Petro Poroşenko ar putea dizolva Rada de la Kiev

şi anunţa alegeri anticipate

Guvernul cu doi premieri Nicolae Juravschi nu mai este urmărit penal pentru fals în declaraţia de avere

23.08.2014

Soare, 13 26 0C

22.08.2014

Soare, 18 30 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.37591 Do lar ame ri can ............. 13.85651 Leu românesc ................. 4.16311 Ru blă ru sească ............... 0.3812

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Caracterul e alcătuit din minte și din sufl et. Așa se în-tâmplă că el depinde de edu-caţie și, prin urmare, poate fi

îndreptat sau îmbunătăţit.

Giacomo Casanova

Cursul valutar 22.08.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 22 august 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Ap. Matia; Sf. Mc. Antonin

Transnistria a decretat mobilizarea parţială a armatei

Legile şi deciziile controversate adoptate în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului (2)

Cresc remitenţele, dar şi numărul persoanelor plecate în căutarea unui loc de muncă

Ce se ascunde în spatele creşterii fenomenale a depozitelor de la Banca de Economii

Investitorii au sunat retragerea din Europa de Est

22

44

66

55

88

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

INVESTIGAŢIE

ECONOMIC

SOCIAL

EXTERNE

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 30 (955)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Iurie ROŞCA:

În jurul ideii tradiţionaliste se cristalizează În jurul ideii tradiţionaliste se cristalizează un curent puternic ce se va manifesta din un curent puternic ce se va manifesta din plin în campania electorală din acest anplin în campania electorală din acest an

PPCD a organizat marţi, 19 august, o conferinţă de presă în cadrul că-reia a punctat câteva idei esenţiale ce vor sta la baza discursului pu-blic preelectoral, electoral și pos-telectoral al creștin-democraţilor. Evenimentul a fost deschis de către președintele acestei formaţiuni politice, Victor Ciobanu. El a rea-mintit că PPCD a decis să participe la viitoarea campanie electorală pentru alegerile parlamentare, avându-l în calitate de cap de listă pe Iurie Roșca. Creștin-democraţii sunt deciși să constituie o alterna-tivă reală actualei guvernări, care a adus ţara la un dezastru econo-mic, s-a împotmolit în corupţie și a uzurpat întreaga putere în stat.

Continuare în pag. 3

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 12)(citiţi pag. 12)

Dan Hăulică, un spirit fi n şi un

aristocrat al culturii

22 AUGUST 201422F L U XF L U X Actual

Al nostru Vlad Filat își împărtășeș-te emoţiile cu publicul pe pagina sa de pe o reţea de socializare. De unde afl ăm cu toţii că el, împreună cu „co-legii liberal-democrați, premierul Iurie Leancă și ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov”, a participat la cere-monia de lansare a noii linii de pro-ducere a sucurilor concentrate din mere, vișine și struguri de la Compa-nia „Orhei-Vit”.

Vizita a fost imortalizată și pe pa-gina ofi cială a formaţiunii, de unde este clar că eroul principal al eveni-mentului a fost șeful PLDM, iar cei-lalţi doi au fost pe post de lăturași. Evident că serviciul de presă al par-tidului a citat copios din gândirea profundă a liderului. Noi înţelegem de ce au participat la eveniment premierul și ministrul Agriculturii, dar în ce calitate a poposit acolo Filat? Ce a căutat acolo un oareca-

re șef al unui oarecare partid, fi e el chiar și partidul din care face parte prim-ministrul? Adică, să înţelegem că la Guvern este în vigoare aceeași subordonare de partid? Nu că ar fi o noutate, dar chiar să ni se spună așa, în faţă.

Atunci poate că și alţi șefi de par-tide ar putea să se lipească de corte-giul guvernamental? Sau este doar un privilegiu al fostului premier? Ori poate că Filat a contribuit cu propri-ii bani la utilarea acestei linii de la „Orhei-Vit”? Mai degrabă, el ne dă de înţeles că orice realizare care se mai întâmplă în Republica Moldova se datorează efortului său personal depus pe când se afl a în fruntea Gu-vernului. Iar actualul premier culege doar roadele. Pentru că, da, nu ne spunea Filat că el este cel care mun-cește cel mai mult în ţara asta. Dacă nu chiar singurul.

Ceva mai devreme, șeful PLDM, tot împreună cu colegii săi liberal-democrați, „premierul Iurie Leancă, ministrul de Interne, Dorin Recean, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, șeful Poliţiei de Frontieră, Dorin Purice”, și alţii, a asistat la exerciţiile tactice pri-vind asigurarea și restabilirea ordinii publice în cazul declanșării dezordi-nilor în masă, unde, zice el, a văzut „adevăraţi profesioniști”. Și iarăși ne întrebăm, ce treabă a avut acolo Fi-lat, că doar nu și-o fi închipuit că este un zaiafet de partid.

Pe unde nu reușește premierul Leancă, șeful său de partid merge și de unul singur. Acum câteva zile, a turnat o găleată de apă peste dru-mul nou din satul Viișoara. „Aproa-pe două mii de locuitori din satul Viișoara, raionul Glodeni, vor avea acces începând de astăzi la un drum nou, asfaltat. Tronsonul de drum cu o lungime de 1,5 km și o lăţime de 4,5 metri a fost dat astăzi în exploa-tare. Este un sector care face faţă tuturor cerinţelor unui drum moder-nizat. De acum urmează să ne soli-darizăm și să muncim în continuare pentru a implementa și alte proiecte de modernizare a satului Viișoara, cum ar fi reparaţia grădiniţei și con-strucţia apeductului”, ne comunică bucuros Filat și înţelegem cu toţii că fără el modernizarea satului nu are cum să se producă. El a muncit pe șantier, a întins asfaltul, el va da cu mistria la repararea grădiniţei, el va săpa șanţuri pentru apeduct.

Și tot așa, șeful premierului Lean-că a lansat construcţia Sălii Poliva-lente a Centrului Multifuncţional din orașul Hâncești, a inaugurat se-diul administrativ al Instituţiei Me-dico-Sanitare Publice Staţia Zonală „Centru” și câte alte lucruri frumoase a mai făcut el pentru ţară.

Ce vrea să spună, de fapt, Vladi-mir Filat atunci când se ţine scai de premierul Leancă sau când îi ţine acestuia locul pe la tot felul de ce-remonii cu tăieri de panglici? Că actualul premier este unul de formă și că tot el a rămas șeful? Sau poate că vrea să le demonstreze celor care vorbesc insistent în ultima perioadă despre o ruptură între cei doi, că la ei sub stejar este pace și deplină ar-monie?

Însă nu doar atât. Fostul politician

numărul unu se teme că ar putea fi

eclipsat de Iurie Leancă, acum mult

mai popular decât el în sondajele de

opinie. Și se aud tot mai multe voci,

inclusiv dinspre partenerii externi,

care sugerează că fostul premier, de-

mis pentru acte de corupţie, ar tre-

bui să facă un pas îndărăt și să stea

mai în umbră. Nu în umbra stejaru-

lui, ci a actualului premier Leancă.

Ceea ce nu pare să-i prea convină.

Bineînţeles, este o încercare de

transfer de imagine, de abureală a

electoratului, care trebuie să fi e con-

vins că orice bucată de drum reparat,

orice clădire reabilitată, orice seg-

ment de apeduct construit cu bani

publici ori proveniţi din granturi și

împrumuturi, se datorează lui per-

sonal și partidului pe care-l conduce.

Adică și Filat, și partidul său folosesc

din plin resursele administrative.

Ceea ce înseamnă că deja asistăm la

fraudarea viitoarelor alegeri.

Totodată, trepădatul lui Filat pe la

toate acţiunile Executivului nu urmă-

rește doar atragerea de dividende

politice. Filat demonstrează în fi eca-

re zi că el, fostul prim-ministru demis

pentru corupţie, este una cu actualul

Guvern și că el le administrează pe

ambele. Guvern, care ar fi trebuit, de

fapt, să ne dea iluzia unei schimbări.

Iar asta ar putea crea o profundă dez-

iluzie în rândul celor care chiar au

crezut că schimbarea s-a produs.

Ioana FLOREA, FLUX

Guvernul cu doi premieriGuvernul cu doi premieriSituaţia ar putea părea doar ridicolă, dacă nu ar fi în joc instituţii importante ale statului, bani publici și nu am asista la încercări de fraudare a apropiatelor alegeri parlamentare. Ne referim la tot mai frecventele esca-pade prin ţară ale capului PLDM, Vladimir Filat, alături de șeful Executivului, Iurie Leancă. Să fi e aceasta o nostalgie devoratoare după funcţia pierdută ori el se mai crede în continuare șef de Guvern? Din care motiv continuă să facă vizite „de lucru”, să inaugureze, să in-specteze, să taie panglici pe la spitale, grădiniţe, fabrici, șantiere etc. Și, să nu uităm, fostului prim-ministru îi mai place să patroneze, concerte, festivaluri. Pentru că este o fi re eminamente romantică.

Vizita controversatului politician din Federaţia Rusă, Dmitri Rogo-zin, cunoscut pentru declaraţiile sale mai puţin reverenţioase la adresa autorităţilor moldovene, a iscat discuţii aprinse în mediile politice și cele de presă.

În timp ce unele instituţii de media au vehiculat că acesta vine în ţara noastră la invitaţia omologului său moldovean, vice-prim-ministrul Andrian Candu, ministru al Economiei, ministerul de resort a informat în cadrul unui comunicat că o întrevedere dintre cei doi a fost solicitată, printr-o scri-soare, de către Ambasada Federaţiei Ruse în Republica Moldova.

Partea rusă a propus organizarea aces-tei întrevederi pe platforma Comisiei in-terguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare comercial-economică, între președintele părţii moldovenești, Andrian Candu, și copreședintele părţii ruse, Dmi-tri Rogozin, se explică în comunicat.

Pe de altă parte, analiști politici au co-mentat că acesta vine la Chișinău pentru a promova interesele Federaţiei Ruse, dar și a lansa noi provocări care ar putea desta-biliza situaţia de la noi.

Dmitri Rogozin, viceprim-ministrul FR, copreședintele comisiei interguverna-mentale ruso-moldovenești de colabora-re economică, reprezentantul special al președintelui Rusiei privind problemele Transnistriei, a sosit la Chișinău ieri sea-ră, însoţit de o delegaţie din care fac par-te miniștri, deputaţi din Duma de Stat și membri ai Consiliului Federaţiei, adjunc-tul președintelui „Rosselhoznadzor”-ului, precum și colaboratori cu funcţii înalte ai Ministerului Dezvoltării Economice și Ser-viciului vamal federal. În cadrul vizitei au fost planifi cate mai multe întâlniri bilate-rale dintre reprezentanţii ministerelor și departamentelor de profi l.

„Cel mai important lucru e să păstrăm dialogul. Nu ne va cădea nimic din cer, dacă nu mergem pe această cale de dis-cuţii. Totul se rezolvă prin dialog, relaţii umane și comerciale”, a declarat ministrul Economiei, Andrian Candu, după scurta întrevedere pe care a avut-o ieri ci Rogo-zin la Guvern, menţionând că discuţiile vor continua și astăzi.

Vicepremierul a ţinut să precizeze că la baza întâlnirii cu Rogozin stă o agendă încărcată de subiecte importante. De ase-

menea, el a mai anunţat că o întrevedere de acest gen va avea loc la Moscova, pe 26 septembrie, potrivit Publika TV.

Anterior s-a anunţat că unul dintre su-biectele distincte pe care-l va aborda Mi-nisterul Economiei în cadrul întrevederii va fi și cel al furnizării gazelor naturale, în contextul expirării actualului contract la data de 31 decembrie 2014.

Ministrul Candu a apreciat că este de datoria sa să folosească orice prilej pentru a dialoga cu partea rusă și să facă tot ce e posibil pentru a aduce claritate și con-structivism în relaţia dintre cele doua ţări.

FLUX

Ce va face Dmitri Rogozin la Chişinău?Transnistria a decretat mobilizarea parţială a armatei

Liderul regimului separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a semnat un decret potrivit căruia toți mili-tarii în termen, rezerviștii și angajații așa-numitelor agenții guvernamentale sunt așteptați la comisaria-tele militare, informează jurnal.md.

Dispoziția a intrat în vigoare ieri, urmând ca timp de o lună să aibă loc cursuri de instruire a militarilor. Rezerviștii vor fi încadraţi în trupele de menţinere a păcii.

Responsabil pentru punerea în aplicare a prevederilor de-cretului va fi Departamentul apărării din stânga Nistrului.

Decretul vine în contextul în care mai mulți reprezentanți ai Transnistriei au declarat în ultima perioadă că tensiunile din Ucraina ar putea genera confl icte militare în regiune, notează sursa citată.

„Forţele noastre de securitate sunt gata să respingă orice agresiune militară, dar noi nu intenţionăm să atacăm pe ni-meni”, a avertizat liderul regiunii separatiste Evgheni Șevciuk.

Serviciile speciale transnistrene au avertizat că dispun de date operative potrivit cărora Ucraina ar pregăti acțiuni sub-versive la granița cu Transnistria, unde staționează un contin-gent rus de menținere a păcii.

Kievul a acuzat, la rândul său, Transnistria de pregătirea unor grupuri subversive și activități de spionaj pe teritoriul Ucrainei.

FLUX

22 AUGUST 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul municipiului

Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

Urmare din pag. 1Alături de Iurie Roșca și Victor Ciobanu la

conferinţa de presă de marţi a participat și cunoscutul artist de teatru Aleksandr Șișkin. Acesta a menţionat că susţine întru totul vi-ziunea prietenului său Iurie Roșca. Cunoscu-tul artist a subliniat că Roșca este singurul politician capabil să formeze în jurul său o echipă ce va scoate ţara din impasul în care s-a pomenit.

„Avem nevoie de o idee naţională unifi catoare bazată pe credinţa ortodoxă”Iurie Roșca și-a început prezentarea prin a

se referi la factorii ce pot să-i aducă ţării soli-daritatea ce îi lipsește la moment. „Am făcut mai multe prezentări și lansări de carte în diferite raioane ale ţării. Este o situaţie ab-solut nouă pentru mine – se creează un nou val, un nou curent de opinie, tradiţionalist, patriotic, conservator. El nu poartă cono-taţie etnică. Ideea naţională în Republica Moldova trebuie să fi e una unifi catoare, iar la bază ei trebuie să stea credinţa ortodoxă. Dezvoltarea ţării trebuie să se bazeze pe sentimente morale și religioase, pe manie-ra noastră tradiţională de a înţelege viaţa și relaţiile dintre oameni. Curentul de opinie conservator și antiliberal crește și se va ma-nifesta din plin în campania electorală din acest an”, a spus Roșca.

„Se simte nevoia de solidaritate naţională”Referindu-se la situaţia din ţară, Roșca a

afi rmat că se simte nevoia de solidaritate naţională. Dar partidele din top încearcă să câștige dividende politice din divizare, an-tagonizare, confl ictualizare, din cultivarea urii faţă de alte grupuri din societate. Aceas-tă realitate este foarte periculoasă, mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina.

Dosarul actului de uzurpare a puterii în stat este una dintre principalele sarcini ale viitoarei guvernăriUna dintre sarcinile de bază ale viitoarei

guvernări, în opinia lui Roșca, este să in-strumenteze un dosar penal foarte serios, cu mulţi fi guranţi, pentru a examina mani-

era în care a fost uzurpată puterea de stat în Republica Moldova. „Primul episod este momentul 7 aprilie 2009, iar ultimul este scenariul cu alegerea lui Timofti în funcţia de președinte al Republicii Moldova. Este vorba despre cea mai gravă crimă împotriva poporului comisă de actuala putere”, a mai declarat Roșca.

Despre realităţile economiceÎn preajma semnării acordurilor de asoci-

ere și de liber schimb cu Uniunea Europea-nă, a menţionat Roșca, premierul Leancă și alţii din actuala putere au promis ferm că documentele respective nu vor afecta re-laţiile noastre economice cu partenerii din Est, în special cu cei din Federaţia Rusă. Ce a urmat, am văzut cu toţii. Acum este cazul să întrebăm guvernarea cum se leagă vorba lor cu fapta.

„Situaţia din agricultură este incendiară şi catastrofală”Agricultura a fost un alt subiect abordat

de liderul creștin-democrat. El a punctat că în acest domeniu, situaţia este incendiară și catastrofală. Oamenii vor să vină la Chișinău ca să le ceară socoteală celor de la putere. Dar lanţul de probleme este mult mai larg și mai dramatic. În condiţiile create suferă deja și creditorii, sectorul bancar, care a cre-ditat sectorul agricol, suferă transportatorii, suferă bugetul de stat. Dar lovitura cea mai

mare cade pe umerii ţăranilor, care așteaptă să fi e răsplătiţi pentru munca lor, iar oame-nii care i-au angajat nu-și pot onora obliga-ţiile de a le plăti salariile. Toate promisiunile guvernării despre subvenţii și deschiderea pieţelor sunt ridicole, nu au niciun temei în realităţile economice actuale.

„Acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE trebuie să fi e renegociate”De aceea, susţine Roșca, viitoarea majo-

ritate parlamentară va avea sarcina difi cilă de a renegocia acordurile de asociere și de liber schimb cu Uniunea Europeană. Aces-te discuţii urmează să fi e purtate cu noua echipă ce va conduce Comisia Europeană. Dacă acest lucru nu va fi posibil, Republica Moldova va fi nevoită să denunţe cele două acorduri ratifi cate de actualul Parlament. Este o chestiune fundamentală ce merită a fi reţinută și subliniată.

„În ajun de campanie electorală, Republica Moldova arată ca un teren de mare spectacol”Republica Moldova arată ca un teren de

mare spectacol în preajma campaniei elec-torale ce se apropie. Avem parte de multe concerte, vin tot felul de vedete din stră-inătate, se perindă și artiști din Moldova. Salutăm artiștii, îi apreciem, dar atragem atenţia alegătorilor: concertele trec, iar realităţile politice, economice și sociale ră-mân. În această campanie electorală, echipa PPCD nu va apărea pe panourile stradale; precum se știe, noi nu umblăm cu pomeni și nici cu promisiuni electorale deșarte. Avan-tajul nostru este că deja am elaborat toate elementele de bază ale platformei noas-tre electorale, dar și planul de exercitare a puterii în Republica Moldova. Am acordat atenţia cuvenită tuturor aspectelor, juridice, economice, sociale și, în general, de admi-nistrare a puterii de stat. Deosebirea între noi și alţii este că noi știm cum trebuie ad-ministrată puterea în mod corect și efi cient. A avea intenţii bune e ceva salutabil, dar nu și sufi cient. A avea experienţă, capacitate și cunoștinţe e ceva foarte diferit și mult mai important. Scopul nostru este să participăm la formarea unei alte majorităţi parlamenta-re, ce va avea grijă să facă ordine după dez-

astrul produs în ultimii cinci ani de zile, a

mai declarat Iurie Roșca.

Aleksandr Aleksandr ȘIȘKINȘIȘKIN: :

„Cărţile publicate de Iurie Roşca vorbesc despre experienţa lui politică şi economică solidă”Aleksandr Șișkin a ţinut să sublinieze că

vrea să li se adreseze oamenilor ca cetăţean,

ca om de artă, nu ca aspirant la ocuparea

unor locuri în vreun partid sau listă electo-

rală. Șișkin a precizat că vocaţia sa este cea

de artist. Dar ceea ce a simţit dânsul datori-

tă prieteniei și discuţiilor cu Iurie Roșca este

că acesta e omul capabil să ne scoată ţara

din impas. „Cel mai important lucru în cazul

lui Roșca este experienţa politică și econo-

mică, iar cărţile publicate de politician con-

fi rmă aceste calităţi”, a spus Șișkin. El a mai

adăugat că nu ar fi crezut acum zece ani în

posibilitatea ca vreodată să-l susţină pe Iu-

rie Roșca. Dar artistul afi rmă că în ultimii ani

a reușit să-l descopere pe omul de stat Iurie

Roșca. „Inima lui mare bate pentru Moldo-

va, ca și inima mea”, a spus Șișkin. „Voi susţi-

ne echipa lui Iurie Roșca. Acest om vrea din

toată inima să ne scoată din colapsul în care

ne-am pomenit și de aceea merită tot spriji-

nul nostru”, a conchis Alexksandr Șișkin.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Iurie ROŞCA:

În jurul ideii tradiţionaliste se cristalizează un curent puternic În jurul ideii tradiţionaliste se cristalizează un curent puternic ce se va manifesta din plin în campania electorală din acest ance se va manifesta din plin în campania electorală din acest an

22 AUGUST 201444F L U XF L U X Investiga\ie

Guvernul va toca 242 de milioane de lei pentru serviciul 112Un alt document pentru care Gu-

vernul și-a asumat responsabilitatea este Legea cu privire la organizarea și funcţionarea Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112. Drept argumente, Executivul a invocat faptul că implementarea Serviciului 112 e o măsură prevă-zută în Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2011-2014, care include și ser-viciile de localizare, dar și faptul că Moldova trebuia să se conformeze prevederilor Directivei UE cu privire la Serviciul Universal. Costurile pen-tru implementarea acestui serviciu sunt evaluate la 242 de milioane de lei, urmând a fi acoperite din buge-tul de stat, granturi și asistenţă ex-ternă, fără să fi e precizate exact sur-sele de fi nanţare.

Ex-premierul Ion Sturza susţine că decizia Guvernului ascunde o șme-cherie. „Este un instrument foarte simpatic de a toca niște bani. Parcă nu se știe că ţările europene zeci de ani au trecut la acest nou sistem? Este o investiţie mare în infrastruc-tură, oamenii vor cumpăra compu-tere, softuri, vor pregăti cadre pen-tru a avea luxul de a forma 112”, a declarat într-un interviu pentru Ra-dio Europa Liberă omul de afaceri. În opinia lui Ion Sturza, în situaţia de forţă majoră, ca urmare a embargo-urilor impuse de Rusia, ar trebui de oprit aceste cheltuieli pentru servicii „de care Republica Moldova nu are urgent nevoie”.

CNA: patru proiecte nu au trecut expertiza anticorupţie

Potrivit CNA, doar 7 din cele 11 proiecte de lege pentru care Guver-nul și-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului la 22 iulie au trecut expertiza anticorupţie, deși această procedură este una obligatorie pen-tru toate actele legislative. „Nu a fost supus expertizei proiectul de lege ce prevede lichidarea Curţii de Apel Bender. Totodată, proiectul de lege ce se referă la instituţiile fi nanciar-bancare a fost modifi cat considera-bil, ulterior expertizei. Nu a ajuns la CNA proiectul de lege ce introduce modifi cări în nomenclatorul de măr-furi supuse taxelor vamale, la fel ca și proiectul ce se referă la rectifi că-rile la Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2014”, a declarat pentru Unimedia directorul adjunct al CNA, Cristina Ţărnă.

Printre modifi cările la Legea bu-getului asigurărilor sociale pentru

2014 fi gurează majorarea cu peste 10 milioane de lei a alocaţiilor pen-tru plata pensiilor judecătorilor – de la 7,5 milioane de lei, cât a fost pre-văzut iniţial în 2014, la 17,8 milioa-ne de lei. În consecinţă, 268 de foști judecători vor benefi cia de pensii și indemnizaţii viagere lunare cu o va-loare medie de 5.535 lei, cu aproape 3.200 de lei mai mare decât cea cal-culată în bugetul pentru 2014, apro-bat la fi nele anului 2013.

Vama şi Guvernul, acuzate că fac lobbyExperţii susţin că și alte legi și

hotărâri promovate de Guvern și adoptate de Parlament ar promova interese de grup. Elocvente sunt în acest sens modifi cările la Codul Va-mal și la Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fi zice, prin care a fost anulat termenul-limită de 180 de zile pentru folosirea pe teritoriul Republicii Moldova a autoturisme-lor înregistrate în străinătate, votate la ultima ședinţă a Legislativului.

Administraţia Serviciului Vamal și ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, au argumentat necesitatea elimină-rii acestor prevederi prin nevoia de „racordare a legislaţiei naţionale la cea europeană” și prin faptul că per-soanele fi zice care aduc în ţară au-tomobile în regim temporar „achită vinieta ca taxă pentru folosirea dru-murilor și sunt supuse unor cheltu-ieli suplimentare pentru certifi ca-tele de asigurare Carte Verde, care aduc un aport semnifi cativ la buge-tul de stat”. „Astfel, scoaterea restric-ţiei va duce la creșterea fl uxului de mijloace de transport introduse în ţară și, în felul acesta, vor fi încasate mai multe taxe la bugetul de stat”, concluziona ministrul Finanţelor în nota de argumentare.

Pe de altă parte, ex-ministrul Fi-nanţelor, Veaceslav Negruţa, susţine într-o analiză publicată pe blogul său că argumentele ofi ciale sunt „un fals mare” și aceste modifi cări nu pot aduce mai mulţi bani la buget. „Din contra – subţiază bugetul prin sti-mularea neînregistrării mașinilor în Republica Moldova și, respectiv, ne-încasarea accizelor de la înmatricu-larea autoturismelor. Și aici trebuie spus că suma care poate fi ratată este de ordinul sutelor de milioane. Bani care până acum erau destinaţi pro-gramelor sociale ale statului”, afi rmă Negruţa. El nu exclude că legea ar fi rezultatul unui „lobby al companiilor din domeniul asigurărilor, care astfel vor aduna mai mulţi bani din certifi -catele de Carte Verde”.

Facilităţi de sute de milioane pentru importatorii de automobile vechiRaportul de expertizare a aces-

tor modifi cări, semnat de Vitalie Munteanu, inspector superior în Direcţia legislaţie și expertiză an-ticorupţie de la CNA, este negativ, autorul menţionând că documentul promovat nu conţine confi rmări ale estimărilor privind veniturile la bu-get și nici dovezi ale experienţei din alte ţări.

„Atenţionăm că prin aceste mo-difi cări se admite o inechitate în raport cu posesorii de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova, care au achitat atât taxele de import, cât și alte plăţi prevăzute de legisla-ţia naţională”, notează inspectorul.

Totodată, acesta constată că din document nu este clar dacă în urma acestor modifi cări la bugetul de stat se vor aduna mai mulţi bani din vi-nietă decât dacă ar fi aplicate taxe-le de import. „Un alt risc este că în urma acestor modifi cări în ţară ar putea fi introdus abuziv un număr mare de automobile, de această fa-cilitate folosindu-se un grup de per-soane fi zice și juridice (importatori de mașini second-hand, de piese auto etc.), care dispun de potenţial fi nanciar”, susţine Vitalie Munteanu. Specialistul nu exclude că după ce în ţară va fi adus un număr semnifi ca-tiv de automobile, restricţiile ar pu-tea fi reintroduse.

Potrivit unor calcule efectuate de specialiști și publicate de săptămâ-nalul „Ekonomiceskoie obozrenie”, persoanele care vor aduce automo-bile în regim temporar vor achita de opt ori mai puţini bani în buget decât cei care importă în regim per-manent. Astfel, la importul unui au-tomobil VW Golf din anul 2007 cu motor de 1,6 litri acciza de import este de 1.280 de euro, la care se adaugă 30 de euro asigurarea obli-gatorie pentru un an și 45 de euro taxa de drum și testarea tehnică. În total, rezultă 1.355 de euro sau cir-ca 25.300 de lei. În cazul importului temporar al unui automobil VW Golf se vor achita doar 100 de euro pen-tru vinietă și 70 de euro asigurarea obligatorie. În total, 170 de euro sau 3.170 de lei pe an.

„Prin aceste acţiuni, ţara ar putea fi inundată de mașini vechi cu nu-mere din Lituania sau Bulgaria. Ast-fel, vor fi loviţi puternic comercianţii legali, care doar în prima jumătate a acestui an au contribuit la buget cu 700 de milioane de lei, și, totodată, va avea de pierdut bugetul de stat”, se menţionează în analiza din „Eko-nomiceskoie obozrenie”.

Un calcul elementar relevă că în cazul importului în regim temporar a 10.000 de automobile, pierderile bugetului de stat se vor cifra la peste 200 de milioane de lei.

Favoruri de milioane pentru o companie şi o mănăstireÎn sesiunea de primăvară-vară a

Parlamentului a fost adoptat și un nou proiect de lege privind pre-

luarea de către stat a datoriei de 25 de milioane de lei pe care o are Complexul monastic Curchi faţă de compania de construcţii Glorinal și stingerea datoriei de 14 milioane de lei, pe care o are această companie faţă de bugetul de stat. Autorităţile și-au motivat decizia atât prin faptul că statul deţine dreptul de propri-etate asupra bunurilor Mănăstirii Curchi și, respectiv, poartă respon-sabilitate pentru starea acesteia, cât și prin faptul că lăcașul are o valoare istorică deosebită și este un monu-ment de arhitectură de importanţă naţională.

Decizia a fost criticată dur de specialiști. „Eliberarea de plata im-pozitelor doar a unei singure com-panii reprezintă un autentic caz de favorizare și distorsionează sectorul. Această acţiune din partea statului are un efect contraproductiv și inhi-bă concurenţa. În acest context, ar fi oportun ca deciziile ce au drept scop ajutorarea unor companii să fi e ana-lizate din prisma impactului asupra concurenţei și să fi e avizate de Con-siliul Concurenţei. Pe de altă parte, favorizarea fi nanciară a companiei pune presiuni adiţionale asupra bu-getului”, se arată într-o analiză reali-zată de Expert-Grup.

Licenţe acordate fără licitaţieTrezesc dubii privind corectitu-

dinea și transparenţa procesului decizional și modifi cările la Legea bugetului de stat pentru anul 2014 (propuse de Ministerul Finanţelor, promovate de Guvern și aprobate de Parlament), ce prevăd creșterea substanţială a cheltuielilor (cu 940,3 milioane de lei) și a veniturilor (cu 1,07 miliarde de lei). Anatol Arapu, ministrul Finanţelor, a declarat că grosul veniturilor suplimentare va fi obţinut de la comercializarea li-cenţelor pentru telefonie mobilă – peste 780 de milioane de lei. „Am ajuns la o înţelegere cu companiile de telecomunicaţii, care au acceptat să plătească aceste sume”, a precizat ministrul.

Suma va fi chiar mai mare, 62,5 milioane de euro sau 1,15 miliar-de de lei, ca urmare a faptului că și operatorul naţional Moldtelecom va contribui. Anterior, Guvernul planifi -ca să scoată licenţele la concurs, dar în ultimul moment a decis să le aloce prin „încredinţare directă” compani-ilor de telefonie de pe piaţă „pentru a asigura continuitatea furnizării că-tre utilizatorii existenţi a serviciilor voce concomitent cu implementa-rea noilor tehnologii și servicii”. Exe-cutivul și-a motivat decizia și prin

faptul că exista „riscul unui eșec al concursului privind licitarea acestor resurse, ceea ce ar fi lipsit bugetul de stat de o contribuţie considerabilă”.

Sveatoslav Mihalache, expert la Fi-nancial Brains, consideră că decizia autorităţilor nu stimulează concu-renţa și denotă o „înţelegere de cu-lise dintre reprezentanţii statului și

cele trei mari companii de telecomu-nicaţii”. „Argumentele autorităţilor precum că se temeau de un eșec par puţin deplasate. Dar dacă la licitaţie participa un gigant precum Vodafo-ne? Nu este exclus că și sumele înca-sate la buget puteau fi mai mari”, a menţionat Mihalache.

Angajamente irealizabile La 14 iulie, liderii coaliţiei de gu-

vernare anunţau că peste 80 de pro-iecte de lege urmează să fi e votate în ședinţele plenare din săptămâna care încheie sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului. Ţinând cont de volumul mare de documente, multe dintre care nu trecuseră nici măcar votul în prima lectură, dar și de ex-perienţa sesiunii de toamnă-iarnă 2013, când parlamentarii au reușit să adopte în câteva luni de zile doar 82 de legi și 41 de hotărâri, era clar că obiectivul asumat este unul ce nu putea fi realizat în termenii propuși. Reieșind din aceste considerente, putem deduce că angajarea răspun-derii Guvernului în faţa Parlamentu-lui pentru un pachet mare de legi nu a fost o decizie luată ad-hoc, ci una conștientă și planifi cată din timp.

Ion PREAŞCĂ, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei „Jurnaliștii pentru trans-parenţă în gestionarea fondurilor publice”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fun-daţiei Soros Moldova. Instituţia fi nan-ţatoare nu infl uenţează în niciun fel subiectul și conţinutul materialelor publicate.

Legile şi deciziile controversate adoptate în Legile şi deciziile controversate adoptate în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului (2)(2)

22 AUGUST 2014 55 F L U XF L U XScandalos

Dosarul penal deschis pe numele deputatului PLDM, Nicolae Juravschi, pentru fals în declarația de avere a fost clasat. În schimb, cel de-al doilea parlamentar cercetat pentru o infracțiune simi-lară, comunistul Grigore Petrenco, rămâne sub urmărire penală și chiar ar putea fi lipsit de imu-nitate.

Dosarul penal a fost deschis de procurori la 3 februarie 2014 în baza unui act de constatare al Comisiei Naționale de Integritate (CNI), emis două luni mai devreme. CNI a con-statat că Nicolae Juravschi a comis fals în declarația de avere depusă pentru anul 2012 întrucât nu a in-dicat că deține un autoturism BMW X5, mai multe terenuri și cote de acțiuni în trei fi rme. Atunci Nicolae Juravschi a spus că este nevinovat, că nu a declarat mașina pentru că nu ar fi știut că și bunurile deținute în comodat trebuie indicate, iar despre cele trei fi rme a spus că ele demult nu mai funcționează. CNI a suspen-dat atunci controlul și a trimis actul de constatare Procuraturii Generale.

La 5 luni după intentare, adică la 14 iulie 2014, dosarul a fost cla-sat. Motivul: „S-a constatat că în acțiunile numitului lipsesc elemen-tele infracțiunii, nefi ind constatate venituri și proprietăți dobândite ili-cit, precum și intenția de tăinuire a acestora”, se spune într-o informație pregătită pentru Moldova Curată și semnată de șeful Secției conducere a urmăririi penale în organele cen-trale ale MAI și SV a Procuraturii Ge-nerale, Viorel Morari.

Solicitați de Moldova Curată, reprezentanți ai CNI au declarat că, în cazuri similare cu cel al lui Nicolae Juravschi, când dosarul este clasat de procurori, CNI nu mai are pârghii de sancționare. „Dacă Procuratura Generală ia decizia de a clasa cau-za, CNI este lipsită de dreptul de a contesta această decizie”, a spus Cristina Dumbrăvean, consultant în cadrul Serviciului de Presă al CNI.

Juravschi și Petrenco – tratament diferenţiat?În cazul unui alt deputat, doar

că din opoziție, acuzat în aceeași perioadă de același lucru – fals în declarația de avere, Procuratura însă continuă cercetarea. Comunistul Grigore Petrenco ar putea fi lipsit de imunitate. Cele două cauze penale, a lui Nicolae Juravschi și a lui Grigore Petrenco, sunt gestionate de două secții diferite ale Procuraturii Gene-rale, chiar dacă ambele se referă la același tip de funcționari și la același tip de încălcare de lege.

Grigore Petrenco a fost acuzat de CNI că nu a indicat în declarația de venituri și proprietate pentru anul 2012 faptul că este administrator și fondator al Întreprinderii „Motoa-re Electrice” și că nu a declarat mai multe transferuri bancare. Astfel, în baza actului emis de CNI la 12 de-cembrie 2013, procurorii au deschis un dosar penal la 18 ianuarie 2014, conform aceluiași articol din Codul Penal – art. 352/1, fals în declarații.

„Grigore Petrenco a fost citat la Procuratura Generală pentru a fi audiat în calitate de bănuit, însă din motive necunoscute, ignorând prescripția legală, la data și ora fi -xată nu s-a prezentat. La moment se întreprind măsuri în vederea ridi-cării imunității”, a comunicat, prin-

tr-o scrisoare ofi cială, șeful Secției exercitare a urmăririi penale în ca-uze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Genera-le, Corneliu Bratunov.

Petrenco: ”Actul CNI seamănă a farsă”Solicitat de Moldova Curată, Gri-

gore Petrenco a declarat că dosarul ar fi fost deschis la comandă, cu încăl-carea procedurilor legale, de aceea nu s-a dus la Procuratură când a fost citat. El susține că mai întâi procuro-rii ar fi trebuit să solicite Parlamentu-lui să îi ridice imunitatea, și apoi să efectueze investigații: „Eu sunt gata să prezint toate argumentele atunci când va fi respectată procedura”.

Totodată, Petrenco a contestat în instanță actul CNI în baza căruia a fost deschis dosarul penal. „I-am dat în judecată deoarece nu m-au invitat atunci când s-a examinat dosarul meu și astfel nu am avut posibilitatea să prezint informații și să mă folosesc de dreptul de a mă apăra. În afară de aceasta, decizia a fost aprobată fără cvorum. Deci, au fost încălcate mai multe proceduri”, a spus Grigore Petrenco.

Deputatul susține că are obiecții și la cele constatate de CNI. „Dacă vă uitați la ce anume mi se incriminează în decizia CNI... este, pur și simplu, o farsă. CNI a găsit că am avut 10-15 acțiuni în valoare totală de 190 de lei într-o întreprindere și pe care nu le-am declarat. Nici nu știam că îmi aparțin, pentru că în procesul priva-tizării cu bonuri patrimoniale eram copil și nu știam că au fost scrise pe numele meu. Valoarea totală a lor este de 190 de lei. Pentru așa ceva se deschide dosar penal? Au mai scris că am avut niște transferuri de bani din partea Consiliului Europei și fap-

tul că sunt vicepreședintele Grupului

Politic al Stângii Unite Europene în

cadrul APCE, calitate pe care nu am

declarat-o. Este iarăși o prostie. Eu

nici nu trebuia să declar acest lucru,

deoarece nu primesc salariu de aco-

lo, iar banii mi-au fost transferați de

către Consiliul Europei pentru ram-

bursarea cheltuielilor de deplasare

în calitatea mea de coraportor APCE

pentru Albania. Toate aceste lucruri

sunt foarte ușor de găsit. Dacă au

vrut într-adevăr să afl e de unde sunt

aceste transferuri, trebuiau să mă in-

vite, să mă întrebe, să prezint toate

documentele justifi cative, dar ei s-au

grăbit, au adoptat decizia fără cvo-

rum, au trimis dosarul la Procuratu-

ra Generală, care a deschis un dosar

penal. Este o încercare de a intimida

și alți deputați, ca să vadă că pot fi

făcute asemenea presiuni prin in-

termediul CNI”, a mai spus deputatul

comunist Grigore Petrenco.

La rândul său, președintele CNI,

Anatolie Donciu, respinge acuzațiile.

„Grigore Petrenco a fost informat de către CNI despre inițierea controlu-lui în privința sa și despre drepturile sale imediat după luarea deciziei de inițiere, la data de 12.09.2013 prin scrisoarea nr. 04/1045. Astfel, din momentul inițierii controlului per-soana verifi cată este în drept, dar nu este obligată, să prezinte docu-mente, acte justifi cative, precum și să depună explicații. În ce privește actul de constatare emis referitor la suspendarea controlului cu re-miterea dosarului spre examinare Procuraturii Generale, este esențial să precizăm că acesta nu este pasibil contestării în judecată deoarece nu afectează absolut niciun drept fun-damental al persoanei supuse con-trolului. Actul de constatare privind suspendarea controlului nu este un act administrativ care generează efecte juridice”, a spus Anatolie Don-ciu.

Viorica MANOLE

Sursa: moldovacurata.md

Nicolae Juravschi nu mai este urmărit Nicolae Juravschi nu mai este urmărit penal pentru fals în declaraţia de averepenal pentru fals în declaraţia de avere

La 31 iulie 2014, soldul total al depozitelor din sectorul bancar constituia 58,66 miliarde de lei, în creștere cu 1,2% faţă de ni-velul de la fi nele lunii iunie și cu 6,1% comparativ cu 31 decem-brie 2013.

Peste 62% din totalul depozitelor este con-centrat la patru cele mai mari instituţii fi nanci-are din Republica Moldova: Moldova-Agroind-bank, Victoriabank, Moldindconbank și Banca de Economii.

Cea mai semnifi cativă majorare a depozite-lor se atestă la Banca de Economii, care doar în luna iulie a atras jumătate de miliard de lei, iar de la începutul anului cca 2,2 miliarde de lei, ceea ce semnifi că o creștere cu circa o treime. În consecinţă, Banca de Economii a ajuns a tre-ia bancă din ţară după mărimea depozitelor, depășind Moldindconbank, care la fi nele anu-lui trecut era lideră pe piaţă la acest capitol.

În aceeași perioadă (ianuarie-iulie 2014), Mol-dova-Agroindbank a majorat soldul depozitelor cu 754 de milioane de lei, iar la Victoriabank și Moldindconbank acesta s-a diminuat cu circa 200 de milioane de lei și, respectiv, cu 1,5 mili-arde de lei, arată datele ofi ciale ale băncilor.

Guvernul a stimulat creşterea depozitelor de la BEMReprezentanţii Băncii de Economii au refu-

zat să explice sau să comenteze această evo-

luţie. Experţii consideră că majorarea atât de

bruscă s-ar datora în special „deciziei multor

instituţii de stat și agenţi economici cu capital

de stat de a muta conturile la Banca de Eco-

nomii”.

„Acest lucru devine evident dacă comparăm

evoluţia depozitelor persoanelor fi zice, care

nu a înregistrat o creștere mai semnifi cativă

la BEM comparativ cu alte instituţii fi nanciare”, susţine Stanislav Madan, șef de departament la Business Intelligent Services.

Astfel, în perioada ianuarie-iulie 2014, BEM a majorat valoarea depozitelor atrase de la persoane fi zice cu circa 550 de milioane de lei, în timp ce Moldova-Agroindbank (MAIB) cu 520 de milioane de lei, Victoriabank cu 105 milioane de lei, iar Moldindconbank cu 619 milioane de lei.

În schimb, valoarea depozitelor persoane-lor juridice de la BEM s-a majorat în 7 luni ale acestui an cu circa 1,8 miliarde de lei, în timp ce la MAIB cu doar 180 de milioane de lei, la Victoriabank a scăzut cu peste 665 de milioa-ne de lei, iar la Moldindconbank s-a prăbușit cu 2,1 miliarde de lei.

Anterior în presă s-a vehiculat că Guvernul ar fi solicitat instituţiilor și întreprinderilor de stat să transfere conturile de depozit de la alte bănci la Banca de Economii.

Fondul Monetar Internaţional a cerut însă Guvernului să se abțină de la furnizarea de acces privilegiat pentru unele bănci la depo-zitele din sectorul public. Totodată, FMI a re-comandat Executivului să transfere treptat depozitele sectorului public de la băncile co-merciale la Banca Naţională a Moldovei.

Sursa: mold-street.com

Ce se ascunde în spatele creşterii fenomenale a depozitelor de la Banca de Economii

22 AUGUST 201466F L U XF L U X Economic

Transferurile de mijloa-

ce fi nanciare de peste

hotare sunt în ascensi-

une continuă în ultima

perioadă. Totodată, este

în creștere și numărul

persoanelor care pleacă

peste hotare în căutarea

unui loc de muncă, relevă

o analiză Expert-Grup.

Potrivit studiului „Realitatea Eco-

nomică” din august 2014, pe piaţa

muncii se accentuează tendinţe în-

grijorătoare pentru economia naţi-

onală: crește numărul persoanelor

angajate informal și al celor plecate peste hotare. În primul trimestru al anului, numărul persoanelor ocupa-te informal a sporit cu 19,3% faţă de 2013.

La fi nele primului semestru al anului curent, economia moldove-nească a înregistrat un progres mixt, cu riscuri clare de încetinire a creș-terii în viitorul apropiat, consideră autorii analizei, Adrian Lupușor și Alexandru Fala.

În luna iunie 2014, Indicele Com-pozit Anticipator s-a stabilizat la nivelul de 94,0 puncte, după cinci luni de declin constant înregistrat de la începutul anului. Perspectivele de creștere pentru lunile următoare

rămân infl uenţate de răcirea cererii interne și externe, pe fondul înră-utăţirii condiţiilor economice din CSI, escaladării situaţiei în Ucraina și tensionării relaţiilor economice cu Federaţia Rusă.

Economia moldovenească pre-zintă semne de reorientare tot mai pronunţată spre piaţa Uniunii Euro-pene. În primele cinci luni, volumul exporturilor spre UE a crescut cu 22,5%, în timp ce exporturile spre CSI s-au redus cu 18,8% faţă de anul precedent. Drept rezultat, 53,8% din exporturile Republicii Moldova s-au orientat spre piaţa comunitară și doar 31,8% – spre CSI, distribuţia fi ind ceva mai echilibrată în aceeași perioadă din 2013 (44,8% spre UE și, respectiv, 39,9% spre CSI), se arată în studiu.

Experţii constată o revigorare a comerţului exterior. Astfel, în luna mai a acestui an, exportul a crescut cu 20,1% faţă de anul trecut, com-parativ cu luna aprilie, când livrările spre pieţele externe s-au majorat cu doar 0,8%. Exportul spre UE în mai 2014 a avansat cu 39,5%, iar furni-zările spre alte pieţe s-au majorat cu 4,6%. Exportul spre CSI, la fel, a sporit cu 2,7% în luna mai.

Trebuie să menţionăm însă că sta-tistica privind comerţul exterior s-ar putea modifi ca simţitor în perioada următoare, or, studiul analizează situaţia de până la impunerea re-stricţiilor comerciale de către Fede-

raţia Rusă, care în prima jumătate a anului în curs a continuat să rămână principala destinaţie pentru expor-turile moldovenești, așa cum arată datele BNS.

Cu referire la veniturile și cheltu-ielile populaţiei, în analiză se men-ţionează că salariul real crește cu ritmuri modeste, în timp ce tran-sferurile de peste hotare au sporit fulminant. După o majorare de doar 1,3% faţă de anul precedent, în apri-lie 2013 ritmul de creștere s-a mai intensifi cat, în mai salariul real ma-jorându-se cu 2,5%.

În schimb, transferurile de peste hotare sunt în ascensiune continuă din luna martie, iar această crește-re doar se intensifi că. Transferurile

au crescut cu 20,9% în iunie 2014,

comparativ cu anul trecut, pe când

majorarea din luna mai a acestui an

a constitut 15,8%.

Prin intermediul preţurilor de im-

port, accelerarea infl aţiei în Rusia și

Ucraina ar putea cauza majorarea

preţurilor în Republica Moldova.

Dar experţii consideră că acest efect

va fi diminuat totuși de procesele

dezinfl aţioniste înregistrate la prin-

cipalii parteneri comerciali din UE.

În iunie 2014 au fost atestate ur-

mătoarele creșteri de preţuri faţă de

anul precedent: 0,9% în România,

1,0% în Germania, 0,2% în Italia,

12% în Ucraina și 7,8% în Rusia.

FLUX, după expert-grup.org

Alte subsectoare care au

crescut semnifi cativ în prime-

le șase luni ale anului curent

sunt industria materialelor

de construcţie (+78,9%) și

industria lemnului (+45,1%),

se arată în studiul „Realitatea

Economică Transnistreană”,

elaborat de Expert-Grup.

Autorii analizei, Alexan-

dru Fala și Adrian Lupușor,

menţionează că economiile

din dreapta și stânga Nistru-

lui continuă să se distanţeze

reciproc. Conform ultimelor

date disponibile, pe parcur-

sul trimestrului doi al anului

curent, indicele de conver-

genţă, calculat trimestrial de

EXPERT-GRUP, a constituit

93,5% și a scăzut cu 0,6 punc-

te procentuale faţă de va-

loarea înregistrată în primul

trimestru. Principalul factor

care a determinat divergenţa

ţine de creșterea diferenţelor

privind structura și dinamica

exporturilor, având în vedere faptul că interdicţiile pentru exportul pe piaţa Federaţiei Ruse se extind doar asupra zonei din dreapta Nistrului. În acest context, comerţul ex-tern al regiunii nistrene s-a in-tensifi cat și a crescut mult mai

rapid comparativ cu zona din dreapta Nistrului. Astfel, în primele șase luni ale anului, în regiunea nistreană expor-tul a crescut cu 71,4 la sută faţă de anul precedent, iar im-portul s-a majorat cu 10,1%, în timp ce în partea dreaptă a Nistrului comerţul cunoaște o evoluţie anemică: exportul a crescut doar cu 3,2% compa-rativ cu 2013, iar importul a scăzut cu 1,8%.

Potrivit experţilor, crește-rea exporturilor a fost deter-minată de majorarea livrării metalelor în exterior. Astfel, exportul spre UE a crescut de

2,3 ori faţă de anul precedent,

iar livrările către CSI s-au ma-

jorat cu 39,1%. În această pe-

rioadă, cel mai mult a crescut

exportul de metale, care s-a

majorat de 13,8 ori faţă de

anul precedent.

Salariul nominal în regiune

și-a temperat ușor creșterea.

Pe de altă parte, arată exper-

ţii, datorită proceselor dezin-

fl aţioniste, salariul real este

în creștere. În trimestrul doi

al anului în curs, salariul no-

minal a crescut cu 9,8% faţă

de anul precedent, după ce

în primul trimestru majorarea

a constituit 10,4%. Salariul

real a sporit în cel de-al doilea

trimestru cu 7,6%, majorare

similară cu creșterea înre-

gistrată în primul trimestru,

când salariul real s-a mărit cu

7,7 la sută.

Experţii arată însă că anu-

mite sectoare scot în eviden-

ţă vulnerabilitatea economiei

regiunii din stânga Nistrului.

Activitatea investiţională

înregistrează o scădere con-

tinuă, în special la capitolul

investiţiilor efectuate de în-

treprinderile mici și mijlocii.

Astfel, în prima jumătate de

an, formarea de capital, în ex-

presie nominală, a scăzut cu

17,4% faţă de 2013. Pe fondul

temperării activităţii econo-mice și a răcirii cererii interne, în regiunea transnistreană se conturează tot mai pronunţat tendinţele dezinfl aţioniste: în al doilea trimestru, creșterea indicelui preţurilor de con-sum (IPC) a constituit 2% faţă de anul precedent, iar în zona din dreapta Nistrului preţuri-le au crescut cu 5%.

Pe lângă situaţia economi-că, tendinţele dezinfl aţionis-te au mai fost condiţionate de politica monetar-valutară re-strictivă promovată de auto-ritatea monetară din regiune. În pofi da situaţiei economice precare, „Banca Republicană Nistreană” a continuat înăs-prirea politicii monetare și,

totodată, a continuat să men-ţină cu orice preţ stabilitatea „rublei transnistrene” pe fon-dul creșterii dezechilibrelor macroeconomice (în particu-lar, a defi citului de cont cu-rent). Astfel, din decembrie 2012, cursul nominal al rublei transnistrene faţă de dolarul american rămâne fi xat la ni-velul de 11,1 ruble pentru un dolar.

Autorii studiului consideră că, în viitorul apropiat, situ-aţia economică din regiunea transnistreană va continua să se agraveze pe fondul ten-siunilor din Ucraina, dar și a situaţiei politice difi cile din interiorul regiunii.

FLUX, după expert-grup.org

Cresc remitenţele, dar şi numărul persoanelor Cresc remitenţele, dar şi numărul persoanelor plecate în căutarea unui loc de muncăplecate în căutarea unui loc de muncă

Creştere spectaculoasă a producţiei industriale în regiunea transnistreană

Figura 4. Salariul real i transferurile de peste hotare în favoarea persoanelor fizice, cre tere f-a-p, %

Sursa: BNS, BNM EG

Figura 2. Indicele Producției Industriale (IPI), serie brută și serie filtrată (media mobilă pentru 12 luni), creștere f-a-p, %

Sursa: BR, estimările EG

Producţia industrială din regiunea transnis-treană a sporit considerabil în prima jumă-tate a anului 2014. Majorarea cu 56,8 la sută faţă de anul precedent s-a datorat creșterii spectaculoase a producţiei metalurgice, care a sporit în această perioadă de 122 de ori, după ce Uzina Metalurgică Moldovenească și-a reluat activitatea.

22 AUGUST 2014 77 F L U XF L U XSocial

Guvernul a aprobat mier-curi, 20 august, Progra-mul Naţional în domeniul nutriţiei pentru anii 2014-2020. Partea cea mai grea abia urmează. Autorităţile planifi că să schimbe obi-ceiurile alimentare destul de nesănătoase, dar adânc înrădăcinate în tradiţiile moldovenilor. Pentru acest lucru urmează a fi modifi ca-te o serie de legi și introdu-cerea unor cursuri adiţiona-le despre nutriţie, inclusiv în școli.

Programul naţional aprobat de Executiv prevede o serie de măsuri pentru reducerea maladiilor provo-cate de alimentaţia nesănătoasă a moldovenilor. Unele dintre măsuri prevăd introducerea în curricula de învăţământ în colegii și licee a unui curs de sănătate nutriţională. În

același timp, doctorii și asistentele medicale vor învăţa cum să infor-meze oamenii despre modul în care să se alimentezi corect. În grădiniţe ar urma să fi e livrate gratuit fructe și lapte. Aceasta ar trebui să fi e una dintre cele mai mari schimbări, în-trucât acum în grădiniţe copiii sunt hrăniţi, în mare parte, cu crupe, iar produsele lactate și fructele proas-pete aproape că lipsesc.

Cea mai complicată parte este cea de modifi care a mai multor legi care permit acum implicarea copiilor în publicitatea produselor nesănătoa-se sau neindicarea pe etichetă a can-tităţilor de sare, zahăr și grăsimi care se conţin. În același timp, ar urma să fi e introduse limite pentru conţinu-tul acestora în produse, iar agenţii economici care vând alimente nesă-nătoase ar putea plăti taxe mai mari la stat.

Programul naţional privind ali-mentaţia este prevăzut pentru peri-oada 2014-2020 și necesită resurse

fi nanciare în mărime de peste 92 de milioane de lei.

Elevii vor fi asiguraţi cu fructe și lapte, iar mămicile vor putea să-și alăpteze micuţii la serviciu. Acestea sunt doar câteva idei ale Ministeru-lui Sănătăţii pentru următorii ani,

Subnutriţi, pe de o parte, iar de pe alta – obezi şi diabetici87% din toate decesele înregistra-

te anual în Republica Moldova sunt condiţionate de bolile netransmisi-bile, iar zaharurile și sarea, precum și consumul redus de fructe și legume, sunt factorii de risc principali. Circa două treimi din populaţia cu vârsta de peste 40 de ani aparent sănătoasă are valorile tensiunii arteriale și ale colesterolului mult peste cele nor-male. Nutriţia și alimentaţia proastă sunt responsabile de pierderea anu-ală a 50% din anii de viaţă sănătoasă la femei și 35% – la bărbaţi.

Acum, doar jumătate din copii cu

vârsta până la șapte ani consumă zil-

nic fructe și legume.

Republica Moldova se confruntă

și cu subnutriţia, și cu defi cienţele

nutriţionale, caracteristice ţărilor

în curs de dezvoltare. 6% din copiii

cu vârsta până la cinci ani au retard

statural, condiţionat de insufi cienţa

cronică de energie, a cincea parte

din copii suferă de anemie, iar unul

din trei are insufi cienţă de iod. De

asemenea, circa o treime dintre fe-

meile de vârstă fertilă și peste 40% din femeile gravide suferă de ane-mie.

Un studiu efectuat de către speci-aliștii Centrului Naţional de Sănăta-te Publică a arătat că în ultimii șase ani, numărul copiilor bolnavi este în creștere. Cele mai frecvente motive sunt alimentaţia proastă, clasele în-tunecoase și mobila necorespunză-toare vârstei.

Autor: Irina PAPUC

Sursa: e-sanatate.md

Mai multe legi care ne „infl uenţează” Mai multe legi care ne „infl uenţează” să mâncăm nesănătos vor fi modifi catesă mâncăm nesănătos vor fi modifi cate

Republica Moldova se confruntă şi cu subnutriţia, şi cu defi cienţele nutriţionale, caracteristice ţărilor în curs de dezvoltare

Potrivit consilierului, în perioada următoare expiră termenul de 30 de zile pen-tru formarea unei noi coaliții de guvernare. Decizia vine după ce în data de 24 iulie, din componența coaliției de guvernare de la Kiev s-au re-tras fracțiunile parlamenta-re „UDAR” și „Svoboda”.

Într-un comentariu pen-tru Cenzor.net, consilierul lui Poroșenko a declarat că nu se cunoaște data exactă când președintele va dizol-va Rada.

„În lipsa unei noi alianțe, președintele Poroșenko ur-mează să dizolve Parlamen-tul și să anunțe alegerile anticipate a Radei Supreme pentru 26 octombrie. În contextul politic format și ţinând cont de opinia publi-că exprimată în mai multe sondaje, cu siguranţă preșe-dintele se va folosi de acest drept constituţional”, a mai punctat Oleg Medvedev.

Totodată, consilierul pre-zindenţial a menţionat că în septembrie va fi anunţat un pachet de reforme politice, economice și social majore.

„Odată cu anunţarea unui pachet amplu de reforme, va fi ratifi cat și Acordul de

Asociere semnat de Ucrai-na și Uniunea Europeană în luna iunie”, a specifi cat Med-vedev.

Tot ieri, ministrul ucrai-nean al Economiei, Pavlo Șeremeta, implicat într-un confl ict cu premierul, și-a anunţat demisia, în contex-tul în care ţara este de-vastată de un confl ict sângeros în partea de est și este afectată de o gravă criză economică, informează Mediafax.

„În loc să lupt împo-triva sistemului de ieri, am decis să lucrez cu oamenii care vor crea sistemul de mâine”, a scris el pe pagina de Fa-cebook.

Șeremeta a explicat joi presei că „linia roșie” a fost încălcată miercuri, când Guvernul a numit un repre-zentant comercial, pe Valeri Piatniţki, sfi dând dezacor-dul ministrului Economiei, în subordinea căruia se afl ă.

Demisia urmează să fi e supusă aprobării Parlamen-tului, pentru a-și produce efectul.

Un economist format în Statele Unite, Pavlo Șere-meta, în vârstă de 43 de

ani, dar și ministerul pe ca-re-l conduce au fost criticaţi săptămâna aceasta de către premierul Arseni Iaţeniuk, care consideră reformele în-treprinse insufi ciente.

„Nu sunt satisfăcut de vi-teza și de amploarea refor-melor”, într-un moment în care „separatiștii susţinuţi de Rusia fac totul să sugru-me economia ucraineană”, distrugând infrastructura în estul industrializat și pro-vocând prejudicii care se ri-dică la miliarde de dolari, a declarat miercuri Iaţeniuk, într-o ședinţă de Guvern.

Pavlo Șeremeta, un fon-dator al Școlii de Afaceri din cadrul prestigioasei Universităţi Kiev-Moghila, a participat în mod activ la mișcarea proeuropeană de contestare care a înlăturat de la putere, în februarie, re-gimul lui Viktor Ianukovici, după o baie de sânge în cen-trul Kievului.

Nominalizarea sa, la fel ca a celei mai mari părţi a mi-niștrilor, a fost anunţată în Piaţa Maidan.

Aceasta este a doua demi-

sie răsunătoare de această

săptămână, după demisia

jurnalistei și militantei Teti-

ana Ciornovol, însărcinată

cu lupta împotriva corupţi-

ei în Guvern, care a denun-

ţat „lipsa de bunăvoinţă” a

autorităţilor ucrainene în

această luptă.

Iaţeniuk și-a dat demisia

la sfârșitul lui iulie, după ce

Parlamentul a refuzat să ad-

opte legi nepopulare, însă

Legislativul nu i-a aprobat

demisia.

Afl ată într-o recesiune

aproape neîntreruptă de

peste doi ani, Ucraina

s-ar putea confrunta cu

o contractare de 6,5% a

PIB-ului în acest an, po-

trivit Fondului Monetar

Internaţional (FMI), care

a salvat economia ucrai-

neană de la asfi xie acor-

dând Kievului o linie de

credit în valoare de 17

miliarde de dolari, în

cadrul unui plan inter-

naţional în valoare de 27 de miliarde de dolari.

Confl ictul din estul Ucrainei cu separatiștii proruși secătu-iește economia ţării de la o zi la alta și împiedică eforturile de aplicare a reformelor pre-văzute în programul de salva-re fi nanciară convenit cu FMI, a declarat miercuri premierul Arseni Iaţeniuk.

Pe de altă parte, situaţia populaţiei din estul Ucrai-nei este catastrofală. Viaţa oamenilor este pusă în peri-col de confruntările armate, infrastructura este distrusă, lipsesc medicamentele, apa, alimentele.

Potrivit Înaltului Comisa-

riat ONU pentru Refugiaţi,

cel puţin 415.800 de persoa-

ne și-au părăsit casele din

cauza confl ictului din estul

Ucrainei, refugiindu-se în

alte regiuni ale ţării sau în

străinătate, în principal în

Rusia.

„Potrivit ultimelor esti-

mări, există circa 190.000 de

persoane care și-au părăsit

locuinţele, dar au rămas în

Ucraina”, a declarat Ariane

Rummery, purtătorul de cu-

vânt al UNHCR, citat de Me-

diafax.

„Alte 197.400 de per-

soane au fugit în Rusia, iar,

dintre acestea, 78.000 au

solicitat statut de refugiaţi.

Circa 14.600 de persoane au

plecat în Polonia, iar 13.883

în Belarus”, precizează

Rummery.

Confruntările între arma-

ta ucraineană și insurgenţii

separatiști proruși s-au sol-

dat cu peste 2.000 de morţi.

Conform Organizaţiei Mon-

diale a Sănătăţii, alte 5.000

de persoane au fost rănite

în confl ict.

FLUX

Petro Poroşenko ar putea dizolva Rada de la Kiev şi anunţa alegeri anticipate

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, va semna săptămâna viitoare un decret privind dizolvarea Radei Supreme și va anunța ale-geri anticipate. Declaraţia a fost făcută de către consilierul președintelui ucrainean Oleg Medvedev, în direct la Radio Svoboda, anun-ţă Cenzor.net.ua, citată de romaniatv.net.

22 AUGUST 201488F L U XF L U X Externe

Statul est-european cu cea mai mare expunere comercială la Rusia, atât din punctul de vedere al expor-turilor, cât și al importurilor, este de departe Polonia, cea mai mare eco-nomie din regiune și puternic anco-rată de Germania, care și ea începe să simtă șocurile crizei politice. Pe listă urmează Lituania, Cehia, Unga-ria și Slovacia.

Dacă decizia Rusiei de a interzice importurile de alimente europene reprezintă doar un foc de avertis-ment, problema se pune unde ar fi mai vulnerabile ţările est-europene dacă Moscova își va extinde embar-goul asupra altor categorii de măr-furi. România ar fi cel mai expusă la interdicţiile privind utilajele și echi-pamentele de transport (de 821 de milioane de euro anul trecut, din ex-porturi totale către Federaţia Rusă de 1,382 miliarde de euro), iar Po-lonia la aceeași categorie (exporturi de utilaje de trei miliarde de euro din exporturi totale de 8,1 miliarde de euro). În aceeași situaţie sunt și Cehia (3,2 miliarde de euro din 4,5

miliarde de euro), Slovacia (2,1 mi-liarde de euro din 2,5 miliarde de euro), Lituania (1,6 miliarde de euro din 4,8 miliarde de euro), Ungaria (1,1 miliarde de euro din 2,5 miliar-de de euro), Estonia (548 milioane de euro din 1,4 miliarde de euro) și Letonia (486 milioane de euro din 1,7 miliarde de euro). Slovenia are cea mai mare expunere la exportu-rile de chimicale (585 milioane de euro din exporturi totale de 1,2 mi-liarde de euro), la fel și Bulgaria (207 milioane de euro din 537 milioane de euro). Lituania are, de asemenea, expuneri majore la exporturile de băuturi, tutun și materii prime, po-trivit datelor Eurostat.

Monedele statelor din Europa Centrală și de Est, inclusiv forintul și zlotul, s-au depreciat la cel puţin minimul ultimului an faţă de dolar, în condiţiile în care investitorii se retrag din cele mai vulnerabile părţi ale frontului unui incipient război economic, scrie The Wall Street Jour-nal. Au scăzut, de asemenea, și acţi-unile europene.

Pieţele sunt nesigure şi irascibileLa sfârșitul săptămânii trecute,

preţul petrolului a atins minimul ultimelor 13 luni, în parte din cauza supraalimentării pieţei atlantice cu ţiţei american.

Vineri s-au dus în jos și bursele americane, iar preţul aurului, un ac-tiv către care investitorii se îndreap-tă în vremuri de criză, a recuperat pierderile anterioare, după ce pre-ședintele ucrainean a anunţat că ar-mata a distrus o coloană de vehicule blindate rusești.

Pieţele și-au revenit luni, 18 au-gust, după ce ofi cialii de la Kiev și Moscova au minimalizat atacul, iar rușii au negat producerea acestuia, însă această volatilitate subliniază că pieţele reacţionează prompt, ne-gativ, la puseurile crizei dintre Occi-dent și Ucraina, de o parte, și Rusia, de cealaltă.

Până acum, scăderea preţurilor activelor nu a atras vânătorii de chi-lipiruri, semn că investitorii se aș-teaptă la vremuri și mai tulburi.

Ţările est-europene sunt printre cele mai afectate de retragerea in-vestitorilor. Investiţiile în acţiunile și obligaţiunile economiilor europene emergente au scăzut abrupt luna aceasta.

Investitorii de retail au scos de pe piaţa est-europeană de acţiuni 234 de milioane de dolari de la începu-tul lunii până pe 11 august, după ce

în iulie au investit 33 de milioane de dolari, iar în iunie 891 de milioane de dolari, potrivit EPFR Global.

Alţi investitori cumpără active ale căror preţuri ar putea crește pe măsură ce criza din regiune se acu-tizează. Huntington Asset Advisors, un fond american de investiţii de 1,8 miliarde de dolari, a cumpărat acţi-uni ale unor companii miniere pre-cum Rio Tinto, mizând pe creșterea cotaţiilor metalelor. Rusia este unul dintre cei mai mari producători de paladiu, nichel și aluminiu și al doi-lea exportator de petrol ca mărime la nivel mondial. Până în prezent, sancţiunile reciproce nu au afectat exporturile rusești de materii prime, dar unii investitori cred că Moscova ar putea recurge la un astfel de em-bargo ca răspuns la presiunile Occi-dentului. Preţul paladiului a ajuns

luni la maximul ultimilor 13 ani. Ac-ţiunile Rio Tinto au crescut cu apro-ximativ 4% de la 1 iulie.

Retragerea investitorilor de pe pieţele est-europene vine într-un context nefavorabil pentru zona euro, piaţa către care se îndreaptă cele mai multe exporturi ale ţărilor din regiune. Economia zonei euro a stagnat în trimestrul doi, iar cea a Germaniei, cea mai mare economie europeană, a scăzut cu 0,2%. Bun-desbank, banca centrală a Germani-ei, a avertizat că tensiunile geopoli-tice provocate de crizele din Ucraina și din alte regiuni ale lumii întunecă perspectivele de creștere și ar putea împiedica redresarea economiei. Acesta este cel mai puternic aver-tisment venit până acum din partea Bundesbank în această privinţă.

Sursa: Ziarul Financiar

Investitorii au sunat retragerea din Europa de Est Investitorii au sunat retragerea din Europa de Est Şocurile războiului economic dintre Occident şi Moscova încep să se propage

pe frontul est-european pe culoarul valutar. Unde vor lovi cel mai dur?

EFECTELE EMBARGOULUI RUSIEI ÎN EUROPA:

UE ar putea pierde 6,7 miliarde de euro şi

130.000 de locuri de muncăUniunea Europeană (UE) ar putea pierde 6,7 miliarde de euro și peste 130.000 de locuri de muncă, în urma interdicţiilor la importurile de alimente din ţările UE impuse de către Rusia, potrivit unei estimări a grupului bancar ING din Olanda.

De asemenea, embargoul impus de Rusia nu îi va afecta doar pe exportatorii din UE, efectele măsurii dispuse de Moscova urmând să se extindă inclusiv până la nivelul furnizorilor acestora, relatea-ză Bloomberg, citat de Mediafax.

UE a vândut către Rusia fructe în valoare de 1,26 miliarde de euro și legume în valoare de 769 de milioane de euro în 2013.

În aceste condiţii, reducerea afacerilor cu Rusia reprezintă o pierdere de aproximativ 6% din producţia totală a UE și de 0,04% din Produsul Intern Brut al regiunii, potrivit analizei ING.

În ceea ce privește statele UE, cele mai afectate de interdicţiile impuse de către guvernul de la Moscova ar fi Ţările Baltice. Astfel, Lituania ar putea înregistra o scădere a PIB-lui de 0,4%, Estonia de 0,35% și Letonia de 0,2%.

Germania ar pierde cei mai mulţi bani, 1,3 miliarde de euro, în urma opririi exporturilor de alimente în Rusia. În același timp, Po-

lonia ar putea pierde până la 23.000 de locuri de muncă.Pe de altă parte, inclusiv ţările din UE care nu exportă către Ru-

sia se vor confrunta cu efectele negative ale embargoului, dat fi -ind că, pe fondul unui surplus al producţiei, preţurile la alimente vor scădea.

Rusia a interzis, la începutul lunii august, importul de produse alimentare din ţările UE și din Statele Unite, ca răspuns la sancţiu-nile economice impuse de către acestea Moscovei pe fondul con-fl ictului din Ucraina.

La 18 august, Comisia Europeană a decis să deblocheze 125 de milioane de euro pentru a-i ajuta pe producătorii de fructe și le-gume din UE.

FLUX

Leul și zlotul s-au depreciat cu 3% faţă de dolar începând cu iulie, iar forintul și coroana cehă cu aproape 4%, semn că tensiunile dintre Occident și Rusia încep să se propage pe pieţele fi nanciare din Europa de Est, unde investitorii încearcă să se protejeze de eventuala transformare a crizei poli-tice într-o criză economică și de impactul acesteia asupra celor mai vulnerabile economii.

Războiul mâncării ridi-că o nouă temă intere-santă. Cine e suveran? Cel care controlează exportul sau cel care controlează importul de produse agricole? UE & SUA boicotează RU pe diverse sectoa-re economice, RU le răspunde pe sectorul agroalimentar.

Văd că presa de la noi (RO&MD) deplânge soarta consu-matorului rus: „Criza camembertului & a vinului franţuzesc” pe piaţa rusă. Așa o fi . Treaba lor cu politica lor, cu toate că mâncarea acum este destul de multă și se produce și în afa-ra UE&SUA. Totul e să ai cu ce plăti, iar RU își poate asigura cam peste 80% din propria producţie agroalimentară. Dar, în defi nitiv, e problema lor. Mai puţin mă interesează câte calorii & vitamine mănâncă un rus.

Mai grav e altceva. Problema din curtea noastră e foar-te puțin analizată. Se discută aproape șoptit de o criză fără precedent. În UE, în ultimele zile, preţurile legumelor și fructelor au scăzut cu 50-70%. O parte din ele sunt direcţi-onate spre noi. Se vorbește deja despre falimentul în lanţ al mai multor fi rme importante din domeniu. Se pare că tac-tica rusă este ceva mai perversă decât ne așteptăm, pentru că lovește unul din cele mai sensibile sectoare din UE: cel agricol. Să nu uităm că e un sector subvenţionat, care nu-și schimbă ușor profi lul, cu marfă perisabilă, care poate pro-duce repede proteste în lanţ și de care birocraţii & politicie-nii UE se cam tem.

Unii comentatori vorbesc deja despre faptul că agriculto-rii & fermierii din UE s-ar putea să devină un soi de „a 5-a co-loană a Rusiei” în interiorul UE, fără ca ei să dorească acest lucru. Dispune UE de o strategie în ce privește această pro-blemă? Nu am auzit nimic. Necunoscute sunt căile politicii și războaielor alimentare…

Dar să privim niște date:Rusia absoarbe 10% din exporturile agricole și agroali-

mentare ale Uniunii Europene, pentru un total anual de cir-ca 12 miliarde de euro.

Anul trecut, potrivit Serviciului Federal Vamal, ţările UE au exportat în Rusia legume în valoare de 935 de milioane de dolari și fructe în valoare de 1,52 miliarde de dolari.

Restricţiile serviciilor de control fi tosanitar ruse afectează livrări în valoare de miliarde de dolari, având în vedere că pe piaţa rusă de profi l intră fructe și legume de aproximativ 2,5 miliarde de dolari pe an.

Legumicultorii români suferă pagube estimate în prezent la 10 milioane de euro din cauza embargoului impus de Rusia importurilor de produse agroalimentare din Uniunea Europeană.

Fondul de Criză UE dispune de 433 de milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor europeni.

Producătorii români de legume și fructe au cerut Minis-terului Agriculturii să notifi ce Comisia Europeana cu privire la pierderile pe care le înregistrează (inclusiv embargoul), avansând o sumă de 300 de milioane de euro pentru a pu-tea acoperi costurile.

De exemplu, Polonia – după instituirea de la 1 august a restricţiilor la importul de fructe și legume – va înregistra pierderi estimate la circa 1 miliard de euro.

Republica Moldova a solicitat deja sprijin fi nanciar Băncii Mondiale pentru a compensa pierderile fermierilor săi, de ordinul a circa 50 de milioane de dolari, în urma interdic-ţiilor instituite de Moscova la exporturile sale de produse agricole.

Vasile ERNU, sursa: criticatac.ro

Mâncarea şi suveranitatea. Boicotul UE-RU

22 AUGUST 2014 99 F L U XF L U X

Austria a înţeles bine oportunitatea oferită

de ieșirea din comunism a ţărilor Europei de

Est. Putea găsi aici pieţe și resurse de care nu

dispunea. Rapid a luat sub control o uriașă

parte din economia ţărilor respective. O par-

te disproporţionat de mare, prin comparaţie

cu dimensiunile Austriei și cu posibilităţile ei

fi nanciare. A utilizat pe termen scurt lichidităţi

imense, dincolo de aceste posibilităţi obiecti-

ve, semn că s-a oferit să joace rol de vehicul

pentru singurul ban lichid abundent din zonă:

cel rusesc! Târgul era reciproc avantajos: rușii

puneau la bătaie banul, iar austriecii interfaţa,

la adăpost de resentimentele, copios prezente

în zonă, faţă de Rusia. România a fost o ţintă

predilectă punând pe tavă toate atuurile: re-

surse și subdezvoltare. Austriecii au atacat tot

ceea ce era important: petrolul și gazele, bănci-

le, pădurile, asigurările, industria materialelor

de construcţie. În curând au devenit adevăraţi

stăpâni în România. Nu s-au gândit vreun mo-

ment că ar putea alcătui un fel de parteneriat

pe termen lung împreună cu România, având

în vedere complementaritatea economiilor re-

spective. Au luat România ca servitor. N-au re-

zistat tentaţiei de a lua România la secătuit pe

toate părţile deodată. Au contribuit din plin la

transformarea României într-o colonie jalnică,

fără șanse nu numai pentru ea, dar, vai! chiar și

pentru stăpânul de la Viena. În strânsoarea din

două părţi opozite – exploatarea secătuitoare

a resurselor fără valorifi carea lor și extracţia

de câștiguri bancare fără fi nanţarea economi-

ei – România a început să crape! Deja Româ-

nia nu mai este sursă de profi t pentru băncile

austriece, care nu mai găsesc altă ieșire decât

reducerea expunerii pe România. Și doar for-

ţarea descoperirii unor noi resurse de petrol și

gaze, și nu cumva vreo valorifi care a acestora,

mai întreţine interesul austriecilor pentru Ro-

mânia. Exploatarea de tip colonial nu este un

sistem economic funcţional. N-are “feed back”.

Fiind o extracţie în sens unic, rezervorul se go-

lește! Și dezastrul coloniei se simte și în înche-

ieturile stăpânului. Personal urez celor care au

vândut austriecilor ţara mai pe nimic – Petrom

și BCR, perimetre în Marea Neagră și păduri,

industrii și drepturi neconcurenţiale de pre-

ţuri la gaze – să mai fi e primiţi la Viena și după

ce servitorul român va fi căzut lat și nu va mai

fi de niciun folos stăpânului.

Ilie ȘERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

Austria – ţară înzestrată de Dumne-zeu cu inegalabile frumuseţi, admi-nistrată minunat de locuitorii ei și inteligent ghidonată de politicienii ei în meandrele Est-Vest – va începe să aibă probleme. Mulţi vor spune „ce-l bate pe ăsta grija de Austria, când sunt atâtea alte probleme la ordinea zilei, în frunte cu cele ameţitor de grave ale României?!”. Păi, dacă Aus-

tria va începe să aibă probleme, acestea nu vor veni cumva de aiurea, nici măcar de la reamestecarea cărţilor în contextul confl ictului din Ucraina, ci pe fond și înainte de toate în legătură cu România. Această conexiune este dramatică! Și de problemele Austriei mă doare-nu mă doare, dar de cele ale României mi se frânge inima!

Geopolitic

Când servitorul român cade latCând servitorul român cade lat

Probabil că arti-colul de faţă îmi va aduce critici și chiar înju-rături, dar acestea nu mă vor opri să nu recunosc că în

actuala criză politică internaţi-onală, determinată de situaţia explozivă din Ucraina, există și un om politic pragmatic, realist și lucid, ce spune în faţa lumii adevărul de dincolo de o retorică ipocrită, tot mai abundentă și mai găunoasă. Este premierul ungar Viktor Orban, care, confortat de o supermajoritate obţinută la urne, își asumă cu o respon-sabilitate evidentă misiunea de a gestiona treburile ţării ţinând seama, înainte de toa-te, de interesele fundamentale ale naţiunii care l-a propulsat în fruntea guvernului său.

Nu este mai puţin adevărat că și în perioada comunistă, liderii ungari în frunte cu Janos Kadar au dus o po-litică articulată, prin care, în pofi da staţionării trupelor sovietice pe te-ritoriul ţării lor până la desfi inţarea Tratatului de la Varșovia, au introdus diferite reforme liberale, economice, fi nanciare și culturale, ce au avut un impact pozitiv pe plan intern, dar și internaţional. Pe urmă, printr-o poli-tică judicioasă, la fel de pragmatică și de înţeleaptă, Budapesta și-a cul-tivat diaspora cu sârg, înţelepciune și grijă, iar rezultatele pozitive nu au întârziat să apară în promovarea imaginii externe a Ungariei comu-niste. E drept că și calitatea morală și

umană a membrilor acestei diaspore a contat enorm. Una peste alta este vorba de tradiţii bine ancorate în is-toria acestei ţări, ai cărei oameni po-litici, în momente politice importan-te cum sunt cele de acum declanșate de criza din Ucraina, nu au pregetat să adopte atitudini verticale, raţio-nale, responsabile și realiste, dicta-te de interesul lor naţional. Evident, trebuie adăugat neapărat că, aseme-nea oricărui politician de anvergură, Viktor Orban are o strategie imedia-tă și de perspectivă, bazată pe o ana-liză extrem de lucidă și de riguroasă a problematicii, iar acestea nu pot fi decât în avantajul ţării sale. De ase-menea, el nu este un politician care să se dea după pom, înscriindu-se într-un cor de „preţioase ridicole” occidentale care, vorba lui Tudor Ar-ghezi, una spun și alta fumează.

Având ca bază buna cunoaștere a istoriei recente, Viktor Orban are în vedere efectele bumerang ale em-bargoului impus de cei mari Rusiei și nu ezită să recunoască public acest lucru, iar politicianul care știe că în curând s-ar putea să apară date și fapte care-i privesc tot pe cei mari, ce profi tă din belșug de embargoul antirusesc. Asta, una la mână, pen-tru că nu trebuie uitat că sancţiunile împotriva Moscovei privesc o piaţă de desfacere uriașă pentru mulţi occidentali, dar, de asemenea, îi vă-duvesc pe aceiași de materii prime vitale pentru economiile lor. Dintr-o atare perspectivă, luarea de poziţie a lui Viktor Orban este tranșantă. Într-un interviu acordat unui post de ra-dio, el declara: „Politica sancţiunilor urmată de Occident ne provoacă mai mult rău nouă decât Rusiei”, a afi rmat el, adăugând că nu doar fermierii eu-ropeni au nevoie de compensaţii din partea UE, după sistarea exporturi-lor către Rusia, iar „întreaga politică de sancţiuni ar trebui regândită”.

Realist și lucid, el a pus punctul pe i cerându-le celor 28 să-și schimbe politica de sancţiuni la adresa Rusiei. De fapt, după cum informa agenţia Reuters, poziţia lui este un ecou la cea a omologului său slovac, Robert Fico, care se întreba ce rost au aceste sancţiuni dacă pun în pericol econo-mia UE într-un moment în care ea începuse să crească? Premierul slo-vac a califi cat sancţiunile împotriva Rusiei un gest „fără sens”. „Sancţiuni-le impuse de Occident, adică de noi înșine, al căror rezultat inevitabil au fost sancţiunile ruse, ne provoacă mai întâi prejudicii nouă decât Ru-siei”, spunea el în interviul citat. „În politică, acest fapt înseamnă că-ţi tragi singur un glonţ în picior”, a adă-ugat Orban, care s-a manifestat de la început ostil sancţiunilor împotriva Moscovei. În context, precizăm că Rusia este primul partener comercial al Ungariei din afara UE, iar exportu-rile Budapestei către această ţară se cifrează la 2,55 miliarde de euro în 2013. „Nu este sufi cient pentru UE să despăgubească producătorii, fi e ei polonezi, slovaci, unguri sau greci, care vor suferi de acum înainte pier-deri, ci trebuie reconsiderată politica sancţiunilor în ansamblul ei”, a insis-tat premierul budapestan.

Ca să fi u convingător în ce privește efectele parșive ale embargourilor, am să evoc aici cazul celui impus re-gimului de apartheid din Africa de Sud în anii ‚70-’80, când nu exista de-claraţie ofi cială a SUA ori URSS, a R.P. Chineze sau Franţei, a ţărilor comu-niste – inclusiv România – sau din lu-mea a treia în care să nu se condam-ne guvernanţii din acea ţară și să nu se spună că acele ţări respectă cu stricteţe sancţiunile impuse de ONU statului respectiv. Asta se consem-na în retorica publică, în vreme ce realitatea consemna în cascadă mis-terioase delegaţii care descindeau

la Pretoria și Johannesburg, unde încheiau contracte după contracte. Între acestea se afl a și ortodoxa co-munistă România. Personal, ocupân-du-mă de acest spaţiu la revista LU-MEA, am cunoscut un om de afaceri bucureștean care, în anii ‚80, a fost de 17 ori (!?) la Pretoria, el ajungând să știe binișor limba afrikaans, în vreme ce, între altele, România fă-cea comerţ cu porumb cu Africa de Sud. Sigur că serviciile de informa-ţii din Vest, ca și din Est cunoșteau bine toate aceste grave abateri de la morala politică internaţională, dar prima interesul fi ecărei ţări în parte, așa încât se crease un modus vivendi care funcţiona ireproșabil. Adică, toţi știau totul despre ceilalţi, dar nimeni nu-l demasca public pe vreunul. Așa se face că, în acele vremuri de ”em-bargo internaţional total”, regimul sud-african a prosperat continuu, iar pe la începutul anilor ‚70, cu sprijinul Israelului, a procedat la o experienţă nucleară.

Al doilea caz: cel al embargoului antiirakian impus după 1990 din iniţiativa americanilor, care au invo-cat acele inexistente preocupări ale lui Saddam Hussein de a crea arme de distrugere în masă, embargo res-pectat de mulţi, inclusiv de căţelușii

dalmaţieni dâmboviţeni. Am fost în 1999 în Irak și am cunoscut la faţa locului realităţile sale dramatice, în care lipseau medicamente esenţia-le, hrană etc. Până la urmă, ONU s-a gândit și la bietul popor irakian din care au decedat din cauza embargo-ului 1,5 milioane de oameni, iar 165 de copii mureau zilnic, și, între 1996 și 2003, a introdus programul „Petrol contra hrană”, pe care coruptul regim irakian l-a conceput ca pe o reţea de infl uenţă internaţională, ce a cuprins fi rme de marcă și personalităţi din Franţa, Rusia, SUA, Marea Britanie, Italia, Australia, India și chiar din sâ-nul ONU – soţia lui Boutros Boutros Ghali, secretarul general ONU, și fi ul lui Kofi Annan, fost secretar general ONU. Pe scurt, acest program, ca și embargoul, au reprezentat o mană cerească pentru cei mari și acoliţii lor.

Ajunși aici, și revenind la decla-raţia incendiară a lui Viktor Orban, nu cred că e de prisos să mă întreb dacă vreunul dintre căţelușii politici dalmaţieni români ar putea da do-vadă de un pragmatism și realism si-milare – salutare și bine-venite când vine vorba de interesele naţiuni ro-mâne.

Dumitru CONSTANTINSursa: cotidianul.ro

Pragmaticul şi realistul Viktor Orban

22 AUGUST 20141010F L U XF L U X Externe

Dinu Patriciu este cunoscut pentru afacerile sale din dome-niul petrolier, imobiliar precum și tranzacţii bursiere și bancare. În anul 1998, Dinu Patriciu a achiziționat compania Rompe-trol, iar în 2006, afaceristul a intrat în TOP 300 Capital al celor mai bogați români, pe poziția a șaptea, cu o avere de aproximativ 300-350 de milioane de dolari.

În februarie 1990, Patriciu a înfi inţat SC Alpha Construcţii și Investiţii Imobiliare S.A., care a obţinut Autorizaţia de funcţi-onare nr. 1, aceasta fi ind prima fi rmă pri-vată înfi inţată în România postcomunistă. Această primă fi rmă, care avea ca obiect de activitate efectuarea de proiecte de ar-hitectură, avea doar 20 de angajaţi, iar în 1998, Patriciu a lichidat fi rma.

Compania Rompetrol avea să-l propul-seze pe Dinu Patriciu ca unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața energetică a României. A fost membru al Consiliului de Administrație de la înfi ințarea acestu-ia, preluând poziția de director general în 2001.

În anul 2006, Topul 300 al revistei Ca-pital îl plasa pe Dinu Patriciu pe locul al șaptelea dintre cei mai bogați români, cu o avere de circa 300-350 de milioane de dolari. Dar ascensiunea continua și mai ra-pid. În anul 2009, Patriciu se afl a pe poziția 397 din 739 de miliardari ai listei Forbes,

averea sa fi ind estimată la 1,8 miliarde de dolari (1,3 miliarde de euro).

În august 2007, Dinu Patriciu vinde 75% din acţiunile Rompetrol Holding, care con-trola Grupul Rompetrol, companiei petro-liere de stat KazMunaiGaz din Kazahstan. În urma acestei tranzacţii, el rămâne în continuare președintele și directorul ge-neral al grupului Rompetrol.

În 2007, Patriciu a fost plasat pe primul loc în topul celor mai bogați 300 de ro-mâni, realizat de Capital, cu o avere esti-mată la aproximativ 3,3 miliarde de dolari.

În septembrie 2009, alături de fostul premier georgian Lado Gurgenidze, Dinu Patriciu a cumpărat prin intermediul unui fond de investiții creat de ei doi, Liberty Capital, a 7-a cea mai mare bancă din Georgia, Banca Populară, pentru suma de 15 milioane de dolari.

În anul 2012, Dinu Patriciu a avut difi -cultăţi fi nanciare atât cu Adevărul Holding SRL, cât și cu fi rma MIC.RO RETAIL SRL, care a intrat în faliment, pe lista creditorilor exis-tând peste 1.200 de societăţi și persoane fi zice și aproximativ 5.000 de salariaţi ne-plătiţi, potrivit Mediafax. Printre societăţile păgubite se numără Mercadia Holland BV, acţionarul majoritar al MIC.RO. Pentru ga-rantarea unor împrumuturi luate de Merca-dia Holland BV de la BCR, Dinu Patriciu a ga-jat cu disponibilităţile bancare ale MIC.RO și cu alte bunuri ale acestei societăţi. Surse din mediul de afaceri, citate de Mediafax, susţin că datoriile lui Dinu Patriciu se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro.

În ultimul timp, omul de afaceri era de negăsit. El fusese citat de mai multe ori într-un proces în care e acuzat de mani-pularea bursei. În mai 2014, a avut loc al șaptelea termen de judecată la Curtea de Apel București, dar Dinu Patriciu nu a fost prezent în sală. Citația transmisă la o adresă din Londra s-a întors cu mențiunea, „destinatar necunoscut”.

Omul de afaceri DINU PATRICIU A MURIT la vârsta de 64 de ani la Londra. PATRICIU suferea de o boală hepatică progresivă.

Sursa: ziuanews.ro

Dinu Patriciu a murit: Afacerile care l-au propulsat pe acesta

în topul celor mai bogaţi români

Un jurnalist american a fost

decapitat de către teroriștii ”Sta-

tului Islamic”, iar videoclipul cu

execuția a fost postat pe inter-

net cu titlul ”Mesaj pentru Ame-

rica”, cerându-i președintelui

Barack Obama să pună punct

operațiunilor militare din Irak.

În videoclipul postat pe internet, jurnalistul american James Foley apare îmbrăcat în portocaliu și înge-nuncheat lângă un bărbat îmbrăcat în negru. Foley a fost pus să citească un mesaj în care spunea că guver-nul SUA este adevăratul său ucigaș, timp în care bărbatul de lângă el gesticula amenințător cu un cuțit.

James Folei a fost răpit de teroriști în anul 2012 în timp ce aco-perea evenimentele din acel an din Siria, comunică romanialibera.ro.

În același videoclip, după execuția lui Foley, teroriștii au prezentat un al doilea bărbat ținut prizonier. Acesta a fost identifi cat drept Steven So-

tloff , colaborator al revistei Times. Și acesta a fost răpit de teroriști, în anul 2013, la granița dintre Turcia și Siria.

Teroriștii amenință că soarta lui Steven Sotloff depinde în întregime de ceea ce va face în continuare Ba-rack Obama.

De menţionat că jihadistul din fi lmare vorbește în engleză, cu accent britanic. Execuţia a venit la o zi după ce forţele IS au ame-ninţat că vor îneca America în sân-ge pentru intervenţia la barajul Mosul.

Phillip Hammond, ministrul bri-tanic al Externelor, a recunoscut că este posibil ca militantul să fi e cetă-ţean britanic. Hammond a spus că militantul vorbea cu accent britanic, dar a precizat că înregistrarea trebu-ie verifi cată.

„Suntem perfect conștienţi că un număr semnifi cativ de britanici este implicat în crime îngrozitoare, pro-babil în comiterea de atrocităţi, în jihad alături de SIIL (acum cunoscut

ca SI - Statul Islamic) și alte organiza-ţii extremiste”, a declarat el, citat de BBC și preluat de Mediafax. „Este un lucru pe care îl urmărim și cu care ne confruntăm de multe, multe luni și nu cred că această înregistrare video schimbă ceva. Doar crește gradul de conștientizare a unei situaţii foar-te grave și la care lucrăm de multe luni”, a explicat el.

Fanaticul care l-a decapitat pe jurnalistul american James Foley ar fi un londonez cunoscut sub numele de John, membru al unei grupări ex-tremiste britanice supranumite «The Beatles», potrivit unui fost ostatic, citat de Daily Mail, în ediţia electro-nică.

Experţii au avertizat că britanicii sunt printre cei mai vicioși fanatici ai Statului Islamic, iar unul dintre ei ar fi putut fi ales să execute decapi-tarea din cauza impactului global al unei astfel de fapte, potrivit Daily Mail.

Rolul britanicului ca negociator și presupus executant arată cât de

mulţi musulmani britanici au fost înrolaţi de Statul Islamic. Guvernul susţine că numărul acestora este de aproximativ 500, în timp ce 250 s-ar fi întors deja în Marea Britanie, unde poliţia și serviciile de securitate în-cearcă să îi supravegheze.

James Foley era un jurnalist ame-rican specializat în zone de confl ict. Spre sfârșitul lui 2012, el a mers în

Siria pentru a relata despre războiul care a izbucnit în martie 2011 între rebeli și regimul controlat de preșe-dintele Bashar al-Assad.

Biroul Federal pentru Investigaţii din SUA (FBI) a anunţat că înregistra-rea video care prezintă decapitarea jurnalistului american în Irak pare a fi autentică.

FLUX

Jihadistul care a decapitat un jurnalist Jihadistul care a decapitat un jurnalist american pare să fi fost britanicamerican pare să fi fost britanic

Epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.350 de persoane, a anunţat miercuri, 20 august, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a precizat că încă 106 bolnavi au murit în două zile, la 17 și 18 august, relatează AFP, citată de Ziarul Financiar.

Pe lângă cele 106 decese, OMS anunţă că s-au înregistrat încă 221 de cazuri confi rmate, probabi-le sau suspecte în cele patru ţări din Africa de Vest (Liberia, Guineea, Sierra Leone și Nigeria) afectate de virusul Ebola.

În total, de la declanșarea epidemiei, OMS a identifi cat 2.473 de cazuri, dintre care 1.350 mor-tale.

Liberia, plasată sub interdicţii de circulaţie de miercuri în contextul răspândirii epidemiei, a înre-gistrat cele mai multe noi decese (95) și încă 126 de cazuri de infectare cu Ebola. În total, 972 de ca-zuri au fost înregistrate în Liberia, dintre care 576 mortale.

În Sierra Leone, nouă persoane atinse de Ebo-la au murit și 59 de noi cazuri au fost înregistrate. Bilanţul acestei ţări este de 907 cazuri înregistrate, dintre care 374 mortale.

În Guineea, unde s-a înregistrat primul caz, exis-tă două noi decese și alte 36 de cazuri. Bilanţul în această ţară este de 579 de cazuri, dintre care 396 mortale.

În ceea ce privește Nigeria, OMS anunţă că nu a înregistrat vreun alt caz. Ţara cea mai populată din Africa de Vest a înregistrat 15 cazuri, dintre care 5 mortale.

La 8 august, OMS a decretat o urgenţă de sănă-tate publică la nivel mondial contra acestei epide-mii de febră hemoragică fără precedent și a reco-mandat luarea unor măsuri de excepţie în ţările afectate.

Coordonatorul ONU pentru Ebola, doctorul David Nabarro, a anunţat marţi că se va deplasa în această săptămână în regiune, unde intenţionează să mobilizeze 7.500 de membri ai Căștilor Albastre în lupta contra epidemiei.

În plin vârtej al informaţiilor privind răspân-direa necontrolată a virusului, compania aeriană Kenya Airway a decis sistarea zborurilor către Li-beria și Sierra Leona. O altă ţară africană, Coasta de Fildeș, a decis, la rândul ei, să nu mai permită vaselor din ţări afectate de Ebola să intre în apele sale teritoriale. Iar în Nigeria, în avioanele de linie au voie să urce doar pasagerii a căror temperatură corporală, măsurată pe aeroport, este normală, in-formează Deutsche Welle.

„Restricţiile care vizează transportul aerian sunt expresia neputinţei autorităţilor din statele respective de a combate răspândirea Ebola”, este de părere Dieter Häussinger, director al Institutului

Hirsch pentru Medicină Tropicală. Succesul moni-torizării febrei este foarte improbabil, de vreme ce această metodă nu face nicio distincţie clară între persoanele infectate cu Ebola și bolnavii de gripă sezonieră. Häussinger spune că, din păcate, multe întrebări continuă să nu aibă un răspuns. De pildă, ce se întâmplă cu pacienţii febrili care nu au Ebola? Ajung aceștia în carantină?

Tomas Jelinek, directorul Centrului pentru Că-lătorii și Medicină Tropicală din Berlin, consideră, la rândul său, că măsurile luate de unele state afri-cane sunt, mai degrabă, de faţadă. Și acum 12 ani, spune Jelinek, când se încerca stoparea pandemiei de SARS, s-a mers pe aceleași tip de măsuri, care însă, nu au avut rezultate semnifi cative. „Nu trebu-ie să ne culcăm pe-o ureche, în speranţa că aceste controale vor spori cu adevărat securitatea în cazul Ebola”, este de părere specialistul german.

Între timp, s-a decis ca inclusiv pasagerii curse-lor aeriene interne să fi e controlaţi de febră, motiv pentru care mulţi oameni aleg să călătorească folo-sind autobuzul. Din cauza infrastructurii precare și a densităţii ridicate a populaţiei, controale similare în cazul transporturilor terestre sunt imposibil de realizat. „Populaţia este mult prea concentrată asu-pra curselor aeriene. Ceea ce se întâmplă în auto-buze este aproape ignorat”, spune medicul Jelinek.

Medicul Tomas Jelinek apreciază că „asistăm la o reacţie internaţională exagerată, nejustifi cată de pericolul Ebola”. Specialistul berlinez reamintește că alte afecţiuni, precum tuberculoza, se transmit cu mai mare ușurinţă, dat fi ind că virusurile se transmit nu doar prin intermediul lichidelor corpo-rale, ci și prin aer. În vreme ce numărul persoanelor infectate cu Ebola este de câteva mii, milioane de oameni sunt bolnavi de tuberculoză, iar mulţi din-tre ei mor.

Măsurile alarmiste luate de guvernele africane produc neliniște și neîncredere în rândul populaţi-ei, este de părere directorul Institutului Hirsc, Die-ter Häussinger. Mult mai important ar fi , în opinia specialistului, ca oamenilor să li se explice impor-tanţa cooperării cu reprezentanţii autorităţilor.

FLUX

Ebola copleşeşte guvernele africane

22 AUGUST 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Complex de clădiri de locuit cu prăvălii

şi depoziteMonument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe.

Datează de la mijlocul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. În 1940 este atestat proprietar Soci-etatea de binefacere Basarabeană.

Din componenţa complexului prezintă interes trei clădiri.

Liter A. Este o clădire construită la colţul cartierului, ridicată pe un plan unghiular, într-un parter, pe un de-misol înalt din cauza căderii reliefului, cu faţadele alini-

ate la liniile roșii ale străzilor Armenească și A.V. Șciusev, rezultată din comasarea a două clădiri. Arhitectura este eclectică cu elemente clasiciste.

Faţada orientată spre strada Armenească are o com-poziţie simetrică, din șase axe, toate goluri de ferestre (una astupată cu zidărie), la care a fost adăugată o fe-reastră nouă, largă. Faţada orientată spre strada A.V. Șciusev este modifi cată, iniţial avea 12 axe, toate goluri de ferestre (o parte sunt astupate cu zidărie), dintre care cinci erau ale clădirii de la colţ, cu valenţe arhitecturale. Partea superioară a pereţilor este terminată printr-o cornișă cu denticule. Ferestrele sunt rectangulare, fără ancadramente, unite prin plita comună de pervaz, cu buiandrugii din bolţari, trataţi decorativ, în relief.

Liter B. Este o casă de locuit construită într-un parter, ridicată pe un demisol foarte înalt, cu faţada principală aliniată la linia roșie a străzii Armenească. Faţada face impresia unui zid de cetate, din cauza masivităţii pere-

telui, cu ferestre mici, pătrate, la demisol. Parterul are ferestre rectangulare, fără ancadramente, dar unite prin plita de pervaz comună, dotată cu denticule, care pare a fi cordonul dintre etaje, ceea ce creează o iluzie optică, mărind și mai mult înălţimea demisolului. Arhitectura este în stil constructivist, cu lesene între ferestre, unite în partea superioară cu impresia unei cornișe în trepte.

Liter C. Este o clădire în două niveluri, parter și etaj. Parterul a avut o destinaţie comercială, cu intrarea de la cota străzii. Pe trei panouri, elemente ale decorului fa-ţadei, s-au păstrat numele ultimului proprietar „Bruhis”. Paramentul este în zidărie aparentă, din piatră făţuită. Arhitectura e în stil constructivist. La etaj sunt trei axe,

toate goluri de ferestre, rectangulare, cărora le cores-pund la parter o intrare, amplasată în centru și două vi-tralii, vitrine laterale. Partea superioară a pereţilor este încoronată cu un parapet opac. Orientarea stilistică dominantă a modernului a pus amprenta pe decoraţia plastică, în care domină liniile orizontale și verticale ge-ometrice.

Sursa: www.monument.sit.md

19.II.199419.II.1994În preajma Strășenilor (să fi fost ora 21.00)

văd cum în întâmpinarea autobuzului nostru zboară greoi o pasăre mare. Și – se lovește în partea dreaptă a parbrizului! alunecând, pa-re-se, în șanţ, având șansa să nu nimerească sub roţi. Din păcate, Andrei-șoferul nu opreș-te, să vedem ce pasăre a fost și în ce stare se afl ă. Putea fi o bufniţă mare, care, noaptea, în bătaia farurilor, este ca și ziua – aproape oarbă.

Tot aici e cazul să amintesc de milimetrii care ne-au salvat undeva lângă localitatea Spătaru, la câteva zeci de kilometri de Bu-curești. În septembrie, când mergeam cu Ioan Mânăscurtă la colocviul cu presa, în-noptasem, circulând între Iași și București. Întuneric. Periculos, suntem orbiţi de farurile mașinilor care ne vin în întâmpinare. În pe-rindarea acestor lumini – căruţe, bicicliști. Ioan, prevăzător, îmi zice: „Eu iau seama pe stânga, tu ai grijă la partea dreaptă, să nu acostăm vreo trăsură, vreun bicicli…”. Chiar așa! – „bicicli…”, deoarece n-a terminat de rostit deplin acest cuvânt, că smulge de volan în stânga: pe dreapta, ca din pământ, apăru-se un biciclist impasibil, cu roata bicicletei proiectate undeva în farul stâng al mașinii. Amuţiţi ambii! Ioan s-a născut în cămașă. O intuiţie dată de Providenţă. În caz contrar…

Dar să revenim la Camus: „Un om este și mai om prin lucrurile pe care le trece sub tă-cere…”. La ce bun să ne imaginăm o nenoro-cire, pe care o mare șansă ne-a învrednicit să o ocolim?...

22.II.199422.II.1994Pe aici, prin cercul strâmt, lumea mai este

bulversată de obrăznicia numită congresul „Casa noastră”, care a fost, de fapt, o învălmă-șeală a mediocrităţilor depășite sub aspect intelectual de misiunea pe care și-o arogase.

Mai acum o săptămână, nimeresc în unul din puţinele birouri ne-sub-arendate ale re-vistei „Basarabia” la preludiul zilei de naștere a lui Nicolae Popa. Babansky, Vodă, Covaci Boris, Olărescu Vlad. Bem vin de 30 de bani paharul, ce se vinde la bufetul de la US. Apoi, din bârfă în bârfă, ajungem și la cei care se cocoţează pe tocuri înalte. Comentarii minu-ţioase, necruţătoare, despuiate de aluzii, cer-cetate în toate măruntaiele subtextelor

– Ce crezi! – unde face Popică. – Acum, pe loc, vă pot demonstra o mostră: pantofi i de cenaclist ai lui X... Da, cu tocuri de circa 10 centimetri.

– Ei, lasă-ne!Nu credeţi? Vă dau cuvântul de onoare și,

peste un minut, două, vă aduc la expertiză coturnii lui... (De fapt, a adjectivat numele acestuia – n.m.)

De unde?Iată cum a fost. Când vin eu, angajat, la

revistă, prind a face ordine în biroul care mi se repartizase, în fosta arhivă a redacţiei. Praf, lucruri inutile și… o pereche de pantofi buni-bunuţi. Mă adresez după informaţii su-plimentare, întrebând de Viorica, secretara. „A-a! – zice ea, – acolo mai sunt lucruri care au rămas de la X… Pune-le undeva, le-a lua el”. Dar când să le ia, domnilor, pentru că, de când nu fusese el pe la revista „Nistru”, au tot trecut ani, nu șagă? Și, deci, virgulă, precum ar zice Leo, cercetez eu pantofi i și-i recunosc după tocurile-turnuleţe că sunt ai lui X. Îmi amintesc că încălţaţi în ei, el conducea cena-clul de odinioară. Înainte de a urca pe scena din sala mare a US, își punea, în birou, panto-fi i cu tocuri săltăreţe…

Apoi Nic. Popa dispare pe puţin timp, după care apare cu mostra: unul din pantofi i tip sandală. Tocul – impresionant! Babansky ia această încălţare-relictă și o pune într-un raft din dulapul ce se afl ă în birou.

Gata! Curiozitatea ne fusese potolită prin

această indubitabilă documentare, ce ne vor-bește despre o psihologie, despre un anumit orgoliu, despre cabotinism, despre…

5.III.19945.III.1994După alegerile din 27 februarie, Basarabia

este un cadavru al unei posibile conștiinţe naţionale. Blegirea maselor este incompa-tibilă cu demnitatea. Concluzia, dureroasă, dar adevărată, mi se pare a fi una: pe aici s-a răspândit sau, poate, s-a răsplămădit o se-minţenie dintr-un material etnic de calitate îndoielnică. Și să nu creadă cineva că Snegur nu va trăda iar și iar, ca să-și salveze ce are de salvat: mizerabila făţărnicie și neobligativi-tate. La rându-i, și el va simţi în fese împun-săturile de ţăpoi ale agrarienilor, așa cum le simt boii înceţi în ale lor, împunși cu furca de fi er de ţăranul ce stă în car. Iar nefastul zig-zag al politicii (politicii?) sale inconsecvente, murdare, aduce aminte exact de ceea ce este pișatul boului pe un drum prăfos, fi rește, – de ţară.

Cândva, îmi înţepa din când în când ţeasta gândul neimportant că L. ar fi o reincarnare amazonică a lui Macedonski, în special prin angoasele și ţâfnoșenia ei. Astăzi, această părere mi-o fortifi că exemplul necesar, extras de la Eugen Lovinescu, care, în 1921, găsea elementul defi nitoriu al operei lui Al. Mace-donski în „Sentimentul unei mulţumiri strict personale”. Iar caracteristicile care ar privi-o și pe colega noastră ar fi cele depistate de subtilul critic la autorul „Rondelurilor”: ver-suri izvorâte din obsesia persecuţiei, dintr-o stare permanentă de revoltă (uneori, în ceea ce o privește pe L., din motive iluzorii, inven-tate, „igrasioase”), din lamentaţii împotriva contemporanilor ingraţi, care nu o aprecia-ză la valoarea mesianică, providenţială, unii chiar criticându-i opera cu argumente imba-tabile; din tânguirile clădite pe o nemulţu-mire mediocră (parafrază după Ion Simuţ), „poezia lui Macedonski e paranoică”. Nemul-ţumirea de soartă, de societate e, precum se știe, tipic romantică.

6.III.19946.III.1994„România literară” din 23 februarie in-

serează și poeme de-ale mele: „Urcând, co-borând”; „Trio predestinat”, „Cicatrice”. Dat fi ind că am ratat abonarea – cele câteva zile acordate pentru această chestiune – eram la Focșani – vestea o afl u de la M. Cimpoi, care, ieri, mi-a adus respectivul exemplar de revis-tă.

Altă good news mi-o dă Arcadie Sucevea-nu: a fost dl Chiric, redactorul-șef la editura gălăţeană „Porto-Franco”, lăsând un catalog pentru anul 1994, în care (nu știam) este in-clusă și o carte de a mea. Arc. îmi oferă acest program editorial intitulat „Cărţi pentru elevi”, la poziţia 79 a căruia citesc: „Butnaru, Leo: Versuri (…), 2 lei 38 bani (valută basa-rabeană, of course). Adnotare: Autor al mai multor volume de poezii, Leo Butnaru apar-ţine generaţiei tinere care vine cu un sufl u și un timbru nou în poezia basarabeană, cu o observaţie de penetraţie ideatică, conferind creaţiei sale revelaţia versului în care se re-găsește nu numai expresia sentimentală, ci și cea a unei gândiri profunde”. Însă adevărul este că eu nu am înaintat nicio ofertă și nu prea văd perspectiva acestei cărţi.

Război în fosta Iugoslavie, dezlănţuit la Sarajevo, mii de morţi. De această dramă îmi amintește zilnic nu doar ecranul însângerat al televizorului, nu doar radioul, ziarele, cu-noscuţii și necunoscuţii cu care schimb câte-va vorbe printre care tremură și înspăimân-tătoare ecouri balcanice, ce ne vizează direct și pe noi – la Nistru la mărgioară (balcanică) au fost morţi, se poate muri oricând; de tra-gedia iugoslavă îmi amintește muta sau ţăcă-nitoarea mea mașină de scris; mi-amintește metalul „UNIS”-ului meu, al acestei „TBN de Luxe” care nu a fost fabricată altundeva de-cât în… Sarajevo, la „Udruzena metalna in-dustrija Sarajevo”, precum scrie pe această „Tvornica biro masina” ce mă servește deja

de circa 13 ani și care, dacă nu s-ar fi „născut” atunci când „s-a născut”, astăzi și metalul, și plasticul ei puteau ajunge detalii de aramă, gloanţe… Tragică lirică ajunsă ca și banală: litere de plumb…

Și totuși, îmi permit „luxul” să dactilografi -ez, astăzi, la această „TBN de Luxe” eventualul manuscris pentru ed. „Porto-Franco”.

21.III.199421.III.1994Pentru a afl a că e primăvară, nu e obliga-

tor să ascult radioul (buletinele meteo), ci mi-e sufi cient doar… să-l privesc. Aparatul „Ochean 214 / Gorizont” îmi înfăţișează o… gâză în recunoaștere, un fl uture gri care apa-re, apoi se prăvălește, apoi, de jos, iar apare neîndemânatic în gemuleţul marcat cu linii și cifre al scalei. Însă, inconștientă, această recluziune a unei gâze e lipsită de taină și importanţă faţă de o alta… Iată cum a fost: într-o dimineaţă, ne pomenim că nu vine gazul în arzătoarele mașinii de gătit. Primul gând nefericit care ne trăsnește în scăfârlie e că tâmpiţii ăia soldăţoi de la Tiraspol au în-chis conducta… prieteniei. Ne interesăm la vecini: ei au gaz, ca în vremuri bune. Ce să fi e?... Invităm specialistul. Acesta, domnule, desface toate nodurile mașinii, sufl ă în ţevi, aerul trece, deci buba e undeva în altă parte. Astfel, treaptă cu treaptă, nod cu nod, ajunge de sus, de sub cratiţă, până jos, la ultimul nod ce unește mașina cu conducta de gaz. Scoto-cind cu un cârlig ascuţit în gâtlejul conductei, ce credeţi că extrage de acolo? Un cocon, o gogoașă a cine știe cărei insecte – e greu de imaginat cum, unde, când a nimerit ea în in-teriorul conductei de gaz! Uite că toxicitatea gazului nu omoară viitoarea molie sau viito-rul fl uture care, poate, în micro-oușorul acela ce a format coconul, o fi călătorit hăt din tărâ-murile îngheţate de nord, ca să ne pricinuias-că nouă mici necazuri, lipsindu-ne de ceaiul de dimineaţă.

Așadar, se miră meșterul, ne mirăm noi, după care, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic deosebit, punem ceainicul la para gazului si-berian care totuși (yes, of course!) nu ne prea ticnește, pe cât ne umilește, ne robește…

23.III.199423.III.1994Să se mai spună că poeţii nu sunt cei mai

dumeriţi sociologi… Astfel, situaţia actuală, postelectorală, poate fi caracterizată par ex-cellence prin două versuri ale lui Guillevic din perioada când poetul nici gând nu avea să piardă timpul cu zădărnicii politice. În „Bra-sier” (Jeratic) subtilul francez zice: „D’autres étaient précis comme des maladies/…Et tout le poids de la bétise” (Unii erau exacţi ca niște boli/… Și întreagă povara prostiei). Cei „exacţi” care readuc maladiile ideologice, an-tinaţionale – alde Moţpan, Senic and „Edin-stvo”, iar povara, apăsătoarea povară vine de la și cade (tot) pe ceea ce englezul numește tag-rag – gloata, plebea, căreia eu i-aș prefe-ra asonanţa sinonimică din zisa britanicului: trag și rag… Iar acest răget îţi dă glaciala sen-zaţie că the country basarabeană încă multă vreme de aici încolo va linge palmele the country party, ambele ţări rămânând pe mul-te decenii sortite prostiei. Și dintr-o parte, și din cealaltă niște blegi de ţapi împuţiţi fac totul pentru a crea impresia că tocmai inte-lectualul, pe franţuzește vorbind, este le bouc émisaire (ţapul ispășitor). Pentru că totdeau-na ţapii împuţiţi au căutat un ţap acătării ca acesta să fi e ispășitorul pentru o mai genera-lă împuţire…

În sfârșit, după fel de fel de ghinioane, ul-timul – după proasta imprimare pe peliculă și refacerea completă a fi lmului editorial, să zic, vede lumina zilei și cartea de interviuri „Spu-nerea de sine”. Ghinioanele – dacă dorești să le găsești o explicaţie – ar putea fi puse și pe seama numărului 13: „Spunerea…” e chiar a treisprezecea carte semnată de mine. (Co-perta – très mince, ca o pojghiţă de nenoroc a cărţii în cauză.)

Leo BUTNARU

PASĂRE LOVIND ÎN PARBRIZ, CUMPENE… (Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

22 AUGUST 20141212F L U XF L U X Cultur=

La o vârstă când copiii din alte părți ale lumii sunt preocupați de noile jocuri pe tabletă și de vedetele pop, Malala a devenit un simbol internațional al luptei pentru educație, pentru drepturile femeilor și, în general, pentru dreptate.

Poate sună pompos, dar, dacă îi citiți povestea, veți vedea cum lucru-rile acestea poate abstracte capătă o concretețe dureroasă în Pakistanul contemporan, care se luptă pentru lucruri care nouă ni se par poate fi rești. Și, dacă mai adaug că, la cinci-sprezece ani, Malala aproape a fost ucisă de talibani pentru curajul de a milita pentru lucrurile în care crede, povestea ei capătă aura aceea pe care doar întâlnirea cu persoanele excepționale o poate da. Eu sunt Malala, apărută recent la Polirom, este povestea ei, spusă la persoana I, dar scrisă în colaborare cu jurnalis-ta britanică Christine Lamb.

Cine e Malala Yousafzai – povestea eiMalala locuiește acum în Anglia,

fi ind adusă acolo după ce a fost împușcată în cap de talibani și a stat în comă. Atacul asupra Malalei nu a fost unul întâmplător. Talibanii știau foarte bine pe cine vor să ucidă atunci când au intrat în autobuzul care o ducea la școală. “Cine e Mala-

la?” au întrebat. Ce pericol poate să constituie pentru niște teroriști un copil, vă veți întreba. Răspunsul vine din viața Malalei și din vocea ei puternică ce se auzea dincolo de granițele Pakistanului. Și se auzea tare, lucru ce-i deranja, evident, pe talibani și, în general, pe politicienii pakistanezi.

Malala a moștenit spiritul acti-vist de la tatăl său, un om obsedat de educație, de accesul liber la ea, care a construit școli pe banii lui și s-a luptat cu sistemul să le dezvolte sau, când situația s-a înrăutățit, să nu le închidă, susținut îndeaproa-pe, pe toate planurile, de soția lui. De aici și pasiunea Malalei pentru învățătură, dorința de a fi cea mai bună la școală și de a face cunoscute problemele copiilor din Pakistan, în special atunci când vorbim de acce-sul fetelor la educație.

Malala vorbește mult în carte despre istoria Pakistanului, în spe-cial despre cea recentă, pune lu-crurile în context și le analizează cu o maturitate uluitoare. E vorba de degradarea situației în Pakistan, în special în Valea Swat, unde locuia Malala, pe care o urmărim treptat, vedem cum se schimbă discursurile fundamentaliștilor de la unele inițial seducătoare și, evident, manipula-toare pentru publicul larg la unele violente, care instigă la ură și crimă. E o perioadă critică, puterea religi-oasă prinde avânt, iar toți cei care nu sunt “cu ei” și au alte valori (cum ar fi educația, libertatea, drepturile oa-

menilor) sunt hăituiți, condamnați

sau uciși în mijlocul străzii.

Malala nu înțelege cum îndrăz-

nesc talibanii să-i ia dreptul la

educație și vorbește deschis și cu-

rajos despre asta. Sub pseudonim,

deși se bănuia cine este, ține pentru

un timp un blog la BBC (avea doar

11 ani!), răspunde interviurilor pre-

sei străine care relatează situația din

Pakistan, se face un documentar cu

ea și devine o prezență constantă în

media internațională. Atât ea, cât și

tatăl ei, critică deschis regimul din

Pakistan, în ciuda amenințărilor per-

manente.

Cartea urmărește povestea ei și a

familiei sale, poveste ce oglindește

istoria recentă a Pakistanului. Prin-

tre rânduri, Malala vorbește și des-pre micile probleme ale vieții de copil/adolescent, despre prietenii ei, jocuri, despre lecțiile învățate și momentele de familie.

Probabil că nu se face să critici o carte ca Eu sunt Malala din punct de vedere stilistic, să te gândești la to-nul ei, când, de fapt, fata asta a fost victima unui asasinat și e un exem-plu nu doar pentru adolescenți, ci pentru toți cei care nu sunt blazați sau imuni la ce se întâmplă în jurul lor. Totuși, citind-o, nu poți să nu-ți dai seama că sună uneori prost și că, probabil, intervenția Christinei Lamb i-a afectat autenticitatea și perspectiva copilului care e Malala. Iar eu exact asta vroiam să citesc într-o mărturisire la persoana I – o perspectivă sinceră a copilului, cu bune și rele, cu poticneli, cu emoții contradictorii, cu lupte mici și cu lupte mari, cu entuziasme și căderi și cu nesiguranțe.

În schimb, cartea asta pare o lecție studiată de moralitate, vocea Malalei nu sună natural, e demon-strativă, pe alocuri forțată și pare că le știe pe toate și că are răspuns la toate. Iar când o auzi vorbind în în-registrări video sună altfel, mai cald, mai uman. Repet, asta nu reduce cu absolut nimic importanța faptelor ei extraordinare, a curajului ei fantas-tic și, mai ales, a mesajului ei. Spun doar că abordarea putea fi alta, mai puțin rigidă și cu mai multe nuanțe.

Într-adevăr, cum scrie și The Gu-ardian, este greu în cazul unei cărți

ca aceasta să-ți dai seama care este vocea ghostwriter-ului și care a per-sonajului. Intuiția îmi spune însă că exact lucrurile care mi se par iritante și pedante în carte nu sunt ale Ma-lalei. Tonul este mai mult jurnalistic și mai puțin personal, confesiv, deși, teoretic, cartea e plină de observații și povești personale. Dar majorita-tea observațiilor sunt jurnalistice, descrieri de oameni și locuri, abor-dări istorice, puneri în contexte mari. Nu sunt sigură dacă ar fi fost primele lucruri pe care Malala le-ar fi spus singură sau că sunt consecințele întrebărilor, structurii și abordă-rii coautoarei, cea care, probabil, a condus scrierea cărții. O abordare mai onestă mi s-ar fi părut în acest caz la persoana a treia, pentru a nu-i da Malalei o imagine hai nu neapă-rat bătrânicioasă, dar rigidă.

Malala ca simbolPe bună dreptate, Malala este un

simbol. A primit numeroase premii, a atras solidaritate internațională în ceea ce privește cazul ei, în particular, și problemele din Pakistan, în gene-ral, și a făcut enorm pentru oamenii de acolo, atrăgând atenția asupra injustiției și dramelor de acolo. Car-tea e dedicată “Tuturor fetelor care au fost nedreptăţite și reduse la tăcere. Împreună, ne vom face glasul auzit”.

Sunt sigură că povestea ei con-tinuă și că rolul Malalei în lupta sa pentru drepturile omului va fi din ce în ce mai mare.

Sursa: www.bookaholic.ro

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Eu sunt Malala – despre educaţie, Eu sunt Malala – despre educaţie, drepturi şi copilărie în Pakistandrepturi şi copilărie în Pakistan

Imaginea pe care o am des-pre el este aceea a unui aris-tocrat al artelor, în sensul cel mai bun al cuvântului. Cred că Dan Hăulică se simţea cel mai bine în galerii de artă și în muzeele lumii. Acolo se afl a el oarecum în mediul său natu-ral, iar vasta sa cultură literară și artistică îl ajuta să vadă și să simtă nuanţe și emoţii care al-tora le scăpau.

Îmi amintesc de faima sa din anii ’80 ai secolului tre-cut, când eram student la București. Când Dan Hăulică își făcea apariţia la câte un vernisaj în sălile respective se producea o vibraţie. El avea o anumită predilecţie pentru gesturile teatrale, știa cum să se pună în valoare, cum să ocupe spaţiul și, mai ales, cum să atragă atenţia. Îl vedeam în acei ani, la București, purtând un fel de mantie scoasă direct din panoplia vestimentară a secolului al XIX-lea. Doar pe Oscar Wilde îl mai văzusem,

într-o fotografi e, arborând un astfel de veștmânt.

Dan Hăulică era un om care cultiva frumosul și gus-tul pentru frumos. Atunci când lua cuvântul nu se înfl ă-căra niciodată, dar hipnotiza asistenţa prin ceea ce spunea, precum și printr-o anumită muzică a vocii sale. Îi plăcea, fără îndoială, să vorbească mult pe subiectele care îl pa-sionau. Arta divagaţiei deve-nise oarecum proverbială la el, dar nimeni nu cred că îi pu-tea reproșa acest lucru, de la Dan Hăulică aveai întotdeau-na ceva de învăţat.

Știa să-i cultive pe tineri, iar mulţi artiști îi căutau spri-jinul și sfaturile. Personal am această extraordinară aminti-re cu el: în 1987 decisese să-i dedice lui Samuel Beckett un întreg număr din „Secolul XX”. Cum eu începusem să mă afi rm în mediile literare ca dramaturg, Dan Hăulică mi-a propus să scriu un arti-

col despre Beckett. „Nu vreţi mai degrabă să vă scriu o pie-să scurtă în care Beckett să fi e personaj?” l-am întrebat eu. Am văzut atunci cu câtă plăcere a savurat ideea mea și mi-a spus imediat: „Cu atât mai bine”. Am scris atunci o piesă într-un act în care Sa-muel Beckett, marele dra-maturg irlandez și unul din părinţii teatrului absurdului, îl întâlnește pe Godot, acel personaj din piesa sa – „Aș-teptându-l pe Godot”, care nu apare niciodată. Piesa a apărut în „Secolul XX” în ciu-da plecării mele, în toamna anului 1987, din România. Dan Hăulică era, după păre-rea mea, și un mare maestru în ce privește cultivarea re-laţiilor umane. A conduce, în anii comunismului, o revistă precum „Secolul XX”, presu-punea o alchimie specială în dialogul cu puterea. Or, Dan Hăulică știa să iasă învingător din acele complicate negoci-eri cu cenzura și cu reprezen-tanţii ofi ciali sau, mai bine zis, cultura ieșea învingătoare din demersurile lui. Orice număr din „Secolul XX” era o revela-ţie în acei ani, o sursă de hra-

nă spirituală profundă. Prin acea publicaţie eram, de fapt, în contact cu marea literatură universală, și, mai ales, cu tot ce apărea nou și interesant, inovator și important. Nu pot să uit, de exemplu, fi ind încă elev de liceu, ce impact a avut asupra mea lectura piesei „Așteptându-l pe Godot”, pu-blicată pentru prima dată în România în „Secolul XX”.

L-am revăzut, după 1990, pe Dan Hăulică la Paris, unde fusese trimis să reprezinte România la UNESCO. Franţa și, mai ales, Parisul i se potri-veau ca o mănușă, iar în spa-ţiul francofon Dan Hăulică avea, ca să spun așa, „panaș”. A știut în toată acea perioadă, prin relaţiile sale și prin stilul său de a naviga în lumea in-stituţiilor internaţionale, să cultive imaginea „excelenţei” românești, să vorbească me-reu despre creativitatea ro-mânească.

De nenumărate ori Dan Hăulică ne-a acordat intervi-uri la Radio France Internatio-nale. Uneori mă suna pe mine sau îi suna pe alţi colegi de-ai mei pentru a ne semnala câte o expoziţie importantă cu

participare românească sau

câte un eveniment cultural

din spaţiul francez și franco-

fon în care România era bine

pusă în valoare. Uneori nu re-

ușeam să-i opresc fl uxul ver-

bal, pentru că spaţiul nostru

radiofonic era limitat. Acum

îmi pare rău, mi-ar place să-l

aud din nou vorbind despre

orice subiect cultural…

Dan Hăulică a fost unul

dintre acei intelectuali ro-

mâni care, onoraţi fi ind în

străinătate (el a fost, printre

altele, președinte al Asocia-ţiei Internaţionale a criticilor de artă) a pus în valoare patri-moniul de materie cenușie și subtilitate analitică al Româ-niei. El nu a scris mult, dar câ-teva dintre cărţile sale rămân mărturii pregnante ale unui stil de a gândi și de a descifra fenomenul artistic cu adevă-rat strălucit și unic pe fi rma-mentul culturii românești și chiar universale.

Matei VIŞNIEC

Sursa: rfi .ro

Dan Hăulică, un spirit fi n şi un aristocrat al culturiiDuminică, 17 august, s-a stins din viaţă, la București, criticul și eseistul Dan Hăulică, în vârstă de 82 de ani. De numele său este legată existenţa uneia dintre cele mai importante publicaţii de literatură universală din Ro-mânia, revista „Secolul XX”. Dan Hăulică a mai fost, după 1990, ambasador-delegat al României pe lângă UNESCO.

22 AUGUST 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.40 ȘTIRI. 6.15

Baștina. Magazin agricol. 7.15 Film. «VE-

TERINARUL» (Italia, 2005). Episodul 1.

8.40 «Transbalkanica». Recital. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10

Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Frumoasa

adormită». 10.15 Reporter de gardă. 10.40 Alexandru Timofeev.

Spectacol muzical. 12.20 27 august – Ziua Independenței RM.

Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Eugen Doga.

12.30 World stories - lumea în reportaje. 13.10, 17.45, 2.30 Cine

vine la noi? Program de divertisment. 14.35 Desene animate. «Le-

genda lui Zorro». 15.30 Picături muzicale. Program muzical pentru

copii. 16.20 Săptămâna sportivă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Dor. Program muzical.

21.30 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Film. «CEL MAI IUBIT DINTRE

PĂMÂNTEMI» (România). 0.50 Film. «FRATELE DISPĂRUT» (SUA,

2009). 4.30 La noi în sat. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Tele-

shopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md

18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30

Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică

23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial:

Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r)

14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial:

Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor

02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30

Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:15 Film: Prieteni din dragoste

13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4780 15:00 Film: Nepreţuit 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Ști-

rile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film:

Jocul asasinilor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial:

Spartacus: Răzbunarea, ep.7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 08:00

Новости 08:05 „Поле чудес” 09:00 Новости

09:15 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri» (rom) 12:10

Новости 12:35 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым

14:15 «Добрый день» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 16:25

«Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 17:25

«След» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят»

21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Личная жизнь

следователя Савельева». Многосерийный фильм 00:20

«Primele știri» (rus) 00:35 Премьера. «Первая Мировая» 01:35

«Городские пижоны». Премьера. «Викинги» 03:00 Фильм

Роберта Олтмена «3 женщины»

06:00 Новости. 06:15 Program

de divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50

Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 5 серия 09:50 Понять

простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30

Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15

Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 5 серия 19:10 След.

Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив.

Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”. 23:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:55 Час суда с

Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00

PASSE-MOI LES JUMELLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-

DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET

MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:08 TOTALLY SPIES 10:30

FLASH INFO 10:33 LE JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:03 EN VOYAGE ! EX-

PRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:31 ÉPICERIE FINE 11:57 FLASH

INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:43 PLUS BELLE LA VIE 13:09

FLASH INFO 13:11 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 LA VÉRITÉ SUR

LES TEMPLIERS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 LES CARNETS

DE JULIE GRAND FORMAT 16:51 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:36

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:03 FLASH INFO 18:06 PARTIR

AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 BOULEVARD DU

PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AFRIQUE(S), UNE AUTRE

HISTOIRE DU XXE SIECLE 23:33 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56

TOUT FEU TOUT FLAMME 2:40 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:34

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 1.15 ȘTIRI. 6.15

Cuvintele Credinței. 7.15 Film. «VETERINA-

RUL» (Italia, 2005). Episodul 2. 9.00, 16.45,

22.00 ȘTIRI (rus). 9.20 Serial. «AGRODOLCE». 9.55, 17.15 Desene

animate. «Frumoasa adormită». 10.20 Documentar. «Tudor Casapu.

Trei secunde cât o viață». 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina.

Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 17.45, 1.35 Cine vine

la noi? Program de divertisment. 14.20 Documentar. «New York.

Confi dențial». 15.05 Documentar. «360 grade GEO: Letiția și lupii

ei». 16.15 Gagauz ogea. 17.00 Decernarea Premiilor Naționale 2014.

Transmisiune în direct de la Palatul Republicii. 18.40 Cunoaște-ți

țara prin cei care i-au marcat istoria. Ion Vatamanu. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 «O fl oare de dor - Basarabia». Serată de creație a

compozitorului Eugen Mamot. 21.30 Serial. «AGRODOLCE». 22.20

Dialog social. 22.40 Film. «OGLINDA» (România). 1.25 Cunoaște-ți

țara prin cei care i-au marcat istoria. V. Rusu-Ciobanu și G. Sainciuc.

2.45 Cinemateca universală. 3.00, 4.30 Noi suntem de la Fălești.

Spectacol muzical.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30

Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică

23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial:

Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30

Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00

Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00

Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30

Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Neprețuit (r) 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neli-

niștit, ep.4781 15:00 Film: Părinte înainte de vreme 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Beverly Hills

Ninja 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus:

Răzbunarea, ep.8 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 08:00 Новости

08:05 «Пусть говорят» 09:00 Новости 09:15

Teleshopping 09:50 «Жить здорово!» 10:55

«Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости

12:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 14:25 «Добрый день»

15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35

«Ясмин». Многосерийный фильм 16:25 «Наедине со всеми».

Программа Юлии Меньшовой 17:25 «След» 18:00 «Primele

știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай

поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom)

21:40 «Время» 22:15 «Личная жизнь следователя Савельева».

Многосерийный фильм 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 Премьера.

«Первая Мировая» 01:30 «Городские пижоны». Премьера. Билли

Боб Торнтон, Мартин Фриман в многосерийном фильме «Фарго»

03:20 Том Хэнкс в комедии «Мальчишник»

06:00 Știri. 06:25 Program de

divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50

Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 6 серия 09:50 Понять

простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30

Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15

Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 6 серия 19:10 След.

Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив.

Россия 2012 21:35 UEFA Champions League. 21:45 UCL “ FC Porto

- Lille”. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League

00:35 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 LES VINGT CHEFS-

D’OEUVRE DE LA NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38

64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57

DOFUS 10:10 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO 10:35 JARDINS 11:05

TÉLÉTOURISME 11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 13:10 FLASH INFO 13:38 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45

DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’ LE MON-

DE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:29 L’INVITÉ 19:39 EN VILLE 20:51 LE RETOUR 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 APPARENCES 22:46 APPARENCES 23:33 ACOUSTIC

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:59 ZONE D’OMBRE 2:04 PARDONNEZ-MOI 2:37 PARTIR

AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15,

1.10 Gagauz ogea. 6.45 Profi l de savant.

7.20 «Acasă». Spectacol după versurile lui

Dumitru Matcovschi. Teatrul Studio «Geneza Art». 8.40 Cunoaște-ți

țara prin cei care i-au marcat istoria. Mircea Snegur. 9.00 27 august

– Ziua Independenței RM. Transmisiune în direct de la Monumentul

lui Ștefan cel Mare și Complexul Memorial Eternitate. 9.30 Te cânt cu

drag, Moldovă scumpă. Cântece patriotice. 10.00, 3.15 Documentar.

«Drumul spre independență». 10.45 Cunoaște-ți țara prin cei care

i-au marcat istoria. Doina și Ion Aldea-Teodorovici. 11.00 Documen-

tar. «Athleta Christi». 11.35 CEDO condamnă Moldova. 12.00 Cultura

azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00, 19.35, 21.15, 22.25 27 august – Ziua

Independenței RM. Transmisiune în direct din PMAN. 17.00, 22.10

ȘTIRI (rus). 17.15 Moldova, țară de vis. Program muzical. 19.00,

4.00 MESAGER. 20.40 Chișinăul de ieri și de azi. 23.45 Cunoaște-ți

țara prin cei care i-au marcat istoria. Gh. Vrabie. 0.10 Wolfgang

Amadeus Mozart. Concertul nr.13. 0.40 Documentar. «Drumeții».

1.40 Săptămâna sportivă. 2.15 Avangaraj. 4.30 În premieră. 5.30

Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare

17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică

21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film

Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică

06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial:

Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30

Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00

Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00

Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30

Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Părinte înainte de vreme (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4782 15:00 Film: Vinul iubirii 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Un om peri-

culos 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus:

Răzbunarea, ep.9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova -

emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 08:00 Новости

08:05 «Пусть говорят» 09:00 Новости 09:15

Teleshopping 09:50 «Жить здорово!» 10:55

«Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости

12:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 14:25 «Добрый день»

15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35

«Ясмин». Многосерийный фильм 16:25 «Наедине со всеми».

Программа Юлии Меньшовой 17:25 «След» 18:00 «Primele

știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай

поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom)

21:40 «Время» 22:15 «Личная жизнь следователя Савельева».

Многосерийный фильм 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 Премьера.

«Первая Мировая» 01:30 «Городские пижоны». Премьера. Билли

Боб Торнтон, Мартин Фриман в многосерийном фильме «Фарго»

03:00 Комедия «Каблуки»

06:00 Новости. 06:25 Program

de divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50

Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 7 серия 09:50 Понять

простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15

Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама.

Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с

Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Парфюмерша.

Мелодрама. Россия 2013 7 серия 19:10 След. Детектив. Россия

2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 21:10

UEFA Champions League. 21:45 UCL “Ludogoret - Steaua”. 23:45

Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:35 Program

de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK

9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:08 TOTALLY SPIES 10:30

FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 LES VINGT

CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:26 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57 FLASH

INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10

FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:39 BIENVENUE AUX PÂQUIS !

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:04 MAGAZINE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS -

1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39

MORTEL ÉTÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES CARNETS DE

JULIE GRAND FORMAT 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES DAMES 2:59 LES VOIX

HUMAINES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 OUAGA PARADISO

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.40 ȘTIRI. 6.15 Do-

cumentar. «Drumul spre independență».

7.15 Serial. «AGRODOLCE». 7.40 Docu-

mentar. «O candelă plină cu mir». 8.30 Domnului să ne rugăm!

Liturghie la «Adormirea Maicii Domnului». Transmisiune în direct

de la Catedrala Mitropolitană ”Nașterea Domnului”. 10.00 «O fl oare

de dor - Basarabia». Serată de creație a compozitorului Eugen

Mamot. 11.25 Festivalul medieval. Selecțiuni. 11.50 Cântec, dor și

omenie. 12.00 O seară în familie. 13.10 Film. «MEȘTERUL MANOLE».

14.45 Documentar. «Drumeții». 15.15 Erudit-cafe. 16.00 Părinți și

copii. 16.30 Petalo romano. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Desene

animate. «Frumoasa adormită». 17.45, 2.00 Cine vine la noi? Pro-

gram de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55

Documentar. «Moldova - Gură de Rai». 20.50 Super-loto «5» din

«35». 21.30 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Carat drepturilor. 22.45

Film. «LIȘCA» (România). 0.50 Ludwig van Beethoven. Concertul

nr.3. 1.30 Documentar. «Euromaxx». 3.10 Cinemateca universală.

3.25 Documentar. «Athleta Christi». 4.30 Frederic Chopin. Concertul

nr.1. 5.10 Documentar. «Flacăra olimpică: atingerea Mariei Hors».

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00

Concert 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md

23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial:

Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00

Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00

Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30

Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Vinul iubirii (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4783 15:00 Film: Semințele distrugerii 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: S-a

furat un tren 1 2 3 22:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 23:05 Serial:

Spartacus: Răzbunarea, ep.10 (ultimul episod) 00:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv

(r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 08:00

Новости 08:05 «Пусть говорят» 09:00 Новости

09:15 Teleshopping 09:50 «Жить здорово!»

10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10

Новости 12:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 14:25 «Добрый

день» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 16:25 «Наедине со

всеми». Программа Юлии Меньшовой 17:25 «След» 18:00

«Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele

știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Личная жизнь следователя

Савельева». Многосерийный фильм 00:20 «Primele știri»

(rus) 00:35 Премьера. «Первая Мировая» 01:30 «Городские

пижоны». Премьера. Билли Боб Торнтон, Мартин Фриман в

многосерийном фильме «Фарго» 03:05 Бен Газзара в фильме

«Капоне»

06:00 Новости. 06:25 Program

de divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50

Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 8 серия 09:50 Понять

простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30

Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15

Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 8 серия 19:10 След.

Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив.

Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым.

00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 UNE BRIQUE DANS LE VEN-

TRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56

TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:30 FLASH INFO

10:35 JARDINS & LOISIRS 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 HEP TAXI

! 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA

VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 L’ÉPICERIE 13:38 MADAME TYSON, LA REINE

DES ARÈNES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 NI PLUS NI MOI 15:54

NI PLUS NI MOI 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:34 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ

19:38 LES DAMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 CATIMINI 23:51

IL CREATORE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 ALCALINE, LE CONCERT 2:37 PASSE-MOI LES

JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE PEUPLE DES OCÉANS

25 AUGUST 26 AUGUST 27 AUGUST 28 AUGUST Luni Marţi Miercuri Joi

22 AUGUST 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecCrește tentaţia de a vă implica într-un joc amoros, dar și într-o relaţie de afaceri destul de riscantă. Este o perioadă bună pentru a vă face cu-noscute ideile sau a explora posibi-lităţi noi de creștere a randamentu-lui investiţiilor. TaurCăminul și tot ce este legat de casă vor fi principalele preocupări în această perioadă. Deveniţi mai creativi, mai optimiști. Este foarte probabil ca o decizie grea, care vă va schimba viaţa în bine, să fi e mai ușor de luat. GemeniDaţi dovadă de un spirit inovator ieșit din comun, aveţi idei curajoa-se, creative, îi inspiraţi pe cei din jur și vi se deschide calea către un mare succes. Nu uitaţi să vă oferiţi și niște momente de relaxare. RacO abordare creativă și inventivă a problemelor legate de bani și gesti-onarea acestora vă permite să chel-tuiţi mai mult pe lucrurile care vă plac. În plus, o relaţie ţinută oare-cum în adormire s-ar putea activa. LeuSimţiţi nevoia imperioasă de a vă face cunoscute opiniile. Dacă ideile nu vă sunt acceptate, fi ţi eleganți și discreţi pentru a evita situaţiile ten-sionate. O abordare practică vă aju-tă să economisiţi pe termen lung. FecioarăCreativitatea dvs. are un bogat po-tenţial din punct de vedere fi nanci-ar, dar veţi descoperi că ideile cele mai bune vin când meditaţi, vă re-laxaţi sau vă gândiţi la viaţa dvs. de până acum. BalanţăO serie întreagă de noi oportu-nităţi vi se vor deschide dacă ac-ceptaţi invitaţii, mergeţi la diferite evenimente și deveniţi, în general, disponibili. Nu uitaţi să vă acordaţi timp pentru dragoste și distracţie. ScorpionO problemă care vă ocupă mintea de foarte mult timp se va rezolva în cele din urmă. În același timp, o concentrare constantă asupra ca-rierei vă arată că succesul nu este foarte departe. SăgetătorVă simţiţi plini de energie în toate domeniile. Cu cât veţi fi mai des-chiși la a renunţa la resentimente și atitudini negative, cu atât veţi pu-tea să vă concentraţi mai bine pe oportunităţile ce vă așteaptă. CapricornSituaţiile și propunerile care vi se fac vă tentează foarte mult, deși există și un factor de risc dacă vă ur-maţi instinctul. Legat de bani, do-rinţa de a cheltui foarte mult ar pu-tea fi prea mare pentru a-i rezista. VărsătorToate merg bine pentru dvs., ceea ce face această perioadă să fi e una foarte bună. Viaţa socială și cea amoroasă sunt la apogeu. În plus, continuaţi pe drumul bine ales al carierei, fi xându-vă ţeluri bine sta-bilite. PeştiConcentrarea dvs. pe problemele privind stilul de viaţă și sănătatea se accentuează. Legat de diete și mișcare, chiar dacă vă interesează ce ţine de siluetă, este foarte posi-bil să vă menţineţi ritmul cu greu.

22-29 august22-29 august

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 912TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.30 ȘTIRI. 6.15,

1.00 Petalo romano. 6.45 Chișinăul de ieri

și de azi. 7.15 Film. «ULTIMA FRONTIERĂ»

(Italia, 2006). Episodul 1. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.20 Serial.

«AGRODOLCE». 9.55, 17.15 Desene animate. «Frumoasa adormită».

10.20 Documentar. «Euromaxx». 10.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona

Spătaru. 11.00, 20.00, 4.30 Documentar. «Moldova - Gură de Rai».

12.00 Destine de colecție. 12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.10,

17.45, 1.30 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.25 Cunoaște-

ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Cenaclul «Alexei Mateevici».

14.40 Documentar. «Ctitoria Țigănești». 15.30 Retro hit. 16.30 Stil nou.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 20.35 Chișinăul de ieri și de azi.

21.30 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Fii tânăr! 23.05 Film. «NUNTA DE

PIATRĂ» (România). 0.40 Profi l de savant. Viorel Bostan, matematician.

2.40 World stories - lumea în reportaje. 3.10 Natura în obiectiv. 3.40

Știri pozitive. 5.25 Carta drepturilor.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian

16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30

Muzică 21.00Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55

Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic

02.30 Muzică 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Muzică

06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial:

Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00

Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00

Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30

Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Semințele distrugerii (r) 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4784 15:00 Film: Un geniu autentic 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara (ultima ediție) 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Nemu-

ritorii - Războiul zeilor 23:00 Film: Scorpionul Roșu: Riposta 00:45

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:30 Film: Scorpionul Roșu: Riposta (r) 04:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 08:00 Новости

08:05 «Пусть говорят» 09:00 Новости 09:15

Teleshopping 09:50 «Жить здорово!» 10:55

«Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости

12:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 14:25 «Добрый день» 15:00

«Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 «Ясмин».

Многосерийный фильм 16:25 «Наедине со всеми». Программа

Юлии Меньшовой 17:25 «След» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Поле чудес» 19:55 «Точь-в-

точь» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Точь-в-точь».

Продолжение 00:10 «Primele știri» (rus) 00:25 «Городские пижоны».

Премьера. «Rolling Stones». Концерт в Гайд-парке» 01:50 Фильм

«Большой год» 03:25 Брендан Фрэйзер в комедии «Пустоголовые»

06:00 Știri. 06:25 Program de diver-

tisment. 07:00 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 След.

Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След.

Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40

Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым. 17:20

Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом

Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:44

EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK

9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:30 FLASH

INFO 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:04 DESTINATION WEEK-END 11:30

NEW YORK - NEW YORK 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 12:43 PLUS BELLE LA VIE 13:09 FLASH INFO 13:11 À LA DI STASIO

13:38 HIMALAYA, FACE AUX ABEILLES GÉANTES 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:02 LES DAMES 16:49 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:34 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QALLUNAALIAQPALLIANIQ,

DIRECTION SUD 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 BOULEVARD DU PALAIS 23:33 PEUPLES DU

MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 1:00 CHIEN DE GUERRE 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 TRÉSORS DES BIBLIOTHÈQUES D’ILE-DE-FRANCE

6.05, 21.00, 23.55 ȘTIRI. 6.15 Documentar.

«Indignați-vă». 7.30 Film. «MEȘTERUL

MANOLE». 9.05 Desene animate. «Le-

genda lui Zorro». 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Documentar.

«Moldova - Gură de Rai». 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00

În premieră. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Documentar. «Destine

literare. Gheorghe Gheorghiu». 14.20 Cunoaște-ți țara prin cei

care i-au marcat istoria. Doina și Ion Aldea-Teodorovici. 14.35,

5.35 Te cânt cu drag, Moldovă scumpă. Cântece patriotice. 15.00

1989. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.00

Documentar. «Euroboxx». 16.30 Cântec, dor și omenie. 17.00,

22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Chișinăul de ieri și

de azi. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea.

19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Ediție dedicată Sărbătorilor

Naționale. 22.20 Film. «NU SUNT FAIMOS, DAR SUNT AROMÂN»

(România). 0.50 Documentar. «Roadele viitorului». 2.25 Fii tânăr!

3.15 Documentar. «New York. Confi dențial». 4.30 Documentar.

«Moldova - Gură de Rai».

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Se-

rial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula

sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton

13.30Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Te-

leshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market

9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew

20.40 Market 9000.md 20.45Muzică 21.30 La altitudinale 22.30

Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film

indian 05.30 Concert

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial:

Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30

Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa

diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30

Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea

22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul

sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie

(r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pânzele

sus, ep.3 11:15 Film: Un geniu autentic (r) 13:00

Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Patru

nunți și o provocare 15:15 Film: Lassie 17:00 Film: Supraveghetorul

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 20:45 Las

Fierbinți, sezon 4 22:45 Film: Câinele negru 00:15 O seară perfec-

tă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 03:30 Serial: Toate pânzele sus (r) 04:15 Patru nunți și o

provocare (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 Анатолий Солоницын

в приключенческом фильме «Один шанс

из тысячи» 07:30 Татьяна Друбич в фильме

Сергея Соловьева «Сто дней после детства» 09:05 «Играй,

гармонь любимая!» 09:45 «Слово пастыря» 10:00 Новости 10:15

Teleshopping 10:30 «Смак» 11:05 «Владимир Ивашов. Баллада

о любви» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 «Идеальный

ремонт» 13:05 «Две звезды» 14:35 «Сколько стоит бросить

пить» 15:25 «Светлана Крючкова. «Я научилась просто, мудро

жить...» 16:15 Михаил Кононов, Евгений Леонов, Светлана

Крючкова, Александр Збруев в многосерийном фильме

«Большая перемена» 18:00 Вечерние новости (с субтитрами)

18:15 «Большая перемена». Продолжение 21:00 «Primele

știri» (rom) 21:25 «Время» 22:00 «Сегодня вечером» с Андреем

Малаховым 23:45 «КВН». Премьер-лига 01:25 Майкл Кейн

в остросюжетном фильме «Смертельное падение» 03:20

Алексей Баталов, Георгий Тараторкин, Ирина Муравьева,

Иван Переверзев в детективе «Чисто английское убийство»

6:00 Știri. 6:25 Program de diver-

tisment. 7:00 Știri. 7:25 Program de

divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment. 9:40 Понять

простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия 2010 13:45 След.

Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15 Большая разница.

21:15 Невидимки. Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:15

Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVEL

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 PARDONNEZ-MOI 8:00 LES CARNETS DU

BOURLINGUEUR 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:39 MATIERE GRISE DOC (26’) 2014/RTBF 10:05 FLASH INFO 10:07

T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:20 BRICO CLUB 10:34 LA

BANDE DES MINIJUSTICIERS 11:07 MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:35

ARTZOOKA ! 12:00 ALORS ON CHANGE ! 12:30 TOUT LE MONDE DEHORS

13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:32 OSER UNE AUTRE VIE 14:00 À LA

VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN ÉTÉ EN FRANCE

16:01 DESCENTE EN CUISINE 17:00 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ

19:38 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES ANNÉES

BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 SIGNATURE 1:56 SIGNATURE 2:54 D6BELS ON

STAGE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documen-

tar. «360 grade GEO: Thailanda, copiii

ringului». 7.15 Cuvintele Credinței.

8.00 Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Dumitru

Matcovschi. 8.10, 5.30 Dor. 8.40 Dialog social. 9.00 Ne distrăm

cu «Do-re-mi». 10.00 Ediție specială. Transmisiune în direct

de la Monumentul lui Ștefan cel Mare. 10.15 Omagiu Limbii

Române. Transmisiune în direct din Grădina Publică «Ștefan cel

Mare”. 12.00, 3.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în

obiectiv. 13.00 Aniversări. Ion Hadârcă. 13.45 Chișinăul de ieri

și de azi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00

«Floare albastră». Spectacol după versurile și corespondența

dintre M. Eminescu și V. Micle. 16.30 ARTelier. 17.00, 22.00

ȘTIRI (rus). 17.15 Evantai folcloric. 18.00, 19.35, 21.20, 22.20

Spectacol dedicat Sărbătorii Limbii Române. Transmisiune în

direct din PMAN. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova».

19.00, 4.00 MESAGER. 0.10 Erudit-cafe. 1.05 Documentar.

«Indignați-vă». 2.20 Ludwig van Beethoven. Concertul nr.3.

3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping

11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic

17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00

Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30

Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30

Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pen-

tru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi

că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial:

Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30

Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante

23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa

de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul

sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate

pânzele sus, ep.4 11:15 Film: Lassie (r) 13:00

Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Patru

nunți și o provocare 15:15 Film: Supraveghetorul (r) 17:00

Film: Iepurașul Casei 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja 20:45 Film: RED - Greu de pensionat 22:45

Film: Puicuţe bune 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:45 Știrile PROTV (r) 02:30 Film: Puicuţe bune (r) 04:00

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 «Богдан Ступка.

Тот еще перец» 07:05 Музыкальная

комедия «Точка, точка, запятая...» 08:35

«Служу Отчизне!» 09:00 «Здоровье» 10:00 Новости 10:15

Teleshopping 10:30 «Непутевые заметки» с Дмитрием

Крыловым 10:45 «Пока все дома» 11:30 «Фазенда» 12:00

Новости (с субтитрами) 12:20 «Идеальный ремонт» 13:40

«Среда обитания» 14:40 «Наталья Гундарева. Наша Наташа»

15:45 «Что? Где? Когда?» 17:10 Премьера. Фильм Кирилла

Набутова «Зараза» 18:15 «Минута славы» 20:00 «100 de mol-

doveni au zis» 21:00 «Sinteza săptămânii» (rom) 21:35 «Время»

23:15 «Повтори!» Пародийное шоу. Финал 01:50 «Политика»

02:45 Леонид Куравлев в фильме «Афоня»

6:00 Новости. 6:15 Program

de divertisment. 7:00 Новости.

7:15 Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:15 Понять

простить. 10:00 „Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25

Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив.

Россия 2012 20:00 Новости. 20:15 Невидимки. Детектив.

Россия 2010 23:00 Большая разница. 0:00 Новости. 0:15

Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 NOUGARO,

À TOMBEAU OUVERT ET À GUICHETS FERMÉS 6:30 À BON

ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

TERRIENNES 7:25 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN

10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI

À L’ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTI-

CIERS 11:07 MARCELINO 11:29 HELVETICUS 11:33 TACTIK 11:59

PAROLES DE CLIP 13:00 FLASH INFO 13:05 PARTIR AUTREMENT

14:00 NEW YORK - NEW YORK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 DES RACINES & DES AILES 17:00 UN AIR DE FAMILLE

18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT

DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:38 BUZKASHI !

20:32 LES VIVANTS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DE

GUERRE LASSE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 CATIMINI 2:48 IL

CREATORE 2:54 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

DOCUMENTAIRE

29 AUGUST 30 AUGUST 31 AUGUST Vineri Sâmbătă Duminică

22 AUGUST 2014 1515 F L U XF L U XDiverse

Stresul la locul de muncă crește cu 45% riscul de îmbol-năvire de diabet de tipul II, chiar și în cazul persoanelor cu greutate normală, potrivit unui studiu al Institutului de Epidemiologie din Munich, Germania.

Îmbolnăvirea de diabet de tipul II duce la creșterea semnifi cativă a ris-cului de apariţie a bolilor de inimă, atacurilor cerebrale, orbirii și chiar a situaţiilor unde este necesară ampu-tarea unor membre.

Cercetătorii de la Institutul de Epidemiologie din Munich au mo-nitorizat 5.337 de bărbaţi și femei, cu vârsta între 29 și 66 de ani, care aveau un loc de muncă constant.

Într-un interval de 12 ani, apro-ximativ 300 dintre persoanele stu-diate, care fuseseră sănătoase la în-ceput, s-au îmbolnăvit de diabet de tipul II. Pe lângă măsurarea indicelui de masă corporală (IMC, raportul dintre greutate și pătratul înălţimii) și informaţii privind istoricul medical al familiilor, cercetătorii au chestio-

nat voluntarii și în legătură cu nivelul de stres de la locul de muncă. Stresul la locul de muncă a fost defi nit de cercetători, în cadrul acestui studiu, ca fi ind situaţia când angajatul este pus în faţa unor sarcini greu de înde-plinit, fără a avea niciun control asu-pra modului de rezolvare a acestora.

Cercetătorii au descoperit că vo-luntarii cei mai stresaţi la locul de muncă prezentau un risc cu 45% mai mare de a se îmbolnăvi de di-abet de tipul II. Studiul, publicat în revista Psychosomatic Medicine, arată că și în cazul persoanelor cu un IMC relativ normal, stresul la lo-

cul de muncă rămâne un important factor de risc. Un indice de masă corporală egal sau mai mare de 30 de unităţi este văzut, de obicei, ca o zonă cu risc crescut de instalare a diabetului.

Mecanismul prin care stresul duce la diabet nu este clar cunoscut, dar este posibil ca expunerea con-stantă la niveluri ridicate ale hormo-nilor asociaţi cu stresul să afecteze echilibrul glucozei din organism. Un nivel mărit de glucoză în sânge poa-te afecta sistemul circulator și orga-nele corpului. Printre simptomele acestei boli se numără oboseala, se-tea, urinările frecvente și vindecarea lentă a rănilor.

Diabetul de tipul II era cunoscut în trecut ca «diabet cu instalare târ-zie», cele mai multe cazuri apărând în rândul persoanelor de vârstă mij-locie și mai bătrâne, dar în prezent tot mai mulţi adolescenţi și per-soane cu vârsta până în treizeci de ani sunt diagnosticaţi cu diabet de tipul II.

Mediafax.ro

STUDIU

Stresul la birou creşte riscul de diabet cu 45%Stresul la birou creşte riscul de diabet cu 45%FARMACIA NATURIICătina roşie are calităţi curative

şi acţiune farmaceutică

Cătina roșie este un arbust spinos cu peri stelaţi pe tulpini și pe frunze, de la care în scopuri terapeutice se folosesc mugurii și fructele, care conţin vitaminele C, B1, B2, carotenoide dizolvate într-un ulei gras, acid folic, acizi grași nesatu-raţi, fi tosteroli, inozi-toli și acid nicotinic.

Fiind un vitaminizant natu-

ral de excepție, depurativ și an-

tidiareic, cătina conţine multe

vitamine, printre care vitamina

C (ajută la buna funcţionare a

glandelor cu secreţie internă și

în procesul de eliminare a toxi-

nelor), complexul de vitamina B

(intervine în procesele metabo-

lice, beta-caroten) și vitamina E

cu rol de antioxidant. Extractul

din muguri de cătină roșie este

recomandat în tratarea bolilor

măduvei osoase, splinei și fi ca-

tului, la anemie și în cazul slă-

birilor excesive, la combaterea

hepatitei, la tulburări de crește-

re, împotriva rubeolei, la mono-

nucleoza infecţioasă, hepatita

virală, calculii biliari, limfocito-

ză, febră eruptivă, anorexie și

scădere ponderală, hipercoles-

terolemie, ca și diuretic, ca pro-

tector al fi catului, antianorexic,

hemostatic.

Infuzia din muguri de cătină

roșie este bună pentru elimina-

rea toxinelor din organism, ad-

ministrându-se una-două lingu-

riţe la cană/două căni pe zi. Și-a

mai dovedit efi cienţa în tratarea

tulburărilor de dentiţie, având

și un puternic efect de coagu-

lare a sângelui. Se folosește îm-

preună cu alun și brad în cazul

anemiilor, cu coacăz negru la

mononucleoza infecţioasă, cu

viţă de vie împotriva limfocito-

zei, cu ienupăr la hepatită, cu

porumbar în cazul anorexiilor și

scădere ponderală și cu brad la

tulburările de dentiţie.

Anemia este cauzată de scă-

derea numărului de globule

roșii din sânge sub valorile nor-

male, având rolul de a transpor-

ta oxigenul prin celulele corpu-

lui. Când sunt prea puţine, se

dereglează întregul organism,

iar când apare o stare de obo-

seală inexplicabilă și de som-

nolenţă pacientul este palid la

faţă, nu are poftă de mâncare și

se simte slăbit, fi ind foarte posi-

bil să sufere de anemie.

Ziarulevenimentul.ro

Cum poţi să ștergi de pe faţa ta urmele obose-lii, a anilor care și-au pus amprenta și a orelor petrecute cu ochii în calculator? Simţi că pie-lea ta nu mai este atât de hidratată, iar ridurile își fac apariţia ușor-ușor, chiar dacă ai apelat la cele mai bune tratamente cosmetice? Este simplu: poţi să arăţi mai tânără într-un minut, dacă ţii cont de câteva sfaturi simple.

• În primul rând, ferește-ţi tenul, mereu, de durita-tea așternuturilor. Dacă poţi, dormi pe o pernă cu în-velitoare din mătase. De ce? Pentru că, dacă dormi pe o pernă cu faţă din bumbac, materialul dur își va lăsa „urmele“ pe piele și dimineaţa te vei trezi cu câteva ri-duri suplimentare. Alege o pernă acoperită cu mătase și dimineaţa fă un masaj circular ușor al pielii. Ai să vezi că vei părea brusc mai odihnită!

• În al doilea rând, nu uita de regula de bază: dema-chiază-te! În fi ecare seară, da. Cu conștiinciozitate, da, chiar și la ora 3 dimineaţa. E un ritual extrem de impor-tant pentru tinereţea pielii tale. Aplică apoi o cremă hi-dratantă, o cremă de ochi și... iată: dimineaţă faţa ta va fi mult mai luminoasă.

• Nu dormi cu mult mai mult în weekend faţă de du-rata de somn din timpul săptămânii. Un sfert de oră sau

20 de minute în plus sunt sufi ciente. Altfel, duminică vei avea ochii umfl aţi de la prea mult somn, iar luni vei avea cearcănele și mai pro-nunţate.

• Începe-ţi diminea-ţa cu un ceai, nu cu o cafea. Un studiu făcut de speci-aliști americani arată că în ceai (mai ales în cel alb) se găsește o enzimă care împiedică pierderea colagenului și a elastinei. Deci, doamnelor, pentru a arăta mai tinere într-un minut, mutaţi ceaiul de la ora 5 la... 9 dimineaţa!

• Uită de dulciuri! Și stăpânește-ţi poftele de mân-care fast-food. Ambele lucruri, în exces, au efecte ne-plăcute asupra organismului: îţi încarcă tenul, îl fac să se rideze mai repede. Și, în plus, grăsimea depusă pe coapse și braţe nu te va face să arăţi mai tânără, nu-i așa?

• Fă sport. Da, un minut măcar în fi ecare dimineaţă! 10 genofl exiuni, 5 fandări, un scurt joc de glezne timp de un minut îţi vor pune sângele în mișcare, ceea ce va duce la o mai bună oxigenare a ţesuturilor și la... o cu-loare adolescentină în obraji.

Glamourmagazine.ro

SĂNĂTATEBoli ascunse care pot cauza efectul

de picioare umfl ateUmfl area (edemele) picioarelor și

a gambelor este frecventă după

perioade lungi de ședere pe sca-

un, cum se întâmplă în zborurile

lungi cu avionul sau după o zi de

muncă la birou, fără să ne ridicăm

periodic, pentru a ne dezmorţi

corpul.

Când edemele apar în afara unor condiţii evidente, precum cele men-ţionate mai sus, se pot pune semne de întrebare pri-vind starea gene-rală de sănătate și eventualele afec-ţiuni ascunse care pot duce la această problemă.

Picioarele umfl ate sunt asociate cu una dintre următoarele afecţiuni:

• Insufi cienţa cardiacă congestivă – ede-mele apar la ambele picioare și pot și înso-ţite de umfl ături la nivelul abdomenului și dispnee de efort sau în poziţia culcat.

• Tromboza venoasă profundă – aceas-tă afecţiune produce în mod tipic edeme brusc apărute ale piciorului, însoţite de dureri și sensibilitate în partea posterioa-ră a genunchiului și gleznei. De asemenea, piciorul capătă culoare vineţie.

• Limfedemul – edemul apare la unul sau la ambele membre inferioare și se poa-te extinde la degete.

• Trombofl ebita superfi cială – durerea, edemul, înroșirea și sensibilitatea apar pe pielea de deasupra unei vene a piciorului, de obicei o venă varicoasă.

• Insufi cienţa venoasă – edemul se ac-centuează caracteristic când staţi așezat mai mult timp și este mai redus dimineaţa. De asemenea, puteţi prezenta durere în picior, îngroșări ale tegumentelor și colo-rarea în brun a tegumentelor gleznei.

• Celulita – această formă de infecţie cutanată produce de obicei înroșirea, tu-mefi erea, încălzirea și sensibilitatea zonei afectate. De asemenea, se poate asocia și cu febra.

Csid.ro

Denimul își trăiește epoca de glorie în sezonul estival 2014, iar item-uri parcă abandonate au re-venit surprinzător la via-ţă, fi ind repede integrate în garderoba cotidiană. Printre ele, salopeta de blugi este principalul co-me-back al momentului, fi ind și preferatul vedete-lor de pretutindeni.

Material devenit deja clasic în garderoba de zi cu zi, denimul părea să nu mai uimească cu nimic încă de la revoluţia blu-gilor skinny. Iată că anul 2014 a readus în atenţia designerilor un material aparent banal, dar trans-format cu ingeniozitate în simbol al luxului – de exemplu, Balmain propu-ne deux-piece-uri specta-culoase din denim, cu o alură purtând vizibil am-prenta anilor ’80.

Un item care a renăs-cut odată cu propuneri-le sezonului actual este salopeta din denim. Cu precădere, clasicul model de „salopetă de gravidă”.

Trebuie să îl știi, întrucât era purtat la un moment dat de toate viitoarele mămici, fi ind unul extrem de practic pentru acea pe-rioadă a vieţii.

În vara 2014, salopeta din denim ar putea fi de-clarată cea mai conforta-bilă și uzuală ţinută de zi, după cum lesne am putut observa și în outift-urile vedetelor ce au abordat la unison acest item ves-timentar.

Tentată să încerci și tu o salopetă din denim, dar îţi este teamă să nu fi e o alegere prea banală sau ștearsă? În primul rând, rezervă acest item doar pentru ţinutele de zi. Aici

ai o paletă destul de mare de abordări, cu atât mai mult cu cât stilul sport este cel mai apreciat sezo-nul acesta. Optează pen-tru încălţăminte joasă, de tip espadrile, teniși clasici sau sneakerși multi-co-lori, în stilul celor New Balance.

One.ro

BEAUTY

Cum poţi să arăţi mai tânără într-un minut?

Salopeta de blugi

22 AUGUST 20141616F L U XF L U X

Secretul longevităţii unui bătrân de 101 aniUnii oameni abia așteaptă pensia, ca să se poată odihni. Nu și Hy Goldman, un ameri-can de 101 ani, care merge încă la serviciu. Singura lui dorinţă este să poată munci și la 102 ani.

Hy Goldman a afl at secretul longevităţii: munca. Bătrânelul spune că serviciul îi dă un motiv să se ridice din pat dimineaţa. Se trezește la ora 6 și își conduce singur mașina până la serviciu.

„Trebuie să îţi folosești și trupul, și mintea, și inima. Nu te aju-tă să stai și să te uiţi toată ziua la televizor”, spune bătrânul.

Hy Goldman lucrează de 73 de ani într-un lanţ de magazine unde se vând corpuri de iluminat. Acum programul său este de patru zile pe săptămână.

În trecut, Hy a fost șef de magazin. Acum s-a retras într-un atelier unde repară și montează corpurile de iluminat.

Sursa: realitatea.net

Magazin

Arheologii au descoperit două orașe antice, aparținând civilizației Maya, în pădurile tropicale din centrul peninsulei Yucatan. Echi-pa a descoperit, cu uimire, mai multe monumente din piatră, inscripții vechi, piramide, precum și rămășițele unor structuri masive asemănătoare unor palate.

Într-unul din cele două orașe, una din

construcții are o fațadă extraordinară repre-

zentând gura deschisă a unui monstru. Despre

aceasta, liderul expediției, Ivan Sprajc, a declarat

că „reprezintă o zeitate a pământului simboli-

zând fertilitatea” și că aceste intrări „simboli-

zează intrarea într-o peșteră și, în general, către

lumea de jos, locul originii mitologice a porum-

bului și lăcașul strămoșilor”.

Sprajc și echipa sa au mai descoperit

rămășițele unei piramide cu rol de templu, de 20

m înălțime, precum și câteva structuri masive,

asemănătoare unor palate, și trei altare în care

s-au păstrat foarte bine inscripții hieroglife și ba-

soreliefuri.

Sursa: historia.ro

Festivalul de Film Româ-nesc „Trei culori – O Sin-gură Fiinţă” va avea loc la Chișinău, în perioada 24-31 august curent. Eve-nimentul se va desfășura în Piaţa Catedralei Sfânta Teodora de la Sihla din capitală și, în paralel, în localităţile Ulmu (28 august) și Căușeni (29-30 august) vor avea loc ma-nifestări cultural-artisti-ce, însoţite de proiecţii cinematografi ce celebre.

Evenimentul va avea un program artistic cu importanţi actori de pe ambele maluri ale Prutului, cât și întâlniri cu personalităţi marcante din lumea fi lmului, precum regizorii Ioan Cărmăzan, Șerban Marinescu, Dorel Vișan, Cristian Șofron, Irina Gărdescu, Claudia Motea, Ioana Cră-ciunescu și Sergiu Prodan.

Printre proiecţiile cinematografi -ce românești de renume ce vor rula în cadrul festivalului sunt: „Oglinda”, „Mihai Viteazul”, „Carol I”, în regia lui Sergiu Nicolăescu; „Cel mai iubit dintre pământeni” – regie Sergiu Marinescu; „Nunta de piatră” – regie Dan Piţa; „Lișca” – regie Ioan Cărma-

zan; „Pădurea Spânzuraţilor” – regie Liviu Ciulei, potrivit diez.md.

De asemenea, spectatorii vor pu-tea urmări și producţii din Moldova, precum „Dimitrie Cantemir” – regie Vitali Calașnicov și Vlad Ioviţă, „Gus-tul pâinii” – regie Valeriu Gagiu, „Pa-tul lui Procust” – regie Sergiu Pro-dan, „Lăutarii”– regie Emil Loteanu.

Pe perioada festivalului vor avea loc și o serie de alte evenimente culturale care vin să îmbogăţească dialogul cultural dintre România și Republica Moldova.

Astfel, pe 25 și 26 august, înce-pând cu ora 17.30, Teatrul Naţional Mihai Eminescu, sub îndrumarea di-rectorului artistic Petru Hadârcă, va găzdui două evenimente de sufl et – „Portrete de Mari Actori” (Costache Antoniu și Ilarion Ciobanu), menţio-nează agerpres.ro.

Tot în cadrul festivalului, Univer-sitatea de Stat a programat, în peri-oada 28-30 august, începând cu ora 17.00, proiecţii de fi lme studenţești și dialoguri culturale între studenţii și profesorii Universităţii.

O premieră pentru Chișinău va fi recitalul eminescian „Veronica Mi-cle – Eminescu, O Dragoste Eternă!” a cărei protagonistă este cunoscuta actriţă de origine româno-canadia-nă Claudia Motea, informează zia-rulnational.md.

Spectacolul, un concept ce îi

aparţine în totalitate actriţei Clau-

dia Motea, fi ind scris și inspirat din

scrisorile de dragoste dintre Veroni-

ca Micle și Mihai Eminescu, va avea

loc pe data de 29 august 2014, ora

17.00, la Universitatea de Stat din

Chișinău, iar după spectacol actriţa

va susţine un workshop de actorie,

intitulat „Let’s play toghether” („Să

ne jucăm împreună”), cu participa-

rea studenţilor de la actorie din Mol-

dova.

„Este un spectacol de stare, sunt

expuse un amalgam de stări sufl e-

tești ce emoţionează până la lacrimi.

Recitalul de la Chișinău, ce va avea

loc la Universitatea de Stat, va fi o

prezenţă vie a Festivalului „Trei cu-

lori – O Singură Fiinţă” din Chișinău,

acesta fi ind un preambul al unui tur-

neu internaţional în Europa, respec-

tiv, Elveţia și Olanda, și în SUA, la Los

Angeles”, a declarat Claudia Motea.

La Cinematograful Odeon, pe 29

august, începând cu ora 19.30, va fi

difuzat fi lmul „Nu sunt faimos, dar

sunt aromân”, în regia lui Toma Ena-

che.

Evenimentul este susţinut și de

Ministerul Afacerilor Externe – De-

partamentul Politici pentru Relaţia

cu Românii de Pretutindeni.

FLUX

Festival de fi lm românesc la ChişinăuFestival de fi lm românesc la Chişinău

Două orașe mayașe, descoperite recent în Mexic

Unde se afl ă cele mai bogate mine de aur din lume?

Omenirea a fost fascinată de aur din cele mai vechi timpuri. El a fost și este încă cel mai preţuit metal, cu multiple întrebuinţări în cele mai neașteptate și diverse domenii. În mod normal, căutările continue ale aurului au dus și la descoperirea celor mai mari zăcăminte cu minereu aurifer. Multe dintre acestea sunt în plină exploatare și în zilele noastre.

Conform tuturor surselor în domeniu, cele mai bogate mine de aur din lume nu sunt deloc după cum s-ar crede la prima vedere în Siberia, China și cu atât mai mult la Roșia Montană. Cele mai bogate zăcămin-te aurifere din lume și minele lor aferente sunt cele din bazinul aurifer Witwatersrand. Se estimează că aproximativ 40% din aurul extras anual din întreaga lume provine doar de aici. În trecut, acest bazin aurifer era și mai bogat. Spre exemplu, în anul 1979, Africa de Sud producea circa 79% din cantitatea de aur extrasă anual din întreaga lume. Mineritul în Witwa-tersrand are loc prin săparea unor tuneluri tot mai lungi care să ajungă la zăcământul aurifer situat la mare adâncime.

Bunăoară mina TauTona are cel mai lung tunel dintr-un zăcământ auri-fer, tunelul respectiv având lungimea de peste 4 kilometri. Asta în condi-ţiile în care toate galeriile aurifere de aici au o lungime totală care depă-șește 800 de kilometri. Condiţiile de muncă sunt deosebit de grele, căci minerilor le trebuie două ore pentru a ajung de la suprafaţă la locurile de forare, răstimp în care acești oameni riscă să dea peste pungi cu gaze toxice sau apă, fi ind, în același timp, zguduiţi de cutremure cu intensitate mică.

În anul 1886, minerul australian George Walker a descoperit aur în regiunea Witwatersrand, acela fi ind momentul începerii exploatărilor miniere de aici. Banii rezultaţi imediat din exploatări au fost folosiţi la ri-dicarea orașului Johannesburg, iar în decurs de doar zece ani de la fonda-rea sa, Johannesburg devenea deja cel mai mare oraș de pe continentul african. Imensul afl ux de străini (în mare parte britanici) a dus la crearea de tensiuni și războaie între aceștia și coloniștii buri.

Sursa: descopera.ro