxford English Dictionary

1896: Premiera mondială a operei “Boema” de Puccini, la Torino

1905: A apărut, la București, “Viața nouă”, publicație lunară, sub direcția lui Ovid Den-susianu; revista a devenit principalul organ de presă al mișcării simboliste de la noi

1908: Regele Carlos I al Portugaliei și fi ul său, prințul Luis Filipe, sunt uciși la Terreiro do Paco, Lisabona

1912: A apărut, la Iași, revista “Însemnări literare”, sub direcția lui Mihail Sadoveanu și a lui George Topârceanu

1918: Rusia adoptă calendarul gregorian1919: A fost desemnata prima Miss America1974: Ilie Năstase este declarat cel mai bun tenis-

men al anului 1973 și este distins, la New York, cu “Racheta de aur”

1979: Ayatolahul Ruhollah Khomeini s-a întors la Teheran (Iran), după 15 ani de exil

1990: Gabriel Liiceanu înfi ințează la București editura Humanitas.

1998: Intră în vigoare Convenția europeană pentru protecția minorităților naționale

1999: Iuri Voronțov, fostul ambasador al Rusiei în SUA, preia funcția de adjunct al secretarului general al ONU, Kofi Annan

NașteriNașteri

1690: Francesco Maria Veracini, compozitor italian (d. 1768)

1848: Sava Henția, pictor român (d. 1904)1852: Ion Luca Caragiale, dramaturg, prozator,

poet român (d. 1912)1860: Gustav Weigand, fi lolog german (d. 1930)1868: Ștefan Luchian, pictor român (d. 1916)1894: Lucian Grigorescu, pictor român (d. 1965)1901: Clark Gable, actor american (d. 1960)1905: Emilio Gino Segrè, fi zician italian, laureat al

Premiului Nobel (d. 1989)1922: Renata Tebaldi, soprană italiană (d. 2004)1928: Octavian Sava, dramaturg român, realizator

TV, autor de texte umoristice1931: Boris Nikolaevici Elțân, politician rus (d. 2007)1934: Nicolae Breban, scriitor român1938: Constantin Popovici, sculptor român

(d. 1995)1944: Lucian Boia, istoric român1946: Aquilina Severin, cântăreață de muzică

ușoară românească.1968: Lisa Marie Presley, fi ica lui Elvis Presley1970: Nico (Nicoleta Matei), interpretă româncă de

muzică ușoară1973: Yuri Landman, constructor de instrumente

muzicale

DeceseDecese

1328: Carol al IV-lea, rege al Franței (n. 1294)1691: Papa Alexandru al VIII-lea (n. 1610)1733: August al II-lea, rege al Poloniei (n. 1670)1851: Mary Shelley, scriitoare britanică (n. 1797)1903: George Stokes, matematician și fi zician

irlandez (d. 1819)1908: Regele Carlos I al Portugaliei (asasinat)

(n. 1863)1908: Luís Filipe, Prinț Regal al Portugaliei (asasi-

nat) (n. 1887)1944: Piet Mondrian, pictor olandez (n. 1872)1945: Johan Huizinga, eseist și istoric de artă

olandez (n. 1872)1949: N.D. Cocea, prozator, eseist, dramaturg și

traducător român (n. 1880)1958: Clinton Joseph Davisson, fi zician american,

laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1937 (n. 1881)

1966: Buster Keaton, actor american (n. 1896)1976: Werner Heisenberg, fi zician german, laureat

al Premiului Nobel în 1932 (n. 1901)1976: Hans Richter (artist), avangardist german

(n. 1888)1982: Radu Petrescu, prozator român (n. 1927)

Leo BUTNARU

„PARTIDUL” NU NE CREDE! NE SUSPECTEAZĂ!(Pagini de jurnal)

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

D O B R O G E A, M U N T E N I A i M O L D O V A Pelerinaj în Sci ia Minor / Pe urmele Sfin ilor (Sf.Ap.Andrei, Sf.Ioan Casian i

Sf.Gherman din Dobrogea) / 28 februarie - zi de Hram 28 februarie - 3 martie 2013 (4 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 27 februarie, ora 19. Sosirea: Duminic , 3 martie, ora 22. M n stirile: Sf.Ioan Casian, Sf.Dionisie Exiguul, Sf.Maria-Techerghiol: Mormântul p r.Arsenie Papacioc, Pe tera Sf.Ap.Andrei, Sf.Arh.Voievozi, Negru Vod , Lacul S rat, Vladimire ti, Bujoreni, Schimbarea la Fa . Catedralele: Sf.Ap.Petru si Pavel din Costan a i Hu i. Ora ele: Constan a, C l ra i, Slobozia, Hu i. Monumentul Tropaemum Traiani de la Adamclisi.

U C R A I N A Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / Cern u i / M n. B nceni i Boian

/ Cetatea Hotin a lui tefan cel Mare i Sfânt 16 - 17 martie 2013 (2 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6. M n stirile: Cremene , Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, B nceni, Boian. Cetatea Hotin. Ora ul Cern u i

M O L D O V A Drume ie la M n stirile din mun ii Ceahl u i Rar u

/ S rb toarea Buneivestiri la m n stirea Dur u / 25 martie – zi de Hram 23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22. M n stirile: Vorone , Humor, Sih stria Rar u, Rar u, Dur u, Ceahl u, Petru Vod , Sih stria: chilia i mormântul p r.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, Neam . Catedrala Mitropolitan din Ia i: Moa tele Sf.Cuv.Parascheva. Ora ele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu Neam , Ia i.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

1 FEBRUARIE 20131414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10,

8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15

Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 18.00 Documentar.

“Global 3000”. 18.30 Desene animate. “Andersen povesti-

torul”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10

Moldova în direct. 21.25 Documentar. “Euromaxx”. 22.20

Templul muzicii. 23.00, 0.10 Film. “REŢEAUA” (SUA, 2003). 1.00

“Noapte pe muntele chel”. Modest Mussorgsky. 1.15 Cultura

azi. 3.50 Respiro. Program muzical. 5.10 Music Mania. 5.25

Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Te-

leshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova

19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show

păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30

Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshop-

ping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial:

Dragoste și luptă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00

Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante

(r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă

de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate

17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Di-

amante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă

de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r)

06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, docto-

re? - Omul care aduce cartea 10:00 Teles-

hopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

11:00 Serial: Cu un pas înainte 13:00 Știrile

ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Poliţistul din Beverly

Hills (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4415 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy

Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.9,10,

an 9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv

03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты

не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна

Арнтгольц в многосерийном фильме “Ночные ласточки”

00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:55

“Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:50

Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri”

(rom) (R) 05:00 Профилактика

7.00, 14.00, 20.00, 3.30

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Program de diver-

tisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.10

Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 1.50, 6.05 Teleenciclopedia. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă.

2.20 Garantat 100 de procente. 3.15 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEO-

POLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JO-

URNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX

BÉGIN 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO

11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE

13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES

13:38 L’ORDRE DE MALTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:03 MA TERRE 16:54 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:35 DES SOUCIS ET DES HOMMES 20:24 DES SOUCIS

ET DES HOMMES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 COUSINADES -

STARTER ! 22:58 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE

23:34 COUSINADES - UN AN SUR LE FIL 0:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:03

LE JOUR SE LÈVE 2:33 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.10 Documentar. “Unde se nasc

fl uturii”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimi-

neaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15

Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Joseph Mallord William Turner”. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Accente economice. 12.30 World Stories. 13.10,

18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 14.05

Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical.

18.00 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Po-

vestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social.

21.45 Profi l de savant. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 1.05 Medalion muzical. 1.15 Cuvintele

Credinţei. 3.50 Profi l de savant. 5.10 Music Mania. 5.25

Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film ar-

tistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În

oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos

03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri

10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii

(r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial:

Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30

Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile

inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de

ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan

TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de

poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doc-

tore? - Omul care aduce cartea 10:00 Te-

leshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Serviţi, vă rog! 13:00 Știrile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 Film: O descoperire periculoasă

16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4416

17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

20:30 Film: Sunt spion 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: Doi

bărbaţi și jumătate, ep.11,12, an 9 00:30 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Chep-

tene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi

și jumătate (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00

Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим

извинения за перерыв в вещании с 05.00

до 17.00 в связи с профилактическими

работами 17:00 “Неравный брак”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus)

18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай

поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri”

(rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц

в многосерийном фильме “Ночные ласточки” 00:10 “Pri-

mele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные

новости 01:05 “Городские пижоны”. “Задиры”. Новый

сезон 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R)

04:25 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

7.00, 14.00, 20.00 Tele-

jurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Program de divertis-

ment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00 Seriale.

10.20, 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00,

17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de

procente. 1.55 - 6.20 Revizie tehnică.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 LITTORAL

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-

MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08

PAPILLES 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03

TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA

VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRE-

NAUD 13:36 QALLUNAALIAQPALLIANIQ, DIRECTION SUD

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES SOUCIS ET DES

HOMMES 15:52 DES SOUCIS ET DES HOMMES 16:41 FLASH

INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS

PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ

19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 LA BRINDILLE

20:57 LA FRANCE QUI SE LÈVE TÔT 21:19 LA CARTE 21:28

FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VEN-

DÉE GLOBE 22:02 LE PIÈGE AFGHAN 23:33 ACOUSTIC 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:00 THALASSA 2:50 LE POINT 3:42 TV5MON-

DE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05,

4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45

Picături de “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15

Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Apa, aurul albastru”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina.

Magazin agricol. 12.45, 5.10 }n ritm de dans. 13.10, 18.30

Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Documentar.

“Euromaxx”. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.55 Magazinul co-

piilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Свiтанок.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova

în direct. 21.25, 5.25 Portrete în timp. Valentin Mândâcanu,

traducător, lingvist, publicist. 22.20 Documentar. “Joseph

Mallord William Turner”. 23.15, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

1.05 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mirea-

să pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs

autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game

show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film

artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00

Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert

05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30

Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshop-

ping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial:

Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teles-

hopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r)

13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de

ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30

Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30

Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45

Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de

poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serviţi,

vă rog! 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping

14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30

Film: La intalnire cu pericolul 16:00 Teleshopping 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4417 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Lo-

ghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa 20:30 Film: Commando 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.13,14, an

9 00:00 Știrile Pro Tv din sport 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00

Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты

не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна

Арнтгольц в многосерийном фильме “Ночные ласточки”

00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50

Ночные новости 01:05 “Городские пижоны”. “Гримм” 01:45

“Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Дешево

и сердито” с Дарьей Донцовой

7.00 - 17.00 Revizie teh-

nică. 17.00, 19.00, 23.30,

6.30 Reporter. 17.20,

19.30 Program de divertisment. 17.50, 23.55, 2.15, 6.20

Teleenciclopedia. 18.00, 20.30, 0.15, 5.10 Seriale. 20.00, 3.30

Telejurnal. 2.25 Dănutz. S.R.L. 3.15 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 CHRONIQUES

D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉ-

MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE

10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03

LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH

INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH

INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:36 JACQUES DUTRONC, 2 OU

3 CHOSES QUE JE SAIS DE LUI... 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:03 MÉLODIE EN SOUS-SOL 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FAIS

PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:18 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:03 NOS

ARCHIVES SECRÈTES 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:03 ENQUETE SUR LE NIL

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS

0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:02 UN PETIT MENSONGE 2:37 TEMPS PRÉSENT

3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45, 1.40 Respiro.

Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15

Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Euromaxx”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “An-

dersen povestitorul”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Serial. “A

DOUA ȘANSĂ”. 15.50 Părinţi și copii. 16.20 Erudit-cafe. 18.00

Vector european. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”.

21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă.

22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 Templul muzicii. 3.50 La curţile dorului.

5.05 Music Mania.

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artis-

tic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film ar-

tistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30

Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin

Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00

Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert

05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30

Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshop-

ping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial:

Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teles-

hopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r)

13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de

ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30

Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30

Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45

Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de

poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

La întâlnire cu pericolul (r) 13:00 Știrile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 Film: Mesaje misterioase 16:00

Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4418 17:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile

Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Fosta

mea super-gagică 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00

Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.15, 16, an 9 00:00 Știrile Pro

Tv din sport 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro

Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты

не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна

Арнтгольц в многосерийном фильме “Ночные ласточки”

00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 Сергей

Бугаев, Татьяна Друбич, Станислав Говорухин в фильме

“Асса” 03:00 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Program de di-

vertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.15, 5.10

Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 23.50, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.40 Dănutz.

S.R.L. 2.15 Interes general. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH

INFO 10:09 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:35 JARDINS & LO-

ISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC

PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30

PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:35 HÔPITAL

VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 FAIS PAS CI, FAIS

PAS ÇA 15:47 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:32 NOS ARCHIVES SECRÈTES

16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL,

LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 LE PIÈGE AFGHAN

21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE

GLOBE 22:01 9 MM 23:41 DIMANCHES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:51

QALLUNAALIAQPALLIANIQ, DIRECTION SUD 2:43 QUESTIONS À LA

UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

4 FEBRUARIE 5 FEBRUARIE 6 FEBRUARIE 7 FEBRUARIE Luni Marţi Miercuri Joi

1 FEBRUARIE 2013 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecO perioadă diferită, cu o ener-gie care predispune la analiză, organizare, disciplină și chiar o înclinaţie către a face unele sa-crifi cii, de dragul armoniei.

TaurPrincipala tentaţie a săptămâ-nii vine sub forma unei dorinţe puternice de a te închide faţă de orice sugestie, chiar și faţă de sentimentele celor dragi.

GemeniPrimești semnale care te aten-ţionează asupra iluziilor pe care le susţii, le întreţii zi de zi și le propagi. Subiectul lor este viitorul tău profesional.

RacPrimești o mână de ajutor de la unul dintre partenerii de nădejde, mai mult pentru a te echilibra decât pentru a te scoate dintr-o problemă.

LeuEști conștient(ă) de faptul că bunăstarea echipei tale în-seamnă că și ţie îţi va merge mai bine, dar nu poţi împărţi mai echitabil profi tul realizat.

FecioarăTu determini succesul sau in-succesul propriilor demersuri. Siguranţa de sine, cea reală, nu cea mimată, este o taină ce nu trebuie să îţi scape.

BalanţăPoţi avea parte de o oarecare devitalizare, o senzaţie de obo-seală, care trebuie luată în cal-cul. Corpul tău cere ce are ne-voie și trebuie să îl asculţi.

ScorpionPrivești cu îngăduinţă încercări-le adversarilor tăi de a acredita ideea că ești la mâna lor. Exis-tă un adevăr în anumite chesti-uni, dar nu chiar în toate.

SăgetătorO perioadă în care trebuie să împaci două domenii separa-te: familia și serviciul. Vei reu-și să faci faţă ambelor direcţii, chiar dacă nu îţi place această situaţie.

CapricornŢi se pun multe piedici și asta înverșunează, deși știi că nu e cazul să pui prea multă forţă în demersurile pentru consolida-rea poziţiei profesionale.

VărsătorTe simţi mai sigur(ă) pe tine de când ai luat decizia de a limi-ta risipa și a da banii din mână doar când e vorba de ceva care chiar contează.

PeştiSimţi nevoia să te opui unor planuri ale partenerilor tăi. Dacă taci, ai avantajul de a nu fi luat(ă) prin surprindere, dacă vorbești, îi vei pune în gardă.

1-8 februarie1-8 februarie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00,

4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL”

(Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”. 10.30, 5.25

Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00, 1.05 La noi în

sat. 12.40, 1.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30

Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Свiтанок. 14.10

Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.00 Portrete în timp. 16.30 Videoteca

copiilor. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40

Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show. 21.25 Documentar.

“Arts 21”. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă

formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Te-

leshopping 11.00Mireasă pentru fi ul meu 12.00

Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina

Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul

meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30

Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare

23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără

măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30

Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping

09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste

și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15

Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial:

Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii

19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00

Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan

(r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara

(r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Mesaje periculoase (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Film: Visul american 16:00 Teleshopping

16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4419 17:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Anotimpul Vrăjitoarei

22:30 Film: Crimă de înaltă trădare 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00

Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00

Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости

14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ералаш”

16:40 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 “Человек и закон” с Алексеем

Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40

“Время” 22:15 “Год до ХХII Олимпийских игр 2014 в Сочи”

23:55 “Вечерний Ургант” 00:45 “Primele știri” (rus) 00:55 “После

школы” 01:45 Игорь Бочкин, Марина Могилевская в фильме

“Репортаж” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:10 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Program de divertisment.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30,

0.00, 5.10 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 2.45, 6.20 Teleenciclopedia.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 1.55 O

dată’n viaţă. 3.10 Sport. 4.15 Mălăele de 5 stele.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS

OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETI-

TRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:33

NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOU-

DRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE

FINE 13:36 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:04 LE PIÈGE AFGHAN 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉ-

CIAL 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58

VENDÉE GLOBE 22:02 DES SOUCIS ET DES HOMMES 22:51 DES

SOUCIS ET DES HOMMES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:04 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:47

FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:40 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 23.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film.

“FRATE ȘI SORA” (Italia). 7.50 Documentar.

“Viaţa noastră pe WEB”. 8.05 Vedete la bis.

9.05 Documentar. “Știinţa și vinul - un nou pact”. 10.00 Știinţă și inovare.

10.30 Părinţi și copii. 11.00 ARTelier. 11.30, 1.05 Dor. Program muzical.

12.00 “Top-Topălici și cei șapte pitici”. Spectacol al Teatrului Municipal

“Guguţă”. 12.45 Videoteca copiilor. 13.00 Volei. Campionatul RM. “Dina-

mo” (Chișinău) - “Speranţa” (Vulcănești). Transmisiune în direct. 14.30

Documentar. “Euromaxx”. 15.05 Serial în desen animat. “Pocahontas”.

16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 “Art-club” (рус). 17.50 “Un sfert de

vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom). 19.35

Povestea. 19.50, 4.30 O seară în familie. 21.25 World stories - lumea în

reportaje. 22.20, 23.25 “O înţelegere cu anii am să fac...” Concert cu Ana

Puică. 0.20 Fii tânăr! 1.35 Știinţă și inovare. 2.20, 4.10 “Ninge, ninge cu

vedete...” Spectacol muzical. 5.30 La curţile dorului.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula

sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping

16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.45

Teleshopping 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisi-

une de sinteză 21.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic

02.00 Comedy Kishinew 03.00 Concert 05.30 Film artistic

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 08:30 Poveștiri adevăra-

te (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri

10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial:

Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial:

Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate

17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial:

Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte

22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte

(r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r)

06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Zâmbiţi, vă rog! 11:00 Auto-

Expert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshop-

ping 13:20 Film: Trăiește clipa 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Tabără cu

bucluc 16:45 Film: Sister act 2 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Hoţ de diamante 22:30 Film: Corupţie

în Cartierul Chinezesc 00:45 Știrile Pro Tv (r) 01:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu

Andrei Tabuică (r) 04:30 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40

Анатолий Папанов в фильме “Разрешите

взлет!” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00

“Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 “Первая любовь”

12:00 Новости (с субтитрами) ДЕНЬ ВЯЧЕСЛАВА ТИХОНОВА НА

ПЕРВОМ КАНАЛЕ 12:15 Премьера. “Вячеслав Тихонов. Утомленный

судьбой” 13:10 Вячеслав Тихонов в фильме “Дело было в Пенькове”

14:45 “Вячеслав Тихонов. Последняя встреча” 15:35 Вячеслав

Тихонов в детективе “Европейская история” 17:05 “Вспоминая

Вячеслава Тихонова” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10

“Вспоминая Вячеслава Тихонова”. Продолжение 19:15 Вячеслав

Тихонов в фильме “Доживем до понедельника” 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:25 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 23:25 Премьера. Стив Карелл в комедии “Безумное

свидание” 01:00 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс.

“Элементарно” 01:40 Джефф Бриджес в комедии “Поцелуй меня

на прощание” 03:15 Кэмерон Диас в фильме “Подальше от тебя”

05:20 “Пока все дома”

7.00 Zestrea românilor. 8.10,

0.45 Parteneri de week-end.

9.00 - 14.00, 18.00, 20.30

Seriale. 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 19.30 Program de diver-

tisment. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30

Reporter. 0.00, 6.20 Teleenciclopedia. 1.20 Profesioniștii... 2.10 Ne

vedem la TVR. 3.35 Europa mea. 4.00 Sport. 4.15 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 ME-

DITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06

FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES

SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:58

CORNEIL ET BERNIE 11:11 STELLINA 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS

SUR LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBAL

13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9°

14:01 CURIEUX BÉGIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:57

TOUT SUR MOI 16:19 TOUT SUR MOI 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE

L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 TOUT LE

MONDE CHANTE CONTRE LE CANCER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA

2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:28 PEUPLES DU MONDE

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Docu-

mentar. “Știinţa și vinul - un nou pact”. 7.05

Legendele muzicii. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen animat.

“Pocahontas”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre

victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 1.30 Mol-

dovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar.

“Euromaxx”. 13.25, 1.00 Chișinăul de ieri și de azi. 13.40 Parteneriate

pentru fi ecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 16.00 Baschet masculin. Campionatul RM. “Donbas-

chet USM” - “UASM”. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi.

18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00

MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.35

Săptămâna sportivă. 22.20 Film. “FRATE ȘI SORA” (Italia). 0.10 Erudit-

cafe. 1.15 Medalion muzical. 3.15 Fii tânăr! 4.30 Music Mania. 5.10

Aniversări. Bavel Bechet la 60 de ani.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare

cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic

15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.00 Zoo cu

Ana Scalețchi 18.45 Teleshopping 19.00 Serial 20.00

Comedy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune

de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00

Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game

show. Cu banii jos

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 Acasă în bucătărie

(r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Te-

leshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial:

Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii

(r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante

(r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan

(r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste (prima ediţie

din acest sezon) 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile

inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00

Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne

de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte

(r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Doamne de poveste (r)

06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Miniserie: Inelul nibelungi-

lor 11:00 Film: Tabara cu bucluc (r) 13:00 Știrile

ProTv 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Șapte ani

în Tibet 16:45 Teleshopping 17:00 Film: Poliţistul din Beverly Hills 2

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30

Film: Sunt plecat în oraș 22:30 Film: Suspiciunea 00:30 Știrile Pro Tv

(r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri

Pro Tv 04:00 Film: Poliţistul din Beverly Hills 2 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 Ф и л ь м “ У р о к и

французского” 07:30 Никита Михалков в

фильме “Станционный смотритель” 08:35

“Армейский магазин” 09:05 “Здоровье” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости

(с субтитрами) 12:15 Премьера. Среда обитания. “Чтобы ложка

стояла” 13:10 К 90-летию Российской гражданской авиации. Леонид

Филатов, Александра Яковлева, Георгий Жженов в фильме “Экипаж”

15:30 “Светлана Крючкова. Я научилась просто, мудро жить…” 16:25

Нонна Мордюкова, Светлана Крючкова, Юрий Богатырев в фильме

“Родня” 18:00 Премьера. “Один шанс из тысячи” 18:55 “ДОстояние

РЕспублики: Лев Лещенко” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40

Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа

22:50 “Мульт личности” 23:20 “Yesterday live” 00:20 “Познер” 01:10

Игорь Кваша, Олег Янковский, Инна Чурикова в фильме Марка

Захарова “Тот самый Мюнхгаузен” 03:20 “Sinteza săptămânii” (rom)

(R) 03:50 “Светлана Крючкова. Я научилась просто, мудро жить…”

7.00 Zestrea românilor. 7.25

Să mă aștepţi... 9.00-14.00,

17.00, 20.30 Seriale. 14.00,

17.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 15.00, 19.30 Program de divertisment.

16.00 Tezaur folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 Parteneri de week-

end. 23.20 Dănutz. S.R.L. 1.05 O dată’n viaţă. 2.50 Garantat 100 de

procente. 3.40, 6.15 Teleenciclopedia. 4.05 Olimpiada veseliei. 4.35

Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À

BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 RE-

FLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 8:47 ET SI VOUS

ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64,

RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37

SAMSON ET NÉON 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE

11:11 STELLINA 11:34 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:04 SCIENCE

OU FICTION 12:31 COQUELICOTS ET CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03

JOUR DE RUGBY 13:47 VENDÉE GLOBE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 FLASH INFO

16:35 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC

17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10

INTERNATIONALES 20:00 LA FRANCE SAUVAGE 20:58 FLASH INFO 21:00

MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

MADAME BROUETTE 23:44 LE CHEVREUIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55

FOOT ! 1:47 9 MM 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 KIOSQUE

8 FEBRUARIE 9 FEBRUARIE 10 FEBRUARIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 269TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

1 FEBRUARIE 20131616F L U XF L U X Diverse

CK

CK

Un păhărel de alcool consumat înainte de a merge la culcare te-ar putea face să adormi mai repede, însă nu îţi garantează un somn liniștit și odihnitor, sunt de părere cercetătorii britanici, transmite Mediafax.

O echipă de specialiști de la London Sleep

Centre spune că studiile au demonstrat că alco-

olul perturbă ciclul normal al somnului. Mai mult,

consumat în mod constant, alcoolul poate duce la

insomnie, afi rmă aceștia, citaţi de bbc.co.uk.

“Unul sau două pahare de alcool ar putea să-ţi

confere o stare de bine pe termen scurt, însă, dacă

este consumat constant înainte de culcare, alcoo-

lul poate cauza probleme semnifi cative. Așa că,

dacă ai băut seara, este mai bine să lași să treacă

o oră sau două până ce mergi la culcare, pentru ca

o parte din alcool să fi e eliminată din organism”,

spune doctorul Irshaad Ebrahim, director medical

la London Sleep Centre.

Acesta a adăugat că, în cazul unui consum con-

stant de alcool înainte de culcare, se poate ajunge

la dependenţă. De asemenea, unul dintre efectele

“minore” este reprezentat de faptul că aceia care

consumă alcool seara ajung să sforăie în timpul

nopţii. “Alcoolul poate să înăbușe respiraţia, așa

că aceia care nu sforăiau înainte se transformă ra-

pid în persoane care sforăie, iar cei care sforăiau

înainte de a consuma alcool în mod constant pot

ajunge să se confrunte în timpul somnului cu ap-

neea (oprire temporară a respiraţiei, n.r.)”, a adă-

ugat specialistul.

Autorii cercetării au spus că, pentru obţinerea

acestor date, au analizat în detaliu un număr de

20 de studii în acest domeniu și au descoperit

astfel că alcoolul pare să modifi ce somnul în trei

feluri. În primul rând, accelerează instalarea stă-

rii de somnolenţă. Al doilea efect nesănătos este

acela că somnul este prea profund. Aceste două

schimbări – care sunt identice cu efectele medi-

camentelor antidepresive asupra oamenilor – ar

putea fi contestate, însă explică de ce unii oameni

care au insomnie consumă alcool.

Specialiștii sunt de părere însă că al treilea

efect al consumului de alcool înainte de culcare -

fragmentarea somnului în cea de-a doua parte a

nopţii - este cel mai puţin plăcut. Alcoolul reduce

timpul petrecut în REM (mișcarea rapidă a ochilor

în timpul somnului), faza somnului în care se pro-

duc cele mai numeroase și cele mai intense vise.

“Din această cauză, somnul este mai puţin odih-

nitor”, a mai spus doctorul Ebrahim.

Cum poţi combate retenţia de lichide pentru

a slăbi rapid

Cu toţii știm că este bine să consumăm zilnic peste doi litri de lichide deoarece hidratarea este deosebit de importantă pentru echili-brul organismului nostru, dar puţini dintre noi respec-tă această regulă.

Una dintre principalele proble-me de sănătate care apar ca urma-re a dezechilibrului între lichidele pe care le absorbim și cele pe care le pierdem este retenţia de apă. Aceasta afectează întreaga siluetă generând o senzaţie de disconfort, greutate și umfl are. Retenţia de apă poate fi cauzată de o microcircula-ţie defi citară ce conduce la acumu-larea excesivă de apă în organism sau poate sugera existenţa unei probleme renale sau cardiace.

Înainte de a apela la medica-mente pentru a combate retenţia de apă, este o idee bună să încer-căm o cură de banane. Acestea con-ţin mult potasiu, un mineral esenţi-al pentru organism, care menţine echilibrul acido-bazic al fl uidelor din corp, sporește diureza și inter-vine în procesul de eliminare a so-diului. Potasiul ajută în foarte mare măsură și la buna funcţionare a glandelor suprarenale și la elimina-rea rezidurilor organice, asigurând echilibrul apei în organism.

Pentru a reuși să menţinem un echilibru al apei în organism și să slăbim sănătos este important să consumăm multe lichide de-a lun-gul zilei, să avem un regim alimen-tar sărac în sare, alcool, mezeluri, prăjeli, dulciuri și să apelăm la di-verse suplimente alimentare na-turale pentru a ne ajuta să evităm atât deshidratarea, cât și retenţia de apă.

Romanialibera.ro

Ce se întâmplă atunci când bem alcool Ce se întâmplă atunci când bem alcool înainte de a merge la culcareînainte de a merge la culcare

Persoanele care se

confruntă cu această

neplăcere sunt mai

predispuse atacurilor

de cord, decât obezii

și fumătorii

Deși se credea iniţial că acest obicei poate pertur-ba doar somnul, specialiștii avertizează că poate indica și îngroșarea arterei caro-tide, fenomen care duce la apariţia hemoragiilor cere-brale, a accidentelor vascu-lare și a infarctelor.

Sforăitul este o problemă cu care se confruntă frec-vent aproape un sfert dintre femei și unul din 10 bărbaţi, iar aproape jumătate din po-pulaţie sforăie ocazional.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Detroit a descoperit că persoanele

care sforăie frecvent sunt mai predispuse îngroșării arterei carotide, responsabi-lă cu transportarea sângelui oxigenat către creier. Sforă-itul poate determina și rigi-dizarea arterelor, cauzând atacuri de cord, accidente și hemoragii cerebrale.

,,Cercetarea noastră este o nouă dovadă că sforăitul nu este atât de benign cum se credea. Așa că, data viitoa-re când nu vă puteţi odihni din cauza partenerului care sforăie, în loc să îl daţi afa-ră din dormitor, sfătuiţi-l să meargă la un control medi-

cal”, explică medicul Robert Deeb

Doctorul Deeb și colegii săi au studiat 54 de femei și bărbaţi cu vârste între 18 și 50 de ani.

Cercetătorii au descope-rit ca straturile interioare ale pereţilor arteriali erau

mult mai groase în cazul

persoanelor care sforăie

decât la celelalte persoane.

Îngroșarea arterei poate fi

cauzată de vibrațiile con-

stante ale sforăitului, care

duce la infl amaţie.

Oamenii de știinţă au de

gând să efectueze pe viitor

un studiu mai elaborat pen-

tru a descoperi dacă persoa-

nele care sforăie sunt mult

mai predispuse atacurilor de

cord și accidentelor vascula-

re cerebrale. “Sforăitul este

mai mult decât o neplăcere

și nu ar trebui să fi e ignorat.

Pacienții trebuie să solici-

te tratament ca și în cazul

altor factori de risc de boli

cardiovasculare ca: apneea

în somn sau hipertensiunea

arterială”, a mai adăugat

doctorul.

Evz.ro

Iată care este soluţia pentru eliberarea căilor respiratoriiAtunci când aveţi nasul înfundat,

aveţi tendinţa să-l sufl aţi, însă acest gest face mai mult rău decât bine.

În cazul răcelilor, nasul înfundat este cauzat de infl amarea vaselor de sânge din interiorul căilor respirato-rii, explică medicul Ayah Al Ayoubi, consultant ORL și chirurg la Chase Farm Hospital din Londra.

Nu numai că sufl area nasului nu ajută la desfundarea lui, ci atunci când sufl aţi forţat, infecţia ar putea ajunge în sinusuri.

Nici dacă staţi deasupra unui vas cu apă fi erbinte, inhalând aburii, nu vă va ajuta să vă eliberaţi căile res-piratorii. Singura soluţie rămân de-

congestionantele pe care le puteţi

găsi fi e sub formă de tablete, fi e sub

formă de spray nazal. Acestea conţin

substanţe chimice care acţionează

ca vasoconstrictoare, îngustând va-

sele de sânge din interiorul nasului

și eliberând căile respiratorii.

Însă decongestionantele ar tre-

bui evitate de către persoanele care

suferă de diabet, glaucom, boli de

inimă sau hipertensiune, deoarece

cresc presiunea sângelui și ritmul cardiac.

Spray-urile sunt de 4-5 ori mai efi ciente decât tabletele și au mai puţine șanse să cauzeze efecte se-cundare, deoarece cantitatea de medicament absorbită de organism este limitată. Singurele efecte adver-se ale spray-urilor sunt senzaţia de gură uscată, gât uscat sau strănut, pe când pastilele pot cauza ameţeli și ritm cardiac crescut.

Trebuie să ţineţi cont și de faptul că nu puteţi folosi decongestionan-tele o perioadă îndelungată, dacă le luaţi mai mult de o săptămână puteţi dezvolta rinita medicamen-toasă (congestie nazală mai severă, declanșată de administrarea prelun-gită a unui vasoconstrictor).

Doctorulzilei.ro

STUDIU Motivul pentru care

este bine să faci sport înainte de a

mânca micul dejun

Persoanele care obișnuiesc să facă sport dimineaţa pe stomacul gol ard cu până la 20% mai multe grăsimi, spre deosebire de cele care preferă să mănânce, iar mai spoi să facă exerciţii fi zice. Acestea sunt concluziile unui studiu recent, preluat de Daily Mail.

Cotidianul britanic notează că s-a ajuns la aceste rezultate, după ce oamenii de știinţă au încercat să afl e dacă sportul este mai efi ci-ent dacă este practicat pe stoma-cul gol sau după masă.

Cercetătorii de la Universitatea din Northumbria, Marea Britanie, au rugat un grup de 12 bărbaţi activi, care trebuiau să fac sport la ora 10 dimineaţa. Jumătate din-tre voluntari au fost rugaţi să facă sport pe stomacul gol, în timp ce a doua jumătate de participanţi trebuiau să facă sport după ce au mâncat.

Imediat după antrenament, bărbaţilor li s-a oferit un milksha-ke cu ciocolată. La prânz voluntarii au primit paste. Cina era bazată pe alimente care stimulează arderile.

În urma acestui experiment, cercetătorii dr. Emma Stevenson și Javier Gonzalez au constatat că persoanele care fac sport diminea-ţa pe stomacul gol slăbesc mai re-pede decât cele care obișnuiesc să mănânce înainte de a face sport. Experţii sunt de părere că sportul pe stomacul gol ajută la stimula-rea metabolismului și determină corpul să ardă cu 20% mai multe grăsimi.

Gandul.info

SĂNĂTATE

De ce nu este bine să suflaţi nasul dacă este înfundat

Un obicei deranjant din timpul somnului este mai periculos decât fumatul şi obezitatea